CURSUL nr.

4
PSIHOPEDAGOGIA COPILULUI CU DIFICULTATI DE INVATARE
Forme si cauze ae !i"icu#a#ior !e $n%a#are
Semnificatia sintagmei dificultati de nvatare este prezenta (n plan teoretic) adesea
contradictoriu si confuz, ca atare legatura cu practica este destul de dificila.Conceptul de dificultati de
nvatare este cunoscut mai ales ca dificultati scolare si anume ca dificultati care le ntmpina unii
elevi n asimilarea cunostintelor, n formarea competentelor. De obicei, dificultatile de nvatare apar
de timpuriu, n nsusirea cititului (disleie), a scrisului (disgrfie) si duc la manifestari de anietate,
nencredere n sine, pierderea motivatiei nvatarii.
Premise ae a&ari#iei !i"icu#a#ior !e $n%a#are
!rocesul nvatarii nu se realizeaza printr"un demers rectiliniu, numai cu succese, ci presupune
si caderi si reveniri continue, depasirea de obstacole, bariere, reluarea efortului, reelaborarea
strategiilor rezolutive, renuntarea la placerile, tentatiile sau atractiile imediate care vin din eterior.
!resupune efort voluntar sustinut, ndelung, tenacitate pentru a atinge scopul nvatarii si pentru a
depasi obstacolele impuse de rezolvarea sarcinilor, temelor nvatarii.
C#iar si n cazul elevilor talentati (si c#iar n situatie de elitism) sau n cel al elevilor care au
succese relativ constante si considerabile la scoala, la diferite discipline sau c#iar la toate, eista
posibilitatea aparitiei unor momente de sincopa, de caderi, deoscilatii, de slaba organizarea a activitatii
de nvatare, cu efecte negative asupra calitatii acesteia. Sesizam astfel firescul si, uneori, c#iar
necesarul aparitiei n cadrul situatiilor (si procesului) de nvatare a dificultatilor, a obstacolelor.
De altfel, toate temele, sarcinile, problemele date spre rezolvare elevilor au un anumit grad de
compleitate si dificultate rezolutiva. Dar tocmai acestea incita la rezolvare, l provoaca pe elev la
ncercari repetate, i mentin motivatia epistemologica la un nivel optim. Depasirea acestor obstacole i
ntaresc, consolideaza ncrederea n sine, dar, dimpotriva, esecurile repetate l determina la renuntari,
fuga, teama de a se implica, o slaba motivatie, nencredere n sine.
$nvatarea scolara, ca forma particulara a nvatarii umane, se caracterizeaza printr"o anumita
succesiune, constanta si ritmicitate a secventelor, situatiilor si eperientelor de instruire, oferite
elevilor.
%otusi, nu ntotdeauna toti copii reusesc sa parcurga n totalitate secventele si eperientele de
nvatare propuse de profesori. &par astfel lacune, cunostinte incomplete, priceperi si deprinderi
insuficient formate si dezvoltate. !usi n fata altor secvente de instruire, care se fundamenteaza pe cele
anterioare, de'a parcurse, elevii ntmpina obstacole, greutati, au probleme n parcurgerea materialelor,
n asimilarea continuturilor, n rezolvarea eercitiilor, problemelor.
Dincolo de firescul aparitiei si prezentei dificultatilor n cadrul procesului de nvatare, eista si
situatii cnd pot sa apara si probleme grave, specifice, severe sau tulburari de nvatare. &cestea se
ncadreaza n categoria dizabilitatilor de nvatare (dificultati de nvatare specifice) si fac obiectul de
studiu al psi#opedagogiei speciale. Dar, n cadrul unei clasificari, si acestea sunt integrate tot n
categoria copiilor cu dificultati de nvatare, deoarece cea de"a doua categorie (cei cu dizabilitati de
nvatare) ntmpina dificultati si obstacole ale nvatarii scolare, datorita deficientei (afectarii),
tulburarii (dezordinii) sau dizabilitatii respective.
Scoala reprezinta spatiul n care copilul este trimis de catre parinti (printr"un acord sau
contract social cu profesorii) pentru a lua contact cu variante tipuri de eperiente de nvatare.
