I.

Noi suntem ceea ce gandim

Tot ceea ce suntem apare prin gandurile noastre
Prin gandurile noastre cream lumea.
Pe cel care vorbeste sau actioneaza printr o minte impura,
Problemele il vor urma
Asa cum roata calului urmeaza pasii bivolului.
Noi suntem ceea ce gandim.
Tot ceea ce suntem apare prin gandurile noastre.
Prin gandurile noastre cream lumea.
Pe cel care vorbeste sau actioneaza printr o minte pura
Fericirea il va urma
Asemeni unei umbre care nu l paraseste.
Uite cum m a jignit si m a batut,
Cum m a trantit la pamant si m a pradat.
Traieste prin asemenea ganduri
!i vei trai in ura.
Uite cum m a jignit si m a batut,
Cum m a trantit la pamant si m a pradat.
Abandoneaza ast"el de ganduri
!i traieste in iubire.
In aceasta lume,
Ura nu va dispersa niciodata ura.
#oar iubirea dizolva ura.
Aceasta este legea,
$terna si omniprezenta.
!i tu vei disparea.
!tiind aceasta. cum te mai poti certa%
Cat de usor rupe "urtuna un arbore "ragil.
Cauta "ericirea prin simturi,
Complace te in a manca si a lenevi
!i vei "i si tu smuls din radacini.
&antul nu poate dezradacina un munte
Ispita nu il poate atinge pe acela
Care este treaz,puternic si umil,
Care se stapaneste si cunoaste legea.
#aca gandurile omului sunt murdare,
#aca este nepasator si amagitor,
Cum ar putea purta el roba galbena%
Cel care este stapanul naturii sale proprii,
!tralucitoare ,clara si adevarata,
Numai acela poarta roba galbena.
II.
'astalmacind "alsul ca "iind adevarat,
!i adevarul ca "iind "als,
Iti pierzi din vedere inima
!i te umpli de dorinte.
Priveste "alsul ca "iind "als,
Adevarul ca "iind adevarat.
Priveste in inima ta.
Urmeaza ti natura.
( minte care nu re"lecta este precum un acoperis "irav.
Pasiuni cumpasiuni, cum ar "i ploaia,inunda casa.
Insa daca acoperisul este puternic,acolo e)ista un adapost.
Acela care urmeaza gandurile impure
!u"era in aceasta lume si in urmatoarea.
In ambele lumi el su"era,
!i cat de mult se va c*inui,
Cand va vedea raul in"aptuit.
Insa acela care respecta legea
$ste "ericit si aici si dincolo.
In ambele lumi el se va bucura,
!i cat de mult se va "erici,
Cand va vedea binele "acut.
Pentru ca mare este recolta in aceasta lume,
!i mai mare este in lumea urmatoare.
(ricat de multe cuvinte s"inte citesti,
!i oricat de multe rostesti,
Ce bine iti vor aduce ele,
#aca nu le pui in practica%
&ei "i precum un cioban care numara oile altuia,
Fara sa impartaseasca niciodata calea aceluia.
Citeste cat de putine cuvinte vrei,
!i vorbeste si mai putin,
#ar actioneaza in spiritual legii.
'enunta la caile vec*i+
Pasiune,dusmanie,pre"acatorie.
Cunoaste adevarul si descopera pacea.
Impartaseste calea.
III.
Atentia este calea catre viata.
Prostul doarme
Ca si cum ar "i deja mort,
Insa cel stapan pe sine este treaz
!i traieste vesnic.
$l observa.
$l este limpede.
Cat de "ericit este,
Pentru ca el vede ca atentia este viata.
Cat de "ericit este,
Urmand calea celor treji.
Cu mare perseverenta
$l mediteaza,cautand
-ibertate si "ericire.
Asa ca "ii treaz,re"lecteaza si observa.
-ucreaza cu atentie si grija.
Traieste in acest mod
!i lumina va creste in tine.
Prin observare si munca
Cel stapan pe el insusi se trans"orma intr o insula
Pe care nici un potop nu o poate inunda.
I&.
Asa cum mestesugarul ciopleste atent
!i "ace ca sageata sa "ie dreapta,
-a "el si inteleptul
Isi directioneaza gandurile nestatornice.
Asa cum un peste scos din apa
!e zbate pe uscat,
-a "el si gandurile se agita si tremura
Cand sunt lipsite de dorinte.
