Sunteți pe pagina 1din 124

16

afinitåÆi, hasidismul a mai subliniat çi importanÆa îndeplinirii


tele fundamentale ale misticismului hasidic. În pofida acestor
totul deosebit pentru misticismul lingvistic au constituit elemen-
concentrare, înÆelegerea psihologicå a teozofiei çi un interes cu
necesitatea de a se izola çi de a avea un echilibru psihic pentru
extaticå. Devekut, înÆeleaså ca unio mystica, inspiraÆia çi revelaÆia,
subliniat înså anumite valori mistice care caracterizau Cabala
tratatul såu, Pardes Rimonim. Întemeietorii hasidismului au
acelora26, fie indirect, datoritå prezentårii fåcute de Cordovero în
probabil ca ei så le fi cunoscut fie direct, prin lectura lucrårilor
extatice aça cum au fåcut Abraham Abulafia çi discipolii såi, este
de vedere teologic25. Deçi maeçtrii hasidici nu au expus tehnicile
çi aplica cu o excesivå dificultate, fie un subiect suspect din punct
a fost consideratå fie un subiect pe care masele l-ar fi putut studia
Aprecierea s-a manifestat în hasidism în sens invers. Teozofia
mult mai restrâns.
într-un public mai larg, iar pe cea extaticå potrivitå cu un public
considerând-o pe cea cu caracter teozofic mai lesne de råspândit
Cu toate acestea, ei au practicat amândouå formele de Cabalå,
mai elevat tip de Cabalå, superior versiunii teozofico-teurgice24.
dovero çi Haim Vital, au considerat practicile extatice drept cel
Unii dintre cei mai celebri cabaliçti din Safed, ca Moçe Cor-
fundamentalå a acestui tip de Cabalå.
restrâns dintre ei, deçi esoterismul nu reprezenta o caracteristicå
cultivate de cabaliçtii extatici, se potriveau numai unui numår
evadare individualå din realitate. Complicatele tehnici mistice,
elevatå de experienÆå religioaså, çi så se concentreze pe un tip de
så respingå cultul colectiv ca formå centralå çi ca forma cea mai
înså så regrete accentul excesiv pus pe antropocentrism, ajungând
cea mai mare realizare religioaså. Aceastå çcoalå cabalisticå avea
Acum, mai mult decât în trecut, uniurea misticå era consideratå
el ar fi putut så moarå „din sårut“, un sårut evident beatificant23.
ColecÆie coordonatå de DAN PETRESCU la presiunile Divinului care nåvålea în personalitatea lui, aça încât
slåbiciunii constituÆiei sale fizice sau psihice, incapabilå så reziste
nu-çi risca înså viaÆa din pricina îngerilor råuvoitori, ci din pricina
spiritualå care putea så sfârçeascå cu moartea. Misticul medieval
Ca în literatura Hehalot, cabalistul extatic întreprindea o aventurå
IlustraÆia copertei: Picturå de Shoshanà Idel tratat. Dezbateri ample pe aceastå temå se gåsesc în lucrårile lui
Azriel, în care este interpretatå din punct de vedere cabalistic
liturghia rugåciunii, sacrificiile çi termenul „Amin“. Tema rugå-
În traducerea acestei cårÆi s-a Æinut seama çi de versiunea ei italianå: ciunii a fost probabil deosebit de importantå pentru primii caba-
Cabbalà. Nuove prospettive, Editrice La Giuntina, Firenze 1996 liçti, cei care l-au precedat pe Azriel, aça cum reiese din scurtele
observaÆii ale lui Abraham ben David çi Iakob din Lunel, çi în
mod special pentru Comentariul despre rugåciune al lui Iehuda
ben Iakar. Se pare înså cå prima tratare cabalisticå a acestui
subiect a fost fåcutå de Azriel, care a integrat în comentariul såu
concepÆiile lui IÆhak Orbul çi ale altora, confruntând cu Sefer
haIun anumiÆi termeni çi concepte ce revin în producÆia literarå
din vremea lui, referitoare la aceastå temå. Iaakov ben Çeçet, con-
temporan cu Azriel, a polemizat asupra semnificaÆiei rugåciunii,
încercând så atenueze subestimarea, fåcutå de filozofi, a
îndeplinirii rituale a acestei porunci11. Cabala lui Nahmanide pare
a fi axatå, în mod exclusiv, pe interpretarea poruncilor din punct
de vedere cabalistic12, deçi el se mårgineçte numai la a semnala
existenÆa unei atari semnificaÆii, fårå så-i dezvåluie detaliile.
Vârsta de aur a acelor Æaame MiÆvot din Cabalå se situeazå
înså în ultimele douå decenii ale secolului al XIII-lea, perioadå
MOSHE IDEL creatoare çi pentru alte genuri de activitate literarå, çi în care au
KABBALAH: NEW PERSPECTIVES fost redactate numeroase lucråri cu acest subiect. Acest gen literar
© 1988 Yale University Press, New Haven and London a fost cultivat cu precådere de majoritatea cabaliçtilor de seamå
© Editura Nemira, 2000 din Spania. Aceleiaçi perioade îi aparÆine çi interesantul comen-
tariu despre porunci, Maamar haSekel, atribuit în mod eronat lui
Comercializarea în afara graniÆelor Æårii fårå acordul editurii este interziså. Eliezer ben Natan, care cuprinde câteva disertaÆii cabalistice im-
portante. Sefer haRimon al lui Moçe din León, tratatul Kelale
Difuzare:
haMiÆvot al lui Iosef Gikatilla13 çi alte lucråri de proporÆii mai
S.C. Nemira & Co, Str. Popa Tatu nr. 35, sector 1, Bucureçti mici, în care se discutå câte o poruncå, au fost în parte difuzate
Telefax: 314.21.22, 314.21.26 fie în forma lor manuscriså, fie prin intermediul tiparului. Lucra-
Clubul cårÆii: C.P. 26-38, Bucureçti rea (sau lucrårile14) lui Iosef din Hamadan despre Æaame haMiÆ-
vot, un comentariu cabalistic anonim despre aceste subiecte,
e-mail: editura@nemira.ro amplele disertaÆii din Zohar care nu le dedicå un singur tratat15,
www.nemira.ro ci numeroase lucråri, toate acestea çi altele de acelaçi fel, neiden-
tificate încå în vastul volum de materiale manuscrise, provin cu
ISBN 973-569-463-8 toatå probabilitatea din aceeaçi perioadå. Ele constituie o mårturie
13
14

curentului teurgic-teozofic nu s-au aråtat preocupaÆi de tipurile


vorbind, çi cu poruncile. Am remarcat deja cå reprezentanÆii
tariu propriu despre rugåciune19, tot aça s-a petrecut, în general
nificativå din domeniul teozofiei cabalistice a produs un comen-
În concluzie, putem afirma cå, aça cum orice evoluÆie sem-
În mod sporadic, în ultimele douå tratate apar çi concepÆii hasidice.
Safrin din Komarno çi-au bazat interpretårile pe doctrina lui Luria.
nahem Mendel din Lubavici, sau Ozar haTora a lui IÆhak Iehuda
lucråri ca Hemdat Iamim, Derek miÆvoteka aparÆinând lui Me-
nu a mai acordat importanÆå teozofiei çi teurgiei. Deçi importante,
tianismul nu a fost preocupat de porunci, iar misticismul hasidic
mare producÆie cabalisticå a acestui gen literar, deoarece saba-
derivaÆi din teozofia lui Luria. Scrierile lui au reprezentat ultima
preta ritualul çi semnificaÆia miÆvot-urilor în termeni conceptuali
raturå exegeticå cu privire la porunci çi la rugåciune. Ea reinter-
datå cu afirmarea sistemului lui Luria, s-a dezvoltat o amplå lite-
Zimra18, au continuat så reflecteze influenÆa Cabalei spaniole. O
Iaakov al lui Meir ibn Gabbay çi MeÆudat David al lui David ben
lucråri, cum ar fi tratatele Mea Çearim al lui IÆhak Çani17, Tolaat
Traducere din limba englezå de CLAUDIA DUMITRIU lucrarea lui Iosef din Hamadan, atribuitå lui IÆhak Farhi16, iar alte
despre miÆvot. La începutul secolului al XVI-lea, s-a råspândit
compilat Çoçan sodat care includea numeroase tratate cabalistice
poruncilor, iar la sfârçitul secolului, în Rusia, Moçe din Kiev a
NOI PERSPECTIVE lei compus la BizanÆ, trata în mod exclusiv despre argumentarea
începutul secolului al XV-lea, Sefer ha Kaneh, un clasic al Caba-
CABALA toate o influenÆå hotårâtoare asupra producÆiei ulterioare. La
influenÆa sus-menÆionatei lucråri a lui Iosef din Hamadan) au avut
tariu despre Raia Meheimna (stratul zoharic tardiv compus sub
comentariu despre rugåciune, Or Zarua, iar apoi cu un comen-
haMiÆvot çi despre rugåciune, David ben Iehuda heHasid cu un
XIV-lea, Menahem Recanati cu al såu comentariu despre Æaame
activitåÆi literare a generaÆiei precedente, la începutul secolului al
sfârçitul secolului al XIII-lea. Continuând pe linia importantei
De altfel, fenomenul menÆionat mai sus nu se încheie cu
poruncilor.
Moshe Idel importantå privind renaçterea interesului pentru argumentarea

radicale de devekut çi cå centrul lor de interes religios a råmas


îndeplinirea miÆvot-urilor, potrivit Cabalei.
Cu totul diferitå a fost structura fenomenologicå a unui alt
mare curent al misticismului iudaic, curentul mistico-extatic. Prima
lui manifestare evidentå poate fi gåsitå în literatura Hehalot20,
unde folosirea de tehnici anomice* avea drept scop suscitarea unor
experienÆe paranormale de ascensiune la Merkava çi de contem-
plare a DivinitåÆii. Ni se pare oportun så subliniem cå acest tip de
contemplare nu constituia un råspuns reglementar la solicitarea
adresatå Divinului, cum se întâmpla în cazul poruncilor, çi nici
Dumnezeu nu era considerat ca beneficiarul acestui tip de acti-
vitate umanå.
Era vorba, în special, de o iniÆiativå care-l fåcea pe individ så
o porneascå pe periculoasa cale a ascensiunii cåtre înalt din
dorinÆa de a obÆine o experienÆå extraordinarå çi fascinantå. În
contrast cu teurgia rabinicå, extazul obÆinut prin Hehalot era plin
de pericole maxime, adevårate ameninÆåri de nimicire a misticului
nevrednic. În vreme ce interpretarea teurgicå a poruncilor dådea
chiar çi oamenilor obiçnuiÆi posibilitatea de a le îndeplini, natura
extaticå a cåii indicate de literatura Hehalot se potrivea, în ge-
neral21, numai cu o elitå. Multe dintre aceste caracteristici s-au
påstrat în hasidismul açkenaz în care experienÆe „profetice“,
evident çi ele individuale çi având un caracter excepÆional, se
uneau cu o tehnicå anomicå. Ca çi vechii lor predecesori, maeçtrii
açkenaz, în dorinÆa lor de a obÆine revelaÆii sau viziuni mistice, au
folosit mai degrabå nume divine decât porunci halahice.
Etapa urmåtoare a fost etapa Cabalei extatice. Ea a fost in-
fluenÆatå de tehnici mistice açkenaze utilizate pentru a ajunge la
unul dintre scopurile epistemologiei filozofice iudeo-arabe – actul
cognitiv perfect era înÆeles, din punct de vedere mistic, ca o unire
a înÆeleptului cu Divinul, considerat inteligibilia22. În acest stadiu,
mai mult decât în fazele precedente, Cabala extaticå a subliniat
necesitatea izolårii pentru îndeplinirea efectivå a practicilor
anomice. Încå de la începutul secolului al XIV-lea, ea inclusese
echilibrul psihic ca o condiÆie prealabilå a procesului mistic.
Carte apårutå cu sprijinul * Din gr. a, particulå negativå, semnificând fårå, lipsit de çi nomos, obicei,
MINISTERULUI CULTURII datinå cu putere de lege, lege (n.t.).

15
12
De la gr. nomos, obicei, datinå având putere de lege, lege (n.t.). *
sistematice a poruncilor, comentariu care constituie un adevårat
mare parte din Comentariul la Cântarea Cântårilor discutårii
de cåtre cabaliçtii de mai târziu10. Ezra din Gerona a dedicat o
subiecte sau, cel puÆin, transmisese tradiÆiile mistice, atribuite lui
IÆhak Orbul scrisese deja o lucrare, pierdutå, în care discuta aceste
„sacrificiul“, „rugåciunea“ sau „binecuvântarea sacerdotalå“9.
rânduri despre semnificaÆia teurgicå a unor porunci, cum ar fi
catå acelor Æaame haMiÆvot. Sefer haBahir trateazå în mai multe
parte din literatura cabalisticå din secolul al XIII-lea a fost dedi-
ample comentarii pe tema motivaÆiei mistice a poruncilor8. Mare
riÆia unor teozofii mai complexe a fost însoÆitå de alcåtuirea unor
Pornind de la aceastå bazå, este uçor så înÆelegem de ce apa-
teurgicå specificå fiecårei porunci.
sisteme complexe prin care se punea în evidenÆå semnificaÆia
care a moçtenit probabil aceste vechi tradiÆii, le-a structurat în
dore Twersky, au fost considerate esoterice. Cabala teozoficå,
speculative sau mistice, metahalahice, potrivit definiÆiei lui Isa-
lui halaha çi nu pe suprastructura ei conceptualå. Rezultatele
care çi-au axat activitåÆile lor literare pe prezentarea çi elaborarea
teozofice au fost suprimate efectiv de cåtre autoritåÆile rabinice,
monstreazå raportul dintre maamarot çi diberot7. Aceste structuri
Legåtura lor cu poruncile apare ca fiind implicitå, aça cum o de-
structurile teozofice sunt atestate în iudaismul din epoca veche.
decât predecesorii lor. Este necesar så subliniez cå motivele çi
cabaliçtii au acordat o importanÆå mai mare unei teozofii elaborate
cu dragoste legåtura exactå dintre porunci çi domeniul teozofic, aça încât
.
Sarit, Ofrà çi Hemdà cåreia a fost elaboratå aceastå abordare, trebuia så stabileascå
Pentru Shoshanà, definea „misticism normal“. Cabala medievalå, în interiorul
çi putea fi consideratå ca fåcând parte din ceea ce Max Kadushin
gicå a miÆvot-urilor nu includea momente de pericol sau de extaz
accesibil tuturor evreilor, ba chiar obligatoriu. Îndeplinirea teur-
acest sistem era fårå îndoialå nomic* çi, prin urmare, exoteric,
condiÆionatå de dinamicile activitåÆii umane. Centrat pe halaha,
dine teocentricå presupunea o teologie çi o teozofie „deschiså“,
continuitatea respectårii poruncilor de cåtre evrei. Aceastå atitu-
Alexander Altmann a depus o remarcabilå energie çi cunoaçtere INTRODUCERE
propunând, la fiecare capitol, numeroase sugestii; profesorul
Morton Smith a pus la dispoziÆie, cu multå bunåvoinÆå, vastele
sale cunoçtinÆe, revåzând secÆiuni întregi din lucrare. De mare
ajutor au fost çi discuÆiile cu profesorii Geoffrey Hartman,
Yehudah Libes, Shelomo Pines çi Isadore Twersky, care au con-
tribuit la formularea unora dintre temele analizate. Sunt, pe de altå
parte, singurul care poartå råspunderea pentru orice eroare posi-
bilå prezentå în lucrare.
Redactarea volumului de faÆå ar fi fost imposibilå fårå ajuto-
rul constant çi generos al Institutului de Microfilme ale Manuscri-
selor Ebraice de pe lângå Biblioteca NaÆionalå çi a UniversitåÆii Studiul de faÆå pleacå de la presupunerea cå, în sânul Cabalei,
din Ierusalim. Doresc deci så mulÆumesc membrilor eficienÆi care existå douå curente principale: unul teozofic-teurgic*, celålalt
alcåtuiesc echipa acestui Institut care, pentru mine, a devenit o extatic. Aceastå distincÆie poate fi verificatå nu numai printr-o
a doua caså. Biblioteca NaÆionalå din Ierusalim, Bibliotecile analizå fenomenologicå a materialului cabalistic, dar çi pe baza
percepÆiei lucide a cabaliçtilor despre ei înçiçi. Primul dintre cele
Widener çi Andover din Cambridge, Massachusetts, çi Biblioteca
douå curente este axat pe douå subiecte fundamentale: teozofia –
Seminarului Teologic Evreiesc din New York mi-au furnizat ma-
care teoretizeazå o structurå elaboratå despre lumea divinå – çi
terialul indispensbail studiilor mele. O parte din cercetare a fost modalitåÆile ritualice çi experimentale necesare pentru a intra în
întreprinså mulÆumitå contribuÆiei generoase a FundaÆiei Memo- contact cu Divinitatea çi pentru a produce o stare de armonie. Este
riale pentru Cultura Evreiascå. vorba de o înaltå formå teocentricå de religiozitate care, fårå så
Timpul necesar studiului çi redactårii lucrårii a fost luat din nesocoteascå necesitåÆile fiinÆei umane, tinde så conceapå perfec-
timpul ce trebuia acordat familiei mele. A dedica aceastå carte Æiunea religioaså ca pe un instrument cu ajutorul cåruia så exercite
soÆiei çi fiicelor mele înseamnå numai o modestå recunoaçtere o putere efectivå asupra celor din înalt.
a încurajårilor pe care le-am primit din partea lor. Jonathan Dimpotrivå, Cabala extaticå este hotårât antropocentricå, din
Chipman çi-a asumat, cu multå solicitudine, sarcina de a dacti- moment ce ea considerå experienÆa misticå individualå ca fiind
lografia douå versiuni succesive, çi a contribuit la perfecÆionarea în sine summum bonum, fårå a Æine seama de o posibilå influenÆå
englezei mele. Numai datoritå implicårii sale asidue, volumul a a stårii mistice asupra armoniei interioare a Divinului.
fost dus la bun sfârçit. În fine, Yale University Press çi în special Aceastå deosebire comportå diferite tipuri de religiozitate,
Charles Grench au transformat ceea ce ar fi putut deveni o care depåçesc problema interesului pentru tematicile luate sepa-
experienÆå frustrantå într-o colaborare extrem de plåcutå, al cårei rat. Problemele principale cu care se confruntå Cabala extaticå –
rezultat este accesibil acum cititorului. cum sunt devekut, importanÆa izolårii çi rolul central al combi-
nårilor de litere din alfabet – reprezintå mai mult decât niçte
subiecte tratate cu pedanterie. Aceste teme au determinat, dimpo-
trivå, un model foarte distinct de via mystica pe care ar trebui s-o
urmeze cabalistul extatic care se îndreaptå spre finalitåÆi mistice
diferite de finalitåÆile „colegului“ såu din curentul teozofic-teurgic.
* Din gr. theurgia, acÆiune a puterii divine, miracol, acÆiune magicå (n.t.).
9
11
tuturor elevilor lor (n.t.).
*** Din gr. exoterikos, exterior. ÎnvåÆåturå pe care vechii filozofi o dådeau
filozofi unui cerc restrâns de discipoli (n.t.).
** Din gr. esoterikos, interior. ÎnvåÆåturå specialå rezervatå de anumiÆi
existenÆa (n.t.).
De la esenÆialism, filozofie care considerå esenÆa mai importantå decât
*
mentare importantå a miÆvot-urilor, care, inter alia, a contribuit la
porunci çi putea så fie consideratå, cu toatå dreptatea, o argu-
gicå reprezenta o parte integrantå a concepÆiei rabinice despre
Cum vom avea ocazia så remarcåm mai jos6, abordarea teur-
descrierea temporalå poate fi consideratå istoria ei „externå“.
istoria „internå“ a Cabalei sau a misticismului ebraic, aça cum
gerea influenÆei lor reciproce în cadrul diferitelor çcoli constituie
cabalisticå, considerarea lor drept modalitåÆi atemporale çi înÆele-
ceptelor-cheie care au caracterizat çi condus activitatea çi gândirea
çi o discuÆie privind clasificarea lor cronologicå. Expunerea con-
listice pornind de la ce anume le deosebeçte este tot atât de utilå ca
unui alt sistem. Prin urmare, o discuÆie asupra sistemelor caba-
structura fundamentalå, trama unui sistem cabalistic ce se opune
diferite componente spirituale ale textelor cabalistice constituie
rale ce determinå orice text cabalistic. Inter-relaÆiile dintre aceste
toate, parametri la fel de semnificativi ca çi datele spaÆiale çi tempo-
salvare misticå a individului çi eschatologie naÆionalå reprezintå,
çi antropocentrism, teurgie çi unire misticå, filozofie çi Cabalå,
esoterism** çi exoterism***, inovaÆie çi conservatism, teocentrism
preciså. Pentru analiza unui text cabalistic, aspecte ca, de pildå,
religios al textelor çi nu amplasarea lor, spaÆialå çi temporalå,
rialul documentar cabalistic, care subliniazå în special conÆinutul
sau de idei, prefer så adopt o poziÆie esenÆialistå* faÆå de mate-
apariÆia çi evoluÆia lor. În loc så prezint o serie istoricå de cabaliçti
de la aspectele fundamentale ale Cabalei: natura lor, semnificaÆia,
logice, voi proceda la o abordare fenomenologicå care va porni
denumea Gershom Scholem – çi asupra succesiunii lor crono-
În loc så må concentrez asupra çcolilor – sau curente, cum le
lor constitutive.
despre cele douå tipuri, înainte de a intra în analiza elementelor
fenomenelor cabalistice, mi se pare necesar så vorbim separat
Så cercetåm acum aportul surselor cabalistice. Potrivit de- PREFAæÅ
finiÆiei unui cabalist care a tråit pe la începutul secolului al
XIV-lea1, motivele care se aflau în centrul interesului cabalistic
erau natura celor zece Sefirot çi semnificaÆia misticå a poruncilor.
Ceea ce reprezintå o excelentå caracterizare sinteticå a Cabalei
teozofico-teurgice.
Pe de altå parte, Abraham Abulafia, cel mai important repre-
zentat al curentului extatic, çi-a definit Cabala ca fiind doctrina
numelor divine, în opoziÆie cu ceea ce considera el un tip inferior
de Cabalå, pe care-l indica prin expresia „cårårile Sefirot-urilor“,
aluzie evidentå la Cabala teozoficå2. Habent sua fata libelli. Destinul acestei lucråri a fost unul
Cu toate acestea, deosebirile dintre cele douå curente nu special încå înainte ca ea så fi fost publicatå. Ideea de a scrie un
derivå, în mod exclusiv, din intuiÆia personalå a unui învåÆat care studiu exhaustiv despre Cabalå a apårut în 1984, la Cambridge,
îçi aplicå propriile categorii la un subiect determinat. Chiar dez- Massachusetts, în timpul unei discuÆii la vreme de searå, cu prie-
voltarea istoricå a celor douå curente confirmå necesitatea de a tenii mei Ivan Marcus, profesor la Seminarul Teologic Evreiesc
face o diferenÆiere netå între ele. Încå de la începuturile ei, Cabala din America, çi David Ruderman, profesor la Yale University. De
extaticå a fost atacatå de unul dintre cei mai importanÆi repre- atunci, ideea iniÆialå a suferit modificåri substanÆiale pânå când
zentanÆi ai curentului teozofic-teurgic: prima confruntare dintre a luat forma actualå. O primå variantå a acestei lucråri a fost pre-
cabaliçti a coincis cu o criticå asprå aduså activitåÆii profetice çi zentatå la un colocviu organizat de Seminarul Teologic Evreiesc
mesianice a lui Abulafia çi, totodatå, concepÆiilor lui cabalistice. în vara anului 1986, în cadrul sårbåtoririi centenarului Institutu-
Aceastå divergenÆå a pornit de la unul din exponenÆii de frunte lui. Datoritå interesului manifestat de profesorul Gershon Cohen,
ai curentului teozofic, Çelomo ben Abraham ibn Adret3. Atacul fostul chancellor al Seminarului, de profesorul Ray Scheindlin,
acestuia a provocat o reacÆie violentå din partea lui Abulafia. provost al Seminarului, çi de profesorii Marcus çi Ruderman, cei
Comparându-i pe unii cabaliçti (printre care, probabil, chiar çi aproape treizeci de cercetåtori americani ai culturii çi misticii
Adret) cu creçtinii care cred în Treime4, el a pus în evidenÆå iudaice, care participau la întâlnire, au examinat çi dezbåtut conÆi-
pericolul teologic inerent doctrinei celor zece Sefirot, înÆelese nutul acestui volum. Atât observaÆiile lor critice, cât çi încurajårile
ca atribute divine. Rezultatul acestei controverse a fost exclu- pe care le-am primit din partea lor au contribuit, în mod consi-
derea Cabalei extatice din mediul spaniol, devenit, dupå penulti- derabil, la redactarea finalå a lucrårii. Primirea fåcutå de Institut,
mul deceniu al secolului al XIII-lea, scena celor mai importante organizarea riguroaså a coloviului, interesul deplin al partici-
evoluÆii din interiorul curentului teozofico-teurgic. Doctrinele panÆilor au constituit, datoritå ansamblului lor perfect închegat, o
extatice au emigrat în Italia çi în Orient, unde s-au putut experienÆå care a fost, cel puÆin pentru mine, unicå.
dezvolta în atmosfera islamicå5 profund diferitå, în privinÆa Un ajutor deosebit l-au reprezentat observaÆiile çi sfaturile
concepÆiilor mistice, de atmosfera creçtinå în care evolua Cabala profesorilor Ewert Cousins, Louis Dupré, Michael Fishbane,
teozofico-teurgicå. Arthur Hyman çi Bernard MacGinn. Doi foarte cunoscuÆi cerce-
Amplul domeniu al experienÆelor cabalistice cuprindea deci tåtori au avut extrema amabilitate så întreprindå o lecturå meti-
douå tipuri principale de religiozitate, fiecare înscriindu-se pe culoaså a manuscrisului, sugerând amelioråri çi intervenÆii pe text,
orbita nucleului såu specific. Pentru o înÆelegere mai corectå a atât de naturå stilisticå cât çi de conÆinut. Regretatul profesor
10 7
29 20

Germ. „çtiinÆa evreitåÆii“ (n.t.) * decât fenomenele complexe (n.t.).


plexe la componentele lor cele mai simple çi în a le considera mai importante
Moartea lui prematurå a pus capåt unei activitåÆi perseverente de * De la reducÆionism, tendinÆå care constå în reducerea fenomenelor com-
interpretare simbolicå a Bibliei, bazatå pe categorii ale Cabalei59.
comuni ai Cabalei în general.
Abulafia. InfluenÆat de filozofia idealistå germanå, a încercat o
zentate câteva aspecte ale antropologiei cabalistice, numitori
text compus în epoca medievalå çi-i putea fi atribuit lui Abraham
matica hermeneuticå çi simbolicå. La sfârçitul lucrårii, sunt pre-
materialul în manuscris. El acceptå pårerea cå Zohar-ul era un
curente cabalistice principale. Din aceastå secÆiune, apare proble-
al XIX-lea, studiul çtiinÆific al disciplinei, utilizând din plin
douå capitole discutå subiecte mai generale, comune celor douå
prinse asupra originilor Cabalei, Landauer a inaugurat, în secolul de acestea, chiar dacå într-un fel mai accentuat. În sfârçit, ultimele
pofida numeroaselor inexactitåÆi istorice din cercetårile între- dezvoltarea internå a curentelor cabalistice specifice reprezentate
istorice ale Cabalei cât çi pentru aspectele ei bibliografice 58. În sunt fenomene pur marginale sau ciudate, ci constituie o parte din
demonstrat în diferite eseuri interesul såu atât pentru aspectele atrag atenÆia cå fenomenele tratate în capitolele patru çi opt nu
Unul dintre contemporanii såi mai tineri, M. Landauer, a detailatå va face domeniul Cabalei så devinå mai viu. Vreau så
ticism, pe de o parte, çi Cabalå, pe de alta57. cercetåtorilor contemporani. De aceea, sper cå expunerea lor
Krochmal a subliniat asemånårile dintre neoplatonism çi gnos- mai sus nu au constituit obiectul unor studii adecvate din partea
lui, la declinul ei56. Ca çi predecesorii såi din perioada Renaçterii, activitate cabalisticå. Cele douå fenomene extreme menÆionate
la degenerescenÆa ei, dupå cum Zohar-ul contribuise, la rândul neÆe, care depåçesc pe acelea mai obiçnuite ale acestui tip de
råspândise amplu în Occident, proces care înså a contribuit çi el optulea examineazå câteva concepÆii teurgice, destul de îndråz-
Æåturå, sugera el, ajunsese în Europa venind din Orient çi se nentå interesantå a acestui tip de învåÆåturå misticå. Capitolul al
a cårei vechime i se pårea de netågåduit. Aceastå veche învå- rare în misticismul iudaic, ele reprezintå fårå îndoialå o compo-
Nachman Krochmal55, a avut o atitudine favorabilå faÆå de Cabalå, unor descrieri extreme de experienÆå de unire misticå. Deçi relativ
primii reprezenanÆi ai çcolii numite Wissenschaft des Judentums*, Cabalå. Capitolul al patrulea trateazå despre dovezile scrise ale
renaçtere a cercetårii çtiinÆifice în domeniul Cabalei. Unul dintre reprezintå aspectele radicale ale curentelor extatic çi teurgic din
manifestat încå de la începutul secolului al XIX-lea, a dus la o capitole. În douå din ele, må opresc în special la tematicile care
ApariÆia unui interes al lumii çtiinÆifice pentru iudaism, çi teozofice din Cabalå constituie subiectul urmåtoarelor trei
mistice çi unor tehnici mistice ale cabaliçtilor. Aspectele teurgice
secolului al XIX-lea servaÆii metodologice, urmeazå trei capitole dedicate experienÆei
II. Studiul Cabalei în Europa Occidentalå a capitole, care se ocupå de stadiul cercetårii çi cuprind câteva ob-
orientåri mistice principale ale cabaliçtilor. Dupå primele douå
În privinÆa structurii acestei lucråri, ea expune cele douå
çcoli de misticism54. çi ale ideilor din Cabalå.
servit ca punct de plecare pentru cercetarea modernå a acestei în aça fel încât så se aprecieze corect diferitele aspecte ale textelor
trunzåtoarele lui observaÆii despre hasidism, observaÆii care au çi psihologia trebuie så fie folosite în mod alternativ, combinate
de înÆelegere a Cabalei53. Deosebit de importante sunt çi på- însuçesc metodologiile „pure“. Fenomenologia, textologia, istoria
zofici, un tip de abordare în care se regåsea modul renascentist atitudinile reducÆioniste* care îi caracterizeazå pe cercetåtorii ce-çi
încercat s-o descifreze în consecinÆå, utilizând termeni filo- analizele. Sper cå aceastå „inconsistenÆå“ metodologicå va evita
fårå nici un fel de dubiu, Cabala era cu adevårat o çtiinÆå çi a generate de texte fårå så încerc så impun o unicå metodå în toate

influenÆei exercitate asupra gnosticismului de cåtre doctrine care mistice a poruncilor – o tehnicå nomicå – ca centru vital al ex-
au devenit apoi parte integrantå a Cabalei este remarcabilå67. Munk perienÆei mistice. De aceea, putem considera apariÆia hasidismu-
considera Cabala ca fiind o ramificaÆie a gândirii alexandrine68. lui nu atât ca o reacÆie faÆå de sabatianism sau faÆå de franckism,
De altfel, existau strânse afinitåÆi între doctrinele gnostice ale lui cât o restructurare a misticismului iudaic, începutå deja de cåtre
Basilide çi Valentin çi Sefirot-urile din Cabalå69. Munk punea în cabaliçtii din Safed. Ca çi hasidim, aceçtia urmåreau în principal
evidenÆå influenÆa exercitatå asupra Cabalei de cåtre Ibn Gavirol, obÆinerea unui anume echilibru, în prealabil numai superficial,
ca çi de alÆi gânditori neoplatonicieni evrei70, çi susÆinea cå între elementele teurgico-teozofice çi cele extatice din Cabalå.
Zohar-ul a fost alcåtuit în secolul al XIII-lea71, pe baza unui Deçi o atare încercare de a integra valori religioase diferite, ba
material midraçic çi a unor tradiÆii precedente, aståzi pierdute72. chiar conflictuale, a fost deja schiÆatå în lucrårile lui IÆhak din
Aprecierea pe care o då Franck Cabalei, înÆeleaså ca „seva Acra27 – Meirat enaim çi OÆar haim – studiate la Safed, se pare
vitalå“ a iudaismului, a fost totuçi respinså de cåtre contemporanii cå respingerea unei abordåri sincretice trebuie så fie imputatå
såi. Jellinek, traducåtorul lui în germanå, cercetåtor cu mult Cabalei spaniole. Numai o datå cu distrugerea fortåreÆei reprezen-
interes pentru Cabalå, a reacÆionat imediat, observând într-o notå tate de Cabala ibericå, s-a mai atenuat rezistenÆa faÆå de Cabala
la paragraful lui Franck: „Autorul ar fi trebuit så adauge «a extaticå. De aceea, din punct de vedere fenomenologic, îl putem
iudaismului dupå întoarcerea din exilul babilonian, çi pânå în considera pe IÆhak din Acra un adevårat precursor al sintezei
epoca de încheiere a Talmudului». Cabala reprezintå un element dintre curentul din Safed çi hasidism, deçi impactul efectiv al
total stråin de iudaismul actual“73. acestei noi abordåri a fost resimÆit numai dupå „canonizarea“ lui,
Demn de remarcat este faptul cå Jellinek nu contrazice fåcutå de Cordovero çi Vital.
pårerea lui Franck, limitându-se så-çi defineascå observaÆia ca O înÆelegere corectå a ultimei çcoli importante din mistica
aplicabilå numai unei perioade de început a religiei iudaice: „As- iudaicå, hasidismul, trebuie så aibå în vedere fuziunea acestor
tåzi, Cabala este un element cu totul stråin.“ Acest semn de douå curente principale, în concurenÆå între ele vreme de mai bine
înstråinare de Cabalå apare çi din Dialogue sur la Kabbale et le de 1500 de ani – extazul çi teurgia, sau antropocentrismul çi
Zohar al lui S.D. Luzzato, care a profitat din plin de criticile lui teocentrismul. Rezultatul a fost o sintezå care, pe de o parte, a
De Rossi çi Modena, ca çi de o lucrare a lui Jellinek, pentru a atenuat elementele teurgico-teozofice, iar pe de alta, a propagat
respinge atribuirea de påreri contrare gândirii lui maeçtrilor Tal- valorile extatice într-o måsurå mult mai mare decât în perioadele
mudului çi ai Miçnei. Luzzato a criticat aspru lucrarea lui Franck: precedente. Cu alte cuvinte, citim într-un paragraf scris de Me-
„Textele din acest curent mistic, pe care ignoranÆa l-a definit çulam Feibush, Cabala spaniolå clasicå çi cea lurianå au fost rein-
Filozofie religioaså a evreilor, nu aparÆin defel autorilor Miçnei terpretate într-un mod extatic28. ImportanÆa acordatå experienÆei
çi ai Talmudului çi nu sunt decât niçte lucråri lipsite de auten- mistice individuale poate fi una dintre explicaÆiile principale
ticitate“74. Cum a recunoscut deschis Luzzato, aceastå reacÆie nu privind neutralizarea29 mesianismului naÆionalist hasidic30. Deçi
a fost provocatå numai de lucrarea lui Franck, ci çi de „efectele urmaçii sabatianismului au stimulat, probabil, interesul pentru un
periculoase ale fanatismului cabalistic, råspândit sub numele de tip mai individualist de misticå a mântuirii, putem aprecia cå
hasidism çi duçman al oricårei culturi“75. Aceastå observaÆie este apariÆia misticismului hasidic a permis, cel puÆin parÆial, råspân-
foarte interesantå. Aça cum admite chiar Luzzato, scopul såu când direa unor valori religioase de importanÆå vitalå pentru modelul
a scris Dialogue..., un adevårat atac la adresa Cabalei, nu era cabalistic extatic. Din aceastå perspectivå, importanÆa pe care o
numai çtiinÆific. Franck se simÆea îndemnat çi de motive reli- acordå Mendel Piekarz literaturii musar pentru o mai bunå înÆe-
gioase çi culturale. Rezultatele dezastruoase ale unei recente legere a Cabalei poate fi våzutå numai într-un context mai amplu,

