1

Elena Nita Ibrian Bucataria fara foc

DIN PARTEA REDACTIEI Aceasta lucrare - editata ca supliment al revistei ELTA - se
adreseaza celor care vor sa traiasca fara boli, medicamente si fara grele zile de spitalizare. Autoarea este o
cunoscuta naturista din Piatra Neamt - Elena Nita brian -, care acum, cateva decenii s-a salvat, de un
cancer care o adusese !n pragul fazei ultime.
"edicamentul salvator a fost #rana vie constituita din sucuri de legume si fructe aflate la indemana oricui.
$eci, nu !ntamplator capitolul %&'&( din aceasta lucrare cuprinde indicatii terapeutice pentru toate
afectiunile frecvente astazi !n civilizatia moderna. nutil ar fi sa mai umplem aici alte, pagini cu indicatii
terapeutice.
%impla parcurgere a retetelor de la acest capitol este suficienta pentru cine doreste sa urmeze o cura care sa-
l vindece de ceea ce sufera.
%electia facuta de autoare !nsa, e )udicios intocmita astfel !ncat sa poata multumi atat pe cei care vor
sa treaca treptat la #rana vie, cat si pe cei care vor sa-si satisfaca placerea de a gati si a consuma un meniu
complet si variat fara sa simta lipsa bucatariei traditonale.
FARA BOLI SI MEDICAMENTE ! %e stie ca plantele asigura omului principala sursa de
e*istenta, fara de care viata lui si a animalelor nu ar fi posibila. n acelasi timp, plantele constituie sursele
primare de nutritie pentru animale care le transforma !n lapte, oua, etc., folosite de asemenea !n alimentatia
omului. erburile si semintele lor, pomii si roadele lor sunt oferite cu generozitate omului care trebuie sa faca
efortul de a le cunoaste mai bine si de a le folosi !n nutritia lui zilnica.
'arnea a fost introdusa !n alimentatia omului mult mai tarziu decat vegetalele, nu atat din necesitate, cat
mai mult ca o dorinta de diversificare a nutritiei.Asa a aparut alimentatia mi*ta, omnivora care se bazeaza
pe trei mari grupuri de substante c#imice+ za#arurile ,glucidele sau #idrocarbonatele-, proteinele si
grasimile. Acestora li se adauga !n cantitati mult mai mici dar mai importante ca cele dintai+ enzimele,
vitaminele si microelementele.
"ulta vreme proteinele au fost confundate cu carnea si cu pestele.
Astazi,multi oameni cunosc si consuma alimente de origine vegetala crude, cu un continut la fel de ridicat sau
mai mare de proteine, cum sunt+ algele, soia, lintea, fasolea, mazarea, nucile, ara#idele, etc.
$e asemenea, e*ista alge salbatice sau de cultura cu un continut bogat in proteine,de pana la ./0 si
respectiv 1/ 0. Este semnificativ faptul ca !n 2aponia se consuma !n alimentatia zilnica 34 0 alge, sub forma
de supe, paine, paste fainoase, !ng#etata, sau pra)itura. 5ructele, legumele si semintele contin adevarate
miracole, pe langa valoarea nutritiva foarte ridicata recunoscuta, ele pot fi considerate si factori terapeutici
de prima importanta. Este suficient de amintit ca numeroase afectiuni pot sa fie tratate cu plante sau cu
produse obtinute din ele. Astfel, noi !nsine am vindecat ulcere duodenale !ntr-o singura luna cu tratamente
naturale, cu suc de varza alba sau de cartofi6 colite cronice cu suc de morcovi6 stari gripale cu ceaiuri de
fenicul, coriandru, mag#iran sau sovarf, foarte bogate !n magneziu si vitamine. / parte din aceasta
e*perienta este cuprinsa aici...
Au fost enuntate aceste idei pentru a-l convinge pe cititor ca sanatatea vine din regimul de nutritie care
trebuie sa fie preponderent vegetal. Acest principiu trebuie sa fie asociat cu cel al bucatariei fara foc7.
E*perientele personale, directe si !ndelungate ,de peste patru decenii- mi-au , confirmat opiniile unor
nutritionisti, potrivit carora tratarea termica a alimentelor ,fiertul, pra)itul, coptul- reduce sau ani#ileaza
actiunea favorabila asupra organismului a numeroase substante active+ enzime, vitamine, proteine e*istente
!n plante, !n fructele si semintele lor. 8n acelasi timp, prin fierbere, pra)ire, coacere sunt !ndepartate si unele
arome si substante volatile care dau gust placut #ranei noastre zilnice.
9data asimilate principiile bucatariei fara foc7, este necesar sa se acorde atentia cuvenita provenientei
fructelor, semintelor ,evitandu-se, pe cat posibil, c#imizarea lor- si nu mai putin !ndepartarii partilor bolnave
2
si spalarii acestora cat mai bine cu apa potabila. Asadar, calitatea fructelor, legumelor, semintelor,
prospetimea, combinarea adecvata a acestora !n stare cruda, prepararea lor fara a fi supuse agentului termic
devin cu adevarat posibile omului modern, care doreste sa traiasca fara boli si fara medicamente.
Prin lucrarea de fata suntem profund interesati sa oferim oamenilor un numar !nsemnat de retete, !n care
alimentele devin medicamente7, fara a se diminua catusi de putin placerea omului de a pregati si consuma
preparate culinare variate, atragatoare si gustoase.

CUM TREBUIE SA NE ALIMENTAM CORECT "ancarurile nedigerate se altereaza si produc
acizi to*ici !n corpul nostru. Alimentele alterate stau !n stomac : ore, iar !n intestine de la 3/ la ;/ ore. $aca
mancarea este corect combinata, este !n !ntregime descompusa, absorbita si folosita !n corp !n . ore fara sa
putrezeasca, sa fermenteze, fara sa produca gaze, arsuri sau indigestie acida.
Pentru traditionalisti - adica cei care !nca se mai amagesc cu carne si #rana moarta- le oferim cateva
recomandari doar pentru perioada de tranzitie spre #rana vie+
<. 'arnea se consuma numai cu salate de cruditati, si nu cu cartofi, orez, macaroane, branza, paine.
=egetalele se digera atat !n sucuri acide cat si !n sucuri alcaline.
3. %e pot manca cartofi copti sau fierti cu unt sau ulei, odata cu ei se pot manca dovleci, fasole verde
,fiarta- dar obligatoriu si salata de cruditati.$e retinut+ se pot consuma amidonoase ,cartofi, orez, fasole
verde, paste fainoase- cu vegetale gatite ,fierte- ca+ dovlecei, morcovi, conopida, telina, varza, vinete,
usturoi, fasole verde, dar alaturi cu salate de cruditati de sezon. $aca doriti sa mancati branza sau preparate
din oua, mancati-le numai cu salata de cruditati, dar fara, paine.
.. &neori natura a amestecat ea singura albuminele cu proteinele ,in fasole-, !nsa corpul este capabil sa
digere bine aceasta combinatie ,putin mai complicat ca pe alte alimente- prin modificarea compozitiei
sucurilor digestive. Proteinele sunt foarte diferite !ntre ele, !ncat modificarile necesare digerarii lor
combinate sunt imposibile, dand mari deran)amente la stomac. %e pot combina doua proteine de acelasi fel+
carnuri diferite sau produse lactate diferite, dar nu doua proteine diferite. $e e*emplu, nu se combina corect
oua cu produse lactate, carne cu oua sau nuci cu carne. 'ombinatia de albuminoase se poate face pentru ca
ele nu se descompun c#iar asa de greu ca proteinele si mai ales nu apare fenomenul de fermentatie, c#iar
daca se consuma cu putina paine sau crutoane de paine rumenita, fara ulei.
Asadar, a sosit timpul sa o rupem cu traditia !n alimentatie, daca dorim sa scapam de boli de stomac,
ficat, rinic#i, tensiune, boli de inima, si mai cu seama de numeroasele forme de cancer si de supragreutate,
care nu este decat boala curata. ar ruperea traditiei !nseamna trecerea la #rana vie, fara carne, sare, za#ar
si faina alba.
Reguli importante n alimentatie
<. 5ructele se consuma numai pe stomacul gol.
3."icul de)un trebuie sa fie alcatuit numai din fructe, sucuri de fructe sau vegetale ca+ ardei, rosii,
castraveti, ceapa, napi, varza, telina, s.a.
..La masa de pranz ,ora <3- - numai salate sau suc de vegetale.
;.$upa ora <> pana la ora 3/ se pot consuma si mancarurile mai complicate, dar la masa se va consuma o
singura mancare concentrata. ,Tot ceea ce nu este crud este concentrat, sau tot ceea ce este gatit este
concentrat-.
4. 'antitativ, !n timpul trecerii spre #rana vie, zilnic este necesar a se consuma 1/ 0 cruditati ,fructe,
legume, zarzavaturi- si ./0 mancaruri concentrate ,gatite-.
'ombinarea corecta a alimentelor este+ salate ? proteine. Nu se vor combina proteinele !ntre ele ,carne,
peste, branzeturi, oua, lactate-. Legumele gatite se pot combina !ntre ele+ dovlecei, varza, conopida, gulii,
fasole vec#e ? legume gatite. Amidonoasele se pot combina !ntre ele dupa gust.
3
$upa ora 3/ nu se mai mananca nimic. Nu se bea apa !n timpul mesei si nici o ora dupa masa. =inul
!ngreuneaza mult digestia si de aceea trebuie baut pe stomacul gol. Nu introduceti !n stomac alimente peste
altele care se afla de)a !n procesul digestiei.
Pentru a respecta aceste reguli, memorati timpii de digestie din tabelul notat mai )os+

AL"ENT T"P $E $@E%TE
< 5ructele crude sau sucuri naturale 3/-./ min.
3 Aanane, curinale, smoc#ine < ora
sau fructe uscate. ,la soare-
. %alate sau vegetale crude 3 ore
; Alimente combinate corect fara carne . ore
4 9rice aliment combinat incorect : ore
8n loc de otet, !n salate folositi sucul de catina, de lamaie sau de grepfruit. Nu beti bauturi racoritoare -
sunt pur c#imice si acidifica organismul. Nu fierbeti rosiile deoarece produc acid !n stomac.
'onsumati-le numai crude sub forma de salate, sucuri, s.a. %alatele de cruditati se combina perfect cu
legumele si amidonoasele.
Amidonoasele se pot combina !ntre ele. Legumele se pot combina !ntre ele.
Consumul corect al fructelor 'urios, dar adevarat, oamenii nu stiu cand si cum sa manance
fructele. 5ructul este mancarea cea mai pretioasa, dadatoare de viata, de energie, din cate e*ista. 5ructul
este cel mai important aliment pe care !l putem consuma, dar trebuie sa stim e*act cand si cum trebuie sa-l
consumam. %tramosii nostri au fost fructivori. Ei au consumat fructe zeci de mii de ani. Pentru organism,
fructele sunt mult mai importante decat proteinele. %ubstantele cu care proteinele ne otravesc corpul nu se
gasesc !n fructe. %e cunosc numeroase cazuri de otravire
cu proteine. %upraconsumul lor este legat de cancer la piept, la uter, ficat, vezica biliara, leucemie, cancer la
stomac, la colon.
5ructul este produsul cu cel mai mare continut de apa organica ,:/-B/0- care curata corpul de to*ine,
fiind datator de viata si curatitor al tesuturilor, !n plus plin de enzime, vitamine, minerale, carbo#idrati,
aminoacizi, acizi grasi. La digestia fructelor, omul nu consuma nici un fel de energie. 'reierul omului
functioneaza numai cu glucoza iar fructul !nseamna glucoza !n corpul omului. 5ructele nu se digera !n
stomac, caci sunt predigerate. 5ructele proaspete trec prin stomac !n 3/-./ minute, iar cele uscate ,la soare-
stau < ora.
Principala conditie este ca fructele sa fie corect consumate. $eoarece stau atat de putin !n stomac,
!nseamna ca ele nu trebuie mancate niciodata cu ceva sau dupa ceva, ci numai si numai pe stomacul gol.
8n cazul ca fructul este mancat incorect, adica dupa ce s-au consumat alte alimente, acesta vine !n contact cu
ele, cu sucurile digestive si !ntreaga masa de alimente !ncepe sa se altereze. 9rice proteina din stomac intra
!n putrefactie, orice carbo#idrat fermenteaza. Totul devine acid.
5ructele clasificate stiintific ca acide7 ,portocale, ananas, grepfruit, lamai-, ca de altfel toate fructele,
odata a)unse !n stomac devin alcaline, daca se consuma numai pe stomacul gol. Ele neutralizeaza ca si
vegetalele crude acizii ce se formeaza !n corp. &n corp to*ic acid se poate recunoaste usor dupa+ balonare,
4
greutate e*cesiva, celulita, par caruntit prematur, c#elie, izbucniri nervoase, cercuri !ntunecate sub oc#i,
riduri premature pe fata, ulceruri.
'onsumul corect de fructe duce la o !ntinerire de necrezut,longevitate, sanatate incredibila si multa energie.
mportanta enorma a fructelor consta !n continutul valoros de combustibil. 5ara combustibil, corpul nostru
nu poate functiona. =aloarea combustibilului trebuie cautata !n orice mancare.
5ructele sau sucul lor se pot consuma numai proaspete. $aca se coc sau se fierb, nu mai fumizeaza
substante nutritive si nici apa necesara curatirii corpului.
$e retinut+ fructele trebuie bine mestecate, salivate abundent, sa nu fie !nfulecate cu lacomie, caci numai
astfel vor fi de mare folos organismului.
Ce trebuie sa stim es!re !roteine 'orpul uman nu trebuie sa duca lipsa de proteine !n
alimentatie, dar nici sa consume prea multe, deoarece sunt periculoase !n aceeasi masura cu a avea putine.
Asimilarea proteinelor de catre organism este cel mai dificil proces, deoarece sunt cele mai complicate
alimente.
$aca alimentul cel mai usor de descompus este fructul, apoi cel mai greu de descompus !n elemente pe care
corpul sa le poata folosi, este
proteina luata, prin #rana traditionala, din carne. Pentru digestia proteinelor corpul consuma cea mai mare
cantitate de energie, dar se depoziteaza !n corp ca reziduu to*ic, crescand greutatea, deoarece nu e*ista
energie necesara pentru a o elimina, iar a doua zi un alt surpus de proteine...si tot asa greutatea corpului
creste, to*inele se !nmultesc si situatia se agraveaza din ce !n ce mai mult.
Trebuie stiut ca proteina nu apare !n corpul omului prin consumul de proteine ci !n aminoacizii din
mancare. E*ista 3. aminoacizi diferiti. Toti sunt esentiali, altfel nu ar mai e*ista, <4 din ei pot fi sintetizati de
corpul, nostru, iar : din ei trebuie luati direct din mancarea consumata. 'onsumarea cu regularitate a
fructelor si vegetalelor, nucilor, semintelor de floarea soarelui, de dovleac, de in, s.a. vor fi suficiente ,c#iar
daca nu se consuma carne- sa satisfaca organismul !n proteine. 'ei : aminoacizi pe care corpul nostru nu-i
poate sintetiza, trebuie sa-i ia din alimente. 5ructele si vegetalele contin ma)oritatea acestor aminoacizi, iar
morcovii, bananele, varza, conopida, porumbul, castraverii, vinetele, mazarea, cartofii, dovleceii, rosiile,
nucile, semintele de floarea soarelui si anason, alunele si fasolea, contin toti acesti : aminoacizi.
$e retinut+
<. 'arnurile de orice fel nu fumizeaza energie. Energia se gaseste !n carbo#idrati. 'arnea nu contine
carbo#idrati.
3. @rasimile pot fumiza energie, dar descompunerea lor este mai greoaie si mai putin eficienta. Ele sunt
descompuse !n combustibil ,C energie- numai cand rezervele de carbo#idrati sunt total epuizate.
@rasimile din corp nu vin numai de la consumul lor direct. 'and se consuma !n e*ces carbo#idrati, acestia
sunt transformari !n corp !n grasime si depusi. $epozitele de grasime pot fi privite ca o banca de
carbo#idrati de unde fac restituiri sau depuneri, atunci cand este necesar.
.. %anatatea corpului nostru depinde foarte mult si de fibrele celulozice pe care le consumam ,fructe,
legume, zarzavaturi-.
Printre multe altele ele previn constipatia, #emoroizii, s.a.
'arnea nu contine fibre celulozice si de aceea daca o consumam trebuie sa fie !nsotita de salate de
cruditari de sezon, fara alte garnituri de amidonoase sau paine. $ar noi nu o recomandam.
9amenii pot trai fara carne, dar unii o consuma !n cantitati considerabile, din doua motive+
<. din obicei sau traditie si
3. pentru ca s-au obisnuit cu ea si le place.
Pentru digestia carnii este necesara o cantitate enorma de energie, ceea ce face mai dificila sarcina
scaderii !n greutate, epuizDnd totodata prematur organismul si !mbolnavindu-l.
5