$le tremura si se zbat,
.oinaresc in voie.
$ste bines a le stapanesti,
Pentru ca aceasta iti adduce "ericire.
#ar cat de subtile sunt,
!i cat de evasive,
!arcina inteleptului este sa le linisteasca
!i controlandu se sa dobandeasca "ericirea.
Prin atentie si stapanire
Inteleptul isi supune gandurile
$l le opreste peregrinarea.
Asezat in vidul inimii
$l gaseste libertatea.
&.
Cum ar putea o minte tulburata
!a inteleaga calea%
#aca un om este tulburat
$l nu va "i niciodata plin de cunoastere.
( minte netulburata,
Care nu mai cauta sa vada ce este bine si ce este rau
( minte a"lata dicolo de judecata
(bserva si intelege.
Cunoaste ca trupul este un vas "ragil/
!i trans"orma ti mintea intr un castel.
In "iecare incercare
Permite i intelegerii sa lupte pentru tine
!a apere ceea ce ai castigat.
Pentru ca imediat ce corpul este lepadat,
Atunci ce mai poate el simti%
Un bustean inert,care zace pe pamant,
Ce mai poate el cunoaste%
Cel mai aprig dusman nu iti poate "ace atat de mult rau
Cum iti "ac propriile tale ganduri,daca sunt nepazite.
Insa odata ce sunt controlate,
Nimeni nu iti poate "ace un bine mai mare,
Nici macar tatal sau mama ta.
&I.
Cine va cuceri aceasta lume
!i lumea mortii cu toti zeii ei%
Cine va descoperi
!tralucitoarea cale a legii%
Tu vei reusi,asa cum acela
Care cauta "lori
( descopera pe cea mai "rumoasa
!i mai rara dintre toate.
Intelege ca acest trup
$ste doar spuma unui val,
Umbra unei umbre.
!mulge "loarea dorintelor
!i apoi,complet nevazut,
Fugi de regele mortii.
!i continua sa mergi.
0oartea il ia pe acela care aduna "lori,
Cand cu mintea sa distrata si simturi insetate
Cauta in van "ericirea
In placerile acestei lumi.
0oartea il spulbera
Asa cum potopul matura un sat cu"undat in somn.
0oartea il invinge
Cand mintea sa distrata si simturile insetate
Cauta sa adune "lori e"emere.
$l nu va reusi vreodata
!a isi implineasca placerile aici.
Albina aduna nectarul "lorilor
Fara sa le distruga "rumusetea sau par"umul.
-a "el si inteleptul ramane nemiscat si peregrineaza.
Priveste ti propriile greseli,
Ce ai "acut sau ai lasat ne"acut.
!i nu baga in seama greselile altora.
Ca o "loare "rumoasa/
!tralucitoare,dar lipsite de mireasma,
!unt cuvintele bune si sterpe
Ale celui care nu "aptuieste ce spune.
Ca o "loare "rumoasa/
!tralucitoare si pline de mireasma,
!unt cuvintele bune si adevarate
Ale celui care "aptuieste ce spune.
Asa cum dintr un morman de "lori
Pot "i impletite o multime de g*irlanda,
In"rumuseteaza ti viata cu cat mai multe "apte bune.
&II.
Par"umul lemnului de santal,
Al leandrului si iasminului,
Nu pot zbura contra vantului.
#ar par"umul virtutii
Calatoreste c*iar si impotriva vantului,
Pana la capatul lumii.
0ireasma lemnului de santal sau a leandrului
Nu calatoreste prea departe.
#ar par"umul virtutii
!e inalta in ceruri.
#orinta nu ajunge niciodata in calea
(amenilor virtuosi si treji.
!tralucirea lor ii mentine liberi.
Cat de "rumos creste lotusul
In murdaria de pe marginea drumului.
Par"umul sau pur incantandu ti inima.
Urmeaza l pe cel treaz
!i printer orbi
-umina intelepciunii tale
&a straluci vesnic pur.
&III.
-unga este noapte pentru cel care veg*eaza,
-ung este drumul pentru calatorul obosit/
!i cat de lunga este peregrinarea prin trupuri
Pentru prostul care pierde calea.
Cand calatorul nu poate gasi
Un 0aestru sau un prieten care sa il insoteasca.
0ai bine sa mearga singur
#ecat sa "ie insotit de un tovaras prost.