32 17
31 18
diere între Orient çi Occident66. ImportanÆa atribuitå de Munk a personalitåÆii care så-l punå pe cabalist în contact direct cu
legåturå cu iudaismul, ei au desfåçurat un rol important de me- ce Cabala extaticå a încercat så facå mai ales o mutaÆie radicalå
au fost atraçi de speculaÆii cu tendinÆå panteistå, în genere fårå formarea unui tip de personalitate cabalisticå. De aceea, în vreme
trine orientale çi occidentale. Deçi Cabala çi evreii din Alexandria lungul unor ani –, impactul ei profund era indispensabil pentru
atât neoplatonismul cât çi gnosticismul prin combinarea de doc- Chiar dacå aceastå schimbare se petrecea treptat – uneori de-a
nia lui, gânditorii evrei din Alexandria çi Palestina au influenÆat noi atitudini faÆå de ideea de Dumnezeu çi de religie în general.
tante despre Cabalå, care meritå så fie amintite aici65. Dupå opi- ca o schimbare de Weltanschauung så fi fost indispensabilå acelei
såu despre „la philosophie chez les Juifs“ câteva remarci impor- comparaÆie cu riturile de trecere mai bine cunoscute, este probabil
expert în filozofia ebraicå çi arabå, el a inclus în cadrul studiului tului. Deçi consider cå aceastå trecere avea o naturå diferitå în
manifestat un viu interes pentru doctrinele cabalistice. Mare teozofice, trebuie så fi exercitat o profundå influenÆå asupra iniÆia-
Çi Salomon Munk, contemporan çi compatriot cu Franck, a religioaså era încårcatå de implicaÆii çi repercusiuni cosmice çi
occidentalå, aça cum era Scholem64. implicare misticå deosebitå, la aceea a teurgului, a cårui activitate
pozitive a Cabalei, prezentatå de un cercetåtor de formaÆie despre sine a evreilor care respectau miÆvot fårå så resimtå o
secolului al XIX-lea, exista un precedent al evaluårii moderne poruncilor dupå cum spunea Cabala. Trecerea de la percepÆia
temporani cu Franck, cu scopul de a demonstra cå, spre mijlocul taÆia lor, incluzând sistemele teozofice care facilitau îndeplinirea
aspect, care era evident pentru evreii europeni din råsårit, con- adevåratå iniÆiere a evreului în secretele miÆvot-urilor, în argumen-
pe mai multe generaÆii63. Doresc så atrag atenÆia asupra acestui posibilitatea de a influenÆa lumea supranaturalå. Ea însemna o
factor care a permis iudaismului så-çi prelungeascå viaÆa organicå Îndeplinirea poruncilor potrivit Cabalei nu determina numai
referitoare la rolul ei de componentå vitalå a iudaismului, de în alte lucråri32.
zåtor de asemånåtor cu binecunoscuta concepÆie a lui Scholem ba chiar så-l menÆinå activ sau så-l „producå“, aça cum se afirmå
influenÆeze (aceasta fiind poziÆia moderatå a teurgiei cabalistice),
sufletul lui“. Acest diagnostic privind rolul Cabalei este surprin-
teurgicå a implicat un contact specific cu Divinul, destinat så-l
religios dezvoltat în sânul iudaismului, ci de-a dreptul „inima çi
cedeul teurgic31. Potrivit unui numår mai mare de texte, acÆiunea
moaså, Cabala a fost consideratå nu numai un important fenomen
intenÆia cabalisticå, implicå o unire cu Divinul care precedå pro-
Astfel, încå din 1843, într-o lucrare destinatå så devinå fai-
lucråri. Cum vom avea ocazia så vedem în continuare, kavana,
Må refer la îndeplinirea teurgicå a poruncilor, atestatå în anumite
çi religie se sprijinå pe un mister sublim62. chiar dacå ele se deosebesc substanÆial de tipul descris mai sus.
lor simple çi învåÆându-i så înÆeleagå cå întreaga lor credinÆå
Cu toate acestea, consider mistice çi alte tipuri de experienÆe,
raÆia oamenilor, dovedind un respect neabåtut pentru pårerile
revelatå. Mai mult, Cabala avea capacitatea de a suscita vene- de unire este, în mod evident, mistic.
al problemelor celor mai importante din teologia naturalå çi în literatura cabalisticå, pentru experienÆele extatice çi pentru cele
exterioarå a Legii, Cabala îçi rezervå domeniul teoretic çi cel cadrul unei religii date. Pe baza acestei definiÆii, interesul, regåsit
prinde, într-adevår, tot ce se referå la practicå çi la îndeplinirea impact spiritual de experienÆele religioase obiçnuite, obÆinute în
constituie inima çi sufletul lui. În vreme ce Talmudul cu- când el produce un contact cu Divinul, diferit ca intensitate çi
izolat, un accident în interiorul iudaismului. Dimpotrivå, ea vor urma. Consider cå un fenomen are o naturå misticå atunci
Nu putem, cu nici un chip, så consideråm Cabala un fapt termenului misticism çi derivatelor lui în contextul discuÆiilor ce
Så ne oprim puÆin asupra semnificaÆiei pe care înÆeleg s-o dau
cuvintele referitoare la acest subiect: riÆia doctrinei lui Luria.
iudaic de o importanÆå extraordinarå. Ni se pare indicat så-i citåm acela al influenÆei gândirii lui Cordovero multå vreme dupå apa-
integrare a Cabalei în fenomenologia religioaså iudaicå. Putem Dumnezeu, în Cabala teurgicå schimbarea doritå s-a manifestat
deci conchide cå primii doi cercetåri ai doctrinelor cabalistice la nivelul pleromei* sefirotice**.
de la începutul secolului al XIX-lea s-au orientat spre atari Abordarea fåcutå în cartea de faÆå este în esenÆå fenomeno-
cercetåri sub egida idealismului german care, dupå cum se çtie, logicå. Ipoteza mea este cå focalizårile principale ale misticismu-
era uneori influenÆat de gândirea cabalisticå a pietiçtilor* din lui cabalistic sunt douå: extaticå unitivå çi teozoficå-teurgicå. Må
Suabia (conduçi de F.C. Oetinger). La rândul lor, aceçtia îçi voi axa pentru început pe descrierea celor douå nuclee centrale
luaserå concepÆiile lor cabalistice din Kabbala Denudata. Dacå ale Cabalei, dupå care voi examina dezvoltarea istoricå a celor
aportul Renaçterii la cercetarea Cabalei avusese în mod precum- douå subiecte din literatura cabalisticå. Abordarea mea foloseçte
pånitor un caracter istoric çi considerase corpus-ul neoplatonic açadar fenomenologia cu scopul de a izola fenomenele semnifi-
drept un indispensabil termen de comparaÆie pentru Cabalå (cu cative çi numai dupå aceea voi elabora, pe aceastå bazå, posibilele
toate cå, în general, aceste asemånåri erau înÆelese în sens nega- relaÆii istorice dintre ele. Cu alte cuvinte, punctul meu de plecare
tiv), filozofia idealistå încurajase abordårile fenomenologice ale este descoperirea de afinitåÆi fenomenologice dintre cele douå
Cabalei, în general conforme cu aceastå doctrinå, repercusiunile modele de experienÆå misticå, çi numai apoi voi proceda la ana-
lor fiind çi acum vizibile în curentele de cercetare contemporane. liza lor istoricå. Urmeazå cå abordarea fenomenologicå este
Prima lucrare importantå dedicatå unei descrieri amånunÆite utilå çi unor scopuri istorice, fårå a fi înså limitatå la ele. În
a Cabalei (în special zoharice), våzutå din perspectivå istoricå, acest sens, istoria are în studiul de faÆå un rol semnificativ, dar
nu fundamental.
filologicå, comparativå çi conceptualå, a fost La Kabbale ou
Dintre temele relevante examinate în volum, menÆionez, de
la philosophie religieuse des Hébreux a lui Adolphe Franck,
pildå, problema vechimii Cabalei, o problemå cu evident caracter
publicatå la Paris în 1843. Aceastå lucrare a avut o influenÆå istoric. În tratarea ei, doresc så discut nu atât teza vechimii – pro-
hotårâtoare datoritå celor douå ediÆii publicate în FranÆa (a doua blemå de dezvoltat mai amånunÆit în alt context –, cât så compar
în 1892), unei traduceri în germanå fåcute de Adolph Jellinek vechile surse iudaice cu literatura misticå medievalå derivatå din
(1844), care a adåugat câteva observaÆii importante, unei versiuni ele. Elaborarea detailatå a tezelor privind vechimea capåtå astfel
în ebraicå datând din 1909 çi unei traduceri în englezå, fåcutå un rol secundar faÆå de intenÆia principalå a lucrårii. Cu toate
dupå versiunea germanå (1926), publicatå în diferite rânduri, acestea, dimensiunea istoricå este importantå pentru concepÆia
chiar çi în forme prescurtate. Prezentarea lui Franck a contribuit despre Cabalå, înÆeleaså ca fenomen mistic iudaic. De exemplu,
la cunoaçterea Cabalei în Europa modernå mai mult decât oricare Gershom Scholem a descris Cabala ca fiind un fenomen fun-
dintre lucrårile care au precedat studiile lui Scholem. Franck damental gnostic.
avansa ipoteza cå Zohar-ul çi, în general, ideile din Cabalå Æin Abordarea mea combinå açadar fenomenologia cu istoria,
de Antichitatea clasicå, ele existând înainte de çcoala filozoficå evitând descrieri „exclusiv“ fenomenologice. Juxtapunerea aces-
din Alexandria çi de creçtinism60. Potrivit lui Franck, concepÆiile tor douå metode nu se datoreazå numai faptului cå ele „deviazå“
cabalistice mai importante derivaserå din surse caldeene çi per- de la un singur tip de analizå. În ansamblu, am încercat så rezolv
sane, adicå zoroastriene61 (aceastå afirmaÆie, care are o impor- problemele care apar din texte, folosind diferite abordåri care så
tanÆå foarte mare în lucrarea cercetåtorului, a fost totuçi respinså poatå propune niçte soluÆii. Din acest punct de vedere, sunt mai
în studiile urmåtoare). Franck considera Cabala drept un fenomen curând pragmatic. De aceea, m-am låsat condus de problemele
* Pietism – miçcare religioaså apårutå în Biserica luteranå germanå, în * Din gr. pleroma, pleromatos, sumå, totalitate (n.t.).
secolul al XVII-lea, care punea accentul pe necesitatea experienÆei religioase ** În Cabala clasicå, cele zece Sefirot care formeazå lumea emanaÆiei çi
individuale (n.t.). care alcåtuiesc împreunå Adam Kadmon, omul primordial (n.t.).
30 19
21 28
mai vechi documente cabalistice. Meir ben Çimon din Narbona a bazatå pe metafore goale“52. În substanÆå, Maimon susÆinea cå,
literatura provensalå, apårutå la puÆinå vreme dupå ivirea celor punct de vedere metodologic“ sau într-o „çtiinÆå sistematicå
Primele critici aduse fenomenului cabalistic se întâlnesc în tindeni analogii a fost cauza degenerårii ei într-o „artå nebunå din
aceastå bazå, el a scris cå rezultatul tendinÆei de a vedea pretu-
I. Studiul Cabalei începând cu epoca Renaçterii påtrunderea simbolicå în psihologie, fizicå, moralå çi politicå. Pe
aceastå doctrinå este o çtiinÆå iudaicå specialå, care permite
el a fost interesat de Cabalå ca fenomen religios51, apreciind cå
datoreazå în mod esenÆial lui Gershom Scholem2. mult spre speculaÆia filozoficå. Açadar, mai mult decât de istorie
momentul de faÆå, puÆinele cercetåri parÆiale în aceastå direcÆie se Cabalei în tinereÆea sa, s-a orientat, cu trecerea timpului, tot mai
ceea ce priveçte descrierea Cabalei så fie imposibilå. Pânå în rezultate sunt valabile çi aståzi50. Maimon, admirator entuziast al
înÆelegere corectå a rezultatelor la care a ajuns critica modernå în primul rând, de o analizå filologicå, ale cårei extraordinare
studiilor cabalistice – råmaså încå un desideratum – face ca o carte a Zohar-ului atribuitå lui Çimon bar Iohai. Este vorba, în
critice care au urmat. Lipsa unei tratåri exhaustive a evoluÆiei demonstrând existenÆa unui material medieval inclus în vechea
de necabaliçti, çi definirea influenÆei lor asupra consideraÆiilor Emden a analizat cu scrupulozitate corpus-ul scrierilor zoharice,
evoluÆia primelor observaÆii istorice referitoare la Cabalå, scrise cercetare ca fiind legatå de lupta sa împotriva sabatianismului,
descoperirilor lor. Subiectul central al tratårii priveçte, în schimb, diferite moduri, la studiul misticii iudaice. Considerând o atare
obÆinute de cåtre cercetåtori, nici la prezentarea criticå a XVIII-lea, Iaakov Emden çi Çlomo Maimon, au contribuit, în
Din acest motiv, nu ne vom opri nici la prezentarea rezultatelor Douå figuri de prim-plan ale iudaismului din secolul al
palele tendinÆe de abordare criticå a acestei învåÆåturi mistice1. fluenÆatå de gândirea gnosticå în tematicile ei centrale.
cu privire la Cabalå este de a pune în evidenÆå princi-
S Cabala a fost prezentatå în continuare ca o miçcare misticå, in-
copul acestei scurte treceri în revistå a studiilor iudaice moderni ai Cabalei a preferat, în schimb, så urmeze direcÆia opuså.
tradiÆiile çi teoriile cuprinse în el“49. Majoritatea cercetåtorilor
chiar din Zohar, aça cum îl cunoaçtem noi aståzi, cel puÆin din
admitem cå gnosticismul a împrumutat multe elemente, dacå nu
Numai Adolphe Franck a scris: „Suntem de aceea obligaÆi så
misticism iudaic pentru o mai bunå înÆelegere a gândii gnostice48.
Life and Letters, 2, 452.
GEORGINA MAX MÜLLER, derni ai gnosticismului au recunoscut importanÆa vechiului
ANDREW LANG cåtre acorde atenÆie observaÆiei fåcute de Agrippa47, cercetåtorii mo-
depuse de pionieri.“ mului ca fiind o deviere de la vechea învåÆåturå iudaicå. Fårå så
progreseazå, ele trec în istoria eforturilor toare ale Cabalei este aici înlocuitå de considerarea gnosticis-
ba chiar orele lor; pe måsurå ce çtiinÆa
„Micile noastre sisteme îçi au zilele lor, romanul“46. Însemnåtatea atribuitå de Agrippa aspectelor dåunå-
lectura lui Epifaniu, învåÆatul grec, sau din lectura lui Ireneu,
pårtat ca niçte fii bastarzi de aceastå doctrinå, aça cum apare din
STUDIILOR CABALISTICE cå „Valentinienii, gnosticii çi alÆi eretici din vechime s-au înde-
OBSERVAæII PRIVIND ISTORIA Luzzato45. Dupå ce a discutat teozofia din Cabalå, Luzzato a scris
creçtine din secolul al XVI-lea, a fost adoptatå chiar çi de Simone
Capitolul 1 ereticå a celei dintâi. Teza lui Agrippa, susÆinutå de alte surse
existenÆa unei çcoli neoplatonice iudaice, care a înflorit între se- a Cabalei care så provinå din secolul al XVI-lea. Deçi problema
colele al XI-lea çi al XII-lea, ai cårei exponenÆi principali au fost vechimii Zohar-ului a constituit obiect de studiu pentru Elia
Solomon ibn Gavirol, Bahia ibn Pakuda sau Iosef ibn æadik14; (Bahur) Levita çi Azaria de’ Rossi, chiar dacå într-un mod mai
o atare cunoaçtere ar putea explica de ce el a plasat apariÆia discret, nici o criticå sistematicå nu a fost aduså Cabalei, înÆeleaså
Zohar-ului la puÆinå vreme dupå råspândirea neoplatonismului ca rezultat al infiltrårii unor concepÆii stråine18. În urma publicårii
iudaic. în 1629 a tratatului Behinat ha-Dat, poziÆia criticå a lui Del
Un exemplu interesant de folosire a analizei comparative Medigo a început så exercite o importantå influenÆå asupra primei
pentru demonstrarea falsului çi, implicit, çi a caracterului recent lucråri dedicate unui atac puternic çi amplu împotriva Cabalei. În
al unui presupus document vechi al misticii ebraice, se gåseçte în volumul såu intitulat Ari Nohem, Iehuda Arie din Modena
afirmaÆia lui Lorenzo Valla, conform cåruia lucrårile lui Dionisie (Leone din Modena) a elaborat o serie de idei luate din lucrarea
Aeropagitul au fost greçit atribuite unui contemporan al lui lui Del Medigo, în special afirmaÆia cå teme platonice au påtruns
Pavel15, ele fiind influenÆate de neoplatonism. Fårå îndoialå, în Cabalå, din care cauzå ea poate fi consideratå ca provenind din
subtilitatea criticå a umaniçtilor, cu care Del Medigo a putut intra epoca medievalå. Într-adevår, Modena considera Cabala în mod
în contact în timpul cât a predat la Padova çi în perioada petrecutå clar drept o alterare a gândirii greceçti19.
la FlorenÆa, a contribuit, într-o anume måsurå, la descoperirea pe Este interesant de remarcat faptul cå Modena nu accepta da-
care a fåcut-o privind legåturile dintre platonism çi Cabalå, cât tarea Zohar-ului la sfârçitul secolului al XII-lea, aça cum pro-
çi la datarea Zohar-ului ca aparÆinând unei perioade mai târzii. pusese Del Medigo, ci considera întreaga Cabalå un fenomen ce
Înainte de a påråsi acest subiect, trebuie så mai adåugåm cå s-a produs dupå Maimonide çi care s-a dezvoltat în Spania20.
acceptarea orientårii platonice a gândirii cabalistice trebuie consi- Acest diagnostic pus Cabalei, înÆeleaså ca o evoluÆie de elemente
deratå în contextul unei tendinÆe tot mai puternice de a interpreta postmaimonidice çi neoplatonice, era legat, potrivit tot lui
Cabala în registru platonic, o linie urmatå de Pico della Miran- Modena, de orientarea anti-Maimonide a doctrinei. Unul dintre
dola, Iohanan Alemanno çi, mai târziu, de IÆhak çi Iehuda Abra- motivele criticii aduse de el Cabalei trebuie cåutat în voinÆa lui de
vanel. Acele analogii care l-au fåcut pe Del Medigo så postdateze a combate critica ascuÆitå la adresa gândirii lui Maimonide, for-
Cabala i-au determinat pe contemporanii lui så o considere ca mulatå în scrieri cabalistice ca Sefer haEmunot a lui Çem Æov ibn
surså a platonismului çi având, prin urmare, o vechime mult mai Çem Æov çi Tolaat Iaakov çi Avodat Hakodeç aparÆinând lui Meir
mare16. ibn Gabay21. Este ciudat cå Modena nu çi-a dezvoltat ulterior teo-
Al doilea motiv care a stat la baza criticii aduse Cabalei, în ria potrivit cåreia Cabala ar fi apårut în Spania la începutul se-
special aceea fåcutå de Del Medigo, a fost, evident, råspândirea colului al XIII-lea, în atmosfera încordatå din pricina polemicilor
ei în cercurile creçtine çi folosirea ei cu scopuri de prozelitism împotriva lui Maimonide22.
de cåtre Pico della Mirandola. Aceastå explicaÆie a fost deja Ca çi Del Medigo, Modena mai avea çi un alt motiv pentru
propuså de cercetåtori çi nu necesitå nici o aprofundare17. Este a-çi scrie lucrarea, dincolo de evidenta sa orientare antiplato-
totuçi bine så subliniem – vom mai avea ocazia så discutåm acest nicå23. Mai mult decât în epoca lui Del Medigo, Cabala devenise
subiect – cå transformarea Cabalei în problemå sociointelectualå una dintre forÆele proeminente în cercurile intelectuale din Italia
a evreilor a contribuit la examinarea ei mai atentå çi, indirect, la de Nord, iar Modena se afla într-o poziÆie tot mai izolatå din
o abordare mai criticå a învåÆåturii sale inatacabile. pricina situårii lui împotriva Cabalei. O rudå a sa, Aaron Berahia
Lucrarea lui Del Medigo a fost scriså în 1491, dar a råmas în din Modena, era un excelent cabalist24. Ginerele lui, Iaakov ben
manuscris pânå în 1629. Nu s-a påstrat nici o criticå amånunÆitå Kalominos Segal, pe care Modena îl aprecia cu deosebire, çi
24 25
27 22
„OfiÆii, gnosticii çi ereticii lui Valentin“ (n.t.). * a remarcat ceea ce au spus filozofii vechi çi câÆiva dintre plato-
vechi, care au fost complet respinçi de cåtre cei care çtiu. Oricine
dintre Cabalå çi un alt sistem speculativ ar fi putut dovedi natura în urmåtorii termeni: „Ele concordå cu ceea ce au spus filozofii
vârstå, Del Medigo, Agrippa credea cå descoperirea asemånårilor era critica lui Elia del Medigo. El descria concepÆiile cabaliçtilor
al misticismului iudaic. Ca çi contemporanul såu evreu mai în fåceau parte din acest curent7. Mai elaboratå çi mai puÆin asprå
Cabalå çi motivele gnostice ar fi o dovadå a potenÆialului eretic lucru care nu putea så treacå neobservat de cåtre filozofii care
çi pe mine însumi44. Dupå Agrippa, analogia dintre motivele din demonstra cum conceptele lor erau apropiate de cele platonice,
E. Ben Amozeg40, M. Gaster41, G. Scholem42, G.G. Stroumsa43 nezeu realitate corporalå, schimbare çi pluralitate6. Totodatå, el
legate de Çiur koma. Trebuie så includem în seria acestora pe deja. Messer Leon îi acuza pe cabaliçti de a-i atribui lui Dum-
Marcion ar fi fost influenÆatå de vechi curente mistice iudaice respins de ei ca sistem filozofic, çi Cabalå, pe care o cunoçteau
începutul unei serii de cercetåtori care susÆine cå teoria lui celor doi învåÆaÆi så perceapå asemånårile dintre platonism,
numere çi litere39. Aceastå interpretare îl plaseazå pe Agrippa la filozofi aristotelici5. Familiaritatea cu gândirea platonicå a permis
siuni ale figurilor divine ale cåror descrieri sunt asociate cu intelectuale ebraice, çi chiar creçtine, din Italia de Nord, erau
a lui Marcion, citatå de Ireneu, referitoare la importantele dimen- çi Iehuda Messer Leon, douå importante personalitåÆi ale vieÆii
rea sa anterioarå, De Occulta Philosophia38, ca çi teoria gnosticå
tonicå în formele ei neoplatonice sau ermetice. Elia del Medigo
Hehalot legatå de acest tratat pe care îl menÆionase deja în lucra-
tualå din Occident avea posibilitatea så studieze gândirea pla-
asemånåri existente între lucråri ca tratatul Çiur koma çi literatura
scrieri platonice çi neoplatonice. Pentru prima datå, lumea intelec-
gnostice. Se pare înså cå Agrippa ar fi putut så se gândeascå la
latinå, aparÆinând lui Marsilio Ficino, a unui amplu corpus de
sale privind influenÆa dåunåtoare a Cabalei asupra diferitelor çcoli
degrabå, dificil så surprindem semnificaÆia preciså a afirmaÆiei Primul eveniment important a fost traducerea din greacå în
çi literelor“37. E vorba înså de o aluzie foarte vagå çi este, mai a o înÆelege cu ajutorul instrumentelor istorico-filologice.
Tot în acest context, el mai aminteçte de folosirea „numerelor atitudini critice faÆå de Cabalå çi, în consecinÆå, la încercårile de
gnostici ca Ophitae, Gnostici, et Valentiniani haeretici*. de familia de Medici din FlorenÆa au contribuit la apariÆia unei
sugereazå cå superstiÆiile iudaice din Cabalå i-ar fi influenÆat pe pendente care s-au petrecut în cercul de învåÆaÆi creçtini apropiaÆi
Nettesheim36. În lucrarea lui, De incertitudine scientiarum, el cel puÆin pânå în epoca Renaçterii. Evenimentele cu totul inde-
Cabalå çi concepÆiile gnostice pare a fi fost Cornelius Agrippa din ratå çi amånunÆitå a naturii çi istoriei acestei miçcåri religioase,
Primul autor care a remarcat o asemånare specificå între greçite4. Cu toate acestea, nu se cunoaçte nici o cercetare elabo-
gnosticismul trebuie considerat ca o surså a ideilor din Cabalå. Cabalei, deçi ei nu atacau doctrina în sine, ci interpretårile ei
facem o scurtå analizå istoricå a originii teoriei potrivit cåreia lucrårile cabaliçtilor care puneau în discuÆie diferitele abordåri ale
a fost hotårâtoare pentru Cabalå. De aceea, ni se pare necesar så mentele ce ne-au råmas3. Unele remarci critice pot fi gåsite în
dintre çcolile principale de gândire din antichitate, a cårei influenÆå a existat mai mult material anticabalistic decât cel aflat în docu-
lor fåcute de predecesorii lor. La fel s-a petrecut, probabil, çi cu una într-un mod destul de ciudat, chiar dacå se pare cå, pe vremuri,
se limiteze la elaborarea, aprofundarea sau explicarea descoperiri- miçcare religioaså, critica îndreptatå împotriva ei s-a atenuat
Cabalå sau de critica ei. Cercetåtorii moderni nu au fåcut decât så În pofida faptului cå doctrina Cabalei s-a råspândit treptat ca
cât çi de cåtre cei din epoca Renaçterii care au fost interesaÆi de divine, cât çi lucrårile specifice care cuprindeau ideile din Cabalå.
noscutå, aça cum am remarcat mai sus, atât de autorii medievali liste, prezente în rugåciunile adresate diferitelor manifeståri
Asemånarea dintre Cabalå çi gândirea platonicå a fost recu- criticat cu asprime atât implicaÆiile politeiste ale doctrinei caba-
eminentul såu discipol, Iosef HamiÆ, s-au preschimbat, sub ochii nicieni çi ceea ce au spus çi aceçtia (cabaliçtii), çi-a dat seama cå
lui, în fervenÆi cabaliçti25. Aceastå doctrinå, o „inovaÆie“ a lumii acesta este adevårul“8.
diasporei, devenea tot mai periculoaså din cauza folosirii ei de Bazându-se pe compararea sistematicå a concepÆiilor caba-
cåtre creçtini în scopuri de propagandå. De aceea, Modena a com- listice cu cele platonice, Del Medigo scrie: „Aceste afirmaÆii sunt
båtut påtrunderea gândirii greceçti în religia ebraicå çi, totodatå, foarte departe de cuvintele peripateticienilor çi de principiile
folosirea Cabalei în propaganda creçtinå care se dovedea a fi sufi- lor“9. „Filozofii“ citaÆi de Messer Leon çi „învåÆaÆii“ menÆionaÆi
cient de eficace pentru a-i convinge pe evrei så se converteascå, de Del Medigo erau filozofi foarte apreciaÆi de tradiÆia culturalå
aça încât, în cele din urmå, el a încercat så convingå douå persoane ebraicå care continua så urmeze gândirea aristotelicå medievalå.
foarte apropiate lui så abandoneze interesul pentru Cabalå26. Recenta posibilitate de a avea acces la concepÆiile platonice în
Tema centralå din Ari Nohem o constituia critica aduså de autor versiunea lor latinå îi fåcea så considere Cabala înruditå cu pla-
Zohar-ului. Modena prezintå un document important pentru tonismul çi, din acest motiv, o doctrinå cu totul neglijabilå. Pânå
susÆinerea opiniei lui Del Medigo, care socotea cå datarea Zo- la epoca Renaçterii, referirile la afinitåÆile dintre Cabalå çi acel
har-ului ca provenind din epoca medievalå este falså27. Modena corpus platonic fuseserå apreciate în schimb drept pozitive, în
se referå pe larg çi elaboreazå istoria cercetårilor lui IÆhak din special de cåtre cabaliçti10.
Acra privind legåturile dintre Moçe din León çi Zohar28. De Din punct de vedere aristotelic, aceastå afinitate era înÆeleaså
atunci, orice discuÆie çtiinÆificå referitoare la istoria Cabalei nu a în sens peiorativ. Messer Leon nu a tras nici o concluzie istoricå
fåcut decât så repete mårturia lui IÆhak din Acra29. din observaÆiile sale privitoare la asemånarea dintre platonism çi
Simone Luzzato, compatriot çi contemporan cu Leone din Cabalå, lucru pe care-l face înså Del Medigo. Deçi el nu se referå,
Modena, a elaborat, în prezentarea fåcutå de el iudaismului, în mod explicit, la vreo legåturå între raportul platonism-Cabalå
problematica asemånårii dintre Cabalå çi platonism30. În faimosul çi afirmaÆia lui cå Zohar-ul e un fals dintr-o epocå târzie, mie mi
såu Discorso circa il stato de gl’Hebrei, el a comparat concepÆia se pare cå o atare asociaÆie este implicitå. Del Medigo opereazå o
despre Sefirot din Cabalå cu concepÆii analoge aparÆinând lui distincÆie clarå între „filozofii vechi“ – acei prisci theologi din
Platon çi lui Philon31, menÆionând chiar çi autori neoplatonici teoria sincretistå a Renaçterii – çi unii „platonicieni“, termen prin
mai târzii, aça-numiÆii „siriani“, printre care Plotin, Iamblichus çi care el înÆelege aparent o serie de autori mai târzii, adicå, potrivit
Porphyrios32. Luzzato a atras atenÆia asupra deosebirilor mai terminologiei noastre, pe filozofii neoplatonicieni. Dacå Del
evidente, dupå pårerea lui, dintre ideile platonice çi cele neopla- Medigo cunoçtea, într-o oarecare måsurå, istoria platonismului
tonice çi „ideile“ cabalistice, adicå faptul cå Sefirot din Cabalå târziu11, trebuia så cunoascå çi faptul cå majoritatea acestor
formau o ierarhie ce alcåtuia o punte peste abisul dintre spiritual gânditori a tråit dupå Çimon bar Iohai, care fusese considerat
çi material, constituind astfel o verigå importantå în „marele lanÆ drept autorul Zohar-ului. Cum Del Medigo stabilea cå analogiile
al existenÆei“33. Un alt subiect a cårui asemånare cu platonismul dintre Cabalå çi gândirea „filozofilor vechi“ çi a celor „plato-
a fost subliniatå era constituit din teoria din Cabalå referitoare la nicieni“ erau rezultatul elaborårii subiectelor filozofice platonice
un „spirit“ intermediar, care leagå facultatea intelectualå de func- çi vechi12, fåcutå de cåtre cabaliçti, atunci evoluÆia Cabalei trebuie
Æia fizicå a corpului34, o reminiscenÆå a corpului astral din neo- så se fi petrecut, cu siguranÆå, în epoca de dupå apariÆia neopla-
platonism35. Dacå judecåm dupå modul în care Luzzato çi-a tonismului. Potrivit lui Del Medigo sau surselor sale anonime,
formulat teoria despre Cabalå, putem socoti cå el credea în dacå într-adevår le-a avut13, Zohar-ul era cunoscut numai de
vechimea ei, deçi nu trebuie så-l consideråm nici cabalist çi nici aproximativ trei sute de ani, adicå de la sfârçitul secolului al
adversar al acestei doctrine. XII-lea. Este probabil ca Del Medigo så fi avut cunoçtinÆå de
26 23
33 48
cåtre cercetåtorii contemporani. tice moderne s-a abÆinut conçtient de la analize premature, lucru
care a urmat. Din påcate, rezultatele lor råmân adesea ignorate de Aceste forÆe må fac så cred cå întemeietorul cercetårii cabalis-
buit, în mare måsurå, la punerea bazelor activitåÆii de cercetare aceste douå sisteme.
numai cå au nutrit interes pentru aceastå doctrinå, dar au contri- lucrårile lui nu apare o analizå mai amplå a interrelaÆiei dintre
diilor ebraice din secolul al XIX-lea çi începutul secolului XX nu rânduri, influenÆa gnosticismului asupra Cabalei, în nici una din
ÆaÆi în mod negativ în privinÆa Cabalei, unii dintre pionierii stu- gnostice, cathare sau creçtine. Deçi el a remarcat, în mai multe
pozitivå cea mai comunå faÆå de Cabalå. Departe de a fi influen- Scholem gåsim numai observaÆii incidentale legate de sursele
cu ceea ce trebuie så consideråm, dupå pårerea mea, atitudinea raÆie care s-ar fi dovedit expeditivå çi prematurå. În scrierile lui
Munk çi Jellinek îi reprezintå pe acei cercetåtori evrei înzestraÆi boratå între Cabalå çi alte sisteme de gândire religioaså, compa-
så demonstreze. Nachman Krochmal, Ben Amozegh, Franck, istoricå çi de text laså pentru mai târziu o comparaÆie mai ela-
secolul al XIX-lea este mult mai nuanÆatå decât încearcå Scholem nunÆite în domeniul misticii ebraice. Cercetarea bibliograficå,
atitudinea faÆå de Cabalå adoptatå de anumiÆi cercetåtori evrei din la complexitatea fazelor iniÆiale de structurare a cercetårilor amå-
lucråri de pionierat, chiar dacå sunt incomplete. Totuçi, în general, analizei comparative, hotårâre uçor de înÆeles dacå ne gândim
precum scrierile lui Abraham Abulafia, trebuie så fie considerate culturi religioase, el a preferat, aparent, studiul textelor în locul
Açer ben David çi Iaakov haKohen, cât çi unor lucråri cabalistice lui Scholem. Datoritå vastei sale erudiÆii într-o mare varietate de
lui Steinschneider dedicate personalitåÆilor cabalistice, ca de pildå sau pe sisteme ale doctrinei, decurge din faza iniÆialå a demersului
listice, mai amplå decât cea a lui Landauer, în vreme ce articolele resului pe texte çi pe personalitåÆi ale Cabalei, çi nu pe concepte
prima trecere în revistå istoricå de proporÆii a literaturii caba- respingerea analizei comparative din mistica iudaicå. Axarea inte-
bazelor cercetårii çtiinÆifice moderne a Cabalei. Graetz a fåcut Orientarea generalå istorico-filologicå a studiilor a dus la
lor criticå faÆå de Cabalå, ci çi pentru cå au contribuit la punerea
tåtori ai iudaismului nu trebuie apreciaÆi numai pentru activitatea IV. Evaluarea unei abordåri metodologice
ficatå, este, cu toate acestea, parÆialå. Aceçti doi importanÆi cerce-
des Judentums76, ca de pildå Steinschneider çi Graetz, deçi justi-
s-a manifestat în scrierile unor reprezentanÆi ai çcolii Wissenschaft problemele ridicate de texte çi de transmiterea lor.
Critica lui Scholem aduså evaluårii negative a Cabalei, care exactå interpretare çtiinÆificå a Cabalei. Acestea sunt, în esenÆå,
cercetårii în domeniul Cabalei. noscute va putea så ne ofere un material relevant pentru o mai
aceçti critici au contribuit, într-un mod relevant, la dezvoltarea schimburi de scrisori çi a unor responsa cabalistice încå necu-
jumåtate a secolului al XIX-lea, chiar dacå tocmai câÆiva dintre influenÆat de ea?“16 Consider cå descoperirea çi analizarea unor
Cabalei de cåtre cercetåtorii evrei care au tråit în cea de a doua îngåduie så suport aceastå forÆå ce se naçte în inima mea çi så fiu
zegh, a constituit punctul de plecare al majoritåÆii criticilor aduse el îi cere: „În numele cerului, poÆi oare så-mi dai puterea care så-mi
exprimatå în lucrårile lui Krochmal, Franck, Munk çi Ben Amo- este atribuitå lucrarea Çaare Æedek. Adresându-se maestrului såu,
de råsårit. Mai mult, atitudinea relativ pozitivå faÆå de Cabalå, Æåturii orale, apare dintr-o cerere a cabalistului anonim cåruia îi
probabil, provocate de reacÆia lor faÆå de hasidismul din Europa niveluri avansate din Cabala extaticå, încredinÆate exclusiv învå-
rich Graetz, Moritz Steinschneider çi Solomon Rubin au fost, scåpat, pânå în prezent, analizei cercetåtorilor15. ExistenÆa unor
aceea, çi poziÆiile substanÆial negative faÆå de Cabalå ale lui Hein- sibil så surprindem un nivel doctrinal teozofic çi mistic care a
Æie violentå, ca aceea a lui Emden, care a precedat-o pe a sa. Dupå analiza acelor responsa aparÆinând lui David ben Iehuda este po-
evoluÆii a misticismului ebraic (sabatianismul) provocaseå o reac- în urma decodificårii unor straturi esoterice din doctrinå. Din
pårea sigur cå el nu a fost clarificat îndestul de cercetarea aca- neînsemnat din producÆia totalå. O listå a lucrårilor dispårute în
demicå. Så fi avut aceeaçi pårere çi faÆå de incapacitatea acestei perioada de expulzare a evreilor din Spania çi Portugalia, în epoca
modalitåÆi de abordare pentru a ajunge la nucleul metafizic al în care au fost distruse cele mai importante centre cabalistice,
Cabalei? Nu rezultå cå Scholem ar fi låsat un råspuns definitiv. ar cuprinde cu greu mai mult de zece titluri. Mai considerabilå
Cu toate acestea, el çi-a exprimat clar frica de moarte – moartea este în schimb cantitatea de lucråri cabalistice care nu au fost
spiritualå – ca rezultat al preocupårilor çtiinÆifice83. Încå de tânår, niciodatå încredinÆate, încå din vremea alcåtuirii lor, scrisului.
Scholem se angajase cu toatå seriozitatea în executarea de exer- Când încercåm så reconstituim diferitele concepÆii din diferitele
ciÆii practice, bazate pe tehnicile mistice ale lui Abraham Abulafia, çcoli cabalistice, trebuie så ne amintim întotdeauna cå aceste idei
aça cum mi-a deståinuit el însuçi în cursul unei discuÆii, amånunt apåreau, de la bun început, cu intenÆia de a fi împårtåçite numai
introdus chiar de el, cu puÆin înainte de moarte, în versiunea unei elite intelectuale restrânse. Principalul lor mijloc de trans-
ebraicå a autobiografiei sale84. Luate în ansamblu, confesiunile misie era învåÆåtura oralå, aça cum mårturisesc, frecvent, chiar
lui pot så dezvåluie faptul cå el a recunoscut cå abordarea çtiinÆi- cabaliçtii. Deçi acest fenomen este menÆionat explicit în nume-
ficå îçi are limitele ei. Depåçind aceste limite cu ajutorul unor roase surse cabalistice, cercetarea çtiinÆificå modernå nu a reuçit
orientåri spirituale, probabil datoritå practicårii anumitor tipuri de så extragå implicaÆiile ce decurg din acest aspect caracteristic al
experienÆå spiritualå, cercetåtorul poate evita ariditatea omului de misticii ebraice.
çtiinÆå. Din acest mod de a vedea Cabala, înÆeleaså ca învåÆåturå
Aceastå concluzie îçi gåseçte suport în diferitele afirmaÆii oralå, cel puÆin în epoca apariÆiei ei, putem så tragem douå
fåcute de Scholem, care trebuie înså considerate drept o recoman- concluzii. Prima çi cea mai importantå este nevoia de a presupune
dare timidå çi nu o confesiune amånunÆitå. Dacå vrem, Scholem existenÆa unor faze de transmitere oralå care au precedat primele
poate fi considerat un mistic teoretic – sau un mistic în teorie – çi, documente scrise ale Cabalei. AfirmaÆii clare ale unor importante
totodatå, un teoretician al Cabalei85. Folosind expresia „mistic personalitåÆi care lucrau în vremea cînd se constituia doctrina
teoretic“ nu înÆeleg så fac o judecatå negativå sau pozitivå referi- reprezintå o mårturie de necontestat a existenÆei unor tradiÆii
toare la poziÆia sa de teoretician. Interpretåri simpliste ale perso- esoterice cu multe generaÆii înainte de prima lor redactare scriså.
nalitåÆii lui reduc gratuit fizionomia sa spiritualå la activitatea sa Într-un document descoperit çi publicat de Scholem, IÆhak Orbul,
mai cunoscutå çi mai evidentå, aceea de istoric sau de „istorio- maestrul multora dintre primii cabaliçti, scrie cå tatål lui, ca çi
sof“, ignorând flagrant afirmaÆiile sale personale. Dacå Scholem stråmoçii lui, nu voia så încredinÆeze scrisului subiecte ce Æineau
a reuçit pe deplin în intenÆia sa, aceea de istoric al misticismului, de Cabalå10. La fel, Nahmanide, alt important maestru cabalist,
în adâncul såu se considera mai curând un mistic eçuat care con- personalitate de frunte a lumii ebraice, sfåtuieçte pe cel interesat
tinua så doreascå, din råsputeri, experienÆa misticå86. de esoterismul ebraic så studieze aceastå tradiÆie numai pe baza
Sunt importante contribuÆiile lui Alexander Altmann çi cele învåÆåturii unor maeçtri de prestigiu, deoarece o atare doctrinå
ale lui Georges Vajda la bibliografia Cabalei çi la analiza doctri- poate fi revelatå numai oral11. Chiar çi maeçtrii hasidici açkenazi,
nelor ei. Deçi formaÆia lor intelectualå era independentå de for- printre care çi Eleazar din Worms, se referå la o lungå genealogie
maÆia lui Scholem, ei au acceptat majoritatea pårerilor lui istorice de stråmoçi care au transmis secretele rugåciunii. Aceiaçi învåÆaÆi
çi conceptuale privitoare la Cabalå, aducându-çi contribuÆia în hasidici au încredinÆat, în cele din urmå, aceste tradiÆii scrisului
special la studiul sintezei dintre filozofie çi Cabalå87. În studiile în împrejuråri istorice cu totul speciale12. Personajele menÆionate
lor, problematica ridicatå de Cabalå este introduså în contextul is- mai sus, Abraham ben David, tatål lui IÆhak Orbul, Nahmanide çi
toriei gândirii iudeo-arabe. O atare integrare de motive cabalis- hasidim-ii açkenazi exemplificau ceea ce reprezintå, dupå mine,
36 45
47 34
problemå care i-a fost supuså (n.t.). så descrie aceastå doctrinå atât din punct de vedere istoric, cât çi
* Decizie scriså, provenind de la o autoritate rabinicå, drept råspuns la o predecesorii sau aveau så intreprindå succesorii lui. El a încercat
fenomenologic religios, în mult mai mare måsurå decât fåcuserå
care interpretarea datå de noi Cabalei ar putea så schimbe ceva, 3. În studirea Cabalei, Scholem a urmat o abordare de tip
În aceastå fazå a cercetårii, este greu de apreciat måsura în i-a permis så identifice autorii a numeroase lucråri cabalistice.
învåÆåturii orale în tradiÆia cabalisticå. lem a examinat o uriaçå cantitate de material manuscris, lucru care
frecvent citaÆi de discipolii lor, dovadå evidentå a importanÆei decât ceea ce au fåcut Landauer, Steinschneider çi Jellinek, Scho-
ibn Adret, care nu çi-au încredinÆat concepÆiile scrisului, au fost ulterioare ale literaturii cabalistice. Într-o måsurå mult mai mare
trinelor lui esoterice. AlÆi maeçtri cabaliçti, printre care Çelomo
grafiei moderne a Cabalei, întemeind structura pentru descrierile
çi nu unui public larg oferå indicaÆii clare pentru înÆelegerea doc-
2. Într-o lungå serie de studii, Scholem a pus bazele biblio-
David, discutarea unor subiecte în responsa adresate elevilor såi
ebraice în ansamblul ei.
dintre ele nefiind cunoscute din alte surse. Cel puÆin în cazul lui
cuprind deci prima prezentare de prestigiu a istoriei misticii
såi conÆin o varietate de tematici de o remarcabilå pondere, unele
din responsa lui David ben Iehuda heHasid adresate învåÆåceilor fundamentale, påstrate în texte manuscrise çi tipårite. Scrierile lui
çi lui Nahmanide, din scrisorile lui Abraham Abulafia çi mai ales mistica ebraicå pe baza unui examen scrupulos al documentelor
mentarii din epistolele lui IÆhak Orbul adresate lui Iona Gerondi 1. Scholem a trecut în revistå toate curentele principale din
permit o mai atentå interpretare a acestei doctrine. Scurtele co-
orale este constituitå din scrisori çi din responsa* cabalistice, care misticii ebraice pot fi rezumate în patru puncte fundamentale:
O altå importantå indicaÆie privind rolul central al tradiÆiei Rezultatele extraordinare obÆinute de Scholem în studiul
çi exprimate, cu evidenÆå, în documente. voi limita aici la o scurtå analizå79.
implicitå cå toate concepÆiile cabalistice principale sunt indicate cutå çi a fost amplu discutatå în numeroase articole recente, må
ebraicå este, în general, descriså çi analizatå plecând de la ipoteza Scholem. Deoarece contribuÆia lui Scholem este deja bine cunos-
este total absentå din cercetarea modernå a Cabelei. Mistica obÆinute de un contemporan mai tânår al lui Hirsch – Gershom
Dupå aprecierea mea, conçtiinÆa acestei necesitåÆi metodologice Mystics: An Appreciation, ne face så intuim rezultatele relevante
despre Cabalå poate fi, cel puÆin într-o anumitå måsurå, eronatå. Paragraful, scris în 1908, luat dintr-un eseu intitulat Jewish
mele secrete ale cabaliçtilor çi så le decodåm, concepÆia noastrå unde se aflå adevårul“78.
rang. Din acest motiv, dacå nu încercåm så dåm la ivealå proble- a apårut relativ recent. Timpul va çti, cu siguranÆå, så ne arate
chiar çi pentru cabaliçtii mai tineri, aveau o importanÆå de prim trebuie så ne facem griji din pricina aceasta. Istoriografia ebraicå
logic så presupunem cå subiectele din Cabalå, Æinute ascunse Chestiunea necesitå, în ansamblul ei, o analizå minuÆioaså, dar nu
revelatå în documente scrise, credeau cå ar fi fost Cabala. Este una apreciaÆi corect de cåtre scriitorii evrei din vremea noastrå.
ceea ce învåÆåceii lor, care considerau aceastå disciplinå ca fiind spirit: „Am pårerea fermå cå ai noçtri cabaliçti nu au fost întotdea-
geau prin Cabalå çi, în consecinÆå, revelau numai fragmentar, çi maÆia lui S.A. Hirsch drept reprezentativå pentru acea stare de
de a face o deosebire atentå între ceea ce maeçtrii cabaliçti înÆele- studii cu subiect cabalistic. În legåturå cu aceasta, consider afir-
Acest exemplu reprezintå o demonstraÆie clarå a necesitåÆii decât ce înÆeleseserå cercetåtorii anteriori77. S-au scris numeroase
relativ maturi. dentalå senzaÆia cå, în mod sigur, Cabala avea de revelat mai mult
aspectele ei råmâneau încå necunoscute chiar çi cabaliçtilor Cåtre sfârçitul secolului trecut, s-a råspândit în Europa occi-
sutå cincizeci de ani de la apariÆia Cabalei istorice, unele dintre
Putem açadar så ne dåm seama cå, la o distanÆå de mai bine de o III. Studiul Cabalei în secolul XX
mentalitatea conservatoare a rabinismului medieval. Mi se pare din punct de vedere fenomenologic. Din acest motiv, poate fi
puÆin probabil ca personalitåÆile citate så fi formulat idei noi pentru considerat întemeietorul fenomenologiei cabalistice. Este totuçi
a le prezenta apoi ca fiind semnificaÆia esotericå a iudaismului. semnificativ faptul cå majoritatea consideraÆiilor lui Scholem
Mai mult, acelaçi criteriu urmat de ei pentru a încredinÆa scrisului privind aspectele fenomenologice ale Cabalei au fost scrise într-
tradiÆii esoterice mai vechi, fie açkenazi fie provensale, e o dovadå o perioadå relativ târzie din activitatea lui de cercetare (multe
a faptului cå textele în chestiune reflectå faze anterioare. În spe- dintre ele au fost prezentate la conferinÆele anuale de la Ascona).
cial, trebuie så consideråm cå atît fragmentele care au supravieÆuit Consider cå aceastå orientare fenomenologicå târzie provine din
din opera lui IÆhak Orbul, cât çi producÆia unora din contempo- nevoia de a prezenta Cabala unui tip special de auditori care
ranii lui, printre care Eleazar din Wors, constituie sisteme elabo- frecventau acele simpozioane.
rate de gîndire misticå; oricît de dificilå ne apare interpretarea lor, 4. Scholem, ca çi Franck, considera Cabala drept un aspect
aceste scrieri demonstreazå o opticå impresionantå çi nu niçte vital al religiei iudaice, subliniind caracterul central al tradiÆiei
observaÆii sau intuiÆii limitate. Totalitatea acestor prime docu- cabalistice pentru o corectå înÆelegere a evoluÆiei iudaismului.
mente mistice reflectå deci niçte faze de dezvoltare precedente, ImportanÆa pe care Scholem o atribuia pluralismului gândirii
care scapå documentaÆiei istorice13. ebraice îi permitea så integreze în ea Cabala çi consecinÆa ei, saba-
Este necesar så notåm cå aceastå precizare nu trebuie înÆeleaså tianismul. Potrivit lui Scholem, iudaismul e tot ceea ce elaboreazå
ca o afirmaÆie cu privire la vechimea Cabalei. Nu vreau så merg o generaÆie determinatå de evrei ca fiind propria ei expresie.
mai departe cu aceastå chestiune complexå çi complicatå; Æin înså så
subliniez cå tradiÆia Cabalei poate fi consideratå, pe bunå dreptate,
Scholem çi-a început activitatea de cercetare încercând så
rezultatul unor evoluÆii religioase determinate, fapt care nu în-
descopere substratul metafizic al gândirii cabalistice80. Deçi nu a
seamnå înså cå ea s-a format în totalitate în perioadele precedente.
admis niciodatå fåÆiç acest lucru, el considera cå, la un nivel mai
ImportanÆa tradiÆiei orale nu a fost diminuatå decisiv de
apariÆia primelor scrieri cabalistice. Dovada acestei afirmaÆii este profund, Cabala exprimå o realitate metafizicå ce poate fi sur-
uçor de verificat în numeroase texte sau prin analiza tehnicilor de prinså pe baza unei hermeneutici foarte precise, cu ajutorul unor
compunere a primelor documente cabalistice. În acest context, instrumente istorice, filologice çi filozofice81. Prin decodificarea
voi da numai cîteva exemple. Am menÆionat deja afirmaÆiile lui simbolurilor çi discernând liniile de dezvoltare istoricå a concep-
IÆhak Orbul çi ale lui Nahmanide, referitoare la acest subiect. telor fundamentale, ca çi printr-o meticuloaså cercetare biobiblio-
Trebuie så notåm çi faptul cå unele idei cabalistice erau transmise graficå, Scholem a încercat så se apropie de „munte“, adicå de
oral chiar çi cabaliçtilor çi numai dupå ce aceçtia împliniserå nucleul unei atari realitåÆi. Aça cum mårturisea chiar el, açtepta
patruzeci de ani. La începutul secolului al XIV-lea, un cabalist de un semn de la acel nucleu82. Nu çtiu dacå a primit efectiv un
importanÆa lui Çem Æov ibn Gaon era deja dispus så compunå un semnal de acest fel, cel puÆin în scrierile sale nu este posibil så
comentariu suplimentar în care så explice aluziile lui Nahmanide surprinzi prezenÆa sau absenÆa açteptatei solicitåri. Ceea ce nu
la anumite secrete cabalistice; çi totuçi, el a repetat, în mai multe poate fi înså tågåduit este adânca sa convingere cå disciplina
rânduri, cå existå subiecte care nu pot fi revelate. În råspunsul la Cabalei este o disciplinå care cuprinde în sine cåutarea Divi-
scrisoarea unuia dintre elevii såi care îi cerea explicaÆii cu privire nului întreprinså de cabaliçti çi, probabil, råspunsul lor la ceea
la un subiect cabalistic precis, Çem Æov i-a scris cå nu i-a revelat ce considerau ei a fi contactul cu Divinul. Este dificil så descriem
subiectul în timpul lecÆiilor sale, deoarece studentul nu împlinise ce anume credea cu precizie Scholem despre legåtura dintre cele
încå patruzeci de ani. Acum, cå depåçise aceastå vârstå, elevul se douå teme: nucleul metafizic al Cabalei çi „muntele“, nucleu al
afla departe, iar subiectul nu-i putea fi comunicat prin scris14. realitåÆii. Cel puÆin în privinÆa acestui din urmå punct, Scholem
46 35
41 40

preluåri poate fi înså folositoare. Cabalå çi Halaha118.


prezintå multe aspecte problematice, o analizå a cauzelor acestei studiu de pionierat al lui Jacob Katz, privind legåturile dintre
singur specialist – Scholem. Preluarea în bloc a poziÆiilor acestuia Aceastå lacunå este acoperitå parÆial de recentul çi remarcabilul
riri bazate, în mod exclusiv, pe afirmaÆiile personale ale unui çi unele tipuri clasice ale literaturii ebraice ca Midraç çi Halaha.
rial. Mai mult decât în alte discipline, ne gåsim în faÆa unor refe- Vreme îndelungatå a fost neglijatå çi legåtura dintre Cabalå
autentic çi pårerile specialiçtilor privind conÆinutul acestui mate- cercetåtori o direcÆie de investigat promiÆåtoare117.
este, încå, incapacitatea de a face o deosebire între materialul ismailite asupra Cabalei. În acest fel, savantul a aråtat viitorilor
tarea çtiinÆificå este açadar complet absentå. Mult mai råspânditå tare116. S. Pines a reconstituit de curând influenÆa unor doctrine
valoare egalå cu valoarea Cabalei. Obiçnuita prudenÆå din cerce- din epoca posterioarå constituie çi aståzi un subiect de cerce-
meniul religiilor comparate au atribuit pårerilor lui Scholem o la Damasc. InfluenÆa probabilå a hasidismului sufit asupra Cabalei
tori serioçi. În mai bine de un caz, ebraiçti sau cercetåtori din do- du-le direct din sufismul islamic, în epoca de înflorire a acestuia
cât felul în care sunt folosite aceste referiri chiar de cåtre cercetå-
evrei din Galilea au introdus concepte çi practici sufite, derivân-
acestei situaÆii nu este atât såråcia referirilor la misticismul iudaic,
în Cabalå. Putem presupune, pe bunå dreptate, cå unii cercetåtori
sporadic, texte traduse1. Ceea ce constituie inconvenientul real al
pe material de mâna a doua: lucrårile lui Scholem sau, mult mai turå misticå iudaicå, scriså în limba arabå, în infiltrarea sufismului
chiar çi atunci discuÆiile çtiinÆifice se bazeazå aproape invariabil evidentå cu privire la rolul de mediator exercitat de aceastå litera-
în cadrul studiilor comparatiste, concepte sau idei cabalistice, dar iudaic oriental din secolul al XIII-lea, deçi nu avem nici o dovadå
cismul islamic, hindus sau budist. Numai rareori sunt menÆionate, nitå de existenÆa prealabilå a unor motive sufite în hasidismul
acestea, Cabala nu se bucurå încå de aceeaçi consideraÆie ca misti- elemente sufite115. Este posibil ca aceastå sintezå så fi fost înles-
au ajuns la un înalt grad de respectabilitate academicå. Cu toate Galilea, Cabala extaticå a lui Abraham Abulafia s-a contopit cu
D
contribuÆii ale contemporanilor lui, studiile cabalistice
atoritå lucrårilor lui Gershom Scholem çi importantelor
încå din ultimele decenii ale secolului al XIII-lea, probabil în
folosit din Cabalå nici elemente teozofice, nici extatice. Totuçi,
sufiÆi ca Abraham ben Moçe Maimonide çi discipolii lui nu au
pene, pânå la sfârçitul secolului al XIII-lea114. Maeçtrii hasidici
pe elemente sufite nu a avut nici o influenÆå asupra Cabalei euro-
Dezvoltarea în Orient a unui centru de misticå iudaicå bazatå
truns pe diferite cåi în Cabala spaniolå113.
jumåtate a secolului al XIII-lea, anumite tehnici mistice au på-
liçti112. Aça cum vom avea ocazia så remarcåm mai jos, în a doua
deosebite, exercitatå de teologia açkenaz asupra primilor caba-
elemente derivate din hasidismul açkenazå, simptom al influenÆei
mårturiile lui Iaakov ben Çeçet çi ale lui Nahmanide, în care apar
suplimentare, prezente în textele hasidice. La aceasta se adaugå
trebuie så fie din nou abordatå pe baza unor motive „gnostice“
asupra Cabalei timpurii. Mi se pare cå întreaga problematicå
actual, le dernier cri în problema influenÆei gândirii hasidice
OBSERVAæII METODOLOGICE gios cercetåtor al hasidismului açkenaz råmân, pânå în momentul
colului al XIII-lea“111. Aceste afirmaÆii ferme ale celui mai presti-
Capitolul 2 teoreticå, total stråinå de Cabalå, cel puÆin pânå la jumåtatea se-

uitate pe care am propus-o. Chiar çi o nouå lecturå a textelor stu- tice çi de speculaÆie filozoficå este caracteristicå pentru activitatea
diate de Scholem ne poate duce la descoperiri neaçteptate çi intere- lor de cercetare88. Altmann a mai contribuit çi la investigarea
sante. Manuscrise descoperite de curând pot så reprezinte variante legåturilor dintre materialul vechi iudaic çi cel gnostic, ca çi la
mai bune, care så schimbe sensibil concluziile bazate pe versiuni studierea legåturii dintre Cabalå çi gândirea postmedievalå, atât
mai puÆin importante. Mai mult, studierea contextului unora dintre cea din epoca Renaçterii cât çi din epoca modernå89. Unii cerce-
citatele folosite de Scholem poate så determine uneori interpretåri tåtori mai tineri, printre care doresc så-i menÆionez pe Sarah
diferite. Heller-Willensky çi pe David Blumenthal, au continuat studiile
referitoare la sinteza filozofico-cabalisticå90.
II. Materialul pierdut ImportanÆa platonismului pentru gândirea iudaicå în general
a fost puså în evidenÆå în studiile lui Ytzhak Baer despre iudaismul
Oricum, problemele care decurg din literatura legatå de Cabalå din timpul celui de al doilea Templu. Baer asocia numeroase con-
depåçesc dificultåÆile ridicate de volumul ei. Chiar totalitatea cepÆii semnificative din iudaismul vechi cu influenÆa gândirii lui
lucrårilor tipårite çi a manuscriselor, în pofida numårului lor uriaç, Platon asupra lui Philon din Alexandria çi asupra filozofiei maeç-
poate cu greu så cuprindå tradiÆia doctrinalå cabalisticå în tota- trilor din Palestina91. Astfel a fost dovedit substratul platonic din
litatea ei, çi aceasta pentru cel puÆin douå motive. Cel mai evident, mistica ebraicå. În câteva note la studiile sale, Baer se referå la for-
chiar dacå de mai micå importanÆå, este pierderea, în parte provo- mulåri cabalistice care reflectå influenÆa acestor mai vechi tradiÆii
catå de vicisitudinile istoriei evreilor, a multor lucråri interesante iudaice92. Pânå în prezent, propunerile lui Baer nu au fost înså
compuse de cabaliçti iluçtri. Pogromurile çi expulzårile nu au con- acceptate de cåtre cercetåtori. Ele au fost chiar ignorate în mod
tribuit, bineînÆeles, la conservarea unor manuscrise unice. Aceasta deliberat în lucrårile lui Scholem sau ale lui E.E. Urbach care dis-
pare så fi fost soarta unor lucråri ca de pildå scrierile lui Moçe din cutå tematici analoge. Cu toate acestea, Baer are meritul de a fi
Burgos, Moçe din León4, IÆhak din Acra5 çi Abraham ben Eliezer oferit implicit o interpretare alternativå la evoluÆia misticii iudaice,
haLevi6. înÆeleaså ca fenomen dezvoltat în mod organic din Antichitate çi
Al doilea motiv important al dispariÆiei unor lucråri caba- pânå în Evul Mediu. În pofida unor imperfecÆiuni, ca de pildå
listice o constituie auocenzura impuså scrierilor lor chiar de cåtre excesiva importanÆå atribuitå unor elemene stråine – mai ales
cabaliçti. Pierderea lucrårilor profetice ale lui Abraham Abulafia7, greceçti – în formarea gândirii ebraice în general çi a misticismu-
natura fragmentarå a secÆiunilor care au supravieÆuit din Sefer lui în special, abordarea fåcutå de Baer reprezintå unica tentativå
haMeçiv8 çi reducerea revelaÆiilor maghidice ale lui Iosef Karo la de a urma o orientare diferitå de cea a lui Scholem. Aceastå parti-
a cincizecea parte din original9 constituie dovezi suficiente ale cularitate meritå o atenÆie specialå, din moment ce ea se detaçeazå
tendinÆei de a suprima anumite aspecte ale misticii iudaice. Supra- în net contrast cu tendinÆa fundamental conformistå caracteristicå
vieÆuirea unor manuscrise unice în Æinuturi stråine de universul cercetårii çtiinÆifice din domeniul Cabalei, cristalizatå în adeziu-
ebraic, ca Dublin, Palo Alto çi Melbourne, dovedeçte destinul nea la teoriile lui Scholem privind evoluÆia misticismului iudaic.
incert al acestor lucråri. Aceastå sumarå trecere în revistå a studiilor ebraice occiden-
tale cu privire la Cabalå revelå interesul constant pentru raportul
III. Problema tradiÆiei orale Cabalå-filozofie. Potrivit lui Franck, Cabala constituie „la phi-
losophie religieuse“ a evreilor. Dupå Munk, ea reprezintå o rami-
În comparaÆie cu numårul de scrieri cabalistice ajunse în ficaÆie a speculaÆiilor Çcolii din Alexandria. Pentru Krochmal,
posesia noastrå, textele pierdute nu reprezintå decât un procent Cabala trebuie apreciatå în legåtura ei cu facultatea imaginativå,