(
Depasirea obstacolelor propuse de sarcinile si eigentele activitatilor curriculare reprezinta o
premisa importanta si esentiala pentru un nou tip de eperiente, sarcini si activitati. !utem vorbi astfel
deo piramida (a personalitatii elevilor) care se construieste si se reconstruieste continuu, prin
restructurari si rea'ustari pe parcurs. $n masura n care straturile de la baza piramidei nu sunt bine
consolidate, eista sansa unui prabusiri iminente.
Dificultatile de nvatare pot fi identificate nca c#iar si de catre familie, nainte ca profesorul
(de regula, nvatatorul, institutorul) sa le depisteze. )ista nsa o reticenta general valabila a familiei de
a ascunde si de a nega problemele copilului, n speranta ca timpul le va rezolva. De aceea, cel mai
adesea, aceste probleme sunt identificate si evidentiate ca atare de"abia la scoala, cnd copilul se
confrunta cu un alt tip de disciplina scolara, alte rigori, alte eigente carora nu le poate face fata. )le se
amplifica si devin o constanta a activitatii lui scolare pe masura ce nainteaza pe treptele scolaritatii, pe
masura ce sarcinile devin tot mai complee, mai solicitante, mai diverse.
Cronicizarea unor dificultati de nvatare constituie premisa esentiala pentru aparitia altor
dificultati, nu numai pentru aceeasi disciplina (dificultati de nvatare particularizate), ci c#iar si pentru
aceeasi arie curriculara si pentru celelalte arii curriculare (celelalte discipline din planul de
nvatamnt). Diminuarea si c#iar nlaturarea dificultatilor de nvatare trebuie sa fie solutia pentru
nlaturarea esecului scolar provocat de acestea. !rofesorul este persoana care poate lua cele mai
potrivite decizii (planuri de interventie educativa individualizate, sarcini diferentiate, activitati n plus
cu acesti copii, rabdare, tact pedagogic). $n unele situatii nsa se poate face apel si la o ec#ipa de
interventie (psi#olog scolar, consilier, psi#opedagog, pediatru, psi#iatru), pentru a obtine un plan de
interventie supervizat de specialisti. *u n ultimul rnd, parintii au un rol decisiv pentru nlaturare
dificultatilor de nvatare (suport afectiv, colaborare cu profesorii, ntelegere, implicare n activitatile
zilnice scolare si etrascolare ale copiilor lor).
PRINCIPALELE DIFICULTATI DE INVATARE
Dificultatile de nvatare pot fi legate de deficitul dezvoltarii intelectuale, lipsa unor aptitudini,
dar adesea sunt simptomul unei inadaptari scolare sau efectul unei metodologii didactice care nu tine
seama de individualitatea elevilor.
!rintre primele ordonari ale problemelor de nvatare sunt evidentiate urmatoarele +
tulburarile sau deficientele intelectuale,
tulburarile senzoriale,
tulburarile motorii,
tulburarile perceptiv vizuale,
tulburarile perceptiv auditive,
instabilitatea comportamentala,
in#ibitia de tip emotional,
tulburarile limba'ului,
tulburarile psi#omotricitatii,
deficite de atentie si concentrare,
#iperactivitatea,
impulsivitatea,
abstractia.
-
&ceste manifestari ale dificultatilor de nvatare se ntlnesc si n diagnosticarea medicala a unor
boli psi#ice ce necesita interventie de specialitate, dar care includ rolul foarte important al familiei si
scolii.
!rincipalele tipuri de invatare pot fi clasificate astfel+
a) dupa intentie+
" nvatare spontana, neintentionata
" nvatare intentionata, constienta, bazata pe ntelegere
b)dupa forma+ avem . tipuri de nvatare aflate n strnsa interdependenta si conditionare
reciproca
o nvatare cognitiva, constnd n dobndirea de cunostinte, operatii, deprinderi
intelectuale, la baza carora sta ntelegerea si eercitiul.
o nvatare psihomotorie, bazata pe nsusirea constienta a unor sc#eme motorii si
implicnd+ sc#ema corporala, orientare, coordonare, viteza, ritm.