RETETE FARA FOC
Naturisti" e bine sa stiti###
E Fa#arul alb, carnea, sarea si faina alba trebuie eliminate din alimentatia oamenilor.
E Nutritionistii specializati !n alimentatia naturista, pe drept cuvant spun+ Ne !mbolnavim, pentru ca nu
stim sa ne nutrim7.
Adica mancam #rana moarta care este egala cu #rana fiarta.
(upandu-ne de natura ne !mbolnavim de boli foarte grave, incurabile.
E Enzimele sunt !nsasi viata noastra. 'onsumand #rana vie, consumam enzime. Acesti fermenti naturali
,enzimele- se gasesc numai !n produsele alimentare proaspete, crude ,legume, zarzavaturi, fructe, cereale,
branza de vaci, galbenus de ou, germeni, etc-.
Enzimele, se distrug !ncepand de la .: grade celsius, iar la 4; grade celsius dispar complet.
Atentie, dar+
Hrana vie se prepara numai pentru o singura masa si numai n preajma orei cand urmeaza sa ie
consumata! "limentele nu se pastreaza mai mult timp prelucrate# deoarece se depreciaza usor si devin un mare
pericol pentru sanatate!
$reti sa traiti sanatosi# rumosi# consumati numai %rana vie# care conera sanatate# suplete# rumusete# ara
nici un el de dureri!
&rovoaca n permanenta o buna dispozitie si dragoste de munca# de viata# molipsitoare pentru cei din jur! $'o
spune o iinta care practica acest mod de viata de decenii!
(ei dinaintea noastra spuneau ca) *"limentele trebuie sa ie medicamente# iar medicamentele sa ie
alimente+!
,n randurile ce urmeaza scriu 23- retete .la rece/ din cele peste 3000 pe care le'am e1perimentat de oate
multi ani!
A. PASTE CU UNT SI BRANA
!. Pa"ta #e unt cu telina
ngrediente+ ;// g telina, <4/ g unt, < ceapa rosie, < legatura verdeturi, < gogosar sau ardei gras rosu, <G3
lingurita pulbere de plante aromatice si condimentate, <G3 lingurita pulbere de alge.
Telina "e "pala foarte $ine% "e curata cat mai "u$tire #e coa&a 'care "e pune la "uc ( )e*i reteta +,-.%
"e #a pe ra*atoarea #e "ticla% "e ame"teca cu untul frecat "puma% ceapa taiata marunt o#ata cu
)er#eturile "i pul$erile. Se pune pe felii #e paine neagra "au pe farfurie "i "e ornea*a cat mai e"tetic cu
)er#eata "i felii #e gogo"ari.
+. Pa"te #e unt cu telina "i ur*ici
Se prepara ca la reteta prece#enta% folo"in# acelea"i ingre#iente% numai ca "e a#auga +// g unt n
loc #e !0/ g "i o mana $una #e ur*ici cru#e% care au fo"t ale"e numai )arfuri mici%$ine "palate "i tocate
fin.Se ornea*a.
,. Pa"ta #e unt cu ri#ic1i
ngrediente+ ;// g ridic#i ,cu tot cu frunzele fragede-, 3// g unt, < legatura marar si asmatuc#i, <G3
lingurita pulbere de plante aromatice si condimentate, <G3 lingurita pulbere de alge, 3 rosii.
Se #eta"ea*a ri#ic1ea #e frun*e% "e "pala $ine% "e curata 'coa&a "e pune la "uc )e*i reteta +,-.% "e #a pe
ra*atoarea #e "ticla% "e ame"teca cu frun*ele ei "i cu )er#eturile care au fo"t $ine "palate "i taiate
marunt% precum "i cu pul$erile "i untul frecat "puma. Se #ecorea*a cu felii #e ro"ii "i )er#eturi #e
"e*on.
-. Pa"ta #e unt cu ceapa
ngrediente+ 3 cepe mari de apa, 3// g unt, < legatura verdeturi, </ masline negre desarate, <G3
lingurita pulbere de plante aromatice si condimente, <G3 lingurita pulbere de alge.
2
Ceapa "e taie marunt "au "e #a prin ra*atoarea #e "ticla% "e taie "i )er#eturile. Am$ele pro#u"e "e
ame"teca cu untul frecat "puma% n care "e a#auga pul$erile.
Se #ecorea*a cu )er#eturi "i &umatati #e ma"line negre.
0. Pa"ta #e unt cu aroma #e u"turoi
Se prepara ca la reteta prce#enta% folo"in# acelea"i ingre#iente% a#augan# la urma ,(- $ul$i 'catei. #e
u"turoi $ine pi"ati.
2. Pa"ta #e unt cu aroma #e 1rean
Se prepara pa"ta ca la reteta !2 iar o #ata cu pul$erile "e a#auga o lingura plina cu 1rean ra" fin.
3. Pa"ta #e telina cu mere
ngrediente+ 34/ g telina, 34/ g mere rosii, <4/ g unt, cremogen, < legatura mag#iran cu menta, <G3
lingurita pulbere de alge.
Telina "palata $ine% curatata 'coa&a "e pune la "uc )e*i reteta +,-.%"e #a pe ra*atoarea #e "ticla.
4erele "e #au pe ra*atoare cu tot cu coa&a.
Se ame"teca cu )er#eturile taiate fin% pul$erile "i untul frecat "puma. In ca*ul ca ie"e o compo*ite moale
"e poate a#auga putin cremogen ')e*i reteta 5,. "au tarata #e grau. Se #ecorea*a #upa
fante*ia go"po#inei% cu pro#u"ele care le are la n#emana.
5. Pa"ta #e unt cu $rm*a "i pra*
ngrediente+ < fir de praz mai mare, <// g unt, <// g branza de vaci, < legatura marar cu tar#on, <
gogosar !n otet, <G3 lingurita pulbere de plante aromatice si condimetare, <G3 lingurita pulbere de alge.
Pra*ul "e taie cat "e poate #e marunt o#ata cu )er#eturile% "e ame"teca cu $ran*a "i cu untul frecat
"puma. Se ornea*a cu gogo"ari "i )er#eturi.
6. Pa"ta #e unt cu $ran*a "i pa"tarnac
ngrediente+ .4/ g pastarnac, < ceapa mare de apa, <34 g unt, <34 g branza de vaci, < lingura busuioc cu
rozmarin, <G3 lingurita pulbere de plante aromatice si condimentare, <G3 lingurita pulbere de alge, <
lingurita seminte de mac sau c#imion.
Bran*a% $ine maruntita% trecuta prin "ita "e ame"teca cu untul frecat "puma% )er#eturile "i ceapa
taiate marunt "i cu pa"tarnacul #at prin ra*atoarea #e "ticla. Se a"ea*a pe farfurie% "e ta"ea*a frumo" "i
"e pre"ara cu "eminte #e mac.
!/. Pa"ta #e unt cu $ran*a "i ro"ii
ngrediente+ .4/ g rosii, <34 g unt, <4/ g branza de vaci, tarata, < legatura de marar cu asmatuc#i, <
ceapa alba mare de apa, 3 bulbi de usturoi, <G3 lingurita pulbere de plante aromatice si condimentare, <G3
lingurita pulbere de alge, cateva petale albe de trandafiri.
Ro"iile $ine coapte '#ar nu trecute #in copt.% "e marunte"c fin% "e ame"teca cu $ran*a maruntita%
untul frecat "puma% pul$erile% ceapa "i )er#eturile taiate marunt% u"turoiul fin pi"at "i tarata cat
cuprin#e pana "e o$tine o pa"ta mai ngro"ata. Se ta"ea*a frumo" "i "e pre"ara
#ea"upra putina )er#eata taiata fin "i petale al$e #e tran#afir '"au crem. taiate fi#eluta.
!!. Pa"ta #e unt cu $ran*a "i frun*e #e morco)i
ngrediente+ <4/ g unt, <4/ g branza de vaci, 3 legaturi frunze de morcovi, <G3 legatura de salvie, menta
si busuioc, <G3 lingurita pulbere de plante aromatice si condimentare, <G3 lingurita pulbere de alge, 4-> flori
de nalba de gradina, < ceapa de apa.
Untul "e freaca "puma% "e ame"teca cu $ran*a $ine maruntita% frun*ele #e morco)'care tre$uie ale"e
#in cele mai frage#e% "unt foarte $ogate n minerale.% taiate cat mai marunt o#ata cu ceapa "i celelalte
)er#eturi "i cu pul$eri7 apoi "e a"ea*a pe un platou mic% "e ta"ea*a% iar #ea"upra "e pre"ara petale #e
flori #e nal$a "au ro*% taiate fi#elute. 8n ca*ul ca ie"e prea moale% n compo*itie "e poate a#auga putina
tarata.
-
!+. Pa"ta cu cartofi% unt "i $ran*a ngrediente+ ; cartofi mi)locii, < ceapa mare rosie, <4/ g unt,
<4/ g branza de vaci, tarata, < lingura cimbru, salvie, sovarf, </ masline negre desarate, <G3 linguria pulbere
de plante aromatice si condimentare, cateva petale de trandafiri rosii.
Se aleg cartofii frumo"i% nete*i% "e "pala $ine cu o periuta "au cu o carpa a"pra% "e "terg% "e #au pe
ra*atoare 'cu tot cu coa&a.% "e ame"teca cu ceapa "i )er#eturile taiate marunt% $ran*a maruntita%
pul$erile% untul frecat "i tarata cat cuprin#e ca "a "e o$tina o pa"ta mai con"i"tenta. Se a"ea*a pe o
farfurie% "e ta"ea*a% iar #ea"upra "e pre"ara petale #e tran#afir taiate fi#eluta "i cate)a frun*ulite #e
"al)ie taiate marunt.
!,. Pa"ta #e unt cu $ran*a "i an#i)e
Se prepara ntocmai ca la reteta prece#enta% numai ca ,// g an#i)e $ine maruntite nlocuie"c
cartofii. 8n loc #e an#i)e "e pot pune gulioare "au )ar*a maruntita la mi9er% iar #aca e"te% prea moale
compo*itia7 "e poate a#auga putina tarata "au cremogen ')e*i reteta 5,..
B. SA:ATE
!-. Salata #e )ar*a murata cu tarata
ngrediente+ < varza murata, 3 morcovi, < ceapa mare de apa, tarata, ;-4 linguri de ulei, <G3 lingurita
pulbere de plante aromatice si condimentare, <G3 lingurita de alge, < gogosar, <
lingura de verdeturi.
;ar*a "e "trecoara $ine #e *eama 'moare. n maini 'nici ntr(un ca* nu "e tine n apa.. Se taie
fi#eluta% "e ame"teca cu morco)ul ra"% ceapa taiata marunt% pul$erile "i uleiul iar tarata cat cuprin#e
'cam ,(- linguri.. Se a"ea*a< n "alatiera "i "e #ecorea*a cu felioare #e gogo"ari "i )er#eturi #e "e*on.
!0. Salata #e )ar*a murata cu nuci
Se prepara ntocmai ca la reteta prece#enta% numai ca tarata e"te nlocuita cu nuci macinate "au
taiate cu cutitul% n re"t "e folo"e"c acelea"i ingre#iente.
!2. Salata #e )ar*a #ulce cu "mantana
ngrediente+ <G3 varza alba dulce, 34/ g smantana, < galbenus, < lingura cremogen ,vezi reteta :.-, <
ceapa de apa, < legatura de
verdeturi, <G3 lingurita pulbere de plante aromatice si condimentare, <G3 lingurita pulbere de alge, < felie de
sfecla rosie.
;ar*a "e taie fi#eluta% "e freaca n maini 'fara a "e "toarce. ca "a("i mai piar#a #in rigi#itate% "e
ame"teca cu cremogenul% "mantana% gal$enu"ul% ceapa "i )er#eturile taiate marunt. Se a"ea*a n
"alatiera "i "e #ecorea*a cu "fecla ro"ie 'care a fo"t #ata prin ra*atoarea #e "ticla.% "e a"ea*a pe margini
n forma% #e mo)ilite% iar printre ele )er#eturi #e "e*on. Se mai poate #ecora 'in lip"a "feclei. cu felioare
#e gogo"ari ro"ii "au cu &umatati #e ma"line negre #e"arate.
!3. Salata #e )ar*a cu pa"ta #e ro"u
Se prepara ntocmai ca la reteta prece#enta% folo"in# acelea"i ingre#iente "i acela"i proce"
te1nologic% numai ca "e a#auga 2/ g7 pa"ta #e ro"ii ')e*i reteta 30. "i +(, linguri #e cremogen "au n
lip"a ace"tuia tarata #e grau.
!5. Salata #e )ar*a cu ciuperci
ngrediente+ <G3 varza alba dulce, .// g ciuperci de cultura, 3// ml suc de catina ,vezi reteta 1>-, ;-4
linguri ulei, <ceapa mare de apa, < lingura pasta de rosii ,vezi, reteta 14-, < lingura de verdeturi, <G3
lingurita pulbere de plante aromatice si condimentare, <G3 lingurita pulbere de alge6 cateva petale rosii de
trandafiri.
;ar*a "e taie fi#eluta7 "e freaca putin n maini 'fara a "e "toarce. ca "a("i mai piar#a #in rigi#itate%
apoi "e ame"teca cu ciupercile taiate felii 'care au fo"t ale"e numai mici "i mi&locii% $ine "palate% taiate
3
felii%"tropite #in $el"ug cu "uc #e catina% acoperite "i tinute la rece +- #e ore.% cu ceapa "i )er#eturile
taiate marunt% cu pul$erile% pa"ta #e ro"ii $ine ame"tecata cu uleiul.
Se a"ea*a n "alatiera "i "e pre"ara #ea"upra putina )er#eata #e "e*on taiata marunt "i petale ro"ii
#e tran#afiri taiate fi#eluta.
!6. Salata #e mere cu telina
ngrediente+ .// g telina ; mere verzi ,cantitati egale-, tarata, <-3 legatura verdetuti ,busuioc, menta,
mag#iran-, < mar rosu, < lingurita suc de catina ,vezi reteta 1>-, .-; linguri ulei, <G3 lingurita pulbere de
plante aromatice si condimetare, <G3 lingurita pulbere de alge, <ceapa de apa.
Telina% $ine "palata% "e curata 'coa&a "e pune la "uc )e*i reteta +,-..% "e #a pe ra*atoare% "e #au "i
merele cu tot% cu coa&a '"e aleg mere cu coa&a "u$tire.% "e ame"teca cu ceapa "i )er#eturile taiate
marunt% cu pul$erile% "ucul #e catina% uleiul "i tarata cat cuprin#e.
Se a"ea*a n "alatiere "i "e #ecorea*a cu felioare #e mar ro"u "i cu )er#eturi #e "e*on% #e preferat
frun*e frage#e #e telina "i morco)i.
+/. Salata #e telina cu "mantana
ngrediente+ 4// g telina, 3// g smantana, tarata, < legatura frunze fragede de telina, < ceapa de apa, lG3
lingurita pulbere, de plante aromcitice si condimetare, <G3 lingurita pulbere de alge, 4 flori rosii de nalba de
gradina.
Telina "e prepara ca la reteta prece#enta% apoi "e ame"teca cu "mantana% )er#eturi "i ceapa taiata
marunt% cu pul$erile% tarata cat cuprin#e. Se a"ea*a n "alatiera% iar #ea"upra "e pre"ara petale #e
nal$a taiate fi#eluta "i cate)a )er#eturi #e "e*on taiate marunt.
+!. Salata #e telina cu "o" #e maione*a #e po"t
Se prepara ca la reteta prece#enta% folo"in# acelea"i ingre#iente "i acela"i proce#eu #e prelucrare%
numai ca n loc #e "mantana "e pune +0/ g "o" maione*a #e po"t ')e*i reteta +-.
++. Salata #e "fecla ro"ie cu 1rean
ngrediente+ ;// g sfecla rosie, 3 linguri de #rean ras, < lingura suc de catina sau lamaie,.-; linguri
ulei, < ceapa de apa sau un fir de praz, 3 linguri de tarata, lG3 lingurita pulbere de plante aromatice si
condimetare, <G3 lingurita pulbere de alge, cateva petale de flori de nalba albe sau petale de trandafir, <
legatura marar cu patrun)el.
Sfecla ro"ie $ine "palata "e curata 'coa&a "e pune la "uc )e*i reteta +,-.% "e #a pe ra*atoarea #e
"ticla 'ca "i 1reanul.% "e ame"teca cu ace"ta% ceapa taiata marunt% "ucul #e catina ')e*i reteta 32.%
pul$erile% tarata "i uleiul. Se a"ea*a n "alatiera% iar #ea"upra "e pre"ara )er#eturile taiate marunt "i
petalele taiate fi#eluta.
+, . Salata #e ra#acinoa"e cu "o" #e maione*a
ngrediente+ < morcov, < patrun)el, < pastarnac, < telina, <G3 ridic#e, < ceapa mare de apa, < felie de
sfecla rosie, 3 legaturi de verdeturi, .// g maioneza cu galbenus ,vezi reteta 31-, tarata, <G3 lingurita pulbere
de plante aromatice si condimentare, <G3 lingura pulbere de alge.
Ra#acinoa"ele% $ine "palate% curatate 'co&ile% "e pun la "uc )e*i reteta +,-.% "e #au pe ra*atoare% "e
ame"teca cu ceapa taiata marunt% o#ata cu )er#eata% tarata% pul$erile% apoi maione*a. Se a"ea*a n
"alatiere% iar #e &ur mpre&ur "e pune ca ornament "fecla ro"ie% care a fo"t #ata pe ra*atoarea #e "ticla.

C. SOSURI
+-. So" maione*a #e po"t
ngrediente+ 4 linguri de cremogen ,vezi reteta :.-, < pa#ar suc de tarata ,vezi reteta <>4- sau suc de
morcovi6 34/ ml, ulei, < lingura suc de catina, < legatura verdeturi. <G3 lingurita pulbere de seminte de
gogosari ,vezi reteta :;-, <G3 lingurita de pulbere de alge6 <G3 lingurita de plante aromatice si condimetare, <
lingura mustar.
4
Cremogenul "e inmoaie cu "ucul% #e tarata% "e a#auga mu"tarul% pul$erile% "ucul #e catina "i
apoi% uleiul picatura cu picatura ca la maione*a o$i"nuita. Dea"upra "e pre"ara )er#eturile taiate
marunt. Se folo"e"te la #iferite preparate #e legume "i *ar*a)aturi cru#e.
+0. So" maione*a #e po"t cu pa"ta #e ro"ii
Se prepara ntocmai ca la reteta prece#enta folo"in# acelea"i ingre#iente% numai ca la urma "e
a#auga n maione*a , linguri pa"ta #e ro"ii cru#a ')e*i reteta 30..
+2. So" maione*a #e po"t cu pa"ta #e catina
Se prepara maione*a e9act ca la nr. +- numai ca la urma "e a#auga n "o" , linguri pa"ta #e caline.
+3. So" maione*a cu gal$enu"uri
ngrediente+ 3 galbenusuri crude, 314 ml ulei, < lingura pasta de catina ,vezi reteta 11-, < lingura
mustar, <G3 lingurita pulbere de plante aromatice si condimentare, <G3 lingurita pulbere de alge, < lingura
verdeturi. ,Pentru buna reusita a maionezei, ouale si uleiul nu trebuie sa fie prea reci -.
Se pun gal$enu"urile ntr(un ca"tron cu pa"ta #e catina "i "e freaca cu o lingura #e lemn pana "e
o$tine un ame"tec #e"a)ar"it. Se a#auga% mu"tarul% apoi uleiul picatura cu picatura ame"tecan# mereu.
Can# maione*a incepe "a "e ngroa"e% "e poate a#auga cate o lingura #e ulei o#ata% #ar nu mai mult. Se
a#auga pul$erile% iar #ea"upra )er#eturile fin taiate.
Se folo"e"te la #iferite preparate #e legume "i *ar*a)aturi cru#e.
+5. So" #e mu"tar cu $u"uioc "i ceapa
ngrediente+ 3 linguri de mustar, < galbenus crud, 3 linguri frunze de busuioc verde, < lingura suc de
catina, <G3 lingurita miere, < ceapa mare de apa, 3// ml ulei,<G3 lingurita de plante aromatice si
condimentare, <G3 lingurita pulbere de alge.
4u"tarul "e ame"teca $ine cu gal$enu"ul% mierea% "ucul #e catina% uleiul putin cate putin 'ca la
maione*a.% "e a#auga ceapa taiata cat "e poate #e marunt% "au #ata pe ra*atoare% iar #ea"upra% frun*ele
#e $u"uioc taiate fi#eluta.
D. SUPE
+6. Supa #e an#i)e cu "mantana
ngrediente+ < <G3 litri suc din legume si zarzavaturi ,vezi reteta 3.;-, .4/ g andive, < ceap de apa, < legatura
verdeturi, ;-4 linguri smantana, 3 linguri pasta de rosii cruda ,vezi reteta 14-, <G3 lingurita de plante aromatice si
condimentare, <G3 lingurita de pulbere de alge, < lingura de pasta de catina ,vezi reteta 11-.
Sucul "e pune ntr(un ca"tron n care "e a#auga ceapa taiata marunt% an#i)ele fi#eluta% "mantana
ame"tecata cu pa"ta #e catina "i pa"ta #e ro"ii% pul$erile% iar #ea"upra )er#eturile taiate fin.
,/. Supa #e cartofi cu mere "i telina
ngrediente+ < <G3 litri suc de tarata, ,vezi reteta <>4-, 3 cartofi, . mere, < telina, < legatura frunze
fragede de telina si morcovi, ;-4 linguri de ulei,<G3 lingurita pulbere de plante aromatice si condimentare,
<G3 lingurita pulbere de alge, 3 galbenusuri crude, < lingura pasta de catina ,vezi reteta 11-.
Cartofii "e "pala $ine cu o periuta% la fel "i telina. Cartofii "i merele "e #au prin ra*atoare cu tot cu
coa&a. Telina "e curata 'coa&a "e pune la "uc )e*i reteta +,-.% apoi "e #a prin ra*atoare. Toate trei
pro#u"ele "e pun n "ucul #in ca"tron n care "e mai a#auga<pul$erile "i uleiul $ine frecat cu pa"ta #e
catina "i gal$enu"urile. Dea"upra% "e pune )er#eata taiata marunt.
,!. Supa #e ro"ii cu tarata
ngrediente+ < <G; suc de flori de fan ,vezi reteta 3.1-, >// g rosii, .-; linguri de tarata, < cepa, <
legatura de verdeturi, .-; linguri smantana sau iaurt, <G3 lingurita pulbere de plante aromatice si
condimentare, <G3 lingurita pulbere de alge.
Sucul "e pune n ca"tron n care "e a#auga ro"iile% ceapa "i )er#eturile taiate marunt% pul$erile%
tarata "i "mantana "au iaurtul.
10

,+. Supa #e ro"ii cu nuci
Se prepara ntocmai ca la reteta prece#enta cu acelea"i ingre#iente numai ca n loc #e tarata "e
pun ,(- linguri #e nuci ra"nite "au taiate cu cutitul. Se pot pune "i numai + linguri #e nuci "i + linguri #e
tarata% ,(- linguri #e ulei n loc #e "mantana.
,,. Supa #e gulioare
ngrediente+ ;4/ g gulioare, < <G3 litri suc de plante medicinale ,vezi reteta 3.>-, < lingura de
cremogen, ;-4 linguri de ulei, < lingura verdeturi, < ardei gras, <G3 lingurita de plante
aromatice si condimentare, <G3 lingurita pulbere de alge.
=ulioarele $ine "palate% "e curata 'coa&a "e pune la "uc )e*i reteta +,-.% "e #au pe ra*atoare "i "e
pun n "ucul #in ca"tron% n care "e mai a#auga ro"iile "i ar#eiul taiat marunt% cremogenul ')e*i reteta
5,.% uleiul% pul$erile% iar #ea"upra )er#eata tocata.
E. SUPE ( CRE4E
,-. Supa(crema #e )ar*a #ulce% al$a
ngrediente+ <G3 varza, ;-4 rosii, 3-. linguri de tarata, 3 ardei grasi rosii, < legatura de verdeturi, < <G3
litri zer proaspat, ;-4 linguri de ulei, <G3 lingurita pulbere de alge, < lingurita pulbere de seminie de gogosari
,vezi reteta :;-.
erul "e pune n ca"tron% n care "e a#auga )ar*a% ro"iile% ar#eii $ine maruntite la e9tractor n care
"e mai a#auga tarata% uleiul% pul$erile "i #ea"upra )er#eata taiata marunt.
,0. Supa(crema #e #o)lecei
Se prepara ntocmai ca la reteta prece#enta% numai ca )ar*a "e nlocuie"te cu #o)lecei $ine
maruntiti la mi9er "au #ati prin ra*atoare.
,2. Supa(crema #e mere cu telina
ngrediente+ < <G; suc de co)i de mere ,vezi reteta 3.4-, <G; litru suc de telina ,vezi reteta <;.-, ; mere,
< telina mare, .-; linguri de tarata, 3 linguri de cremogen ,vezi reteta :.-,< lingurita miere, < legatura
busuioc, mag#iran, menta, <G3
lingurita pulbere aromatice si condimentare, <G3 lingurita pulbere de alge, ;-4 linguri de smantana.
Cele #oua feluri #e "uc "e pun n ca"tron% n care "e a#auga merele #ate prin ra*atoare cu tot cu
coa&a% telina curatata 'coa&a "e pune la "uc% )e*i reteta +,-.% "e #a #e a"emenea prin ra*atoare '"au
am$ele pro#u"e "e pot marunti la mi9er.. Se mai a#auga tarata% cremogenul $ine ame"tecat% cu
"mantana% pul$erile% mierea "i )er#eturile taiate marunt.
,3. Supa(crema #e cartofi cu telina
Se prepara ca la reteta prece#enta% folo"in# acelea"i ingre#iente% numai ca merele "e nlocuie"c cu
cartofi maruntiti cu tot cu coa&a #upa ce au fo"t "palati cu a&utorul unei periute.
,5. Supa(crema #e pra* cu "uc #e or* )er#e
ngrediente+ < <G; litri tarata, <G; litri de orz verde ,vezi reteta <;1-, ;4/ g praz, .4/ g rosii, ;-4 linguri
ulei, 3 ardei grasi, 3-. linguri tarata, < lingura verdeturi, <G3 lingurita pulbere de plante aromatice si
condimentare, <G3 lingurita pulbere de alge.
Am$ele "ucuri "e pun n ca"tron% apoi "e a#auga pra*ul% ro"iile "i ar#eii $ine maruntiti% tarata%
pul$erile% uleiul% iar #ea"upra )er#eturile
taiate marunt.
11
F. CIORBE
,6. Cior$a #e ur*ici cu 1rean
ngrediente+ < <G; suc de tarata ,vezi reteta <>4-, <G; litru zeama de gogonele sau castraveti murati
,moare-, .// g urzici, 3 linguri tarata, < lingura #rean ras, ;-4 linguri ulei, 3 linguri pasta de rosii cruda
,vezi reteta 14-, <G3 lingurita plante aromatice si condimentare, <G3 lingurita pulbere de alge, < ceapa, <
legatura leustean cu asmatuc#i.
Sucul cu moarea "e pun n ca"tron% n care "e a#auga ur*icile $ine "palate "i tocate cat "e poate #e
marunt cu ceapa% pul$erile% tarata% uleiul% $ine ame"tecat cu pa"ta #e ro"ii% iar #ea"upra )er#eturile
taiate marunt "i 1reanul ra".
-/. Cior$a #e muguri #e lucerna cu aroma #e u"turoi
Se prepara ntocmai ca la reteta prece#enta cu acelea"i ingre#iente% numai ca ur*icile "unt nlocuite
cu muguri frage*i #e lucerna% iar 1reanul cu ,(- $ul$i #e u"turoi $ine pi"ati.
-!. Cior$a #e ca"tra)eti cu ceapa
ngrediente+ ;-4 castraveti, < ceapa mare de apa, 3-. rosii, < legatura de verdeturi,;-4 linguri de ulei, <
ardei gras, <G3 lingurita pulbere de plante aromtatice si condimentare, <G3 lingurita pulbere de alge, < <G;
litri de varza murata ,moare-.
Sucul cu *eama #e )ar*a "e pune n ca"tron% n care "e a#auga ca"tra)etii 'ale"i cei mai frage*i.
taiati cu$urele cu tot cu coa&a% ceapa "i )er#eturile taiate marunt o#ata cu ro"iile "i ar#eiul% pul$erile "i
uleiul.
-+. Cior$a #e ra#acinoa"e cu "uc #e ro"ii
ngrediente+ < <G; suc de rosii, < morcov, < pastarnac, < felie de telina, < felie de sfecla rosie, < ceapa,
< ardei gras, < legatura de leustean, marar si patrun)el, < lingurita pulbere de seminte de gogosari ,vezi
reteta :;-, <G3 lingurita pulbere de alge, ;-4 lingri ulei, 3 linguri tarata.
8n "ucul #e ro"ii "e a#auga ra#acinoa"ele $ine "palate% curatate 'coa&a "e pune n "uc )e*i reteta
+,-. "i #ate pe ra*atoare% ceapa% ar#eiul% )er#eturile taiate marunt% tarata% pul$erile "i uleiul.
-,. Cior$a #e ra#acina #e leu"tean
ngrediente+ 3// g radacina de leustean, < <G3 litri suc din plante medicinale ,vezi reteta 3.>-, .-;
linguri suc de catina ,vezi reteta 1>-, < pastarnac, < ceapa, < legatura de asmatuc#i cu frunza de papadie, <G3
lingurita pulbere de plante aromatice si condimentare, <G3 lingurita pulbere de alge, 3 linguri tarata, ;-4
linguri ulei, ,ciorba acesta se prepara numai primavara devreme si toamna tarziu, cand radacina
leusteanului este !n repaus vegetativ-.
ln ca"tronul cu "uc "e a#auga leu"teanul "i pa"tarnacul $ine "palat "i curatat 'coa&a "e pune la "uc
)e*i reteta +,- . #at pe ra*atoare% ceapa "i )er#eturile taiate marunt% tarata% pul$erile% uleiui% apoi "ucul
#e catina cu care "e acre"te #upa gu"t. Se poate acri "i cu *eama #e )ar*a% #e gogonele% "uc #e ca"tra)eti
murati "au "uc #e ro"ii.