44 37
43 38
cel mai important obiectiv din recuperarea lucrårilor în manuscris în douå faze principale: Cabala spaniolå, care cuprinde perioada
Explorarea materialului nou nu reprezintå înså unicul çi nici În termeni generali, istoria Cabalei este, de obicei, împårÆitå
Scholem. iudaice care s-au manifestat în aceeaçi epocå.
nesocotit încå din epoca publicårii studiilor fundamentale ale lui cu privire la legåtura dintre Cabalå çi alte douå miçcåri mistice
pentru abordåri integrative pare a constitui un imperativ, adesea a studiului nostru, mi se par necesare câteva scurte consideraÆii
tatea de documente cabalistice ce pot fi folosite ca materie primå filozofie çi Cabalå çi dintre gnosticism çi Cabalå. În aceastå fazå
posesia noastrå unei studieri atente. Necesitatea de a spori canti- axat discuÆia cu precådere pe afinitåÆile çi analogiile dintre
natura Cabalei, va trebui så supunem întreg materialul aflat în riÆilor cercetåtori ai Cabalei începând cu epoca Renaçterii, am
Înainte de a începe o discuÆie cu un caracter mai general despre În analiza mea descriptivå privind evoluÆia pårerilor dife-
evidenÆå necesitatea de a urma directivele indicate de Scholem. s-au petrecut în iudaismul occiental începând cu secolul trecut93.
acestei lucråri sunt luate din surse manuscrise, ceea ce pune în poate fi cu uçurinÆå înÆeleaså pe fundalul mutaÆiilor religioase ce
notat faptul cå un numår considerabil de citate aflate în secÆiunile çi la modul specific de a le duce la îndeplinire. Aceastå tendinÆå
anumite documente tratate numai în fugå de cåtre cercetåtor. De dreptul ignorat, aspectul central al discuÆiei cu privire la porunci
dupå sfârçitul anilor 60), fie din intenÆia mea de a pune în evidenÆå termeni neobiçnuiÆi. În sfârçit, a fost subevaluat, când nu a fost de-a
inaccesibile lui Scholem (unele lucråri au fost descoperite numai o filozofie care påstreazå alte tipuri de speculaÆie, exprimate înså în
fie din cercetårile mele personale asupra textelor cabalistice filozoficå pentru a exprima påreri idiosincratice, ci mai degrabå
prins înså acest studiu cu scopul de a oferi câteva intuiÆii rezultate consideratå un fenomen religios care utilizeazå o terminologie
cipale din Cabalå poate fi acuzatå de aceleaçi lacune. Am între- Divin. Potrivit cercetåtorilor menÆionaÆi, Cabala nu trebuie så fie
evident cå çi încercarea mea de a trece în revistå conceptele prin-
nu o cale de urmat pentru a experimenta textele revelate de cåtre
zie reprezentatå de materialul råmas çi acum în manuscris. Este
un mod de a påtrunde în texte çi de a înÆelege structura divinå, çi
listice, niciodatå analizate çtiinÆific, çi permanenta surså de confu-
detrimentul celui mistic. Simbolismul cabalistic a fost înÆeles ca
de o atare importanÆå, datå fiind uriaça cantitate de tratate caba-
singur conçtiinÆa savantului de a nu fi pregåtit så atace un proiect Scholem, care au privilegiat importanÆa aspectului speculativ în
s-a limitat så-i descrie principalele curente çi çcoli, dovedeçte parte acceptatå de acei cercetåtori moderni, incluzându-l çi pe
Faptul cå Scholem nu a scris o istorie a misticii ebraice, ci un corpus bine definit de texte mistice. Aceastå rezervå a fost în
Aceastå carenÆå derivå din însåçi natura materialului. specie deosebitå de cunoaçtere esotericå, o „gnozå“ iudaicå, çi nu
adecvatå çi imparÆialå a doctrinei din Cabalå este imposibilå. tele lui mai practice çi experimentale. Cabala a fost consideratå o
Æia asupra faptului cå, în stadiul actual al cercetårii, o descriere culative ale acestui tip de misticism, neglijând adesea total aspec-
tanÆa unui anume personaj, çcoalå sau text. Aç vrea så atrag aten- secolul trecut, menÆionaÆi mai sus, au dat prioritate aspectelor spe-
decât la manuscrise – sau de ipoteze conceptuale privind impor- aduse Cabalei. Ca çi gânditorii din Renaçtere, çi cercetåtorii din
factori tehnici – de pildå, se ajunge mai uçor la lucråri tipårite sesizåm influenÆa neoplatonismului exercitatå asupra criticii
exhaustivå, se poate întâmpla ca un atare efort så fie blocat de zofie, întreprins în epoca Renaçterii, dându-ne posibilitatea så
çi, în pofida ei, cercetåtorul încearcå s-o organizeze într-o ordine tatis mutandis, ecoul efortului de a transforma Cabala în filo-
patru. Când cantitatea de material este prea mare, uriaçå chiar, neoplatonicå. În orientårile acestor cercetåtori se surprinde, mu-
cu privire la devekut, aça cum vom putea remarca în capitolul raÆie çi atracÆie pentru Cabalå, a comparat-o adesea cu gândirea
tului3. Acelaçi lucru se poate spune despre studiile lui Scholem colul al XIX-lea care mai mult decât oricare altul a dovedit admi-
care sunt indispensabile pentru o descriere exhaustivå a subiec- filozofie este evidentå). Pânå çi Ben Amozegh, gânditorul din se-
Cabalå omit unele idei care se gåsesc în lucrårile lui Abulafia çi inferioarå celei intelectuale (çi în acest caz referirea implicitå la
I. DificultåÆi cantitative de la începutul secolului al XIII-lea pânå în anul 1492, data
expulzårii evreilor din Spania, çi Cabala din Safed, care a înflorit
În primul rând, un fapt care trece de obicei neobservat îl la mijlocul secolului al XVI-lea. Principalele sisteme cabalistice
constituie volumul uriaç de texte cabalistice. Pânå în prezent, nu çi-au avut originea în unul din cele douå centre menÆionate, çi de
existå o evidenÆå bibliograficå exhaustivå a acestui corpus literar. la ele s-au råspândit în toatå lumea ebraicå. Cu toate acestea,
Ne gåsim într-o mare confuzie în privinÆa miilor de lucråri çi frag- existå cel puÆin încå douå arii care au introdus în vastul fluviu al
mente cabalistice, în majoritatea lor încå în manuscris, în mare tradiÆiei doctrinale cabalistice tradiÆiile çi conceptele lor esoterice,
parte anonime çi încå neidentificate. Mai mult, este regretabilå cât çi autoritatea maeçtrilor lor spirituali. Må refer la hasidismul
absenÆa unui repertoriu cu numele cabaliçtilor. Strådaniile lui açkenaz din provinciile franco-germane, dezvoltat între secolele
Scholem de a cerceta aceastå producÆie literarå au fost extraordi-
al XII-lea çi al XIII-lea, çi la hasidismul care a înflorit în Orient
nare. Încå din anii 30, a colindat neobosit prin bibliotecile din
întreaga Europå. Pe baza cercetårilor sale, Scholem a publicat (Egipt, Æara Israelului çi ariile înconjuråtoare) de la începutul
câteva studii bibliografice importante. Unul din ele, scris în 1933, secolului al XIII-lea. Textele mistice produse în aceste regiuni au
examineazå producÆia legatå de interpretarea schemei celor zece fost studiate separat, dar impactul ideilor transmise sau apårute
Sefirot çi cuprinde, numai el, o sutå treizeci de lucråri, în cea mai acolo asupra istoriei Cabalei nu a fost încå suficient cântårit.
mare parte a lor anonime çi påstrate numai în manuscris2. Numeroase sunt studiile dedicate, în cursul secolului al
În al doilea rând, dificultåÆile care decurg chiar dintr-o per- XIX-lea, hasidismului açkenaz. Mai aproape de noi, Abraham
fectå cunoaçtere a acestui uriaç corpus de scrieri sunt numeroase. Epstein94, Yekutiel Kamelhar95, Ytzhak Baer96, Gershom Scho-
Må voi limita numai la examinarea celor mai evidente. În primul lem97, Joseph Dan98, Georges Vajda99, E.E. Urbach100, Hayim
rând, selecÆia cårÆilor alese pentru descrierea bibliograficå çi Soloveicic101, Ivan Marcus102 çi Abraham Grossman103 au obÆinut
pentru a fi folosite în analiza fenomenologicå a influenÆat, în mod rezultate remarcabile în intenÆia lor de a clarifica multe chestiuni
hotårâtor, imaginea datå domeniului. Eforturile concentrate pe un bibliografice, conceptuale çi sociale legate de acest corpus al
sector determinat dådeau imediat un deosebit relief unui anume literaturii mistice. Publicarea unor texte importante, sub îngrijirea
personaj sau unei anumite çcoli. De aceea, o analizå echilibratå lui Dan104 çi Vajda105, a contribuit la o mai bunå cunoaçtere a
în acest stadiu incipient al cercetårii cabalistice este pur çi simplu acestui sector al misticii iudaice de cåtre cercetåtorii contempo-
utopicå. Så vedem câteva exemple. Scholem çi-a petrecut mulÆi rani. Problematicile apårute din contactul Cabalei cu hasidismul
ani ca så culeagå dovezi cu privire la diferitele faze ale miçcårii açkenaz au fost tratate numai superficial – majoritatea contribu-
sabatiene, acordând importanÆå oricårui amånunt istoric din viaÆa Æiilor pe aceastå temå vizeazå influenÆa Cabalei asupra maeçtrilor
lui Sabbatai ævi çi a lui Nathan din Gaza, în vreme ce, în net con-
hasidici106. Scholem a demonstrat cå Sefer haBahir a fost duså în
trast, opere capitale ale unor personalitåÆi ilustre ale misticii ca
Moçe Haim Luzzato çi Nahman din BraÆlav sunt menÆionate Provence de cåtre açkenazi107. Dupå pårerea lui, unele motive
foarte rar. Un alt exemplu. Scholem era foarte interesat de Abra- teozofice atestate într-o lucrare a lui Eleazar din Worms108 au o
ham Abulafia çi de lucrårile acestuia, în asemenea måsurå încât a provenienÆå analogå. Dan a întreprins o analizå mai amånunÆitå a
dedicat celebrului cabalist un întreg capitol din lucrarea sa Marile acestor elemente109, încheindu-çi studiul cu urmåtoarea afirmaÆie:
curente ale misticii ebraice, cât çi diferite conferinÆe în ebraicå, „Se pare cå putem susÆine cå hasidismul açkenaz nu a cunoscut
difuzate prin copii litografiate. Dar într-o serie de studii cu subiect Cabala pe care o cunoçteau înså înÆelepÆii provensali, çi chiar dacå
cabalistic, pentru care gândirea lui Abulafia avea mare impor- ar fi avut la dispoziÆie surse cvasicabalistice sau protocabalistice,
tanÆå, acesta nu este menÆionat defel. Tot aça, contribuÆiile lui elementul cabalistic gnostic le era necunoscut“110. De aceea, con-
Scholem cu privire la semnificaÆia Torei çi hermeneutica din chide el, trebuie så consideråm „hasidismul açkenaz ca o miçcare
42 39
49 64
telor acestui tip de cercetare la materialul din Cabalå poate numai Din gr. noeo, a gândi, a se gândi, a medita (n.t.). *
experienÆe çi concepte religioase. Aplicarea mecanicå a rezulta-
abordåri hermeneutice, cu totul reducÆioniste, ale varietåÆii de asemenea teorii pentru studierea experienÆei mistice. Altminteri,
perspectivele lor au un evident caracter platonizant çi constituie cei din urmå nu au acordat suficientå atenÆie implicaÆiilor unei
de Jung, care voia så descopere arhetipurile psihicului uman; cåtre mistici, cât çi de specialiçtii în misticism. Cu toate acestea,
schemele religiilor pot fi comparate numai cu acelea întreprinse descriu experienÆe de acest tip este acceptatå, în general, atât de
Tentativele de amalgamare fåcute de Eliade pentru a da la ivealå Ipoteza, implicitå sau explicitå, cå documentele în chestiune
aceastå ultimå fazå a cercetårii sale pot fi rareori susÆinute de text. depåçind stårile obiçnuite de conçtiinÆå.
Eliade cu caracter comparativ. Generalizårile caracteristice pentru gioaså convenÆionalå care încearcå så transmitå o experienÆå
så fie consideratå dåunåtoare. Så luåm ca exemplu lucrårile lui acestor descrieri, bazate pe o terminologie filozoficå sau reli-
simplistå a unor tipuri de studii comparate cu textologia trebuie çi fraze despre unirea misticå alcåtuiesc materia principalå a
ar trebui så fie evidente de la sine. Pe de altå parte, çi combinaÆia limitate: un limbaj erotic bogat în imagini, propoziÆii noetice *
unei utilizåri exclusive a criticii de text, în cazul literaturii mistice, revelå mai curând forme de articulare semanticå destul de
text serios decât o analizå comparatå inadecvatå. Totuçi limitele rienÆei mistice ca atare, o analizå a expresiei sale prin scrieri
Vreau så subliniez cå må intereseazå mai mult un studiu de Fårå så luåm o poziÆie în disputa despre natura finalå a expe-
ale cercetårii moderne în domeniul religiilor comparate19. pramundane çi, uneori, în cele din urmå, cu însuçi Dumnezeu.
perspective teoretice care så derive din evoluÆiile contemporane cåror expresie literarå apare în descrieri de unire cu entitåÆi su-
de nenumårate ori, fårå înså o încercare efectivå de a ajunge la noi misticism culmineazå, uneori, cu experienÆe paranormale, a
måsurå, de teoriile lui Scholem. Pårerile acestuia au fost reluate vieÆii religioase care caracterizeazå cele mai multe forme de
toare cu privire la misticismul ebraic care så difere, într-o oarecare misticismului este unirea cu Dumnezeu. Intensificarea D
metodologicå decurge surprinzåtoarea absenÆå de teorii inova- acå misticismul este chintesenÆa religiei, chintesenÆa
recente privind mitul, simbolismul sau mistica. Din aceastå limitå
mistice, fårå a se Æine seama de principalele evoluÆii ale cercetårii
abordarea unilateralå a textelor bazate pe concepte mitice sau
Evelyn Underhill. De notat faptul cå aceste observaÆii se referå la
ilustre de cercetåtori ai gândirii mistice ca Ernst Cassirer sau
Cu totul întâmplåtor, au fost citate numai câteva personalitåÆi
Leeuw, Victor Turner çi Paul Ricoeur, au fost complet ignorate.
nu-i mai menÆionez pe Claude Lévi-Strauss, Gerardus van der
ebraicå, numele lui Mircea Eliade sau al lui R.C. Zaehner, ca så
Cabalå, publicate începând cu sfârçitul anilor 40 în special în
pective de cercetare18. În pofida numårului mare de studii despre
çi de text, abordarea lui Scholem nu a fost îmbogåÆitå cu noi pers-
pasivå a textologiei17. Chiar în faza de început a studiilor istorice MISTICA IUDAICÅ
datå de Scholem studiului pe text s-a transformat într-o ideologie TIPOLOGIA LUI DEVEKUT ÎN
majoritatea studenÆilor çi discipolilor lui, importanÆa iniÆialå acor-
care s-a transformat cu trecerea timpului în ideologie tacitå. Pentru Capitolul 3
Aceastå afirmaÆie mi se pare echivocå, deçi nu e lipsitå de un sâm- înÆelegere a semnificaÆiei lor sau a structurilor în care acestea au
bure de adevår. O experienÆå întreprinså de un anume individ fost încorporate. În ansamblul ei, Cabala teozoficå este o expu-
poate fi cu totul personalå, aça încât folosirea impresiilor çi sen- nere sistematicå a unei concepÆii cosmice care depåçeçte tratarea
zaÆiilor lui în scopul de a le înÆelege mai bine çi de a le exprima pe fragmentarå a unor argumente teologice, proprie Talmudului,
acelea aparÆinând unui alt individ se poate dovedi, concomitent, Midraçului sau literaturii gnostice. Dacå în Cabalå s-a påstrat un
eronatå çi folositoare. Cu toate acestea, cunoaçterea directå atinså material legat din punct de vedere istoric de vechi concepÆii
de cabaliçtii care studiazå çi tråiesc în acord cu exigenÆele din ebraice a cåror urmå se regåseçte încå în literatura veche, este tot
Cabalå poate så îmbogåÆeascå concepÆia çtiinÆificå despre esenÆa atât de plauzibil ca literatura cabalisticå de la începuturi så pås-
Cabalei. Contactul direct cu acei cabaliçti care nu numai cå stu- treze un material vechi care nu se mai regåseçte în alte surse lite-
diazå, dar çi respectå regulile Cabalei poate duce la o îmbogåÆire rare. E vorba numai de o ipotezå, care nu poate fi înså respinså
a înÆelegerii cercetåtorului a ceea ce este Cabala. În mod ciudat, fårå o cercetare mai profundå.
aceste contacte nu sunt considerate productive în lumea çtiin- Pe baza unei serii de studii publicate în ultimii ani, doresc så
Æificå, în pofida faptului cå cercurile cabalistice din Ierusalim çi propun ceea ce definesc eu drept o abordare reconstitutivå çi care
Benai Barak sunt foarte aproape de centrele academice de stu- poate fi înÆeleaså ca o încercare de a folosi structuri conceptuale
diere a Cabalei, întreaga cercetare din domeniul Cabalei fiind mai elaborate din Cabalå, cu scopul de a examina diferitele motive
axatå exclusiv pe textele scrise. Din acest motiv, nu existå nici o de origine veche çi de a le organiza în structuri coerente38. O astfel
analizå de ansamblu, aduså la zi, a gândirii cabalistice contem- de abordare se sprijinå pe ipoteza cå în Cabala medievalå nu au
porane. A trecut mai bine de un secol de când etnologii au început påtruns numai motive vechi, fårå nici o legåturå aparentå cu aceastå
så înÆeleagå importanÆa culegerii de date çi a studierii contactelor doctrinå, dar çi structuri mai complexe care nu s-au påstrat în alte
cu cele mai îndepårtate triburi pentru studiile lor descriptive. Au texte. Materialul cabalistic poate fi folosit pentru a contribui la
trecut douå decenii de la apariÆia studiului psiho-fiziologic al o înÆelegere mai bunå a motivelor specifice, cât çi pentru a alcåtui
experienÆelor mistice. Cu toate acestea, chiar çi acum, cercetåtorii structuri mai ample care så permitå o mai profundå cunoaçtere a
din domeniul misticii iudaice lucreazå exclusiv pe baza textelor, misticii vechi; desigur, analiza unui asemenea material este, fårå
fårå så-çi dea måcar seama de necesitatea de a avea un contact îndoialå, mai complicatå çi trebuie întreprinså numai cu mare
direct cu cei care le sunt atât de aproape – cabaliçtii. prudenÆå. O examinare circumspectå çi meticuloaså a materialului
A stabili un contact între lumea çtiinÆificå çi cabaliçti implicå cabalistic çi a tradiÆiei precabalistice ne poate duce la rezultate
dificultåÆi diferite de acelea cu care se confruntå etnologii în semnificative. Presupunând în schimb cå vechii mistici evrei care
contactul lor cu membrii unor culturi primitive. Înså, pe lângå au influenÆat într-o oarecare måsurå gnosticismul erau în posesia
aspectele negative apar çi numeroase avantaje. Cercetåtorul çi unei concepÆii mai complexe despre realitatea divinå çi despre tra-
cabalistul au în comun o cantitate considerabilå de cunoçtinÆe diÆia iudaicå, nu vom putea întâlni în textele vechi, decât rareori,
privind subiecte religioase esoterice. Vorbesc aceeaçi limbå (sau discuÆii mai elaborate pe acest subiect. Consider cå în Cabalå s-au
aceleaçi limbi – må refer la råspândirea idiçului printre cerce- menÆinut probabil câteva vechi structuri conceptuale în måsurå så
tåtorii hasidismului). Amândouå categoriile au studiat deja o ofere o viziune mai omogenå despre motive çi texte care altfel
cantitate determinatå de texte literare esoterice. Existå înså ar fi putut apårea ca lipsite de legåturå între ele, iar uneori de-a
câteva obstacole, ce nu pot fi uçor trecute, uneori fiind de-a dreptul de neînÆeles. Abordarea reconstitutivå priveçte, în primul
dreptul de neînvins. Cabalistul este, de la bun început, suspicios rând, textele existente înainte de Cabalå, înÆelegerea lor putând fi
faÆå de „monstruozitatea“ ciudatå pe care o întâlneçte. O persoanå elaboratå prin aplicarea unei structuri conceptuale, pânå aståzi
52 61
50
la folosirea prudentå çi a altor sectoare din studiile umaniste –
a acestei doctrine. Nu avem înså nici un motiv så ne abÆinem de
contribuÆii aduse de comparativism la o cunoaçtere mai preciså
menelor cabalistice. Am vorbit deja în altå parte despre posibilele
actualå) este incapabil så fie sensibil la aspectele vitale ale feno-
(care reprezintå singura metodologie utilizatå de cercetarea
literatura cabalisticå numai din punctul de vedere al criticii de text
încerca, totodatå, så le modifice. Un cercetåtor care se apropie de
înÆeles, dat fiind cå ea cuprindea concepÆii mistice despre fiinÆå çi
tic-experimental, mai mult decât o teorie speculativå. Lucru de
bilitatea de a considera efectiv Cabala un gen de misticism prac-
Aceastå din urmå observaÆie aratå posibilitatea sau proba-
în opera cercetåtorilor fenomenului mistic20.
unio mystica este absentå din misticismul iudaic poate fi regåsitå
mult decât oricare altå afirmaÆie a lui Scholem, aserÆiunea lui cå
dernå aplicatå la religii, în general, çi la misticå, în particular. Mai
ar putea så se dovedeascå înså profitabilå pentru cercetarea mo-
examinatå în forma sa conceptualå, cu ajutorul unei analize care
rar menÆionatå. Mai mult, structura gândirii ei a fost numai relativ
Joachim Wach, R.C. Zaehner, W.T. Stace, Frits Staal, Cabala este
discuÆie mai amplå despre misticism. De exemplu, în studiile lui
a fåcut dificil demersul de a include studiile privind Cabala într-o
nuite în cadrul studiilor comparate çi fenomenologice de religie
Rezerva cercetåtorilor de a utiliza concepte çi noÆiuni obiç-
forma unui esoterism iudaic. cu fenomene analoge.
intruziune de elemente gnostice çi neoplatonice, prezentate sub unde ea existå, poate fi evidenÆiatå adecvat prin compararea lui
tericå – çi scepticismul cercetåtorilor care o considerå drept o turile unui fenomen mistic determinat, iar unicitatea lui, acolo
Cabala de cåtre cei mulÆi – o autenticå învåÆåturå iudaicå eso- religioase; printr-un examen textual riguros se pot reliefa tråså-
pare cå existå o mare diferenÆå între modul în care este înÆeleaså så ignore caracteristicile proprii tipurilor particulare de structuri
tându-se numai cu câteva proteste lipsite de semnificaÆie44. Se liza comparatå, cel puÆin dupå criteriile folosite de Eliade, tinde
men istoric, iar din a doua jumåtate a secolului al XV-lea confrun- formulare a naturii specifice anumitor concepÆii din Cabalå. Ana-
serioaså în prima sutå de ani care a urmat dupå apariÆia ei ca feno- lizei de text çi a analizei comparate va contribui la o mai bunå
apoi de un public mai larg, fårå så fi întâmpinat o împotrivire mai în ultimele decenii. Çi dimpotrivå, o combinare echilibratå a ana-
de ce aceasta a fost la început acceptatå de câteva cercuri de elitå, fertilizeze o metodå de analizå conceptualå aridå, aplicatå Cabalei
Cabala ar trebui så fie înÆeleaså ca o miçcare novatoare nu explicå domenii ale cercetårii religioase moderne poate – sper eu – så
examinate textele. Chiar çi interpretarea çtiinÆificå potrivit cåreia opera în deplinå cunoçtinÆå de posibilitåÆile inerente diferitelor
vatoare a mentalitåÆii rabinice sau critica ascuÆitå cu care au fost så întunece înÆelegerea lor adecvatå. Numai un efort susÆinut de a
ignoratå, la un text vechi. Aceastå metodå îçi dovedeçte utilitatea de exemplu, psihologia, disciplinå care a produs o mare varietate
indirectå în chestiunea vechimii Cabalei. Posibilitatea de a veni de teorii cu privire la psihicul uman çi la procesele lui. Cum unii
în contact cu un material vechi, cu ajutorul unor modalitåÆi de cabaliçti se referå mai mult sau mai puÆin deschis la experienÆe
gîndire påstrate în Cabalå, poate så demonstreze cå aceastå învå- spirituale, nu putem trece cu vederea contribuÆia diferitelor teorii
Æåturå nu numai cå utilizeazå motive care au existat înainte, dar çi psihologice la aprofundarea unor fenomene cabalistice. Dar çi aici
menÆine modele intelectuale mai ample. trebuie så subliniem faptul cå Scholem a evitat så recurgå la teorii
Nu pot så dau aici exemple în sprijinul acestei abordåri meto- çi concepte psihologice. Este adevårat cå citatele din literatura
dologice de care m-am folosit pe larg în numeroase articole, în Cabalei çi analizarea lor se dovedesc cu totul problematice în
care am încercat så demonstrez cum concepÆiile antropomorfice opera unuia dintre marii contemporani ai lui Scholem, Carl
privind lumea îngerilor39 çi Tora40, explicit påstrate çi elaborate Gustav Jung.
numai în Cabalå, pot så ne ajute så înÆelegem textele midraçice, Jung a manifestat un remarcabil interes faÆå de Cabalå, având
talmudice çi gnostice mai vechi, ca çi unele observaÆii atestate în chiar vise „cabalistice“. Dar atenÆia lui, chiar identificarea lui cu
literatura Hehalot. La fel, ecuaÆia cabalisticå Metatron = anthro- concepÆiile cabalistice, nu-i atenueazå înÆelegerea greçitå a sur-
pos superior poate så fie confruntatå cu multe texte vechi care selor çi analiza reducÆionistå datå a acestor texte. Aceastå criticå
reflectå existenÆa unei teorii privind ascensiunea la cer a lui Enoh, poate fi aduså çi analizei fåcute de Jung în alte domenii, cum ar
înÆeleaså ca o reîntoarcere la condiÆia pierdutå a lui Adam, fi textele alchimice, gnostice, hinduse, çi må îndoiesc cå putem,
anthropos cosmic41. cel puÆin în ceea ce priveçte Cabala, så aflåm ceva substanÆial din
Discutarea subiectelor care urmeazå este conformå cu me- analiza întreprinså de Jung pe pasajele citate în lucrårile sale.
todologia descriså mai sus42. Voi examina sursele ebraice mai Doresc, totuçi, så subliniez cå o folosire mai prudentå a concep-
vechi, pentru a pune în evidenÆå atât poziÆiile conceptuale din Æiilor lui Jung în exegeza misticismului cabalistic, în special în ce
Cabalå, cât çi tehnicile mistice pe care aceasta le folosea. Nu este priveçte anumite tematici ca, de pildå, interpretarea cercului caba-
vorba, bineînÆeles, de un lucru uçor: materialul care prezintå un listic care se manifesta în timpul experienÆelor revelatoare21,
interes potenÆial este råspândit în sute de tratate talmudice, mi- poate fi utilå. La fel, nu putem evita o analizå a implicaÆiilor psiho-
draçice çi poetice în ebraicå, precum çi în lucråri apocrife redac- logice legate de folosirea tehnicilor cabalistice care urmåresc
tate în diferite limbi. Oricum, obstacolul major derivå nu atât din obÆinerea de experienÆe paranormale. Analiza propuså în studiul
abundenÆa materialului, cât din metoda specialå de studiu urmatå nostru tinde så observe Cabala sub aspectul ei de fenomen expe-
pânå acum de cercetåtori. Elementele mitice conÆinute în structura rimental, într-o måsurå mai mare decât s-a fåcut pânå acum; dacå
sa conceptualå au fost neglijate de analiza çtiinÆificå care a prefe- aceastå metodologie se dovedeçte corectå, psihologia, instrument
rat în general o reconstituire non miticå, conformå cu înclinaÆiile inestimabil de cercetare, va trebui så fie, treptat, integratå în
teologice dominante în interiorul curentelor de studiu raÆionalist cercetarea viitoare a acestui tip de misticism.
din Wissenschaft des Judentums. Fårå o nouå interpretare a moti-
velor sau concepÆiilor mistice, mitice çi teurgice sau a unor struc-
turi intelectuale mai ample gåsite în scrierile vechi çi în cele de la V. ÎnvåÆaÆi çi mistici
începutul Evului Mediu, Cabala este sortitå så råmânå o revoluÆie
medievalå izbucnitå misterios în sânul unor centre rabinice „non S-a sugerat adesea cå implicarea practicå a cercetåtorului din
mitice“43. Oricât de romanticå çi fascinantå ar putea så fie aceastå domeniul misticismului în experienÆa misticå poate contribui la o
explicaÆie, ea nu examineazå cu seriozitate orientarea conser- mai bunå cunoaçtere a fenomenelor mistice de care se ocupå el.
62 51
57 56

Ipoteza nu a fost niciodatå exprimatå într-un studiu dedicat numai ignorate chiar de cercetåtorii care au examinat, în amånunÆime,
çi motivelor gnostice preexistente cu filosofia neoplatonicå29. privind rugåciunea au råmas pânå în ziua de aståzi în manuscris,
ipoteza cå acest fenomen religios a rezultat din fuziunea tradiÆiilor analizatå mai mult decât oricare alta, unele comentarii cabalistice
lui Scholem cu privire la apariÆia Cabalei în ProvenÆa se baza pe deçi obiçnuite: rugåciunea. Chiar dacå aceastå poruncå a fost
Este necesar så facem aici câteva consideraÆii istorice. Teoria poate fi lesne exemplificatå cu ajutorul unei porunci specifice,
ticipe la viaÆa divinå çi chiar s-o influenÆeze. Aceastå afirmaÆie
VII. Cabala, produs al gnosticismului? într-o experienÆå cu totul specialå, datoritå cåreia putea så par-
conformitate cu un rit prescris çi determinat, ci totodatå påtrundea
porunci cu intenÆii cabalistice, cabalistul nu numai cå acÆiona în
plinirea poruncilor, fie de rugåciune, cu un scop cabalistic. mai practic çi mai legat de experienÆå. Prin îndeplinirea unor
despre cele zece Sefirot pot conÆine elemente legate fie de înde- bare a interpretårii pe care o dåm acestei învåÆåturi, într-un sens
nuri literare în aparenÆå diferite. Astfel, de pildå, unele comentarii fundå a aspectului spiritual al Cabalei, poate contribui la o schim-
literaturii cabalistice poate så revele afinitåÆi nebånuite între ge- acestui material, de mare importanÆå pentru o înÆelegere mai pro-
aceastå rezervå, o concepÆie organicå despre diferitele secÆiuni ale cåtre cercetarea çtiinÆificå. Publicarea çi analiza amånunÆitå a
derivat din strådania predecesorilor sau colegilor lor. Cu toatå nuscris. ConÆinutul acestui domeniu din Cabalå a fost neglijat de
Æumindu-se så culeagå, så clasifice çi apoi så descrie materialul publicatå, cealaltå parte, cea mai consistentå, s-a påstrat în ma-
existat cabaliçti care nu fåcuserå niciodatå cålåtorii mistice, mul- runci, câteva mii de foi. Numai o micå parte din acestea a fost
tåi ochi teritoriul respectiv, în acelaçi mod îmi închipui cå au uriaç numår de comentarii teozofico-teurgice cu privire la po-
motiv. Aça cum se poate desena o hartå fårå så fi våzut cu propriii de la originea Cabalei ca fenomen istoric, cabaliçtii au produs un
înså cå majoritatea textelor similare a fost compuså din acest motivarea poruncilor religioase. Cum am remarcat mai sus, încå
cå toate lucrårile „teoretice“ aveau cu adevårat acest scop, se pare servat de cåtre cercetåtori, este amplul corpus de texte axate pe
cålåtorie. Chiar dacå nu sunt în måsurå så afirm cu certitudine Un alt important gen de literaturå cabalisticå, practic neob-
sfârçit. Pentru cabaliçti, experienÆa misticå însemna o astfel de a misticii Cabalei.
Æile geografice au scopul de a permite ducerea unei cålåtorii la bun larg. Cercetarea çtiinÆificå recentå a neglijat çi aceastå capodoperå
geograficå decât ca o descriere teoreticå. Dupå cum se çtie, hår- fi examinate mai jos – prea importante pentru a fi date unui public
resc, aceastå literaturå teoreticå a fost utilizatå mai mult ca o hartå Cabaliçtii considerau conÆinutul çi tehnicile revelaÆiilor – care vor
Pentru cå reprezintå în general o topografie a regatului ce- çi divine, precum çi instrucÆiunile pentru a obÆine atari viziuni.
literatura Cabalei çi din cadrul vieÆii mistice a cabaliçtilor. iar altele au fost pierdute. În tratat sunt descrise revelaÆii angelice
de înÆelegere a rolului exercitat de elementele teoretice din pårÆi esenÆiale din aceastå lucrare nu au fost niciodatå publicate,
avea un rol catalizator, care så ducå la schimbarea modului nostru asupra Cabalei din Safed çi asupra gândirii lui Sabbatai, unele
Cabalei. Analize adecvate ale acestor tipuri de scrieri ar putea înÆeleg eu, din mai multe sute de foi. În pofida influenÆei sale
contribuind la formarea unei imagini unilaterale despre natura nosul Sefer haMeçiv, text compus la origine, în forma în care-l
dezinteres s-a extins çi la o mare parte din literatura cabalisticå, important de disimulare intenÆionatå este constituit de volumi-
au trecut cu totul neobservate de cåtre mulÆi cercetåtori. Acest puternic influenÆat de aceastå ramurå a Cabalei. Un alt exemplu
acelea ale lui Moçe Cordovero sau ale lui Naftali Hirtz Treves – inclusiv a patra secÆiune din tratatul lui Haim Vital, Çaare keduça,
la cartea de rugåciuni – unele dintre ele fiind de mare interes, ca cabaliçti Æinând de çcoala Cabalei extatice au råmas în manuscris,
subiectul rugåciunii mistice în iudaism. Numeroasele comentarii tehnici mistice, niciodatå tipårite. La fel, multe cårÆi scrise de

organice çi mai uçor absorbite de cåtre cercurile mistice iudaice. nereligioaså – cum sunt majoritatea cercetåtorilor din domeniul
În atare caz, nu am mai avea nevoie så explicåm de ce vechii evrei Cabalei – care studiazå Sancta Sanctorum a iudaismului, un
au preluat elemente din surse gnostice, de ce le-au transmis çi ar domeniu rezervat, potrivit cabaliçtilor, câtorva aleçi, unor sfinÆi
apårea pe urmå evident cum a fost recuperat acest iudaism care au ajuns deja la un impresionant nivel de cunoaçtere în do-
„gnostic“ în Evul Mediu de cåtre personalitåÆi prestigioase ale meniul halaha. În pofida unor reticenÆe iniÆiale, dialogul nu este
iudaismului conservator. Abordarea metodologicå sugeratå de imposibil çi este deschis chiar çi cercetåtoarelor care, conform
mine pentru o analizå a misticii iudaice prezintå un avantaj opticii tradiÆionale ebraice, nu ar trebui defel så se ocupe de
evident: ea postuleazå o evoluÆie relativ organicå a misticii Cabalå. Mai problematicå este diferenÆa mare care existå între
iudaice ce poate fi demonstratå prin folosirea unui material ebraic respectivele concepÆii privind textele çi ideile, explicabilå prin
aflat în diferite straturi ale textelor iudaice. Aceastå metodå poate distanÆa dintre poziÆia çtiinÆificå çi cea tradiÆionalå. Obstacolul
fi puså în discuÆie cu ajutorul unei analize istorico-filologice a istoric care provine din poziÆia academicå, dacå nu e asociat cu
textelor. Propunerea mea concordå çi cu unele påreri ale cabaliç- sensibilitatea care decurge din efortul fenomenologic de a înÆe-
tilor înçiçi, care au afirmat adesea cå tradiÆia Cabalei este o tradiÆie lege un fenomen mistic ca pe o entitate în sine, poate så curme
veche çi originalå, o interpretare esotericå a iudaismului. Aceastå dialogul de la bun început. De exemplu, cercurile religioase çtiu
percepere de sine a trecut cu totul neobservatå de cåtre critica mo- bine cå atribuirea Zohar-ului lui Çimon bar Iohai este respinså de
dernå, care n-a întreprins în aceastå direcÆie nici o analizå amå- critica modernå, în vreme ce cabaliçtii continuå så-l considere
nunÆitå. De aceea, interpretarea tradiÆionalå a Cabalei are nevoie
drept autorul legitim al lucrårii. Concentrarea pe problemele isto-
de o evaluare nouå çi atentå çi de o confruntare cu motive similare
rice poate så devinå, în acest fel, un câmp minat pe calea oricårei
din domeniile paralele ale gnosticismului, Midraçului çi Talmu-
dului. Atari tipuri de scrieri pot så furnizeze un material preÆios discuÆii de perspectivå.
pentru ceea ce cred eu cå se poate defini drept evoluÆia tacitå a Este firesc så ne întrebåm de ce un cabalist trebuie så por-
vechiului esoterism iudaic. Nu propun neglijarea materialului neascå un dialog atât de anevoios çi încårcat de necunoscute. Mo-
gnostic, ci mai curînd examinarea lui cu scopul de a extrage dove- tivele omului de çtiinÆå sunt evidente. El se poate îmbogåÆi atât
zile necesare care så confirme existenÆa unor concepÆii ebraice din punct de vedere personal cât çi din punct de vedere çtiinÆific
parÆial sau total ignorate de cåtre textele vechi iudaice. Strådania datoritå contactului såu direct cu mentalitatea în care încearcå så
principalå va fi înså axatå pe analiza meticuloaså a textelor iu- påtrundå. Mai mult, cercetåtorul poate så cunoascå tradiÆii care
daice. Acestea constituie, într-adevår, sursele elementelor mistice circulå numai oral sau manuscrise care ar råmâne astfel necu-
sau mitice posterioare. noscute. Pe de altå parte, în ceea ce îi priveçte pe cabaliçti, trebuie
så remarcåm cå aceçtia se aflå aståzi într-o situaÆie specialå. E
vorba de indivizi izolaÆi chiar în cadrul lor de viaÆå çi chiar când
VIII. A evalua pentru a reconstitui sunt persoalitåÆi de prim rang. Doritori så se autodefineascå
într-un mod mai precis, ei pot så ajungå la o confruntare cu lumea
AfinitåÆile dintre concepÆiile cabalistice, în principal cele teo- çtiinÆificå „ereticå“. Çi mai mult, rezultatele remarcabile obÆinute
zofice, çi materialul iudaic preexistent sunt importante din mai de cåtre studiile teoretice în domeniul bibliografiei çi istoriei
multe motive. În ele se aflå nu numai dovada vechimii unor idei Cabalei îl transformå pe cercetåtor într-o puternicå surså de infor-
cabalistice, aça cum am afirmat mai înainte. Aceste tratate mistice maÆii în privinÆa unor aspecte tehnice determinate, interesante
medievale elaboreazå concepte probabil vechi care, în ultimå chiar çi pentru cabaliçtii cei mai erudiÆi. Clasificarea sistematicå a
analizå, pot så furnizeze indicaÆii importante pentru o mai bunå datelor biobibliografice cu privire la Cabalå, fåcutå de cercetåtor,

60 53
59 54
schauung, afinitåÆile lor cu mentalitatea rabinicå ar fi fost mai în prezent, abordarea „literarå“ este dominantå.
cabalistice necunoscute constituiau o parte dintr-o veche Weltan- de a le considera descrieri de experienÆe mistice autentice24. Pânå
Putem înså presupune cå, dacå motivele transmise în cercuri tradiÆii mai vechi. O atare afirmaÆie reduce, implicit, posibilitatea
atât de ilustre, ea råmâne inexplicabilå. Peter Schäfer la concluzia cå aceste lucråri sunt redactåri ale unor
ce o atare poziÆie greçitå nu poate fi atribuitå unor personalitåÆi Analiza atentå a manuscriselor unor texte din Hehalot l-a dus pe
mistic al iudaismului, tradiÆii total stråine de acesta. De vreme rial mai vechi, punct de vedere adoptat çi de David Halperin23.
ibn Adret ar fi putut fi atât de naivi încât så accepte, ca nucleu aparent cu un caracter mistic, în elaboråri literare ale unui mate-
ca Abraham ben David, Nahmanide sau Çelomo ben Abraham literarå; descoperirea surselor [lor] scrise transformå aceste texte,
textelor ebraice. Este greu de crezut cå experÆi în tradiÆia textualå abordarea corectå a acestui material ar trebui så fie abordarea
tradiÆii çi så le considere instrumente de autoritate pentru exegeza experienÆa revelaÆiei de pe muntele Sinai22. Potrivit teoriei lui,
dintre ei fiind rabini, s-au putut aråta dispuçi så accepte aceste elaborare a precedentelor discuÆii talmudico-midraçice legate de
este cu totul iraÆional så presupunem cå primii cabaliçti, unii descrieri mistice din literatura Hehalot, considerându-le drept o
s-a petrecut efectiv în antichitate, råmânând la un nivel disimulat, direct din experienÆå. De pildå, E.E. Urbach a prezentat câteva
esotericå a iudaismului. Mai mult, dacå o asemena metamorfozå diferitele texte care alcåtuiesc aceastå producÆie literarå nu provin
cum aceste elemente au putut fi considerate drept o interpretare secolului nostru, unii cercetåtori au insistat în schimb pe faptul cå
poate explica de ce evreii au fost interesaÆi så le asimileze çi prind çi descrieri de experienÆe mistice. Începând cu anii 80 ai
formativi ai Cabalei mai vechi, nu aveau o origine ebraicå, nu lot sau Merkava ca pe un corpus de învåÆåturi mistice care cu-
mult, ipoteza cå aça-zisele elemente gnostice, care au fost factori Scholem a prezentat, în nenumårate rânduri, scrierile Heha-
documente cabalistice provin din vechi tradiÆii gnostice. Mai primele faze ale misticismului iudaic.
cazul în care acceptåm teoria lui Scholem potrivit cåreia primele analizåm perspectiva din care cercetåtorii moderni considerå
telor ebraice existente; totuçi, aceeaçi dificultate se prezintå çi în ridicate de aceastå interpretare teoreticå a Cabalei, este util så
o lungå serie de conexiuni care nu poate fi doveditå pe baza tex- experimentalå faÆå de realitate. Înainte de a discuta problemele
din urmå cadrul conceptual al Cabalei. Aceastå teorie postuleazå noaçtere teoreticå, mai mult o gnozå decât o poziÆie practico-
au continuat så fie transmise în cercurile ebraice, creând în cele hermeneutice. Cabala este adesea prezentatå ca un corp de cu-
tele gnostice au råmas totodatå çi patrimoniul gândirii iudaice çi concepÆii teozofice, de credinÆe de varii naturi çi de instrumente
propune o altå explicaÆie: vechile motive ebraice påtrunse în tex- scrierilor çtiinÆifice ale Cabalei este cå ea constituie un sistem de
întâmplåtoare, ci întemeiate din punct de vedere istoric, putem Impresia pe care o putem avea din examinarea atentå a de-
AdmiÆând cå paralelismele remarcate de Scholem nu au fost
îngåduie så presupunem o origine total diferitå a Cabalei. VI. Mistica iudaicå – o cunoaçtere prin experienÆå
iudaici ar fi influenÆat vechea literaturå gnosticå, çi nu invers, ne
neremarcatå de istoria misticii ebraice. Teoria cå mitologumeni
tårilor actuale, ca çi semnificaÆia lor mai amplå, råmîne încå råmîne inaccesibile.
no-egipteano-greceascå37. Cu toate acestea, importanÆa cerce- bibliografice ale unor personalitåÆi cabalistice care, altfel, le-ar
interpretåri ale fenomenului gnostic våzut din perspectivå irania- så-i ajute, dându-le informaÆii cu privire la manuscrise sau date
Fossum36 au modificat, într-o oarecare måsurå, precedentele cå au ce afla de la cabaliçti çi din lucrårile acestora, dar pot chiar
George MacRae33, B. Pearson34, Gedaliahu Stroumsa35 çi Jarl liçtilor. Aståzi, pentru prima oarå, oamenii de çtiinÆå nu numai
asupra primelor scrieri gnostice. Studiile lui Gilles Quispel32, este cu mult superioarå faÆå de cea limitatå, aflatå în posesia caba-
acestui subiect, deçi Scholem s-a referit în câteva din ultimele sale Etapa succesivå din dezvoltarea misticismului iudaic, hasi-
lucråri la ceea ce considera el paralelismul între materialul caba- dismul açkenaz, a fost descriså ca o „teologie esotericå“ çi nu ca
listic de la origini, prezent în special în Sefer haBahir, çi motivele o efectivå miçcare misticå25. Avem înså dovezi suficiente pentru
gnostice. Acestea au fost înså discutate în detaliu numai întîm- a justifica încercarea de a prezenta aspectele legate de experienÆå
plåtor30. Impresia care decurge de aici e cå Scholem considera ale acestei teologii. Titlul de „profet“ a fost atribuit unor perso-
elementele „noi“ din versiunea cabalisticå a iudaismului drept nalitåÆi din Renania çi FranÆa de Nord, iar existenÆa unor tehnici
vechi tradiÆii intrate în cercurile ebraice, transmise în mod esoteric implicând un interes profund pentru misticismul empiric consti-
în aceste cercuri închise çi apårute în cele din urmå în ProvenÆa la tuie o dovadå puternicå a faptului cå aceste experienÆe mistice au
sfârçitul secolului al XII-lea, unde s-au contopit cu elemente fost cunoscute çi de autori franco-germani. Este regretabil cå nu
neoplatonice. Aceastå concepÆie cu privire la apariÆia teoriilor existå proiecte de studii orientate în aceastå direcÆie26.
cabalistice trebuie så Æinå seama teoretic de contribuÆiile stratu- Cercetåtorii au analizat structurile literare din unele tratate
rilor precedente din gândirea iudaicå – Talmud çi Midraç, textele cabalistice, angajându-se în ample discuÆii despre natura Sefi-
Hehalot, piiut, filozofia iudaicå çi, în sfârçit, hasidismul açkenaz – rot-urilor, despre sursa råului, aspectele feminine din regatul
chiar dacå, în practicå, nici unul dintre ele nu a fost vreodatå divin çi aça mai departe. Potrivit acestei concepÆii, a înÆelege
considerat drept surså primarå a elementelor care constituie fizio- Cabala înseamnå a-i înÆelege principiile. Evident, nu e vorba de
nomia particularå a fenomenului cabalistic. În mod fundamental, o noutate. Acest fel de abordare a fost urmat, încå din Renaçtere,
Cabala a fost consideratå ca rezultatul unei introduceri masive de de cåtre autorii creçtini care, interesaÆi de çtiinÆele oculte, s-au
idei noi care au reinterpretat iudaismul rabinilor potrivit unor
dedicat studierii Cabalei. Dupå pårerea lor, Cabala reprezenta,
categorii religioase relativ stråine de literatura iudaismului clasic.
în primul rând, o filosofie ocultå, al cårei mesaj intrinsec trebuia
Scholem s-a stråduit så cerceteze concepÆiile gnostice çi neo-
så fie decodificat din cauza terminologiei sale obscure çi sim-
platonice ce se regåsesc în Cabala de la origini. Deçi a considerat
aceastå doctrinå un fenomen iudaic, a încercat så explice cå rådå- bolice27. Aceastå tendinÆå a fost acceptatå de diferiÆi gânditori din
cinile ei aparÆineau unui univers neiudaic31. E vorba, mutatis perioada iluminismului çi finalmente adoptatå çi de cercetåtorii
mutandis, de o versiune mult mai elaboratå, detailatå çi docu- moderni ai Cabalei28.
mentatå a teoriilor lui Adolph Franck çi Heinrich Graetz. Cu toate acestea, este greçit så consideråm Cabala drept o
Aceastå concepÆie despre Cabala înÆeleaså ca un gnosticism doctrinå mai mult teoreticå decât practicå. Deçi vastul corpus
iudaic este cosecinÆa logicå a interpretårii date de Scholem lite- de texte cabalistice tipårite se axeazå, în special, pe probleme
raturii Hehalot, consideratå ca un fenomen „gnostic“. „Gnosti- teoretice, o interpretare a Cabalei bazatå, în principal, pe acest
ficarea“ misticii iudaice, dezvoltatå apoi în concepÆia lui Scholem material se dovedeçte deosebit de problematicå, din moment ce
despre sabatianism, s-a realizat într-o atmosferå intelectualå aceastå doctrinå nu poate fi apreciatå cum se cuvine fårå så se
deosebitå, asupra cåreia lucrårile lui Hans Jonas au exercitat o analizeze ceea ce constituie, dupå pårerea mea, scopurile ultime
importantå influenÆå. Se impune înså un examen al legåturii ale Cabalei. Potrivit concepÆiei cabaliçtilor înçiçi, doctrina
dintre gnosticism çi mistica iudaicå în lumina studiilor gnostice Cabalei este, în primul rînd, practicå çi legatå de experienÆå, çi
mai recente. Cercetarea întreprinså în ultimele decenii pare a fi numai în al doilea rând teoreticå. Totuçi, aspectele practice çi cele
dus la o nouå abordare a problemei originilor gândirii gnostice, care provin din experienÆå se regåsesc în special numai în docu-
problemå îndelung dezbåtutå. Într-o måsurå mai mare decât cer- mentaÆia manuscriså, rezervatå, intenÆionat, exclusiv unei elite.
cetåtorii din prima jumåtate a secolului XX, cercetåtorii contem- Este suficient så menÆionåm în acest sens lucrårile prestigioase
porani ai gnosticismului susÆin cå a existat o influenÆå iudaicå ale lui Abraham Abulafia, care cuprind numeroase manuale de
58 55
65 80
såu intelectual. Presupun cå influenÆa conçtientå sau inconçtientå dicton din Talmud referitor la filactere75:
gico-religioase acceptate atât de cåtre mistic cât çi de cåtre mediul hasidic. Marele Maghid a interpretat într-un mod remarcabil un
misticului, pe de o parte, iar pe de alta, spre categoriile sociolo- Închei discuÆia despre „unirea gândului“ cu un exemplu
pretare literarå, îndreptînd atenÆia asupra conçtiinÆei de sine a IÆhak din Acra.
proceselor psihice ca atare, aceste abordåri depåçesc simpla inter- fapt care demonstreazå influenÆa filozofiei asupra gândirii lui
exerciÆii literare. Deçi se abÆin cu bunå çtiinÆå de la definirea cå organul unirii mistice este intelectul uman sau sufletul raÆional,
experienÆelor de unire misticå, dar reprezintå mai mult decât niçte primordialå, simbolizatå de En sof. Este important så subliniem
unirea misticå nu sunt niçte încercåri de a discuta despre „natura“ Întorcându-se la obârçia sa, sufletul îçi recapåtå plenitudinea
Analizele de text çi cele comparative ale imageriei privind
fårå så încerce så desprindå din ele tipologia experienÆelor înseçi. va deveni universal din cauza naturii obârçiei sale reale.
trebuie så se limiteze la descripÆiile aflate numai în scrierile ei, dual74, din cauza palatului såu, când era încå închis în el, çi
cercårile de a caracteriza experienÆele mistice dintr-o religie datå cu En sof çi va deveni total çi universal, dupå ce a fost indivi-
între experienÆele lor efective. O altå consecinÆå importantå: în- En sof72, care cuprinde totul73, acest suflet [raÆional] se va uni
respingând orice concluzie bazatå pe similaritåÆi sau divergenÆe cende cele trei lumi. „Çi în anul al cincilea“, care se referå la
lizå a motivelor, ideilor çi surselor aflate la baza producÆiei scrise, anul al patrulea, care reflectå secretul Divinului care trans-
trebuie fåcut] cu scopul de a uni sufletul nostru cu secretul din
tia aparÆin aceluiaçi grup religios, trebuie så se limiteze la o ana-
[vreme] de trei ani, lucru ce se referå la cele trei lumi. [Aceasta
care comparå cu seriozitate niçte mistici între ei, chiar când aceç- lui nostru raÆional faÆå de puterea sufletului nostru apetitiv
scopurile cercetårii çtiinÆifice. Dacå lucrurile stau aça, cercetåtorul Adicå, Dumnezeu ne-a poruncit så ne sporim puterea sufletu-
misticå drept experienÆe de unire misticå se plaseazå dincolo de toate roadele lor så fie închinate Domnului, întru lauda Lui“71.
În consecinÆå, procesele psihologice descrise de literatura Am våzut secretul [versetului]: „Iar în anul al patrulea,
experienÆei originare1.
cetåtorului çi nu pe recombinarea componentelor autentice ale întoarcerea sufletului la obârçia lui70:
sunt în general aproximaÆii bazate pe supoziÆii çi orientåri ale cer- din Acra, în care se percepe clar concepÆia neoplatonicå despre
calitåÆile. De aceea, încercårile de a reproduce experienÆa misticå cere“ çi de „unire“ luat din jurnalul mistic al lui IÆhak ben Çemuel
pot så fie fluide sau incomprehensibile, sau så aibå amândouå Så examinåm acum un exemplu de misticism de „reîntoar-
rioare çi interioare çi aspectele divine care iau parte la experienÆå – experienÆe este intelectul purificat.
Componentele acestei experienÆe – psihicul uman, condiÆiile exte- petrece dupå moarte, înså instrumentul principal al acestei
rienÆe mistice pe baza unor texte scrise este virtual inexistentå. cå acest cabalist se referå aparent la unirea cu Dumnezeu ce se
ele. Posibilitatea de a reconstitui cu eficacitate natura unei expe- causa causarum dupå separarea sufletului de materie.“ Se pare
tendinÆa reducÆionistå inerentå tehnicilor hermeneutice folosite în [material], el ajunge într-adevår la un nivel ridicat, unindu-se cu
analiticå a textelor mistice trebuie folositå cu prudenÆå, datå fiind devine curat, deçi se aflå încå în materie, în acelaçi substrat
Convingerea mea este cå abordarea psihologicå sau psih- posibilitatea de a se uni cu Dumnezeu: „Când intelectul tåu
tuali ai acestor convenÆii. al lui Sefer ha-Æeruf69, se referå, într-un fragment interesant, la
religios al misticului, favorizând înÆelegerea parametrilor intelec- Unul dintre discipolii lui Abraham Abulafia, autorul anonim
În cel mai råu caz, ea reflectå convenÆii acceptate de cadrul socio- de cåtre maeçtrii hasidici68.
atare, acesta trebuie så råmânå dincolo de scopul studiilor de text. departe, aceastå cale va fi urmatå mai târziu, în contexte similare,
mårturia misticå este un vål care acoperå un proces psihic çi, ca un mijloc pentru a ajunge la devekut. Aça cum vom vedea mai
I. Devekut: un examen istoric o mare influenÆå asupra cabalistului Iehuda Haiiat45. De la aceçti
autori, tema neoplatonicå a unirii s-a transmis çi altor cabaliçti
A se uni cu Dumnezeu reprezintå un imperativ biblic expli- evrei. Recanati a fost çi una din sursele de care s-a folosit Pico
cit. ApariÆia frecventå în Pentateuh pune în luminå importanÆa della Mirandola pentru concepÆia sa privind moartea prin sårut
atribuitå acestei porunci7. Mai puÆin limpede este, în schimb, çi care s-a råspândit apoi în toatå literatura Renaçterii ca „morte
semnificaÆia specificå a unei atari uniri; datå fiind natura numi- di bacio“46. Pico înÆelesese deja asemånårile dintre concepÆiile
noaså a DivinitåÆii pentru evreii din timpurile biblice, este im- cabalistice ale lui Recanati çi cele ale lui Platon în legåturå cu
probabilå interpretarea verbului dbk cu sensul de unire sau de moartea extaticå prin sårut47. Neoplatonismul medieval çi cel din
„simplå“ comuniune între esenÆa umanå çi cea divinå. Putem Renaçtere s-au întâlnit datoritå intermedierii operate de concepÆia
presupune cå acest imperativ trebuie înÆeles ca o cerinÆå de su- cabalisticå despre devekut. Nu avem de ce så fim surprinçi dacå
punere faÆå de voinÆa divinå sau faÆå de calea propuså de reve- neoplatonicienii ce au urmat au nutrit un interes doesebit pentru
laÆia divinå. doctrinele cabalistice: acestea se adaptau bine la gâdirea lor
Astfel înÆeleaså, devekut aratå o atitudine mai curând activå, filozoficå.
o solicitare adresatå evreului ca så consolideze legåtura dintre el ConcepÆia despre puterile miraculaose ale sufletului perfect
çi Dumnezeu. Se presupunea cå elita se unea cu cåile sau cu atri- este o temå larg råspânditå în literatura neoplatonicå48. În gân-
butele lui Dumnezeu prin felurite variante de imitatio dei8, în direa ebraicå, ea a fost adoptatå çi discutatå în diferite rânduri de
vreme ce oamenii de rând puteau participa la aceastå unire numai cåtre Abraham ibn Ezra49, care a reprezentat unul dintre canalele
indirect. cele mai importante prin care aceastå concepÆie despre suflet a
O anumitå ezitare faÆå de implicaÆiile mistice ale termenului påtruns în primele scrieri cabalistice. Descrierea fåcutå de el unirii
este evidentå în câteva pasaje din Talmud çi Miçna care, potrivit sufletului individual cu sursa sa cereascå, sufletul universal,
lui A.J. Heschel, provin din çcoala lui Içmael çi în care devekut considerat drept cauza capacitåÆii sufletului uman de a transforma
este interpretatå în sensul de persoanå care îndeplineçte acÆiuni lumea mundanå, a avut o deosebitå influenÆå asupra filozofiei
pioase, ca de exemplu så-çi cåsåtoreascå fiica cu un învåÆat. Pe de ebraice50, ca çi asupra literaturii cabalistice, råspândindu-se apoi
altå parte, Akiva, un contemporan al lui Içmael, este considerat în Cabala teozoficå çi extaticå51. Câteva exemple vor fi suficiente
autorul unei anumite concepÆii mistice despre unire, care spune: pentru a ilustra råsunetul acestei concepÆii în mistica iudaicå. Un
„Dar tu care te vei contopi cu Domnul Dumnezeul tåu – conto- cabalist anonim care a compus o epistolå despre unirea sexualå
pindu-te literalmente“9. Este interesantå folosirea în acest context aråta cå: „Atunci când oamenii pioçi îçi unesc gândul cu [enti-
a cuvântului mamaç [literal(mente)]. Ea sugereazå o interpretare tåÆile] superioare, orice lucru pe care ei l-ar contempla sau la care
clar misticå, susÆinutå, dupå Heschel, de un alt paragraf din ar medita începe de îndatå så existe, fie acest lucru bun sau råu...
aceeaçi surså talmudicå.10 Rav, un amora care se ocupa de misticå Din acest subiect [putem afla] subiectul rugåciunii çi al sacrifi-
çi care tindea så urmeze concepÆiile lui Akiva, spunea cå acest ciilor care este secretul unirii cu [entitåÆile] superioare“52. Potrivit
verset din Deuteronom indicå unirea „a doi curmali“.11 Din acestui cabalist, unirea gândului omenesc cu fiinÆele cereçti faci-
context, putem conchide cå unirea este un tip de contact mult mai liteazå pogorârea puterilor superioare asupra obiectului de medi-
intim decât „ataçamentul“, lucru foarte bine exemplificat prin taÆie al celui cucernic, îndeplinându-i astfel intenÆia53.
contactul bråÆårii cu braÆul femeii. Deçi devekut nu poate fi consi- Mai puÆin explicitå, înså tot evidentå, este concepÆia lui Nah-
deratå aici ca o unire misticå în sens strict, ea pare totuçi så manide despre legåtura dintre devekut çi faptele miraculoase54.
implice un contact real între douå entitåÆi çi nu un simplu ataça- Vorbind despre unirea cu Tetragrama, el se referå la hasidim care
68 77
67 78

asupra experienÆei mistice cu un scurt excursus terminologic. aceea, când gândul ajunge la obârçia lui, se identificå total cu
Voi începe discuÆia noastrå despre concepÆiile din Cabalå Hohma, în aça fel încât el så [formeze] cu aceasta un tot“ 63. De
rienÆei sale. (Hohma): Tu eçti sora mea»; adicå, uneçte gândul [omenesc] cu
de modelare a conçtiinÆei misticului în momentul crucial al expe- riel, poate influenÆat de Ezra, a scris: „«Spune-i înÆelepciunii
experienÆa ca atare, fapt care o transformå într-un factor potenÆial complementarå a gândului, legatå de cea de a doua Sefira. Az-
abordare din cauza strânsei apropieri dintre practica specificå çi Un alt text, ce provine tot din Gerona, ne då o descriere
ale tehnicilor pentru a înÆelege mai bine textul. Propun aceastå gândului“, primindu-i influxul.
punct de vedere metodologic, så utilizåm diferitele componente Æâçneçte. Açadar, gândul „stå sub“ Sefira Keter, adicå „anihilarea
specifice pentru a-çi provoca experienÆa misticå, este bine, din apa nu poate så ajungå la un nivel superior nivelului de unde
în care çtim cu siguranÆå cå un anume mistic a folosit practici gândul omenesc nu poate så urce dincolo de obârçia lui, aça cum
elementelor care au precedat experienÆa este superfluå. În cazurile cu Sefira Hohma, de unde a apårut el. Aça cum aratå clar Ezra,
atitudinea prudentå faÆå de atribuirea unei importanÆe majore çia sa cereascå din lumea divinå çi, din aceastå cauzå, så-l uneascå
fenomen mistic dat. Totuçi, în cazul specific al tehnicilor mistice, pare cå omul cuceric trebuie så întoarcå gândul omenesc la obâr-
posibilelor subiecte teologice relevante pentru înÆelegerea unui caz, actul de unire. Obiectul unei atari uniri este înså diferit. Se
încercat så subliniez în special importanÆa textului çi nu varietatea fragmentul precedent, ascensiunea gândului precedå, çi în acest
sociologici så facå parte din experienÆå. Cu toate acestea, am primeau un influx [divin] prin anihilarea gândului“62. Ca çi în
am sugerat mai sus, este destul de probabil ca factori teologici çi çi unirii gândului, lucrurile erau binecuvântate çi sporite, iar ei
care preced experienÆa çi conÆinutul experienÆei ca atare. Aça cum nuiau så recite miÆvot çi [cele zece] porunci61 çi, datoritå recitårii
tehnicile mistice o constituie strânsa apropiere dintre elementele nici din vechime îçi înålÆau gândul spre locul obârçiei lui çi obiç-
O temå interesantå de abordat în cadrul discuÆiilor despre moçtenit, probabil, o concepÆie deja existentå60: „Oamenii cucer-
desemnarea lui Dumnezeu este în fiecare caz diferitå“6. aristotelice. Vom începe analiza tot cu Ezra din Gerona59, care a
Dumnezeu de forma discursului în care apar acestea..., pentru cå exemplele citate mai jos, prezenÆa terminologiei neoplatonice çi
stå în faptul cå exegeza ne invitå så nu separåm reprezentårile lui rea sufletului“ çi „unirea gândului“. Putem lesne remarca, din
„un alt motiv de a recurge mai curând la exegezå decât la teologie grup distinct de teme, deçi uneori se pune semnul egal între „uni-
tificarea nu foloseçte hermeneuticii“5. Potrivit lui Paul Ricoeur, legate de „unirea gândului“, tematicå asociatå, în general, cu un
demistificarea ei çi, ca så folosim cuvintele lui Eliade4, „demis- Strâns legate de textele menÆionate mai sus sunt discuÆiile
dera factori ce au modelat-o înseamnå, de fapt, a încerca implicit
accentul pe elementele care au precedat experienÆa çi a le consi- III. Unirea gândului
de exprimare çi nu atât în tipul de experienÆå ca atare. A pune
consider cå influenÆa unor asemenea factori se aflå în modalitåÆile
dela efeciv experienÆa, experienÆå în alte circumstanÆe amorfå3, magicå a numelui divin alcåtuit din çaptezeci çi douå de litere58.
Æionat de imagini, concepte çi diferite realia care så-i poatå mo- zeu56 sau cu Tetragrama57, fie cå se referå, în alt text, la folosirea
Fårå så excludem posibilitatea ca misticul så fie uneori condi- fie cå în unele texte se referå la persoana care se uneçte cu Dumne-
tanÆa elementelor tradiÆionale în apariÆia unor atari experienÆe2. acest lucru reiese înså din modul în care foloseçte termenul hasid,
dinÆå ezitantå faÆå de metoda de abordare care reliefeazå impor- clar îndeplinirea de miracole celui cucernic, ca acÆiune practicå,
deplin semnificaÆia experienÆelor mistice implicå totodatå o ten- aibå ca obiect Sefira Tiferet. Deçi Nahmanide nu atribuie în mod
Atitudinea scepticå faÆå de posibilitatea de a reconstitui pe trag foloase din „miracolele evidente“55. Aceastå unire pare så

a structurilor intelectuale primare ale misticului poate fi depistatå aceasta, aça cum face apa când se întoarce la izvorul ei. Çi în acest
mai mult în forma expresiei scrise a presupusei experienÆe mistice caz, ne gåsim în prezenÆa unei ascensiuni care precedå unirea
decât în conÆinutul experienÆei ca atare. De aceea, trebuie så totalå, de data aceasta legatå de gândul omenesc. Spre deosebire
acordåm un spaÆiu mai mare hermeneuticii çi istoriei ideilor decât înså de unirea sufletului cu sufletul ceresc, çi numai la sfârçit cu
psihologiei sau psihanalizei. Mai mult, fårå så punem la îndoialå Çekina – manifestarea divinå cea mai de jos –, gândul ajunge la
existenÆa unor aspecte psihologice çi/sau ontologice ale unirii puterea divinå cea mai mare – Hohma. Mi se pare necesar så
mistice, studiile vor trebui så examineze în special manifestarea discutåm aceastå diferenÆå. Unirea sufletului cu o Sefira divinå
lor çi nu atât esenÆa lor internå. Argumentul meu împotriva posi- este posibilå numai când acesta este permanent separat de trup, în
bilitåÆii de a reconstitui experienÆa de unire misticå sau, în gene- vreme ce gândul, facultate a sufletului, poate så urce dincolo de
ral, orice tip de experienÆå, nu se aplicå la studiul misticismului sfera la care se poate ridica sufletul. Potrivit lui Ezra, o încercare
în ansamblul lui. În måsura în care este implicatå calea misticå, de a trece dincolo de Sefira Hohma va avea ca rezultat nu numai
care include tehnicile mistice, revelaÆiile sau sistemele teozofice, dezordinea gândului, dar çi întoarcerea sufletului la obârçia lui64.
consider cå putem beneficia, într-o måsurå mai mare, de aborda- De aceastå datå, cabalistul se referå la un tip de moarte „nega-
rea psihologicå cât çi de cea teologicå. Cu cât subiectele de ana- tivå“, dacå o comparåm cu moartea extaticå care se poate constata
lizat depind mai puÆin de experienÆe de moment, de caracteristici în timpul unirii sufletului cu sufletul universal. Cu alte cuvinte,
specifice ale misticului sau de ståri de conçtiinÆå anormale sau unirea ontologicå poate så culmineze cu o moarte extaticå, în
paranormale, cu atât mai mare este probabilitatea ca acestea så fie vreme ce unirea epistemicå, când este forÆatå, tinde så sfârçeascå
cu succes atribuite unor indivizi care tråiesc la un nivel psihologic
într-o experienÆå teribilå çi mortalå.
relativ „normal“. Mai mult, argumentul împotriva proiectårii de
Extrem de importante în acest context sunt explicaÆiile lui
mårturii a posteriori despre unio mystica asupra experienÆei ca
Abraham Abulafia despre experienÆa misticå înÆeleaså ca îmbi-
atare este, într-un sens, legat de faimosul argument al caracterului
„inefabil“ susÆinut chiar de mistici. Dacå acest gen de experienÆå nare sau unire a intelectului uman cu obârçia lui, Intelectul Activ
poate fi descris sau nu, depåçeçte linia de argumentare pe care sau Dumnezeu, definit ca intelect suprem. Aceastå unire este re-
mi-am propus-o, aça cum mi-am propus så nu folosesc descrierile zultatul actului epistemic care, potrivit psihologiei aristotelice,
de reconstituire ale experienÆei mistice în måsura în care ea este implicå completa identificare a intelectului cu inteligibilele, în
definitå ca o unire misticå, chiar dacå misticii înçiçi susÆin cå speÆå Intelectul Activ sau Dumnezeu. Nu må voi opri mai mult
aceste descrieri corespund experienÆelor lor. asupra acestui subiect pe care l-am examinat în altå parte, voi cita
Voi exemplifica pe scurt câteva dintre dificultåÆile derivate înså un exemplu semnificativ, luat din lucrarea unui contemporan
din textele despre natura experienÆelor. Douå ståri diferite de unio mai tânår al lui Abulafia65. Dupå ce face o scurtå prezentare a
mystica pot fi exprimate în aceeaçi frazå dintr-un acelaçi text epistemologiei aristotelice, el afirmå66: „Omul nu cunoaçte dato-
sacru, în vreme ce experienÆe similare pot fi exprimate în feluri ritå materiei lui, ci datoritå intelectului såu. Astfel, când cel drept
diferite, din cauza deosebirilor dintre sursele literare pe care mis- înÆelege intelectiv pe Creatorul såu cu ajutorul kavanei care este
ticul le-a avut la dispoziÆie. Trebuie, prin urmare, så avem prezent a lui çi îndeplinind poruncile lui Dumnezeu, el se uneçte cu
faptul cå înveliçuri similare pot så aibå nuclee diferite, aça cum Dumnezeu, aça cum e scris: «Iar voi care v-aÆi unit cu Domnul
acelaçi nucleu se poate ascunde în interiorul unor înveliçuri dife- Dumnezeul vostru, voi sunteÆi vii în aceastå zi»“67. Partea deosebit
rite. Din multe motive, studiul misticismului poate fi asemånat cu de interesantå din acest fragment se aflå în interiorizarea psiho-
încercarea cercetåtorului de a-çi imagina conÆinutul unui înveliç logiei aristotelice de cåtre un cabalist care se opunea filozofiei
ce are un nucleu pe care el nu l-a våzut niciodatå. çi care o aplica la îndeplinirea misticå a poruncilor, consideratå