o nvatare instrumentala / se nsusesc mi'loacele, instrumentele, specifice de comunicare,
implicate n limba'ul verbal (oral si scris), n nsusirea numeratiei si a instrumentelor de
calcul, n nsusirea semnelor de punctuatie, ortografie, etc.
o nvatarea afectiva / se nsusesc reactiile adecvate la starile si situatiile afectogene
o nvatarea practica / se afla la baza formarii deprinderilor implicate n 'oc, n unele
activitati scolare, n activitati de autoservire si gopodaresti, n alte activitati practice,
manuale.
o nvatarea morala / consta n nsusirea conceptelor de etica, n formarea deprinderilor de
conduita sociala, n respectarea regulilor de convietuire n comunitate, etc.
$n cazul elevilor cu C)S, raportul obisnuit ntre formele de nvatare (cognitiva, afectiva,
instrumentala, psi#omotorie, practica, morala), ct si ntre nvatarea spontana si cea intentionata, este
mai mult sau mai putin modificat, aceasta depinznd de tipul si gradul deficientei, precum si de vrsta
copiilor.
Cauze ae !i"icu#a#ior scoare si !e in%a#are
Se crede ca dificultatile de invatare sunt cauzate de dificultatile sistemului nervos, care
afecteaza primirea, procesarea sau comunicarea informatiei. &ceste probleme pot avea agregare
familiala. 0nii copii cu dificultati de invatare sunt de asemenea #iperactivi, incapabili sa stea linistitit,
sunt usor de distras si au o capacitatea foarte mica de concentrare a atentiei.
!si#iatrii si psi#ologii arata ca dificultatile de invatare sunt tratabile. Daca daca nu sunt
depistate si tratate la timp ele pot avea un efect tragic de bulgare de zapada. De eemplu, un copil care
in scoalaprimara nu reuseste sa inteleaga adunarea, nu va putea invata algebra in liceu. Copilul, care
incearca foarte mult sa invete, devine tot mai frustrat si dezvolta probleme emotionale cum sunt stima
de sine scazuta in fata esecului repetat. 0nii copii cu dificultati de invatare se comporta problematic la
scoala pentru ca mai degraba ar dori sa fie priviti ca fiind rai decat prosti.
!rincipalele cauze ale aparitiei dificultatilor de invatare pot fi sintetizate astfel.
a. cauze 'ioo(ice si "izioo(ice+
nasteri premature(cca. 1"2 cazuri din (3 nascuti prematur prezinta deficiente de
nvatare),
nasteri grele, prelungite, cu incidente,
imaturizare morfologica, structurala(ra#itism, debilitate fizica generala),
4
probleme metabolice, deficit de calciu, magneziu, vitamine, deficit sau ecedent de
arderi energetice,
probleme #ormonale prelungite,
praguri senzoriale(vizuale si acustice) minimale, minim normale, plasate la limita
normalitatii,
'. cauze &si)oo(ice
nivelul intelectual minimal"normal, undeva spre zona intelectului limita, cu care uneori
se poate nvecina starea de deficiente de invatare,
probleme de perceptie discrete, ascunse, greu de sesizat, ntre care+
contrarierea receptiva,
usoara dezorientare spatio"temporo"ritmica,
le'era neelaborare a sc#emei corporale,
partiala insuficienta discriminativa ntre obiectul si fondul perceptiei,
anumite precaritati n constanta formei, a conservarii cantitatii,
usoare dezec#ilibrari emotionale, probleme afective,
relative demotivari, carente motivationale sensibile (5anoreie motivationala),
o partiala imaturitate psi#ica generala(tendinte de infantilism prelungit),
ritmul dezvoltarii psi#ice lent si inegal, inconstant in sensul unei parcurgeri stadiale
sincopate, fie cu unele etensii, dilatari, fie, dimpotriva, comprimari grabite pe
unele stadii relative la constructivismul piagetian,
evaziunea infantila prelungita, sub forma de reverie, pierderea simtului contetului real
de catre copil,
timiditate ecesiva,
complee de inferioritate, cronicizate,
fobie scolara+ copilul nu vrea sa plece din familie, plnge dupa mama, saptamni n sir,
leofobia si grafofobia,
c. Cauzee am'ien#ae se submpart, la rndu"le, n patru subcategorii+ cauze scolare, cauze
familiale, cauze sociale si cauze relationale.