12
=. A:TE PREPARATE
--. Sarmalute cu nuci
ngrediente+ 3/ frunze de varza murata, <4-3/ nuci, < ceapa mare de apa, ; legaturi verdeturi, <4/
g unt, <G3 lingurita pulbere de plante aromatice si condimetare, <G3 lingurita
pulbere de alge, 3 linguri ulei, 3 linguri tarata.
4ie*ul #e nuca "e taie felioare% "e ame"teca cu ceapa "i ! legatura #e )er#eturi taiate marunt% cu
pul$erile "i tarata% apoi "e ncorporea*a cu untul care a fo"t frecat "puma. Frun*ele #e )ar*a "e "curg
$ine n maini 'nici ntr(un ca* nu "e "pala "i nici nu "e tin n apa.% li "e "coate ner)ura principala% "e taie
n $ucati potri)ite "i "e n)ele"c "armalutele care "e a"ea*a pe un po"tament #e )ar*a murata taiata
fi#eluta ame"tecata cu ! ceapa taiata marunt mpreuna cu #oua legaturi #e )er#eturi "i un morco) ra".
Pe"te "armale "e pre"ara ! legatura #e )er#eturi "i "e "trope"c cu ulei care le #a un a"pect atragator.
-0. Sarmalute cu ciuperci
Se prepara ntocmai ca la reteta prece#enta numai ca nucile "e nlocuie"c cu ciuperci #e cultura
'+0/ g. ale"e numai mici "i mi&iocii% $ine "palate% tocate marunt% "tropite cu putin "uc #e catina "au #e
lamaie% la"ate + ore n repau" "i apoi n)elite n frun*e foarte frage#e #e tatanea"a "au "panac.
-2. Sarmalute cu $ran*a #e )aci
ngrediente+ 3/-34 frunze de salata verde, .4/-;// g branza de vaci proaspata, < ceapa mare de apa,
14 g unt, 3 linguri de tarata, 3 legaturi de verdeturi, 3 linguri de ulei, cateva petale de nalba rosie de
gradina, <G3 lingurita pulbere de alge, <G3 lingurita pulbere de plante aromatice si condimentare.
Bran*a $ine maruntita "e ame"teca cu ceapa "i cu o legatura #e )er#eturi taiate marunt% pul$erile%
tarata "i untul frecat. Se n)ele"c "armalutele n foi #e "alata% "e a"ea*a pe platou% iar #ea"upra "e
pre"ara o legatura #e marar tocat% "e "trope"c cu ulei% apoi "e pre"ara petale #e nal$a taiate fi#eluta.
-3. Sarmalute #e germeni #e "oia
Se prepara ntocmai ca la reteta prece#enta% numai ca $ran*a e"te nlocuita cu crupe o$tinute #in
$oa$e #e "oia germinate ')e*i reteta 52. care "e *)anta ntr(un "er)et curat% "e ame"teca cu putina
tarata #e grau "i "e ra"ne"c%prin ma"ina #e ra"nit nuci. Pa"ta o$tinuta 'crupele. cam +0/ g "e ame"teca
cu acelea"i ingre#iente.
-5. Sarmalute cu germeni #e grau
Se prepara ca la reteta 05% numai ca $ran*a "e nlocuie"te cu grau germinat ')e*i reteta 50. care
#upa ce i(a #at coltul #e + milimetri "e limpe*e"te $ine% "e *)anta ntr(un "tergar curat% "e ame"teca cu
+(, linguri tarata "i "e ra"ne"te cu a&utorul ma"inii #e ra"nit nuci.Pa"ta o$tinuta ',0/(-// g. "e ame"teca
cu ingre#ientele #in reteta amintita "i "e n)ele"c "armalutele cu orice fel #e frun*e #upa #orinta.
-6. C1iftelute #e pra* cu ciuperci
ngrediente+ 3// g praz, 34/ g ciuperci macerate ,vezi reteta :3-, <4/ g unt, tarata, 3 legaturi de
verdeturi, <G3 lingurita pulbere de alge, <G3 lingurita pulbere de plante aromatice si condimentare, < ceapa
de apa, 4-> foi de salata verde.
Pra*ul "e taie cat mai fin fi#eiuta% ciupercile "e #au #e #oua ori prin ma"ina #e tocat cu "ita #ea"a
o#ata cu ceapa. Se ame"teca pro#u"ele mai "u" enumerate% la care "e a#auga o legatura #e )er#eturi
taiate fin% pul$erile% untul frecat "puma "i tarata cat cuprin#e pentru a "e o$tine o pa"ta con"i"tenta. Se
pre"ara putina tarata pe plan"eta. Compo*itia "e mparte n parti egale cu o lingura% apoi "e formea*a
c1iftelutele care "e a"ea*a pe platou iar pe"te ele "e pre"ara o legatura #e )er#eturi taiate marunt.
0/. C1iftelute cu )ar*a al$a "i ciuperci
Se prepara ntocmai ca la reteta prece#enta% numai ca pra*ul e"te nlocuit cu )ar*a al$a% #ulce% care
#upa ce a fo"t taiata fi#eluta% "e freaca putin n maini 'fara a "e "toarce. pentru a("i mai pier#e #in
rigi#itate.
13
0 !. C1iftelute cu nuci "i ceapa
ngrediente+ .// g nuci macinate, < ceapa mare de apa, <4/ g unt, tarata sau faina integrala de #risca, 3
legaturi de verdeturi, 4-> foi de salata verde, <G3 lingurita pulbere de plante aromatice si condimentare, <G3
lingurita pulbere de alge.
Nucile "e ame"teca cu ceapa "i cu o legatura #e )er#eturi taiate marunt% cu tarata% cu pul$erile "i
untul frecat "puma. Din compo*itia o$i"nuita "e formea*a c1iftelutele care "e a"ea*a pe farfurie% iar
pe"te ele "e pre"ara o legatura #e )er#eturi taiate marunt.
0+. C1iftelute #e telina cu mere
ngrediente+ 34/ g telina, 34/ g mere, < ceapa mare de apa, tarata, < lingura de cremogen ,vezi reteta
:.-, 3 legaturi de verdeturi, <G3 lingurita de plante aromatice si condimentare, <G3 lingurita de alge, 4-> foi
de salata verde.
Telina $ine "palata "e curata 'coa&a "e pune la "uc()e*i reteta(+,-.% "e #a pe ra*atoarea #e "ticla%
toto#ata "e #au "i merele cu tot cu coa&a. Se ame"teca am$ele pro#u"e% n care "e a#auga o legatura #e
)er#eturi "i ceapa taiata marunt% pul$erile% untul frecat "puma% apoi tarata cat cuprin#e pana "e o$tine
o compo*itie ngro"ata #in care "e formea*a c1iftelutele. Se pun pe farfurie% pe frun*e #e "alata iar
pe"te ele "e pre"ara ! legatura #e )er#eturi taiate marunt.
0,. C1iftelute #e morco)i cu "panac
ngrediente+ 34/ g morcovi, 34/ g spanac, 3// g unt, < ceapa, 3 linguri de verdeturi, tarata sau faina
integrala de ovaz, <G3
0/. C1iftelute cu )ar*a al$a "i ciuperci
Se prepara ntocmai ca la reteta prece#enta% numai ca pra*ul e"te nlocuit cu )ar*a al$a% #ulce% care
#upa ce a fo"t taiata fi#eluta% "e freaca putin n maini 'fara a "e "toarce. pentru a("i mai pier#e #in
rigi#itate.
0 !. C1iftelute cu nuci "i ceapa
ngrediente+ .// g nuci macinate, < ceapa mare de apa, <4/ g unt, tarata sau faina integrala de #risca, 3
legaturi de verdeturi, 4-> foi de salata verde, <G3 lingurita pulbere de plante aromatice si condimentare, <G3
lingurita pulbere de alge.
Nucile "e ame"teca cu ceapa "i cu o legatura #e )er#eturi taiate marunt% cu tarata% cu pul$erile "i
untul frecat "puma. Din compo*itia o$i"nuita "e formea*a c1iftelutele care "e a"ea*a pe farfurie% iar
pe"te ele "e pre"ara o legatura #e )er#eturi taiate marunt.
0+. C1iftelute #e telina cu mere
ngrediente+ 34/ g telina, 34/ g mere, < ceapa mare de apa, tarata, < lingura de cremogen ,vezi reteta
:.-, 3 legaturi de verdeturi, <G3 lingurita de plante aromatice si condimentare, <G3 lingurita de alge, 4-> foi
de salata verde.
Telina $ine "palata "e curata 'coa&a "e pune la "uc()e*i reteta(+,-.% "e #a pe ra*atoarea #e "ticla%
toto#ata "e #au "i merele cu tot cu coa&a. Se ame"teca am$ele pro#u"e% n care "e a#auga o legatura #e
)er#eturi "i ceapa taiata marunt% pul$erile% untul frecat "puma% apoi tarata cat cuprin#e pana "e o$tine
o compo*itie ngro"ata #in care "e formea*a c1iftelutele. Se pun pe farfurie% pe frun*e #e "alata iar
pe"te ele "e pre"ara ! legatura #e )er#eturi taiate marunt.
0,. C1iftelute #e morco)i cu "panac
ngrediente+ 34/ g morcovi, 34/ g spanac, 3// g unt, < ceapa, 3 linguri de verdeturi, tarata sau faina
integrala de ovaz, <G3 lingurita pulbere de plante aromatice si condimntare, <G3 lingurita pulbere de alge.
14
4orco)ii #ati pe ra*atoare "e ame"teca cu "panacul $ine maruntit la mi9er% pul$erile% ceapa taiata
marunt o#ata cu o lingura #e )er#eturi% untul $atut "puma "i tarata cat cuprin#e. Se formea*a
c1iftelutele care "e pun pe platou. Pe"te ele "e pre"ara o legatura #e )er#eturi taiate marunt.
0-. >ri$i cu "o" maione*a #e po"t
ngrediente+ .4/ g de #ribi ,manatarci-, 34/ g maioneza de post ,vezi reteta 3;-, < legatura de
verdeturi, 3-. linguri suc de catina ,vezi reteta 1>-, 3 linguri tarata, cateva petale rosii de trandafiri.
Se aleg numai 1ri$i mici "i mi&locii% $ine "palati% taiati felioare% 'tre$uie "a fie foarte proa"peti% "a
nu #epa"ea"ca mai mult #e 2 ore #e la recoltare. "e "trope"c cu "uc #e catina "i "e la"a acoperiti + ore%
apoi "e pre"ara pe"te ei tarata% iar pe"te ea "e toarna maione*a. Se ornea*a cu )er#eturi taiate fin "i
petale #e tran#afiri taiate fi#eluta.
00. Ra"co)i cu "o" #e "mantana
Se prepara ca la reteta prece#enta% cu acelea"i ingre#iente% numai ca 1ri$ii "e nlocuie"c cu
ra"co)i% iar maione*a cu "o" #e "mantana care "e prepara a"tfel< +0/ g #e "mantana "e ame"teca $ine cu
+ linguri #e cremogen ')e*i reteta 5,.% "au faina integrala #e or*. 8n ca*ul ca "e ngroa"a prea mult
"o"ul% "e poate a#auga putin lapte nefiert "au "uc #e tarata ')e*i reteta !20.. Se ornea*a la fel ca mai "u".
02. Ca"tra)eti cu maione*a
ngrediente+ . castraveti murati, < morcov, < felie de telina, < ceapa mare de apa, < legatura de
verdeturi, < gogoar, </ masline negre, 3 linguri de tarata, <G3 lingurita pulbere de plante aromatice si
condimentare, <G3 lingurita,pulbere de alge, 34/ g maioneza cu galbenusuri ,vezi reteta 31-.
Ca"tra)eti "e taie felioare% morco)ul "i telina "e #au pe ra*atoare% ceapa "e taie marunt. Se
ame"teca ace"te pro#u"e% la care "e a#auga pul$erile% tarata% iar #ea"upra "e toarna maione*a. Se
#ecorea*a cu )er#eturi% felioare #e gogo"ari "i &umatati #e ma"line negre #e"arate.
03. Conopi#a cu "o" #e mu"tar% cu $u"uioc "i ceapa
In$reiente% &'' $ cono!ia" ('' $ sos e mustar )*e+i reteta ,-." / lin$ura faina e ore+" / lin$ura e
*ereturi" cate*a !etale e tranafiri rosii#
Conopi#a "e #e"face $uc1etele% li "e "cutura co*ile% "e a"ea*a n farfurie% "e pre"ara faina #e ore*
pe"te ele% apoi "e toarna "o"ul.
Dea"upra "e pre"ara )er#eturile taiate marunt "i petalele fi#eluta.
05. Cre"on cu maione*a "i pa"ta #e caline
ngrediente+ .// g creson de apa, 34/ g maioneza de post cu pasta de caline ,vezi reteta 1B-, o mana de
petale de nalba de gradina, 3-. linguri de tarata, < legatura de patrun)el cu
asmatuc#i, < ceapa de apa.
Cre"onul #e apa 'ale" numai )arfurile. "e "pala n mai multe ape% "e pune pe un "er)et "a "e "curga
$ine #e apa 'apoi "e opre"c "eparat !/(!+ )arfuri frumoa"e.% "e pune pe platou% "e ame"teca cu ceapa #e
apa taiata marunt% tarata "i "e a#auga n el "i &umatate #in maione*a.
Se ta"ea*a frumo" apoi "e m$raca cu maione*a rama"a. Dea"upra "e a#auga 'cat mai e"tetic. )arfurile
#e cre"on "i "e pre"ara printre ele
petale al$e taiate fi#eluta.
06. Spanac cu "o" #e "mantana
ngrediente+ .// g spanac, 34/ g smantana, 3 linguri de tarata, galbenusuri crude, < ceapa de apa, <
legatura de salvie, menta si levantica, <G3 lingurita pulbere de alge, < lingurita pulbere de seminte de
gogosari ,vezi reteta :;-, cateva petale de trandafiri rosii.
Spanacul $ine "palat% taiat fi#eluta "e ame"teca cu tarata% ceapa taiata marunt% pul$erile "i
&umatate #in "mantana. Se a"ea*a pe platou ta"an#u("e% apoi "e m$raca cu "mantana rama"a n care "(
au a#augat gal$enu"urile "i cremogenul. 8n ca*ul ca "(a ngro"at prea mult% "e mai poate a#auga putin
15
lapte nefiert "au "uc #e tarata ')e*i reteta !20.. Dea"upra "e pre"ara plantele aromate "i petalele ro"ii
taiate fi#eluta.
2/. Do)lecei cu "o" #e ro"ii
ngrediente+ ;// g dovlecei !n floare, <G3 Hg rosii, <4/ g smantana, 3-. linguri cremogen, 3 linguri
tarata, 3 legaturi verdeturi, < felie de sfecla rosie, < morcov, < lingurita de plante aromatice si condimntare,
<G3 lingurita de alge.
Do)leceii $ine "palati% "ter"i% "e #au pe ra*atoare cu tot cu coa&a "au "e taie felioare cat mai
"u$tiri% "e ame"teca cu tarata% pul$erile "i "o"ul #e ro"ii care "e prepara #upa cum urmea*a< ro"iile $ine
coapte '#ar nu trecute #in copt.% "e taie marunt% "e trec prin ciur% "e ame"teca cu cremogenul "i
"mantana. Dea"upra "e pre"ara )er#eturile taiate marunt% iar pe marginea platoului "e pun intercalate
mo)ilite mici #e "fecla ro"ie 'care a fo"t #ata prin ra*atoare. "i felioare "u$tiri #e% morco)i.
2!. Ro"ii cu "o" #e "mantana
ngrediente+ >// g rosii, .// g smantana, < ceapa de apa, < lingurita de miere, 3 linguri tarata, 3
legaturi verdeturi, <G3 lingurita pulbere de plante aromatice si condimentare, <G3 lingurita pulbere de alge, <
ardei gras verde sau ;-4 foi de salata verde, 3 linguri cremogen, < galbenus crud.
Se aleg ro"ii frumoa"e $ine coapte '#ar nu trecute #in copt.% "e "pala% "e "terg% "e taie felioare% "e
ame"teca u"or cu tarata% ! legatura
#e )er#eturi "i ceapa taiata marunt. Pe"te ele "e a#auga "mantana care a fo"t $ine ame"tecata cu mierea
"i cremogenul. 8n ca* ca "o"ul ie"e prea ngro"at "e poate% "u$tia #upa #orinta cu putin lapte nefiert "au
"uc #e tarata ')e*i reteta !20.. Se ornea*a cu )er#eturi% ar#ei "au foi #e "alata ta"an#u("e% apoi "e
m$raca cu "mantana rama"a n care "(au a#augat gal$enu"urile "i cremogenul. 8n ca*ul ca "(a ngro"at
prea mult% "e mai poate a#auga putin lapte nefiert "au "uc #e tarata ')e*i reteta !20.. Dea"upra "e
pre"ara plantele aromate "i petalele ro"ii taiate fi#eluta.
2+. =ulioare cu gu"t #e "mantana
Se prepara intocmai ca la reteta prece#enta% numai ca gulioarele curatate 'coa&a lor "e pune la "uc
)e*i reteta +,-.% "e #au pe ra*atoare% iar n "o" "e a#auga + linguri pa"ta #e ro"ii cru#a ')e*i reteta 30..