66 79
73 72

diferite feluri, prezenÆa verbelor htahed/hitiahed dovedeçte cå cesul profetic, ea era descrierea unui contact mistic cu o entitate
termenului devekut, care este ambiguu çi poate fi interpretat în unii cabaliçti mai mult decât o afirmaÆie filozoficå privind pro-
fetului. Într-o måsurå mai mare decât folosirea mai frecventå a tonice. DefiniÆia profeÆiei propuså de Maimonide însemna pentru
de contopire totalå la care a ajuns sufletul celui drept sau al pro- exprimate în termeni proprii gândirii aristotelice sau neopla-
a califica unirea dovedeçte intenÆia autorului de a transmite starea rienÆele mistice personale potrivit unor concepte speculative
respectiv, cu „a uni“ çi „unire“. Folosirea adjectivului total pentru încercat så spiritualizeze gândirea filozoficå decodificând expe-
bele hitiahed çi hitahed çi substantivul iihud care pot fi traduçi, ocazional prin folosirea unor termeni filozofici. Astfel, Cabala a
misticå necesitå un examen mai atent. Cabalistul utilizeazå ver- lectul Activ, ci çi descrieri de experienÆe spirituale interpretate
Termenii folosiÆi aici pentru a descrie experienÆa de unire despre posibilitatea unirii cu Dumnezeu, cu Sefirot sau cu Inte-
care confirmå regula. În Cabalå, nu gåsim numai discuÆii teoretice
ceresc într-o unire totalå. cazuri – de exemplu Plotin, Porphyrios – reprezintå excepÆiile
de sufletul ceresc. Aça, sufletul profetului se uneçte cu sufletul nale interpretate pe o bazå terminologicå speculativå. Rarele
carea cåtre råu nu a avut nici o putere asuprå-i ca så-l despartå Literatura filozoficå nu are multe descrieri de experienÆe perso-
veni24. Acesta este felul [în care] a lucrat profetul, cåci aple- tantå în clipa în care a fost acceptatå de cåtre cercurile cabalistice.
uneçte cu acela [sufletul ceresc] çi cunoaçte lucrurile ce vor
ajunge] la sfântul suflet ceresc23, [iar] el [sufletul omenesc] se
zofice ale acestei terminologii, ea a suferit o transformare impor-
Cel drept îçi ridicå sufletul neprihånit çi curat [pânå legåtura dintre om çi divinitate. Çi totuçi, în pofida surselor filo-
substanÆial limbajul ebraic astfel încât acesta så poatå exprima
puså de Ezra din Gerona, ilustreazå clar o asemenea tendinÆå22: influenÆat de subiecte çi concepte filozofice care au transformat
evidentå a gândirii neoplatonice. Descrierea acestui proces, pro- aceasta. Un sector important din mistica medievalå a fost masiv
dintre sufletul omenesc çi entitåÆile superioare reflectå influenÆa semnificativ al îmbogåÆirii misticii iudaice cu concepÆii stråine de
Primele documente cabalistice care vorbesc despre legåtura siile cabalistice folosite în experienÆa misticå constituie un indiciu
ImportanÆa acordatå terminologiei filozofice pentru expre-
II. Devekut: influenÆe neoplatonice curând radicale.
spirituale – çi Dumnezeu, prin folosirea unor modalitåÆi mai
citatea de a reduce abisul dintre om – în special în facultåÆile lui
neoplatonicå çi „unirea gândiri“. ExperienÆelor relatate prin aceste terminologii li se atribuia capa-
deja prezente în primele documente cabalistice: terminologia logii principale care se regåsesc în întregul material mistic iudaic.
Voi analiza douå exemple majore de terminologie filozoficå, în texte distincte, ci de o relaÆie reciprocå între cele trei termino-
conotaÆii emotive care se intensificå în textele hasidice ulterioare. trei interpretåri diferite ale lui devekut, prezentate de cåtre mistici
mai departe, „unirea gândirii“ are, în primele texte cabalistice, Cordovero çi misticii hasidici. Nu putem, açadar, så vorbim de
cåturii „raÆionale“ legate de aceçti termeni. Aça cum vom vedea tice, a fost influenÆat çi de concepÆia neoplatonicå, ca çi Moçe
Unul din rezultatele acestei metamorfoze a fost atenuarea încår- Abulafia, interesat în special de concepÆiile aristotelice çi herme-
erau, uneori, aplicaÆi de cåtre cabaliçti proceselor „subiective“. surse, în mai multe cazuri influenÆele lor s-au combinat. Abraham
În loc så fie aplicaÆi unor tematici „obiective“, termenii filozofici ipoteze metafizice, ele påtrunzând în textele iudaice din felurite
listului extatic så înÆeleagå mai clar experienÆele sale personale. Deçi diferitele terminologii descrise mai sus reflectå diverse
ciplinå bazatå pe fizicå çi pe psihologie; în plus, ea permitea caba- hasidism.
superioarå. Filozofia nu avea valoare numai în calitatea ei de dis- çi al îndrumårii inimii în timpul îndeplinirii poruncilor, ca în

alegoria, aça cum a scris unul dintre înÆelepÆii din generaÆia ment al credinciosului faÆå de Dumnezeu. Potrivit lui Eleazar, „în
noastrå în cartea lui.“ cel ce se uneçte cu prezenÆa divinå, spiritul divin va sålåçlui cu
Folosirea sårutului în funcÆie alegoricå, pentru a indica unirea siguranÆå“12. Acest text presupune posibilitatea de a se uni cu
sufletului, apare în lucrårile primilor cabaliçti care o atribuiau Çekina. Din context, nu rezultå clar dacå aceastå entitate este
influenÆei unui înÆelept contemporan cu Ezra. Nici un maestru identicå cu Dumnezeu sau dacå trebuie înÆeleaså ca o manifestare
cabalist nu ar fi putut fi desemnat de cåtre Ezra ca înÆelept fårå a lui. Chiar dacå cea de-a doua alternativå reprezintå o interpre-
nici o altå determinare. De aceea, este logic så presupunem cå tare mai adecvatå, implicând o anume independenÆå a Çekinei faÆå
Ezra s-a referit la un filozof contemporan cu el, poate la Samuel de Dumnezeu, ea este totuçi consideratå o entitate divinå. În alte
ibn Tibbon40. Putem deci så presupunem cå una dintre primele texte rabinice clasice, unirea cu Çekina era interziså.
interpretåri cabalistice cu privire la unire a provenit din cercurile
Un mai tânår contemporan al lui Akiva, Numenius din Apa-
filozofice. Acest fenomen a contribuit, evident, la acceptarea
explicaÆiei lui Recanati cu privire la „moartea prin sårut“, cititå în mea (Siria), este considerat a fi una din cele douå surse ale con-
cheia unei experienÆe de unire misticå. cepÆiei lui Plotin despre unirea misticå13. Cealaltå surså este, în
La începutul secolului al XIV-lea, moartea prin sårut era mod direct sau indirect, ebraicå, aça cum a propus Dodds14. Dupå
consideratå o metaforå pentru starea catalepticå a celui drept în cum se çtie, Numenius cunoçtea concepÆiile iudaice. Este logic,
momentul extazului41. Iatå cum explicå autorul anonim al trata- atunci, så susÆinem cå gândirea misticå a lui Filon a putut så fie
tului Maareket haElohut semnificaÆia morÆii prin sårut42: „Sufle- sursa concepÆiei lui Numenius15, dar çi a unor concepte atribuite
tul celui drept va urca – în vreme ce el este încå în viaÆå – tot mai lui Akiva, apropiat de Numenius atât în timp cât çi în spaÆiu16.
sus, pânå la locul unde sufletele celor drepÆi [se bucurå în] desfå- Faptul cå o anumitå concepÆie misticå despre devekut apare atât
tare, la locul «unirii minÆii». Trupul va råmâne nemiçcat, aça cum în textele rabinice cât çi în cele ale lui Filon17 ar putea så ne tri-
e scris: «Dar voi care vå uniÆi cu Domnul Dumnezeul vostru, voi mitå la o surså comunå. Se pare cå e vorba de o concepÆie veche,
sunteÆi vii în aceastå zi»“43. Unirea sufletului este prezentatå aici iudaicå probabil, care i-a influenÆat pe Numenius çi pe Plotin.
ca fiind o stare în care trupul vine în întâmpinarea unei morÆi pro- Interpretåri clar mistice cu privire la devekut apar în texte
vizorii care este în realitate un simptom al vieÆii „adevårate“. Este ebraice medievale çi postmedievale. Unele dintre acestea pot så
cazul så subliniem cå acest cabalist se referå la douå momente aducå informaÆii legate de experienÆe mistice reale, probabil cu
distincte: cel spiritual, când sufletul se uneçte cu entitatea supe- caracter de unire misticå. Altele reprezintå încercåri exegetice de
rioarå, una dintre divinele Sefirot, çi cel trupesc care este o expe- interpretare a textelor sacre. Nu existå nici o modalitate de a con-
rienÆå anestezicå. Sufletul însuçi nu trece nici måcar metaforic
firma sau a nega posibilitatea ca astfel de tipuri de experienÆå så
prin experienÆa morÆii, ci, dimpotrivå, ajunge la viaÆa adevåratå.
Este interesant så notåm cå moartea priveçte numai trupul, în fi existat printre evrei, chiar çi înainte de apariÆia mårturiilor scrise
vreme ce sufletul îçi intensificå viaÆa spiritualå fårå o fazå inter- legate de experienÆele de unire misticå. Faptul cå aceasta s-a
mediarå de „moarte“. ConcepÆiile mistice neoplatonice çi creçtine petrecut numai dupå apariÆia unei terminologii filozofice demon-
care se referå la necesitatea unei „morÆi“ preliminare a omului în streazå cå atari concepte filozofice constituiau un mijloc exterior
vârstå – adicå, moartea spiritului såu – pentru ca så aibå loc o folosit de mistici pentru a-çi expune coerent experienÆele. Doresc
renaçtere spiritualå nu s-au bucurat de o consideraÆie specialå din så propun o tipologie a conceptelor çi imaginilor folosite pentru
partea acestor cabaliçti44. a comunica percepÆia de unire misticå dintr-o experienÆå misticå
Majoritatea citatelor de mai sus sunt luate dintr-o lucrare a çi care så arate gama de nume divine din acest domeniu. Se pot
lui Menahem Recanati, Comentariu la Pentateuh, care a exercitat deosebi trei feluri principale de terminologie a lui devekut: aristo-

76 69
75 70
a trebuit så foloseascå expresia «gura lui» pentru a lega de ea acestei terminologii în celelalte douå.
a transformat în mod alegoric unirea sufletului în sårutul pe gurå, terminologia „intelectivå“ în mistica iudaicå depåçeçte importanÆa
„Sårutul este o metaforå pentru unirea sufletului39..., dar cum el de altå parte, ar putea confirma ipoteza cå rolul desfåçurat de
Ezra din Gerona. Într-una din lucrårile acestuia din urmå, citim38: iudaicå çi mistica islamicå, pe de o parte, çi mistica creçtinå, pe
lume. Din nou, Recanati då impresia cå a folosit concepÆiile lui dacå nu chiar mai mare. O comparaÆie de ansamblu între mistica
parte, îi permit individului så råmânå în viaÆå çi activ în aceastå aducând o contribuÆie echivalentå cu contribuÆia platonicå –
ca o serie de acÆiuni intermitente care, cum vom vedea mai de- aristotelicå a contribuit din plin la apariÆia terminologiei mistice,
sa37. Pânå la acest moment, experienÆa unirii poate fi consideratå ment. Açadar, cel puÆin în contextul misticii iudaice, gândirea
gåtitoare din cålåtoria fireascå a sufletului meritoriu cåtre obârçia în cazurile în care este vorba numai de comuniune sau de ataça-
obârçia lui. Unirea cu sufletul universal este, açadar, o etapå pre- în descrierile de tipuri extreme de unire misticå, mult mai mult decât
buie så se treacå pentru ca sufletul så se întoarcå, în sfârçit, la InfluenÆa terminologiei aristotelice apare cu toatå probabilitatea
sufletul ceresc este numai o entitate intermediarå peste care tre- primele documente cabalistice din Gerona çi pânå în hasidism.
întrezåreçte schema neoplatonicå. În ambele scheme ontologice, întreagå tradiÆie de unire intelectivå poate fi regåsitå încå din
dåtåtoare de beatitudine. Din nou, de sub vålul cabalistic, se lexicul filozofic aristotelic. Aça cum vom vedea mai departe, o
ståri inferioare çi intermediare, ele culminând în aceastå unire cu unul dintre gânditorii citaÆi, Ibn Tibbon, au asimilat çi au adoptat
prezenÆa divinå. ExperienÆele precedente sunt considerate implicit dintre cabaliçtii care le-au studiat sau care au fost în contact direct
sufletului uman så ajungå la unirea finalå, adicå la unirea cu au devenit adevårate pietre de hotar ale gândirii iudaice. Unii
Astfel, experienÆa ultimå, unirea cu sufletul ceresc, permite pertinente ale filozofilor menÆionaÆi au fost traduse în ebraicå çi
tuia una din temele problematice ale surselor în chestiune. Textele
[semnificaÆia] morÆii prin sårut. separate“), ca så nu mai vorbim de unirea cu Dumnezeu, consti-
de locul såu [trupul] çi se va uni cu Çekina. Aceasta este bilitatea de unire („îmbinare“) cu entitåÆi imateriale („intelecte
chip, el îçi va îndepårta veçmântul de Æårânå, [se] va despårÆi baker ibn Baja çi Averroes19. Trebuie înså så remarcåm cå posi-
el în stare så ajungå36, el se uneçte cu sufletul ceresc. În acest evrei çi arabi ca Maimonide, Samuel ibn Tibbon, Avicenna, Abu-
unirea dintre suflet çi trup. Când sufletul a ajuns la ceea ce este rea cu Intelectul Activ sau cu Dumnezeu) discutate de gânditori
are nevoie så råmânå unit [cu pomul], tot aça se întâmplå çi cu pentru evoluÆia Cabalei au fost noÆiunile de unire a gândirii (uni-
Så çtii cå aça cum fructul copt35 cade din pom çi nu mai lice – greceçti, arabe, ebraice çi creçtine18. De primå importanÆå
ConcepÆia intelectivå s-a råspândit în toate çcolile aristote-
o experienÆå extaticå34: e cunoscut ca unire misticå.
înÆeleaså, în interpretarea cabalisticå-neoplatonicå, ca o aluzie la Dumnezeu este obiectul intelectului uman corespunde cu ceea ce
binecuvântatå, o moarte fårå dureri, aceastå afirmaÆie a fost vine. Este deci logic så presupunem cå actul intelectiv în care
pricina sårutului lui Dumnezeu. Asociatå la început cu o moarte valabil atât pentru actele intelective umane cât çi pentru cele di-
voltat afirmaÆia din Talmud conform cåreia Moise ar fi murit din adicå intelectul çi inteligibilul, formeazå un singur tot. Lucru
avut o influenÆå remarcabilå asupra gândirii europene. El a dez- aristotelice, în timpul actului cognitiv cunoscåtorul çi cunoscutul,
acestei experienÆe este descriså de Recanati în termeni care au pentru ceea ce era numit unire intelectivå. Potrivit epistemologiei
superioare când el urcå la sufletul ceresc çi se uneçte cu el. Natura 1. Terminologia aristotelicå a furnizat, în principal, concepte
despre suflet, înÆeles ca o oglindå în care se reflectå entitåÆile specifice de la care au pornit diferitele tematici.
Fragmentul de mai sus se bazeazå, evident, pe concepÆia telicå, neoplatonicå çi ermeticå, în funcÆie de sistemele teoretice
experienÆele acestor vechi cabaliçti erau considerate foarte apro- 2. O altå importantå surså de motive, concepte çi termeni
piate de unirea misticå. Într-adevår, acest fragment poate fi consi- care a adus un remarcabil material în mistica iudaicå medievalå
derat un interesant exemplu de suprapunere a douå tipuri de unire: o constituie neoplatonismul, al cårui interes principal se gåsea în
cea onticå, indicatå în mod explicit prin expresia „unire totalå“, unirea sufletului omenesc cu rådåcina lui, sufletul universal sau,
çi „unirea epistemicå“, implicitå în transmiterea de cunoaçtere de uneori, cu Dumnezeu. Semne tipice de påtrundere a gândirii
la sufletul ceresc la cel omenesc25. Unirea onticå este, la rândul neoplatonice în mistica ebraicå se disting clar în menÆionarea, ca
ei, o condiÆie a unirii epistemice. Aceeaçi problematicå apare çi centru al experienÆei mistice, a transformårii sufletului individual
la Nahmanide, contemporan mai tânår al lui Ezra din Gerona. El în suflet universal çi a ascensiunii sau reîntoarcerii sufletului. Mai
scrie cå sufletul omenesc, „datoritå ascuÆimii lui“26 se va uni cu mult, ca în cazul terminologiei aristotelice, neoplatonismul a fost
intelectul separat çi-çi va îndrepta intenÆia sa cåtre acesta. Iar acest accesibil misticilor evrei prin intermediul filozofilor – arabi, evrei
om va fi numit profet, din moment ce el face profeÆii27. çi, numai în rare cazuri, creçtini. InfluenÆa lui poate fi uçor depis-
ProfeÆia este puså aici în legåturå explicit cu starea de unire tatå începând cu perioada Cabalei din Gerona çi continuând cu
cu intelectul superior28. Din text, este evidentå decisiva influenÆå hasidismul. Profunda semnificaÆie religioaså pentru misticism a
neoplatonicå. PuÆin înaintea fragmentului citat mai sus, Ezra a acestei forme de filozofie a fost deja recunoscutå în cazul misti-
scris29: „Cåci omul cuprinde în sine toate lucrurile30, iar sufletul cismului islamic çi creçtin, iar Cabala are acelaçi interes pentru
såu este legat de sufletul ceresc.“ Cabalistul considerå conjuncÆia neoplatonism ca çi cele douå sisteme mistice menÆionate.
dintre cele douå suflete ca o stare naturalå care uçureazå unirea 3. Ultima dintre sursele principale ale terminologiei care
lor dupå ascensiunea sufletului omenesc. Aceastå concepÆie descria experienÆele mistice este alcåtuitå dintr-un corpus nede-
despre o legåturå de bazå care dureazå chiar çi dupå despårÆirea finit de scrieri speculative, incluzând tratate neoplatonice çi er-
individului de sufletul ceresc pare så reflecte teoria lui Plotin metice, cu un puternic interes pentru magie, cunoscutå mai mult
despre prezenÆa sufletului universal çi în sufletele individuale. sub numele de teurgie. Potrivit mai multor lucråri vechi, printre
Datå aceastå afinitate naturalå, realizarea unei contopiri totale nu care menÆionåm o parte din corpus-ul hermetic, tratatele lui Iam-
trebuie så ni se parå excepÆionalå. blichus çi Proclus, suntem în måsurå så aducem spiritele zeilor în
Descrierea lui Ezra conÆine, în mod explicit, subînÆelesuri statui cu formå omeneascå, stabilindu-se astfel un contact între
neoplatonice – „sufletul ceresc“ ne trimite la „sufletul universal“ entitåÆile superioare çi oameni. Uneori, potrivit acestor concepÆii
neoplatonic cu care sufletul omului se uneçte printr-un act de magice, spiritele pot så intre în magician çi så-l posede20. Aseme-
înålÆare. Så examinåm un alt exemplu care repetå, în parte, teme nea experienÆe se fåceau cu ajutorul unor artificii tehnice: incan-
deja prezente în citatul precedent. Iatå ce scrie Menahem Reca- taÆii, fumigaÆii çi aça mai departe. Contactul dintre magician çi
nati, important cabalist de la sfârçitul secolului al XIII-lea, pro- fiinÆele superioare nu se stabilea în virtutea ascensiunii primului
babil influenÆat de Cabala din Gerona31: cåtre celelalte, ci prin aducerea spiritelor în regnul inferior. Aceastå
„coborâre“ magicå s-a transformat treptat într-un misticism al
Când oamenii cucernici çi oamenii de acÆiune [prinçi
coborârii, conform cåruia spiritele celeste – desemnate în general
într-o stare de] concentrare (mentalå)32 au påtruns în misterele
cereçti, ei au imaginat, datoritå forÆei gândirii lor, cå aceste cu termenul ruhaniiut, adicå fiinÆe spirituale – pogorau direct
lucruri erau ca såpate dinaintea lor33, iar când ei çi-au unit su- asupra misticilor, datoritå acÆiunii acestora, çi ducându-i la unirea
fletul cu sufletul ceresc, aceste lucruri s-au mårit çi dezvoltat misticå21. Coborârea acestor fiinÆe spirituale se obÆinea cu aju-
çi s-au aråtat pe ele însele... Când el çi-a unit sufletul cu su- torul unor practici specifice, în special combinåri de litere çi reci-
fletul ceresc, aceste lucruri teribile s-au såpat în inima lui. tarea lor, ca în Cabala extaticå, sau cu ajutorul concentrårii minÆii
74 71
93 84

IÆhak Luria, cåruia164 cåile firmamentului i s-au aråtat în consideratå de cåtre cabaliçti o stare misticå la care oricine putea
demn så se contopeascå çi så vadå cerescul Merkava, ca Rav açadar cå, mult înainte de apariÆia hasidismului, devekut a fost
bazate pe contopirea cu Dumnezeu163, adresate celui care este tehnicå misticå ce poate fi practicatå de oricare evreu. Se pare
cunse în Zohar çi scrierile lui Rav IÆhak Luria sunt subiecte menÆioneazå nici un element ascetic în acest context, înså aflå o
çi Ghemara çi Tosafot sunt çi ele nistar. Înså subiectele as- mai sus, este çi obÆinerea unei bucurii spirituale.103 De Vidas nu
nu înÆelege, este un ignorant, iar pentru aceastå persoanå chiar contemplårii Tetragramei. Scopul contemplårii, cum am våzut
ce doreçte så studieze [Cabala] are la dispoziÆie cartea, çi dacå
baliste se dovedeçte a fi [o treabå] lipsitå de sens, deoarece cel
suficient pentru a ajunge la contopirea cu Dumnezeu cu ajutorul
se numeçte nistar. A atribui înså termenul nistar doctrinei ca- muzicii este „unirea supremå çi profeÆia“102. Deci, çi cântecul este
gostea [faÆå de Dumnezeu] pe care o ai în inima ta. [De aceea] despre muzicå citat de Haim Vital se spune cå rezultatul final al
cuvântat. Este imposibil så explici unei alte persoane dra- ultim era unirea misticå çi profeÆia. Iar într-un interesant fragment
[secret]. Aça este dragostea çi frica de Dumnezeu, fie el bine- Abulafia considera muzica ca parte a unui proces al cårui scop
çi ce anume este acel lucru. Un atare lucru se numeçte seter binaÆiile de litere ale diferitelor nume divine101. Ca çi De Vidas,
odatå162, [tot aça] este imposibil så explici prin cuvinte cum Abraham Abulafia, care folosea muzicå în timpul cât recita com-
[speciale] nu poate fi descris celui care nu l-a încercat nici- Cântecul cabalistului în faÆa Tetragramei poate fi legat de
fi transmis unei alte persoane. Aça cum gustul unei mâncåri
Nistar161 este numele atribuit unui subiect care nu poate recitå prilejuieçte contopirea sufletului såu cu Dumnezeu.
compus multe poeme de laudå pentru Dumnezeu, çi cel ce
Premâçlianâi160: nirea lui te duce la contopire... Iehuda ha Levi, cucernicul, a
din Cabala teurgicå. Astfel, potrivit lui Menahem Mendel din ca semnificaÆia acestui „cântec“ så însemne cå numai îndepli-
de fapt a înÆeles greçit – principalul interes al lucrårilor de bazå fel, încât acest cântec så fie o contopire totalå. Çi este posibil
continuat concepÆia despre devekut ca unio, dar a çi interpretat – acest nume så stea în faÆa voastrå, ca voi så-l unificaÆi în aça
Ultima fazå din misticismul iudaic, hasidismul, nu numai cå a „CântaÆi, o voi drepÆilor, Tetragrama“100..., aça încât
ultime scopuri sunt împlinirea çi revelaÆia lui unio mystica159.
gice, ci çi concepÆia despre devekut din Cabala extaticå, ale cårei numelui lui Dumnezeu99:
faÆå de devekut, consideratå drept instrument pentru scopuri teur- fragmentul menÆionat, autorul aminteçte un alt element, cântarea
Cabala din Safed nu a absorbit numai atitudinea Zohar-ului Tetragramei constituie elementul lui principal. Imediat dupå
dupå ce s-a obÆinut experienÆa misticå. de simplu çi nu include nici un exerciÆiu complicat. Contemplarea
toate nivelurile realitåÆii, scopul teurgic fiind îndeplinit numai cå drumul pentru a ajunge la deplina bucurie spiritualå este destul
då posibilitate lui Mesia så-çi îndeplineascå rolul restaurator la mandatå tuturor, aça cum susÆine De Vidas. Într-adevår, se pare
surprinzåtor alipirea çi contopirea sunt prezentate drept ceea ce îi Contopirea este açadar obÆinutå de Æadikim, deçi ea este reco-
copacul vieÆii, tot ceea ce face el este o reconstituire.“ În mod
çi [ale tuturor nivelurilor] existenÆei...; datoritå alipirii sale la contopirii lor cu Tetragrama98.
face reconstituiri [tikunim] ale tuturor aspectelor [puterilor divine] astfel încât chiar çi dupå moarte sunt consideraÆi vii din cauza
la care au ajuns acei Æadikim care s-au contopit cu Tetragrama,
vieÆii157 çi [el] este ståpânul tuturor comorilor Tatålui såu158 çi gramei, sufletul e luminat... çi se bucurå çi aceasta este treapta
armonie156: „Sufletul Regelui Mesia se contopeçte cu copacul mereu în faÆå“... Deci, cu ajutorul meditaÆiei sale asupra Tetra-
Dumnezeu, pentru a aduce din nou sistemul divin la starea lui de gramå... aça cum a spus regele David: „Tetragrama îmi stå
ævi îl descrie pe Mesia în actul de contopire cu puterea lui o parte din zi çi så mediteze la måreÆia literelor din Tetra-
Mergând pe urmele modelului lui Luria, teozofia lui Sabbatai Cel ce doreçte så-çi bucure sufletul trebuie så se izoleze

invariabil simÆul distanÆei dintre Creator çi creatura lui“3. Aceastå „Ce anume este scris pe filacterele Ståpânului Lumii!76
afirmaÆie, formulatå de un atât de remarcabil specialist în mistica [Este scris]77: «Çi cine e ca poporul lui Israel, o naÆiune
iudaicå, a fost urmatå de majoritatea discipolilor lui Scholem4, ca unicå78 pe tot påmântul».“ E scris în lucrårile lui IÆhak Luria79
çi de numeroçi cercetåtori din domeniul misticii ebraice5. Obser- cå filacterele sunt numite creiere – adicå creiere, numite
plåcere çi entuziasm – cu ajutorul cårora suntem uniÆi cu el,
vaÆia lui Scholem a fost acceptatå fårå rezerve, iar un cercetåtor
fie el binecuvântat çi låudat80. „Çi toate popoarele de pe
de talia lui Stace a putut så considere unio mystica ca o „abatere påmânt vor vedea cå tu eçti numit cu numele Domnului“, çi
de la modelele convenÆionale [de misticism]“6. Un mare ebraist, dacå tu eçti numit cu numele Domnului, fie binecuvântat,
Salo Baron, a ajuns chiar så spunå cå afirmaÆiile înflåcårate despre deoarece eçti una cu el, çi aceastå plåcere se cheamå filacterele
identificarea cu Dumnezeu, ca acelea folosite de misticul islamic noastre. Çi plåcerea lui81, fie el binecuvântat, cu care se des-
Hallaj, „ar fi sunat ca niçte execrabile blasfemii în urechile celor fatå pentru cå suntem uniÆi cu el, fie el binecuvântat, se nu-
mai fermi discipoli evrei ai sufismului..., aceçtia neuitând nici- meçte filacterele lui. „Çi cine e ca poporul lui Israel, o naÆiune
odatå abisul care despårÆea infinitul de creaturile sale... Chiar çi unicå“ – din moment ce ajung la o stare de unitate care depå-
din punct de vedere individual, ei au cåutat simpla comuniune çi çeçte numårul; înså numårul este sub controlul lor, cåci timpul
nu o unire efectivå cu Divinitatea“7. Evident, pårerea lui Scho- este în ascultarea lor, ca så facå ceea ce vor, deoarece depåçesc
lem a fost acceptatå fårå rezerve. timpul. Iar El, fie el binecuvântat, este unit cu noi, singurul
obstacol fiind capacitatea noastrå, aça cum e scris: „Întoarce-te
Unii cercetåtori au încercat så limiteze aceastå generalizare.
cåtre mine [spune Domnul oçtirilor], iar eu må voi întoarce
Înså çi ei i-au considerat pe cabaliçtii care au exprimat poziÆii „în- cåtre tine“82, cåci el, fie el binecuvântat, sålåçluieçte în gând.
dråzneÆe“ în privinÆa lui unio mystica drept excepÆii capabile så Çi când un om se gândeçte la lucruri de nimic, El îl alungå
modifice într-o oarecare måsurå pårerea lui Scholem, fårå så aibå, [aça cum e scris]: „Çi Moise nu putea så intre în cortul
totuçi, o asemenea greutate încât så ducå la o nouå evaluare gene- adunårii“83. Deoarece norul råmânea açezat pe el, mintea nu
ralå a validitåÆii acestei afirmaÆii8. Scholem însuçi nu era convins putea så råmânå în om, fiindcå în el sålåçluia întunericul.
de aceste expresii çi încerca så le interpreteze într-un mod mai
puÆin radical9. Din câte cunosc eu, nu exiså încercåri de revizuire Mintea nu este decât o referire disimulatå la Dumnezeu, la
a tezei lui Scholem întreprinse de cercetåtorii din domeniul Caba- care, în acelaçi fragment, se face referinÆå în felul urmåtor: „ca
lei çi, în pofida unor rezerve fårå mare importanÆå, ea a råmas çi cum, îndeplinind acÆiuni meritorii, lumea minÆii s-ar lårgi, fie
poziÆia dominantå în domeniul cercetårii cabalistice. În paginile el binecuvântat. De aceea, mintea divinå sålåçluieçte în gândul
care urmeazå, voi propune o interpretare diferitå a expresiilor de nostru, aceastå stare fiind înÆeleaså ca o stare de unire“84. Con-
unio mystica din Cabalå. Departe de a fi absente, descrierile despre ceptele folosite de Marele Maghid laså så aparå cu toatå evidenÆa
uniri mistice se regåsesc în literatura cabalistå într-o måsurå tot descrierea unei experienÆe care poate fi definitå ca unio mystica.
atât de mare ca çi acelea atestate în scrierile misice neebraice. Mai Tipul de unire descris în acest fragment înseamnå mai mult decât
mult, imaginile folosite de cabaliçti nu sunt deloc inferioare for- o simplå conexiune între douå unitåÆi din moment ce, la sfârçit,
melor mai radicale din alte tipuri de misticism. ele ajung la o unire care trece dincolo de unitate, atribut care în
Îmi voi începe analiza cu o presupunere, aflatå implicit în sursele medievale era påstrat numai pentru Dumnezeu85. Chiar çi
refuzul lui Scholem çi al lui Caird de a admite existenÆa unui natura atemporalå a Israelului în momentul unirii se conformeazå
misticism radical în iudaism. Aceasta presupune cå transcendenÆa concepÆiei neoplatonice despre lumea intelectului, identificat aici
lui Dumnezeu, aça cum e ea afirmatå în cadrul unei religii exo- cu Divinitatea, înÆeleaså ca aceea ce transcende timpul86. Divinele
terice, nu permie unio mystica nici måcar la nivelul esoteric10. filactere includ afirmarea unicei – literalmente: „una“ – naÆiuni,

96 81
83

Reçit hohma:
concepÆia hasidicå, poate fi gåsitå în lucrarea lui Elia de Vidas,
O altå discuÆie de mare interes, care include elementele din
çi care au influenÆat literatura hasidicå97.
câteva fragmente importante, tipårite încå în secolul al XVI-lea
importantå etapå a ei fiind practica hasidicå. Voi examina aici
literelor din Tetragramå are o istorie lungå çi bogatå, cea mai
obiçnuiÆi ca çi elitei. Legåtura dintre devekut çi meditaÆia asupra
spiritual. Potrivit lui IÆhak, ea putea fi recomandatå oamenilor
devekut nu era consideratå numai o fazå iniÆialå a unui proces
ochilor såi spirituali literele numelui lui Dumnezeu“96. De aceea,
pirea gândului såu cu Dumnezeu cel înalt... trebuie så punå în faÆa
noascå secretul unirii sufletului såu cu [lumea] cereascå çi conto-
din Acra... spun elitei, ca çi vulgului, cå oricine doreçte så cu-
ficativå: la unire puteau ajunge çi evreii obiçnuiÆi. „Eu, Rav IÆhak
cât çi pentru primii hadisim, o caracteristicå extrem de semni-
devekut95. Mai mult, conceptul de devekut are, atât pentru IÆhak
mii maeçtri hasidici çi så le determine aprecierile cu privire la
mistice çi nu la capåtul ei putea så fie bine cunoscut de cåtre pri-
cå IÆhak punea contopirea gândului la începutul unei serii de ståri
Vital în partea nepublicatå din tratatul såu, Çaare keduça. Faptul
Safed94. Al doilea fragment citat mai sus este folosit de Haim
balistice timpurii, ale cårei influenÆe pot fi surprinse în Cabala din
Lucrarea lui IÆhak din Acra este una clasicå a literaturii ca- mysticae.
ruri, nici la dispreÆul pe care i-l vor aråta oamenii“93. devekut care pot fi clasificate, pe bunå dreptate, drept uniones
fie binecuvântat, îl face pe om så nu mai fie sensibil nici la ono- Så examinåm acum câteva relatåri despre forme radicale de
vântat, deoarece contopirea çi îmbinarea gândului cu Dumnezeu, textele din Safed.
brului psihic este contopirea gândului cu Dumnezeu, fie binecu- derivå din textele din Gerona, din cele ale lui Abulafia çi din
tradiÆiei din Zohar çi din Luria, çi de interpretåri mistice, ce
venÆå misticå apare din nou când IÆhak afirmå: „Motivul echili-
din hasidism este o îmbinare de interpretåri teurgice, pe urma
profeÆie çi va prooroci çi va prevedea viitorul“92. Aceeaçi sec- ca gnozå teozoficå166. Astfel, gama de concepÆii despre devekut
centrårii, va ajunge la spiritul divin çi de la acela [va ajunge] la moçteniri cabalistice ca o cåutare a experienÆei mistice çi nu atât
ajunge la secretul concentrårii çi, dupå ce a ajuns la secretul con- Cabalei ca experienÆå misticå, ci çi în reinterpretarea întregii
brului psihic. Çi, dacå va ajunge la secretul echilibrului psihic, va ÎnÆelesul acestui fragment nu stå numai în caracterizarea
„Oricine ajunge la secretul contopirii va ajunge la secretul echili-
mistice, se aflau în lucrarea lui IÆhak din Acra, Meirat Einaim: minÆii165, ca acei patru înÆelepÆi care au intrat în Pardes.
cå originile lui devekut, consideratå ca punct de plecare al cåii splendoarea lor, iar el le-a parcurs [våzând drumul] cu ochii

în vreme ce filacterele umane, prin care Israelul este desemnat ca Capitolul 4


çi cum ar fi fost numit cu numele divin, sugereazå aceeaçi stare de
unire. Este vorba de unirea a douå gânduri care se face în virtutea UNIO MYSTICA ÎN MISTICA EBRAICÅ
entuziasmului çi care provoacå desfåtare lui Dumnezeu87. Avem
aici un exemplu interesant de ceea ce definea Scholem ca trans-
formarea gândului în emoÆie în timpul procesului de devekut88.
Sesizåm, cu toate acestea, continuitatea terminologiei filozofice –
dezvoltatå în Cabala din secolul al XIII-lea pentru a exprima ex-
perienÆa de unire misticå – în gândirea hasidicå timpurie. Cadrul
filozofic, mai mult decât oricare altå serie de concepte, a furnizat
maeçtrilor hasidici o terminologie relevantå cu privire la unio
mystica89.

IV. Devekut în Cabalå çi în hasidism

Aça cum vom vedea mai departe, hasidismul a påstrat çi a I. ObservaÆii metodologice
continuat terminologia din Cabala primelor începuturi care inter-
preta devekut. Lista asemånårilor dintre cele douå miçcåri mistice otrivit uneia dintre tezele acceptate de cåtre cei mai
poate fi uçor prelungitå90. Chiar çi când se discutå despre devekut,
unul din conceptele de bazå ale hasidismului, se pune întrebarea
P mulÆi cercetåtori ai misticii ebraice, cabaliçtii s-au aråtat
reticenÆi în a-çi exprima experienÆele în termeni care ar fi putut
în ce måsurå a fost hasidismul un fenomen mistic inovator. Dupå fi înÆeleçi ca vizând unirea totalå a misticului cu Dumnezeu.
Scholem, noutatea aduså de „popularizarea“ pe care a fåcut-o Edward Caird a formulat cu pertinenÆå aceastå concepÆie: „Evreul
hasidismul concepÆiei cabalistice cu privire la devekut se aflå în s-a ferit întotdeauna de un misticism radical, datoritå unui puter-
prezentarea acesteia ca punct de plecare al cåii mistice: nic simÆ al separårii personalitåÆii umane de Dumnezeu çi, în
consecinÆå, având conçtiinÆa vie cå în cultul adus lui Dumnezeu
Elementul inovator este caracterul radical atribuit lui
existå o obligaÆie moralå implicitå“1. AfirmaÆia lui Caird se opune
devekut în virtutea acestei schimbåri. Devekut din hasidism
nu mai este un ideal ultim, care poate fi realizat numai de pårerii lui Plotin conform cåreia relaÆia dintre om çi Dumnezeu
cîteva spirite rare çi sublime ajunse la sfârçitul drumului. Nu poate ajunge la un stadiu în care bariera dintre infinit çi finit este
mai e ultima treaptå din scara ascensiunii, ca în Cabalå, ci înlåturatå, iar cel dintâi intrå în contact direct cu cel de-al doilea,
prima. Orice lucru începe cu hotårârea omului de a se aça încât orice distincÆie çi relaÆie a finitului dispare2.
contopi cu Dumnezeu. Devekut este un punct de plecare, çi Independent de diagnosticul lui Caird, Gershom Scholem a
nu unul final91. subliniat adesea absenÆa unei uniri totale cu Divinitatea din textele
ebraice: „Numai în cazuri extrem de rare, extazul înseamnå unirea
Cum auto-percepÆia hasidismului despre apropierea sa de efectivå cu Dumnezeu, în care individualitatea umanå se aban-
devekut este aceea a unei noutåÆi, nimeni nu a încercat så afle doneazå extazului, o totalå imersiune în fluxul divin. Chiar çi în
originile acestei interpretåri speciale a lui devekut. Se pare, totuçi, acest cadru mental extatic, misticul evreu îçi menÆine aproape