Prostul isi "ace singur probleme
!i gandeste1 Acestia sunt copiii mei,averile mele,
#ar cum ar putea avea averi si copii
Acela care nu este macar nici propriul lui stapan%
Prostul care stie ca este prost
Prin aceasta este mai intelept.
Prostul care se gandeste ca este intelept
$ste cu adevarat un prost.
(are lingura este cea care gusta supa%
Un nerod poate sta intreaga viata
In compania unui maestru
!i tot va pierde calea.
-imba este cea care gusta supa.
#aca esti treaz in prezenta unui intelept,
C*iar si intr o singura clipa poti vedea calea.
Nerodul este propriul lui dusman.
Iar raul pricinuit il va "ace sa regrete amarnic,
#e ce sa "aci ceva ce vei regreta%
#e ce sa iti provoci singur su"erinta%
Fa numai ceea ce nu vei regreta
!i umple te de bucurie.
I2.
Pentru un timp , greselile prostului
Par a "i la "el de dulci ca mierea.
#ar in "inal amar le va "i gustul.
!i cat de mult va su"eri,
Nerodul poate posti luni intregi,
0ancand doar din "irul unui var" de iarba.
Insa meritele sale nu valoreaza nimic
In "ata maestrului a carui *rana este calea.
-aptelui proaspat ii trebuie timp pentru a se inaspri/
Asa si greseala prostului
Are nevoie de timp pentru a l ajunge din urma.
$a va mocni inauntrul lui precum jarul sub cenusa.
(rice ar invata un prost,
Aceasta il va "ace si mai prost.
Cunoasterea doar ii va sparge capul.
Pentru ca atunci el va dori recunoastere.
!a "ie primul peste toti.
!a "ie deasupra tuturor.
Fie ca toti sa imi cunoasca munca,
Fie ca toti sa caute indrumare la mine.
Astea ii sunt dorintele,
Atat de mare ii este tru"ia.
( cale conduce catre bunastare si "aima,
Cealalta conduce la "inalul caii.
Nu cauta recunoastere
Ci urmeaza I pe cei treziti
!i elibereaza te.
2.
Inteleptul iti spune unde ai cazut
!i unde este posibil sa cazi+
!ecrete pretioase,
Asculta i s"aturile,urmeaza calea.
-asa l sa te dojeneasca sis a te invete
!i sa te abata de la rele
-umea poate ca l uraste
#ar oamenii buni il iubesc.
Nu cauta companii gresite
!i nici nu trai langa oameni nepasatori
3aseste prieteni care iubesc adevarul.
3oleste cupa adevarului
Traieste in serenitate si "ericire.
Inteleptul se des"ata in adevar
!i urmeaza calea celor treji.
Asa cum "ermierul isi iriga pamantul
Arcasul isi indreapta sagetile
!i tamplarul ciopleste lemnul,
-a "el si inteleptul isi controleaza mintea.
&antul nu poate zdruncina un munte.
Nici lauda sau dispretul nu misca un intelept.
$l este claritatea
Ascultand adevarul,
$l este precum un lac
Pur,limpede si pro"ound.
2I.
Nu dori nimic.
Acolo unde este dorinta,
Nu spune nimic.
Fericire sau durere+
Ambele te pot "ace sa cazi,
Continua sa mergi
Nepatat,neatins.
Nu cere "amiliei , averi sau putere,
Nici pentru tine si nici pentru altcineva.
Poate dori un intelept sa se ridice pe nedrept%
Putini trec raul.
0ajoritatea raman pe acest mal.
Iar acestia alearga pe mal incoace si incolo.
#ar inteleptul,urmand calea,
Trece dincolo,departe de atingerea mortii.
$l paraseste calea intunericului
Pentru calea luminii.
$l isi paraseste casa,
Cautand "ericirea pe drumul cel greu.
-iber de dorinte
-iber de posesiuni
-iber de lacasurile intunecate ale inimii,
-iber de atasament,
Urmand cele sapte lumini ale trezirii,
!i "ericindu se in libertatea sa,
In aceasta lume inteleptul
#evine el insusi o lumina,
Pura,stralucitoare,libera.
2II.
$l este vizitiul
$l si a strunit caii,
0andria si simturile,
Pana si zeii il admira.