I. $&L'&(
Toate felurile de dulciuri din cruditati se consuma ,ca si fructele- pe stomacul gol sau la ; ore dupa masa, daca mancarurile
au fost combinate corect.
2,. Crema la pa1ar cu "mantana
ngrediente+ . linguri de cremogen ,vezi reteta :.-, ; linguri de tarata, smantana, miere, coa)a rasa de la o
lamaie sau o portocala, < lingurita tinctura de propolis ,vezi reteta :1-, < lngurita rom, cateva petale de
trandafiri rosii, cateva
frunzisoare de menta si salvie, 3-. linguri suc de morcovi ,vezi reteta <.1-.
Se ame"teca cremogenul cu tarata% coa&a ra"a #e la o lamaie "au o portocala% tinctura% romul "ucul
#e morco)i% "mantana cat cuprin#e pentru a "e o$tine o compo*itie potri)it #e ngro"ata% in care "e
a#auga miere #upa gu"t 'nu e"te nece"ar "a fie prea n#ulcita .. Se ame"teca $ine "i "e pune n pa1ar cu
picior 'cupe.. Dea"upra "e #ecorea*a cu frun*i"oare #e plante "i petale #e tran#afiri taiate fi#eluta.
2-. Crema la pa1ar cu pa"ta #e catina
Se prepara ca la reteta prce#enta% numai ca in compo*itie "e a#uga "i o lingura pa"ta #e catina
')e*i reteta 33. care i #a un gu"t e9ceptional.
20.Crema la pa1ar cu pa"ta #e caline
Se prepara ca la 307 numai ca nainte #e a "e a#auga "mantana "e pun + lingurite pa"ta #e caline
')e*i reteta 36. care i #a un gu"t #eo"e$it #e placut.
12

22. Crema la pa1ar cu "uc #e morco
ngrediente+ 34/-.// ml suc de morcovi, ; linguri de cremogen ,vezi reteta :.-, . linguri de faina
integrala de orz sau tarata, < lingura tinctura din muguri de plop negru ,vezi reteta ::-, 3 linguri de rom,
coa)a rasa de la o lamaie, < lingura suc de catina ,vezi reteta 1>- sau de lamaie, miere, < lingura seminte de
in, <G3 lingurita pulbere de plante aromatice.
Cremogenul "e ame"teca cu tarata "au faina% tinctura% romul% "ucul #e catina% apoi cu "ucul #e
morco)i "i putina miere. Crema o$tinuta "e pune n cupe% iar #ea"upra "e pre"ara "eminte #e in.
23. Tort #e iarna cu germeni #e grau
ngrediente pentru foi+ 4// g germeni de grau ,vezi reteta :4-, tarata, 3// g unt, miere, coa)a rasa de la
o lamaie si sucul ei, <G3 lingurita de pulbere de alge, < felie de sfecla rosie, < lingurita tinctura de propolis
,vezi reteta :1-, 3 linguri de rom.
Crema !entru um!lut% /&' $ cru!e in $ermeni e soia )*e+i reteta -0." ,&' $ !astarnac ras" /&' $
unt" coa1a rasa e la o !ortocala" / lin$ura !asta e catina )*e+i reteta 22." miere" / lin$ura e esenta e
rom" tarata" 0'' $ frisca !entru 3mbracat tortul" , lin$uri seminte e mac#
=ermenii #e grau "e pregate"c ca la nr. 50% apoi "e ame"teca cu "fecla #ata pe ra*atoarea #e "ticla%
untul frecat "puma% pul$erile% tinctura% romul% putina miere 'nu e"te nece"ar prea n#ulcit. "i tarata cat
cuprin#e pentru a "e o$tine o compo*itie mai ngro"ata% care "e mparte n #oua parti egale. Una "e
a"ea*a pe tartiera% "e ta"ea*a cat mai egal cu lama cutitului nmuiata n apa #in can# n can#% apoi "e
a"ea*a compo*itia #e"c1i"a la culoare% ce "e pre"ara #in "oia germinata ')e*i reteta 52. care "e ame"teca
cu tarata cat cuprin#e '#upa ce a fo"t trecuta prin ma"ina #e ra"nit nuci.% cu pa"tarnacul ra" fin% putina
miere% coa&a #e portocala ra"a% pa"ta #e catina "i e"enta #e rom. Se a"ea*a apoi compo*itia cu germeni
#e grau% iar pe margini "e m$raca n fri"ca% pe"te care "e pre"ara "emintele #e mac.
Se tine la frigi#er , ore% apoi "e taie n forma #e ra*e 'ca orice tort..
25. Tort #e )ara cu petale #e tran#afiri ro"ii
ngrediente pentruu foi+ <3 linguri de cremogen, ;// ml lapte nefiert, 3// g de unt, faina integrala de
ovaz sau tarata, miere, <G3 lingurita pulbere din plante aromatice, < lingurita tinctura de propolis, coa)a rasa
de la o lamaie si sucul ei.
Com!o+itia !entru um!lut% &'' !etale rosii e tranafiri" /&' $ unt" miere" / lin$urita !asta e catina
)*e+i reteta 22." coa1a rasa e la o !ortocala" o lin$urita tinctura e !ro!olis" tarata#
Crema !entru 3mbracat tortul% & lin$uri e cremo$en" , $albenusuri crue" / !a4ar suc e morco*i
)*e+i reteta /(2. sau suc e tarata )*e+i reteta /0&." ,5( lin$uri !asta e catine )*e+i reteta 6,." miere" fructe
e se+on#
Cremogenul "e ame"teca cu faina #e o)a*% laptele% pul$erile% tinctura% untul frecat "puma% coa&a "i
*eama #e lamaaie% putina miere 'nu e"te nece"ar prea #ulce.. Compo*itia tre$uie "a ai$a con"i"tenta
mamaligii pripite. Se mparte n #oua parti egale% proce#an# ntocmai ca la reteta prece#enta. :a
mi&loc "e a"ea*a compo*itia urmatoare< petalele #e tran#afir "e marunte"c fin% "e ame"teca cu putina
miere% pa"ta #e catina% untul frecat "puma% coa&a #e portocala% tinctura "i tarata cat cuprin#e. Se
m$raca n crema preparata #in cremogen ame"tecat cu "uc #e morco)i% gal$enu"uri% pa"ta #e caline%
apoi "e #ecorea*a #upa fante*ia go"po#inei cu fructe #in "e*onul re"pecti). Se tine la frigi#er , ore apoi
"e taie tort n forma #e ra*e.
26. Compot #in fructe in#igene
ngrediente+ <// g cirese, <// g visine, <// g zmeura, <// g coacaze negre, <// g coacaze rosii, <// g
dude, 3 linguri de rom, < lingurita tinctura, de propolis ,vezi reteta :1-, putina miere, ;// ml suc din flori de
f!n ,vezi reteta 3.1-, cateva frunzisoare de menta si petale rosii de nalba de gradina.
1-
Fructele $ine "palate "e pun n compotiera% pe"te ele "e toarna romul% tinctura "i mierea $ine
ame"tecata cu "ucul. Dea"upra "e pre"ara menta "i tran#afirul taiate fi#eluta. Se con"uma ime#iat ce a
fo"t preparat.
3/. Compot #in fructe e9otice
ngrediente+ 3 portocale, < lamaie, . banane, . mandarine, .-; linguri de rom, < lingurita tinctura de
muguri de plop negru, >// ml de suc de fructe indigene ,vezi reteta 3.4-, cateva frunzulite de salvie si petale
rosii de trandafiri.
Se curata fructele #e coa&a 'care "e pun la "uc ')e*i reteta +,0.% portocalele "i man#arinele "e #e"fac
in felii% lamaia "e taie felioare cat "e poate #e "u$tiri% iar $ananele ce)a mai gro"ute. Se pun n
compotiera% "e toarna pe"te ele romul% tinctura "i "ucul in#ulcit.
Dea"upra "e pre"ara "al)ia "i tran#afirul taiat fi#eluta.
3!. Prune umplute cu nuci
ngrediente+ ./ de prune brumarii din varietatea tuleu gras7, <4 nuci, petale de trandafiri de la 4-> flori
rosii, cateva frunzisoare de busuioc.
Prunelor li "e "cot "am$urii% n locul lor "e pun cate + mie*uri #e nuca. Dupa ce "(au umplut "e
a"ea*a pe un po"tament #e petale #e tran#afiri ro"ii "au ro* "i frun*e #e $u"uioc "tropite cu + linguri #e
coniac care au fo"t ame"tecate cu ! lingurita tinctura #e propoli" ')e*i reteta 53.% #upa ce au fo"t pu"e
n preala$il pe platou.
?. CATE;A RETETE CASNICE
3+. Paine coapta la "oare
Painea coapta la "oare "au pe calorifer "e prepara #in faina integrala cernuta prin "ita rara% in
felul urmator< +// g faina tinuta +(, ore la cal#% "e pune ntr(un ca"tron "e formea*a o gropita n
mi&locul ei% "e a#auga apa putina% pana cuprin#e aproape ntreaga cantitate #e faina. Se ia la framantat
cu mana pana ce "e ncorporea*a toata faina. Aluatul tre$uie "a fie tare "i $ine framantat. Se mparte n
trei parti egale% "e pre"ara o mana #e tarata pe plan"eta% "e ia o parte #in aluat "e formea*a cu mainile
mai intai un "ul rotun#% apoi "e ntin#e cu a&utorul "ucitorului "au 'la ne)oie. cu o "ticla% o foaie groa"a
#e - milimetri%lunga #e apro9imati) -/ cm "i lata #e 6 cm.
:a fel "e proce#ea*a "i cu celelalte #oua $ucati #e aluat. Toate trei foi "e a"ea*a la ! cm una #e alta 'ca
"a ai$a aer "uficient ntre ele. pe o "ita cu oc1iuri patrate #e minimum ! cm% "au pe un gratar "co" #in
frigi#er. Se cre"tea*a u"or pe latime la #i"tanta #e apro9imati) - cm 'ca "a "e poata rupe cu u"urinta
#upa ce "e u"uca.. Sita "au gratarul "e pun la "oare "u"pen#ate 'ca "a circule aerul pe toate partile..
Tre$uie urmarita o *i cu mult "oare% cal#uroa"a% la care "e u"uca 'coace. complet in -(0 ore. Se poate
u"ca "i in po#uri cu acoperi" #e ta$la "au pe calorifer% pe marginea plitei% iarna. Pinea coapta 'u"cata.
"e rupe n $ucati pe urmele cre"taturilor% "e pune in punga #e 1artie "i "e pa"trea*a la frigi#er. Pentru o
per"oana a&unge pentru 3 *ile.
3,. Prepararea painii #in germeni #e gru
,&' $ $r3u $erminat )*e+i reteta -&. bine lim!e+it" se +*anta 3ntr5un ser*et curat" ta*alit e cate*a ori"
a!oi se amesteca cu (57 lin$uri e tarata" se a !rin masina e r3snit nuci# 8asta obtinuta se amesteca cu
faina inte$rala sau tar3ta c3t cu!rine" se fram3nta bine un aluat tare" care se im!arte in trei !arti e$ale# In
continuare se !roceea+a ca la reteta !receenta#
Pinea #in germeni e"te "i mai #e folo" organi"mului. Pentru per"oanele care poarta prote*a% "au au
#antura mai "u$re#a% e"te putin mai #ificil% #eoarece e"te $ine "a fie nmuiata mai nainte #e a fi
con"umata. Cei care "uporta% pot con"uma% n loc #e pine% tarta% faina integrala #e gru% #e "ecara% #e
1ri"ca% #e o)a*% #e mei% etc.
13
3-. Suc #e ro"ii
Se aleg ro"ii frumoa"e% "anatoa"e% $ine coapte '#ar nu trecute #in copt.% "e marunte"c la mi9er. Sucul
o$tinut "e pune n "ticle #e !litru. 8n fiecare "ticla "e pun "u)ite #e 1rean '2/ g la litru.. Dea"upra "e
pune un #eget ulei. Se nc1i# ermetic "i "e pa"trea*a la loc ntuneco" "i rece% timp #e !+ luni fara a("i
"c1im$a gu"tul.
Fara 1rean% "ucul pu" n pungi #e pla"tic @umplute numai pe trei "ferturi ( culcate n "ertar la
congelator% "e pa"trea*a foarte $ine.
30. Pa"ta #e ro"ii
Sucul% o$tinut ca la reteta prece#enta% "e pune n "aculet #u$lu #e tifon% agatat #ea"upra unui
)a" 'fara pete #e rugina.% "a "tea 2 ore la racoare. Pa"ta o$tinuta "e pa"trea*a% fie n pungi 'mai goale.
legate "trn"% n congelator% fie cu "u)ite #e 1rean% calculate '2/ g la ! Ag pa"ta.. Sucul rama" "e
pa"trea*a ca la reteta prece#enta% #ar "e poate con"uma "i ime#iat.
32. Suc #e catina al$a #e ru
Catina "e recoltea*a ntre !0 augu"t "i !0 "eptem$rie% cn# e"te a&un"a la #eplina maturitate. Se
proce#ea*a ca la "ucul #e ro"ii.
33. Pa"ta #e catina
Se proce#ea*a ca la pa"ta #e ro"ii% numai ca pa"ta #e catina care "e folo"e"te la #ulciuri "au "ucul
ei nu tre$uie "a ai$a gu"tul #e 1rean.
35. Suc #e caline
Calinele a&ung la maturitate n prima &umatate a lunii octom$rie.
Sucul "e prepara #in ace"te fructe ca "i cel #e ro"ii "i "e pa"trea*a nc1i" ermetic 'fara 1rean..
36. Pa"ta #e caline
Se o$tine ca "i pa"ta #e ro"ii% "e pa"trea*a mai $ine ca pa"ta #e ro"ii 'fara 1rean. c1iar n afara
congelatorului.
5/. >ri$i 'mnatarci. u"cati
Se aleg 1ri$i numai mici "i mi&locii% "e taie felioare 'in con#itii ca"nice.% "e n"ira pe ata ca margelele
'#ar cu mica #i"tanta ntre ele.% "e u"uca la "oare% n po#uri cu acoperi" #e ta$la% "au #ati la
cuptor%#upa ce "(a "co" pinea coapta.Se pa"trea*a n recipiente #e "ticla $ine nc1i"e.
5!. Pul$ere #e 1ri$i 'mnatarci.
>ri$ii $ine u"cati "e tran"forma n pul$ere% #ar numai pentru 3(5 *ile% altfel "i pier# gu"tul placut
aromat. Se folo"e"te la #iferite "o"uri la rece carora le #a o aroma #eo"e$it #e placuta.
5+. Ciuperci macerate
Se culeg ciupercile #e cultura numai mici "i mi&locii% "e "pala% "e pun n $orcane #e "ticla cu $ul$i
'catei. #e u"turoi printre ele% '0(2 $ul$i la un $orcan #e #oi litri.% foi #e #afin. Pe"te ele "e toarna olet #e
6 gra#e n#oit cu apa. Dea"upra "e pun cruci" #oua ramurele #e cim$ru% -(0 "u)ite #e 1rean% "e leaga
"trn" "i "e pa"trea*a n loc rece "i ntuneco". Se pot con"uma c1iar #upa +- #e ore% fiin# foarte gu"toa"e.
5,. Cremo$enul
Cremogenul e"te un pro#u" fin #e porum$% care "e o$tine #in e9pan#area malaiului e9tra care "e
folo"e"te la fa$ricarea pufuletilor #e porum$. Acea"ta pul$ere fina% #e culoare gal$ena% e"te cel mai $un
liant% folo"it att n aperiti)e% "o"uri% ct "i la #iferite creme "i torturi. Termenul #e garantie #e la #ata
fa$ricatiei e"te #e 6/ *ile.
5-. Pul$eri #e "eminte #e gogo"ari
Toamna% cn# $unele go"po#ine pun gogo"arii la otet% pentru iarna% #e multe ori i taie in &umatati
"au "ferturi "i cotorii i #au la gunoi. E"te $ine ca "emintele "a "e recolte*e "i "a "e puna la u"cat la "oare%
14
iar n timpul iernii "a fie tran"formate n pul$eri care "a fie a#aunate la #iferite preparate culinare%
carora le #a gu"t #eo"e$it #e placut% m$ogatin#u(le toto#ata cu en*ime% )itamine% minerale "i multe
altele.
50. =ermeni #e gru
=rul #in ultima recolta% ale" #e corpuri "traine% "e pune la nmuiat -5 #e ore% "c1im$n#u(i apa "i
limpe*in#u(l #e #oua ori pe *i. Se a"ea*a apoi ntr(o ta)a emailata 'fara pete #e rugina.% "e "trope"te cu
putina apa cal#a% "e acopera cu o foaie #e polietilena #e culoare nc1i"a "i "e tine la cal#% a)an# gri&a ca
#imineata "i "eara "a fie $ine limpe*it. Se pa"trea*a mereu ume#. ;ara ncolte"te n #oua *ile% iarna n -
*ile. Cn# colti"orul e"te #e + milimetri% "e limpe*e"te "i "e poate con"uma. Pentru mai mult timp "e
pa"trea*a pu" n punga la congelator.
52. =ermeni #e "oia
Se proce#ea*a ca la reteta prece#enta% numai ca "oia ncolte"te mult mai greu #ect grul. =ermenii
#e "oia% ct "i crupele o$tinute #in $o$ul germinat n 6 *ile au multe ntre$uintari n B$ucataria fara
focC% fiin# foarte apreciata pentru ca "oia e"te $ogata n proteine.
De e9emplu< ! Dg #e "oia e"te ec1i)alent n proteine "i gra"imi cu 03 oua #e gaina% 3 !E+ litri lapte
a"a cum "e mulge #e la )aca "i aproape - Dg #e carne macra.
53. Tinctura #e propoli".
0 g propoli"% $ine maruntit% "e pune ntr(o "ticluta% iar pe"te ele "e toarna 0/ ml alcool #e 65 gra#e.
Se nc1i#e ermetic. Se la"a la macerat !/ *ile% agitn#u("e *ilnic #e ,(- ori. Se filtrea*a. Pe"te propoli"ul
rama" '0 grame. "e toarna #in nou alcool #e 65 gra#e '0/ ml. "i "e proce#ea*a la fel.
Acea"ta tinctura "e poate folo"i ca me#icament% #ar "i ca aliment% #n# gu"t #eo"e$it #e placut n
numeroa"e preparate culinare o$tinute la rece.
55.Tintura #e muguri #e plop negru
,/ g pul$ere #e muguri #e plop negru "e pun ntr(o "ticluta% pe"te ei "e toarna !// ml alcool #e 65
gra#e. 8n continuare "e proce#ea*a ca la reteta prece#enta% a)n# acelea"i "u$"tante ca "i propoli"ul #e
"tup% are acelea"i ntre$uintari ca me#icament "i ca aliment.
A. CONSER;E CU 4IERE ':A RECE.
Pentru a reu"i "i pentru a fi utile% con"er)ele #in fructe n miere tre$uie "a fie preparate #in fructe proa"pete% #e calitate
"i $ine coapte.
56. 4ierea #e al$ine
4ierea #e al$ine% #atorita continutului ei $ogat n en*ime% )itamine "i "u$"tante minerale% e"te un
$un )itamini*ator al organi"mului "i )ine n completarea celorlalte alimente con"umate. Ea nu tre$uie
con"i#erata un aliment% ci un me#icament. Con"umata *ilnic #imineata% cte o lingurita pe "tomacul gol%
a&uta la e)itarea m$olna)irilor #e cancer% parali*ii% 1epatite% etc.
6/. ;i"ine n miere
! Dg. #e )i"ine $ine coapte% "e curata #e co#ite "i "m$uri% punan#u("e ntr(un $orcan. Pe"te )i"ine "e
toama - Dg. #e miere.
Borcanul "e nfa"oara cu 1rtie nc1i"a la culoare. Se la"a la loc u"cat timp #e 2 "aptamni . Se "cot apoi
u"or )i"inile cu o paleta% "e pun n alt $orcan% iar pe"te ele "e toarna mierea n care au fo"t macerate ca
"a fie $ine cuprin"e. Se leaga cu celofan "i "e pa"trea*a la loc racoro" "i u"cat. ;i"inile a"tfel preparate "e
pot utili*a fie ca #ulceata% fie n componenta altor preparate< "alate% compoturi% pra&ituri% etc%
8nainte #e a fi utili*ate n #i)er"e preparate% )i"inile "e la"a "a "e "curga #e "irop ntr(un )a"
emailat. Siropul re*ultat "e poate folo"i "i "eparat "au pa"tra la rece n $orcan acoperit% "u$ forma #e
"irop #e )i"ine. Se folo"e"te mult n B$ucataria fara focC.
6!. Cire"e negre con"er)ate n miere
Se prepara n acela"i mo# ca "i )i"inile. 8n ca*ul n care cire"ele nu "unt amare% "e pune n $orcan "i
o ramurica #e pelin. Se pot utili*a ca "i )i"inile fie con"umate #irect% fie n #i)er"e preparate.
20