82 95
85 92
aça cum apa urcå pânå la nivelul de la care a plecat. Çi aceasta elevat: reconstituirea teozoficå.
iar de acolo urcå çi mai sus pânå la locul acestei obârçii110..., este aici numai un mijloc pentru a ajunge la un obiectiv mai
dicå în înalt... çi se întoarce la obârçia lui, de unde a fost luat..., cabalisticå din Gerona, ca çi în sursele hasidice de mai târziu –
contopirea sufletului în înalt, mai întâi spiritul omului se ri- care are o importanÆå deosebitå în unele texte din prima producÆie
de altar, iar sufletul lui [superior] urcå în înalt... de aceea, prin Este evident cå aspectul mistic al unirii cu obârçia cereascå –
Când preotul îndeplineçte sacrificiul, el îçi leagå sufletul
firot-urilor], çi anthropos-ul cel sfânt155.
De exemplu, Azriel afirmå109: så tindå în acest fel så perfecÆioneze arborele ceresc [al Se-
condiÆie indispensabilå pentru îndeplinirea unor porunci precise. uneascå çi så-l contopeascå cu obârçia lui din înalt... çi trebuie
liçtii au aråtat cå devekut, a sufletului sau a gândului, pare a fi o studiazå Tora, omul trebuie så tindå så-çi lege sufletul, så-l
neze în mod excepÆional. Totuçi, în mai multe texte vechi, caba- omului çi scopul poruncii de a studia Tora...; deoarece când
rioare care så permitå sufletului omenesc, sau gândului, så acÆio- anthropos-ului ceresc, care reprezintå intenÆia ultimå a creårii
în sine. Mai de grabå, scopul lui era întâlnirea cu entitåÆi supe- trebuie så fie aceea de a realiza în acest fel reconstituirea
ceruri. Numai arareori scopul misticului era efectiv unirea misticå tului såu cu obârçia cereascå, cu ajutorul Torei. Iar intenÆia lui
cunoaçterea viitorului sau receptarea de influxuri sau impresii din [a omului] trebuie så se îndrepte spre legarea çi unirea sufle-
consideratå un stadiu elevat care precedå experienÆe ca, de pildå, În ceea ce priveçte studierea Torei..., întreaga sa atenÆie
Într-unul din textele examinate mai sus, devekut era deja
stituirea, tikun, a anthropos-ului ceresc:
V. Devekut ca mediere îndeplineascå scopul principal al activitåÆii cabalistice: recon-
În Cabala lui Luria, de exemplu, devekut este solicitatå så
contopire cu o manifestare divinå este efectul teurgic.
literele Tetragramei“108. a o reduce. Ca çi în exemplele precedente, scopul actului de
din Polonoie: „Când este încå în însingurare, puneÆi-i în faÆå dinaintea cuiva înseamnå a måri distanÆa dintre el çi om, çi nu
un fragment din lucrarea Toledot Iaakov Iosef a lui Iaakov Iosef Dumnezeu çi nu atât unirea cu el. A-l pune pe Dumnezeu
Vidas de a contempla Tetragrama în izolare a influenÆat probabil principalå a acestui tip de misticism este conçtiinÆa prezenÆei lui
primå importanÆå în viaÆa lor religioaså107. Recomandarea lui De accentul pe natura unitivå a contopirii, deoarece caracteristica
istorie, adoptatå de noii maeçtri mistici care i-au dat un loc de din folosirea versetului din Psalmi, David ben Zimra nu pune
introduså de Baal Çem Tov –, ci la o practicå popularå cu o lungå gostei de Dumnezeu çi ale contopirii cu el154. Aça cum se deduce
el så nu se refere la o „nouå“ practicå hasidicå – adicå o practicå precedå, ca atrågând atenÆia asupra implicaÆiilor teurgice ale dra-
poran al primilor hasidim, Moçe din Satanov106. Este probabil ca Acest fragment trebuie înÆeles, în lumina unei afirmaÆii care-l
lui devekut de cåtre evreii simpli este relatatå çi de un contem-
cårare çi dragoste153.
plarea Tetragramei ca o practicå bine cunoscutå.105 Îndeplinirea [divine] [îçi întorc] chipurile unul cåtre altul cu mare înflå-
din mårturia lui Pinhas Eliyyà Horowitz care considerå contem- dragoste sincerå produce dragoste în lumea de sus çi atributele
pândit în epoca apariÆiei hasidismului, lucru care se poate deduce înaintea mea. Så çtii cå oricine îl iubeçte pe Dumnezeu cu o
Cel puÆin unul din elementele amintite mai sus a fost larg rås- mâna dreaptå, aça nu uit dragostea lui, cåci el este pururea
sunt comune Cabalei çi hasidismului104. pururea, cå de-a dreapta mea este...“152 Aça cum nu-mi uit
a ajunge la devekut – muzica çi contemplarea numelui divin – cum e scris: „Våzut-am mai înainte pe Domnul înaintea mea
ajunge fårå dificultate. Douå dintre componentele tehnicii pentru fåcut så se contopeascå cu dragostea lui Dumnezeu151, aça
Deçi structurile [Templului] au fost distruse, în loc de sa- Aceastå analizå este susÆinutå, cu o oarecare aproximaÆie, de
crificii i-a råmas lui Israel numele cel mare, ca så se conto- interpretarea propuså de Meir ibn Gabbay la un text atribuit lui
peascå cu acesta în locuri sfinte118, iar oamenii drepÆi çi IÆhak Orbul, text citat de Ezra, un discipol al acestuia128:
cucernici çi aceia care practicå concentrarea mentalå çi unificå
numele cel mare, çi ei aÆâÆå focul pe altarul inimii lor119. [De ChintesenÆa cultului cabaliçtilor129 çi al celor care îi con-
aceea] toate Sefirot vor fi unificate în [al lui Israel] gând curat templå numele se aflå în versetul „çi cu el te vei contopi“...
çi vor fi legate una de alta pânå când vor fi duse [în înalt] la çi preocuparea [versetului] „çi cei care îi contemplå numele“130
obârçia sublimei flåcåri veçnice. Acesta e secretul cå întreg este de a face aluzie la intenÆia [misticå] potrivitå cultului, iar
Israelul se contopeçte cu Dumnezeu, fie el binecuvântat120 aceasta [intenÆia] este ca cel cucernic så contemple çi så tindå,
(dupå cum spune versetul): „Dar voi care v-aÆi unit cu Dum- în timpul cultului, så unifice numele cel mare çi så se uneascå
nezeu“. Çi acesta e secretul unirii de dimineaÆå çi de searå cu acesta cu ajutorul literelor lui çi så includå în el toate
(dupå versetul): „Så-Æi aråÆi dimineaÆa dragostea, iar credinÆa nivelurile131 (cereçti) unificându-le în gândul såu, pânå la
în fiecare searå“.121 Çi acesta este secretul unificårii [fåcute] En sof. RaÆiunea versetului în care se spune „çi cu el te vei
de om în rugåciunea de dimineaÆå çi în cea de searå, prici- contopi“ este aceea de a face aluzie la gând, care trebuie så fie
nuind înålÆarea tuturor Sefirot-urilor într-un singur månunchi liber, curåÆat de orice lucru çi plecat132, contopindu-se în înalt
çi unirea lor – çi atunci se contopeçte el cu numele cel mare. într-o contopire puternicå çi eternå, aça încât ramurile så fie
unite cu rådåcina [lor] fårå nici o separare133. În acest fel,
„A se contopi cu numele cel mare“ este o expresie care omul care unificå se va contopi cu numele cel mare134.
revine de douå ori în fragment, la începutul çi la sfârçitul lui. Între
Care este natura exactå a „cultului“ menÆionat în primul citat,
ele, unificarea Sefirot-urilor, una cu cealaltå, çi toate cu obârçia
våzut ca o înlocuire a sacrificiilor cu contopirea cu numele cel
de unde au provenit sunt prezentate ca o consecinÆå a activitåÆii
mare? Un råspuns plauzibil ar fi cå rugåciunea asumå funcÆia
gândului curat al omului. Gândul este în mod evident organul
sacrificiilor dupå distrugerea Templului, pe de o parte, çi, pe de
care influenÆeazå aceastå structurå teozoficå, iar instrumentul mai
alta, este consideratå „cult“. Într-adevår, o veche concepÆie caba-
important aflat la dispoziÆia omului este numele cel mare123, care
listicå despre intenÆia spiritualå legatå de rugåciunea Çema Israel
înlocuieçte slujba sacrificialå din Templu124. Presupun cå funcÆia
se referå în mod explicit la unificarea celor zece Sefirot135. Una
teurgicå a sacrificiului a fost transferatå literelor numelui cel
dintre versiunile acestei concepÆii afirmå136:
mare125; mai presupun cå autorul înÆelege sacrificiul ca o cauzå a
unificårii Sefirot-urilor, interpretare unanim acceptatå de cåtre Deoarece çtii cå Sefirot-urile sunt desemnate ca midot
primii cabaliçti126. [atribute] çi cå nu sunt [limitate]137 la atribute prin natura lor,
Pe baza acestor ipoteze, este raÆional så consideråm cå rolul ci din perspectiva noastrå, tu trebuie så le unifici pe toate, de
literelor numelui cel mare este acela de a provoca o stare de unire douå ori pe zi138... Aça cum [litera] alef139 din cuvântul EHaD
între manifestårile divine. Activitatea este realizatå printr-o conto- [unu] indicå [Sefira] Keter çi [litera] het140 indicå [Sefira]]
pire preliminarå a gândului uman cu literele numelui, meditând Hohma cu celelalte çapte Sefirot... iar [litera] dalet... indicå
[Sefira] Malkut, çi deoarece cu [cuvântul] EHaD se face
la natura çi la unificarea lor. Dupå unificarea literelor çi a Sefi-
referinÆå la toate cele zece Sefirot..., [el] va trebui så îndrepte
rot-urilor, se menÆioneazå din nou contopirea cu numele, probabil [gândul] ca çi cum le-ar face pe toate så intre în [Sefira] Keter,
cu literele lui unificate. Putem så consideråm açadar cå acest text de unde ele au emanat.
se referå la douå tipuri de contopire – una care serveçte drept
punct de plecare pentru o activitate teurgicå127 çi, la sfârçit, o con- Unificarea Sefirot-urilor în timpul recitårii rugåciunii Çema
topire cu o entitate universalå, culme a procesului mistic. este legatå çi de numele care apar în acelaçi fragment. De aceea,
88 89
91 86
intenÆia sincerå, atunci sufletul lui se uneçte cu acestea çi este cieze devekut la actul de procreare.
Când un om unificå [Sefirot-urile] cu toatå inima çi cu ToÆi oamenii – nu numai preoÆii – pot, ba chiar trebuie, så aso-
secolului al XVI-lea150, înÆeleaså ca un mijloc de afirmare a unui comportament ideal.
Potrivit lui David ben Zimra, care a scris cåtre jumåtatea mare decât în fragmentele din Ezra çi Azriel, unirea misticå este
lumii superioare149. necesarå pentru un act obiçnuit, procrearea. Într-o måsurå mai
sistemele religioase axate pe fapte çi pe impactul lor asupra Aici, unirea gândului omenesc cu sursa lui este o condiÆie
calea principalå prin care experienÆa misticå a fost absorbitå de
Aceastå legåturå se extinde apoi la Cabala teurgicå çi reprezintå cereçti, çi cå aceasta atrage lumina în jos.
în clipa morÆii: ceea ce atenueazå natura misticå a actului148. aça cum gândul despre ea [picåtura] era legat de entitåÆile
picåturå este legatå în permanenÆå cu lumina strålucitoare...
pe cale teurgicå Çekina, lucru care se întâmplå, totuçi, doar
såmânÆå cåtre care el îçi îndreaptå atenÆia çi crede... cå aceastå
starea de devekut drept o condiÆie preliminarå pentru a influenÆa cereascå, iar aceasta [lumina] se açeazå pe acea picåturå de
Urmând concepÆia Cabalei din Gerona, Zohar-ul prezintå uneçte cu entitåÆile cereçti, acel gând face så pogoare lumina
nårii dintre activitatea umanå çi aceea a entitåÆilor divine. când un bårbat se uneçte cu nevasta lui, iar gândul såu se
dintre trupul omenesc çi imaginea cereascå – Sefirot – çi asemå- entitate112... ÎnÆelepÆii noçtri din vechime au afirmat cå atunci
practice147. Se då o deosebitå importanÆå raportului structural derivå, iar ea [gândirea] çi aceastå [obârçie] devin o singurå
Contopirea devine astfel o asimilare ce urmeazå unei lucråri obârçiei sale. Atunci, se uneçte cu entitatea cereascå din care
încheiat, fie ca un ideal care poate fi realizat cu acÆiuni potrivite. båra [de elemente stråine] çi de a urca çi [de] a ajunge la locul
cu aceastå imagine“. Aici, imitatio dei este înÆeleaså fie ca un fapt din înalt. Iar gândirea omeneascå are capacitatea de a se dez-
contopi»145, çi încå: «vei merge pe cårårile lui»146, adicå potrivit omeneascå derivå din sufletul intelectual çi cå acesta coboarå
ca omul så fie în imaginea cereascå, aça cum e scris: «cu el te vei Este bine cunoscut de cåtre maeçtrii Cabalei cå gândirea
perspectivå miticå. Potrivit lui Moçe din León144, „este necesar
Într-un exemplu de demistificare a lui devekut, se foloseçte o în epistola anonimå în care se vorbeçte despre unirea sexualå111:
asemånåtor cu cel aplicat Talmudului de cåtre çcoala lui Içmael. înainte în aceastå direcÆie îl constituie rolul atribuit lui devekut
biblicå de contopire cu Dumnezeu este reinterpretatå într-un mod så binecuvânteze poporul lui Israel çi în vremea lui Ariel. Un pas
Recanati. Centrul activitåÆii religioase este acum teurgia. Porunca gioase „normale“. PreoÆii, spre deosebire de profeÆi, au continuat
ale çcolii din Gerona, aça cum face cabalistul italian Menahem cotiturå în direcÆia integrårii experienÆei mistice în valorile reli-
se datoreazå câte unui cabalist care mai aminteçte de primele texte Azriel între devekut çi ritualul preoÆesc, pe de alta, reprezintå o
Iehuda heHasid. Dacå devekut va mai fi menÆionatå, acest lucru privind devekut çi profeÆia, pe de o parte, la raportul stabilit de
Iosef Ghikatilla, Iosef din Hamadan, Iosef Angelino çi David ben vechiul cult ebraic în Templu. Trecerea de la concepÆia lui Ezra
Aceastå orientare apare în Zohar, în lucrårile lui Moçe din Leon, Æionale, cum este profeÆia, ci çi de douå importante practici din
indiferentå faÆå de devekut, consideratå ca idealul cel mai înalt. aici devekut nu este legatå numai de experienÆe psihice excep-
jumåtate a secolului al XIII-lea, Cabala spaniolå s-a aråtat tot mai çi binecuvântarea preotului. În comparaÆie cu citatele precedente,
rie provensalå çi catalanå sau din IÆhak din Acra. Dupå a doua din integrarea procesului psihologic în practici rituale: sacrificiu
Majoritatea exemplelor prezentate provin din Cabala timpu- Raportul dintre devekut çi sacrificiu poate fi înÆeles ca parte
obÆinå un tot unitar; (3) contopirea cu acest tot divin unificat.
lor de simboluri ale entitåÆilor superioare, în aça fel încât så se înalt çi binecuvânteazå poporul [lui Israel].
cu literele numelui divin; (2) activarea acestor litere în calitatea e binecuvântarea preotului...; ei, preoÆii, îçi unesc sufletul în
aç considera aceastå tradiÆie drept o componentå a concepÆiei Ca çi în exemplele precedente, çi în acest caz se atribuie o
despre unificarea celor zece Sefirot, exprimatå în primele douå importanÆå deosebitå actului care urmeazå dupå experienÆa mis-
fragmente, cealaltå fiind de un tip pe care îl întâlnim în Abraham ticå, profeÆia, binecuvântarea çi procrearea reprezentând scopurile
ibn Ezra când acesta se referå la contopirea cu Tetragrama141. În ultime ale unirii, çi nu altele113. Mai mult, deçi devekut este în
prima componentå, motivul contopirii este absent; în cea de a primul rând o experienÆå personalå, ea are aici funcÆia de a intro-
doua lipseçte motivul unificårii Sefirot-urilor142. duce o acÆiune cu o orientare diverså. Unirea, sau comuniunea
ImplicaÆiile textelor citate sunt importante pentru concepÆia misticå, serveçte ca vehicul, folosit de individ pentru a servi mai
cabalisticå despre devekut, din mai multe motive. În primul rând, bine comunitatea. PerfecÆiunea personalå este transformatå într-un
potrivit unor cabaliçti, obiectul contopirii este un sistem dinamic mod de a contribui la bunåstarea celorlalÆi. Un examen atent al
de manifeståri divine, care trebuie unificate înainte de a se putea acestor surse, în special al ultimei, va dovedi cå a ajunge la unirea
ajunge la contopirea cea mai înaltå. Acest proces de unificare de- misticå înseamnå a transforma solicitantul într-un canal prin care
rivå dintr-un efort continuu çi repetat, de douå ori pe zi, aça cum influxul supramundan ajunge în lumea påmânteanå114. Formele
relevå aceste texte. Actul teurgic este açadar o experienÆå continuå de unio mystica menÆionate mai sus pot fi, prin urmare, consi-
la care cabalistul trebuie så contribuie pentru a unifica puterile lui derate încercåri întreprinse de perfecti pentru a restabili legåtura
Dumnezeu. Mai mult decât un act îndreptat cåtre subiectul agent, ruptå dintre divinitate çi lumile inferioare, prin intermediul facul-
el este o practicå teocentricå, chiar dacå locul în care ea se petrece tåÆilor lor spirituale. Aceastå poziÆie este exprimatå concis în
este gândirea cabalistului, care trebuie så integreze cele zece
Zohar, unde cunoscåtorul de doctrinå teozoficå „care se contopeçte
Sefirot în obârçia lor, dupå cum acestea se manifestå în literele
cu Domnul lui“ este definit Æadik, stâlp al universului, deoarece „el
Tetragramei sau ale cuvântului EHaD143. Se considerå cå aceastå
atrage binecuvântarea asupra lumii [de jos]“115. Aici, devekut îçi
restitutio rerum ad integrum la nivelul spiritual uman are o in-
asumå chiar o funcÆie cosmicå. În altå parte, Zohar-ul îl descrie pe
fluenÆå simpateticå asupra lumii superioare, capabilå så provoace
întoarcerea Sefirot-urilor la obârçia lor de la nivelul divin. Cred a „omul virtuos, care cu sufletul çi cu spiritul såu se contopeçte cu
putea presupune cå gândul uman pur corespunde gândului ceresc Sfântul Rege din înalt cu dragostea ce se cuvine, are putere peste
pur, Sefira Keter. Astfel, datoritå actului de contemplare a celui påmântul de jos, çi orice lucru hotåråçte el pentru lume este înde-
mai puternic simbol din cele zece Sefirot, numele divin, gândul plinit“, aça cum i s-a întâmplat lui Elia în povestea cu ploaia116.
omenesc se „umple“ cu aceste conÆinuturi çi se identificå probabil
cu ele. O atare interpretare psihologicå pare a-çi gåsi un susÆinåtor
în faptul cå în textele citate nu se face nici o referire la ascensiu- VI. Devekut çi teurgia
nea sufletului omenesc sau a gândului omenesc cåtre lumea supe-
rioarå. Se pare cå starea de unire a gândului omenesc cu Dum- Aça cum am våzut mai sus, experienÆa personalå obÆinutå
nezeu poate fi obÆinutå dacå se mediteazå la numele cel mare. prin contactul cu manifestårile divine este uneori conceputå ca un
Analiza mea se bazeazå pe ipoteza cå procesele mentale interne mijloc pentru a ajunge la o finalitate diferit orientatå, în special
sunt capabile så activeze puterile divine prin reflectarea acestora spre alÆii. La aceastå finalitate se poate ajunge dacå se creeazå o
în gândul uman, o interiorizare a Divinului care putea fi perceputå cale între lumea divinå çi cea påmânteanå. Så consideråm acum
de cåtre cabalist ca o unire misticå efectivå cu o imago dei. Pe impactul teurgic al lui devekut asupra structurii divine. Dintr-un
baza fragmentelor citate, putem açadar så descriem fazele cultului text datând din perioada de început a literaturii cabalistice, pro-
cabalistic în modul urmåtor: (1) contopire preliminarå a gândului venind probabil din çcoala din Gerona, aflåm cå117:
90 87
97 112
vedere sociologic, nici din punct de vedere religios. siderat çi de cåtre IÆhak din Acra.
nu ridicå, în misticismul ebraic, o problemå nici din punct de aceea, el a reprezentat pentru Æadikim un ideal. La fel a fost con-
Pe acest fundal, existenÆa unei pletore de expresii de unire misticå mistic capabil så se menÆinå în aceastå stare de unire supremå. De
meroase afirmaÆii privind posibilitatea de a se uni cu Dumnezeu. într-o experienÆå de contemplare/anihilare. Moise era socotit un
remarca, începând cu sfârçitul secolului al XIII-lea, apariÆia a nu- umane, care cu greu poate suporta o stare de continuå imersiune
noscutele condamnåri de eretici, uneori chiar omorâÆi –, putem a înlåtura distanÆa dintre om çi Dumnezeu –, ci problema naturii
sericå asupra cercurilor intelectuale – så ne gândim la binecu- dintr-o perspectivå divinå – sau, cu alte cuvinte, posibilitatea de
creçtinismul. În pofida controlului puternic exercitat de cåtre Bi- de a fi asimilat de cåtre Dumnezeu sau în Dumnezeu, våzutå
care nu au existat în iudaism. Acelaçi lucru s-a întâmplat çi cu experienÆele lor de unire. Ceea ce este riscant nu este posibilitatea
de a elimina grupårile mistice, de puternice forÆe socio-politice nu s-a mai întors, çi contemplarea unor Æadikim, care se întorc din
gia raÆionalistå islamicå a fost sprijinitå, în încercårile ei nereuçite ruptå a lui Moise, care i-a provocat o stare de anihilare din care
îndoialå, a dat naçtere unor tipuri radicale de misticism14. Teolo- Este semnificativå distincÆia dintre contemplarea neîntre-
pildå, Islamul, al cårui caracter transcendental nu poate fi pus la
zentat ca o probå hotårâtoare a desfiinÆårii imaginarului unitiv. De contopit cu neantul123.
tice vine în sprijinul unei teologii transcendentale nu poate fi pre- templat neantul çi a fost anihilat (...), çi Moise era neîntrerupt
Faptul cå o religie care permite apariÆia unei anume miçcåri mis- existå atunci nici o esenÆå, fiindcå e anihilat (...); el a con-
så faciliteze totodatå comunicarea cu unele grupuri intelectuale13. când îl contemplå pe Creator, fie El binecuvântat, în el nu mai
putea servi çi a servit efectiv de cadru conceptual, ceea ce putea din acest punct de vedere era anihilat (...) Pentru cå atunci
teologiile ebraice. Dimpotrivå, terminologia filozoficå, de pildå, binecuvântatå fie-i memoria, era mereu contopit cu neantul çi
ceptuali externi, cum ar fi absenÆa unor teme de unire misticå din la esenÆa lui, aça cum se çtie, deoarece Moise, maestrul nostru,
Creatorului, fie el binecuvântat, çi nu s-a mai întors niciodatå
gini unitive atribuind-o unor inhibiÆii provocate de factori con-
toatå durata, deoarece contempla necontenit splendoarea
nu putem explica „reticenÆa“ faÆå de folosirea repetoriului de ima- trul nostru, binecuvântatå fie-i amintirea, a råmas anihilat pe
considerat un ideal mistic de cåtre cabaliçtii extatici12. De aceea, toate acestea, se întoarce apoi la esenÆa lui. Dar Moise, maes-
zåtoare. Nu trebuie deci så ne mire faptul cå patriarhul a fost ziune a atributelor... Un Æadik se contopeçte cu neantul çi, cu
de glorie çi dimensiuni grandioase, dar çi o cunoaçtere atotcuprin- ror Æadikim, pentru cå acolo nu se poate discerne vreo divi-
vechilor texte ebraice, lui Enoh i se atribuiau nu numai veçminte anihilat, [numai] atunci el îl adorå pe Creator în numele tutu-
interpretatå ca o fuziune a patriarhului-om cu îngerul. Potrivit Când un Æadik se contopeçte cu neantul çi este [astfel]
de o deosebitå importanÆå în unele texte ebraice vechi, ar putea fi
Mai mult, transformarea lui Enoh în îngerul Metatron, motiv al Marelui Maghid, Levi IÆhak din Berdiçev:
tratatele cabalistice. tate este evidentå çi în Keduçat haLevi, compuså de un alt discipol
unirea intelectivå erau binecunoscute çi se regåseau frecvent în Posibilitatea de asimilare totalå a umanului de cåtre Divini-
formulatå de Abraham ibn Ezra, sau noÆiunea lui Averroes despre deçi natura unei atari experienÆe poate fi, într-adevår, fascinantå.
ConcepÆiile uniri cu entitåÆi cereçti, ca aceea despre devekut dintre cei doi autori nu cautå o moarte misticå ca un scop în sine,
de alcåtuirea lucrårilor lor çi acceptatå de cercurile ebraice11. rienÆa descriså de ele nu trebuie consideratå definitivå. Nici unul
seau o terminologie filozoficå unitivå, existentå cu mult înainte putem deduce cå, independent de folosirea unor imagini, expe-
teoretic, nici faptic. Aça cum am remarcat mai sus, cabaliçtii folo- tul lui IÆhak din Acra, cât çi din fragmentul lui Çneur Zalman
Ipoteza aceasta nu este înså fondatå nici din punct de vedere întoarcerea la o stare originarå. În al doilea rând, atât din fragmen-
grare a umanului în unitatea primordialå, cealaltå jumåtate a de autoumilire, sau cel puÆin nu vorbeçte numai de aceastå stare,
acestei unitåÆi fiind elementul divin. ci de o experienÆå pasivå de anihilare care pare a fi legatå de
Potrivit unuia dintre discipolii lui Abulafia, autorul anonim „moarte“102 sau de „såråcie“103.
al tratatului Çaare Æedek, omul este ultima dintre entitåÆile com- Sfârçitul fragmentului din Levi IÆhak, ve-hai bahem (Lev.
puse (aça cum susÆinuserå deja Maimonide22 çi Abulafia23) çi de 18.5), se referå explicit la îndeplinirea poruncilor. Contopirea çi
aceea este reprezentat de litera yod, adicå numårul zece, consi- detaçarea totalå nu pot så elibereze de jugul poruncilor. Aceastå
derat ultimul numår primar. El continuå: referire este indispensabilå din moment ce, potrivit Talmudului,
numai morÆii nu mai sunt supuçi poruncilor. Mai mult, potrivit
El este yod în aceastå lume, care a primit puterea de la tot cunoscutei concepÆii despre devekut – descriså în paginile prece-
çi cuprinde tot, ca yod în [regatul] Sefirot-urilor. Trebuie açadar dente – contopirea este, uneori, consideratå ca o condiÆie pentru
så înÆelegi cå nu existå diferenÆå care så poatå fi deosebitå între
îndeplinirea spiritualå a poruncilor. Dar acest aspect nu a fost
acest yod çi acel yod, cu excepÆia unei diferenÆe foarte subtile
din punct[ul] de vedere al spiritualitåÆii, ceea ce înseamnå cå elaborat de cåtre Levi IÆhak în fragmentul citat. Comparând frag-
[litera yod] este milui (grafia completå) a celuilalt yod... çi mentul cu o serie de concepÆii despre rugåciune în timpul expe-
acesta este secretul [versetului] „çi cu El te vei uni“ – unirea rienÆei de unire, concepÆii care circulau în cercul Marelui Maghid,
lui yod cu yod, pentru ca cercul så fie complet24. ne dåm seama cå îndeplinirea rugåciunii çi-a pierdut valoarea
activå çi caracteristicile ei intenÆionale, fiind înlocuitå cu fapte
Fiecare dintre cei doi yod este definit în mod explicit ca cvietiste*. Însåçi prezenÆa expresiei ve-hai bahem denotå o sen-
jumåtate a cercului care este completat când se produce ascensiu- sibilitate faÆå de posibilitatea ca cineva så poatå înÆelege devekut
nea omului inferior çi transformarea lui în „om superior, om care çi „moartea spiritualå“ ca ståri de conçtiinÆå care îl opresc de la
[stå] pe tron çi25 va fi chemat: «Domnul, dreptatea noastrå»26“. îndeplinirea poruncilor, considerate inutile. Dimpotrivå, misticul
Omul este açadar doar o jumåtate dintr-o unitate mai mare, ajunge la o stare în care miÆvot sunt îndeplinite ca çi cum Dumne-
cercul, çi, datoritå ascensiunii sale, el poate så reconstituie aceastå zeu însuçi le-ar fi îndeplinit prin el, misticul ajungând la o stare de
unitate. În acest context, putem înÆelege elaborarea celor doi yod. Gelassenheit**, ca så folosim un termen din Meister Eckhart***.
În ebraicå, litera yod este asociatå cu numårul zece. În grafia „Moartea“, în sens metaforic, este aici aplicatå în exclusivitate
completå (YWD), literele WD valoreazå çi ele zece. Rezultå cå sufletului fårå nici o referire la trup, ceea ce contribuie la susÆine-
forma yod cuprinde în sine doi yod – unul simbolizând partea rea afirmaÆiei noastre cå poruncile sunt îndeplinite în continuare104.
umanå, celålalt – partea divinå. Fiecare dintre ei este reprezentat Ca çi în cazul primilor cabaliçti, nu s-a ridicat vreun protest, din
grafic de un semicerc, forma lui yod în alfabetul ebraic27. Unirea câte çtiu eu, împotriva acestor afirmaÆii çi expresii radicale, în
acestor semicercuri duce la formarea unui cerc complet28. pofida faptului cå hasidismul, chiar în anii în care au fost scrise
Metafora cercului, ca simbol al unirii umanului cu Divinul, textele citate, suferea grele atacuri din partea adversarilor lui.
meritå o examinare mai atentå. Atestarea ei ca parte din descrierea
perfecÆiunii umane ne aminteçte concepÆia lui Jung despre man- * Cvietism – doctrinå misticå care, bazându-se pe lucrårile preotului
dala, ca simbol al individualizårii. Într-adevår, Abraham Abulafia spaniol Molinos (m. 1696), credea cå perfecÆiunea creçtinå se aflå în dragostea
a vizualizat un cerc, ca parte din experienÆele lui extatice. Çi în pentru Dumnezeu çi în liniçtea pasivå çi încrezåtoare a sufletului (n.t.).
** Din germ., lipså de pasiune, calm, moderaÆie (n.t.).
acest caz, metafora ne îngåduie så înÆelegem cå aceste douå *** Dominican german (1260-1327) a cårui operå se aflå la originea curen-
referiri la cerc nu constituie numai o descriere literarå, ci se referå tului mistic din Renania çi a tradiÆiei conceptuale reluate apoi de realismul
çi la viziunea unui cerc în timpul unei experienÆe interpretate ca german, curent condamnat de papa Ioan al XXII-lea (n.t.).
100 109
99 110

çi hasidismul. Aceste trei çcoli au interpretat devekut ca o reinte- Chiar când un om îçi continuå dupå rugåciune activitatea obiç-
tinuu faÆå de acest fenomen: Cabala extaticå, Cabala din Safed douå entitåÆi diferite care devin ca un singur çi inseparabil corp116.
devekut ale celor trei çcoli mistice care au dovedit un interes con- (rugåciuni spuse în poziÆie semiînclinatå) simbolizeazå unirea a
Doresc så ilustrez acum asemånarea dintre concepÆiile despre mului habad. Potrivit acestuia, ritualul legat de Nefilat apaiim
Rugåciunii al lui Çneur Zalman din Liadi, întemeietorul hasidis-
III. Unire misticå: reconstituirea unei unitåÆi destråmate Întâlnim o altå discuÆie interesantå în Comentariul la Cartea
referå clar la Divinitate.
cea a focului çi cea a apei, revelå semnificaÆia unei fraze care se
a misticii ebraice, aça cum a avut çi el. menÆionat intelectul divin. Se presupune cå amândouå imaginile,
la rândul lor, o importantå influenÆå asupra fizionomiei spirituale numai discuÆia despre cana cu apå çi izvorul curgåtor, în care este
de seamå. El a deschis calea multor cabaliçti, uniii dintre ei având, între sufletul omenesc çi Divinitate115. Fragmentul nu precedå
misticismul iudaic21. Abulafia nu a reprezentat numai o excepÆie în acest fragment, prezentatå ca o stare de „înghiÆire“, se petrece
studii, nu putem obÆine un tablou complet al unirii mistice din Nu existå nici o îndoialå cå unirea despre care se vorbeçte
dedicat lui devekut sau interpretându-i greçit concepÆiile în alte
devekut20. OmiÆând aceastå personalitate majorå dintr-un studiu Æite114], ca så nu moarå.“
mai elaborate analize ale lui Scholem legate de fenomenul la lucrurile sfinte când le învelesc [literalmente, sunt înghi-
majorå. Este greu de explicat absenÆa totalå a lui Abulafia din cele ficaÆia secretå a [versetului113] „Dar ei så nu vinå så priveascå
contopeçte, [Divinitatea111] îl înghite112. Aceasta este semni-
multe dintre ele påstrându-se în manuscris, deçi au o importanÆå
contopire potrivitå cu misterul divin cu care el [sufletul] se
Acest tip de expresie unitivå abundå în lucrårile lui Abulafia, cucernic face ca sufletul lui så urce [ca] så se uneascå printr-o
vor deveni o singurå entitate.“ femeia lui [çi ei devin] o singurå carne“110. Când misticul
nentå çi eternå19, asemånåtoare cu esenÆa cauzei ei, iar el çi El acel lucru care e înghiÆit de un altul. „Çi el se uneçte cu
specialå, individualå çi profeticå va deveni universalå18, perma-
de exerciÆii extrem de severe çi grele, pânå când [facultatea] „foc mistuitor“ este „a mânca“108, referindu-se la109
cåtre intelectul activ17 çi „ele se vor uni cu acesta dupå o serie misticå a expresiei biblice care-l descrie pe Dumnezeu ca pe un
aceeaçi lucrare, Abulafia aratå cå facultåÆile umane urcå treptat cale107. Astfel, aflåm, de pildå, din IÆhak din Acra, cå semnificaÆia
Activ, ceea ce se îndeplineçte printr-un act de unire. Tot în tem afirma cå çi în misticismul iudaic întâlnim tendinÆe radi-
înseamnå transformarea intelectului uman individual în Intelect tiva prezenÆei sau absenÆei lui „a devora“ ca tip de imaginar, pu-
este evidentå. Trecerea de la posibilitate la actualizarea perfectå tuie o expresie cu adevårat surprinzåtoare106. Privit din perspec-
devin o singurå entitate“16. EsenÆa filozoficå din acest fragment socotit un exemplu de metaforå a unirii mistice radicale, consti-
taticå este indicatå aici cu ajutorul formulei clasice „el çi El vorat de el nu trezeçte în mine o uimire deosebitå“105. Acest text,
„Inseparabilitatea“ factorilor care iau parte la experienÆa ex- este unire... Din moment ce dorinÆa lui este fårå måsurå, så fii de-
entitate, inseparabilå în timpul acestui act“15. Ruysbroeck. Dupå pårerea lui, „A mânca çi a fi mâncat? Aceasta
la posibilitate la actul final çi perfect, iar el çi El devin o singurå în scrierile unui mistic flamand din secolul al XIII-lea, Jan van
un cabalist „face profeÆii datoritå entitåÆii care-l face så treacå de O altå imagine interesantå legatå de unirea misticå apare
comentariile sale la Îndrumåtorul råtåciÆilor, Abulafia spune cå
voi limita aici la câteva exemple reprezentative. Într-unul din V. Metafora „înghiÆirii“

II. Unirea în Cabala extaticå nuitå, el îçi continuå starea de unire. Comentându-çi observaÆiile
despre unirea misticå, Çneur Zalman afirmå117:
Problema teoreticå a fost îndeajuns examinatå. Dovezile
textuale indicå de asemenea o orientare diferitå de aceea indicatå Aça cum vedem, atunci când omul se contopeçte cu
de Scholem. Parte din materialul care va fi discutat în continuare Dumnezeu, este extrem de plåcut pentru El, çi mult prea
era, cu siguraÆå, cunoscut lui Scholem, care l-a utilizat din plin; dulce118, atât de mult încât El îl va înghiÆi în inima sa119 çi aça
el l-a interpretat înså dupå criterii diferite de acelea pe care le voi mai departe, aça cum înghite gâtlejul trupului. Çi aceasta este
adevårata contopire, pentru cå el devine una cu Dumnezeu în
folosi eu. O altå parte din material nu a fost deloc folositå de care el a fost înghiÆit, fårå a fi separat [de el] ca så fie socotit
Scholem, deçi putem presupune cå el îl cunoçtea; råmâne çi o o entitate diferitå120. Aceasta este semnificaÆia [versetului] „çi
parte din documentaÆie care îi era probabil necunoscutå. Voi voi vå veÆi contopi cu El“121 – [så vå contopiÆi], textual.
defini, în primul rând, contextul istoric de folosire a descrierilor
de unire, dupå care voi examina câteva exemple importante. Consider cå e necesar så fac câteva comentarii pe marginea
Cum am putut remarca mai sus, Cabala din Gerona înÆelegea acestui fragment care nu are doar o valoare metaforicå. Începutul
devekut ca o valoare misticå cu o importanÆå majorå, iar în unele citatului exprimå experienÆa obiçnuitå, prin similitudinea cu „a
cazuri, înÆelegerea acestui termen ca o unire misticå era mai devora“. Cum am remarcat mai sus, din punct de vedere metodo-
potrivitå decât interpretarea lui drept o comuniune. Începând înså logic nu putem compara conÆinutul experienÆei lui Çneur Zalman
cu a doua jumåtate a secolului al XIII-lea, cabaliçtii din Spania au nici cu aceea a lui IÆhak din Acra, nici cu aceea a lui Ruysbroeck.
început så nu mai acorde atâta importanÆå lui devekut çi så dea o Cu toate acestea, cel puÆin la nivelul literar, asemånarea dintre
atenÆie specialå semnificaÆiei teurgice cuprinse în îndeplinirea imaginile lor este surprinzåtoare.
poruncilor în intenÆie cabalisticå. Acesta este cazul Zohar-ului SecvenÆa „contopire-înghiÆire“, evidentå în Çneur-Zalman,
çi al lucrårilor lui Moçe din León, Iosef Ghikatilla, ben Iehuda este ipotetic asemånåtoare cu aceea de „contopire-anihilare“, care
heHasid çi Iosef din Hamadan. Deçi cei din Gerona aveau un viu se întâlneçte în unele texte hasidice, câteva dintre ele fiind discu-
interes pentru devekut, consideratå ca una din valorile religioase tate mai sus. Prin urmare, „înghiÆirea“ este similarå cu anihilarea
cele mai înalte, cabaliçtii de la sfârçitul secolului al XIII-lea au sufletului uman dupå actul de unire. Dacå aceastå interpretare este
accentuat rolul principal al practicii teurgice în viaÆa ebraicå. corectå, atunci unul dintre cei mai de seamå discipoli ai Marelui
Aceçti cabaliçti çi-au aråtat respectul pentru devekut, dar ea nu a Maghid a considerat anihilarea drept treapta cea mai înaltå de pe
constituit niciodatå centrul concepÆiei lor religioase. Cabala spa- scara misticå, o interpretare care îçi gåseçte confirmarea în inter-
niolå a urmat acest tip de religie teurgicå pânå la expulzarea evrei- pretarea în mod clar radicalå expuså mai sus în legåturå cu simi-
lor din 1492, çi a continuat så-l urmeze çi în Africa de Nord, Italia litudinea dintre cele douå trâmbiÆe.
sau în Imperiul Otoman. În încheiere, douå observaÆii în legåturå cu folosirea în hasi-
Dincolo de graniÆele Spaniei din secolul al XIII-lea, Cabala dism a metaforei „înghiÆirii“. În primul rând, pårerea lui Çneur
extaticå a lui Abraham Abulafia a considerat obÆinerea experien- Zalman poate fi mai bine înÆeleaså dacå o raportåm la concepÆia
Æelor extatice drept sumum bonum al spiritualitåÆii umane çi a cabalisticå larg råspânditå cu privire la elevaÆia obÆinutå prin
descris, uneori, aceste experienÆe în termeni de unire misticå. Am mâncarea ritualå. Aça cum entitåÆile vegetale çi animale se ridicå
dedicat un studiu amånunÆit vederilor lui Abulafia privind unio prin consumarea lor de cåtre om, tot aça se ridicå çi omul când
mystica, încercând så demonstrez cå multe fragmente din lucrårile este înghiÆit de cåtre Divin122. În toate aceste cazuri, nucleele
lui pot fi înÆelese numai ca indicii ale unor tendinÆe unitive. Må spirituale sau particulele sfinte sunt eliberate çi realizeazå astfel

98 111
105 104

luminå a lui... Acum, fiul meu, te strådui så contempli lumina el, deoarece partea se uneçte cu rådåcina ei“62. Terminologia
ca sufletul lui Moise så-çi lase palatul ca så cunoascå aceastå En Sof. În consecinÆå, lumina sfântå a lui En Sof stråluceçte în
Israel mai avea [încå] nevoie de Moise, Dumnezeu nu a vrut de unitatea divinå cu ajutorul unirii pårÆii cu întregul61, care este
luminå divinå pe care el era doritor s-o contemple. Înså cum aproape de rådåcina a tot, de el, fie el binecuvântat. Iar el se leagå
bariera palatului såu71, care îl separå [pe suflet] de minunata pe sine mai aproape de partea divinå care sålåçluieçte în el, mai
ta!70“, el a dorit moartea, pentru ca sufletul lui så înlåture
maeçtrii hasidici, Menahem Nahum din Cernobîl60: „... så se ducå
Când Moise, maestrul nostru, a spus: „Aratå-mi slava
acest subiect cu un citat luat din lucrarea unuia dintre primii
experienÆa ultimå a unirii69: fiind eficace pentru a descrie starea de unire misticå. Voi încheia
mirare cå el ne atrage atenÆia asupra pericolului de a ne îneca în combinatå cu teoria platonicå a „jumåtåÆilor“, aceastå sintezå
entitatea cereascå este totalå çi, probabil, definitivå. Nu este de tezei platonice a unirii sufletului omenesc cu obârçia lui; ea a fost
Pentru IÆhak, dizolvarea çi absorbirea sufletului omenesc în Cele trei çcoli mistice menÆionate dau o importanÆå deosebitå
secretå a [expresiei] «un foc care mistuie un foc»“. extatice çi misticismul hasidic.
înÆelepÆii noçtri: «Enoh este Metatron»67 çi este çi semnificaÆia clar profunda asemånare dintre un important aspect al Cabalei
unul. Çi aceasta este semnificaÆia secretå a dictonului spus de a lui Sefer Çaare Æedek asupra Marelui Maghid; ele dovedesc înså
ar vårsa o canå de apå în izvorul unui pârâu, unde totul devine insuficiente pentru a dovedi în mod concludent influenÆa directå
el çi intelectul divin vor deveni o singurå entitate, aça cum cineva rea misticå. Aceste asemånåri, oricât ar fi ele de importante, sunt
tul]66 se va uni cu intelectul divin, iar acesta se va uni cu el... iar jumåtate pentru a descrie fiecare dintre entitåÆile implicate în uni-
în sursele cabalistice în lucrarea lui IÆhak din Acra65: „El [sufle- Y plus WD59, sau A plus DM. Mai mult, ei folosesc çi termenul
çi în cel creçtin64. Se pare cå ea a fost atestatå pentru prima datå nici lingvistice asemånåtoare pentru a-çi demonstra interpretarea:
Aceastå imagine a fost folositå atât în misticismul musulman, cât noul nivel la care a ajuns misticul. Cei doi autori utilizeazå çi teh-
înÆeleptului dotat cu discernåmânt se identificå [lui Brahman] “63. Sefer Çaare Æedek cât çi de Marele Maghid, cu scopul de a indica
cum apa purå vårsatå în apa purå se identificå ei, tot aça sufletul Acelaçi versat din Iezechiel a fost folosit atât de autorul lui
Katha Upanishad IV, 15. Citim în versiunea lui Zaehner: „Aça dintre cele douå entitåÆi când sunt separate58.
turii de apå în mare. Aceastå veche metaforå a apårut încå din aluzie la posibilitatea ca expresia så poatå fi aplicatå uneia
clasicå a lui unio mystica în textele cabalistice – dispariÆia picå- numai atunci când Dumnezeu çi omul sunt uniÆi, fårå nici o
necesar så examinåm frecvenÆa cu care apare o altå metaforå unei versiuni a acestui fragment, „forma completå“ se obÆine
În aceastå fazå a analizei noastre cu privire la devekut, este cå termenul „Adam“ persistå çi dupå starea de anihilare. Potrivit
goricå la anihilarea existenÆei nu ne permite så punem ipoteza
IV. Picåtura çi oceanul în acest caz, anihilarea este precedatå de unire. Referirea cate-
când totul ajunge la unire, lumea este distruså çi anihilatå“57. Çi
(„distrus“)56, el a scris: „çi o mie de ani lumea este distruså –
în individ în timpul unei experienÆe de unire. Descriind starea lumii indicatå de expresia din Talmud haruv
sonalist. Ceea ce råmâne este numai lumina divinå care nåvåleçte O secvenÆå asemånåtoare se gåseçte într-un alt text al lui Dov Baer.
un membru al cercului lui Dov Baer, nu are în sine nimic per- rienÆa de unire culmineazå cu pierderea totalå a individualitåÆii55.
particularului cu universalul, prezentatå în acest fragment de cåtre ce precedå anihilarea, demonstreazå, cu toatå evidenÆa, cå expe-
lui“ (întregul) – este evidentå. Dupå pårerea mea, contopirea bit în adâncul Divinului. Referirea la unire, consideratå ca o fazå
neoplatonicå – „partea“ (individul) care se uneçte cu „rådåcina întoarce din experienÆa ce anihileazå, ci la ceea ce a råmas absor-

Baer. Iaakov IÆhak haLevi Horowitz, profetul din Lublin, atribuie unire misticå. Mai mult, formularea explicitå de unio mystica din
Rabinului din Pinsk, Levi IÆhak din Berdiçev, o interpretare fasci- manuscrisul din Biblioteca Bodleianå citat mai jos ne ajutå så
nantå a expresiei din Talmud „Cel ce e sårac este considerat ca înÆelegem semnificaÆia acestor fragmente, incluzând çi metafora
mort“90, prezentatå în contextul unei alte afirmaÆii, luatå tot din cercului care se aflå în tratatul Çaare Æedek, al cårui autor anonim
Talmud: „Cel ce doreçte så tråiascå trebuie så se distrugå pe a înÆeles, dupå pårerea mea, experienÆele mistice amintite în lu-
sine“91. Levi IÆhak afirmå92: crare ca experienÆe de unire misticå.
Într-o altå lucrare, påstratå în Biblioteca Bodleianå din Ox-
Cel ce doreçte så tråiascå nu trebuie så aibå grija trupului ford çi strâns legatå de tradiÆia lui Abulafia, citim29: „Mi-a spus:
çi så-çi lase gândul så se contopeascå cu Dumnezeu, fie el
binecuvântat. Se va distruge pe sine çi se va îndepårta93 de
«Tu eçti fiul meu, în ziua aceasta eu te-am adus pe lume»30 çi mai
sine. Cu toate acestea, el tråieçte, pentru cå se contopeçte cu departe: «Vezi acum cå eu, chiar çi eu, sunt El31. Iar secretul
viaÆa [tuturor] vieÆilor94(...) oricine såråceçte din pricina con- [acestor versete] se aflå în unirea puterii – adicå puterea divinå
topirii lui cu Dumnezeu, fie el binecuvântat, este bineînÆeles cereascå numitå cercul profeÆiei – cu puterea omeneascå. Çi s-a
considerat... ca mort95, eliberat de moartea [adevåratå], înså mai spus: «Eu, eu»“32. Expresiile „Eu, eu“ çi „Eu, chiar çi eu sunt
viu [totuçi], mulÆumitå acestora [poruncilor]. El“ aratå unirea Divinului cu umanul. Potrivit unei interpretåri
pur literale a textului, „cercul profeÆiei“ înseamnå puterea divinå.
În acest fragment, devekut este strîng legatå de starea de O lecturå mai aprofundatå revelå înså un alt sens: valoarea
såråcie sau de „moarte“. Într-adevår, contopirea duce la apariÆia numericå a expresiei ebraice galgal haNevuva („cercul profeÆiei“)
celeilalte etape mistice, aceea a totalei ruperi de lume. Potrivit lui este 132. Aceeaçi valoare are çi expresia Ani ani hu („Eu, eu, El“),
Levi IÆhak, putem formula o cale misticå cu trei fraze: (1) des- ghematria fiind o indicaÆie sigurå cå cercul include doi „eu“, cel
prinderea de nevoile trupeçti96, (2) unirea propriului gând cu uman çi cel Divin.
Dumnezeu çi (3) „såråcia“ spiritualå sau „moartea“, ca o culme a În ambele surse ale Cabalei extatice, unirea misticå este pre-
cåii mistice. Aça cum, în textul Marelui Maghid, dupå unire
zentatå ca un proces de asimilare cu Divinul. În tratatul Çaare
urmeazå anihilarea, la fel discipolul acestuia concepe o moarte
Æedek, omul se ridicå la statutul unei entitåÆi care stå pe tronul
spiritualå consideratå ca o încununare a experienÆei lui de unire
divin. În al doilea fragment, sunt folosite trei versete care se referå
misticå97. Nu existå nimic nou în argumentarea privind viaÆa
adevåratå care urmeazå morÆii påmânteçti. Ea este o reflectare a evident la o unire a omului cu Divinul, datoritå faptului cå omul
unei teme neoplatonice98 deja prezente în Talmudul babilonian99. este indicat cu aceeaçi expresie folositå pentru Divinitate: Ani.
Textul hasidic considerå devekut ca o etapå de început pe calea Înainte de a-l påråsi pe autorul anonim al tratatului Çaare Æedek,
misticå. Individul trebuia numai dupå contopire så „moarå“, iar mi se pare potrivit så-i menÆionåm pårerea despre suflet33:
aceastå „moarte“ îi asigurå viaÆa eternå100. În ultimul fragment, „Sufletul universal este unul, çi el a fost împårÆit în douå [pårÆi]
termenul sårac (anii) capåtå o evidentå conotaÆie misticå care din cauza diviziunii materiei“34. Cele douå pårÆi sunt sufletul din
subînÆelege rezultatul firesc al contopirii çi implicå mai curând „sfera lui Aravot“ – sfera cea mai înaltå çi, în consecinÆå, sufletul
o conçtiinÆå autoimpuså de pauperitas sancta faÆå de Dumnezeu. cel mai spiritualizat din întreg universul – çi „sufletul natural“
Aceastå concepÆie despre „såråcie“ poate fi comparatå cu „auto- care derivå din primul35. Aceastå afinitate permite sufletului uman
anihilarea“ care urmeazå dupå contopire101, aça cum afirmå Dov så urce la sufletul din Aravot çi så-çi schimbe natura. Descrierea
Baer. Din nou, apare o stare misticå fårå så existe vreo iniÆiativå sufletului poate fi comparatå cu descrierea de mai sus a celor douå
din partea misticului. Marele Maghid nu vorbeçte de nici un fel semicercuri, deçi comparaÆia nu poate fi doveditå cu certitudine.

108 101
107 102
Cabalå, în parte deja menÆionate – se regåseçte çi în cercul lui Dov biÆe de argint, dintr-o singurå bucatå le vei face.“ Cuvântul ebraic
RelaÆia dintre devekut çi „moarte“ – care are precedente în Maghid îçi bazeazå interpretarea pe versetul „Få-Æi douå trâm-
ziÆia sa mai radicalå çi mai generalå89.
conceptele Marelui Maghid, punând çi mai mult în evidenÆå po- tenÆa [lui] va fi anihilatå, çi atunci va putea fi numit ADaM.
toate lumile47 çi så se uneascå cu Dumnezeu, pânå cînd exis-
ceptuale. RaÆionamentul exhaustiv al lui Iehiel Mihael clarificå care are trup, în asemenea måsurå încât så poatå urca prin
care el se apropie datoritå unor asemånåri terminologice çi con- ADaM... iar omul trebuie så se separe pe sine de orice lucru
În el se exprimå cu multå claritate concepÆia Marelui Maghid, de uneçte cu Dumnezeu, care este Alfa46 al lumii, el devine
decât o mårturie întâmplåtoare lipsitå de caracteristici deosebite. numai D çi M44, iar discursul45 se bazeezå pe el. Când el se
nul din care a apårut. Acest fragment constituie ceva mai mult tron era ca un chip de om“43, deoarece om [ADaM] este
poatå fi perceput ca o entitate separatå. El se pierde total în ocea- Douå jumåtåÆi de formå, aça cum e scris: „iar sus pe acest
Açadar, sufletul se dizolvå în En Sof, astfel încât så nu mai
setului „Få-Æi douå trâmbiÆe de argint“42:
Maghid Dov Baer din Mezerici41 în legåturå cu semnificaÆia ver-
imposibil ca ea så mai fie recunoscutå88.
ei çi, prin urmare, este una cu apa mårii, încât este cu totul
tica îçi are un corespondent în celebra interpretare a Marelui
picåturå87 care a cåzut în marea cea mare çi a ajuns la rådåcina Unirea celor douå semicercuri ca metaforå pentru unio mys-
ce existenÆa ei a fost anihilatå86, aça cum se întâmplå cu o çi devin un singur tot“40.
cina este En sof. De aici, ramura este çi ea En Sof, din moment partea sufletului inferior se uneçte cu el, cele douå pårÆi se unesc
sa85 çi aceastå [împreunare] este o unire cu rådåcina, iar rådå- sunt douå pårÆi, ca în problema jumåtåÆilor de trupuri...; iar când
aceea, ei sunt foarte mari, pentru cå ramura ajunge la rådåcina a scris: „Acesta aratå cå sufletele sunt separate de el, iar el çi ele
el binecuvântat, aça cum erau obiçnuiÆi så facå în trecut. De Safed39. În legåturå cu semnificaÆia termenului „parte“ (helek), el
çi-au unit toate forÆele cu gândul lor [çi] cu Creatorul, fie ale lui Elia De Vidas, important cabalist çi moralist al çcolii din
istoric, concepÆiile din Sefer Çaare Æedek sunt apropiate de cele
çi tovaråç al Marelui Maghid, afirmå cå evreii84 Din punct de vedere fenomenologic çi poate chiar çi din cel
Iehiel Mihael din Zloczow83, important discipol lui Baal Çem Tov perior, considerate opuse omului inferior sau sufletului omenesc.
Imaginea „picåturii“ apare încå din hasidismul timpuriu. creând o polaritate asexuatå a omului ceresc sau a sufletului su-
importante pot fi gåsite în literatura hasidicå. då douå fiinÆe „egale“ çi de sex diferit, ci mai curând „orizontalå“,
pronunÆe vreo condamnare sau vreun protest. Exemple çi mai sufletul universal. Nu mai e vorba de o diviziune „verticalå“ care
care am vorbit mai sus, fårå ca teologii sau halahiçtii evrei så mai este omul primordial sau sufletul lui, ci omul universal çi
aproape concomitent cu redactarea surselor cabalistice despre versiuni, deçi introduce o schimbare semnificativå: întregul nu
ei, Marguerite Porète a fost trimiså pe rug82. Faptul se petrece Cabalistul nostru anonim pare så fi preluat câte ceva din ambele
absorbitå de mare81 – au fost condamnaÆi pentru erezie. Dintre cât çi ebraice38, care transferå diviziunea de la suflet la trup.
folosit aceastå analogie într-un mod mai radical – picåtura de apå femininå36 çi (2) versiunile medievale ale acestui mit, atât arabe37
misticå80. Mai mult, unii dintre primii mistici creçtini care au sferice androgine primordiale în douå jumåtåÆi, masculinå çi
oceanului pot fi gåsite în Cabalå ca çi în alte tipuri de literaturå urmåtoarele: (1) descrierea lui Platon privind diviziunea fiinÆei
Aceste texte ilustreazå cu toatå evidenÆa faptul cå imaginile çi despre sufletul såu ca parte din sufletul universal ar putea så fie
Unele surse posibile ale concepÆiei despre om ca semicerc
apele lui, iar sufletul såu l-ar påråsi79. cedå obÆinerea perfecÆiunii umane.
ca s-o primeascå] ar trebui så deschidå zågazul, s-ar îneca în În amândouå cazurile, se vorbeçte despre o ascensiune care pre-
cereascå deoarece eu te-am introdus cu siguranÆå în „marea care însemanå „trâmbiÆå“, haÆoÆerot, este interpretat haÆi-Æurot,
oceanului“72 care înconjoarå lumea [întreagå]73. Fii prudent adicå „douå jumåtåÆi de formå“. Aceastå expresie este deja ates-
înså, çi påzeçte-Æi sufletul så nu priveascå intens [lumina] çi tatå într-o lucrare de mici proporÆii a lui Iosef Ghikatilla, în care
inima ta så nu cugete [la luminå], ca nu cumva så te afunzi el discutå despre cele douå jumåtåÆi ale sufletului originar, care
în ea...; strådania så se îndrepte spre contemplare, dar [în se divide în suflet masculin çi suflet feminin48.
acelaçi timp] så se îndrepte ca så scape de afundare... Laså-Æi Pentru Ghikatilla, împårÆirea sufletului reflectå o diviziune
sufletul så contemple lumina divinå çi uneçte-te bineînÆeles cu superioarå, aceea dintre Sefirot-urile Iesod çi Malkut. RelaÆiile
ea, atâta vreme cât el råmâne în palatul såu. påmânteçti dintre un bårbat çi o femeie, ale cåror suflete au purces
dintr-o unitate originarå, contribuie la obÆinerea armoniei cereçti.
În principiu, marea strådanie a misticului este de a ajunge la Aceastå concepÆie teurgicå despre cele douå jumåtåÆi ale suflete-
starea de unire fårå înså så fie absorbit çi så se piardå în abisul lor era, probabil, cunoscutå Marelui Maghid. Moçe Haim Efraim
divin. Afundarea este consideratå aici ca o posibilitate pericu- din Sudîlkov ne comunicå o interesantå versiune a interpretårii
loaså, inerentå experienÆei de unire74. Cu toate acestea, cel puÆin lui Dov Baer legatå de trâmbiÆe. Acestea ar corespunde numelui49
în cazul lui Moise, moartea – care, dupå pårerea mea, este para- çi cerului care doresc så se uneascå50. Datoria noastrå este açadar
lelå probabil cu afundarea75 – este prezentatå ca treapta misticå så le facilitåm unirea51. ConcepÆia misticå despre cele douå jumå-
cea mai înaltå la care Moise încearcå så ajungå. Ea îi este refuzatå tåÆi de formå poate så reprezinte astfel anihilarea unei interpretåri
numai pentru cå Moise trebuia så mai conducå poporul lui Israel, teurgice mai vechi care exista în Cabala din secolul al XIII-lea52.
o activitate pentru care avea nevoie de trupul såu76. Contopirea – Så revenim înså la fragmentul din Dov Baer. Dupå Scholem,
IÆhak din Acra vorbeçte de unire – nu este punctul terminal al cåii terminologia de acolo cu privire la unirea misticå trebuie consi-
mistice. Dincolo de aceasta, se întinde „oceanul“ care-l face pe deratå în „contextul gândirii lui“, gândire care se referå la o stare
mistic så-çi împlineascå aventura spiritualå printr-o afundare în care „omul se regåseçte pe sine, pierzându-se pe sine în Dum-
extaticå77. Este cazul så subliniem cå, de fapt, IÆhak din Acra nezeu“, o interpretare care concordå cu „concepÆia personalisticå*
despre om, profund iudaicå“. Astfel, interpretarea Marelui Ma-
susÆine cå o contopire totalå cu Dumnezeu este posibilå çi cå
ghid nu se referå la o „anulare panteisticå a sinelui în interiorul
Moise, model pentru misticii evrei, s-a stråduit, într-adevår, så
minÆii divine“53.
aibå o atare experienÆå. Deci din punct de vedere teologic, abisul Aceastå concepÆie este înså departe de a fi definitivå. Termi-
care-l separå pe om de Dumnezeu poate fi trecut. nologia Marelui Maghid – „unirea cu Dumnezeu“ çi anihilarea
Unul dintre contemporanii lui IÆhak din Acra (probabil çi existenÆei individuale – susÆine o interpretare mai radicalå, con-
compatriot al lui), autorul anonim al lui Sefer Çaare Æedek, ex- firmatå, aça cum vom vedea mai jos, de existenÆa, în cercul lui
primå clar experienÆa lui tulburåtoare, folosind o terminologie Dov Baer, a unor concepÆii radicale despre unire54. Scholem îl
oceanicå. El îl roagå pe maestrul lui78: interpreteazå pe „Adam“ din ultima frazå a fragmentului citat ca
pe o nouå identitate spiritualå a misticului, care apare în urma
În numele cerului, poÆi oare så-mi dai çi mie o oarecare experienÆei de unire, interpretare care este numai una dintre mul-
putere care så må facå så îndur aceastå forÆå care se ridicå din tiplele posibilitåÆi de lecturå a textului hasidic. Putem susÆine tot
inima mea çi så fiu influenÆat de ea? Pentru cå eu voiam så atât de bine cå termenul „Adam“ nu se referå la misticul care se
atrag spre mine aceastå forÆå çi så primesc influx de la ea,
deoarece ea semånå mult cu un izvor care umple cu apå un * De la personalism, filozofie care considerå persoana umanå, subiectul
bazin mare. Dacå un om [care nu este pregåtit aça cum trebuie individual, drept valoarea esenÆialå, scopul principal (n.t.).
106 103
113 128
mistice: la tehnicile lor mistice. lumina divinå în ajun de Sabat çi în ajunul altor sårbåtori. Cu
modalitåÆile prin care misticii evrei obÆineau experienÆele lor Æevi Hirsch era un mijloc prin care el se pregåtea så primeascå
practica din Cabalå cer o atare revizie. Så ne întoarcem acum spre Potrivit relatårii lui IÆhak Safrin, durerea pe care çi-o provoca
în forme extreme, apar rar în sursele ebraice. Atât teoria cât çi
så reconsideråm teza potrivit cåreia fenomenele de unire misticå, pline de respect faÆå de Çekina, am deschis uça çi am fugit.
Reiese clar din materialul examinat în acest capitol cå trebuie Atunci am fost cuprins de un tremur mare, din pricina fricii
misticå unul esenÆialmente psihic. plorând så nu fie respins de la lumina chipului lui74 (...)
Dumnezeu. Ordalia are un caracter preponderent fizic, experienÆa rienÆå]. El s-a umilit în faÆa lui Dumnezeu cu plâns mare, im-
lui Dumnezeu73. Nu se poate exprima prin scris [o atare expe-
un rit de trecere, experienÆa misticå este, în special, o ieçire întru
çi fåcând så plângå împreunå cu el cerul çi påmântul, în faÆa
påråseçte societatea çi intrå în Dumnezeu. Ordalia iniÆiaticå este parcurgea încåperea înainte çi înapoi cu paçii mari, plângând
face intrarea într-o nouå societate. În misticismul radical, omul intrat în una din camerele lui, dar el nu m-a våzut deoarece
personalitate socialå superioarå. În iniÆierea tribalå, individul îçi de rugåciunea [de dimineaÆå], la [prima] luminå a zorilor, am
o dezintegrare a „vechiului om“, fårå så i se substituie înså o de Çavuot, sute de persoane se adunaserå în jurul lui. Înainte
putem presupune cå întâlnirea cu Divinitatea are drept consecinÆå ar putea så påtrundå în inima lui. Odatå, cu prilejul sårbåtoririi
atitudine mai maturå de concepere a realitåÆii. În cel de al doilea, tivat de o teamå permanentå cå gânduri înfumurate çi stråine
cinans128. În primul caz, se presupune cå persoana ajunge la o çi sincerå. Acesta era obiceiul lui în ce priveçte sfinÆenia, mo-
ticå foloseçte tehnica de cåutare a unei întâlniri cu mysterium fas- rugåciunii çi cinei de [ajun de] Sabat, cu o inimå curatå, sfântå
så cunoascå mysterium tremendum127, în timp ce apropierea mis- måsurå så-i primeascå lumina72, fie el binecuvântat, în timpul
ca så se anihileze complet înainte de Sabat, çi astfel så fie în
Apropierea primitivului foloseçte tehnica care îi permite tânårului
stare de suferinÆå, de amåråciune çi de durere. Fåcea aceasta
tipurile de experienÆå, persoana este ridicatå la un nivel superior. se roage în fiecare ajun de Sabat cu scopul de a-çi provoca o
mai matur çi, totodatå, la un nou statut social126. În amândouå În ceea ce priveçte sfinÆenia, el [Æevi Hirsch] obiçnuia så
iniÆiat, îi permite acestuia så ajungå la un nivel comportamental
rienÆå teribilå de întâlnire cu „monstrul“ care, „înghiÆindu-l“ pe de discuÆia noastrå71:
frecventå în mentalitatea arhaicå, iniÆiatul este prins într-o expe- comentariul såu la Zohar, Safrin povesteçte un eveniment legat
lung proces de apropiere de Divinitate. În Weltanschaung miticå, principalul dascål al lui IÆhac Safrin în probleme cabalistice. În
o fascinaÆie evidentå faÆå de faptul de a fi înghiÆit la capåtul unui Netiv MiÆvoteka. Må refer la metoda lui Sevi Hirsch din Jidahov,
Æiere din riturile tribale125. În repertoriul imaginilor mistice existå cu Çekina, lipseçte înså din culegerea de exemple a lui Safrin din
rienÆe mistice, cu tipul de imagini ce apar în probele dure de ini- mai important, când plânsul este folosit ca så provoace experienÆa
Putem compara imaginea „înghiÆirii“, ca reflectând expe- manifestarea luminii divine çi a unei „a doua naçteri“70. Cazul cel
unirea sfântå, cum se çtie [din expresia] «puÆinå mâncare»“124. de penitenÆå însoÆitå de plâns çi de mâhnirea inimii poate aduce
Æadik, desemnat cu termenul «puÆin». Actul de a mânca înseamnå Pe baza unui alt fragment din Safrin, se deduce cå rugåciunea
cu alte cuvinte, în câteva [rare] dåÆi s-a produs o unire cu un Çekina s-a aråtat mai devreme decât era açteptatå.
durata exilului, am avut doar un pic de [puÆinå meat] mâncare, Çekinei în ajunul sårbåtorii Çavuot. Este interesant de remarcat cå
despre legåtura sa cu Æadikim, dupå cum urmeazå: „Pe toatå pregåtitor pentru suferinÆå çi plâns, al cårui scop era revelaÆia
târzie, atribuit lui Eliezer Æevi Safrin. În el, Dumnezeu vorbeçte çi Çavuot, putem presupune cå drumul a constituit un exerciÆiu
face referire într-un text hasidic datând dintr-o perioadå mai laÆia Çehinei69. Cum faptul se petrece în perioada dintre Pesah
Så ne întoarcem acum la imaginea „înghiÆirii“, la care se iar recompensa pentru aceastå „participare misticå“ a fost reve-
refer la recomandarea de a utiliza plânsul ca mijloc pentru a ob- pårinÆilor noçtri, råspunde-ne. Råspunde-ne, Dumnezeu al lui
Æine revelaÆii – în special cu caracter vizual – çi/sau pentru a des- Avraam, råspunde-ne. Råspunde-ne, cel cinstit de Isaac, rås-
coperi secrete7. Înainte de a prezenta materialul legat de aceastå punde-ne. Råspunde-ne, puternice al lui Iacov, råspunde-ne.
temå, voi examina rolul plânsului în iudaism. Într-un cadru Råspunde-ne, înduråtorule, råspunde-ne. Råspunde-ne, rege
nomic, a plânge pentru un timp determinat era o manifestare al cerurilor, råspunde-ne“, el s-a urcat la ceruri.
obligatorie în cadrul unei perioade de doliu datorat dispariÆiei
unui membru al familiei sau a unui înÆelept eminent. Din normele Aceastå tehnicå de implorare – poziÆia lui Ilie çi strigåtele –
halahice este evident cå, deçi plânsul era obligatoriu în perioadele pare så reflecte motivul mai vechi al plânsului în poziÆia açezat
de doliu, el nu era considerat un comportament convenabil în viaÆa a lui Ilie. Israel Baal Çem Tov o interpreteazå ca o încercare de a
de toate zilele. Plânsul era, probabil, recomandat çi în perioadele urca la un nivel superior cu ajutorul recitårii formulei „råspun-
de doliu legate de Distrugerea Templului, ca parte din ritul de Ti- de-ne“. Se pare cå, pentru primii hasidici, strigåtele çi, presupun,
kun haçot, sau ca o componentå fundamentalå în respectarea celei lacrimile constituiau elementele de bazå ale unei tehnici mistice.
de a noua zi din luna Av. Deosebit de apreciate erau lacrimile vår- Chiar çi un contemporan mai tânår al lui Baal Çem Tov, Elia,
sate în aceastå circumstanÆå, deoarece însuçi Dumnezeu era închi- Gaon din Vilnius, a cultivat probabil tehnica plânsului. Discipolul
puit vårsând lacrimi din cauza Distrugerii Templului8. În afara såu cel mai important, Haim din Volojin, i-a povestit nepotului
acestor cazuri de tânguire pentru o pierdere personalå sau naÆio- lui Elia cå bunicul såu se chinuia adesea din pricina unor dureri
nalå, plânsul era considerat ca fåcând parte din procesul de cåinÆå. mari, postea çi nu dormea o noapte întreagå sau chiar douå,
Toate circumstanÆele în care se plângea erau îndreptate cåtre plângând cu lacrimi cât pumnul pentru cå Dumnezeu îi ascundea
trecut, cåtre un eveniment sau anumite evenimente care avuseserå un anume secret din Tora53. Înså – a continuat el –, când secretul
deja loc. Practica plânsului vizând viitorul era mai limitatå. CåinÆa i-a fost dezvåluit, chipul lui a strålucit de bucurie, iar ochii i s-au
çi plânsul puteau contribui la venirea lui Mesia, iar pentru a gråbi luminat. Povestea lui Haim ne aratå un model comportamental cu
evenimentul se constituiau grupuri de bocituri. Dupå o altå ver- care se cautå obÆinerea cunoaçterii secretelor ascunse în Lege.
siune, plânsul fåcea parte din procesul de cåinÆå care ar fi trebuit Atestarea folosirii lui frecvente ne indicå natura lui tehnicå evi-
dentå. Putem så remarcåm cå în hasidismul de la începuturi çi în
så contribuie la salvarea evreilor de la evenimentele teribile care
practica adversarilor lui, acei mitnaghedim, plânsul era folosit ca
aveau så caracterizeze perioada care preceda cu puÆin venirea lui
una din componentele tehnicii mistice.
Mesia. Acest tip de plâns, îndreptat cåtre trecut sau cåtre viitor,
Un exemplu interesant de relaÆie între plâns çi revelaÆie este
era asociat cu concepte de valoare, parte integrantå a concepÆiei
dat de IÆhak Iehuda Iehiel Safrin în scrierile sale Magillat Setarim
din Midraç çi din Talmud despre viaÆå çi istorie. Deçi nu era obli-
çi Netiv MiÆvoteka, în care îçi povesteçte experienÆele mistice54.
gatorie participarea la practicile ce vizau viitorul, rolul lor avea o
Voi prezenta mai jos o versiune combinatå a acestei confesiuni
finalitate naÆionalå evidentå.
mistice, bazatå pe relatarea autorului cuprinså în cele douå lucråri:
Voi examina aici douå practici de plâns vizând prezentul, aça
cum reies ele din textele mistice iudaice. Primul tip este plânsul În 1845, în cea de a douåzeci çi una zi a lui Omer, må
mistic, adicå strådania de a primi viziuni çi informaÆii despre niçte gåseam în oraçul Dukla55. Am ajuns acolo când noaptea era
secrete ca un rezultat direct al plânsului autoprovocat9. Al doilea, deja înaintatå. Era beznå çi nu era nimeni care så må adåpos-
plânsul teurgic, încerca så provoace plânsul „acolo sus“. Potrivit teascå, în afarå de un tåbåcar care m-a dus la casa lui. Voiam
acestei concepÆii, lacrimile umane pot produce procese la nivelul så recit rugåciunea de searå, Maariv, çi så numår Omer, dar,
divin. Activitatea teurgicå îndreptatå spre prezent va fi analizatå cum n-am putut s-o fac, m-am dus singur la Bet Midraç unde
116 125
127 114
un fel de exil autoimpus, un Galut care imitå autoexilul Çehinei, halahaic, care se preschimbå astfel într-o tehnicå misticå. Sunt
culmineze cu plânsul. Cålåtoria sa la Dukla poate fi înÆeleaså ca vekut. Termenul nomic indicå açadar spiritualizarea lui dromenon
premeditat ca så provoace o stare de profundå melancolie care så cabaliçti, sau kavana, unul din scopurile lor principale fiind de-
ratå. PrezenÆa lui la vreme de noapte într-un oråçel era un mijloc practicile halahice interiorizate urmate „intenÆionat“ de cåtre
experienÆei mistice. Putem înså propune o explicaÆie çi mai elabo- voi numi „nomice“ çi „anomice“. Termenul nomic se referå la
natura revelaÆiei. Safrin considerå plânsul drept un stimulent al distinge douå tipuri principale de tehnici cabalistice, pe care le
prin gura lui Caro. Este surprinzåtoare legåtura dintre tehnicå çi bilitatea autentice, cu practici preluate din surse externe. Putem
lui Caro çi Alkabeç, buzele sunt puse în acÆiune. Çekina vorbeçte tehnici mistice combinå elemente ebraice vechi, cu toatå proba-
Activarea ochiului se încheie cu o experienÆå vizualå. În cazul unire misticå, profund influenÆatå de surse externe, descrierile de
umane68. Spre deosebire de terminologia referitoare la experienÆele de
Vital, înså el nu a putut så-i vadå chipul din cauza condiÆiei sale experimentale a vieÆii lor mistice2.
lupte ca så poatå vedea chipul Çehinei, dorinÆå exprimatå çi de pentru cunoaçterea aspectelor practice ale tehnicilor çi a naturii
pentru a contempla imaginea Çehinei67. Se pare cå el a trebuit så tehnicile folosite face ca textele lor så fie doesebit de preÆioase
rinÆele autoprovocate care culminau cu plânsul drept o tehnicå cabaliçti care çi-au descris experienÆele mistice çi-au relatat çi
precedat apariÆia Çekinei. Cu alte cuvinte, Safrin considera sufe- misticilor evrei sunt demne de toatå încrederea. Faptul cå aceiaçi
Avraham Beruhim, Haim Vital, Levi IÆhak çi Safrin, plânsul a de practici mistice constituie dovada cea mai bunå cå mårturiile
de aceasta erau rezultatul revelaÆiei çi nu cauza ei. În cazul lui cente de misticå iudaicå.1 Însåçi existenÆa unor sisteme elaborate
ebraice clasice. Participarea la soarta Çehinei çi durerea provocatå scrierea lor nu s-au bucurat de o atenÆie susÆinutå în studiile re-
de cåtre cabaliçti necesita studierea unor fragmente luate din surse În pofida deosebitei importanÆe a acestor practici, istoria çi de-
Çekinei. Mai mult, în ajunul sårbåtorii de Çavuot, tehnica folositå tehnici pentru a induce ståri de conçtiinÆå paranormale.
C
çi exemplele aduse de el descriu exclusiv revelaÆii vizibile ale a çi misticii din alte religii, cabaliçtii au folosit anumite
putea fi auzitå prin gura lui Caro, dar råmânea invizibilå; Safrin
povestirile lui Caro çi Alkabeç. În experienÆa acestora, Çehina
sub formå femininå în suferinÆå, douå elemente care lipsesc din I. Tehnici mistice nomice çi anomice
corporalitate“66. Aceastå premiså presupune revelaÆia Çehinei
revelaÆie capåtå o formå çi o imagine se datoreazå stårii lui de
çi cu ajutorul cåreia se resimte suferinÆa Çehinei. Faptul cå aceastå
cu ajutorul çi în urma unei suferinÆe – suportatå cu bunåvoinÆå –
încep cu urmåtoarele cuvinte: „RevelaÆia Çehinei [se întâmplå]
înÆelegerea concepÆiilor lui Safrin. Fragmentele citate mai sus
Vital. SoluÆia problemei este simplå çi foarte interesantå pentru
cazurile mai puÆin cunoscute ale lui Abraham Beruhim çi Haim
nu a menÆionat-o este cu atât mai inexplicabil cu cât el citeazå
publicatå în faimosul Çene Luhot ha-Berit65. Faptul cå IÆhak Levi
presupunem cå el nu le cunoçtea, din moment ce experienÆa a fost TEHNICI MISTICE
mari personalitåÆi ale secolului al XVI-lea, deçi este imposibil så
precedat. Safrin nici måcar nu face aluzie la experienÆa celor douå Capitolul 5
am råmas în rugåciune pânå la miezul nopÆii. Mi-am dat seama, în schimb anomice formele de activitate misticå care nu implicå
în aceastå situaÆie, de starea jalnicå a Çehinei în exil56 çi de practici halahice. Doresc så subliniez de la bun început cå ter-
suferinÆele ei când se aflå pe piaÆa tåbåcarilor57. Am plâns de menul anomic nu este defel sinonim cu „practici stråine de tra-
mai multe ori în faÆa Domnului acestei lumi, din adâncul diÆie“. Deçi unele tehnici anomice ar fi putut proveni din surse
inimii, din pricina suferinÆei Çehinei. Çi din cauza suferinÆei çi
neebraice, altele înså au fost practicate de vechii mistici evrei fårå
a plânsului meu, mi-am pierdut cunoçtinÆa, am adormit pentru
un timp çi am våzut o luminå58, o splendoare çi o strålucire så devinå parte integrantå din halaha. Tocmai practicile anomice
mare sub înfåÆiçarea unei femei tinere59, împodobitå cu douå- au constituit, în timpul ultimelor faze de dezvoltare a misticis-
zeci çi patru de podoabe60... Çi ea a spus: „Fii tare, fiule“, mului iudaic, partea cea mai esotericå a tehnicilor cabalistice.
çi aça mai departe. Eram îndurerat cå nu puteam så-i våd Înainte de a intra în miezul problemei, doresc så subliniez cå o
decât spatele6l çi cå nu eram în måsurå så-i primesc chipul. parte din materialul citat este preluat din tratate anonime sau din
Mi s-a spus atunci cå [aceasta se întâmpla] pentru cå eram lucråri aparÆinând tradiÆiei literare hagiografice çi/sau apocrife.
viu, çi este scris: „pentru cå nici un om nu må poate vedea çi Am hotårât så includ acest material deoarece aveam suficiente
råmâne în viaÆå“62. motive så presupun cå detaliile furnizate puteau så fie folositoare
pentru o mai bunå înÆelegere a anumitor tehnici, chiar dacå ele nu
Vederea unei apariÆii feminine dotate cu tråsåturi materne – reflectau practicile reale utilizate de autorii prezumaÆi ai respec-
ea îi spune lui IÆhak „fiul meu“– este o caracteristicå a imaginii tivelor producÆii; practicile atribuite, cu îndreptåÆire sau nu, unor
cabalistice a plânsului çi se regåseçte în viziunile lui Avraham personalitåÆi celebre, au putut însemna modele de imitat.
Beruhim çi ale lui Haim Vital. Çi Levi IÆhak din Berdiçev trebuie Må voi ocupa în acest capitol de patru tehnici mistice prin-
så fi avut experienÆa unei atari viziuni. În lucrarea Netiv MiÆvo- cipale. Primele douå – plânsul çi ascensiunea sufletului – exem-
teka, înainte de fragmentul menÆionat mai sus, dupå ce a citat plificå continuitatea tradiÆiei mistice iudaice, independent de
povestirea lui Haim Vital luatå din Sefer ha-Heçionot, IÆhak scrie: schimbårile din concepÆiile teologice ce s-au petrecut de-a lungul
secolelor. Ultimele douå – combinaÆia de litere çi vizualizarea de
Çi i s-a întâmplat sfântului Levi IÆhak ca în seara de Ça-
vuot så o vadå pe Çekina sub înfåÆiçarea de... çi care i-a spus: culori – reprezintå genul de tehnici „intensive“, caracteristice mai
„Fiul meu, Levi IÆhak, fii tare pentru cå multe necazuri te vor mult pentru perioada medievalå. Am låsat de o parte, în mod deli-
copleçi, dar fii tare, fiul meu, pentru cå eu voi fi cu tine“63. berat, alte mijloace folosite pentru a obÆine ståri paranormale de
conçtiinÆå, cum ar fi tehnicile onirice3, izolarea4 sau concentrarea
Deci çi Levi IÆhak a avut aceastå experienÆå, o viziune a mentalå5, pe care le-am discutat în alte lucråri. Din cele patru teh-
Çekinei care i-a apårut sub înfåÆiçarea unei femei tinere, deçi IÆhak nici examinate aici, primele douå au fost analizate în amånun-
Safrin a cenzurat acest cuvânt, aça cum a fåcut când çi-a povestit Æime, în vreme ce a treia çi a patra sunt examinate, din diferite
propria lui viziune, citatå mai sus. Mai mult, momentul în care motive, numai în linii mari.
binecunoscutul maestru al hasidismului a avut viziunea este çi el
semnificativ, çi din douå motive. Ajunul lui Çavuot nu este de-
parte de momentul în care Safrin a avut viziunea, a douåzeci çi II. Plânsul ca practicå misticå
treia zi din Omer, iar noaptea de Çavuot este tocmai momentul
când doi cunoscuÆi cabaliçti au avut revelaÆia lui Çekina. Må refer Voi începe descrierea tehnicilor cu o practicå – neluatå în
la veghea lui Iosef Caro çi a lui Çlomo ha-Levi Alkabeç64. Açadar, seamå pânå acum – care se regåseçte în toate fazele principale ale
Levi IÆhak a încercat så imite experienÆa cabaliçtilor care l-au misticii ebraice pe o perioadå de mai bine de douå milenii. Må
126 115
121 120