0aleabil ca pamantul,
-impede ,clar si voios ca un lac,
Neclintit ca piatra de la usa,
$l este liber de viata si de moarte.
3andurile ii sunt oprite.
Cuvintele sale sunt nerostite.
Actiunile ii sunt nein"aptuite.
$l isi vede libertatea si este eliberat.
Cel stapan isi leapada credintele
$l vede dincolo de inceput si de s"arsit.
$l taie toate legaturile.
'enunta la orice dorinta.
'ezista tuturor tentatiilor.
!i se ridica.
!i oriunde traieste,
In oras sau la tara,
In munti sau la campie,
Acolo e)ista doar pura incantare.
C*iar si intr o padure neatragatoare
$l gaseste "ericirea
Pentru ca nu doreste nimic.
2III.
0ai bun decat o mie de cuvinte goale
$ste un singur cuvant care adduce pacea.
#ecat o mie de versuri searbede,
0ai bun este un vers care sa aduca pacea.
#ecat o suta de reguli "ara sens,
0ai buna este regula legii , care adduce pacea.
0ai bines sa te cuceresti pe tine,
#ecat sa invingi in o mie de batalii.
Atunci &ictoria este a ta.
!i aceasta nu iti poate "i luata,
Nici de ingeri si nici de demoni,
Nici in rai si nici in iad.
0ai bine decat o suta de ani de inc*inaciuni,
0ai bene"ic decat o mie de o"rande
!i o mie de renuntari,
Pentru a obtine merite,
C*iar mai buna decat ingrijirea "lacarii sacre
Timp de o suta de ani,singur in padure,
$ste venerarea si c*iar daruirea pentru o clipa,
Fata de cel care s a cucerit pe sine.
A te inc*ina in "ata unei "inite atat de minunate
Un maestro imbatranit in virtute si s"intenie,
Inseamna a cuceri insasi viata,
!i "rumusetea , puterea si "ericirea
2I&.
0ai buna decat o suta de ani in greseli
$ste o zi petrecuta in contemplare.
0ai buna decat o suta de ani de ignoranta
$ste o zi traita re"lectand.
0ai buna decat o suta de ani de inactivitate
$ste o zi traita cu determinare.
0ai bines a traiesti minunandu te
Cum toate lucrurile apar si mor.
0ai bines a traiesti o ora
&azand unica viata dincolo de cale.
0ai bine sa traiesti o clipa
In clipa caii dincolo de cale.
2&.
Asa cum un negustor bogat impreuna cu servitori sai
(colesc un drum periculos
!i asa cum cel care evita viata evita otrava
Asa sit u. "ii atent la prostie si la rele.
Un brat "ara rani poate manui otrava
Cel innocent nu ajunge la rau.
-a "el ca pra"ul aruncat impotriva vantului
!e intoarce raul asupra celui
Care a gresit "ata de o "iinta pura si inocenta.
Unii renasc in iad
Altii in aceasta lume,
Iar cei buni in paradis
Insa cei puri nu se mai nasc deloc.
Nicaieri,
Nici in ceruri,
Nici in adancul marilor,
Nici in singuratatea muntilor
Nu te poti ascunde de propriile rele.
Nici in ceruri,
Nici in adancul marilor,
Nici in singuratatea muntilor,
Nicaieri
Nu te poti ascunde de propria moarte.
2&I.
3rabeste te sa "aci bine.
#aca esti incet,
0intea,complacandu se in rau,
Te va ajunge din urma.
Indeparteaza te de rele.
0ereu si mereu, stai departe de rele,
Inainte ca durerea sa vina supra ta.
!tabileste ti inima in a "ace bine.
Fa binele mereu si mereu
!i vei "i plin de bucurie.
Un prost este "ericit,
Pana cand relele sale vin asupra lui.
Iar un om bun poate su"eri,
Pana cand in"loreste bunatatea lui.
Nu iti lua in deradere esecurile,
!punand 1 Ce sunt ele pentru mine%
Ulciorul se umple picatura cu picatura.
-a "el se umple si prostul de rau.
Nu iti dispretui virtutile,
!punand 1 $le nu inseamna nimic.
Ulciorul se umple picatura cu picatura.
-a "el se umple si inteleptul de virtute.
2&II.
Toate "iintele tremura in "ata violentei.
Toate se tem de moarte.4
Toate iubesc viata.
Priveste te in ceilalti.