6+. Caline con"er)ate n miere
Calinele utili*ate n con"er)e "unt $une cele recoltate n luna octom$rie. Dupa ce au fo"t "palate "i
li "(au n#epartat co#itele% "e proce#ea*a n acela"i mo# atat la con"er)are% pa"trare "i utili*are ca la
)i"inile con"er)ate n miere.
6,. Scoru"e con"er)ate n miere
Scoru"ele "e recoltea*a n aceea"i perioa#a ca "i calinele. Proce#eul #e con"er)are% pa"trare "i
utili*are e"te acela"i ca la )i"ine.
6-. Cui"oare con"er)ate n miere
Cui"orul e"te un ar$u"t care are flori gal$ene% cu - petale unite #an# impre"ia #e cui% #e un#e i( "e
trage "i #enumirea. 8nflore"te #e timpuriu iar fructele% mici% negre% "e coc n toiul )erii.
Se recoltea*a can# "unt $ine coapte "i "e con"er)a folo"in# aceea"i reteta ca cea #e la )i"ine
con"er)ate n miere.
60. 4ace"e con"er)ate n miere
4ace"ele "e recoltea*a n prima parte a lunii "eptem$rie% can# "unt n perioa#a optima "i continutul
lor n en*ime% )itamine "i "u$"tante
minerale e"te a&un" la ma9im. Se "pala $ine% apoi cu a&utorul unui $rigeag cu lama fina% $ine a"cutit% "e
#e"pica pe ran# fiecare pentru a li "e "coate "emintele cu tot cu pufu"orul e9i"tent pe langa ele. Dupa ce
acea"ta operatie a fo"t terminata% "e proce#ea*a ca la reteta %%)i"ine con"er)ate n miereC.
De a"emenea% "e utili*ea*a "i celelalte fructe con"er)ate n prepararea #i)er"elor pro#u"e% #ar mai
ale" pentru ornamentare.
62. =utui con"er)ate n miere
Se aleg gutuile coapte% fara pete% aromate. Se la"a "a "tea pe un raft timp #e 0(2 "aptamani. Se "pala%
"e "terg% "e #au apoi prin ra*atoarea cu gauri mari cu tot cu coa&a. 8n continuare% "e proce#ea*a ca la
retetele prece#ente. Se pot utili*a "i gutui taiate felii cu con#itia "a fie foarte "u$tiri.
63. Catina al$a #e ru con"er)ata n miere
Fructele #e catina "e recoltea*a n a #oua &umatate a lunii augu"t% "e "pala $ine% apoi "e pun n
$orcan. :a ! Dg fructe "e a#auga - Dg miere. 8n continuare% "e proce#ea*a n acela"i mo# ca la celelalte
retete #e fructe con"er)ate n miere.
65. :amai con"er)ate in miere
:amile con"er)ate n miere "e pot pa"tra proa"pete "i timp #e !+ luni. Se iau lamile% "e "pala% "e
"terg "i "e pun n apa fier$inte timp #e ! min. Se taie apoi felioare "u$tiri cu tot cu coa&a "i "e pun "i
celelalte fructe pa"tran#u("e acelea"i proportii. 8n continuare% "e proce#ea*a n acela"i mo# ca la )i"inile
con"er)ate n miere.
66. Portocale con"er)ate n miere
Pentru con"er)are "e aleg portocale tari% proa"pete% fara "a fie patate "au lo)ite. 8n continuare%
"e proce#ea*a n acela"i mo# ca la lami con"er)ate n miere.
!//. Banane con"er)ate n miere
Bananele folo"ite tre$uie "a fie coapte $ine% #ar nu prea tare. Se curata #e coa&a% "e taie ron#ele
nu prea groa"e "i n continuare "e proce#ea*a ca la )i"ine con"er)ate n miere.
!/! . 4uguri #e plop negru% con"er)ati n miere
4ugurii #e plop negru "e recoltea*a n a #oua &umatate a lunii fe$ruarie "i c1iar n prima &umatate
a lunii martie. 4ugurii au acelea"i "u$"tante ca "i propoli"ul. ! Dg. muguri ale"i "e pun la macerat n -
Dg. miere. Dupa 2 "aptamani mugurii macerati "e "curg #e miere "i "e pot utili*a n cantitati mici la
preparate cu alte fructe.
21
Siropul re*ultat "e poate utili*a #e a"emenea pentru prepararea #iferitelor pro#u"e alimentare "au
con"uma cu apa #i"tilata.
!/+. Flori #e ur*ica moarta al$a con"er)ate n miere
Florile #e ur*ica moarta "e recoltea*a #in mai pana n octom$rie.
Pentru con"er)area lor n miere "e utili*ea*a acelea"i cantitati "i acela"i mo# ca la )i"ine con"er)ate in
miere.
Se pot "er)i ca #ulceata% "au garnitura la #iferite preparate n F$ucataria fara focG
!/,. Petale #e tran#afir con"er)ate n miere
Se pot con"er)a n miere petalele #e la orice )arietate #e tran#afiri #e preferinta ro"ii. In re"t "e
proce#ea*a ca la celelalte retete% utili*an# acelea"i cantitati "i mo# #e preparare.
!/-. Cre"on con"er)at n miere
Cre"onul care "e utili*ea*a la con"er)are e"te cel cre"cut n $alti "au pe marginea% paraielor cu apa
curata. De la cre"on "e utili*ea*a numai )arfurile plantei% "e "pala% "e "curg% "e taie marunt "i "e
ame"teca ! Dg #e cre"on cu - Dg #e miere. Dupa 2 "aptamani cre"onul "e "coate% "e "curge #e miere.
Se poate utili*a ca #ulceata% a#ao"uri la #i)er"e preparate% iar "iropul "e con"uma cu apa #i"tilata
"au altfel% #upa #orinta.
!/0. Or* )er#e con"er)at n miere
Ti&ele #e or* )er#e "e recoltea*a can# ace"tea a&ung la o naltime #e +/(,/ cm. Se cantare"c ! Dg #e
ti&e% "e "pala% "e taie marunt cu un cutit $ine a"cutit cat "e poate #e fin% "e pi"ea*a% apoi "e pun la
macerat cu - Dg. miere timp #e 2 "aptamani. Se "cot #in miere "i "e pun n alt )a" n care "unt -(0 litri
apa la temperatura camerei. Se la"a "a "tea timp #e +- ore% "e "curge pre"an#u("e $ine. Siropul o$tinut
"e con"er)a in "ticle $ine acoperite "i tinan#u("e la loc u"cat "i rece. Se con"uma #upa #orinta. Nu
#urea*a mai mult #e 3 *ile.
!/2. Florile #e "alcam con"er)ate in miere
Florile #e "alcam utili*ate "unt cele nflorite n proportie #e 30(5/H n momentul recoltarii pentru
con"er)are. Se #e"prin# #e pe a9ul principal "i "e pun ntr(un $orcan re"pectan# proportiile ca la
retetele prece#ente.
Dupa ce "(au macerat% "e proce#ea*a ca la celelalte retete.
!/3. Florile #e "oc con"er)ate in miere
:a fel ca florile #e "alcam% florile #e "oc tre$uie "a fie nflorite n proporpe #e 30(5/ H n momentul
recoltarii pentru con"er)are. In continuare "e proce#ea*a ca la or* )er#e con"er)at n miere.
!/5. Florile #e papa#ie con"er)ate in miere
Florile #e papa#ie "e recoltea*a atunci can# "unt $ine nflorite "i anume #imineata% ntre orele !/(
!0. In continuare "e proce#ea*a #upa acea"i reteta #e con"er)are ca la )i"ine% con"er)ate n miere.
!/6. Flori #e gal$enele con"er)ate in miere
Se proce#ea*a n acela"i mo# ca la flori #e papa#ie con"er)ate n miere.
!!/. Frun*e #e angelica "i "al)ie con"er)ate n miere
Frun*ele #e angelica utili*ate la con"er)are "unt cele #inainte #e nflorire. 8mpreuna cu frun*ele #e
"al)ie "e "pala% "e "curg $ine. Se pun n proportie #e 3// g% frun*e #e angelica "i !// g frun*e #e "al)ie.
8n continuare "e proce#ea*a ca la )i"ine con"er)ate n miere.


22
L. %&'&(LE $E LE@&"E % 5(&'TE
'u aceste sucuri se trateaza bolile, pe cale naturala, mentinandu-se o sanatate perfecta. 'onsumul
continuu de alimente gatite ,fierte- cu un !nalt grad de prelucrare, este urmat de degenerarea progresiva a
celulelor si tesuturilor. Nu e*ista nici un medicament care sa poata furniza sangelui substanta necesara
pentru regenerarea acestuia.
%ucurile de legume si fructe sunt adevarate substante care a)uta la regenerarea organismului prin
continutul bogat !n aminoacizi, saruri minerale, enzime si vitamine cu conditia sa fie preparate proaspete,
crude si fara conservanti.
5ibra legumelor este acea parte care contine cel mai bogat sortiment de substante necesare
organismului. Pentru a putea profita de aceasta, trebuie sa le mestecam bine, proaspete fiind.
Trebuie ca treptat, fara o trecere brusca, omul sa se obisnuiasca sa consume multe cruditati, consultand
!n prealabil o persoana care practica de mai multa vreme regimul si care poate da indicatii foarte precise
asupra sistemului de administrare.
5ructele trebuie sa fie a)unse la maturitate !n momentul consumului si nu trebuie consumate !mpreuna cu
alte alimente care contin za#aruri. %e vor consuma cu cca. <G3 ora !nainte de masa sau la . ore dupa masa,
asa fel ca ele sa poata furniza organismului substantele necesare.
%ucurile de legume si fructe sunt de un real folos pentru ca introduc !n organism substante utile si care se
pierd de regula prin prepararea termica a legumelor si fructelor.
La e*tragerea sucului este esential ca fibrele sa fie complet terciuite, astfel !ncat principiile alimentare
vitale sa fie trecute !n lic#id. Legumele sau fructele mai putin zemoase, se zdrobesc bine
numai dupa ce se !mbiba cu putina apa. Astfel vitaminele si enzimele trec !n totalitate !n suc.
%ucurile nu trebuie considerate alimente concentrate, desi ele sunt #ranitoare si sanatoase.
Toate legumele, fructele si zarzavaturile se vor folosi !n stare proaspata.
!!! . Suc #e ro"ii 'I.
Ro"iile% $ine copte% "e #au prin ciur emailat "au mi9er. Sucul re*ultat "e toarna in "ticle la"an#u(le
goale cam #e trei #egete. Se iau ra#acini #e 1rean% "e "pala $ine% "e taie "u)ite n lungime "i "e intro#uc
n "ticlele cu "uc. Se completea*a cu "uc% "e inc1i# ermetic "ticlele "i "e pa"trea*a la loc ntuneco" "i rece.
Inainte #e a fi "er)it "e "coate 1reanul.
In ace"t mo# "e pa"trea*a timp #e !+ luni.
!!+. Suc #e ro"ii 'II.
Ro"iile% $ine coapte% "palate "i "toar"e prin ciur emailat% "e pun la "cur" ntr(un tifon #u$lu. Se la"a
"a "e "curga $ine timp #e 5 ore.
Sucul o$tinut "e ame"teca cu a"pirina #i*ol)ata n putina apa rece ', ta$lete la ! litru.% "e toarna n
"ticle% "e pune #ea"upra un "trat #e un #eget #e ulei% "e a"tupa ermetic "i "e pa"trea*a la loc u"cat%
ntuneco" "i rece.
!!,. Suc #e ro"ii 'III.
Ro"iile foarte coapte% "e curata #e coa&a "i "e "tri)e"c cu mana ntr(un ciur #e email. Sucul re*ultat
"e con"uma ime#iat. E"te un tonic foarte $un% $ogat n )itamine% en*ime% "aruri minerale "i e"te #e
a"emenea foarte util n tratamentul $olilor #e rinic1i "i )e*ica $iliara. Sucul a"tfel preparat% proa"pat
con"umat% e"te% un $un calmant al #urerilor "tomacale% fiin# un $un alcalini*ant.
!!-. Suc #e Iaterere""e 'planta turntoare #e apa.
E"te o planta turatoare% #e apa% folo"ita ca "alata. Sucul ace"tei plante are un continut e9ceptional
#e "ulf% care #epa"e"te !E, #in totalul celorlalte minerale "i "aruri% mpreuna% aproape -/H #in
elementele care formea*a aci*i% cuprin# un mare procent #e "o#iu% fo"for "i calciu.
23
Fiin# un curatitor puternic al inte"tinului% nu )a fi con"umat "ingur% ci ame"tecat cu "uc #e morco)
"au telina.
Dintre elementele alcaline pre#omina pota"iu 'pe"te +/H.% "o#iu '5H.% magne*iu '2/ H. "i fierul '/% !+ H..
Ame"tecat cu "uc #e morco)% "panac% laptuca "i frun*e #e gulie% formea*a o com$inatie care% contine
elemente e"entiale pentru regenerarea "angelui "i n "pecial pentru accelerarea "c1im$ului #e o9igen n
circuitul "anguin. E"te un mi&loc% e9celent #e tratare a anemiei% 1ipoten"iunii arteriale% "la$iciunii
generale.
Sucul Iaterere""e com$inat cu "uc #e morco)% "panac% frun*e #e gulie% a&uta la #i*ol)area fi$rinei
#in "ingele coagulat n 1emoroi*i "i n multe feluri #e tumori.
O #o*a *ilnica #e un litru "uc com$inat ca mai "u"% cu eliminarea completa a fainii al$e% "arii%
*a1arului "i carnii #in 1rana%con"umata )ie% #i*ol)a orice tumoare pe cale naturala ntr(o perioa#a #e
!(2 luni fara nici o inter)entie c1irurgicala.
!!0. Suc #e ang1inare 'tu$erculi.
Se "torc - Da. #e ang1inare #in care "e o$tin apro9imati) !%0 l "uc. Ace"ta e"te $ogat in elemente%
minerale alcaline% n "pecial pota"iu% care repre*inta pe"te 0/H #in totalul celorlalte elemente minerale.
Acea"ta leguma n "tare cru#a contine en*ime "i o mare cantitate #e in"ulina. Acea"ta e"te o
"u$"tanta a"emanatoare ami#onului "i e"te tran"formata n le)ulo*a. De aceea ang1inarea e"te o
tu$ercula ce poate fi con"umata fara nici o con"ecinta negati)a #e catre $olna)ii #e #ia$et. Sucul e"te
foarte folo"itor pentru organi"m% fie "implu "au n con$inatie cu "ucul #e morco).
!!2. Suc #e pa"tai )er*i #e fa"ole
Pa"taile #e fa"ole )er#e folo"ite pentru e9tragerea "ucului tre$uie "a nu ai$a $oa$ele formate%
#eoarece ace"tea au oarecare to9icitate.
Sucul ace"ta e"te cel mai eficient n tratarea $olilor #e #ia$et.
Acea"ta e"te o $oala pro#u"a #e con"umul e9agerat #e *a1aruri "i ami#on concentrat% agra)at #e
con"umul mare #e carne. Dia$etul nu e"te o $oala ere#itara% #ar poate fi pricinuita #e o$iceiul #e a
manca n mo# e9ce"i) alimente nepermi"e. Alimentarea copiilor cu fainoa"e% cerale pregatite termic
mpreuna cu lapte #e )aca fiert "au pa"teuri*at e"te factorul incipient% fa)ori*ant al aparitiei #ia$etului.
In"ulina e"te o "u$"tanta preparata #e pancrea"% care permite organi"mului "a a"imile*e *a1arurile
naturale% "u$ forma #e com$u"ti$il pentru pro#ucerea energiei nece"are acti)itatii organi"mului.
In&ectiile cu in"ulina nu )in#eca #ia$etul. S(a con"tatat ca "upa "i cior$a #e fa"ole% )er#e 'preparata la
rece. ca "i )ar*a #e Bru9elle" contin elemente care furni*ea*a ingre#ientele nece"are in"ulinei naturale
pro#u"a #e pancrea". Dia$eticii tre$uie "a elimine complet #in alimentatie *a1arurile% ami#onul "i "a
con"ume "uc com$inat #e fa"ole )er#e cu morco)% laptuca "i )ar*a #e Bru9elle" n cantitati #e ! litru
*ilnic% com$inat cu o cantitate "uplimentara #e "uc #e morco) "i "panac% alaturi #e "palaturi ale
inte"tinului gro".
!!3. Suc #e gulii
=uliile "unt $ogate n calciu. Sucul lor e"te #eci un aliment e9celent pentru copii "i oricine are lip"a
#e calciu n organi"m poate "a con"ume cu ncre#ere ace"t tip #e "uc. Com$inan# "ucul #e gulii cu cel
#e morco)i "i papa#ie% "e o$tine un "uc eficient% pentru ntarirea oa"elor organi"mului. Continutul mare
#e magne*iu #in frun*ele #e gulie% com$inat cu "ucul #e telina "i morco)% are un efect% alcalini*ant "i
e"te un e9celent reme#iu pentru re#ucerea 1iperaci#itatii. Frun*ele #e gulii contin #e a"emenea "i o
cantitate #e "o#iu "i fier. E"te foarte curio" faptul ca cei care con"uma pro#u"e $ogate n calciu au totu"i
#eficiente la ace"t component #e $a*a pentru o"ificarea organi"mului. Se pre"upune ca celulele
organi"mului uman nu a"imilea*a n aceea"i proportie calciu #in 1rana cum a"imilea*a #in "ucul #e
gulii.
Sucul #e gulii "e )a e9trage #in planta ntreaga a#ica frun*e cu tot cu ra#acina.
24
!!5. Suc #e laptuca romana '"alata.
Ace"t "uc are o compo*itie c1imica #iferita #e laptuca o$i"nuita% n "pecial prin continutul mare
#e pota"iu% care e"te in proportie cu 2/H% mai mare #ecat cel #e "o#iu. Acea"ta l face foarte pretio" n
ca*ul can# re"pecti)a proportie e"te e"entiala% #e e9emplu n tratarea $olii lui A#i"on% n care glan#ele
"uprarenale "unt afectate. Un re*ultat #eo"e$it #e $un "(a o$tinut n tratarea $olii mai "u" amintite prin
con"umarea unei cantitati mai mari #e "ucuri n com$inatie cu
"ucul #e laptuca. Se )a a#mini"tra o #ieta "tricta cu eliminarea ami#onurilor #e orice fel% a *a1arurilor%
carnurilor "i )egetalelor care nu au un continut $ogat n pota"iu. Se )or intro#uce n #ieta cap"unile%
ro"iile% "moc1inele% &irul% mierea "i $ran*a.
:a "ucurile mentionate mai "u" "(a a#augat "i "ucul #e morco). Se )a folo"i #e a"emenea laptele #e
oaie. Re*ultate $une "e o$tin "i n tratarea afectiunilor inte"tinului gro".
!!6. Suc #e patrun&el
Sucul #e patrun&el e"te unul #in cele mai tari "ucuri "i tre$uie con"umat n cantitati mici% o
cantitate mai mare "e poate a#mini"tra numai n ame"tec cu morco)i% telina% laptuca% "panac% iar "ucul
#e patrun&el tre$uie "a fie ntr(o cantitate mica.
Sucul #e patrun&el are proprietati e"entiale n meta$oli"mul o9igenului "i mentinerea functionarii
normale a glan#elor "uprarenale "i tiroi#ei. Sucul ace"ta e"te un aliment e9celent pentru tratarea cailor
genito(urinare% a&utan# foarte mult la tratarea litia*elor $iliare "i renale. E"te eficient n tratamentul
$olilor pentru oc1i% #ar folo"it n cantitati mari poate pro)oca tul$urari ale "i"temului ner)o".
Sucul #e patrun&el a#mini"trat mpreuna cu "ucul #e morco) "i ca"tra)eti e"te #e utilitate mare n
tratarea tul$urarilor men"truale.
!+/. Suc #e pa"tarnac
Ace"t "uc are un continut "ca*ut n calciu "i "o#iu% #ar e"te $ogat n pota"iu% fo"for% "iliciu "i clor.
Datorita continutului "ca*ut #e calciu "i "o#iu e"te re#u"a "i )aloarea nutriti)a% "ituan#u("e n ran#ul
"ucurilor curati)e. E"te #e mare utilitate n corectarea fragilitatii ung1iilor% "i"temului
$ron1opulmonar cat "i pentru cei care "ufera #e tul$urari ale "itemului ner)o".
Tre$uie preci*at ca "e )a folo"i pa"tarnacul culti)at in terenuri ngra"ate $iologic% cel culti)at n
terenuri "arace "au "al$atice continan# "u$"tante noci)e.
!+!. Suc #e 1rean
Sucul #e 1rean e"te unul #in cele mai puternice "ucuri "i #e aceea nu "e recoman#a folo"it ca atare.
E"te mai in#icat "a "e folo"ea"ca 1reanul ra"% cate !E+ lingurita% n a#au" cu putina *eama #e lamaie "au
"uc #e catina% ntre me"e% #e #oua ori pe *i.
A&uta foarte mult la #i*ol)area muco*itatilor #in ca)itatile na*ale.
De a"emenea% folo"it "u$ forma #e pa"ta% nu ataca rinic1ii% )e*ica urinara "au mucoa"a tu$ului #ige"ti)%
cu con#itia "a nu i "e a#auge otet care #e altfel ii #i"truge "i )aloarea nutriti)a. >reanul e"te un $un
#iuretic. Tre$uie "a fie folo"it numai proa"pat ra". Daca #in #i)er"e moti)e tre$uie "a "e ra#a o
cantitate mai mare% atunci "e )a pune ntr(un $orcan% $ine pre"at% "i "e )a tine la rece. >reanul "e )a
con"uma numai la temperatura camerei. Tratamentul cu 1rean "e )a urma mai multe "aptamani in "ir.
!++. Suc #e laptuca
:aptuca are multe calitati e"entiale pentru organi"mul uman prin continutul $ogat in fier "i
magne*iu. Datorita fierului continut% laptuca a&uta la a"imilarea lui #e catre ficat "i "plina% iar ace"tea la
ran#ul lor l intro#uc n compo*itia "angelui. 4agne*iul a&uta foarte mult la )itali*area te"utului
mu"cular% "i"temului ner)o" "i al creierlui. A&uta #e a"emenea flui#itatii "anguine "i a altor functii fara
#e care meta$oli"mul nu ar fi normal. Daca la "ucul #e laptuca "e mai a#auga "i "uc #e morco)% "panac%
ace"ta )a #e)eni pentru organi"mul uman o "ur"a #e 1rana% #e corectare a carentei #i)er"elor )itamine
"i "u$"tante utile. Com$inat cu "uc #e morco) "i lucerna a&uta la mentinerea pilo*itatii "i acuitatii
25
)i*uale. Se utili*ea*a #e a"emenea cu preca#ere n tul$urarile "i"temului re"pirator% tul$urari p"i1ice "i
e"te #e a"emenea un $un #iuretic.
E"te recoman#a$il ca la prepararea "ucului #e laptuca% "a "e utili*e*e frun*ele proa"pat recoltate%
mai inten"e la culoare% $ogate n clorofila.
Sucul #e laptuca% com$inat cu "uc #e morco) "e poate a#mini"tra "i "ugarilor cu re*ultate foarte
$une.
!+,. Suc #e coaca*e negre
Coaca*ele negre "unt foarte $ogate n )itamina C. Bine coapte "e "tri)e"c% "e "curg prin tifon% iar
"ucul re*ultat "e prepara ca la retetele anterioare. Se utili*ea*a la #i)er"e preparate ale F$ucatariei
fara focG.
!+-. Suc #e catina al$
Catina% "upranumita Bgero)ital natural C e"te un fruct #e culoare portocalie can# e"te $ine copt.
Perioa#a optima #e recoltare e"te ntre +/ augu"t "i +/ "eptem$rie. Sucul o$tinut prin "tri)irea
$oa$elor "e pune n "ticle #e culoare nc1i"a% #ea"upra "e toarna alcool #e un #eget% "e nc1i# ermetic "i
"e pa"trea*a la rece ferite #e lumina. Se utili*ea*a n B$ucataria fara focC atat la prepararea unor
mancaruri% cior$e% "alate% "o"uri% ng1etate% etc% cat "i ca a#ao" la "ucuri n tratamentul #iferitelor
mala#ii. Sucul #e catina e"te $ogat n )itamine% en*ime%"u$"tante minerale. Nu e"te in#icat "a "e
con"ume pro#u"e n a caror componenta e"te catina #upa ora !-% #eoarece acea"ta e"te "i un puternic
e9citant.
!+0. Suc #e mace"e 'I.
Din mace"e "e poate o$tine un "uc proce#an#u("e a"tfel< !// g mace"e $ine coapte "e "pala "i "e
*#ro$e"c ntr(un )a" #e lemn tot cu un pi"alog #e lemn pentru a nu #i"truge )itamina C. Se la"a la
macerat la temperatura camerei timp #e !+ ore% "e "trecoara prin pan*a #ea"a% iar la "ucul re*ultat "e
a#auga !-/ g miere. Se completea*a pana la ! litru cu apa. Se pa"trea*a la rece "au "e
con"uma ime#iat. Sucul re*ultat e"te un puternic )itamini*ant.
!+2. Suc #e mace"e 'II.
Se recoltea*a mace"ele $ine coapte% "e pun pe o coala #e 1artie% la um$ra% a"e*ate ntr(un "ingur "trat "i
"e la"a "a "e nmoaie !- *ile.
Se "pala% "e marunte"c% "e #au prin ciur emailat turnan#u("e #in can# n can# cate putina apa rece
#ea"upra. Sucul re*ultat "e ame"teca cu a"pirina ', ta$lete la ! litru.% "e toarna n "ticle% "e pune
#ea"upra putin alcool% "e nc1i# "ticlele ermetic "i "e pa"trea*a la rece. Se utili*ea*a la prepararea
#iferitelor $auturi% creme% "o"uri% etc. preparate fara foc. E"te un "uc $ogat n )itamine% en*ime%
"u$"tante minerale.
!+3. Suc #e "parang1el
Sparang1elul proa"pat recoltat "e #a la mi9er. Sucul a"tfel re*ultat e"te $ogat n alcaloi#ul
"parang1ina. 8n com$inatie cu "uc #e morco) "e folo"e"te la tratarea tul$urarilor #e functionare a
rinic1ilor precum "i n reglarea functionarii glan#elor. Se mai utili*ea*a "i n com$aterea #ia$etului%
anemiei% nefritelor% etc.
!+5. Suc #e calin
Fructele #e caline "e recoltea*a #upa ce au fo"t $ine coapte% n a #oua &umatate% a lunii
"eptem$rie "au prima &umatate a lunii octom$rie.
Se #au la mi9er iar "ucul re*ultat "e ame"teca cu , ta$lete #e a"pirina la ! l. Se toarna n "ticle% "e
acopera ermetic "i "e pa"trea*a la rece. Ace"t "uc pe langa efectul #e )itamini*are a organi"mului "e
poate utili*a "i n calmarea #urerilor 1epatice% ga"trice. Co*ile "i "am$urii "e pun la u"cat iar iarna "e
folo"e"c la ceaiuri mpotri)a colicilor.