få aça, cât vei putea så plângi. Çi sporeçte-Æi plânsul pentru çi a sårutat colbul.“ Prietenii l-au încurajat: „înveseleçte-te în
amar pânå când ochii tåi nu vor mai avea lacrimi så verse. Çi secretele Torei, misticul „a plâns, çi-a pus capul între genunchi
Æele propedeutice sau vreun secret, få så iaså din tine un plâns poziÆia lui Ilie33. Dupå ce a întrebat cine i-ar fi putut dezvålui
loc pe care îl consideri dificil, în care så nu poÆi înÆelege çtiin- misticå, Zohar-ul îl descrie pe Çimon bar Iohai care plânge în
În toate rugåciunile tale çi în fiecare orå de studiu, într-un povestirii talmudice despre Eleazar. În legåturå cu o experienÆå
binate au existat în vechea misticå iudaicå çi nu numai pe baza
condiÆie: Cu toate acestea, putem presupune cå aceste practici com-
cå prima condiÆie este „tåcerea“, scrie care este cea de a doua çi alte tipuri de metode ascetice.
gramele sale pentru a ajunge la „înÆelepciune“, dupå ce a explicat trebuiau obÆinute printr-o tehnicå misticå incluzând plânsul, cât
Beruhim, unul dintre discipolii lui IÆhak Luria. Într-unul din pro- când suferinÆele lui Israel vor lua sfârçit erau fie nepotrivite, fie
Tehnica plânsului este excelent expuså de Avraham ha-Levi cå metodele mai „matematice“ pentru a cunoaçte data secretå
al unei rugåciuni ideale care se încheie cu o experienÆå misticå. så poatå primi informaÆii oculte cu privire la aceastå datå. Se pare
Fårå îndoialå, autorul anonim propune aici planul de intenÆie cunoascå data mântuirii, adicå så aibå o revelaÆie datoritå cåreia
Rugåciunea lui Ismael are un scop declarat mesianic: så
çi uluirea, pânå ce îçi va gåsi sufletul în lumea intelectelor35.
lui Mare çi Maiestuos çi [atunci] va avea experienÆa extaticå consideraÆi nimicuri?“32
dulci, umilindu-se, implorând, plecându-se în prezenÆa Rege- Doamne Çevaot, Ståpâne al Israelului, pânå când fi-vom noi
tremura çi se vor scutura. Va cânta fårå întrerupere melodii fierbinÆi, postind çi plângând. Çi am spus: „Dumnezeule,
murmura çi vor vorbi [în vreme ce] celelalte membre vor Înalt Sfânt çi Unic cu ajutorul rugåciunii çi al rugilor mele
buzele (!) sale. Mâinile îi vor fi întinse, iar organele vocale vor purilor çi perioadelor [de timp] çi mi-am întors faÆa cåtre Cel
cuvântat fie el, stând în picioare çi bucurându-se în inima çi culului sårbåtorilor, momentelor, datelor eschatologice, tim-
Cel care se roagå se va întoarce cåtre Dumnezeu, bine- Ismael a spus: m-am dedicat cåutårii înÆelepciunii çi cal-

cum descria autorul oriental actul rugåciunii: Iatå ce se afirmå în acest paragraf:
XIII-lea, Perakim be-haçlaha, atribuit greçit lui Maimonide. Iatå toare dintre un model de activitate çi o experienÆå de revelaÆie.
misticå se gåseçte într-un tratat iudaico-arab din secolul al de mine în care se vorbeçte [probabil] de o apropiere întâmplå-
cadrul unui sistem mai amplu care culmineazå cu o experienÆå Fragmentul urmåtor reprezintå singura excepÆie cunoscutå
textul talmudic? Un exemplu important în care plânsul apare în nici un text legat de literatura Hehalot.
surså în care plânsul çi poziÆia lui Ilie erau deja combinate în datoritå plânsului. Totuçi, cele douå practici nu sunt combinate în
Putem oare så deducem cå autorul Zohar-ului dispunea de o cum am mai putut observa, Akiva are viziunea carului Merkava
Midraç Halel çi fragmentul din Zohar este surprinzåtoare34. viziunea misticå a palatelor cereçti datoritå poziÆiei lui Ilie3l. Aça
Merkava nu este acelaçi lucru cu Templul, asemånarea dintre a acestor practici30 se vorbeçte despre posibilitatea de a ajunge la
atât de dezvåluirea secretelor din Tora, cât çi de o viziune. Deçi rece atât în textele din Hehalot, cât çi într-o descriere (ulterioarå)
pentru Çimon, ca çi pentru Akiva în Midraç Halel, plânsul e legat asocierea lui cu poziÆia lui Ilie este deosebit de sugestivå, deoa-
a avut o viziune de luminå care reprezenta Templul. Astfel, hotårâtoare a unui status tehnic al plânsului. Cu toate acestea,
în acea poziÆie întreaga noapte, iar dimineaÆa a deschis ochii çi lumea viitoare29. Povestirea nu poate constitui singurå o dovadå
auzise çi aflase în noaptea aceea, fårå så uite ceva. Çimon a råmas ritatea talmudicå drept o dobândire neaçteptatå a beatitudinii din
bucuria Domnului.“ El atunci s-a açezat så scrie tot ceea ce durerii çi plânsului lui Eleazar este moartea, interpretatå de auto-

Când am împlinit douåzeci de ani, am început så studiez în capitolul dedicat teurgiei cabalistice. Este înså necesar så re-
Zohar-ul çi câteva scrieri ale lui Luria. [Potrivit Talmudului], marcåm de pe acum diferenÆele principale dintre aceste douå ti-
cine doreçte så se purifice primeçte ajutorul cerului. Astfel, el puri de plâns orientate cåtre prezent. Cel de al doilea este în esenÆå
mi-a trimis câÆiva dintre sfinÆii lui îngeri çi dintre spiritele sale o reinterpretare teurgicå a recomandårilor nomice de a plânge.
binecuvântate, care mi-au revelat multe dintre misterele Torei. Scopul acestei tehnici era constituit din procesele celeste, cabalis-
În acelaçi an, cum puterea mea sporise datoritå vederii de
îngeri çi de suflete binecuvântate, m-am supus unui post pre-
tul fiind instrumentul çi nu Æelul acestei activitåÆi. Dimpotrivå,
lungit în timpul såptåmânii dinaintea sårbåtorii de Purim. plânsul mistic, considerat drept ultim scop al plânsului, îi aducea
M-am închis într-o camerå retraså, în sfinÆenie çi curåÆenie. cabalistului o conçtiinÆå paranormalå. Deçi considerat o interpre-
Acolo am recitat rugåciunile de penitenÆå din slujba de dimi- tare spiritualå a practicilor nomice, plânsul poate fi tot atât de uçor
neaÆå, plângând cu lacrimi fierbinÆi. [Atunci] spiritul a coborât definit ca fiind o activitate anomicå, din moment ce nu se obÆine
asuprå-mi. Pårul mi s-a fåcut måciucå, genunchii au început nici o revelare de secrete çi nici nu se discutå teme esoterice, cu
så-mi tremure çi am våzut Merkava50. L-am våzut pe Dum- excepÆia viziunilor lui Dumnezeu, moçtenire din tradiÆia midra-
nezeu toatå ziua çi întreaga noapte çi mi s-a dat adevårata çico-talmudicå. Mai mult, regåsirea primelor ateståri ale acestei
profeÆie ca oricårui alt profet, de cum vocea a prins a glåsui, practici în texte pretalmudice sau midraçice este o dovadå impor-
începând cu vorbele: „Aça vorbeçte Domnul“... Chiar çi tantå cå ea nu depindea de regulile clasice halahice. Pe de altå
îngerul care mi-a apårut în timpul zilei era adevårat. El mi-a
parte, existå puÆine referiri la aceastå concepÆie despre plâns în
revelat mistere teribile.
sursele clasice rabinice. Dar asupra acestei probleme må voi opri
mai mult la sfârçitul discuÆiei.
Vederea Merkavei, cu totul neobiçnuitå în perioada medie-
Prima atestare de plâns mistic se întâlneçte în literatura apo-
valå, este descriså aici ca urmând unei perioade de post prelungit
calipticå. Într-o versiune a lui Enoh 2, patriarhul spune cå „plân-
care a culminat cu plâns çi lacrimi din belçug. Este interesant cå
geam çi må îndureram cu ochii mei. Când m-am întins pe pat, am
lui Nathan i s-a dat nu numai o experienÆå vizualå, dar çi revelarea
adormit çi doi bårbaÆi înalÆi mi-au apårut în faÆå“10. O paralelå
unor „mistere teribile“. Açadar, în experienÆa cabalistului din se-
interesantå este atestatå çi în Ezdra 4. Îngerul care îi dezvåluise
colul al XVII-lea se regåsesc ambele tematici menÆionate în Mi-
mai înainte profetului o serie de secrete îçi încheie discursul cu
draç halel, la începutul Evului Mediu. Încå o datå, ca çi în sursa
urmåtoarele cuvinte: „Dacå vei continua så te rogi, dacå vei plânge
midraçicå, vederea Merkavei este, evident, asociatå cu „mistere
aça cum faci acum çi dacå vei posti vreme de çapte zile, ai så auzi
teribile“ care trebuie legate de mesianismul lui Sabbatai ævi, pentru
lucruri çi mai mari decât acestea“11. Dupå aceea, Ezdra scrie:
cå Nathan a våzut efectiv imaginea lui ævi gravatå pe Merkava51.
„Am postit vreme de çapte zile, jelind çi plângând, aça cum mi-a
Se pare cå plânsul mistic a fost utilizat çi în unele cercuri
poruncit îngerul Ariel.“ Dupå aceasta, el are o a doua viziune12.
hasidice. Înainte de a discuta în detaliu dovezile acestei metode,
Chiar çi cea de a treia viziune este precedatå de o secvenÆå asemå-
doresc så citez un fragment în care se povesteçte interesantul vis
al lui Iosef Falk, cantorul lui Beçt52: nåtoare de evenimente: „Am plâns din nou çi am postit vreme de
çapte zile ca mai înainte“13. AfirmaÆii asemånåtoare se aflå çi în
În visul lui a våzut imaginea unui altar cåtre care se urca Apocalipsa lui Baruh. Baruh çi Ieremia urmeazå aceeaçi metodå:
mortul. L-a våzut cum îçi pune capul între genunchi çi cum „Sfâçiatu-ne-am veçmintele, am plâns çi ne-am jelit vreme de
începe så strige Seliça: „Råspunde-ne, Doamne, råspunde-ne. çapte zile, iar dupå çapte zile Cuvântul lui Dumnezeu a venit la
Råspunde-ne, tatål nostru“, çi aça mai departe pânå la sfârçitul mine“14. O caracteristicå comunå a plânsului „apocaliptic“ este
alfabetului. Dupå ce a spus: „Råspunde-ne, Dumnezeule al starea de disperare, legatå de Distrugerea Templului sau de alte

124 117
123 118
ce profetul sabatian îçi laudå perfecÆiunea sa religioaså, el scrie49: leagå izvoarele râurilor aça încât så nu se reverse, iar ceea ce
de mai jos în care Nathan din Gaza îçi descrie o viziune. Dupå pentru oameni erau interpretate de Akiva, aça cum e scris: „El
Tot atât de important pentru studiul nostru este çi fragmentul Hilel nu le puteau pricepe (...), çi subiecte care erau încâlcite
o are Akiva este comparatå cu viziunea lui Iezechiel. Tora çi acele subiecte pe care çcoala lui Çamai çi çcoala lui
unui fragment din Midraç Halel, unde viziunea Merkavei pe care Dumnezeu a deschis pentru ei o ferestruicå ca [så înÆeleagå]
aceasta, dar pentru cå se stråduiau [de dragul studierii Torei],
versuri profetice, ne aminteçte o altå cerere care se aflå la sfârçitul
apå“.21 Am spus cå Akiva çi Ben Azzai erau seci ca stânca
nezeu. Cererea lui Vital de a-l vedea pe Dumnezeu, formulatå în „Care a prefåcut stânca în iezer, iar piatra în izvoare20 de
lator, el se vede pe sine plângând ca så-l poatå vedea pe Dum-
impotenÆa sexualå çi întreruperea studiului Torei. În visul reve- Rabbi Natan19:
ca så primeascå råspuns la cele douå probleme care-l chinuiau: un text târziu care elaboreazå o temå18 discutatå deja în Avot-de-
analiza noastrå. La început, Vital, cel puÆin în aparenÆå, plângea În acest context, voi analiza un fragment din Midraç halel,
numai în citatul din Safrin, sunt extrem de importante pentru îmbunåtåÆirea propriei cunoaçteri a Torei.
Referirile la viziunile profetice din Biblie, care se pot gåsi pentru cel care uitå Tora. Apare din nou legåtura dintre plâns çi
deoarece oferea un remediu – tehnica mnemonicå a repetiÆiei –
ca zåpada, veçnic strålucitoare».“ Vital. Este evident cå povestea relatatå se påstrase în Midraç
pe Domnul açezat pe un tron, Båtrânul40 Zilelor, cu barba lui albå cu excepÆia mersului la mormânt, se repetå în experienÆa lui Haim
strigat-o pe femeie: «Mamå46, mamå, ajutå-må ca så-l pot vedea revelaÆia în vis. Cum vom vedea mai departe, aceastå secvenÆå,
æi-am auzit lacrimile çi am venit så te ajut» (...), iar eu am venÆa: a merge la cimitir – a plânge – a adormi plângând – a avea
sa çi care l-a întrebat în vis45: „«De ce plângi, Haim, fiul meu? citim în paragraful în chestiune, pare så facå parte tot din sec-
viziunea unei femei frumoase despre care el credea cå este maicå- se pot obÆine viziuni în cimitire17. A adormi plângând, aça cum
ranÆå nou în povestirea lui Vital despre visul såu revelator este preciçi, era vorba despre o concepÆie mai amplå potrivit cåreia
într-adevår, de o revelaÆie, çi nu de un vis44. Ceea ce este cu sigu- asociatå unei practici menite så provoace o viziune. Ca så fim
lucråri cabalistice. Din descrierea de mai sus reiese cå este vorba, Legåtura dintre a plânge çi a merge la un mormânt este
deosebit de complicatå, comparabilå cu revelaÆiile atestate în alte
amånunÆime. Va fi suficient så notåm cå Vital a avut o revelaÆie întocmai çi, într-adevår, aça s-a întâmplat.
visului urmåtor este complex çi nu este cazul så-l descriem cu trei ori çi îÆi vei aduce aminte de el.“ Discipolul a fåcut
evreii sunt obligaÆi så månânce mâncårurile rituale. ConÆinutul i-a råspuns: „Repetå-Æi capitolul [adicå ceea ce înveÆi] de
deoarece întreaga istorie s-a petrecut în seara de Sabat, când toÆi tålmåceçte visele çi i-a povestit ce i se întâmplase. Acesta
într-o anumitå måsurå, chiar çi postul. Ultimul element e curios, surcele16 çi eu voi veni.“ Discipolul s-a dus la unul care
Beruhim, Vital pare cå a combinat plânsul, durerea çi, cel puÆin i-a spus: „Când te tângui, aruncå în foc trei legåturi de
Ca în vechile texte apocaliptice, çi în povestirea lui Avraham plânsului såu disperat, el [Çimon] a venit cåtre el în somn çi
învåÆase. S-a dus la cimitir cu ochii în lacrimi. Din pricina
vis minunat. Unul dintre elevii lui Çimon bar Iohai uitase tot ce
pânå când am adormit, obosit de atâtea lacrimi, çi am avut un
mâncat nimic, am zåcut pe patul meu cu faÆa în jos, plângând festå în vise este evidentå çi într-o povestire midraçicå15:
Torei în ultimii doi ani... çi din cauza întristårii mele nu am Legåtura între plâns çi percepÆiile paranormale care se mani-
vråji43 (...) çi mai plângeam çi pentru cå uitasem de studiul plâns, urmat de revelaÆii încurajatoare.
lacrimi, iar eu oftam cu durere deoarece (...) eram legat cu semne de decådere religioaså. Sensul de disperare se exprima în
ca porÆile lacrimilor så nu råmânå închise çi pentru ca porÆile e ascuns så vinå la luminå“22, fapt ce demonstreazå cå ochiul
cereçti så se deschidå în faÆa ta36. lui Akiva23 våzuse Merkava, aça cum îl våzuse çi profetul
Iezechiel. De aceea stå scris: „Care a prefåcut stânca în iezer.“
Este clar cå pentru Luria çi Beruhim, plânsul este un stimu-
lent pentru a depåçi dificultåÆile intelectuale çi pentru a obÆine Metamorfozarea pietrei în izvor de apå este o metaforå care
revelarea secretelor37. Suntem îndreptåÆiÆi så credem cå fraza aratå transformarea lui Rav Akiva din om limitat într-un izvor de
finalå din fragment se referå la o experienÆå revelatoare, în timpul cunoaçtere halahicå çi esotericå. Aceastå metamorfozå a fost
cåreia se deschid porÆile cereçti. Acest text este recomandat pentru rezultatul chinului såu, însoÆit de plâns. În Iov 28, 11, este folosit
un scop practic. Se pare cå Avraham Beruhim ar fi avut efectiv termenul ebraic beki („a plânge“, potrivit textului masoretic), tra-
posibilitatea så punå în practicå aceste sfaturi. Se povesteçte cå, dus în general cu „a picura, a vårsa“. Potrivit interpretului ano-
într-adevår, Luria i-a revelat cå va muri dacå nu se va ruga la nim, versetul indicå, evident, cå Dumnezeu ar fi aråtat prin
Zidul Plângerii çi nu va fi våzut Çekina. Se povesteçte cå „plâns“ lucrurile ascunse24, dovadå decisivå a rolului simbolic al
dupå ce a ascultat cuvintele lui IÆhak Luria, sfântul om plânsului în determinarea noului status al lui Akiva fiind menÆio-
s-a retras vreme de trei zile çi trei nopÆi în post, [s-a acoperit] narea „ochiului“ såu. Întregul pasaj poate fi interpretat la un dublu
cu un sac çi a plâns în timpul nopÆii. Dupå care s-a dus la nivel de lecturå. Plânsul l-a transformat pe Akiva din piatrå în
Zidul Plângerii, s-a rugat çi a plâns din råsputeri. Deodatå, çi- izvor. Ochiul lui care a dus la o atare mutaÆie a avut o viziune a
a ridicat ochii çi a våzut pe Zidul Plângerii imaginea unei carului divin. Urmând cele douå versete din Cartea lui Iov, putem
femei care ståtea cu spatele39, în veçminte pe care e mai bine rezuma subiectele indicate în Midraç Halel: suferinÆa çi plânsul
så nu le descrii, deoarece am primit îndurarea de la slava deschid calea cåtre (1) revelaÆie, adicå spre viziune („Ochiul lui
divinå. Când a våzut-o, a cåzut imediat cu faÆa în jos, a strigat,
vede orice lucru de preÆ“) sau vederea carului Merkava; (2) înÆele-
a plâns çi a zis40: „Sion, Sion, vai mie cå te-am våzut în
asemenea stare!“ Çi se jeluia amar çi plângea çi-çi lovea chipul gerea subiectelor esoterice: „çi a scos la ivealå tot ce era ascuns“25.
çi-çi smulgea barba çi pårul din cap pânå când îçi pierdu cu- Cele douå efecte ale suferinÆei çi plânsului se regåsesc în unele
noçtinÆa çi adormi zåcând cu faÆa în jos. Atunci i-a apårut în texte cabalistice care vor fi analizate mai jos. Este necesar så
somn imaginea unei femei care a venit, çi-a pus mâinile pe subliniem cå aceastå combinaÆie de viziuni cu secrete din Tora
chipul lui çi i-a uscat lacrimile din ochi (...) iar când IÆhak aratå cå asemenea secrete nu reprezintå numai o informaÆie igno-
din Luria l-a våzut, i-a spus: „Våd cå ai meritat så vezi ratå çi ascunså ochilor generaÆiilor precedente. Consider cå înÆele-
chipul Çekinei.“ gerea lor a dus la transformarea lui Akiva în „izvor“: acest termen
trebuie probabil înÆeles în legåturå cu învåÆåmintele din Tora.
Este limpede cå cele douå viziuni de femei – ale Çekinei –
Înainte de a începe discuÆia noastrå, mi se pare necesar så
sunt rezultatul plânsului amar al lui Avraham. Prima este o vi-
analizåm pe scurt combinaÆia dintre plâns çi poziÆia cu capul între
ziune, avutå în stare de trezie, a spatelui Çekinei. În a doua
genunchi, cunoscutå în general ca „poziÆia lui Ilie“. Este o poziÆie
viziune, se vede chipul Çekinei, care se aratå numai în vis. Prima
în care s-a açezat profetul pe muntele Carmel çi care era probabil
viziune provoacå neliniçte, cea de a doua, uçurare.
o parte integrantå din rugåciunea sa26. În Talmud, ea este prezen-
Asemånåtoare cu povestea lui Avraham Beruhim este çi
tatå ca o parte a rugåciunii lui Hanina ben Dosa pentru salvarea
confesiunea autobiograficå a prietenului såu, Haim Vital42:
fiului lui Iohanan Ben Sakkai27. Într-un alt loc din Talmud, este
În 1566, în ajunul Sabatului, în ziua a opta a lunii Tevet, descriså încercarea lui Eleazar ben Dordia de a se cåi. În acest
am recitat Kiduç çi m-am açezat la maså. Iar ochii mei vårsau context, el îçi pune capul între genunchi çi plânge28. Rezultatul
122 119
141 132

[Abraham] Ioçua Heschel (...), dupå care m-am deçteptat. ca çi actul propriu-zis de ascensiune, nu au nici o legåturå cu
spre måreÆie147. M-am urcat çi mai mult çi l-am våzut pe imnuri, postul çi poziÆii speciale ale trupului. Aceste componente,
întâmplå mereu. Din toate acestea, se pårea cå må voi urca complexå care include recitarea de nume divine, cântarea unor
copleçit de teamå, înfricoçare çi de tremur, aça cum mi se În acest caz, ascensiunea face parte dintr-o tehnicå mai
somnul çi am våzut multe suflete, pânå cînd m-am simÆit se întoarce în trup89.
nostru maestru, IÆhak Luria. Dupå aceastå unire, m-a biruit cu scopul de a avea o experienÆå paranormalå, dupå care sufletul
Am fåcut un ihud çi m-am unit cu sufletul divinului
deauna într-o stare de catalepsie, sau în timpul somnului nocturn,
IÆhac Safrin o practica. În jurnalul såu mistic, el mårturiseçte146: a sufletului, când corpul este abandonat pe påmânt aproape întot-
Doresc, în schimb, så axez acest capitol pe ascensiunea la ceruri
acestei tehnici mistice. Nu trebuie så ne mire deci faptul cå çi
çi, pe de altå parte, ascensiunea mentalå de la materie la spirit88.
întors la viaÆå145. Aça cå, pânå çi Tora a fost primitå datoritå
urmeazå exclude pe de o parte cålåtoriile corporale cåtre cer, cât
perioadå de timp neobiçnuit de lungå çi, cu toate acestea, s-a
Dumnezeu – sau de a primi secrete sublime. Prezentarea care
sufletului, pentru cå a reuçit så-çi suporte experienÆa misticå o
mundane – Merkava, tronul de glorie, cetele îngereçti, sau chiar
Açadar, Moise a fost maestrul de neîntrecut al ascensiunii
ascensiunea sufletului cu scopul de a percepe entitåÆile supra-
Så trecem acum la analiza unui alt tip de tehnicå misticå:
patruzeci de zile çi el a fost [din nou] viu.
vreme de patruzeci de zile, iar [vitalitatea] a revenit în el dupå
nu mai mult. În schimb, trupul lui Moise a råmas nemiçcat III. Ascensiunea sufletului
lor este aruncat pe jos ca o piatrå numai pentru o orå sau douå,
cum este maestrul nostru Israel Beçt çi alÆii ca el. [Dar] trupul
întâmplå tuturor acelora care practicå ascensiunea sufletului, de Marganita Laski ca „extaze ale disperårii“87.
a fost aruncat în nor, fårå prea multå vitalitate144, aça cum se mentale chinuitoare çi dureroase pot fi asociate cu stårile definite
de vedere strict psihologic, viziunile care urmeazå unei ståri
lui Mihael Îngerul. Safrin afirmå cå trupul lui Moise143 revelå prin mediumul în stare de supraexcitaÆie. Dintr-un punct
vreme de patruzeci de zile într-un mod care aminteçte descrierea se concentreazå propia activitate emoÆionalå çi intelectualå se
Safrin interpreteazå abÆinerea lui Moise de la mâncare çi båuturå vizuale. În asemenea cazuri, ideile sau conceptele asupra cårora
Tora a fost o ascensiune a sufletului. În comentariul såu la Zohar, ståri de conçtiinÆå paranormale çi ulterioare, axate pe experienÆe
maestru hasidic, chiar çi ascensiunea lui Moise ca så primeascå blocate. Acest nou echilibru al stimulilor pregåteçte calea pentru
este vorba de o experienÆå misticå. Mai mult, potrivit acestui mentul în care toate celelalte canale ale percepÆiei sunt treptat
când se pare cå ascensiunea este fåcutå in corpore, pentru Safrin vadå a concentrårii asupra unui mod de percepÆie chiar în mo-
ritate142. În contrast cu vechea discuÆie despre cålåtoria în Pardes, Pe de altå parte, hiperactivitatea sistemului vizual este o do-
purificåri complete de orice sens de corporalitate çi de impu- cretå a epuizårii lui.
în Pardes este descriså ca o urcare la cer care urmeazå unei leçin, care precedå faza de somn propriu-zis, sunt dovada con-
a lui Safrin. În aceastå lucrare, cålåtoria celor patru care au intrat în momentul în care începe så plângå. O stare de toropealå, uneori
legåtura dintre cele douå tipuri de ascensiune în Hehal ha-Beraha ral, ultima lor etapå. În unele cazuri, misticul este deja epuizat
ascensiunea la Merkava sau la Pardes. Putem lesne så sesizåm tice – post, jeluire, suferinÆe provocate – çi constituie, în gene-
lui“141. Este evidentå analogia dintre ascensiunea sufletului çi întotdeauna dintr-o secvenÆå mai elaboratå de exerciÆii asce-
ascensiunile în Pardes“, cât çi „întâlnirea cu Akiva çi tovaråçii niciodatå descris ca o metodå de sine ståtåtoare. El face parte

mâinilor, controlul respiraÆiei)157. Deçi în aparenÆå asemånåtoare toate acestea, plânsul este legat numai de povestirea celor petre-
cu atâtea alte tehnici mistice bazate pe limbaj, practica cabalisticå cute în ajun de Çavuot. Mai mult, Safrin spune cå are o senzaÆie
avea un mecanism psihologic specific, care apare rar în alte de apåsare provocatå de prezenÆa chipului divin, evident provo-
tehnici. Voi analiza, pe scurt, câteva texte care privesc pronun- catå de chinul çi plânsetul unchiului såu. Deçi o experienÆå cu
Æarea sau repetiÆia numelor divine, practici care pot fi confruntate Çekina nu este direct menÆionatå, faptul cå Safrin certificå expe-
cu tehnici non-ebraice. Voi discuta apoi despre folosirea combina- rienÆa este o dovadå clarå cå însuçi Æevi Hirsch voia s-o provoace,
Æiilor de litere în Evul Mediu, mult diferitå de tehnica mai veche. cå împrejurarea evenimentului este evident legatå de sårbåtoarea
Este interesant så notåm cå o discuÆie amånunÆitå çi siste- de Çavuot çi cå, în fine, maestrul din Jidahov este continuatorul
maticå cu privire la combinarea literelor care alcåtuiesc numele unei tradiÆii care exista înainte çi care se referea la posibilitatea de
divin apare pentru prima datå într-o lucrare a lui Eleazar din a face experienÆa prezenÆei Çehinei de Çavuot. I-am menÆionat
Worms çi, sub influenÆa lui, în producÆia cabalisticå spaniolå. Mai deja pe principalii predecesori – Caro, Alkabeç çi Levi IÆhak din
mult decât în alte exemple de tehnici mistice confirmate de surse Berdiçev. Înså, din acest fragment, aflåm pentru prima oarå cå
franco-germane înainte de apariÆia lor în Cabala spaniolå, în acest plânsul este o parte integrantå a unei practici mistice reale. Faptul
caz existå indicaÆii ce nu pot fi puse la îndoialå çi care aratå cå cå Safrin a våzut Çekina poate fi acum examinat în cadrul unei
originile acestei tehnici trebuie cåutate în cultura açkenazå158. mai ample strådanii mistice, cultivatå în cercurile hasidice, pentru
Abraham Abulafia afirmå clar cå a studiat lucrårile lui Eleazar din a obÆine experienÆe cu Çekina. Putem deci presupune cå aceasta
Worms, fapt care ar dovedi transmiterea practicii açkenazi în decurgea din practicile cabalistice precedente.
spaÆiul spaniol159. Dintre cei doi cabaliçti de la sfârçitul secolului Trec acum la examinarea legåturii dintre plâns çi secrete. La
al XIII-lea çi din secolul al XIV-lea care au folosit tehnicile com- sfârçitul Comentariului la prima carte din Zohar, Safrin mårtu-
binatorii, Iosef ben Çalom Açkenazi çi David ben Iehuda he- riseçte75:
Hasid, primul era de origine açkenazå, iar al doilea vizitase Ger-
mania160. Putem açadar så tragem concluzia cå tehnicile mistice Plângând cu lacrimi fierbinÆi, ca o fântânå, am devenit
analizate în acest capitol au trecut din Germania în Spania. Po- demn så fiu transformat, „într-un çuvoi care då peste maluri,
într-un izvor de înÆelepciune“76. Nu mi-a fost revelat nici un
trivit dovezilor istorice, fenomenul s-a manifestat numai de la
secret, nici nu mi s-a dat vreo capacitate intuitivå extraordi-
jumåtatea secolului al XIII-lea. De aceea, Cabala provensalå çi narå, dar am devenit apoi ca Æårâna çi am plâns ca o fântânå în
mai ales cea teozoficå catalanå nu au fost influenÆate. Açadar, în faÆa Creatorului universului, ca så nu stau deoparte de la lu-
vreme ce aceste regiuni au fost influenÆate de teozofia açkenazå mina chipului såu çi så capåt înzestrarea care vine din izvorul
încå din fazele de început ale Cabalei, aceastå tehnicå misticå a de înÆelepciune. Aça am devenit un çuvoi de lacrimi care
început, abia într-o epocå relativ târzie, så fie cultivatå în cercurile dådeau peste maluri.
spaniole. Întârzierea poate fi motivatå de natura esotericå a
disciplinei, lucru confirmat de faptul cå lucrårile lui Eleazar din Voluminosul comentariu la Zohar, unul din cele mai cuprin-
Worms au råmas în manuscris câteva secole dupå ce el descrisese zåtoare de acest tip, a fost compus, potrivit mårturiilor autorului,
o serie de detalii ale tehnicii, aça cum s-a întâmplat çi cu manua- pe baza unor revelaÆii provocate çi datoritå plânsului.
lele de misticism ale lui Abulafia çi ale discipolilor lui161. În a doua jumåtate a secolului al XIX-lea, vechea tehnicå
Datoritå literaturii Hehalot, ne-au parvenit numeroase confir- misticå a plânsului era încå practicatå cu scopul de a ajunge la
måri despre recitarea numelor, fie îngereçti, fie divine162. Aceste aceleaçi scopuri despre care se vorbeçte în Midraç Halel, adicå
recitåri, aça cum am våzut mai sus, erau deja folosite în perioada revelaÆia vizualå çi dezvåluirea secretelor. Mergând pe urmele