1.cauze scolare
suprasolicitarea teoretica si practica, continut de invatamant supradimensionat, ritm prea alert,
inadecvarea programelor scolare la conditiile concrete de pregatire pentru viata,
compartimentarea prea stricta, transanta pe discipline de nvatamnt si slaba lor intercalare,
insuficienta pregatire psi#o"pedagogica a profesorilor,
lipsa specialistilor si asistentei adecvate in+ orientare scolara, consiliere sociala, adaptari
curriculare, atentie si stimulare timpurie a copiilor,
stres scolar prelungit,
leofobia si grafofobia,
esecul scolar,
diminuarea aptitudinii pentru scolaritate, ultimele trei cauze fiind preamintite si n categoria
cauzelor psi#ologice, desi plasarea lor aici este mai legitima,
frauda scolara.
2.cauzele familiale
carente afective in familie,
dezinteresul familiei pentru educatia copilului,
6
lipsa unui program si regim organizat de munca si viata al copilului,
eigenta etrema, nedublata de spri'in si asistenta instructiv educativa,
#iper"protectie, diri'ism ecesiv al copilului,
nivel social, cultural si financiar scazut,
#iperpedanterie n familie (snobism socio"cultural),
familii dezorganizate sau #ipercomplee,
climat familial tensionat, agresiv, alcoolism,
divergente religioase,
bilingvismul, trilingvismul n familie,
eemple negative, sub forma unor modele oferite de fratii mai mari, rude etc.,
stres familial prelungit(eploatare prin munca),
pedepsirea ecesiva, socuri psi#ice, crize acute,
dispute intrafamiliale cronice si violente, n legatura cu loc, ierar#izare , mncare, copil,
disimularea si retorsiunea comunicationala tip minciuna.
3.cauze sociale
mutarea, sc#imbarea domiciliului in alta localitate(de la sat la oras), in alt cartier, la o alta
scoala,
migratie internationala (spre alte tari si culturi),
departarea de scoala,
cartiere cu risc ridicat pentru tentatii la comportament antisocial, delincventa 'uvenila, droguri.
4.cauze relationale (desprinse recent din cele sociale) eprimate prin doua genuri de dificultati
aferente persoanei in cauza+
a. Dificultati de comunicare
limba' nedezvoltat, sarac, dezorganizat prin nonstimulare,
tulburari de articulatie, ritm, fluenta, voce,
tulburari de relatare, evocare,
tip nesociabil, introvertit (5autism relational),
b.Dificultati de integrare n grup+
re'ectare de catre grup,
periferizare n grup,
razbunare nediferentiata fata de membrii grupului.
De&is#area* e+aminarea* e%auarea si &re%enirea !i"icu#a#ior !e $n%a#are
0na dintre cele mai mari probleme, acuzata frecvent de cei care lucreaza cu copiii scolari sau
sunt mereu in prea'ma lor, putnd sa"i observe continuu si a'ungnd sa"i cunoasca foarte bine, ramne
identificarea oportuna si corecta a copiilor cu reale dificultati de nvatare. &ceasta pentru ca se tinde
prea des spre categorizarea facila a scolarilor cu dificultati de invatare drept copii cu deficiente
mintale, eercitndu"se, ulterior presiuni pentru 5impingerealor spre scoli speciale"a'utatoare.
Daca dificultatile de nvatare sunt nsotite si cu tulburari emotionale si de factura
comportamentala, atitudinea educatorilor devine si mai energica, intransigenta c#iar.
0nul dintre criteriile acceptate ca pragmatice pentru identificarea grosiera a dificultatilor de
nvatare ramane, desigur, diminuarea sistematica si ndelungata a performatei scolare a elevilor
suspectati de dificultati de nvatare.
7
Deficientele dificultatilor de invatare din finalul anilor 823 au introdus intre conotatiile comune
si esentiale ale dificultatilor de invatare asa"numita 5discrepanta severa in unul sau mai multe
domenii performantional"scolare, intre reusita efectiva si reusita asteptata a copilului in raport cu
vrsta cronologica, eperienta de viata, calitatea educatiei 5consumate si, nu in ultimul rnd, aparenta
sa generala. !rin 5discrepanta severa trebuie sa se inteleaga insa faptul ca reusita efectiva scade sub
739 din cea scontata.