22
!+6. Suc #e "coru"e
Scoru"ele "e recoltea*a can# "unt $ine coapte% "e "epara #e co*i "i "e ame"teca cu putina apa '! Dg.
fructe "i ,// ml apa.. Se "tri)e"c "i "e "trecoara printr(un tifon #u$lu. Se la"a apoi la "cur" timp #e 5 ore
#upa care "e ame"teca cu , ta$lete #e a"pirina la litru% $ine #i*ol)ata n apa rece. Se pun apoi n "ticle%
"e pun #ea"upra cate)a picaturi #e alcool% "e a"tupa ermetic "i "e pa"trea*a la rece. Ace"t "uc "e poate
utili*a n calmarea #urerilor reumatice.
Re*i#urile rama"e #e la "tor" "e u"uca rapi# "i "e pa"trea*a n "aculet #e pan*a "au n pungi #e 1artie
pentru a putea prepara n timpul iernii ceaiul antireumatic.
!,/. Suc #e maline
Fructele #e maline% $ine coapte% "e pun ntr(un ciur emailat "tropin#u("e #in can# n can# cu putina
apa n timp ce "e *#ro$e"c pentru a "e "epara mai $ine pulpa #e "am$uri. Cu "ucul re*ultat "e
proce#ea*a ca la retetele anterioare. Se utili*ea*a iarna "u$ #iferite forme.
Semintele rama"e "e a#auga ntr(un $orcan n care mai "unt co&i #e fructe "i legume pentru a "e
o$tine un "uc #e $aut n loc #e apa.
!,!. Suc #e fructe #e #racila
Fructele% "palate $ine% "e "tri)e"c "i "e pun ntr(un tifon #u$lu "a "e "curga. Cu "ucul rama" "e
proce#ea*a ca la re&etele prece#ente.
Se pa"trea*a la loc ntuneco"% rece "i u"cat. Se utili*ea*a la #iferite preparate ale B$ucatariei fara
focG.
!,+. Suc #e mo"moane
4o"moanele a&un"e la maturitate "e m$i$a cu putina apa "i "e "tri)e"c cu mi9erul "au cu mana.
Sucul a"tfel o$tinut "e ame"teca cu a"pirina ', ta$lete la ! litru *eama.% "e pune n "ticle% "e pun
#ea"upra cate)a picaturi #e alcool% "e acopera "i "e pa"trea*a la rece.
Re"turile "e pun ntr(un $orcan mpreuna cu coa&a #e la legumele "i fructele utili*ate% "e pune apa "i "e
la"a la macerat cate)a *ile. Se o$tine a"tfel un "uc $ogat n )itamine% en*ime% "u$"tante minerale% care "e
poate utili*a n loc #e apa la prepararea #iferitelor cior$e "i "o"uri n B$ucataria fara focC.
!,,. Suc #e fructe #e "oc
Fructele #e "oc% $ine coapte% "eparate #e co#ite% "e #au prin mi9er. Sucul a"tfel o$tinut "e ame"teca
cu a"pirina ', ta$lete la litru.% "e pune n "ticle% #ea"upra "e toarna cate)a picaturi #e alcool% "e inc1i#
"ticlele ermetic "i "e pun la rece. Se utili*ea*a n "pecial ca un colorant n B$ucataria fara focC.
e #e co#ite% "e #au prin mi9er. Sucul a"tfel o$tinut "e ame"teca cu a"pirina ', ta$lete la litru.% "e pune n
"ticle% #ea"upra "e toarna cate)a picaturi #e alcool% "e inc1i# "ticlele ermetic "i "e pun la rece. Se
utili*ea*a n "pecial ca un colorant n B$ucataria fara focC.
!,-.Suc #e cre"on
Cre"onul proa"pat recoltat "e "pala "i "e pune la e9tra". Sucul re*ultat "e utili*ea*a cate 2/(!0/ g pe
*ii ame"tecat cu apa "au n "upe reci. Se poate folo"i n ca*ul $olna)ilor #e retentie urinara ( !E+ pa1ar
com$inat cu ulei #e mig#ale% ma"line% etc% n parti egale.
Pentru e9tragerea "ucului "e )a utili*a numai cre"onul foarte proa"pat% ne)atamat "i cre"cut n ape
curate.
!,0.Suc #e lucerna
:ucerna e"te o planta $ogata n clorofila. Pentru prepararea "ucului "e aleg frun*e "i )arfuri
proa"pete care "e "pala $ine. Se #au la mi9er #upa ce "e m$i$a cu putina apa% +0/(,// ml la un Dg
lucerna. Sucul re*ultat% fiin# prea concentrat% "e utili*ea*a n ame"tec cu% "uc #e morco)i. E"te in#icat
n tratarea arteritelor "i a $olilor coronariene. Se mai poate utili*a% #atorita continutului $ogat #e
clorofila% n com$aterea tul$urarilor re"piratorii% infectiilor pulmonare% "tarilor a"tmatice% etc.. Sucul
#e lucerna% com$inat cu "ucul #e laptuca n parti egale% "e utili*ea*a n m$ogatirea elementelor
2-
nece"are mentinerii "i ntaririi ra#acinilor parului. O cura *ilnica #e 0// ml "uc #e lucerna proa"pat
e9tra" are foarte multe utilitati n mentinerea unui organi"m "anato".
!,2.Suc #e )ar*a
Sucul #e )ar*a% proa"pat e9rtra" "i apoi con"umat% are efecte $enefice a"upra $olna)ilor #e ulcer
#uo#enal. Totu"i ace"t tip #e "uc are un #e*a)anta& ( pro#uce ga*e. Daca "e )a utili*a n acela"i timp "i
"uc #e moroco)% "ucul #e )ar*a )a capata "i un gu"t mai placut "i "i )a re#uce #in efectele au9iliare.
E"te $ogat n "u$"tante minerale% "ulf "i clor. Pentru a e)ita $alonarile e"te $ine "a "e nceapa cu "uc #e
morco) "au "panac timp #e +(, "aptamani% treptat trecan#u("e apoi la "ucul #e )ar*a. Din ame"tecul #e
"uc #e )ar*a cu morco) "e m$ogate"te foarte mult aportul #e )itamina C n organi"m. Sucul #e )ar*a
"e poate utili*a "i n tratamentul eruptiilor #e pe piele.
!,3. Suc #e morco)
Ace"t tip #e "uc poate fi con"umat n cantitati #e cate 0// ml pe *i "au c1iar% n ca*uri mai
#eo"e$ite% #e ,(- litri. Are ca efect principal normali*area ntregului organi"m. E"te $ogat n )itamina
A #ar nu(i lip"e"c "i alte "u$"tante minerale "au )itamine. A&uta foarte mult la a"imilarea )itaminelor
B% C% E% D% U "i A% "timulea*a pofta #e mancare% a&uta la #ige"tie% mentinerea "tructurii o"oa"e. Pentru
femeile n"arcinate n ultimile luni e"te foarte in#icat "a folo"ea"ca ace"t fel #e "uc% ace"ta a&utan#u(le la
mentinerea #entitiei ntr(o "tare $una% la e)itarea infectiilor #e orice natura la na"tere% etc. Sucul #e
morco) e"te un "ol)ent natural al formatiunilor ulceroa"e "i canceroa"e% antiinfectio"% a&uta la
eliminarea #in organi"m a *a1arurilor "i ami#onului% ntaritor al organi"mului% "timulent al glan#elor
en#ocrine% catifelea*a epi#erma% mare"te% acuitatea )i*uala "i mpie#ica n general m$olna)irile
organului )i*ual.
Sucul #e morco) e"te $ogat n elemente alcaline< A% Na% 4g% precum "i n cantitati mici #e plum$%
"iliciu% clor.
!,5. Suc #e cire"e amare
Fructele% coapte% $ine "palate "i cu "am$uri "co"i "e )or "tri)i $ine% iar "ucul o$tinut ame"tecat cu
a"pirina ', ta$lete la un litru "uc. "e pune n "ticle iar #ea"upra "e picura +(, picaturi #e alcool
concentrat. Se pa"trea*a la rece. Se utili*ea*a cu apa minerala "au "ifon.
!,6. Suc #e "fecla ro"ie
Sucul #e "fecla ro"ie "e a#mini"trea*a numai proa"pat e9tra". E"te unul #intre cele mai pretioa"e
"ucuri% pentru refacerea glo$ulelor ro"ii% cat "i pentru tonifierea "angelui n general. Nu e"te in#icat "a
"e con"ume prea mult "uc #e "fecla o#ata cel mult 0// ml pe *i% altfel #a "tari #e ameteala% )oma%
greturi% ca urmare a efectului #e epurare rapi#a a "u$"tantelor to9ice #in ficat.
Pentru a "e o$tine re*ultatele "contate% la nceput tre$uie "a "e $ea n com$inatie cu alte
"ucuri ( morco)% mere% telina% ( marin#u("e treptat cantitatea #e "uc #e "fecla pana #e)ine tolerat n
organi"m.
!-/. Suc #e morco)% "fecla "i ca"tra)eti
Com$inatia ace"tor "ucuri e"te $una pentru tratarea litia*elor $iliare "i renale ( con"ecinte ale
con"umului #e *a1aruri "i ami#onoa"e concentrate. Calciul #in #i)er"e pro#u"e nu e"te a"imilat%
tran"format "au eliminat ntot#eauna integral% #e aceea "e #epune n organi"m "u$ #iferite forme%
crean# greutati "i uneori c1iar $oli gra)e. Cu a&utorul ace"tor com$inati #e "ucuri% organi"mul e"te
mult a&utat n n#epartarea plu"ului #e calciu e)itan# a"tfel m$olna)irile.
!-!. Suc #e lamaie
Sucul #e lamaie "e folo"e"te n general pentru a n#eparta gu"tul unor "ucuri mai greu #e folo"it% #ar
"i pentru contintul lui $ogat n )itamina C. Com$inatia #intre "ucul #e lamie% morco)% "fecla "i
ca"tra)eti a&uta la curatirea ficatului% )e*icii $iliare% rinic1ilor "i n general a organi"mului #e to9inele
23
acumulate. E"te in#icat "a "e renunte% n perioa#a folo"irii ace"tei com$inatii #e "ucuri% la *a1aruri%
ami#on "i carne.
!-+. Suc #e )ar*a #e Bru9elle"
Sucul #e )ar*a #e Bru9elle"% com$inat cu "ucul #e morco)% fa"ole )er#e "i laptuca a&uta la
regenerarea pancrea"ului "i a functiilor "ale. E"te foarte in#icat "a fie con"umat #e #ia$etici facan#u ("e
n acela"i timp "i "palaturi ale colonului.
!-,. Suc #e telina 'ra#acina.
;aloarea principala a telinii cru#e con"ta n procentul ri#icat #e "o#iu organic pe care l contine
ceea ce face ca n "olutie "a fie "ta$ili*at "i procentul #e calciu. Datorita% ace"tui fapt% "ucul #e telina e"te
#e mare )aloare "i utilitate pentru per"oanele care con"uma *a1aruri "i ami#onoa"e. Alimentele cu
continut mare n calciu preparate termic #uc la tran"formarea ace"tuia n calciu anorganic% care #uce
la ran#ul lui la o m$atranire prematura a organi"mului% #an# na"tere la pro#ucerea arteritelor%
#ia$etului% 1emoroi*ilor% litia*elor renale "i $iliare. Com$inatia #intre "ucul #e telina "i "ucul #e
morco) a&uta n tratarea afectiunilor "i"temului ner)o". Telina are #e a"emenea un continut $ogat n
fier "i magne*iu. 8mpreuna cu calciu "i celelalte elemente componente% "ucul #e telina a&uta n proce"ul
#e flui#i*are a "angelui% mpie#ican# toto#ata pro#ucerea unor $oli ca< a"tenie% reumati"m% 1emoragii.
!--. Suc #e telina 'frun*e.
Sucul e9tra" #in frun*ele )er*i% proa"pat recoltate e"te foarte alcalin "i #eci poate fi utili*at #e
$olna)ii #ia$etici% $oli ale tu$ului #ige"ti)% etc.
!-0. Suc #e mere
Sucul #e mere e"te unul #intre cele mai apreciate "ucuri #e catre toate per"oanele "i #e toate
gu"turile. E"te un tonic mu"cular "i al "i"temului ner)o"% #iuretic% antireumati"mal% antiguto"%
anti"eptic% #epurati)% etc. De a"emenea com$inat cu celelalte "ucuri mai putin placute la gu"t le #a
ace"tora o aroma #eo"e$ita facan#u(le u"or #e ingerat.
!-2. Suc #e ca"tra)eti
Ca"tra)etele% fiin# un e9celent #iuretic% are printre altele "i un rol po*iti) n tratarea altor afectiuni
ale organi"mului.
Sucul #e ca"tra)ete ame"tecat cu "uc #e morco)% laptuca "i "panac a&uta la cre"terea parului "i
tratarea reumati"mului. 8n a#ao" cu "uc #e "fecla a&uta la primenirea "angelui. Poate fi #e a"emenea
folo"it n afectiuni ale #intilor% gingiilor% ung1iilor% etc.
!-3. Suc #e or* )er#e
Tulpinile #e or* )er#e% a&un"e la naltimea #e +/(,/ cm% "e recoltea*a fara ra#acina% "e "pala% "e taie
fin% "e m$i$a cu putina apa% apoi "e mo&area*a pana #e)in o pa"ta fina. Se intro#uce n mi9er. Sucul
a"tfel o$tinut #in or* )er#e contine cele mai )aloroa"e elemente nece"are organi"mului. De a"emenea%
poate fi folo"it "i ca me#icament in tratarea unor afectiuni ca #e e9emplu< anemie% afectiuni oculare%
ga"trita% ulcer% colite% ciro*e% infarct miocar#ic% #ia$et% a"tm $ron"ic.
Or*ul )er#e% ca planta cu efecte remarca$ile a"upra organi"mului% n "pecial "u$ forma #e "uc
)er#e% e"te #e"coperit #e Dr. Jo"1i1i#e(>agiKare% #octor n me#icina% a$"ol)ent al Uni)er"itatii
Aumamote #in ?aponia. Eficienta "ucului #in plante tinere #e or* )er#e n terapia $olilor "i ntretinerea
"tarii #e "anatate e"te re*ultatul a !, ani #e cercetari inten"e pri)in# nutritia omului%
n )e#erea o$tinerii unei noi "ur"e #e "u$"tante nece"are ntretinerii "anatatii% re"ta$ilirea organelor
$olna)e cat "i pentru mpie#icarea m$atranirii celulelor. Prin compo*itia "a% or*ul )er#e e"te un
aliment )aloro"% a"iguran# organi"mului en*iniele% )itaminele% "u$"tantele minerale precum "i alte
elemente nutriti)e e"entiale. Se poate #i*ol)a ! lingurita pul$ere or* )er#e atat n "uc cat "i n !0/(+//
ml apa cal#uta. Sucul "e )a $ea cu ng1itituri mici% rare% nainte cu +0(,/ minute #e ma"a. Ace"t tip #e
24
"uc "e poate e9trage n con#itii mai mari "i pa"tra n "ticle la loc rece. 8nainte #e a fi $aut "e pune la
temperatura camerei.
Sucul #e or* )er#e "e poate con"uma pre)enti). Pentru acea"ta "e $ea #e !(+ ori pe *i cate o cea"ca
#e 0/ ml "uc proa"pat% com$inat cu !0/ ml "uc #e mere "au apa. Comparati) cu alte plante% or*ul )er#e
contine< (#e pe"te +0/ ori mai multa )itamina A #ecat "alata7 (#e pe"te +0 ori mai mult pota"iu #ecat o
$anana7 (#e pe"te !! ori mai mult
calciu #ecat n lapte7 (#e pe"te !! ori mai mult fier #ecat o telina< (#e pe"te 3 ori mai multa )itamina C
#ecat portocala% (#e pe"te !/ ori mai multa )itamina B! #ecat n "panac7 (#e pe"te +, ori mai multa
$iotina 'factor #in grapul )itaminelor B. #ecat n lapte. Con"uman# *ilnic "uc #e or* )er#e% $olna)ii
con"tata n "curt timp un efect remarca$il #e $enefic n ceea ce pri)e"te energia "i )italitatea
organi"mului lor.
!-5. Suc #e "panac
E"te cel mai important aliment pentru ntregul traiect #ige"ti) '"tomac% #uo#en% inte"tin "u$tire "i
gro". "i e"te con"umat ca atare #in timpuri "tra)ec1i. Spanacul cru# e"te cel mai $un mi&loc natural
pentru curatirea "i regenerarea traiectului #ige"ti).
Con"umat n cantitate #e !E+ litri pe *i a )in#ecat a#e"ea cele mai gra)e con"tipatii n cate)a *ile "au
"aptamani. Folo"irea purgati)elor "au la9ati)elor c1imicale #uce la inacti)itatea cronica a te"uturilor%
mu"c1ilor "i ner)ilor inte"tinali. Folo"irea purgati)elor "aline% are un efect #iferit. Solutia "alina
trecan# prin inte"tine e9trage mari cantitati #e limfa aci#a% alimentare "i to9ice #in lic1i#ul limfatic.
Ace"t lic1i# tre$uie nlocuit n corp prin "olutii alcaline organice care "a "uplinea"ca lip"a #e apa n
organi"m "i "a alcalini*e*e a"tfel to9inele care raman in inte"tine% ele fiin# a$"or$ite in circuitele
limfatice% agra)an# "tarea care "(a ncercat a fi reme#iata. Ace"te meto#e #e curatire a inte"tinului au
numai un efect trecator "i nu a&uta la regenerarea te"uturilor "la$ite ale mu"c1ilor "i ner)ilor.
Sucul #e "panac n"a% pe langa actiunea #e purgatie% a&uta "i la )in#ecarea ntregului traiect
inte"tinal. Actiunea "a fiin# pe cale naturala% nu "e manife"ta numai#ecat% ci uneori #upa 2 "aptamani
pana la + luni #e la folo"irea lui. E"te e"ential ca inte"tinele "a fie curatate #e cel putin o #ata pe *i n"a
n mo# normal ar tre$ui +(, "caune pe *i. De aceea n timpul tratamentului "e )a folo"i un la9ati) care
"(a con"tatat a fi mai eficace% re#ucan# treptat #o*a pana ce inte"tinele au re)enit la normal ca urmare
a "ucului. Alt efect )aloro" al "panacului e"te a"upra #intilor "i gingiilor% n pre)enirea pioreii 'infectie a
gingiilor.. Acea"ta e"te o forma u"oara #e "cor$ut care re*ulta #in lip"a anumitor elemente care "e
ga"e"c n "pecial n "ucul com$inat #e morco) "i "panac.
Sangerarea gingiei "i #egenerarea pulpei #entare e"te o $oala ra"pan#ita #in cau*a alimentatiei cu
cereale% *a1ar "i alte elemente nepotri)ite. Alte $oli% ca ulcerul #uo#enal% anemia pernicioa"a%
con)ul"iile% #egenerarea ner)ilor% #eficientei glan#eler "uprarenale "i tiroi#ei% nefritele% a$ce"ele%
furuncurile% umflarea mem$relor% artritele% ten#inte #e 1emoragie% lip"a #e )igoare% #urerile reumatice%
#efectele #e functionare ale inimii% 1ipo "i 1iperten"iunea% tul$urarii ale )e#erii "i #ureri #e cap inclu"i)
cele cu caracter #e migrena "e #atore"c n "pecial acumularii re"turilor #e tot felul n inte"tinul gro" "i
lip"ei unor elemente care "e afla n morco) "i "panac. Continutul mare #e aci# o9alic #in "panac e"te
cau*a actiunii la9ati)e. Ace"ta e"te un aliment #eo"e$it #e important pentru acti)itatea inte"tinelor.
!-6. Suc #e paortocale
Ace"t "uc contine 0/ mg #e )itamina C la !// ml 'n me#ie "a ne amintim ca ne)oile unui copil #e
)itamina C #epa"e"c 0/ mg pe *i..
Sucul tre$uie con"umat ime#iat ce a fo"t e9tra"% #eoarece "e #eteriorea*a repe#e. Se $eau +(, pa1are
pe *i naintea me"elor principale cu ,/ minute. Sugarilor alimentati artificial li "e a#mini"trea*a !(,
lingurite *ilnic.
30