144 129
143 130
lizårile lor cu diferite miçcåri ale corpului (miçcåri ale capului, ale obÆinute într-o stare de disperare çi de durere din dragoste pentru
stimulate de necontenita necesitate de a combina literele çi voca- 3. Din nou, pe baza fragmentelor citate, revelaÆiile par a fi
de liniçte a mentalului, ci o intenså excitare a proceselor mentale, metodå accesibilå nu numai unei elite, ci tuturor evreilor82.
çtiute sau de nume divine nu provocau deci o stare de calm sau secrete sau viziuni ale Çehina nu includea plânsul çi indica o
ce trebuiau pronunÆate. RepetiÆiile monotone de formule bine temple Çekina81. Rezultå açadar cå sistemul nomic pentru a primi
facultåÆilor mentale indispensabile pentru producerea expresiilor studierea Torei în Æara lui Israel pentru oricine doreçte så con-
venea atât din pronunÆarea combinaÆiilor cât çi din hiperactivitatea dezvåluirea secretelor ei80. O afirmaÆie din Midraç recomandå
parte din practica misticå. Efectul tehnicilor combinatorii pro- dicton, studierea Torei este suficientå pentru ca elevul så obÆinå
ci trebuia çi så structureze, în mod activ, aceste combinaÆii, ca o pentru a se ajunge la rezultatele plânsului mistic. Potrivit unui
pronunÆe literele potrivit unor scheme precise, stabilite dinainte, întâmplåtoare. Gândirea rabinicå propunea mijloace alternative
mult, aça cum vom vedea, misticul evreu nu trebuia numai så unei consideraÆii halahice privind plânsul mistic este numai
binaÆii complicate de litere compuse din sute de elemente. Mai curentelor principale ale literaturii talmudico-midraçice. Lipsa
folosite în tehnicile non-ebraice, textele iudaice ne aratå com- 2. Fragmentele citate mai sus provin din texte care nu aparÆin
la care trebuie så se mediteze. Spre deosebire de formulele simple experienÆa unei atari viziuni.
sistem de litere complex çi complicat care trebuie pronunÆat sau în practicå numai de câteva persoane interesate de a face
alte practici analoge – folosirea de cåtre misticii evrei a unui destinatå unui numår foarte mic de aleçi çi era, într-adevår, puså
care decurge din caracterul specific al acestei tehnici în raport cu îndemâna tuturor pentru a provoca vederea Çehinei. Metoda era
alt tip de tehnicå ebraicå, observåm un rezultat psihologic diferit, cuvinte, nicåieri nu se recomandå folosirea plânsului ca mijloc la
comune atât tehnicilor ebraice cât çi celor ne-ebraice. Înså, într-un unor membri ai elitei ebraice, sau practicatå de aceçtia. Cu alte
sunt evidente, dacå facem o comparaÆie între câteva caracteristici 1. În toate cazurile analizate, tehnica plânsului este atribuitå
formele de misticism din afara iudaismului156. Aceste analogii materialului examinat.
atestå o tehnicå surprinzåtor de apropiatå de tehnicile întâlnite în misticå, sunt necesare câteva observaÆii generale privind natura
Vechi surse ebraice, mai ales cele din literatura Hehalot, Înainte de a încheia discuÆia noastrå despre aceastå metodå
activitatea lui fiind echivalentå cu pierderea simÆurilor.
så se elibereze de influenÆa factorilor externi, în aceastå privinÆå de a interpreta cartea sfântå a Zohar-ului.
cu concentrarea privirii asupra unui punct fix155. Misticul trebuie am avut cinstea så-l am, Båtrânul cel Sfânt79 så-mi fi dat forÆa
din hinduism. Aceastå tehnicå relativ simplå poate fi comparatå în Æara lui Israel78 (...) çi se poate ca datoritå acestui vis pe care
tos“, „Namu Amida Butso“ – sau câteva litere, ca în cazul lui Aum dimineaÆå]. În timpul somnului, am våzut în vis cå må aflam
o frazå – „Nu existå alt Dumnezeu în afara lui Alah“, „Isus Cris- ca så-mi potolesc mintea çi s-o liniçtesc pentru rugåciunea [de
Înainte de ivirea zorilor, am adormit cam vreo jumåtate de orå,
permiÆându-i så-çi concentreze atenÆia pe o expresie scurtå sau pe toare am plâns çi mai mult decât în ajun, din aceleaçi motive.
dacå nu toate, au probabil un efect asupra conçtiinÆei misticului, suferå (...) M-am trezit dupå miezul nopÆii, iar în ziua urmå-
islamici152, hinduçi153 çi japonezi154. Majoritatea acestor tehnici, lui Çehinei çi al comunitåÆii lui Israel, din cauza sfinÆilor care
male. Ele sunt folosite în mod similar de cåtre misticii creçtini151, foc, îndurerat în inimå, în faÆa lui Dumnezeu din cauza exilu-
bine cunoscute pentru obÆinerea de ståri de conçtiinÆå paranor- ...m-am trezit odatå în [mijlocul] nopÆii çi am plâns cu
Recitårile repetate de litere çi de nume divine sunt tehnici
comentariul fåcut de el la Zohar cå, ajuns la maturitate77,
IV. Combinarea literelor numelui divin tatålui såu, Eliezer Æevi, Safrin mårturiseçte în introducerea la
Aceastå experienÆå era, bineînÆeles, strâns legatå de expe- Çekina çi de participare la suferinÆele ei, provocate de neputinÆa
rienÆa lui Israel Baal Çem Tov. Rar înså, misticii care au urmat oamenilor de a învåÆa Tora. O concepÆie talmudico-midraçicå în
dupå Beçt au mårturisit cå au folosit aceastå tehnicå ca så comu- legåturå cu låcaçul Çehinei spune înså cå „Çekina nu coboarå
nice cu sufletele morÆilor. Oricum, este evident cå, cel puÆin pânå asupra celui care e trist, leneç sau uçuratic, ci numai asupra ace-
în 1845148, vechea practicå a continuat så fie urmatå. luia care este bucuros så îndeplineascå poruncile“83. Existå deci
Chiar çi dupå o analizå superficialå a materialului de mai sus, o contradicÆie evidentå între însuçirile cerute de Talmud çi plânsul
reiese cå aproape toÆi autorii medievali legaÆi de cålåtorii cereçti mistic provocat de o stare iniÆialå de disperare.
sunt de origine franco-açkenazå. Dupå câte çtiu eu, nici un mistic Aceste remarci confirmå caracterul anomic al tehnicii plân-
sefard nu a utilizat vreodatå acest tip de tehnicå misticå. Relatarea sului; de orice naturå ar fi ea, tot ceea ce promite aceastå tehnicå
lui Vital a fost probabil determinatå de influenÆa lui Luria, în poate fi obÆinut în cadrul activitåÆilor halahice clasice, cum ar fi
vreme ce practicarea acestei tehnici de cåtre Haim ben Atar, studiul Torei sau îndeplinirea poruncilor. Pårerea mea este cå,
atestatå de Beçt, nu este confirmatå de scrierile lui sau de alte datå fiind vechimea primelor ateståri cu privire la existenÆa acesei
mårturii149. Este greu de stabilit dacå este vorba de o simplå coin- tehnici, ea nu a fost cunoscutå multå vreme de cåtre surse rabinice
cidenÆå sau dacå aceçti autori açkenazi care descriu ascensiunea çi a început så fie din nou activå o datå cu apariÆia Cabalei, inte-
sufletului pot fi consideraÆi drept continuatori ai tradiÆiei. Personal resatå så obÆinå experienÆe mistice care så depåçeascå „misticis-
înclin så accept aceastå ultimå ipotezå, în pofida lacunei profunde mul normal“ existent în sistemul rabinic. O examinare mai atentå
care existå între atestårile provenind din secolele al XII-lea çi al a materialelor vechi prezente în fragmentele citate mai sus ne
XIII-lea çi cele ale lui Luria. Este interesant de remarcat cå duce la negarea posibilitåÆii ca practicile medievale så se propage
numai pe baza unei cunoaçteri profunde a vechilor dovezi literare.
materialul referitor la tehnica plânsului pare så sugereze un model
Este greu så presupunem cå Midraç Halel, de pildå, ar fi sursa
asemånåtor cu modelul tehnicii ascensiunii. În acest caz, singura
unor practici posterioare. Açadar, admiÆând cå nu existå texte
excepÆie pare a fi interpretarea pe care am dat-o eu fragmentului relevante care så fi scåpat analizei mele, putem presupune cå a
din Zohar. Astfel, întâlnim numai persoane de origine açkenazå existat o transmisie oralå a acestei vechi tehnici mistice, probabil
sau influenÆate de cultura açkenazå, ca de pildå Beruhim sau numai în cadrul unei elite.
Vital. Aceastå concluzie este valabilå çi în cazul unei metode de Doresc så atrag atenÆia cititorului cå tradiÆiile ascetice din
divinaÆie oniricå. Majoritatea primelor dovezi europene privind creçtinismul timpuriu au putut fi influenÆate84 de vechile tradiÆii
folosirea lui Çeelat Halom sunt de origine açkenazå. Cum vom iudaice legate de posibilitåÆile mistice ale plânsului, aça cum çi
vedea în subcapitolul urmåtor, tehnica misticå a lui Abraham ascetismul sufit a fost influenÆat, direct sau indirect, de aceleaçi
Abulafia decurge çi ea din surse açkenaze. Putem deduce açadar tehnici85. Aceste tipuri de practici ascetice au fost prezentate cu
cå provinciile franco-germane au constituit principala surså a toatå francheÆea, din moment ce nici creçtinismul çi nici Islamul
unor tradiÆii esoterice mai vechi – în cazul nostru, tehnici mis- nu aveau vreun interes în dispariÆia unor fenomene ascetice radi-
tice150 – care au fost uneori acceptate çi adoptate de Cabala spa- cale. Interpretarea mea este, deocamdatå, numai o ipotezå, în
niolå, iar în alte cazuri au råmas patrimoniul exclusiv al culturii aceastå direcÆie nefiind întreprinså nici o cercetare importantå.
açkenaze. Aceastå concluzie se dovedeçte corectå nu numai în Înså faptul cå aceastå practicå asceticå a fost atestatå în vechile
privinÆa migraÆiei tehnicilor menÆionate – din Renania în ProvenÆa texte ebraice çi chiar în perioade ulterioare poate så ducå la o
çi în Spania –, dar çi, la un nivel mai general, pentru råspândirea abordare nouå a problematicii tratate86.
unor importante doctrine cabalistice. Acest din urmå aspect al Închei cu o scurtå remarcå cu privire la mecanismul psiho-
problemei va constitui subiectul unei analize viitoare. logic care stå la baza experienÆelor analizate. Plânsul nu este
142 131
137 136

a dus la apariÆia literaturii lurianice. Descrierea academiilor ce- de la maeçtrii såi, înÆelepÆii açkenazi, cå pe când Eleazar îçi
este strâns legat uriaçul material cabalistic comunicat de el çi care kia ben Abraham119 afirmå în numele tatålui såu, care o aflase
çind apoi elevilor såi învåÆåturile primite. De percepÆiile lui Luria dinÆå se regåseçte într-o altå relatare, legatå çi de acest poet. æeda-
remarcabilå. Luria vizita una dintre academiile cereçti împårtå- pe acest faimos poet în cercul misticilor Merkava. Aceeaçi ten-
FrecvenÆa urcårilor la cer ale acestui cabalist este, într-adevår, Pardes118. Fårå îndoialå, este vorba de o încercare de a-l include
se vorbeçte despre IÆhak Luria124. ascensiune pe care Raçi a atribuit-o celor patru când au intrat în
care coboarå în lumea noastrå, aça cum citim în alte texte în care cat cå Eleazar s-a urcat la cer folosind numele divin, tehnicå de
sau så fie învåÆat secrete cabalistice de cåtre Ilie sau de cåtre alÆii ordinea alfabeticå sugeratå de Gabriel117. Este interesant de remar-
personalitåÆi din vechime, cum am remarcat din textul de mai sus, cântecele lor. Revenit pe påmânt, el a compus un poem urmând
din Cabalå. El poate så urce ca så studieze Tora împreunå cu alte pe Arhanghelul Mihail în ce fel cântå îngerii çi cum sunt compuse
urmeazå misticul ca så obÆinå cunoaçterea secretelor superioare începutul Evului Mediu, Eleazar ha-Kalir, ajuns la cer, l-a întrebat
Acest fragment descrie una dintre cele douå cåi pe care le bineînÆeles, unica de acest fel. Se spune cå celebrul paitan de la
Aceastå tehnicå specialå de compoziÆie poeticå nu este,
acea academie123. cântecul“116.
el dezvåluia înÆelepÆilor secretele care-i fuseserå revelate în experienÆa aça cum s-a petrecut ea, iar aceia au consemnat în scris
acea academie la care dorea el så se ducå. În ziua urmåtoare, cântec115. Când s-a trezit, çi-a amintit cântecul çi çi-a povestit
tanaim çi amoraim, sau ale profeÆilor. Îngerii îl însoÆeau la cer çi a auzit fåpturi vii cântând în faÆa lui Dumnezeu un anume
Akiva sau aceea a lui Eliezer cel Mare, sau academiile altor vit cåreia „sufletul profetului din oraçul Moncontour s-a urcat la
viziteze academia lui Çimon bar Iohai sau academia lui beçte despre o tradiÆie transmiså lui de cåtre tatål såu, IÆhak, potri-
ce academie vrei så participi?“ Uneori, spunea cå dorea så
în vârstå al lui Mihael, Ezra din Moncontour. Moçe Botarel vor-
Æitori îl duceau pânå la academia cereascå. Îl întrebau: „La
sufletul lui se urca la cer în timpul nopÆii, iar îngerii înso- interesantå este povestirea compatriotului çi contemporanului mai
ca acestea så fi fost axate pe subiecte halahice çi teologice. Çi mai
spunea cå considerând înså genul de întrebåri adresate cerului, este probabil
cu Cabala din Safed. Despre eroul ei principal, IÆhak Luria, se anumite probleme. În fragment nu se specificå natura întrebårilor,
Ascensiunea sufletului a avut un anume succes începând Ascensiunea la cer era açadar o tehnicå pentru a rezolva
de tradiÆia Merkava.
timp în urmå, pentru descrierea cåreia s-au folosit subiecte legate ridicat în picioare. De atunci a fost numit Mihael Îngerul114.
strânse cu tradiÆia legatå de o personalitate care a tråit cu mult penit pe pat ca un mort. Dupå trei zile, a revenit la viaÆå çi s-a
piatrå. În aceastå stare a råmas trei zile, complet izolat, înÆe-
såu, çi transmiterea unui poem auzit acolo au gåsit analogii gard (!) çi au våzut cå trupul lui zåcea pe jos nemiçcat ca o
Moncontour în academia cereascå, datoritå ascensiunii sufletului chiså. Dar oamenii din casa lui au tras cu coada ochiului prin
care am vorbit mai sus. Açadar, studiul întreprins de Ezra din vreme de trei zile çi a poruncit ca uça acesteia så nu fie des-
formulå care ne aduce în minte epitetul atribuit lui Mihael, despre avea [råspunsuri] la îndoielile sale. El s-a închis într-o camerå
origine açkenazå, Eleazar este numit „îngerul lui Dumnezeu“122, punea întrebåri, iar sufletul lui se urca la ceruri pentru a
sau de tradiÆia ei121. Într-o altå descriere, a treia, probabil de
textelor sfinte, sau de discutarea subiectelor legate de Merkava mijlocul secolului al XIII-lea,
de foc“120. Expresia este, evident, legatå de studierea misticå a tului. Se povesteçte cå Mihael Îngerul, care a tråit în FranÆa la
compunea celebrul såu poem Cele patru fåpturi vii, „era înconjurat care permit confirmarea existenÆei efective a ascensiunii sufle-

sale mistice135. Unul dintre rezultatele prevåzute de difuzarea prescrierile halahice, din care cauzå pot fi clasificate în tipurile
doctrinei hasidice era, potrivit cuvintelor adresate de Mesia lui anomice de tehnicå misticå.
Israel, ca toÆi evreii så fie în måsurå „så facå ehudim çi ascen- Cercetåtorii din domeniul religiilor vechi s-au ocupat adesea
siuni“, aça cum a fåcut el136. Ascensiunea înÆeleaså ca ideal al tu- de motivul ascensiunii sufletului. Ampla bibliografie dedicatå
turor este [foarte] semnificativå. Privilegiu al unei elite restrânse acestui subiect face ca orice prezentare a elementelor ei de bazå
pânå atunci, ascensiunea devenea acum parte integrantå a pro- så devinå superfluå90. Doresc, totuçi, så må opresc asupra recen-
gramului hasidic, datå çi unui public mai larg137. telor afirmaÆii ale lui Morton Smith, care a subliniat importanÆa
O altå ascensiune a lui Israel, bine cunoscutå, este ascen- experienÆei de ascensiune pentru o mai bunå înÆelegere a unor
siunea din 1750, care începe cu expresia „çi pentru Roç ha-Çana pasaje din literatura creçtinå de la origini privitoare la Isus91. Po-
1750 am fåcut o ascensiune a sufletului, aça cum se çtie“138. Din trivit cunoscutului savant, „putem conchide pe drept cuvânt cå în
aceastå scrisoare, este evident cå practica ascensiunii spirituale Palestina din vremea lui Isus erau cunoscute una sau mai multe
era o experienÆå obiçnuitå pentru întemeietorul hasidismului. tehnici de ascensiune la ceruri çi cå însuçi Isus a putut så folo-
Într-adevår, el este descris în momentul în care îi dezvåluie unuia seascå una dintre ele“92. Aça cum aratå Smith, Pavel îi atribuie
dintre discipolii lui cå în fiecare noapte, când se urca la cer, era o ascensiune lui Isus93, care ar fi fost råpit în al treilea cer „fie
precedat de Haim ben Atar, contemporanul lui mai în vârstå, în trup, fie în afarå de trup“94. Açadar, concepÆia despre sufletul
figurå emblematicå a misticismului iudaic oriental. Deçi Israel se care urcå în Paradis – „în afarå de trup“ – datoritå unei experienÆe
considera superior înÆeleptului marocan, acesta ne este descris ca inefabile, chiar înainte de moarte, era un lucru obiçnuit pentru
fiind mai iute la urcat139. evreii din scolul I95. Este vorba, evident, despre un concept deo-
Cum am remarcat, potrivit pårerii lui Israel, cel puÆin doi sebit de credinÆa, mult mai råspânditå, în posibilitatea unei ascen-
dintre contemporanii lui practiau aceastå tehnicå misticå sau – ca siuni corporale la ceruri, care se pare cå domina în vremuri mai
în cazul lui Gerçon – îi cunoçteau amånuntele. Lista poate fi apoi vechi. Aceastå concepÆie misticå despre ascensiunea la ceruri
lungitå çi poate så includå cel puÆin una dintre personalitåÆile trebuie så fie confruntatå cu concepÆia despre ascensiunea frec-
proeminente din cercul lui Israel – Iehiel Mihael din Zloczow, ventå a sufletului la cer, cu scopul de a „trage viaÆå“ în timpul
elev al lui Beçt çi al Marelui Maghid, despre care Abraham Ioçua nopÆii pentru trupul såu96.
Heschel din Apt a scris cå el dormea numai din douå motive, unul Dupå unele ateståri din literatura Hehalot este evident cå, îm-
dintre ele fiind dorinÆa lui de a urca la cer140. ImportanÆa ascen- preunå cu ceea ce poate fi aparent înÆeles ca ascensiune a trupului,
siunii spirituale a sufletului s-a atenuat mult la generaÆiile care au vechii mistici evrei practicau çi ascensiunea sufletului. În Hehalot
urmat dupå moartea lui Beçt. În locul acestei tehnici mistice, aso- rabbati, Nehunia ben ha-Kane este descris stând în templu în
ciatå în general cu somnul sau cu activitatea oniricå, principalii poziÆia lui Ilie çi contemplând carul divin çi slava minunatå97.
elevi ai Marelui Maghid au preferat activitåÆi mistice fåcute în Cum este evident cå Nehunia se afla pe påmânt çi contempla în
stare de veghe. acelaçi timp cerul, trebuie så presupunem cå ascensiunea a fost
La jumåtatea secolului al XIX-lea, se constatå o renaçtere a fåcutå numai de cåtre sufletul lui. Aceeaçi concluzie este valabilå
interesului pentru ascensiunea spiritualå. În câteva lucråri ale lui çi pentru paragraful imediat urmåtor, în care citim cå Nehunia a
IÆhac Iehuda Iehiel Safrin, ascensiunile lui Israel sunt menÆionate fost chemat de elevii såi. Suntem astfel informaÆi cå „celor care
çi comentate mai mult decât în scrierile hasidice din secolul coboarå din car“ li se cerea så foloseascå scribi cu experienÆå, al
precedent. Safrin spune despre Israel cå a ajuns la perfecÆiunea cåror rol era acela de a transpune în scris revelaÆiile misticilor.
spiritualå çi menÆioneazå inter alia „ascensiunile sufletului çi În acest fel, cel care nu urca (sau cobora) la Merkava putea fi

140 133
139 134
ele priveau semnificaÆia eschatologicå a råspândirii învåÆåturilor inimii lor ca un om care vede çi primeçte cu ochii lui o imagine
misticå a revelaÆiilor primite de Israel este clarå, din moment ce vechi105 „nu urcå la cer, ci våd çi primesc imaginea în cåmårile
dent cunoscutå de cåtre cumnatul lui, Gerçon din Kutov. Natura explicitå semnificaÆia fragmentului citat afirmând cå misticii
çit toate ascensiunile sale precedente, el a recurs la o tehnicå evi- Un contemporan mai tânår al lui Hai Gaon, Natan din Roma,
ascensiune la cer. Pentru a obÆine aceastå experienÆå, care a depå- danå a palatelor, ci conçtiinÆa omului.
Açadar, încå din 1746, Israel era familiarizat cu metoda de „cåmåri“. Astfel, scena revelaÆiei nu mai este ierarhia supramun-
un eveniment exterior, doar prin concentrarea asupra propriilor
pânå când am intrat în palatul lui Mesia. ric. Palatele cereçti pot fi admirate çi contemplate fårå referire la
într-adevår, puternice. Aça, treaptå dupå treaptå, m-am ridicat zborul mistic al sufletului cåtre Merkava a fost interpretat alego-
obÆinusem conçtiinÆa spiritualå, iar aceste ascensiuni erau, ale experienÆei interioare la care au ajuns misticii104. Cred cå
la lumile superioare, unde nu mai urcasem vreodatå de când Pardes. Potrivit lui Hai Gaon, amândouå activitåÆile sunt alegorii
învåÆåtorul meu134 så vinå cu mine. E un pericol mare så urci Contemplarea Merkavei este comparatå aici cu intrarea în
în çtiinÆele esoterice... L-am rugat atunci pe maestrul çi
laltå cu ajutorul unei coloane133, cunoscutå de cåtre cei iniÆiaÆi
telor lui çi poziÆia îngerilor såi.
nenumårate, în continuå miçcare, urcând de la o lume la cea-
Dumnezeu a aråtat celor drepÆi, în inima lor, imaginile pala-
pe care le cunoçteam, iar altele pe care nu le cunoçteam (...)
Pardes – çi au fost desemnaÆi cu acest nume (...) deoarece
inferior, am våzut sufletele unor persoane vii çi moarte, unele
au intrat în Pardes“ – acele palate erau indicate cu termenul
aflat în timpul ascensiunii. Când am revenit înså în Paradisul
În legåturå cu asemenea contemplåri, un tana a spus: „Patru
relatez, chiar çi în mod confidenÆial, ceea ce am våzut çi am
Hehalot, iar aceastå metodå este bine cunoscutå çi råspânditå.
punct de vedere spiritual. Este imposibil så povestesc çi så
au învåÆat103 douå miçnaiot numite Marele Hehalot çi Micul
våzusem vreodatå din ziua când am devenit conçtient din
çi ar fi våzut ceea ce se petrece acolo. În acest sens, tanaim ne-
În acea viziune, am våzut lucruri minunate, pe care nu le mai
såi ochi çi ca çi cum ar fi intrat în acele palate unul dupå altul
incantaÆie în vederea ascensiunii sufletului, cunoscutå de tine.
[inimii sale], ca çi cum ar fi våzut cele çapte palate cu propriii
Pentru Roç ha-Çana din anul 5507 (1746), am fåcut o Atunci obÆine el o percepÆie înlåuntrul lui çi în cåmårile102
nuri çi cântece ale cåror texte sunt prin tradiÆie cunoscute.
såu, el scrie132: çi så-çi punå capul între genunchi, murmurând101 multe im-
ascensiunii sufletului. În faimoasa sa epistolå adresatå cumnatului îngerilor din cer. Trebuie så posteascå un anume numår de zile
Israel Baal Çem Tov era bine cunoscut pentru practicarea mitå procedurå când încearcå så zåreascå Merkava çi palatele
Îngerul. numeroase calitåÆi descrise în cårÆi trebuie så urmeze o anu-
fragment aminteçte una din descrierile precedente ale lui Mihael MulÆi învåÆaÆi au crezut cå acela care se distinge prin
într-unul din visele sale131. Starea catalepticå descriså în acest
nezeu, lucru pe care Vital a încercat så-l obÆinå, aça cum se citeçte siunii într-un mod deosebit. Iatå ce scrie el într-o responsa100:
implicare misticå, poate o strådanie de a-l contempla pe Dum- kavei este povestirea lui Hai Gaon, care a elaborat motivul ascen-
susÆinem cå ascensiunea la tronul de glorie avea o determinatå Legatå de aceastå concepÆie cu privire la experienÆa Mer-
din povestire poziÆia lui faÆå de aceastå tehnicå. Putem totuçi så era necesar ca scribii så culeagå mårturiile lor verbale99.
Deçi visul îl priveçte direct pe Vital, nu putem înså deduce superioare, era acela de a transmite secrete cereçti, în care scop
trup råmânea în aceastå lume çi al cåror suflet råtåcea în regnurile
voastrå çi så vå ducå pe calea cåinÆei130 çi a îndurårii.“ facå, direct de la aceçtia98. Presupun cå rolul misticilor, al cåror
l-au trimis înapoi în aceastå lume, ca el så predice în faÆa informat despre ceea ce fusese revelat acelora care reuçiserå s-o
reçti ca surså misticå a învåÆåturii esoterice nu constituie o noutate a unui lucru, iar misticii aud çi povestesc çi vorbesc cu ajutorul
în Cabalå. Potrivit lui Çem Tov ibn Gaon, misticul care are viziuni unui ochi care vede106, datoritå spiritului divin“. De aceea, prima
divine este ca un om care viseazå cu ochii închiçi. Când deschide interpretare a pårerii lui Hai Gaon încearcå så punå în evidenÆå
ochii, el uitå acele viziuni çi preferå moartea vieÆii, deoarece idea- viziunea interioarå çi nu atât ascensiunea misticå. Acest tip de
lul este125 „de a urca de la academia inferioarå la aceea superioarå epistemologie misticå este în concordanÆå cu pårerea lui Hai cu
çi de a se menÆine în viaÆå datoritå splendorii Çehinei126, fårå så privire la revelaÆia slavei lui Dumnezeu fåcutå profeÆilor datoritå
se îngrijeascå de fiii såi çi de membrii familiei datoritå acestei „înÆelegerii inimii“ – ovanta de-libba. Açadar, în loc så prezinte
uniri sublime“. o ascensiune misticå a sufletului, Hai Gaon ne oferå o reinterpre-
Este semnificativ faptul cå, în pasajul care îl precedå pe cel tare radicalå a vechiului misticism ebraic. Urmând niçte abordåri
citat, Çem Tov exprimå necesitatea de a aprofunda intelectual se- mai raÆionaliste, el laså deoparte aspectele extatice sau çamanice
cretele Merkavei çi structurile CreaÆiei. Rezultatul nu duce numai din experienÆele hehalotice, subliniind interpretarea lor psiholo-
la beatitudine sau la viziuni divine, ci çi la o explozie impre- gicå. Deçi îmi închipui cå aceastå revizuire a unei mentalitåÆi reli-
sionantå a unei creativitåÆi literare care se manifestå în „copierea“ gioase mai vechi a fost justificatå de aderarea lui Hai la gândirea
conÆinuturilor revelate în mintea lui, ca dintr-o carte127. Analogia raÆionalistå107, nu pot totuçi så nu Æin seama de posibilitatea ca
dintre aceastå descriere çi creativitatea lui Luria este surprinzå- aceastå percepÆie psihologicå så aibå unele asemånåri cu concepÆii
toare. Trebuie så amintim cå lucrarea lui Çem Tov, menÆionatå mult mai vechi despre Merkava108. Înså, chiar admiÆând existenÆa
mai sus, a fost în parte compuså la Safed, oraç în care çi-a petrecut unor atari interpretåri vechi ale misticismului Merkava, acestea
ultimii ani. erau probabil marginale faÆå de ascensiunea corporalå çi spiritualå
ConcepÆia despre academia cereascå våzutå ca surså de reve- practicatå de misticii Hehalot. Acest tip de raÆionalizare revelå
laÆii mistice se regåseçte çi în viziunile lui Çelomo Molko. Cel clar o atitudine de rezervå faÆå de obiectul de interpretat109. Aça-
puÆin una dintre ele este legatå de revelaÆii onirice128. Deçi aceste dar, Hai Gaon pare så fi reacÆionat la o practicå relativ comunå,
texte nu menÆioneazå explicit ascensiunea sufletului, presupun, aça cum putem deduce dintr-o observaÆie a sa: „iar aceastå prac-
din moment ce aceste evenimente sunt legate de vise, cå putem ticå este bine cunoscutå çi råspânditå“. Chiar çi afirmaÆia de la
deduce din lucrårile lui Molko existenÆa unei tehnici vizionare, începutul pasajului, deçi exprimatå la trecut, subliniazå acceptarea
conceputå ca ascensiune spiritualå la o academie superioarå. tehnicii de cåtre „mulÆi învåÆaÆi“110. Plecând de la pasajul lui Hai,
Descrierea lui Luria ca mistic introdus în aceste universuri cereçti putem deci conchide cå folosirea poziÆiei lui Ilie pentru obÆinerea
nu este deci o invenÆie a gândirii cabalistice. unor ståri de conçtiinÆå paranormale, percepute ca viziuni ale
Numeroase sunt discuÆiile despre ascensiunea spiritualå din Merkavei, era o practicå încå råspânditå printre misticii evrei, în
scrierile lui Haim Vital, principalul discipol al lui Luria. În jurna- pofida încercårii lui Hai Gaon de a atenua câteva din aspectele
lul såu mistic, el a povestit visul unui cunoscut al såu, IÆhac Alatif, ei „misterioase“111.
care îl privea direct, dupå cum urmeazå129: Moçtenitorii principali ai misticismului Hehalot au fost ma-
eçtrii hasidismului açkenaz din secolele al XII-lea çi al XIII-lea,
Odatå, am råmas într-un leçin adânc timp de o orå çi care au påstrat textele vechi, au compus, probabil, pårÆi din ele çi,
mulÆi oameni în vârstå çi femei au venit så må vadå. Casa era presupun, au continuat så practice tehnicile mistice descrise în
ticsitå de ei çi toÆi erau îngrijoraÆi din pricina mea. Dupå ce texte. Câteva din personalitåÆile legate de cultura iudaicå franco-
mi-am venit în fire, am deschis ochii çi am spus: „Så çtiÆi cå açkenazå au fost considerate „profetice“112, sau având diferite le-
tocmai acum sufletul meu s-a urcat la tronul de glorie, iar ei gåturi cu lumile superioare113. Voi da douå exemple semnificative
138 135
145 160
açkenaz cå fiecare din cele patruzeci çi douå de litere ale numelui mistice atestate de documente, misticii evrei aveau çi, evident,
altele172. Mai mult, afirmaÆia fåcutå de acest maestru hasidic În rezumat, în toate perioadele de dezvoltare a tradiÆiei
ebraicå legatå de Hehalot, ca, de pildå, Adiriron, Bihriron çi de „lume a imaginaÆiei“257 çi de „echilibru psihic“258.
textul sus-menÆionat sunt nume mistice, deja atestate de literatura sufite în cadru cabalistic, aça cum apare din analiza conceptelor
a obÆine experienÆa urmåritå. Numele citate de Eleazar înainte de dalitåÆi. Tocmai din aceastå perioadå putem sesiza çi alte influenÆe
tuie o dovadå evidentå a pronunÆårii numelor divine cu scopul de culori, demonstreazå tendinÆa de a råspândi Cabala în diferite mo-
subcapitolul precedent, legate de ascensiunea sufletului, consti- tehnicå stråinå, deoarece eu aça consider tehnica vizualizårii de
inactive171. Açadar, afirmaÆiile citate, ca çi mårturiile analoge din cå, la sfârçitul secolului al XIII-lea, misticii cabaliçti au adoptat o
se referå la o tehnicå concretå çi nu la o repetare de formule deja cesiune detailatå a punerii în practicå a rugåciunii mistice. Faptul
Folosirea expresiei „ne-au fost revelate“ aratå limpede cå ea kavana, nu au låsat nici un text în care så fi fost propuså o suc-
numelor170, cu scopul de a afla spiritul cunoaçterii.“ afla eu. Deçi primii cabaliçti au discutat în principiu problema lui
torul unor atribute [divine?]169 prin pronunÆarea adâncimilor nu exista în fazele iniÆiale ale Cabalei, cel puÆin din câte am putut
evenimente viitoare çi anumite spirite ne-au fost revelate cu aju- pretarea misticå a lui kavana a devenit o tehnicå sacrosanctå care
sesc numele divine. Eleazar mårturiseçte înså cå169 „anumite Cu tot caracterul ei inovator în domeniul cabalistic, inter-
daat („lipsiÆi de înÆelegere“), pentru a indica pe aceia care folo- sunt independente de riturile ebraice.
semnificativ faptul cå amândoi folosesc aceeaçi expresie, hasere obiçnuite çi concomitent cu ea, în vreme ce practicile lui Abulafia
o personalitate mai conservatoare, cum era Moçe din Taku. Este Abulafia. Vizualizarea este un proces complementar rugåciunii
merile lui Eleazar pot fi lesne înÆelese în lumina criticii fåcute de nici så scrie, nici så pronunÆe numele divine, aça cum recomanda
cumva acela care e „lipsit de înÆelegere“ så le foloseascå167. Te- aceastå tehnicå. Mai mult, cel care primeçte viziunea nu trebuie
lizarea lor nu trebuie så fie încredinÆate tradiÆiei scrise, ca nu cu culorile –, cel puÆin aça spun majoritatea pasajelor care discutå
afirmaÆia lui Eleazar care spune cå nici numele divine, nici voca- tehnica vizualizårii îl constituie vocalele care se schimbå împreunå
Aceste citate ne oferå un context apropriat pentru a înÆelege poziÆiei literelor din tehnica lui Abulafia. Elementul fluctuant în
starea dinainte, de încâlcealå a minÆii.“ nuitå, o diferenÆå semnificativå faÆå de permutårile continue ale
Înså când puterea numelor pronunÆate îi påråseçte, ei revin la sunt întotdeauna literele Tetragramei care îçi menÆin ordinea obiç-
citesc [pronunÆå numele], iar sufletul lor este înspåimântat (...) o importanÆå fundamentalå. Cu toate acestea, literele vizualizate
uneori, ei îçi îndreaptå pe calea cea bunå [inimile lor] când le combinårii de litere. În amândouå, literele numelor divine capåtå
drept profeÆi156 çi obiçnuiesc så pronunÆe numele sfinte, çi, Este bine acum så comparåm tehnica vizualizårii cu tehnica
spre oameni „lipsiÆi de înÆelegere“ çi despre „eretici care se dau din Iosef Açkenazi256.
scris la puÆinå vreme dupå floruit al lui Eleazar. El vorbeçte de- faptul cå el a copiat, de douå ori, fragmentul mai sus menÆionat
Un interes deosebit îl are atacul violent al lui Moçe din Taku, Vital era interesat de vizualizarea culorilor, cum apare çi din
tului Sfânt“165. culoare“, diferitå de alb. Oricare ar fi explicaÆia, este limpede cå
Sfânt i se aratå, iar carnea lui... tremurå... din pricina forÆei Spiri- albe pe o pânzå albå, nici de ce se vorbeçte despre „o anumitå
[tot] ce doreçte, sau ca så i se spunå lucruri tainice. Atunci Spiritul determinatå“. Nu pot så explic cum este posibil så vezi niçte litere
„El pronunÆå numele sfinte sau numele îngerilor ca så-i fie aråtat culoare] albå ca zåpada235, în scriere asirianå, cu o culoare
Eleazar din Worms. Autorul anonim al lui Sfer ha-Haim164 scrie: Aravot o pânzå mare albå pe care este scriså Tetragrama [de
era cunoscutå çi practicatå în Germania, cel puÆin în vremea lui Aravot, în care224 „el va vizualiza deasupra firmamentului din
gaonicå163. Existå dovada clarå cå pronunÆarea numelor mistice încheie cu ascensiunea gândului la firmamentul cel mai înalt,
melui divin implicå multe elemente sublime, iar cel care nu Æine textul lui David ben Iehuda poate fi susÆinutå, dacå vom compara
seama de acest lucru se pune pe sine în mare primejdie. De aceea, detaliile despre Sefirot çi despre culori cu un scurt comentariu
spune Abulafia, vechii maeçtri l-au Æinut ascuns. Dar acum a venit anonim la rugåciunea Çema Israel. Acest document de mare inte-
timpul så fie revelat, deoarece, aça cum susÆine el, a început eonul res se bazeazå pe vizualizarea numelor divine menÆionate în ru-
mesianic186. AfirmaÆia lui Abulafia este foarte interesantå. El gåciune în diferitele lor culori. Majoritatea acestor culori cores-
spune cå nu face altceva decât så dezvåluie o tehnicå cunoscutå punde listei de culori çi de Sefirot din diagramå. În diagramå çi
de multå vreme, råmaså înså pânå atunci ascunså. AfirmaÆia lui în comentariu apar nu doar analogii surprinzåtoare în corespon-
confirmå ipoteza precedentå: tabelul lui Eleazar avea scopuri denÆele dintre culori çi Sefirot, dar çi în expresiile specifice
mistice, nu numai magice. folosite pentru a indica culorile. Din asemenea afinitåÆi putem
Abulafia nu a fost numai un cabalist care a dezvåluit tehnici conchide cå lista prezentatå în diagramå trebuia så dea çi instruc-
esoterice. Tratatul lui, Or ha-Sekel, a constituit o încercare de a Æiunile pentru a vizualiza numele divine în timpul rugåciunii. Voi
integra aceastå tehnicå într-un sistem speculativ care så includå o cita o singurå frazå în susÆinerea acestei teze: „Så nu pronunÆi
filozofie a limbajului çi o definiÆie a scopului ultim al tehnicii – cuvântul Israel pânå când nu ai vizualizat numele divin, care este
obÆinerea lui unio mystica187. El a reuçit astfel så elaboreze o IHWH, cu vocalele lui çi cu culoarea lui, çi pânå când nu l-ai
tehnicå misticå bine definitå, care se adresa unui public relativ vizualizat în aça fel încât ultima literå a numelui [divin], adicå H,
mare, ceea ce rezultå cu evidenÆå din numårul important de manu- så înconjoare lumea întreagå, de sus çi de jos“238.
scrise care conÆin Or ha-Sekel188. În Ierusalimul de la începutul Aflåm cå vizualizarea literelor çi a culorilor este însoÆitå de
secolului al XVI-lea, Iehuda Albotini a compus un manual de vederea literelor ca cercuri, ceea ce are semnificaÆii macrocos-
misticå, Sullam ha-Aliia, bazat pe tehnicile lui Abulafia, în care mice clare. Este probabil ca vederea literelor sub formå de cercuri
se gåseau, printre altele, tabelele din Or ha-Sekel189. Tabelele lui så nu fie total identicå cu diagrama. În pofida acestei diferenÆe, se
Abulafia, întovåråçite de câteva explicaÆii ale aceluiaçi autor, au afirmå cu toatå fermitatea cå în timpul rugåciunii se vizualizau nu
fost citate çi într-o lucrare clasicå a literaturii cabalistice, Pardes numai culori, ci çi cercuri. Açadar, interpretarea noastrå de mai
Rimmonim, a lui Cordovero190. Este semnificativ faptul cå acest sus, când consideram diagrama ca o mandala, are o confirmare
cabalist din Safed îçi începe ampla lucrare despre pronunÆarea parÆialå din partea comentatorului anonim al lui Çema Israel. Mai
numelui divin cu sistemul lui Abulafia191 çi abia dupå aceea vor- mult, pronunÆarea primei Tetragrame din aceastå rugåciune
beçte despre sistemul lui Eleazar din Worms, pe care Cordovero trebuie så se îndrepte239 cåtre„[Sefira] Bina, de culoare verde,
îl preia dintr-o surså secundarå192. Cum aflåm din mårturia unui cum e culoarea curcubeului, întregul nume [divin]“. Dacå com-
elev al lui Cordovero, Mordekai Dato, maestrul lui, influenÆat de paråm aceastå afirmaÆie cu diagrama, observåm cå a treia Sefira
lucrårile lui Abulafia, nu s-a limitat så le citeze, dar a çi practicat corespunde, într-adevår, culorii „verde cum e curcubeul“240. În
tehnicile lui, învåÆându-i çi pe studenÆii såi så le foloseascå193. sfârçit, fragmentul urmåtor, luat dintr-un responsum cabalistic241
Mai mult, el a considerat tehnica lui Abulafia „o tradiÆie caba- legat de rugåciune, clarificå scopul vizualizårii, aça cum a fost ea
listicå transmiså oral, sau cuvintele unui Maghid (mesager ce- conceputå de cåtre cabaliçti242:
resc)“194. Nu trebuie açadar så ne mire cå el a considerat Cabala
lui Abulafia superioarå chiar çi aceleia din Zohar195. În orice caz, Când te vei gândi la ceva care indicå Keter çi îl vei pro-
Cordovero nu a contribuit numai la råspândirea tabelelor lui Abu- nunÆa cu gura ta, îÆi vei îndrepta [gândul] çi vei vedea numele
lafia sau a tabelelor lui Eleazar. Citând explicaÆiile lui Abulafia, IHWE între ochii tåi cu aceste vocale, care este un Kamat în
el a înlesnit çi råspîndirea ideii cå unirea minÆii umane cu cea fiecare consoanå. Vizualizarea lui e albå ca zåpada243. Iar el
divinå putea fi obÆinutå cu ajutorul unei atare tehnici196 care, po- va îndrepta [gândul tåu] în aça fel încât literele se vor miçca
148 157
159 146
citeazå un text, pe care l-am examinat deja în parte, çi care se fiecårui membru al golem-ului, combinate cu o literå a Tetra-
Haim Vital. În secÆiunea ineditå din lucrarea sa Çaare keduça, el afirmå cå toate literele alfabetului trebuie pronunÆate deasupra
figurå de cabalist care menÆioneazå tehnica de vizualizare este umane modelate din lut), fåcutå de Eleazar, descriere în care el
mare. Cu toate acestea, detaliile nu sunt dezvåluite. Ultima mare matå de o descriere a creårii unui golem (însufleÆirea unei fiinÆe
culori într-un tratat cabalistic care se adresa unui public relativ combinaÆii drept o tehnicå misticå. Ipoteza aceasta este confir-
Este vorba de prima aluzie la eficacitatea vizualizårii de putem presupune cå, în pofida tåcerii lui, autorul socotea aceste
introducerea de vocale ca legatå de utilizarea acestor nume,
afla chiar în faÆa [ochilor] discipolului253. nutå datoritå folosirii numelor divine çi faptului cå el considera
doreçte så-çi îndrepte [rugåciunea], iatå cå acea poartå se va Pe baza dovezilor precedente legate de revelaÆia lui Eleazar, obÆi-
sunt numeroase, noi nu vom vorbi aici despre ele. Dar când el numai litere, ci çi vocale, aratå o anumitå practicå a pronunÆiei.
culoare [corespunzåtoare]. Çi cum culorile în poarta culorilor sire ca o tehnicå misticå. Faptul cå în tabel nu au fost incluse
reprezenta activitatea unui anumit atribut, [ci doar] o anumitå cosmologic çi teologic, fårå înså så se refere la posibila lor folo-
[misticå] så fie aceea ca så nu existe alt mod posibil de a
rugåciunea lui o mare eficacitate, cu condiÆia ca intenÆia sa
Eleazar explicå combinaÆiile acestor litere numai la nivel
în Tetragramå] dupå culoarea lor, deoarece atunci va avea
så vizualizeze aceste havaiot [adicå introducerea de vocale
Cât e de frumos çi cât e de plåcut ca cineva så doreascå
tea aceastå tehnicå, dupå cum reiese din al såu Pardes Rimonim:
vizualizare, cunoscut în aceste oraçe252. Moçe Cordovero cunoç-
ajuns la Ierusalim çi Safed, aça cum aflåm dintr-un manual de
cåtre generaÆia de cabaliçti exilaÆi din Peninsula ibericå çi care au
çi alte teme esoterice251. Aceastå tehnicå era bine cunoscutå de lui alef cu iod, vocalizatå cu cele çase vocale:
cabalisticå a lui David ben Iehuda he-Hasid, unde s-au råspândit cele çase vocale. Schema care urmeazå demonstreazå combinarea
pot så presupun cå aceastå practicå era cultivatå în çcoala Aceste combinaÆii sunt combinate la rândul lor cu câte douå din
fragmentele care dezbåteau tematica rugåciunii çi a vizualizårii, literelor din Tetragramå cu fiecare din literele alfabetului177.
rugåciunii cu ajutorul tehnicii de vizualizare250. Bazându-må pe În lucrarea sa Sefer ha-Çem, Eleazar analizeazå combinaÆia
teric, în care se vorbeçte la modul esoteric despre îndeplinirea cabaliçti importanÆi din Spania.
Zarua, a fost compus sub forma unui comentariu cabalistic exo- de combinaÆie de litere divine, atestat de Eleazar, asupra a doi
mentariu despre rugåciune al lui David ben Iehuda he-Hasid, Or Abulafia, aç vrea så vorbesc despre influenÆa unui model special
Cum am încercat så demonstrez în altå parte, amplul co- folosite în producÆia sa175. Înainte de a prezenta succint opera lui
numai la câteva dintre etapele fundamentale ale evoluÆiei ei. literaturii legate de Hehalot ca surså directå a unor nume divine
amplå, çi pe care nu o pot dezvolta în acest context. Må voi referi aceste tradiÆii primite174. Abulafia dovedeçte clar çi importanÆa
cristalizårii ei, trebuie så fie completatå de o cercetare istoricå mai important dintre ei, Abraham Abulafia, elaborând amånunÆit
expunere a câtorva texte, care reprezintå numai etapa iniÆialå a cabaliçtilor spanioli prin intermediul maeçtrilor açkenazi, cel mai
toate acestea, ea nu a fost neglijatå de cåtre cabaliçti. Scurta mea Eleazar påstra un material çi tehnici mistice vechi transmise
lizare au råmas ascunse în fragmente de diferite manuscrise. Cu cepÆie ebraicå173. Suntem açadar îndreptåÆiÆi så presupunem cå
Datoritå atmosferei de mister, amånuntele tehnicii de vizua- divin este un nume divin în sine reflectå, evident, o veche con-
çi vor zbura prin aer. Tot secretul este ascuns în versetul: gramei çi combinate cu cele çase vocale de mai sus178. Astfel, în
„Våzut-am mai înainte pe Domnul înaintea mea pururea.“ pofida tåcerii autorului, tabela din Sefer ha-Çem trebuia pronun-
Æatå ca parte dintr-o practicå magicå care ducea la crearea unui
Pasajul acesta aratå cå literele colorate vizualizate sunt des- golem prin folosirea unei incantaÆii, alcåtuitå din combinaÆii de
tinate så se ridice245. Açadar, imaginaÆia umanå este ontologic litere. Dupå Scholem, aceastå tehnicå poate så culmineze cu
creatoare, din moment ce produsele ei sunt în måsurå så urce la extazul179. Într-adevår, tot Eleazar mårturiseçte cå a avut o reve-
Merkava din ceruri. Aceastå ascensiune deosebitå poate contribui laÆie obÆinutå cu ajutorul numelor divine.
la låmurirea aluziei fåcute de Tanhum: datoritå vizualizårii Tabelul de mai sus a fost integral copiat de David ben Iehuda
numelor divine, „gândul tåu înfåptuieçte multe lucruri“. Aceastå he-Hasid, care a aflat probabil de existenÆa lui în cursul unei vizite
înfåptuire se petrece prin atragerea influxului în lumile inferioare fåcute la Regensburg180. Iehuda considera înså cele treizeci çi
çi în cele din urmå în lumea noastrå, aça cum se afirmå la sfârçitul çase de combinaÆii çi vocalizåri ca putând fi comparate cu cele
pasajului din David ben Iehuda. treizeci çi çase de miçcåri ale lui lulav, lucru pe care nu am reuçit
Cele douå rezultate diferite ale vizualizårii numelor divine så-l întâlnesc în textele açkenaze. Iosef Açkenazi, contemporan al
colorate pot fi rezumate dupå cum urmeazå. Dupå Iosef Açke- lui David çi surså importantå pentru unele din ideile cabalistice
nazi, vizualizarea atrage o stare de conçtiinÆå paranormalå, încât ale acestuia, a discutat în detaliu tabelul lui Eleazar în al såu Co-
aceastå tehnicå poate fi consideratå pe drept cuvânt o practicå mentariu despre Geneza Rabba181 çi într-o lucrare neidentificatå
misticå. Al doilea rezultat este teurgic: dacå este corectå recon- despre crearea unui golem182. Aceçti doi cabaliçti nu aparÆin, în
stituirea fåcutå de mine a procedeului care face ca literele så urce, sens strict, Cabalei extatice, chiar dacå amândoi s-au interesat de
iar fluxul divin så coboare, atunci, din punct de vedere al çcolii tehnicile combinatorii, aça cum reiese din lucrårile lor. Iosef
cabalistice, imaginaÆia are puteri teurgice. citeazå Comentariul la Sefer IeÆira al lui Abulafia çi ne transmite
Aceastå tehnicå cabalisticå a trecut neobservatå de cåtre cer- un text important despre extaz çi vizualizarea numelor divine,
cetåtorii moderni. Unul dintre motivele principale ale dezintere- asupra cåruia ne vom opri în secÆiunea urmåtoare183. Se pare cå
sului faÆå de ea este lipsa de texte care så discute vizualizårile în Ilie în persoanå i s-ar fi aråtat lui David184. Nu sunt în måsurå så
amånunÆime. Detaliile tehnicii apar numai în manuscrise, çi acum afirm cu certitudine cå aceçti cabaliçti practicau tehnica misticå a
ignorate de cåtre cercetåtori. Aceastå situaÆie nu depinde numai lui Eleazar. Mi se pare înså logic så presupun cå ei erau mai mult
de destin, ci provine mai degrabå din natura profund esotericå a decât niçte simpli receptori ai concepÆiilor maestrului açkenaz.
tehnicii în chestiune, aça cum voi încerca så demonstrez. Nu putem pune la îndoialå faptul cå Abraham Abulafia,
Sub diagramå este scris: „Toate aceste aluzii trebuie trans- contemporanul mai în vârstå al lui Eleazar, a folosit tehnica
mise oral“ – o frazå virtual identicå cu aceea care se aflå la sfâr- combinatorie a acestuia în scopuri mistice. În manualul såu de
çitul pasajului din David ben Iehuda, citat mai sus246. Çi mai misticå, Or ha-Sekel, Abulafia comunicå un tabel asemånåtor cu
impresionante sunt afirmaÆiile autorului anonim al råspunsului cel al lui Eleazar, înså într-o formå uçor modificatå. În locul celor
cabalistic. Voi cita aici numai o parte din afirmaÆiile sale despre çase vocale fundamentale, Abulafia reÆine numai cinci, tabelul lui
natura esotericå a vizualizårii247: „Så çtii cå aceasta este o tradiÆie constând açadar din douåzeci çi cinci de combinaÆii fundamentale
cabalisticå care Æi-a fost transmiså, iar noi o încredinÆåm scrisului, de litere çi vocale185. Ca çi tabelul lui Eleazar, çi tabelul lui Abu-
[deçi] este oprit s-o dezvålui sau s-o transmiÆi oricui, ci numai lafia este numai un model pentru recitarea combinaÆiilor celor
acelora care se tem de numele divin çi care cinstesc numele lui248, douåzeci çi douå de litere ale alfabetului, combinate cu cele patru
fie el binecuvântat, «care tremurå la cuvântul lui»“249. litere ale Tetragramei. Conform acestui tabel, pronunÆarea nu-
158 147
153 152

pectiva noastrå este important så subliniem faptul cå aceste culori al lucrårilor Tikune Zohar çi Raia Mehemna218. CorespondenÆele
Din text decurg probleme numeroase çi complexe. Din pers- mini emanate de cåtre Sefirot potrivit teozofiei autorului anonim
perire a Sefirot-urilor. Poate cå ea ar trebui legatå de lumea de lu-
culorile lor227. Acesta este somnul228 profetic. cå aceste culori sunt o creaÆie umanå çi starea lor onticå de aco-
vreme ce literele sfinte se aflå în faÆa ochilor ei, acoperite de
çi va merge çi se va ridica de la påmânt226. Toate acestea în
manipulårii de cåtre om. Nu este deloc clarå legåtura dintre faptul
toate organele gustului çi va pipåi cu toate organele pipåitului, reprezintå un nivel ontologic inferior, deschis contemplaÆiei çi
våz, çi va mirosi cu toate organele mirosului çi va gusta cu culori imaginare, care constituie „acoperåmântul“ Sefirot-urilor,
vedea cu facultatea ei imaginativå, cu toate organele sale de culorilor produse de imaginaÆia creatoare a cabaliçtilor. Aceste
tunet çi un zgomot cu toate organele simÆului ei auditiv çi va îndrepta spre domeniul Sefirot-urilor, ci mai de grabå spre cel al
lori224. Uneori, ea va auzi o voce225, un vânt, niçte vorbe, un motiv, activitatea umanå din timpul rugåciunii cabalistice nu se
numelui divin [stau] în faÆa ochilor ei223, acoperite de cu- este interziså. În schimb, trebuie så le vedem culorile. Din acest
toate simÆurile ei sunt anihilate din momentul în care literele Potrivit lui David, orice încercare de a vedea Sefirot-urile
Acest lucru [se poate întâmpla] când persoana este treazå, înså
log cu ceea ce apare aceleiaçi facultåÆi imaginative în vis. tradiÆia oralå.
nativå så se manifeste subiecte determinate, într-un mod ana- este [calea] adevåratå, care s-a transmis [în mod esoteric] prin
este improbabil så existe o persoanå în a cårei facultate imagi- stråbåtând lumile inferioare pânå la lumea noastrå. Aceasta
Filozofii au discutat deja tema profeÆiei, susÆinând cå nu atrage [în jos], prin vizualizare, fluxul din „adâncul râului“
cabalist afirma222: [sau îmbracå] de jur împrejur aceastå Sefira. Dupå aceea vei
dintre ele au fost deja puse în evidenÆå de cåtre Scholem221. Acest reprezintå haçmal al Sefirei, haçmal fiind ceea ce acoperå217
Apropierile dintre cele douå sisteme sunt indiscutabile. Unele buitå Sefirei potrivit cu] adicå raçe perakim, culoare care
pentru Tiferet. De aceea vei vedea mereu acea culoare [atri-
çitul secolului al XIII-lea, emigrat din Germania la Barcelona220. cum ar fi Maghen David pentru Hesed çi Honen ha-Daat216
Çalom Açkenazi, cunoscut çi ca Iosef ha-Arok, cabalist de la sfâr- firot numai în acord cu raçe perakim care ajung pânå la tine,
lativ cel mai apropiat de cel analizat apare în scrierile lui Iosef ben David215 a spus: Ne este îngåduit så vedem cele zece Se-
culori. Din punct de vedere conceptual, sistemul cabalistic specu-
semnificative pentru a înÆelege natura misticå a vizualizårii de XIV-lea214:
doresc så examinez pe scurt douå texte care mi se par deosebit de tråit la sfârçitul secolului al XIII-lea çi începutul secolului al
Înainte de a începe descrierea acestei tehnici de rugåciune, atribuite lui David ben Iehuda he-Hasid, cabalist spaniol care a
noastrå inferioarå219. Primele scrieri care se referå clar la aceastå tehnicå sunt textele
Numai dupå aceea putea el så atragå fluxul divin spre lumea compuse în primele trei sferturi ale secolului al XIII-lea 213.
Æilor imaginative ale cabalistului la un nivel ontologic superior. minii sau a luminilor în timpul rugåciunii nu figureazå în textele
presupune cå procesul de vizualizare permitea înålÆarea facultå- cabaliçti, Azriel din Gerona212, nici chiar problema apariÆiei lu-
afla sub el çi, în cele din urmå, în lumea noastrå. Putem, açadar, atribuit (dupå pårerea mea în mod greçit)211 unuia dintre primii
cabalistul dirija fluxul din domeniul superior cåtre lumea care se vidual, în legåturå cu rugåciunea210. Cu excepÆia unui singur text
o evidentå finalitate teurgicå. Datoritå procesului de vizualizare, zualizarea de culori, nici la modul general çi nici la modul indi-
unor indicaÆii sumare, raçe perakim. Acest tip de rugåciune avea cabalistice cu privire la rugåciune nu au menÆionat niciodatå vi-
transmiså oral çi numai în formå conciså sau prin intermediul excursus istoric al apariÆiei acestei tehnici209. Primele discuÆii
culorilor se înscriu într-o tradiÆie cu caracter profund esoteric, public çi så le analizez în detaliu în alt context. Încep cu un scurt
speciale dintre Sefirot çi paralelele lor din lumea imaginarå a tificate de mine, aproape toate în manuscris çi pe care sper så le

configuraÆia divinå inferioarå. Aceasta este un simbol antropo- trivit cuvintelor lui Abulafia, „atrage în jos forÆa superioarå care
morfic evident, care în Zohar se referå la cel de al doilea aspect se va uni cu tine“197. Aceastå interpretare ermeticå a tehnicii lui
divin, cel inferior, care constå numai din Sefira Tiferet, sau din Abulafia198 a avut o influenÆå remarcabilå asupra concepÆiei hasi-
Sefirot-urile cuprinse între Hohma çi Iesod, în vreme ce în lucrå- dice despre devekut, la care se ajunge provocând forÆa spiritualå
rile lui David ben Iehuda aceeaçi configuraÆie cuprinde zece divinå så coboare asupra misticului199. Este ciudat faptul cå,
Sefirot sau, ca în diagramå, numai nouå236. În alte capitole din înainte de a fi recuperatå de misticismul açkenaz, vechea tehnicå
lucrårile lui David, aceastå configuraÆie este evident antropomor- misticå açkenazå a trebuit så stråbatå Spania, Italia çi så treacå
ficå. Faptul cå acel concept care apare în diagramå este diferit de prin Safed.
conceptul din Zohar nu-i çtirbeçte caracterul antropomorfic. Dacå Aceasta este, pe scurt, istoria tehnicii combinatorii. Alte teh-
interpretarea propuså este corectå, atunci procesul de vizualizare nici, legate de recitarea alfabetului potrivit cu permutarea literelor
nu cuprinde numai nume divine, culori, un cerc sau mai multe aça cum se gåsea ea în Sefer IeÆira, au fost folosite atât de Eleazar
cercuri, ci çi o configuraÆie antropomorficå simbolizând un aspect din Worms, cât çi de Abulafia200. Acesta a elaborat în alte ma-
al regatului divin. Cercul exterior este bine cunoscuta enumerare nuale diferite tehnici, de exemplu în Sefer Haie ha-Olam ha-Ba,
a celor treizeci çi douå de cåi mistice cu ajutorul cårora a fost în Sefer ha-Heçek sau în Sefer Imrei Çefer. DorinÆa de a propune
creatå lumea. Al doilea cerc conÆine numele tuturor domeniilor mai multe tehnici pentru a obÆine experienÆa misticå este o dovadå
din realitate, de exemplu pietrele, planetele, sferele, îngerii çi evidentå a faptului cå Abulafia a depåçit concepÆia magicå, îm-
diferite specii de fiinÆe vii, cum ar fi peçtii, animalele çi omul. pårtåçitå de mistici, potrivit cåreia calea care duce la experienÆa
supremå este una singurå. Deçi tehnicile lui aveau câteva ele-
Evident, compilatorul dorea så exprime concepÆia despre macro-
mente comune – ca, de pildå, necesitatea de a se izola, exerciÆii
cosmos care se aflå alåturi de divinul macroanthropos.
de respiraÆie, miçcåri ale trupului, folosirea de veçminte curate –,
Este interesantå apropierea fenomenologicå dintre aceastå ele se deosebeau prin diferite amånunte de bazå. Abulafia practica
diagramå çi mandala hinduså. Cele douå metode au în comun çi pronunÆia literelor numelor divine, înscrise în diferite feluri în
procesul de vizualizare çi de reprezentare imaginarå a puterilor çi felurite tipuri de cercuri, tehnicå ce nu avea nici o legåturå cu teh-
a culorilor divine. În ambele cazuri, cercul are çi un caracter nica din tabelul menÆionat mai sus. Cercurile constau din per-
macrocosmic237. Se remarcå înså çi diferenÆe evidente. Diagrama mutåri ale numelor divine, biblice çi postbiblice, obÆinute pe baza
cabalisticå este grafic diferitå de formele de mandala pe care am unor permutåri fåcute cu diferite tehnici de combinare. Folosirea
avut ocazia så le våd, aspectele lor specifice nu prezintå apropieri, de cercuri este evidentå în Sefer Haie ha-Olam ha-Ba cåreia i s-a
iar alcåtuirea unei mandala este însoÆitå de o liturghie specialå în spus pe drept cuvânt Cartea cercurilor201. Nu este açadar de
vreme ce, presupun, rugåciunea ritualicå ebraicå era însoÆitå de mirare cå una dintre cele mai elaborate viziuni descrise de Abu-
vizualizarea diagramei cabalistice. În pofida acestor diferenÆe, nu lafia este aceea a cercului, o adevåratå mandala cabalisticå inclu-
putem subevalua posibilitatea ca unele tradiÆii hinduse så fi fost zând structuri cosmice çi psihologice202. Este interesant faptul cå
absorbite de cåtre Cabalå, poate prin intermediul materialului viziunea de cercuri se regåseçte çi în lucrårile altor cabaliçti
sufit. Aça cum sper så demonstrez într-o altå lucrare, David ben extatici care au folosit tehnicile lui Abulafia sau metode combi-
Iehuda a tråit o perioadå de timp la Acra. Çederea în acest oraç natorii similare, dintre care îi amintim pe IÆhak din Acra, Çem ibn
ar fi putut så înlesneascå påtrunderea unei tehnici mistice stråine Gaon çi Elnatan ben Moçe Kalkiç203.
în cadrul iudaic. În tratatul Or ha-Sekel, Abulafia subliniazå, într-o måsurå
Så revenim acum la culori çi la rugåciune. Ipoteza formulatå mai mare decât a fåcut Eleazar, cå tabelele, ca çi cercurile lui, sunt
mai sus conform cåreia diagrama conÆine „notele“ menÆionate în metode care uçureazå toate combinaÆiile posibile de litere ale