.
CURSURILE numeree , si -
PSIHOPEDAGOGIA COPILULUI CU DIFICULTATI DE INVATARE
.ANIFEST/RILE E0TERIOARE ae aces#or !i"icu#12i cons#i#uie in!ica#oare 3 sau
semne &re%es#i#oare 3 ae inca&aci#12ii !e a $n%12a.
LA COPIII DE GRADINI
Desi tiparele in care se incadreaza cresterea copiilor variaza de la individ la individ, dezvoltarea
inegala sau intarzieri semnificative in dezvoltare pot semnala prezenta incapacitatii de invatare. )ste
foarte important de retinut ca aceste comportamente, enumerate mai 'os, trebuie sa fie prezente
continuu de"a lungul timpului pentru a putea fi considerate semne prevestitoare. :rice copil normal
poate prezenta ocazional unul sau doua dintre aceste comportamente pe parcursul dezvoltarii sale.
In sfera limbajului +
dezvoltarea inceata in rostirea cuvintelor si a formularii propozitiilor,
probleme de pronuntie,
dificultati in invatarea de cuvinte noi,
dificultati in eecutarea unor comenzi simple,
dificultati in intelegerea intrebarilor,
dificultati in eprimarea dorintelor,
dificultati in rostirea cuvintelor care rimeaza,
pierderea interesului atunci cand i se citeste sau i se povesteste ceva.
Perceptie, memorie
probleme in memorarea alfabetului sau a zilelor saptamanii,
slaba memorie a procedurilor de zi cu zi, a rutinei,
dificultati privind cauza si efectul, succesiunea si numararea,
dificultati in retinerea ideilor de baza, cum ar fi+ marime, forma, culoare,
Concentrare
nu se poate concentra mult timp,
comportament impulsiv,
este #iperactiv, neobosit,
dificultati in sc#imbarea activitatilor,
repetarea obsesiva a unei idei, inabilitatea de a trece la o alta idee (perseverenta).
Locomotie
lipsa usurintei de miscare,
ec#ilibru precar,
dificultate in manevrarea obiectelor mici,
stangacie la alergat, sarit sau catarat,
dificultati in invatarea legarii sireturilor, a inc#eierii nasturilor sau a altor activitati
individuale,
1
evitarea coloratului sau a trasarii.
Comportamentul in societate
dificultati de interactionare cu altii, prefera sa se 'oace singur,
predispus la sc#imbari bruste de temperament,
se simte repede frustrat,
este greu de tinut in frau, are temperament isteric.
Deoarece interventia timpurie este foarte importanta, legea prevede ca ;nspectoratul Scolar sa
aiba un departament special, care sa poata identifica si interveni in asemenea situatii. ;ar gradinita,
la care copilul este inscris, poate indruma familiile catre departamentul ;nspectoratului Scolar,
care ofera aceste servicii.
De asemenea, familiile trebuie sa consulte si doctorul copilului, care ar trebui sa stie sa indrume
familia astfel incat copilul sa poata primi a'utor medical corespunzator.
LA COPIII DE COAL PRIMAR
!e parcursul scolii primare incep sa apara problemele la invatatura, datorita cerintelor
crescande, complee, pe care copilul le intalneste. Dificultatile intampinate la invatarea
subiectelor pentru scoala si a abilitatilor sociale si<sau emotionale pot deveni o problema. Semnele
de avertizare pentru aceasta grupa de varsta pot include oricare din semnele de avertizare
enumerate mai sus, pentru copiii de gradinita, plus cele de mai 'os+
Limbaj !atematica
invatarea inceata a sunetului corespunzator literei,
erori repetate la citire sau la pronuntarea literelor,
dificultati in amintirea cuvintelor de baza, la prima vedere,
inabilitate in a reda o povestire pe episoade,
probleme la invatarea timpului sau numararea banilor,
confuzie la folosirea semnelor matematice (=, ", , <, >),
transpunerea gresita a secventelor numerice,
dificultati in memorarea teoremelor,
dificultate cu valoarea materiala a obiectelor,
dificultati in amintirea pasilor matematici in rezolvarea unor operatii mai grele.