!0/. Suc #e prune
Ace"t "uc a&uta n a"tenie% anemie% "urmena&% guta% reumati"m% atero"clero*a% con"tipatie% into9icatie
alimentara ".a.m.#. Se $ea cate un pa1ar ', pa1are pe *i. naintea me"elor principale.
!0!. Suc #e "panac cu cre"on
Se prepara n cantitati egale #e "panac "i cre"on 'foarte proa"pete..
Sucul proa"pat e9tra" "e $ea n fiecare #imineata pe nemancate cate un pa1ar. A&uta foarte mult n
#epre"iunile fi*ice "i ner)oa"e.
!0+. Suc #e )ar*a ro"ie cu miere
Sucul proa"pat e9tra" la mi9er "e ame"teca cu putina miere '#upa gu"t.% "e ncal*e"te pe $aia #e apa
numai pana la ,5 #e gra#e. Se iau ,(- linguri pe *i pu"e n ceai pectoral. A&uta contra guturaiului "i a
laringitelor.
!0,. Suc #e )ar*a murata 'moare.
Se folo"e"te *eama )er*ei murate7 , pa1are pe *i 'n#oita cu apa putin ncal*ita pana la ,5 gra#e.
contra con"tipatiei. Elimina totul #in inte"tinul gro".
!0-. Suc #e a"matuc1i
Sucul proa"pat e9tra" #in frun*e proa"pete #e a"matuc1i% "e ia #e trei ori pe *i '2/(5/ ml.. A&uta la
1i#ropti*ie. Acela"i "uc pu" cate #oua picaturi n fiecare oc1i% #e trei ori pe *i% "e recoman#a contra
oftalmiilor tenace.
!00. Suc #e aloe.
Sucul proa"pat e9tra" la mi9er% e"te un tonic general% "timulea*a pofta #e mancare% e"te la9ati) "i
#e*infectant% cicatri*ant pentru rani% ulceratii% ec*eme% etc. Se ia #e cate trei ori pe *i cate o lingura
pu"a n !// ml #e apa% "uc #e tarata "au "uc #e plante macerat la rece.
!02. Suc #e $u"uioc
Se pun 0(2 lingurite #e planta $ine maruntita cu un litru apa rece "i "e la"a la macerat 2(5 ore '#e
cu "eara.. Se $ea cate un pa1ar la ,/ minute #upa me"ele principale. A&uta mult la eliminarea ga*elor
inte"tinale.
!03. Suc #e #o)leac
Sucul proa"pat e9tra" #in #o)leac luat cate un pa1ar n fiecare #imineata pe "tomacul gol e"te cel
mai $un la9ati) pentru organi"m.
!05. Suc #e cai"e
A&uta la a"tenia fi*ica "i intelectuala '"tari #epre"i)e.% anemie% in"omnie% inapetenta% con)ale"cente%
#iaree "i con"tipatii. E"te recoman#at copiilor% a#ole"centilor "i $atranilor. Se iau , pa1are #e "uc pe *i
e9tra" #in fructul proa"pat% foarte copt.
!06. Suc #e cartofi
Cartofii% $ine "palati cu o periuta "au o carpa a"pra% "e #au la e9tractor 'cru*i. cu tot cu coa&a care
contine mult pota"iu. Se $ea cate o &umatate #e pa1ar #e patru ori pe *i% timp #e ,! *ile. E"te in#icat n
ulcere ga"tro#uo#enale "i #ia$et. Daca e greu #e "uportat% i "e poate a#auga putin "uc #e morco)i%
cate)a picaturi "uc #e catina "au "uc #e lamie. Se ia cate o &umatate% #e pa1ar o #ata "au #e #oua ori pe
*i n o$e*itate% litia*a $iliara% con"tipatie% 1emoroi*i% "cor$ut etc.
!2/. Suc #e coaca*e aurii
E"te recoman#at n #eminerali*are% con"tipatie% reumati"m% guta% inflamatii #ige"ti)e "i urinare%
afectiuni fe$rile "i altele. Se ia !//(,// ml pe *i% #e #oua "au trei ori #intre care o#ata #imineata% pe
nemancate% curat "au #iluat cu apa.
31
!2!. Suc #e coaca*e ro"ii
Sucul e9tra" la mi9er #in fructele $ine coapte% a&uta n #i"pep"ii 'in"uficienta "ucului ga"tric.%
con"tipatie% artrite% reumati"m% guta% litia*a urinara% afectiuni fe$rile% picingini% in"uficienta "i conge"tie
1epatica% inflamatii #ige"ti)e "i urinare ".a.m.#. Se con"uma numai proa"pat e9tra"% pur "au #iluat cu
apa< !//(0// ml pe *i #e trei "au
patru ori.
!2+. Suc energetic cu nuci
Se e9trage la mi9er un pa1ar #e "uc '#in fructe #upa #orinta "au anotimp. n care "e a#auga o
lingurita "au #oua mie* #e nuci ra"nite "au taiate cu cutitul "i putina miere '#upa gu"t.. Da multa
energie.
!2,.Suc energetic cu tarata
Se prepara ca la reteta prece#enta% nucile fiin# nlocuite cu tarta #e gru.
!2-. Suc #in "fecla #e *a1ar
Se folo"e"te la n#ulcirea cremelor "i alte preparate ale B$ucatariei fara focLL.
!20. Suc #e tarata #e gru
Se pun tarte #e gru proa"pete ntr(un $orcan cam pe un "fert apoi "e completea*a cu apa rece% "e
ame"teca $ine% "e acopera "i "e la"a "a "tea la macerat 5(!/ ore n loc ntuneco"% #upa care "e "trecoara
"i "e folo"e"te n aceea"i *i% la #iferite preparate culinare% "au "e pot lua , pa1are pe *i fiin# foarte
$ogate n en*ime%)itamine "i minerale.
Pentru o mai $una )alorificare a tartelor% "e poate pune #in nou apa pe"te ele% "e ame"teca "i "e la"a "a
macere*e 5(!/ ore apoi "e "trecoara. E"te un "uc ce)a mai "la$ ca primul% #ar #e"tul #e $un #e
con"umat.
!22. Suc #e fragute.
Fragutele contin numeroa"e minerale% "u$"tante proteine% *a1ar% celulo*a "i gra"imi% materie
uleioa"a% aci# "alicilic% )itaminele B% C '2/(5/% la !// g fragute.% E% A. a1arul% "u$ forma #e le)ulo*a%
face #in fragute un fruct permi" celor ce "ufera #e #ia$et fragutele "unt in#icate n a"tenie%
#eminerali*are 'tu$erculo*a.% artrite% reumati"m% guta% litia*a urinara% artero"clero*a plet1ora%
1iperten"iune% autointo9icare% con"tipatie% 1epati"m% litia*a $iliara% etc. Fragutele tre$uie con"umate ca
aperiti)% la fel "i "ucul proa"pat e9tra".
In timpul "e*onului e $ine "a "e con"ume +0/(0// g *ilnic. Pentru "terili*area fragutelor e"te #e a&un"
'#upa ce au fo"t "palate. "a le tinem in )in ro"u timp #e o ora. ;inul "e poate con"uma '#upa ce a fo"t
"cur" #in fructe. fara nici o prime&#ie. Sucul ca "i fragutele nu "e recoman#a n #ermato*e 'poate
pro)oca urticarie.. Se iau trei pa1are pe *i naintea me"ei.
!23. Suc #e grep
Contine multe minerale% )itamine% en*ime% alcooluri% pectina% aci# citric ".a. Calorii< -, la !// ml..
E"te in#icat n anore9ie% o$o"eala% #i"pep"ie% into9icatii% pletora% artriti"m% in"uficienta $iliara%
frigi#itate capilara% afectiuni fe$rile% pulmonare% ".a<m.#.
Se iau trei pa1are pe *i nainte #e me"e 'a"a cum e"te "au n#ulcit cu foarte putina miere..
!25. Suc #e #u#e
Du#ele contin gluco*a% *a1ar in)ertit% materii al$uminoi#e cenu"ii% materii in"olu$ile% tanin% aci#
"uccinic% )itaminele A% C "i alte "u$"tante.
Se recoman#a n a"tenie% #iate*a 1emoragica% con"tipatie% enterita% afectiuni pulmonare% n ca*
e9tern< n ang1ine% "tomatite% afte. Sucul fructului e9tra" nainte #e completa maturare% contine n
&ur #e +0 g #e aci# citric la litru. Se utili*ea*a a#augat n "irop a"trigent pentru gargare contra
ang1inelor% "tomatitelor "i aftelor.
32
!26. Suc #e *meura
meura contine mai multe feluri #e "u$"tante% printre care materii e9tracti)e% *a1aruri% aci*i< citric%
malic% "alicilic7 frarina% )itamina C. a1arul #in ea% le)ulo*a% face ca *meura "a poata fi con"umata "i
#e #ia$etici. Se in#ica n a"tenie% greutate ga"trointe"tinala% #i"pep"ii% #ermato*e% reumati"m% guta%
con"tipatie% in"uficienta tran"piratiei% afectiuni fe$rile% ".a.m.#. Sucul #e *meura "e poate con"uma
"implu "au n ame"tec cu cel #e coaca*e negre care "e poate n#oi cu apa 'trei pa1are pe *i naintea
me"elor principale cu ,/ minute..
!3/. Suc #e mure
Fructul murului "al$atec 'mura. e"te cat "e poate #e )aloro" pentru "anatate. Contine< *a1ar%
pectina% aci*i% i*ocitric% malic% monogluci#a cianina7)itaminele A% C% materii gra"e% "aruri% ulei e"ential
'$acterici#..
E"te in#icat n #iaree% meno(metroragii% afectiuni pulmonare% angine% etc.
Siropul e9tra" "e con"uma n#oit cu apa% #e trei ori pe *i inaintea me"elor principale cu ,/ #e
minute.
!3!. Suc #e napi
Napii contin numeroa"e "aruri minerale% apoi e"enta "ulfoa*otata% io#% ar"enic% *a1aruri% )itaminele
A% B% C% etc. E"te in#icat n o$o"eala generala% litia*a renala% guta% ci"tite% $ron"ite% enterite% tu"e%
angine% o$e*itate% ec*ema% acnee. Sucul e9tra" #in napi "e con"uma ime#iat 'trei pa1are pe *i nainte #e
me"e.. Siropul n general 'ca "i "ucul #in el. "e recoman#a la toate )ar"tele< tinerilor% $atranilor%
"e#entarilor ca "i "porti)ilor% fiin# atat #e $ogat n minerale.
!3+. Suc #e pere
Contine< apa% *a1ar '"u$ forma #e le)ulo*a.% alti 1i#rati #e car$on% aci*i% al$umine% celulo*a%
cenu"i% pectina% tanin% "i multe altele% apoi )itaminele A% B!% B+% PP% C. E"te in#icat n reumati"me% guta%
artrite% "urmena&% "arcina% anemie% tu$erculo*a% #iaree% ".a. Se iau +(, pa1are pe *i nainte #e me"e cu
,/ #e minute.
!3 ,. Suc #e man#arine
Sucul ei e"te compara$il cu al portocalei% #ar contine ce)a mai putine minerale. E"te con"i#erat un
"e#ati) al "itemului ner)o"% #atorita continutului n $rom.
!3-. Suc #e mere "i pere pa#urete
Fructele #in flora "pontana 'mere% pere. care cre"c la poalele pa#urilor n $ataia "orelui% "unt
foarte $ogate n minerale% en*ime% )itamine. Sunt recoltate n cur"ul lunii octom$rie 'cele #e toamna.%
apoi "unt *#ro$ite "i tran"formate n "uc care e"te racoritor "i #iuretic.
Se con"uma trei pa1are pe *i naintea me"elor% ca atare "au n#oit cu apa.
!30. Suc #e an#i)e
An#i)a e"te o leguma a"emanatoare% n e"enta% laptucii% cuno"cuta "i "u$ numele #e cicoare #e iarna.
;arietatile culti)ate iarna% cu frun*ele al$icioa"e "i lungi% "unt #eo"e$it #e $ogate n clorofila "i
"u$"tante minerale in#i"pen"a$ile )ietii noa"tre. An#i)a. e"te nru#ita cu papa#ia "i contine "u$"tante
a"emanatoare. Contine n"a "i o "erii #e elemente 1ranitoare nece"are permanent oc1ilor. Sucul #e
an#i)e n ame"tec cu "uc #e morco)% #e telina "i patrun&el e"te foarte eficient pentru corectarea )e#erii.
Un a"emenea ame"tc #e /.0(! litru con"umat *ilnic ' mpartit n trei . a corectat a#e"ea #efecte #e
)e#ere n numai 0(2 luni. An#i)a e"te una #intre cele mai $ogate "ur"e #e )itamina A #intre legume.
Sucul #in ame"tec 'notat mai "u". a&uta n anemie% tul$urari functionale% n tul$urarile ficatului "i ale
cailor $iliare.


33
!32. Suc #e u"turoi
U"turoiul e"te $ogat n uleiuri purificatoare a"upra organi"mului7 "timulan#% "ecretia ga"trica.
Contine gluco*i# "ulfurat% ulei )olatil% ame"tec #e "ulfura "i o9i# #e alil aproape n "tare pura% "ulf% io#%
"iliciu% fecula... #au principii anti$iotice 'alicina "i garlicina% ali"tatin I "i II . cu actiune puternica
a"upra "tafilococului ... E"te in#icat n tratamentul $olilor infectioa"e 'epi#emii gripale% tifoi#a%
#ifterie.% #iareii% #e*interii% afectiuni pulmonare "i ale inimii% a"tm "i efi*em% tu"e con)ul"i)a% )arice%
1emoroi*i% litia*a urinara% $lenoragie% lip"a poftei #e mancare% para*iti inte"tinali% pre)enirea
cancerului "i multe altele. Su$ forma #e "uc "e ame"teca o lingura ntr(o ce"cuta #e apa% #e , ori pe *i
naintea me"elor.
!33.Suc #e pra*
Se o$tine un "uc mai "la$ #ar a&uta n acelea"i afectiuni ca "i cel #e u"turoi. :a fel "i "ucul #e ceapa.
!35. Suc #e ar#ei )er#e gra"
Contine o mare cantitate #e "iliciu% element foarte nece"ar ung1iilor% parului% canalelor lacrimale "i
glan#elor "e$acee. Se ia +0/ ml n ame"tec cu 0// ml "uc #e morco). A&uta la curatarea pielii #e petele
nc1i"e la culoare% n "pecial can# e"te n"otit "i #e "palaturi ale inte"tinului gro" prin cli"me. Cei care
"ufera #e ga*e n inte"tin "au #e colici% crampe% i a&uta mult com$inatia celor #oua "ucuri plu" "uc #e
"panac '+0/ ml "uc #e ar#ei% 0// ml "uc #e morco)i% 0// ml "uc #e "panac . mpartit n trei "i $aut cu
ng1itituri mici% naintea celor trei me"e cu ,/ minute.
!36.Suc #e ri#ic1i negre
Se e9trage #in ri#ic1i $ine "palate% maruntite pu"e n e9tractor cu tot cu frun*e. Contine rafanol
'e"enta "ulfuri*ata.7 )itaminele B% C. E"te in#icat n litia*a $iliara "i urinara% colici"tite% #i"pep"ii%
in"uficienta 1epatica% afectiuni pulmonare% $ron"ite cronice% a"tm% tu"e con)ul"i)a% guta% reumati"m%
artrite cronice% ra1iti"m% alergii% "cor$ut% "u$ forma #e "uc +/(0/ g pe *i% '!//(-// ml. n ca*urile #e
litia*a $iliara. Fiin# foarte tare% "e ia numai n com$inatie cu "uc #e morco)i7 elemente com$inate ale
ace"tor #oua "ucuri a&uta la refacerea% mucoa"elor #in organi"m. E"te mai eficient #aca "e
a#mini"trea*a la o ora #upa ce "(a luat "ucul #e 1rean. Are efectul #e a lini"ti% a )in#eca mucoa"ele "i a
elimina mucu"ul #i*ol)at #e 1rean.
Folo"in# ace"t "uc% operatiile c1irurgicale #e $oli ale "inu"urilor pot fi e)itate.
!5/. Suc #e ri#ic1e ro*a
Se #a n e9tractor cu tot cu frun*e. Contine en*ime% )itaminele B% C% P% rafanol% io#% magne*iu% "ulf.
Se in#ica n inapetenta% "cor$ut% ra1iti"m% #eminerali*are% fermentatii inte"tinale% 1epati"m% icter%
litia*a $iliara% artrita% reumati"m% afectiuni pulmonare '$ron"ite a"tm.. Se $ea !//(-// ml. *ilnic%
mpartit n ,% naintea me"elor principale cu ,/ #e minute.
!5! . Suc #e macri"
Contine clorofila% )itamina C% o9ilati% fo"fati% fier. E"te racoritor% re)itali*ant% aperiti)% #ige"ti)%
#epurati)% #iuretic% anti"cor$utic% la9ati)% etc. Sucul o$tinut "e folo"e"te la acrit cior$ele "i "o"urile n
B$ucataria fara focC.
!5+. Suc #e re)ent 'ru$ar$ara.
E"te cuno"cut n C1ina #e milenii 'atat ca aliment cat "i ca me#icament.% un#e "e folo"e"te cu
mult "ucce" n tratamentul a ,0 #e $oli. 'Se aprecia*a ca n ntreaga lume e9i"ta apro9imati) 2/ "oiuri
#e ace"te plante.. E"te in#icat n temperaturi ri#icate% n $olile aparatului #ige"ti)% n unele afectiuni ale
"i"temului imunitar% anemie% con"tipatie% para*ito*e inte"tinale% #iareii cronice% #i*enterii cronice. E"te
contrain#icat n 1iperclor1i#rie% 1emoroi*i% guta% litia*a o9alica. Sucul e9tra" #in ti&e "e folo"e"te la
acrit #iferite preparate n B$ucataria fara focC.
34
!5,. Suc #e ro#ie
Ro#ia contine apa% materii a*otate% materii gra"e% materii *a1aroa"e% materii e9tracti)e% celulo*a%
cenu"i% taninuri% elemente amare.
E"te in#icat n a"tenie% tenie% #i*enterii. Se con"uma ame"tecat cu apa #i"tilata% n parti egale% iar
"implu% ame"tecat cu putina miere% picurat n nari% pare "a frane*e #e*)oltarea polipilor.
!5-.Suc #e aguri#a
Strugurii can# "unt aproape copti '#ar nca acri. "e #au la e9tractor. Sucul o$tinut "e poate
con"uma ca racoritor ame"tecat cu apa #i"tilata #upa gu"t% #ar e"te #e mult folo" pentru acrit #iferite
preparate ale B$ucatariei fara focC. E"te un $un nlocuitor al otetului% are n"u"iri #iuretice marcante%
com$ate o$e*itatea% e"te reconfortant.
!50.Suc #e corco#u"e
Corco#u"ele a&un"e la maturitate "unt acri"oare. Sucul e9tra" #in ele poate fi con"umat ame"tecat
cu apa #i"tilata #upa gu"t% ca racoritor si diuretic #ar "i pentru acrit cior$ele "au alte preparate ale B$ucatariei
fara focG.
!52.Suc #e papa#ie
E"te unul #in cele mai pretioa"e tonice. Folo"it n com$aterea 1iperaci#itati% el a&uta la reglarea
alcalinitatii organi"mului. E"te n acela"i timp #eo"e$it #e $ogat n A% Ca% "i Na "i e"te cel mai $ogat n
4g "i Fe. 4agne*iul e"te un aliment e"ential pentru "oli#itatea "i"temului o"o" "i pre)ine fragili*area
oa"elor. O cantiate core"pun*atoare #e 4g "i Ca organic )itali*at n 1rana% n timpul "arcinii% pre)ine
pier#erea "au #eteriorarea #intilor mamei "i #a tarie oa"elor copilului. 4agne*iu n com$inatie
potri)ita cu Ca% Fe "i S% e"te e"ential pentru "ange% e"te un con"tituant al te"uturilor% plamanilor "i
"i"temului o"o". Toate preparatele cu magne*iu% pro#u"e "u$ forma #e praf "au lapte pot #a unele
re*ultate $une ime#iate. Sucul cru# #e papa#ie% o$tinut #in frun*e "i ra#acini% com$inat cu "uc #in
fruu*e #e gulie% a&uta la )in#ecarea $olilor #e oa"e% a coloanei )erte$rale% #a tarie #intilor "i pre)ine
cariile #entare.
!53. Suc #e ur*ici
E"te unul #in cele mai puternice )itamini*ante. Bogat n clorofila.
Sucul "e ia cate un pa1ar n#oit cu "uc #e morco)i% #e trei ori pe *i naintea me"elor principale cu ,/
minute.
!55. Suc #e "truguri 'mu"t.
Ace"t "uc mai e"te "upranumit "i Blapte )egetalC. Contine numeroa"e "u$"tante nece"are
organi"mului. Are o )aloare calorica importanta< pe"te 6// calorii la ! Dg "truguri. E"te in#icat n
numeroa"e $oli ca< anemie% con)ale"cente% #eminerali*are% "arcina% "urmena&% a"tenie% "porturi #e
re*i"tenta% "tari acute% fe$rile% conge"tia ficatului "i a "plinei% tul$urari ale 1iperten"iunii% con"tipatie%
enterita% #ermato*e% ".a.m.#. Se face cura cu "uc ncepan# cu 3// ml pana la !-// ml% *ilnic mpartit n
trei parti.
!56. Suc #e ro"ii cu lapte% oua "i ceapa '!.
ngrediente+ 3// ml suc de rosii, 3// ml lapte crud, 3/ ml suc de lam!ie, </ ml suc de ceapa, 3
galbenusuri crude, un varf de cutit pulbere de mag#iran.
Se ame"teca $ine "ucurile% fie manual "au mecanic cu gal$enu"urile care au fo"t $atute "eparat. Se
"er)e"te rece cu paiul "au n pa1ar.
!6/. Suc #e ro"ii cu lapte% oua "i ceapa 'II.
Se prepara ca reteta prece#enta numai ca "ucul #e lamie "e nlocuie"te cu "uc #e catina.
!6!. Suc #e ro"ii cu oua "i )er#eata
ngrediente+ 3// ml suc de rosii, <4/ ml sm!nt!na, 3/ g marar verde, </ g miere, ; galbenusuri, 3/ g
patrun)el frunze, un varf de cutit pulbere de cimbrisor.
35
Se freaca gal$enu"urile cu "mntna pana "e o$tine o pa"ta "pumoa"a% fina% n care "e a#auga "ucul
#e ro"ii% apoi toate celelalte ingre#iente ')er#eturi taiate fin.. Se "er)e"te rece.
!6+. Suc #e "fecla cu 1rean "i morco)i
In$reiente% /'' ml suc e sfecla rosie" &' ml suc e 4rean" ,'' ml sifon" /'' ml suc e morco*i" ,' ml
suc e lam3ie sau e catina" 0' $ frisca" /& $ miere#
Se ame"teca $ine toate ingre#ientele cu "ifonul% "e pune n% pa1are iar #ea"upra fri"ca. Se "er)e"te rece.
!6,. Suc #e "fecla cu ro"ii "i ca"tra)eti
In$reiente% /'' ml suc e rosii" &' ml suc e castra*eti" -' $ frisca" ,'' ml suc e sfecla rosie" ,' ml
suc e cea!a" & ml suc e" lam3ie sau e catina" ,' $ marar *ere" !utina !ulbere e
ro+marin sau !i!er#
Toate "ucurile "e ame"teca $ine cu mararul taiat fin "i piperul. Se la"a la rece% apoi "e "er)e"te cu
fri"ca #ea"upra.
!6-. Suc #e morco)i cu telina "i mere
In$reiente% ('' ml suc e morco*i" /'' ml suc e mere" /'' ml suc e telina" (' ml suc e cea!a" /' $
miere#
Se ame"teca $ine "ucurile cu mierea. Se "er)e"te cu cu$uri #e g1iata.
!60. Suc #e fructe cu morco)i
In$reiente% ,'' ml suc e mere" ,'' ml suc e morco*i" /&' ml suc e !ortocale" /&' ml suc e
$re!fuit" /'' $ frisca#
Se ame"teca $ine toate cele patru feluri #e "ucuri "i "e "er)e"c rece cu fri"ca #ea"upra.
!62. Suc #e telina cu iaurt "i ro"ii
In$reiente% /'' ml suc e telina" /&' $ iaurt" /&' ml suc e rosii" &' $ casca*al ras#
Se ame"teca $ine toate ingre#ientele% apoi "e la"a o ora la rece.
!63. Suc #e ri#ic1i cu ro"ii "i $ran*a
In$reiente% /&' ml suc e riic4i" /&' ml suc e rosii" &' $ bran+a telemea" / $ !ulbere e ne$rilica#
Se ame"teca cele #oua "ucuri apoi "e a#auga telemeaua ra"a "i pul$erea #e negrilica. Se "er)e"te
rece.
!65. Suc #e ro"ii cu telina
In$reiente% ('' ml suc e rosii" /'' ml suc e telina" (' ml suc e !atrun1el" (' ml suc e !astarnac"
/' ml suc e cea!a" /& $ miere" & $ suc e lam3ie sau e catina" / $ !ulbere e ro+marin#
Se ame"teca "ucurile apoi "e a#auga pul$erea aromata #e ro*marin. Se #a la rece "i "e "er)e"te cu
cu$uri #e g1iata pu"e n pa1are.
!66.Suc #e morco)i cu ro"ii
In$reiente% ,'' ml suc e rosii" ,'' ml suc e morco*i" /'' $ frisca" ('' $ miere" / $ !ulbere e
ma$4iran#
Se ame"teca "ucurile cu mierea apoi "e #a la rece. Se "er)e"te cu cu$uri #e g1iata n pa1are "i fri"ca
pe #ea"upra.
+//. Suc #e ri#ic1i cu lapte "i $ran*a
In$reiente% /&' ml suc e riic4i" ,&' ml la!te batut" &' $ br3n+a telemea" / $ !ulbere e ne$rilica#
Se ame"teca $ine "ucul #e ri#ic1i cu laptele $atut apoi "e a#auga $ran*a ra"a.
+/!. Suc #e )ar*a ro"ie cu ro"ii "i mere
In$reiente% /'' ml e *ar+a rosie" /'' ml suc e rosii" /'' ml suc e mere" ,& ml suc e cea!a" un
$albenus" / $ !ulbere e !i!er#
Se $ate $ine gal$enu"ul apoi "e ame"teca cu "ucurile "i piperul.