Atunci pe cine vei mai rani%
Ce rau mai poti "ace%
Cel care cauta "ericire,
'anindu I pe ceilalti,
Nu o va gasi niciodata.
Pentru ca semenul tau este ca si tine.
$l vrea sa "ie "ericit.
Nul il rani vreodata,
Iar cand vei pleca din viata aceasta
!i tu vei gasi "ericirea.
Nu rosti niciodata cuvinte aspre,
Pentru ca ele vor rasuna in tine.
Cuvintele dure ranesc,
Iar rana apare si in tine.
'amai tacut si nemiscat
Ca un gong spart.
Cunoaste linistea libertatii,
Acolo unde nu mai e)ista nici o lupta.
Asa cum vacarii isi mana vacile spre pasune,
-a "elt te vor manca pe tine batranetea si moartea.
#ar prostul in greselile lui uita
!i aprinde "ocul
In care va arde intr o buna zi.
Cel care ii loveste pe cei slabi
!i ii raneste pe cei inocenti,
&a su"eri untr una din acestea zece1
C*inuri sau in"irmitate,
'ani,boala sau nebunie,
Persecutii sau acuzatii nedrepte,
Pierderea "amiliei sau a averii.
Un "oc din cer ii va lovi casa
!i cand corpul ii va "i mistuit,
$l va ajunge direct in in"ern.
2&III.
Acela care umbla gol,
Cu parul incalcit si plin de murdarire,
Care posteste si doarme pe pamant,
0anjindu si corpul cu cenusa
!i sta la nes"arsit in meditatie+
Atat timp cat mai are indoieli,
$l nu va gasi niciodata libertatea.
#ar cel care traieste curat si multumit,
In tacere si virtute,
Care nu raneste,nu jigneste sin u loveste,
C*iar de poarta *aine "ine,
Atata timp cat sre incredere
$l este un cautator adevarat.
Foarte rar un cal nobil
!imte atingerea biciului.
Cine se a"la in lume nepri*anit%
Fii precum un cal de rasa
$nergic in bataia biciului,
Arzator si agil.
Crede,mediteaza,vezi.
Fii bland si nepri*anit.
Trezeste te in lege.
!i elibereaza te de toate su"erintele.
Fermierul canalizeaza apa spre camp.
Arcasul "aureste sageti.
Tamplarulciopleste lemnul.
Iar inteleptul se stapaneste pe sine.
2I2.
-umea este in "lacari,
!i tu razi%
Traiesti intr un intuneric total.
#e ce nu cauti lumina%
Priveste ti corpul+
( marioneta vopsita,o jucarie,
( adunatura de rani si boli,plin de idei,sperante,
( umbra trecatoare si e"emera.
Cat este de "ragil,
Firav si muritor,
Ca orice lucru viu.
In "inal se imbolnaveste , moare si putrezeste.
Priveste aceste oase albite,
Niste teste goale,reminiscente ale unei vieti apuse.
!i tu mai poti sa razi%
Tu esti o casa din oase albite,
A carei tencuiala sunt carnea si sangele/
In ea salasluieste mandria,
Ipocrizia,decadenta si moartea.
3lorioasele trasaturi ale regilor se distrug
-a "el si trupul iti va deveni tarana.
#ar spiritual puritatii este etern
!i puritatea vorbeste doar puritatii.
Ignorantul este precum un bou.
$l creste in greutate, niciodata in intelepciune.
22.
Timp de nenumarate vieti
In van am cautat claditorul acestei case.
!i nu l am putut gasi5
Cat de dureros este sa renasti mereu,
#ar acum te vad, o 6iditorule,
!i niciodata nu imi vei mai ridica o alta casa.
Am rupt grinzile podului,
Am distrus pilastrul
!i am gonit orice dorinta.
Iar acum mintea imi este libera.
In lac nu mai este nici un peste.
Iar in apa,cocorii cu picioare lungi stau nemiscati.
Trist este omul in a carui tinerete
A trait dezmatat si si a risipit norocul.
Trist precum un arc "rant.
!i trist suspina el,
#upa toate cate au aparut si disparut.
22I.
Iubeste te pe tine insuti si veg*eaza+
Azi,maine,intotdeauna.
0ai intai stabileste te in sinele tau,
Apoi invata pe altii,
Numai asa invingi durerea.
Pentru a I indrepta pe altii,
Inainte ai de "acut un lucru mai di"icil+
Indreapta te pe tine insuti.