Atentie / Organizare
dificultati de concentrare
dificultati in terminarea temelor la timp,
inabilitatea de a urmari directii multiple,
un neobisnuit dezinteres,
probleme de intelegere a directiei (stanga, dreapta),
respingerea ideilor, conceptelor noi sau sc#imbarilor in rutina de zi cu zi.
Locomotie
lipsa usurintei de miscare, lipsa de coordonare sau stangacie,
dificultati in copiatul de la tabla,
2
dificultati in alinierea coloanelor matematice,
scris urat, greoi.
Comportament social
dificultati in intelegerea epresiilor faciale sau a gesturilor,
dificultati in intelegerea situatiilor sociale,
tendinta de a interpreta gresit comportamentul colegilor si<sau al adultilor
aparenta lipsa a bunului sim?.
Daca profesorii nu au discutat de'a posibilitatea unei evaluari profesionale a copilului, parintii
pot sa ceara scolii de care apartine copilul sa faca o evaluare formala. : cerere trimisa directorului
scolii ar trebui sa fie rezolvata de catre conducerea scolii in scurt timp.
LA ELEVII DE LICEU
0nele probleme legate de invatatura pot aparea sau pot fi detectate abia mai tarziu. Sc#imbarile
fizice care se petrec in adolescenta, precum si cerintele crescande ale profesorilor de liceu, pot
aduce aceste probleme la lumina. !erformantele academice, pana acum satisfacatoare, incep sa se
inrautateasca.
&bilitatile sociale insuficiente pot duce la sc#imbari in relatiile cu cei de aceasi varsta si
aparitia problemelor disciplinare. @rustrarea crescanda si slaba parere despre sine pot conduce la
depresie si<sau accese de furie. Semne prevestitoare, la elevii de de liceu, includ urmatoarele
probleme, probleme care trebuie sa fie prezente tot timpul, de"a lungul dezvoltarii sale, pentru a
putea fi luate in considerare.

Limbaj !atematica "tu#ii sociale
evitarea cititului si scrisului,
tendinta de a interpreta gresit informatia,
dificultati in alcatuirea rezumatelor,
slaba intelegere la citit,
dificultati in intelegerea tetelor tematice,
probleme la intrebarile incomplet formulate,
dificultati la despartirea in silabe,
slaba intelegere a conceptelor abstracte,
dificultati la scrierea eseelor, a povestirilor,
dificultati la invatarea limbilor straine,
greutati in aplicarea matematicii.
$tentie %rganizare
dificultati in mentinerea ordinii,
probleme la testele care prezinta intrebari cu multiple raspunsuri,
greutati in luarea de notite,
greutate la corectarea greselilor, la verificarea unei teme.
Comportament
A
dificultati in acceptarea criticilor,
dificultati in acceptarea sau oferirea feedbacB"ului,
probleme la negociere sau apararea intereselor,
slaba rezistenta la presiunea celor de varsta lui,
dificultati in intelegerea altor puncte de vedere.
Din nou, parintii au dreptul sa cearC o eaminarea a copilului la scoala de care apartine, care se
determine daca elevul prezinta incapacitatea de a invata.
Sintetiznd, putem spune cC elevii cu dificultC?i medii de nvC?are, vor avea niveluri de
performan?C semnificativ sub nivelul aDteptat n ma'oritatea ariilor curriculare, n ciuda
interven?iilor corespunzCtoare.