32
+/+. Suc #e ceapa% ro"ii "i telina
In$reiente% /'' ml suc e cea!a" /'' ml suc e telina" /'' ml suc e rosii" & ml ulei" / $ !ulbere e
fenicul#
Se ame"teca $ine "ucurile% feniculul #e floarea "oarelui "i "e #a la rece. Se "er)e"te cu cu$uri #e
g1iata n pa1are.
+/,. Suc #e "panac% ur*ici% 1rean "i $rn*a
In$reiente% ,'' ml suc e s!anac" /&' ml suc e ur+ici" &' ml suc e 4rean" &' $ br3n+a e oi" / $
ne$rilica" /&' ml suc e salata )la!tuca.#
Se ame"teca $ine toate "ucurile cu $rn*a ra"a "i pul$erea #e negrilica. Se pune n pa1are "i "e #a
la rece.
+/-. Suc #e lucerna% "panac% ur*ici "i "alata
In$reiente% ,'' ml suc e s!anac" ,'' ml suc e salata" /'' ml suc e ur+ici" &' ml suc e 4rean" 2& $
cas e oaie" , $ !ulbere e ne$rilica#
Se ame"teca $ine toate "ucurile cu negrilica% "e pune n pa1are% iar #ea"upra "e pune $rn*a ra"a. Se
#a la rece.
+/0. Suc #e )ar*a ro"ie cu ceapa "i mere
In$reiente% ,'' ml suc e *ar+a rosie" ,'' ml suc e mere" &' ml suc e cea!a" &' ml *in ne$ru" /&
ml ulei" / $ !ulbere cimbru sau !i!er#
Se ame"teca $ine "ucurile cu cim$ru% )inul% "i uleiul #e floarea "oarelui. Se "er)e"te rece.
+/2. Suc #e ca"tra)eti cu Aefir
In$reiente% ,'' ml suc e castra*eti" ,'' ml 9efir" &' ml suc e cea!a" &' ml suc e rosii" ,' $ marar
*ere#
Se ame"teca "ucurile #e legume cu Aefirul "i mararul taiat fin. Se #a la rece.
+/3. Suc #e ceapa cu morco)i "i ro"ii
In$reiente% /'' ml suc e cea!a" /'' ml suc e rosii" /'' ml suc e morco*i" ,& ml suc e 4rean" / $
!ulbere e cimbrisor#
Se ame"teca "ucuriie cu cim$ri"orul "i "e #a la rece. Se "er)e"te #in pa1ar cu g1eata.
+/5. Suc #e or* )er#e cu mere
In$reiente% &' ml e or+ *ere" /&' ml suc e mere#
Se ame"teca "ucurile% "e pune n pa1ar la rece "i "e $ea cu paiul.
+/6. Suc #e )ar*a cu gutui "i lapte
In$reiente% /&' ml suc e *ar+a" ,'' ml la!te cru" &' ml suc e $utui" / $ !ulbere e ma$4iran#
Se ame"teca "ucurile cu laptele "i mag1iranul "i "e con"uma ime#iat ce a fo"t preparat.
+!/. Suc #e ceapa cu lapte% ro"ii "i $rn*a
In$reiente% /'' ml suc e cea!a" /'' ml suc e rosii" /'' ml la!te cru" &' ml suc e morco*i" &' $
bran+a e oi" / $ !ulbere e ne$rilica#
Se ame"teca "ucurile cu laptele% pul$erea #e negrilica "i $rn*a #e oi. Se "er)e"te rece.
+!! . Suc #e ca"tra)eti cu morco)i
In$reiente% ,'' ml suc e castra*eti" ,'' ml suc e morco*i" ,' ml suc e lam3ie sau catina" & ml suc
e usturoi" ,' $ marar *ere" (' $ frisca" /$ !ulbere e !i!er#
Se ame"teca "ucurile cu piper "i cu mararul taiat fin. Se #a la rece "i "e "er)e"te pu" n pa1are cu
fri"ca pe #ea"upra.
+!+. Suc #e ro"ii cu lapte $atut
In$reiente% ,'' ml suc e rosii" ('' ml la!te batut sau iaurt" 7' $ frisca" 7 $albenusuri crue" / $
!ulbere e busuioc#
3-
Se $at $ine gal$enu"urile% "e ame"teca cu "ucul #e ro"ii% laptele $atut% pul$erea #e $u"uioc. Se #a
putin la rece% apoi "e "er)e"te pu" n pa1are cu fri"ca pe #ea"upra.
+!,. Suc #e morco)i cu )ar*a% ro"ii "i ri#ic1i
In$reiente% ,'' ml suc e morco*i" &' ml suc e *ar+a" /'' ml suc e rosii" (' ml suc e riic4i" / $
!ulbere e cimbrisor#
Se ame"teca $ine "ucurile cu pul$erea aromata "i "e #a la rece. Se "er)e"te cu cu$uri #e g1iata pu"e
n pa1are.
+!-. Suc #e 1rean% )ar*a ri#ic1i% telina "i ro"ii
In$reiente% &' ml suc e 4rean" /&' ml suc e telina" /'' ml suc e *ar+a rosie" /&' ml suc e rosii"
/ $ !lbere e fenicul#
Se ame"teca "ucurile cu ingre#ientele. Se "er)e"te rece.
+!0. Suc #e ro"ii cu $ran*a
,'' ml suc e rosii" ,'' ml la!te" /&' $ br3n+a e oi" /' ml suc e cea!a#
Se ame"teca "ucul #e ro"ii cu laptele cru#% pul$erea #e negrilica "i "ucul #e ceapa. Se pune n
pa1are% cu $rn*a ra"a #ea"upra. Se "er)e"te rece.
+!2. Suc #e pra* cu u"turoi% ro"ii "i "panac
In$reiente% ,'' ml suc e !ra+" /'' ml suc e rosii" /'' ml suc e morco*i" /'' ml suc e s!anac" &'
$ e casca*al ras" / $ !ulbere e ne$rilica#
Se ame"teca cele patru feluri #e "uc cu pul$erea aromata "i cu ca"ca)alul ra". Se "er)e"te rece pu"
n pa1are.
+!3. Suc #e telina cu morco)i "i lapte
In$reiente% ,'' ml suc e morco*i" /'' ml suc e telina" ,'' ml la!te" / $ !ulbere e sal*ie" /& $
miere#
Se ame"teca "ucurile cu mierea "i pul$erea% apoi laptele cru#. Se #a la rece "i "e "er)e"te cu cu$uri
#e g1iata pu"e n pa1ar.
+!5. Suc #e morco)i cu mere "i or* )er#e
In$reiente% ,'' ml suc e morco*i" ,'' ml suc e mere" /'' ml e or+ *ere" / $ !ulbere e menta#
Se ame"teca "ucurile cu pul$erea #e menta "i "e tine o ora la rece. Pu" n pa1are "e $ea cu paiul.
+!6. Suc #e ro"ii cu lapte
In$reiente% ,'' ml suc e rosii" ('' ml la!te" /' $ frisca" 7 $albenusuri#
Se $at $ine gal$enu"urile "i "e ame"teca cu "ucul #e ro"ii% laptele nefiert. Se #a la rece. Se
"er)e"te n pa1are nalte cu fri"ca #ea"upra.
++/. Suc #e patrun&el cu alcool
Sucul e9tra" la mi9er #in frun*e proa"pete #e patrun&el% "e ame"teca n parti egale cu alcool #e 3/
gra#e. A&uta mult contra ne)ralgiilor7 aplicat cu #egetul pe tra"eul ner)ului% #irect pe gingii% pe fata
' ne)ralgii #entare .. Flaconul "e pa"trea*a la racoare nc1i" ermetic.
++! . Suc #e pepene gal$en cu lapte nefiert
In$reiente% suc e !e!ene $alben" a!a istilata" la!te nefiert" 3n !arti e$ale#
Se ame"teca agitan# $ine flaconul. A&uta la ngri&irea tenului u"cat. Se "pala fata n fiecare "eara.
Flaconul "e pa"trea*a la rece% n loc ntuneco" "i $ine a"tupat.
+++. Suc #e ceapa cu rac1iu
Cu "ucul proa"pat e9tra" "e pun compre"e pe #egeraturi% crapaturi "i &ulituri. Contra "ur#itatii< "e
ame"teca ,/ ml "uc #e ceapa cu ,/ ml rac1iu #e "ecara% "e ncal*e"te la temperatura corpului7 "e pun ,
"au - picaturi n urec1e% #e trei ori pe *i #intre% care una la culcare.
33
++,. Suc #e ro"topa"ca
Se folo"ege numai e9tern contra negilor. Proa"pat e9tra" "e tamponea*a negii #e 3(5 ori pe *i pana
#i"par.
++-. Suc #e frun*e #e alun
Suc #e frun*e #e alun7 2/(5/ #e picaturi "e iau contra )aricelor "i e#emelor gam$elor.
++0.Suc #e tatanea"a
Tulpinile cu frun*e "i flori 'recoltate naipte "i n perioa#a nfloririi.% "e #au la e9tractor. Sucul o$tinut
a&uta n epi#ermofitie inter#igitala 'inflamatii% infectii ntre #egetele #e la mini "i #e la picioare..
++2. Suc #e lumanarica
Ra#acinile #e lumanarica 'recoltate toamna tar*iu "au prima)era #e)reme.% $ine maruntite% "e
mi9ea*a. Sucul o$tinut "e folo"e"te contra into9icariilor cu ciuperci otra)itoare.
++3. Suc #e macri" #e pa#ure
Se recoltea*a frun*ele 'nainte "i n timpul nfloririi.% "e #au la e9tractor. Sucul o$tinut a&uta la
$oala ParDin"on.
++5. Suc #e )"c
Frun*ele proa"pat recoltate 'n octom$rie(noiem$rie "au martie(aprilie.% $ine "palate% "e intro#uc
ime#iat n e9tractor. Sucul o$tinut "e folo"e"te n #ia$et "i n afectiunile inimii legate #e circulatia
"ngelui.
++6. Suc #e urec1elnita
Frun*a carnoa"a #e urec1elnita% proa"pat recoltata% "e pune ntr(o canita cu apa n preala$il
ncal*ita. Se la"a +(, minute% apoi "e pre"ea*a manual "au mecanic. Sucul o$tinut "e aplica pe plagi n
ar"uri "au n urec1i n ca* #e #ureri.
+,/. Suc #e coarne
Se recoltea*a coarnele can# "unt $ine coapte 'toamna tar*iu.% "e "pala% "e trec prin ciur emailat%
iar "ucul o$tinut "e folo"e"te n ca*uri #e #iaree "au #i*enterie.
+,!.Suc #e gal$enele
Frun*ele% tulpinile "i florile #e gal$enele "e "pala "i "e intro#uc ime#iat n e9tractor. Sucul o$tinut "e
toarna n "ticlute #e culoare nc1i"a% "e etic1etea*a "i "e pa"trea*a la frigi#er. Se folo"e"te prin $a#i&ona&
n ca*uri #e prurit inten"% n "ca$ie 'rie.. Se utili*ea*a cu "ucce" "i n cancerul pielii.
+,+.Suc #e )ita #e )ie
Prima)ara% can# "e)a )itei #e )ie ncepe "a circule inten" prin tulpinile rete*ate% "e leaga "ticluta la
capatul ramurei "ectionate. Se)a colectata% "upranumita "i lacrima )itei #e )ie% a&uta n #iferite $oli #e
oc1i% "u$ forma #e compre"e% #ar "e poate folo"i "i ca a#ao" n #i)er"e "ucuri% "iropuri% concentrate #e
nectaruri ".a. fiin# un puternic )itamini*ant.
+,,.Suc #e mi"teacan al$
Sucul "au "e)a me"teacanului al$ "e recoltea*a n a #oua &umatate a lunii fe$ruarie "au n prima
&umatate a lunii martie% can# "e)a lui ncepe "a circule cu mai multa inten"itate. Pentru a nu #auna
ar$orilor% "e )a recolta #in me"tecenii aflati n *ona marcata a e9ploatarilor fore"tiere. Se #au gauri n
tulpini cu "fre#elul pna "e trece #e "coarta cu +(, cm% n care "e fi9e*a un mic &g1ea$ #in% tre"tie.
Spre #eo"e$ire #e frun*e "i #e muguri% "e)a #in me"teacan nu are actiune #iuretica% #ar n "c1im$
a&uta n #urerile reumatice% guta% celulita% apoi "e poate folo"i% ca "i "e)a )itei #e )ie% ca a#ao" la #iferite
"ucuri% "iropuri% concentrate #e nectaruri ".a. Fiin# un pro#u" natural foarte $ogat n en*ime% )itamine%
minerale "i multe altele% e"te #e un real folo" in F$ucataria fara focG.
+,-. Suc #e co&i #e legume "i *ar*a)aturi
:egumele "i *ar*a)aturile nainte #e a fi folo"ite la #iferite preparate culinare tre$uie "palate
foarte $ine% "a nu ai$a urme #e pamnt "au alte impuritati "i numai #upa aceea "e curata #e coa&a.
34
Ace"te co&i 'cartofi% "fecla% ri#ic1i% gulii% apoi frun*e #e )ar*a% #e morco)i% )rfuri "i co#ite #e
fa"ole )er#e% teci #e fa"ole "i #e ma*are #in care "(au "co" $oa$ele% cotoare #e ar#ei gra"% Aapia "au #e
gogo"ari. "e pun ntr(un $orcan cu apa rece "a le cuprin#a $ine% "e leaga cu foaie #e pla"tic "i "e tin la
racoare. Dupa !/(!+ ore% ace"t "uc "e poate con"uma% #eoarece n ace"t inter)al #e timp apa a e9tra" cea
mai mare parte #e en*ime% )itamine% minerale% ".a. Iarna "e poate pa"tra pna la 3 *ile% fara "a("i
"c1im$e gu"tul. E un $un tonifiant.
Se con"uma ca atare 'n loc #e apa.% "au "e folo"e"te la "upe% cior$e "au la prepararea unor "ucuri
"au maione*e #e po"t% toate fara a fi fierte.
+,0. Suc #in co&i #e fructe
Pentru multe preparate culinare% fructele tre$uie curatate #e coa&a.
Unele per"oane le curata "i numai pentru ca nu le pot mnca cu tot cu coa&a 'mere% pere% gutui.% #ar
"unt "i unele fructe 'cele #in tarile cal#e% ca< lamii% portocale% man#arine% grepfruit% $anane. care nu "e
pot con"uma cu tot cu coa&a. O go"po#ina c1i$*uita% nu arunca ace"te co&i% ci le taie $ucati potri)ite 'nu
prea marunt.% #upa ce au fo"t% $ine "palate% "i le pune cu apa ca la reteta prece#enta% iar "ucul "e
folo"e"te n acela"i "cop ca mai "u". E un $un tonifiant.
+,2. Suc #in plante me#icinale
In$reiente% / lin$urita fructe )afine. uscate" / lin$urita frun+e si flori e busuioc" , lin$urite coaa
calului" / lin$urita musetel" / lin$urita frun+e si flori e nalba mare" / lin$urita raacina bine maruntita
e sa!unarita" / lin$urita frun+e si flori e traista ciobanului" ( lin$urite *3sc maruntit" / lin$urita fructe
uscate e catina#
Ace"te pro#u"e "e pun ntr(un $orcan #e - l% "e umple cu apa rece% "e acopera% "e nfa"oara n
1artie #e culoare nc1i"a "i "e la"a la macerat 5(!/ ore la temperatura camerei. Se "trecoara prin tifon.
Se poate con"uma ca atare ', pa1are pe *i n loc #e apa.% "au "e folo"e"te la prepararea "upelor%
cior$elor "au a unor creme "i "o"uri. E un $un tonifiant.
+,3. Suc #e flori #e fn
8ntr(un $orcan #e - l "e pun !+ lingurite flori #e fn% care "e ga"e"c pe lnga "togurile #e fn #in care
"(a con"umat nutretul% cautan# pe cat po"i$il flori #e trifoi "au trifoi al$% "ulfina% tatanea"a% turita mare%
coa#a racului% etc. In continuare% "e proce#ea*a ca la reteta prece#enta "i "e folo"e"te n acela"i "cop. E
un $un tonfiant.
+,5. Reteta 4agica
Retetele Elenei Nita I$rian "(au oprit n acea"ta lucrare la +,3. Ca "a "e mplinea"ca un #e"tin (
a#ica un multiplu #e "apte ( mai tre$uia una. Tre$uie ca e"te a#e)arat ca acea"ta "a fie reteta magica.
Re#actia re)i"tei E:TA "(a gan#it "a )(o recoman#e. :uati "apte elemente #upa pofta inimii% n orice
cantitate #oriti 'li)e*i "i gra#ini minunate "unt atat n Planul Fi*ic cat "i n cel A"tral.. Intro#uceti(le n
e9tractor 'ace"ta poate fi c1iar "ufletul )o"tru. "i umpleti pa1arele #in plin "or$in# "trop proa"pat n
fiecare *i. Ele )a )or a#uce cu "iguranta alte elemente magice% tot "apte< l. frumu"etea% +. "anatatea% ,.
cumpatarea% -. altrui"mul% 0. )igoarea% 2. #rago"tea #e )iata "i..%
ri#icata la orice putere a lui 3 )ieti% lu$irea Co"mica. A"a "a fieM