Tu esti propriul tau maestro.
Cine altcineva%
!truneste te pe tine
!i descopera ti maestrul.
!ingur ti ai "acut rau
!i te ai *ranit prin rau.
Curand el te va distruge
Asa cum cremenea macina piatra.
Prin prostia ta
&ei decadea atat de jos,
Cum numai cel mai aprig dusman ti ar putea dori.
-a "el este copacul su"ocat de liane.
Cat de greu este sa te slujesti,
Cat de usor este sa te pierzi
In prostie si rautate.
Trestia 7att*a7a moare dupa ce rodeste.
-a "el si prostul,
Care dispretuieste invataturile celor treji,
-ovind in cei care urmeaza calea,
Piere in clipa in care prostia I a dat roade.
22II.
'aul este al tau.
!u"erinta este tot a ta.
#ar si virtutea este a ta.
!i puritatea.
Tu esti sursa
Intregii puritati si impuritati.
Nimeni nu puri"ica pe altul.
Nu iti neglija vreodata munca
Pentru altcineva,
(ricat de mare ii este nevoia.
$"ortul tau este sa ti descoperi munca
!i apoi sa te daruiesti ei
Cu toata inima ta.
22III.
Nu trai in lume
In delasare si vise "alse,
In a"ara legii.
'idica te si priveste.
Urmeaza calea "ericit
In lumea aceasta si dincolo.
Urmeaza calea virtutii.
Urmeaza calea "ericit
In aceasta lume si dincolo de ea.
Priveste lumea+
( boala,un miraj.
(bserva lumea asa cum este,
Iar moartea te va parasi.
&ino,priveste lumea+
Pentru regi,doar o trasura pictata,
Pentru prosti o capcana mortala.
#ar acela care o vede este liber.
Asa cum luna iese din spatele unui nor
!i straluceste,
-a "el si maestrul iese din ignoranta sa
!i straluceste.
Aceasta lume se a"la in intuneric.
Cat de putini au oc*i sa o vada,
Cat de rare sunt pasarile
Care scapa din plasa si zboara spre cer,
-ebedele se inalta catre soare.
Ce magie,
-a "el si cel pur invinge armatele iluziei
!i zboara liber.
#aca dispretuiesti si incalci legea,
#aca vorbele iti sunt numai minciuni,
Unde se va s"arsi raul tau%
Prostul rade in "ata marinimiei
!i zgarcitul nu poate ajunge in ceruri.
#ar inteleptul,care se bucura sa daruiasca,
&a avea "ericirea drept recompensa.
!i mai mult+
0ai mareata decat toate bucuriile
Cerului si pamantului,
0ai incantatoare decat puterea
#e a domni peste toate lumile,
$ste "ericirea intrarii in curent.
22I&.
$l este treaz,
&ictoria este a sa.
$l a cucerit lumea.
Cum s ar putea rataci,
Cel care este dincolo de cale%
(c*iul ii este desc*is.
Piciorul ii este liber.
Cine il poate urma%
-umea nu il poate cuceri
!i nici nu il poate "ace sa cada
In plasa otravitoare a dorintelor.
$l este treaz,
6eii veg*eaza asupra lui.
$l este treaz
!i se "ericeste in tacerea meditatiei
!i in dulceata daruirii.
3reu este sa te nasti,
3reu este sa traiesti,
#ar si mai greu este sa auzi de cale,
!a te ridici,sa o urmezi sis a te trezesti.
!i,totusi,invatatura este simpla.
Fa ceea ce este bine.
Fii pur.
-a capatul drumului vei gasi libertatea.
Pana atunci,ai rabdare.
#aca il ranesti sau intristezi pe celalalt,
Inca nu ai invatat detasarea.
Nu jigni nici prin "apta si nici prin vorba.
0ananca moderat si cumpatat.
Traieste in propria inima.
Cauta constiinta superioara.
22&.
8iruieste te con"orm caii.
Aceasta este invatatura simpla,a celor treji.
#e ar "i sa ploua cu aur
!i setae tot nu ti ar "i potolita.
#orinta este de nesatis"acut,
!au se s"arseste in lacrimi,c*iar si in rai.
Cel care cauta sa "ie treaz
Isi consuma bucuros dorintele.
0anta de "rica, omul poa9te "ugi
In munti sa