$n compara?ie cu colegii lor, se confruntC cu dificultC?i mult mai mari n+
dobndirea abilitC?ilor de scriere, citire, calcul
n?elegerea conceptelor.
de asemenea, pot avea+ ntrziere de vorbire Di limba' asociate
respect de sine scCzut
nivel scCzut de concentrare
abilitC?i sociale insuficient dezvoltate
)istC mai multe domenii n care elevii cu dificultC?i medii de nvC?are se confruntC cu
obstacole n calea nvC?Crii, fiindu"le afectatC capacitatea de a +
se autoorganiza
lucra eficient fCrC supraveg#ere Di indica?ii
n?elege informa?ii complee, n scris
efectua n scris teme mai lungi
n?elege Di aplica concepte matematice
n?elege Di aplica concepte generale
deprinde Di aplica noi abilitC?i fCrC a avea n mod frecvent posibilitatea de a le repeta
re?ine informa?ii complee fCrC posibilitatea repetCrii acestora
n?elege pe deplin informa?iile transmise verbal
Di comunica ideile clar Di eficient
crede cC pot nvC?a
avea ncredere sC nceapC Di sC desfCDoare sarcini
se concentra asupra unor sarcini pentru perioade etinse
lucra n grupuri
cCuta a'utor atunci cnd este cazul
)levii cu dificultC?i medii de nvC?are rCspund ntr"un mediu de nvC?are n care se simt
n siguran?C Di au acces la spri'in de cte ori au nevoie.
)levii cu astfel de cerin?e au adesea dificultC?i mai mari n n?elegerea lumii din 'ur Di
beneficiazC de acces la personalul Dcolii, care i poate sfCtui Di spri'ini, att n probleme practice
ct Di personale.
(3
Pre#area eficient& a curriculumului implicC o serie de strategii, inclusiv+
a'utor pentru dezvoltarea abilitC?ilor organizatorice Di posibilitatea de a le folosi
atentC supraveg#ere Di ndrumare
sarcini mpCr?ite n etape mai mici, realizabile
oportunitC?i frecvente de a oferi feedbacB
informa?ii n scris, care nu sunt complee sau etinse
folosirea semnelor Di simbolurilor n clasC pentru a eviden?ia informa?iile c#eie sau pentru a
facilita comunicarea
evitarea activitC?ilor etinse n scris
a'utor Di spri'in pentru prezentarea rezultatelor muncii lor Di accesul la ec#ipamente %;C
strategii pentru prezentarea conceptelor matematice pe etape Di o varietate de posibilitC?i de
a le repeta Di aplica
oportunitC?i pentru a repeta Di consolida conceptele Di informa?iile c#eie
oportunitC?i frecvente de a repeta Di aplica abilitC?ile nou deprinse
folosirea semnelor Di simbolurilor pentru a sublinia informa?iile transmise verba Di a"i a'uta
sC"Di comunice eficient ideile
lCudarea elevilor Di oportunitatea de a le recunoaDte succesele pentru a le spori respectul de
sine, a"i a'uta sC aibC ncredere n capacitatea lor de a nvC?a Di de a ini?ia Di duce la
ndeplinire sarcini
oportunitC?i Di activitC?i pentru dezvoltarea capacitC?ii de concentrare
oportunitC?i frecvente de a lucra n colaborare, pe perec#i sau n grupuri mici
incura'are Di spri'in pentru a"i convinge sC cearC a'utor atunci cnd au nevoie
elevii cu dificultati medii de invatare au nevoie de un curriculum planificat diferentiat si de
aran'amente pentru evaluare adaptate.
0nii elevi vor+
beneficia #e programe #e terapie lingvistica
necesita ajutor pentru a se #eplasa 'i asisten(&
necesita programe specializate Di metode diferite de predare a abilitC?ilor de citire<scriere Di
de calcul
necesita metode specifice de predare a comunicCrii alternative sau augmentative
)emersul corectiv*recuperator se bazeazC pe urmCtoarele cerin(e+
definirea ct mai eactC a trebuin?elor educa?ionale ale elevului,
precizarea obiectivelor"cadru ale nvC?Crii Di opera?ionalizCrii acestora pentru fiecare caz n
parte,
evaluarea aptitudinilor Di capacitC?ilor elevului n raport cu obiectivele propuse,
adaptarea metodelor la necesitC?ile elevului cu tulburCri de nvC?are,
asigurarea bazei materiale necesare desfCDurCrii activitC?ii de nvC?are,
((
conceperea unor modalitC?i alternative de instruire atunci cnd cele propuse ini?ial nu au
efect,
asigurarea coneiunii inverse (reevaluarea periodicC a programului),
considerarea evaluCrii Dcolare n termenii formativi,
diverse metode de educare a copiilor.
(-