156 149
155 150
mite Zeir Anpin, care reprezintå, potrivit simbolismului zoharic, rot-urilor, aparent fårå ajutorul unei operaÆii mentale intermediare
se face o distincÆie între prima Sefira, Keter, çi celelalte nouå, nu- gândirii umane de la cuvintele rugåciunii la domeniul Sefi-
numele lor. Este interesant de remarcat cum în aceastå diagramå Potrivit acestei interpretåri, kavana operezå o ascensiune a
culorile ce corespund celor zece puteri divine, adicå Sefirot, çi influenÆa, sau pentru amândouå scopurile.
poate fi înÆeles ca o mandala cabalisticå care cuprinde în ea contemplarea unor entitåÆi superioare sau ca un mijloc de a le
çi cu cercul. Dacå aceastå interpretare este corectå, atunci cercul cereçti çi din aceastå cauzå puteau servi ca punct de plecare pentru
recomandare de a vizualiza numele divin împreunå cu culoarea afirma cå vorbele rugåciunii erau simboluri ale puterilor divine
Nu våd nici o obiecÆie de adus interpretårii cuvintelor lui ca o din Cabala de la origini, påstratå neschimbatå vreme de secole,
în faÆa ochilor tåi într-un cerc, în gândul tåu“, çi aça mai departe. tul gândul pe tot timpul rugåciunii204. ConcepÆia fundamentalå
acestui proces. Tanhum afirmå: „Vei vizualiza litera Tetragramei teozofic al Sefirot-urilor, cåtre care trebuia så-çi îndrepte cabalis-
instrucÆiuni pentru vizualizare, dar çi cercul în sine, ca o parte a astfel de intenÆii. Fårå îndoialå, aceasta era legatå de sistemul
ne permite înså så interpretåm detaliile descrierile sale nu doar ca ProvenÆa çi din Catalonia au subliniat semnificaÆia misticå a unei
înscrise în cercuri. Modul în care Tanhum vorbeçte despre cerc trebuie så însoÆeascå îndeplinirea poruncilor. Deja cabaliçtii din
cu privire la rolul lui, nici despre semnificaÆia diferitelor detalii cabalistice a lui kavana, adicå intenÆia care, potrivit Talmudului,
cabalistic care însoÆeçte aceastå figurå, nu sunt date indicaÆii nici nomic çi poate fi legat de o interpretare specialå a semnificaÆiei
doresc så må opresc asupra semnificaÆiei cercului. În materialul Ultimul tip de experienÆå misticå analizat aici are caracter
lor în practicå. Înainte de a reveni la subiectul rugåciunii mistice,
tenÆa unor tradiÆii legate de vizualizarea de culori, cât çi de punerea V. Vizualizarea de culori çi rugåciunea cabalisticå
prezint aici din lipså de spaÆiu, consider drept un fapt clar exis-
Pe baza acestui material, cât çi a unui material pe care nu-l
care [este atribuitå] Sefirei [potrivit] cu raçe perakim.“ radicale.
Iehuda când scria: „vei vizualiza mereu potrivit cu acea culoare cei mai importanÆi, çi a dus la apariÆia unor experienÆe mistice
puÆin o parte din „descrierile sumare“ menÆionate de David ben Aceastå tehnicå a fost cunoscutå numai de câÆiva cabaliçti, dintre
Sefirot-urilor. Mai putem presupune cå aceastå listå reprezintå cel scopuri mistice, cum ar fi revelaÆia çi unirea cu fiinÆele cereçti.
vizualizarea Tetragramei în diferitele culori care corespund så accepte tehnici mai elaborate care urmåreau obÆinerea unor
vocale în cercuri concentrice ne då instrucÆiuni amånunÆite pentru Eleazar în Cabala spaniolå a îmbogåÆit-o pe aceasta, permiÆându-i
reka. Putem açadar så afirmåm cå lista de culori çi Tetragrama cu lui Abulafia, afirmând cå includerea metodei combinatorii a lui
focul“ çi o Tetragramå cu vocale identice cu vocalele din Deva- Putem rezuma aceastå scurtå analizå a uneia dintre tehnicile
vocale. Astfel, lângå Sefira Ghevura citim expresia „roçu ca schimb, activitåÆile lui profetice çi mesianice.
indicat numele culorii ce corespunde Sefirei çi o Tetragramå cu Abulafia a scåpat atacurilor violente la care au fost supuse, în
tând o Sefira al cårei nume este scris pe cerc. Lângå nume este e vorba de o tehnicå clar anomicå, recitarea de litere descriså de
care conÆine zece cercuri concentrice, fiecare dintre ele reprezen- gåsi nici o luare de poziÆie împotriva tehnicii lui Abulafia. Deçi
David ben Iehuda he-Hasid235. Cercul constå dintr-o diagramå rabinice, în materialul cabalistic consultat de mine nu am putut
material cabalistic luat din scrierile lui Iosef Açkenazi çi ale lui Tetragramei era consideratå o încålcare a interdicÆiilor biblice çi
Cum am aråtat în alt loc, manuscrisul în chestiune se referå la un tul pentru a se pronunÆa literele numelor divine. Deçi pronunÆarea
cu cercul descris de Tanhum, este atestat într-un alt manuscris234. adauge altele. În alte cazuri, ca în tabel, se foloseçte întreg alfabe-
culoarea „roçu ca focul“. Acest cerc, sau måcar unul asemånåtor numelor divine. Aceste litere sunt uneori permutate fårå så se mai
apar în strânså legåturå cu numele divin çi cå apariÆia literelor sau al unui factor extern. Asemånarea intrinsecå dintre limbå çi
colorate provoacå o alterare a stårii de conçtiinÆå. Deçi faptul nu sursele sale din domeniul divin permite gândirii umane så urce
este evident la prima lecturå a fragmentului, este plauzibil så pânå la Sefirot çi så acÆioneze asupra lor205. În afarå, cabalistul
presupunem cå literele çi culorile lor sunt rezultatul activårii trebuie så recite textul cunoscut al rugåciunii. Kavana misticå,
imaginaÆiei, adicå apariÆia lor så fie rezultatul unui efort de activitate suplimentarå care nu înÆelege nicidecum så schimbe
vizualizare. DiferenÆa dintre prezenÆa Sefirot-urilor în textul lui normele halahice ale rugåciunii206, poate fi, açadar, definitå ca o
David ben Iehuda çi a numelui divin în textul lui Iosef ben Çalom tehnicå nomicå, din moment ce ea se foloseçte de rugåciunile tra-
este evidentå çi nu prezintå vreun interes deosebit. Pentru caba- diÆionale pentru a ajunge la scopuri mistice çi teurgice.
liçti, numele divin çi literele lui fac parte din simbolurile comune Prezentarea acestei rugåciuni mistice nu råspunde înså unor
celor zece Sefirot. Mai mult – çi aceasta este dovada hotårâtoare întrebåri fundamentale privind procesele psihologice care permit
a apropierii dintre cei doi cabaliçti în legåturå cu tema culorilor –, trecerea de la limbaj la Sefirot. Concentrarea pe conotaÆiile sim-
Iosef se referå adesea în scrierile lui la simbolismul culorilor bolice ale unui cuvânt dat este oare singura operaÆie mentalå care
legate de Sefirot, într-o måsurå mult mai mare decât au fåcut-o duce la elevarea misticå a gândului? Cum poate så permitå vehi-
cabaliçtii dinaintea lui229. Foarte interesantå este descrierea pe culul lingvistic, corporal în forma lui scriså ca çi în forma sa
care o face el contemplårii „profetului“ – sau „unificatorului“ oralå, ca gândul sau sufletul omului så påtrundå în dimensiunile
(meiahed) –, care priveçte „luminile sfinte“. Acestea apar çi profund spirituale ale realitåÆii? Poate fi kavana consideratå o
dispar cu intermitenÆå. Potrivit acestui fragment, culorile sunt încercare de a interioriza, dupå niçte criterii necunoscute, modelul
efectele secundare ale constantei miçcårii interne a Sefirot-urilor. superior al Sefirot-urilor cu scopul de a se uni cu acest model çi
De aceea, ele îçi schimbå mereu culoarea230. Culorile apar ca de a fi în måsurå så-l influenÆeze207? Nu s-a dat nici un råspuns
niçte entitåÆi care „stau“ aproape permanent în faÆa ochilor pro- acestor întrebåri sau altora asemånåtoare privind aspectele psi-
fetului. Starea psihologicå descriså este foarte apropiatå de starea hologice ale lui kavana, deoarece cercetarea academicå nu çi-a
de insensibilitate care permite trezirea facultåÆii imaginative çi pus vreodatå astfel de întrebåri. Nu pot sugera nici un råspuns,
care poate astfel så modeleze percepÆiile senzoriale, activându-le çi cu atât mai puÆin o serie de råspunsuri alternative, datå fiind
din interior. Pentru cabalist – care se bazeazå pe tradiÆia filozo- puÆinåtatea materialului legat de aspectele tehnice ale lui kavana.
ficå – aceastå stare este egalå cu profeÆia. Putem så conchidem Nu ne-a parvenit nici o descriere a fazelor lui kavana, nici vreo
deocamdatå cå, în optica lui Iosef Açkenazi, vizualizarea literelor mårturie a cabaliçtilor mai vechi cu privire la transformårile
çi a culorilor este o tehnicå de obÆinere a stårii profetice. interioare petrecute în conçtiinÆa lor. Presupun cå aceastå tehnicå
Så analizåm acum lucrarea unui alt cabalist, de altfel necu- implica un proces amplu de de-automatizare, fiecare cuvânt fiind
noscut, care scrie231: „când introduci vocalele în Devareka232, vei pronunÆat nu ca o parte dintr-o rugåciune recitatå automat, ci
vedea233 în mintea ta literele Tetragramei, în faÆa ochilor tåi, într-un mod bine definit çi exact208. Cabalistul îçi îndrepta açadar
într-un cerc [sau sferå] de culoare roçie ca focul. În acel moment, atenÆia atât asupra pronunÆiei exacte a sunetelor, cât çi asupra
gândul tåu efectueazå multe lucruri.“ Acest fragment reprezintå semnificaÆiei lor simbolice.
o dovadå decisivå a faptului cå vizualizarea în culori a Tetragra- Doresc så examinez aici o tehnicå mult mai complexå, care
mei era practicatå de cåtre cabaliçti. Interpretarea noastrå a pri- constituie o parte din rugåciunea cabalisticå – obÆinerea stårii de
mului text citat din Iosef Açkenazi este deci confirmatå de o surså kavana prin vizualizarea de culori. Ceea ce urmeazå reprezintå
ulterioarå. R. Tanhum descrie un cerc care include Tetragrama vi- o scurtå analizå a unor texte semnificative axate pe aceastå pro-
zualizatå, în care s-au introdus vocalele cuvântului Devareka çi blemå, luate dintr-un numår impresionant de documente iden-
154 151
176
çi douå? Din versetul: „pentru cå deasupra unei autoritåÆi
ce anume deducem cå treizeci çi douå au fost date la treizeci
cele treizeci çi çase] çi sunt çaizeci çi patru de forme. Din
çi douå sunt date94 la treizeci çi douå çi mai råmân patru [din
çi toate se perfecteazå în treizeci çi douå de [forme]; treizeci
În total, nu sunt mai mult de treizeci çi çase de forme
cu un alt text din Bahir93:
diferit de cele din Eugnostos, care are o surprinzåtoare asemånare
mårul çaptezeci çi doi este derivat, în textul gnostic, într-un mod
explicitå a motivului tronului menÆionat în Iezechiel I. Înså nu-
la car reprezintå, chiar çi la o privire superficialå, o reelaborare
buitå unei naÆiuni“92. Mai mult, întregul fragment gnostic privitor
Potrivit unui alt pasaj din Bahir, „fiecare formå sfântå este atri-
„puterilor“ legate de aceste limbi, ca diriguitori sau conducåtori.
limbi“ menÆionate în acest text çi în Bahir. La fel este çi descrierea
Este evidentå asemånarea dintre cele „çaptezeci çi douå de
de balaur numiÆi „serafimi“, care-l slåvesc91 fårå încetare.
ale naÆiunilor90. Çi pe acest tron, el a creat alÆi îngeri în formå
un model ca så poatå domina cele çaptezeci çi douå de limbi
acest car îçi iau model cei çaptezeci çi doi de zei; çi ei primesc
çi tehnici. formele sunt în numår de çaptezeci çi douå. Pentru cå din
faÆå89. El este cel de al optulea, cel care deÆine autoritatea. Toate
plet, în care se gåseçte o mare varietate de speculaÆii, experienÆe în numår de çaizeci çi patru. Iar çapte arhangheli îi stau în
abstracte çi de „comuniune moderatå“, ci un fenomen mistic com- leu, de taur, de om çi de vultur –, aça încât toate formele sunt
consideratå numai un sistem de simbolism teozofic, de specualÆii opt forme pentru fiecare dintre cele patru colÆuri – forme de
mai echilibratå despre mistica ebraicå, care ar trebui så nu mai fie pe un car cu patru feÆe88 numit „heruvim“. Iar heruvimul are
ticii ebraice propuså mai sus. Ea poate contribui çi la o concepÆie çapte ceruri. Apoi, în faÆa låcaçului såu, a creat un tron mare
Cabalei, va consolida, probabil, interpretarea mai radicalå a mis- de çapte ori [mai mare] decât toate cele care existå [în] cele
Æele experimentale ale misticii ebraice, în studiul academic al un loc unde så stea. E un loc foarte spaÆios çi foarte frumos,
Integrarea analizei acestor tehnici mistice, din care derivå tendin-
fenomen într-o måsurå mult mai mare decât s-a fåcut pânå acum. este descris în timp ce creeazå87
så Æinå seama de aspectele teoretice çi de experienÆå ale acestui reminiscenÆå a unei vechi descrieri ebraice a lui Merkava. Sabaot
scopul såu religios. ÎnÆelegerea misticismului ebraic trebuie açadar gnostic de mare interes care trateazå acest numår, probabil o
care considera necesar så depunå un efort special ca så-çi atingå vine ce corespund concepÆiei gnostice. Voi cita acum un alt text
erau estompate. Toate includeau o profundå implicare a misticului, kohot, care presupune existenÆa a çaptezeci çi douå de puteri di-
evidente conotaÆii magice, în vreme ce în altele aceste conotaÆii ambele fragmente. Mai mult încå, textul ebraic foloseçte termenul
foloseau o amplå gamå de tehnici mistice. Unele dintre ele aveau Numårul çaptezeci çi doi este derivat într-un mod analog în
mitului erau unii care credeau cå monoteismul israelit îl fåcuse cu Necesitatea de a unifica cele zece puteri este un loc comun
totul de nerecunoscut“4. în Cabalå. Totuçi, unirea acestor puteri nu este reprezentatå numai
Textele rabinice pun adesea în gardå cu privire la speculaÆiile de termenul Ehad, o monadå care cuprinde alte zece entitåÆi, ci çi
legate de ceea ce a precedat CreaÆia lumii. Miçna afirmå5: „Fie de anthropos-ul divin. Tot Ezra scrie cå în corpul omenesc se
vrednic de milå cel care mediteazå la patru lucruri, deoarece el gåsesc entitåÆile superioare, adicå cele zece Sefirot71. Încå din
este ca çi cum nu ar fi venit niciodatå pe lume6: ceea ce e sus, ceea primele ateståri ale Cabalei se spune cå structura umanå o reflectå
ce e jos, ceea ce e înainte, ceea ce e dupå.“ Cu toate acestea, atât pe cea cereascå. Putem açadar trage concluzia cå unificarea de-
în literatura rabinicå, cât çi în vechea literaturå misticå ebraicå, au cadei Sefirot-urilor în monadå este legatå de structura lor antro-
început så aparå teorii cu privire la problemele precosmogonice. pomorficå. Unitatea care trece dincolo de cele zece Sefirot repre-
zintå unul din principiile de bazå ale Cabalei, atacatå adesea
Gåsim diferite liste de lucruri deja existente înainte de Crearea
tocmai pe acest teren. Potrivit lui Abraham Abulafia, cabaliçtii
lumii: Templul, Tora, numele divin, Mesia çi aça mai departe7. teozofici care urmeazå „calea Sefirot-urilor“ afirmå cå „divini-
Înså nici unul dintre acestea nu pare så reflecte o divinitate fami- tatea este cele zece Sefirot, iar acestea zece sunt una singurå“72.
liarå. Majoritatea lor au, cu evidenÆå, funcÆia de valori ideale ale Ajunçi la acest punct al cercetårii noastre, putem så rezumåm
viitoarei religii ebraice, singurå Tora fiind parÆial folositoare în importanÆa surselor vechi pentru interpretarea noastrå privind
actul CreaÆiei8. apariÆia teozofiei cabalistice. În secolul al II-lea e.n., în texte
Aflåm înså din tratatul talmudic Masehet Haghiga, în nu- legate într-o oarecare måsurå de tradiÆia ebraicå, au apårut discuÆii
mele lui Rav, cå „lumea a fost creatå cu ajutorul a zece elemente: explicite legate de Crearea lumii datoritå unui anthropos, descris
înÆelepciunea, înÆelegerea, raÆiunea, forÆa, mustrarea, puterea, când ca o monadå, când ca o decadå. Interpretarea teozoficå
dreptatea, judecata, dragostea çi îndurarea“9. Luåm cunoçtinÆå din ebraicå ulterioarå a celor zece Sefirot, våzute ca o continuare a
acest fragment nu numai de felul în care a fost creatå lumea, ci unei structuri antropomorfice care în stadiul såu ideal trebuie så
çi de atributele sau agenÆii lui Dumnezeu care au avut rolul de fie consideratå o unitate, prezintå surprizåtoare asemånåri cu
instrumente în actul cosmogonic. Statutul ontologic al acestor tradiÆii vechi påstrate în texte gnostice. Cabaliçtii care susÆineau
„zece lucruri“ nu este explicat în discuÆia talmudicå care urmeazå acest tip de teozofie i-au revendicat o vechime importantå. Se
acestei liste10. Numårul zece revine în alte contexte care trateazå pare cå aceastå afirmaÆie poate fi verificatå de cåtre analiza
despre Crearea lumii de cåtre Dumnezeu, o aluzie la existenÆa noastrå de mai sus. Cu toate acestea, e mult mai greu så demon-
unor modele ale activitåÆii cosmogonice divine. Cadrul care stråm o altå afirmaÆie a lor – cå aceastå teozofie este o interpretare
decurge dintr-o atare descriere sugereazå o anumitå dezvoltare a esotericå a gândirii ebraice. În esenÆå, concepÆiile gnostice despre
CreaÆia fåcutå cu ajutorul unei decade se regåsesc în surse rabi-
teologiei ebraice: cei zece agenÆi ai lui Dumnezeu nu mai sunt
nice care nu menÆioneazå înså explicit natura antropomorficå a
cele zece lumi creatoare, ci caracteristici semipersonalizate ale celor zece logoi creatori. Putem încerca totuçi så reconstituim
DivinitåÆii. Mai mult, în çirul de versete biblice invocate în susÆi- aceastå veche concepÆie ebraicå cu ajutorul unor dovezi indirecte.
nerea afirmaÆiei privind rolul creator al celor zece „lucruri“ apare Potrivit lui Avot de-Rabbi Natan, „Cel ce salveazå un om poate fi
o legåturå implicitå între fiecare din ele çi un anume domeniu al considerat cå a salvat lumea întreagå, care a fost creatå de cåtre
universului creat de un anume „lucru“. Aceste legåturi sunt de- cei zece logoi... Iar cel ce provoacå pieirea unui singur om trebuie
parte de a fi sistematice. Cu toate acestea, este vorba de un pas så fie considerat cå a provocat distrugerea întregii lumi, care a fost
important cåtre o înÆelegere mai complexå a CreaÆiei. Numårul creatå de cåtre cei zece logoi“73. Aceastå surså comparå clar pe
mare de atribute divine implicate în cosmogonie, prezente deja în om cu lumea creatå de cei zece logoi. Mai mult, potrivit aceleiaçi
textul talmudic, dechide calea cåtre construirea unei teozofii surse, omul este definit ca un microcosmos74 sau, conform unei
164 173
175 162
** Din gr. „putere, forÆå“ (n.t.). dintre aspectele sale dintr-o perspectivå nouå. Pentru informaÆii
texte gnostice scrise în limba coptå (n.t.). amånunÆitå a teozofiei cabalistice. În schimb, voi analiza câteva
* Localitate din Egipt unde, în 1946, a fost gåsit un numår important de subliniez cå nu am intenÆia så prezint în acest capitol o expunere
çaptezeci çi douå de limbi.
så trec în revistå concepÆiile medievale despre Sefirot. Vreau så
dintre aceçtia are çase puteri86... Ce anume sunt acestea? Cele forme çi du-parÆufim – çi teozofia cabalisticå pentru ca, la sfârçit,
a-Æi spune cå Dumnezeu are doisprezece principi85 çi fiecare la analizarea asemånårilor dintre unii termeni ebraici vechi –
Din ce motiv? [Textul biblic] începe cu douåsprezece pentru probabil sursa celor zece Sefirot din Sefer IeÆira. Voi trece apoi
corespund celor çaptezeci çi douå de nume ale lui Dumnezeu. fåcut parte din gândirea ebraicå veche. Aceastå decadå a fost
Aceste douåsprezece pietre sunt çaptezeci çi douå, care decade divine antropomorfice, folositå în procesul de creaÆie, a
ha-Bahir84: eu în analiza care urmeazå se referå la faptul cå motivul unei
Så comparåm acest text cu urmåtorul fragment din Sefer manifestå relaÆii dinamice între componente. Teza pe care o susÆin
ceput o ierarhie antropomorficå elaboratå, în interiorul cåreia se
care alcåtuiesc cele trei sute çaizeci de puteri83. cepÆii, a fi în numår de zece. Teozofia cabalisticå clasicå a con-
aceste çaptezeci çi douå avea în faÆa sa cinci [fiinÆe] spirituale, drept recipiente sau instrumente çi fiind considerate, cu rare ex-
preunå constituiau çaptezeci çi douå de puteri. Fiecare din structura divinå sau care sunt direct legate de esenÆa ei, servindu-i
de [fiinÆe] masculine çi treizeci çi çase feminine, aça cå îm- secolului al XII-lea, ca desemnând manifeståri care fac parte din
se aflau în armonie unele cu altele. Se vedeau treizeci çi çase
Cele douåsprezece puteri pe care le-am menÆionat deja
prima oarå în Sefer IeÆira çi a fost înÆeles, încå de la sfârçitul
cute îndeobçte sub numele de Sefirot. Acest termen apare pentru
aici acest argument. Citim în Eugnostos: structurå complexå çi dinamicå formatå din puteri divine, cunos-
deosebit pentru numårul çaptezeci çi doi, înså eu doresc så dezvolt fårå îndoialå, Cabala teozoficå, potrivit cåreia existå o
C
dynameis**“ într-un text gnostic82. Stroumsa nu are un interes urentul principal din gândirea cabalisticå îl constituie,
text provenind de la Nag Hammadi*81, çi a „çaptezeci çi douå de
prezenÆa a çaptezeci çi douå de forme ale carului divin, într-un
remarci la interesantul tablou oferit de Stroumsa. El menÆioneazå
çi documente cabalistice medievale. Putem înså adåuga douå
derate a avea o provenienÆå ebraicå se regåsesc în surse neebraice
imaginea antropomorficå a monadei çi a decadei: concepte consi-
prezenÆa aceleiaçi situaÆii descrise mai sus când am vorbit despre
din primele opere cabalistice, Sefer ha-Bahir80. Ne gåsim deci în
texte ebraice – çi expresia Æurot kedoçot care se regåseçte într-una
evrei de cåtre autori neevrei – termeni care nu apar înså în vechile
observat cå existå o asemånare între unii termeni atribuiÆi vechilor
adoptarea ei ulterioarå în cercurile neebraice79. Stroumsa a mai
confirmarea existenÆei unei atari concepÆii ebraice vechi çi la
cepÆia antropomorficå din vechiul misticism iudaic contribuie la
acestui termen în literatura gnosticå çi asemånarea lui cu con- TEOZOFIA CABALISTICÅ
conceptul de formå (morphé sau forma). De asemenea, atestarea
vechi demonstrau cå în vechile analize ebraice era deja prezent Capitolul 6
glose la fragmentul citat mai sus, „un singur om este echivalent mai generale, îl rog pe cititor så consulte literatura bibliograficå
cu întregul act al CreaÆiei“75. Fragmentul din Midraç Avkir poate citatå în note.
fi açadar citit çi din aceastå perspectivå. Deoarece întreaga lume
a fost concentratå în corpul lui Adam, el echivaleazå implicit cu
lumea creatå de cåtre cei zece logoi. Mai mult, potrivit unui autor I. Monade, decade çi anthropos
evreu iemenit din secolul al XII-lea, cu siguranÆå necunoscut
primilor cabaliçti europeni76, existå zece membre în om, care este Biblia începe descrierea CreaÆiei fårå så indice existenÆa unor
un microcosmos corespunzåtor celor zece maamarot77. Putem procese precosmogonice. De la bun început, aceastå descriere se
açadar så tragem concluzia cå, deçi în materialul ebraic preca-
îndepårteazå de modelele teogoniilor mitice – larg råspândite în
balistic nu existå dovada evidentå a unei interpretåri antropo-
morfice a celor zece maamarot sau a celor zece Sefirot, existå culturile vechi –, precedate întotdeauna de mituri precosmogo-
înså afirmaÆii dupå care corpul omenesc reflectå într-un anume nice. Prima expresie din Biblie, „La început“, a avut intenÆia
mod cele zece maamarot. evidentå de a combate teogonia politeistå. Era clar cå nici un
Pe baza celor de mai sus, eu aç interpreta astfel textele men- eveniment nu se petrecuse înainte de CreaÆie. Chiar çi vestigiile
Æionate: o povestire ebraicå ipoteticå despre CreaÆie aråta cå omul unor mitologii vechi, cum e lupta cu Behemot sau cu Leviatan,
a fost prima creaturå. El cuprinde în sine cele „zece lucruri“ sau care apar în diferite pasaje din Biblie, se referå, aparent, la ten-
logoi, çi este, totodatå, monada. Aceastå creaturå este un interme- siuni generate de procesul CreaÆiei ca atare çi nu la conflicte
diar în CreaÆia lumii, CreaÆie care este consideratå uneori a exista precosmogonice1.
în interiorul lui. Teoria precreçtinå çi pregnosticå a suferit pro- Mai mult, o CreaÆie care se petrece în virtutea unui fiat divin
babil diferite transformåri în diferitele tipuri de literaturå care au stabileçte un abis între Creator çi CreaÆia sa, care nu mai provine
absorbit-o: (1) textele creçtine, cum e epistola lui Pavel, îl identi- din corpul unei divinitåÆi biruite çi dezmembrate, çi nici nu e
ficau pe om cu Cristos, eliminând în felul acesta motivul decadei; organizatå direct de un zeu sau generatå de acesta2. În felul acesta,
(2) textele gnostice, din care rezultå cå autorii lor cunoçteau ver- contactele materiale dintre Dumnezeu çi CreaÆie au fost retezate.
siunile creçtine ale concepÆiei ebraice, au identificat uneori pe om În Biblie, Dumnezeu transcede universul. Dimpotrivå, descrierile
cu fiul omului, înså, mutatis mutandis, reflectau opinia originarå; mitice din sursele vechi considerå cå zeii sunt prezenÆi în cos-
(3) sursele rabinice au eliminat natura antropomorficå a omului mos3. Exista açadar o legåturå organicå între teogonie çi cosmo-
creator, påstrând termenul neutru de logoi pentru a indica prin- gonie, legåturå care lipseçte din povestirea biblicå. Referitor la
cipalul mijloc al CreaÆiei; (4) Cabala medievalå a moçtenit aceste primele perioade ale cosmogoniei ebraice, discuÆiile despre natura
surse ebraice probabil vechi, dezvoltându-le într-o formå elabo- divinå sau despre activitatea precosmogonicå sunt açadar lipsite
ratå care e mai aproape de descrierile din gnozå, folosind totuçi de obiect. Aceastå reticenÆå era evident motivatå de tendinÆele
terminologia rabinicå: maamarot, sau termeni ca Sefirot etc. antipoliteiste, fundamentale pentru fizionomia religioaså a iudais-
mului biblic. Atitudinea fermå faÆå de politeism nu poate fi consi-
II. Forme çi puteri divine deratå întotdeauna drept o opoziÆie faÆå de mit ca atare. Cum s-a
remarcat de curând, „Monoteismul ca atare nu implicå faptul cå
Descrierile ebraice despre entitåÆile intermediare considerate mitul nu poate fi înÆeles literalmente (...). În vechiul Israel, unii
„forme ale lui Dumnezeu“ au fost de curând analizate într-un considerau mitologia drept un fenomen încå viu, alÆii susÆineau
studiu de cåtre G. Stroumsa78. Potrivit cercetårilor lui, unii autori contrariul. Dar chiar çi printre cei care credeau în vitalitatea
174 163
165 172
betul grecesc (n.t.). cea de a zecea Sefira“70.
Se referå la litera greceascå iota, consideratå a fi cea mai micå din alfa-
** Sefirot, iar [litera] dalet, care este [scriså] majusculå, sugereazå
Din gr. – cuvânt, raÆiune, inteligenÆå (n.t.). * nu se poate råspândi. [Litera] het [din Ehad] sugereazå cele opt
deoarece alef din Ehad sugereazå [acea entitate] în care gândirea
Açadar, spune el, când Moise afirmå cå toiagul a fost agitat în
Acest [apex] constituie fiul perfect al unui om perfect.
rona: „Trebuie... så unificåm toate lucrurile într-un singur cuvânt,
au fost dezvoltate ulterior de cåtre discipolul såu, Ezra din Ge-
leagå speculaÆiile despre anthropos de teme biblice: scriind cå „în cuvântul Ehad este cuprins69 totul“. Aceste referiri
primordial“ e format din cele zece Sefirot cereçti18. Monoimos îçi simbolizeazå cele opt Sefirot, de la Hohma la Iesod. El încheie
invizibil“ al gnosticilor constituia o decadå17, „anthropos-ul zece Sefirot67. Dupå IÆhak Orbul68, litera het din cuvântul Ehad
mult înaintea cabaliçtilor italieni16. Mai mult, aça cum „omul Ehad („unul“), ca o aluzie, datoritå structurii lingvistice, la cele
lui Sefira cu un anthropos este rarå, cu toate acestea, ea exista cu Cabala de la începuturi întâlnim frecvent interpretarea cuvântului
Keter este amplu råspândit în literatura cabalisticå15; identificarea decadei înseamnå deci cunoaçterea monadei çi a lui anthropos. În
masculinå-femininå de membre, adicå o decadå“66. Cunoaçterea
preced pe Menahem Azaria: apexul literei iota ca simbol al lui
dicat al imaginii divine, înÆeles fie ca monadå, fie ca pentadå
Este limpede cå unele motive cuprinse în aceastå afirmaÆie îl
Apocriful lui Ioan, încheie: „termenul om a fost la început pre-
tuturor lumilor“14.
material de comparaÆie suplimentar dintr-un alt text asemånåtor,
Tetragramå, care funcÆioneazå ca aspect al lui Keter al totalitåÆii
cel care a îngrijit textul a surprins aceastå relaÆie çi dupå ce a adus
Fano, „anthropos-ul primordial este indicat de apexul lui iod din
decadå65 aceleiaçi entitåÆi, în contexte diferite. Cu toate acestea,
çi „apexul unei iota“. De exemplu, dupå Menahem Azaria din relaÆia monadå-decadå, tratatul copt aplicå termenii monadå64 çi
de precise cu aceastå comparaÆie dintre „omul invizibil perfect“ Spre deosebire de textul citat, care discutå în mod explicit
acelui om invizibil perfect.“ Existå în Cabalå asemånåri uimitor
çi o sumedenie de nume, iar aceastå [particulå] este o imagine a locul toatå plinåtatea“63.
particulå a [literei] iota12, cu multe chipuri çi nenumåraÆi ochi13 a plåcut [lui Dumnezeu] ca în fiul omului trupesc så îçi afle
micå particulå indivizibilå – cum scrie Monoimos11 – este... o simplu apex al lui iota. Çi aceasta este ceea ce s-a declarat: „I-
de o decadå este fundamentalå pentru Cabala medievalå: „acea numere, zice el, sunt divizibile çi îçi au locul în acel unic çi
remarca mai jos, ideea ca o figurå antropomorficå så fie formatå hexadå, o heptadå, o ogdoadå, o eneadå, pânå la zece. Aceste
este o monadå („apexul unei iota**“) çi o decadå. Cum vom putea unic apex se produc o diadå, o triadå, o tetradå, o pentadå, o
çi o decadå. Deoarece, în virtutea puterii efective a acestui
Potrivit unui obscur gnostic, citat de Hippolytus, fiul omului
Monada, [adicå] acel unic apex, este, açadar, spune el,
reformulåri ale unor speculaÆii ebraice despre procesul CreaÆiei.
II-lea e.n. –, care se referå la cei zece logoi, par a fi formulåri sau începem cu fragmentul din Monoimos:
tate – probabil anterioare celei de a doua jumåtåÆi a secolului al aceeaçi entitate antropomorficå este descriså çi ca o monadå. Så
folosiÆi în diferite acte ale CreaÆiei. Vechi surse gnostice neda- implicit în aceste surse. În pofida referirilor evidente la decadå,
Natan, în care acest numår este asociat cu cei zece logoi* creatori, Cabalå. Mai existå çi un al patrulea element prezent explicit sau
în surse ebraice vechi, cum sunt tratatele Avot çi Avot de-Rabbi atestatå de Monoimos, de autorul anonim al tratatului copt çi de
ebraice. Çtim cå, în contextul CreaÆiei, numårul zece apare deja anthropos, decadå çi CreaÆia în interiorul lui anthropos – este
cele zece lucruri så reflecte un stadiu relativ târziu al gândirii Cum am remarcat mai sus, relaÆia dintre cele trei elemente –
forma în care sunt exprimate în Talmud afirmaÆiile cu privire la tenÆei unor atari concepÆii în cercurile ebraice, încå din vechime62.
elaborate. Trebuie så luåm înså în considerare çi posibilitatea ca literaturii mistice ulterioare, ele constituie înså o dovadå a exis-
Toate s-au fåcut prin El çi pentru El. El este mai înainte decât Deçi textul creçtin i-a influenÆat pe gnostici, pårerea mea este
toate çi toate prin El sunt açezate... Cåci în El a binevoit cå el nu a fost singura surså a elaboratului lor antropomorfism
Dumnezeu så sålåçluiascå toatå plinirea26. creaÆionist pentru cå, în primul rând, aça cum a subliniat Stroumsa,
fragmentul din Pavel a fost influenÆat de surse ebraice, iar în al
Urme din acest fragment se regåsesc atât în textul lui Mo- doilea rând pentru cå mai sunt douå teme suplimentare în textele
noimos, unde e citat numai versetul 1927, cât çi în tratatul anonim ebraice legate de textul gnostic, dintre care unul a influenÆat, dupå
în care, cum a remarcat C.A. Baynes, referirea apare implicit28. cât se pare, versetele lui Pavel. Fragmentul ce urmeazå, luat din
Rolul deosebit al acestor versete în gândirea misticå iudaicå a fost Midraç avkir, este surprinzåtor37:
subliniat recent de G. Stroumsa într-un articol detaliat29, unde
autorul a analizat semnificaÆia deosebitå a lui Cristos în calitate Rabbi Berahia a spus: „Când Dumnezeu a dorit så creeze
de Eikon, comparând tradiÆii legate de Metatron cu texte din Çiur lumea, çi-a început CreaÆia cu omul çi l-a plåmådit ca pe un
koma. Cercetåtorul ajunge la concluzia cå la baza textului creçtin golem. Când se pregåtea så-i insufle un suflet, a spus: «Dacå-l
se aflå o noÆiune macroantropicå ebraicå din perioada precreç- fac viu acum, se va spune cå a fost ajutorul meu în lucrarea
tinå30. Aç vrea så examinez acum o expresie din acest text care CreaÆiei39, aça cå îl voi låsa golem [într-o stare necioplitå, ne-
desåvârçitå] pânå când voi crea çi restul.» Când a creat totul,
nu a fost suficient studiatå – „Cåci în El... så sålåçluiascå toatå îngerii i-au spus: «Nu-l faci acum pe om, despre care vorbeai?»
plinirea“. Cristos este aici nu numai util în actul CreaÆiei, imagine Iar El a råspuns: «L-am fåcut deja de multå vreme, îi lipseçte
a Creatorului çi scop al CreaÆiei („pentru El“), dar el cuprinde în numai sufletul.» Atunci i-a insuflat sufletul, i-a dat viaÆå çi a con-
sine atât imaginea Creatorului, cât çi CreaÆia. Fiind formå a lui centrat în el întreaga lume. Cu el a început çi cu el a încheiat,
Dumnezeu, „corpul lui cosmic a umplut întreaga lume çi s-a iden- aça cum e scris: «M-ai fåcut în faÆå çi în spate»40. Dumnezeu
tificat cu pleroma“, cum scrie Stroumsa31. a spus: «Iatå, omul a devenit ca unul dintre noi»41.“
Açadar, „forma lui Dumnezeu“ este consideratå a fi o fåpturå
atotcuprinzåtoare. Aceeaçi interpretare se regåseçte în Tratatul Diferite puncte din acest fragment au legåturå cu analiza
gnostic copt, unde tatål este descris dupå cum urmeazå: „El este noastrå: (1) ca în textele gnostice çi cele creçtine, spre deosebire
de ne[cuprins], în imaginea sa [eikon] inaccesibil, inabordabil, în de sursele biblice çi rabinice clasice, omul este prezentat aici ca
care sunt cuprinse universurile; astfel, în interiorul såu se miçcå fiind prima creaturå42; (2) ca în tratatul copt çi în epistola lui
înainte çi înapoi... Înlåuntrul sinelui såu, s-a aråtat pe sine mulÆimii Pavel, lumea e cuprinså toatå în aceastå primå creaturå; (3) aceste
texte vorbesc, toate, explicit, de o asemånare între Dumnezeu çi
acelor [lucruri] care se aflau în el“32. Din alt pasaj al aceluiaçi tra-
prima sa creaturå; omul capåtå în acest fel dimensiuni cosmice, o
tat, aflåm cå tatål a creat o cetate çi un om33. „În el a reprezetat uni- concepÆie obiçnuitå în textele ebraice clasice43. Deoarece originile
versurile34... În cetate, fiecare îl cunoaçte, fiecare aduce nenumå- ebraice ale unor aspecte din textul creçtin au fost deja identi-
rate laude omului sau cetåÆii tatålui, care se aflå în toate lucrurile.“ ficate de cåtre Stroumsa, primele douå afirmaÆii întåresc aceastå
La fel, Monoimos considerå cå „fiul omului“ este o monadå, idee. Aça cum am sugerat mai sus, ipoteza unei influenÆe gnos-
„ca çi cum ar fi o anumitå armonie muzicalå care cuprinde în sine tice în Midraç avkir mi se pare cå mai degrabå complicå situaÆia
toate lucrurile..., pe toate le aratå çi pe toate le genereazå“35. Sem- decât explicå originea asemånårilor dintre sursele ebraice çi cele
nificaÆia preciså a lui „cuprinde în sine toate lucrurile“ nu este neebraice. Consider cå reacÆia din Midraç avkir împotriva pårerii
clarå, dar aceastå expresie poate så contribuie la explicarea unei cå omul primordial ar fi fost deja o fåpturå vie înainte de sfârçitul
alte fraze a lui Monoimos – „omul este universul“, deçi se pare cå CreaÆiei lumii trebuie înÆeleaså în opoziÆie cu tradiÆiile mitice
el face o deosebire între „om“ çi „fiul omului“36. existente în cercurile religioase iudaice. A considera criticile aduse
168 169
171 166
Æiunile vechi çi cele medievale. Textele gnostice nu sunt surse ale cada evidentå24. Aceastå dublå decadå poate fi comparatå în mod
buie, în mod decisiv, la susÆinerea asemånårii istorice dintre no- noscutå ca „primul om“, iar „anthropos“ reprezintå probabil de-
într-un tratat gnostic çi, mai târziu, în teozofia cabalisticå, contri- Potrivit celui care s-a îngrijit de text, decada ascunså este cu-
luriane61. Faptul cå douå concepÆii precise despre om se gåsesc narea cu cele douå decade: una ascunså iar cealaltå evidentå“23.
cele zece Sefirot cereçti numite Æah-Æahot în textele preluriane çi anonim afirmå: „A fåcut cele douåzeci de degete dupå asemå-
era alcåtuit din zece puteri, decada menÆionatå în textul copt çi pomorfic. Într-o descriere fragmentarå a CreaÆiei omului, autorul
çi textul gnostic. Potrivit celor douå concepÆii, çi acest anthropos de existenÆa a douå decade, fiecare descriså cu un termen antro-
narea dintre o altå definiÆie a lui Luria cu privire la Adam Kadmon perfect. Într-un text gnostic copt, aceastå teorie este confirmatå
poate prea categoricå la o primå vedere, este susÆinutå de asemå- Æiei“ çi „misterele divine“ reflectå decada fiului çi decada omului
mune, dupå pårerea mea, de origine iudaicå. Aceastå ipotezå, noimos – cele zece plågi çi poruncile – çi cå „simbolurile Crea-
din Zohar, poate fi o dovadå a unei surse sau a unei tradiÆii co- CreaÆiei“22. Se pare deci cå existå douå decade atestate de Mo-
nu invocå drept loci probantes nici textul din Midraç çi nici textul tatålui, aça cum cele zece plågi reflectå simbolic „simbolurile
Asemånarea dintre concepÆia gnosticå çi aceea a lui Luria, care om invizibil perfect“. Presupunem açadar cå fiul reflectå natura
nu de un singur univers, çi descrierile lui Zeir Anpin din Zohar60. al lui iota“ – adicå în calitate de decadå – „este o imagine a acelui
aminteçte tratatul gnostic copt în care se vorbeçte de „universuri“, adicå, în mod ipotetic, maamarot. Fiul omului perfect, ca „apex
similarå cu textul din Midraç, chiar dacå varianta „lume“/„lumi“ zece maamarot. Mai mult, cele zece plågi simbolizeazå CreaÆia –
acest Adam[Kadmon]59“. Så examinåm aceastå afirmaÆie. Ea este plågi21. Presupun cå decada legatå de CreaÆie ar corespunde celor
Potrivit Cabalei lui Luria58, „toate lumile sunt concentrate în cuvinte ale CreaÆiei (maamarot), cele Zece Porunci çi cele zece
cu privire la om57. çi în paralelismul analog, atestat în surse ebraice, dintre cele zece
ar cuprinde patru lumi, existau urme ale unei astfel de concepÆii decada legatå de Toiagul lui Moise çi CreaÆia lumii se regåseçte
cå, înainte chiar de concepÆia lui Luria dupå care Adam Kadmon CorespondenÆa dintre cele Zece Porunci, cele zece plågi,
mat çi chiar l-am lucrat»“. Din acest fragment, apare cu evidenÆå celor Zece Porunci“20.
este cuprinså în naraÆiunea succesiunii celor zece plågi çi seria
çi [al lumii] Lucrårii, aça cum e scris56: «Eu l-am creat, l-am for-
[acelor] precepte. Pentru cå, zice el, întreaga çtiinÆå a universului
pânå la sfârçitul sfârçitului [lumii] CreaÆiei, [al lumii] FormaÆiei
celor Zece Porunci çi exprimå alegoric misterele divine ale
„omul cuprinde în alcåtuirea sa toate creaturile, de la începutul çi Monoimos continuå: „Cu acel unic apex, legea constituie seria
totul sunt anthropoi divini, çi nu inferiori. Dupå Cordovero55, este corelatå explicit cu CreaÆia lumii çi cu cele zece plågi.
asemånåtoare cu aceea din textele vechi în care cei care cuprind acestor teme biblice. Decada reprezentatå de toiagul lui Moise
omeneascå alcåtuiesc entitåÆile superioare çi inferioare, concepÆie prezintå açadar concepÆia ca fiind o interpretare simbolicå a
medievalå, concepÆia potrivit cåreia structuri divine cu formå a fi indicatå simbolic în anumite teme biblice. Autorul gnostic îçi
Dupå cât se pare, Zohar-ul atestå, pentru prima oarå în Cabala ebraice. Mai mult, ideea lui despre decadå ca „fiu perfect“ pare
considerat un microcosmos54. Evident, arabul Monoimos cunoçtea temele çi tradiÆiile
cuprinde entitåÆile superioare çi entitåÆile inferioare, corpul fiind
omenesc, în vreme ce, dupå Moçe din León, sufletul este cel care spune el, este CreaÆia lumii19.
timp] dublu [çi] variat. Aceastå succesiune de zece plågi,
cå, în acest fragment, Zohar-ul se referå la trup, çi nu la sufletul Acum, acest [toiag] reprezintå apexul lui iota çi este [în acelaçi
omul cuprinde în el entitåÆile superioare çi inferioare53. Så notåm folosit toiagul [ca simbol] pentru mai mult de zece plågi.
din Zohar sunt diferite atât în raport cu unul cât çi cu celålalt: spune el, sunt simbolurile alegorice ale CreaÆiei –, el nu a
formulårile acestuia sunt identice cu cele ale lui Ezra, formulårile diferite împrejuråri ca så [aducå] plågile în Egipt – plågile,
unei concepÆii prezente într-un text gnostic drept o reacÆie împo- semnificativ cu acelea citate mai sus din textele lui Monoimos.
triva unor concepÆii stråine mi se pare a fi numai una dintre ex- Ca çi acesta, autorul anonim al tratatului copt cunoçtea sursele
plicaÆiile posibile44. În acelaçi fel, putem discuta çi ipoteza cå iudaice25. Deçi mai puÆin semnificativå, o altå tråsåturå, comunå
anumite Midraçim au fost formulate ca parte dintr-o controverså celor douå texte, o reprezintå absenÆa de concepÆii antiebraice.
din interiorul gândirii ebraice. ConcepÆia potrivit cåreia lumea era Ca så rezumåm: douå decade, descrise antropomorfic, sunt
concentratå într-o structurå antropomorficå – Adam în Midraç menÆionate explicit çi implicit de cåtre doi gnostici – aparent fårå
avkir, Cristos în epistola lui Pavel, „omul“ în tratatul copt – con- legåturå între ei – care aveau, probabil, în comun o anumitå
stituie, dupå pårerea mea, o versiune diferitå de binecunoscuta cunoaçtere a tradiÆiilor ebraice. Pårerile lor îçi gåsesc numai par-
concepÆie macroantropicå: anthropos nu se identificå cu structura Æial o corespondenÆå în vechile texte iudaice, înså pot fi regåsite
cosmicå, ci este recipientul care, chiar dacå corespunde parÆial amplu çi elaborat într-o bunå parte a literaturii cabalistice. Exis-
unei pårÆi din univers, depåçeçte aceastå parte nu numai din tenÆa a douå decade antropomorfice este atestatå de o lungå serie
pricina rangului såu excepÆional, dar çi din pricina aspectului såu de cabaliçti, de la începutul Cabalei çi pânå la IÆhak Luria çi disci-
particular. polii såi. Cum så înÆelegem aceastå asemånare dintre textele gnos-
ConcepÆia despre Adam care cuprinde în sine întreaga creaÆie tice vechi çi scrierile cabalistice de la începutul Evului Mediu?
poate fi regåsitå în surse cabalistice. Potrivit lui Ezra, unul dintre ExplicaÆia îndeobçte acceptatå çi care urmeazå opiniile lui Scho-
primii cabaliçti, „omul este alcåtuit din toate entitåÆile spirituale“45. lem este aceea cå vechii evrei au acceptat noÆiuni gnostice çi le-au
Într-un alt pasaj, se spune cå „Omul este alcåtuit din toate lucrurile, påstrat timp de mai bine de o mie de ani în cadrul unor cercuri
iar sufletul lui este legat de sufletul superior“46. Açadar, „omul“ închise, cabaliçtii fåcându-le treptat cunoscute numai dupå aceea.
este un corp care se aseamånå cu cele zece Sefirot çi le cuprinde Råmâne, totuçi, o întrebare: de ce aceste tradiÆii se regåsesc numai
în sine. Ezra foloseçte acelaçi verb, kll („a cuprinde“), pentru a la autorii gnostici familiarizaÆi cu textele ebraice? Mai mult, pe
descrie crearea omului. Aceeaçi formulå se regåseçte, identic, în ce anume se bazeazå presupunerea originii gnostice a unor idei
Sefer ha-Rimmon a lui Moçe din León47, unde „entitåÆile spiritua- care într-unul al doilea timp au intrat în esoterismul ebraic? O altå
le“ se referå din nou la cele zece Sefirot48. Deosebit de interesantå teorie susÆine cå aceste concepÆii despre cele douå decade au fost
este regåsirea acestei opinii în opera lui Menahem Recanati, care la origine iudaice, påtrunzând apoi în cercurile gnostice çi,
foloseçte formula întrebuinÆatå de cabaliçtii dinaintea lui pentru a simultan, pânå la apariÆia Cabalei istorice, în cercurile iudaice.
explica puterea pe care o are omul de a schimba sau de a influenÆa Un element important comun textelor gnostice ale lui Mo-
structura sefiroticå: „Deoarece omul este alcåtuit din toate esen- noimos, textelor din Midraç çi Cabalei îl constituie rolul cosmo-
Æele, puterea lui e mare çi mare este çi perfecÆiunea lui, când el gonic al decadelor. Ca çi plågile, aceste maamarot ebraice sunt în
îçi îndreaptå intenÆia çi cunoaçterea ca så stimuleze lumea de jos numår de zece. În textele gnostice, ele constituie imaginea omului
çi så provoace emanaÆia din «nimicul gândului»“49. Så comparåm perfect çi arhetipul universului. Putem açadar så formulåm rolul
aceastå descriere cu descrierea omului din Zohar50: „Deoarece fiului perfect sau anthropos ca imagine – eikon – a omului perfect
imaginea omului este imaginea [entitåÆilor] superioare çi infe- çi arhetip al lumii. Aceastå concepÆie deosebitå ne aminteçte un
rioare care au fost concentrate în el çi deoarece structura acestei binecunoscut portret al lui Isus Cristos din Noul Testament:
imagini cuprinde [entitåÆi51] superioare çi inferioare, Atika Kadiça
a pregåtit aceastå formå çi forma lui Zeir Anpin în aceastå imagine Acesta este chipul lui Dumnezeu celui nevåzut, mai întâi
çi formå“52. nåscut decât toatå fåptura. Pentru cå întru El au fost fåcute
În Zohar, structura omului este înÆeleaså într-un mod asemå- toate, cele din ceruri çi cele de pe påmânt, cele våzute çi cele
nåtor, deçi nu identic, cu acela al lui Moçe din León. În vreme ce nevåzute, fie tronuri, fie domnii, fie cåpetenii, fie ståpâniri.
170 167
189 180

superioare, Hesed çi Ghevura, erau întotdeauna înÆelese ca o într-un alt loc din Sefer ha-Bahir, ele sunt descrise clar ca puteri
feståri divine: Tiferet çi Malkut. Acestea, ca çi cele douå atribute în sursele ebraice, sunt concepute ca puteri sau îngeri. În schimb,
çi cele douå nume divine se referå toate la aceleaçi douå mani- Din discuÆia precedentå am aflat cå formele, aça cum apar ele
Æie]“188. Så remarcåm cå, pentru Recanati, heruvimi, dio-parÆufin care nu a fost analizat de cåtre Scholem în articolul såu131.
pundeau Tetragramei çi Domnului, se referå la aceeaçi [concep- forme sau puteri, vizibil asemånåtor cu textele gnostice, aspect
Pårerea înÆelepÆilor noçtri, care au spus cå cei doi heruvimi cores- termenul Çevaot este folosit în Bahir cu referire la un întreg de
aluzii la dio-parÆufin çi aceasta pare a fi çi poziÆia lui Nahmanide. „Domn al puterilor“130. Dacå analiza noastrå este corectå, atunci
hem Recanati: „Unii exegeÆi îi considerå pe heruvimi ca fiind Scholem129, aceastå stranie denumire era legatå de expresia
Pentru a încheia acest excursus, citez un fragment din Mena- zåmisleçte cele çapte forme ale lui Sabaot128. Aça cum a subliniat
butul de judecatå la acela de îndurare.“ bazându-se pe concepÆia despre Domnul ca tatå sau ca cel care
låcaçul ei187. Iese dintr-un atribut cåtre un alt atribut, de la atri- semnificaÆia lui „Ialdabaot“ ca „cel care l-a zåmislit pe Sabaot“,
foarte veche. Meir afirma186: „Deoarece, iatå, Tetragrama iese din tat, aça cum spune parabola, ca fiind tatål lor. Scholem explicå
indicå douå atribute pare a fi fost luatå dintr-o tradiÆie midraçicå cu prezenÆa sa çi în acest fel le susÆine. Totodatå, el este prezen-
celor douå tradiÆii. Cel puÆin concepÆia despre Tetragramå care Domnul este în acest caz o entitate care umple toate puterile lui
inversatå. Rabad, sau sursele sale, au creat probabil o sintezå a derate aici drept fii çi nepoÆi, sunt implicit çi forme sau puteri.
în surse vechi çi în Filon, în care prima serie de identificåri este oçtirile lui Dumnezeu, adicå Çevaot al såu. Aceste oçtiri, consi-
çi Elohim cu atributul de judecatå; 2) o altå tradiÆie, exprimatå Slava divinå este açadar una dintre puterile care alcåtuiesc
rabinicå oficialå care asocia Tetragrama cu atributul de îndurare o exclude [din oçtiri]“127.
privire la legåtura dintre numele divine çi atribute: 1) tradiÆia „Slava Domnului nu este una din oçtirile sale? Nu, [versetul] nu
este aceea cå Rabad, sau sursele sale, cunoçteau douå tradiÆii cu
Când autorul continuå explicând natura „slavei“, el afirmå:
soluÆie çi nici cea mai convingåtoare. O altå explicaÆie plauzibilå
lui Rabad, care a introdus o inovaÆie, înså aceasta nu e singura
çi susÆine totul.
apare ca fiind cu totul originalå. Schimbarea poate fi atribuitå tot çi nepoÆi; când fiii îi îndeplinesc voia, el vine în mijlocul lor
acest caracter schimbåtor era necunoscut, atitudinea de mai sus çi se uneçte cu?“ Poate fi comparat cu 126 un rege care are fii
så varieze. Våzutå în contextul surselor rabinice clasice, în care slava sa.“ Çi care este semnificaÆia lui „Sfânt care se îmbinå
cabalistul afirmå cå legåtura dintre nume çi atributele divine poate [adicå] „Domnul lui Çevaot care umple întregul påmânt cu
så se refere la unul sau la altul din cele douå atribute. Açadar, pomului: „Sfânt“ care se împreuneazå çi se uneçte cu toÆi125,
înÆelesul pasajului este cå fiecare din cele douå nume divine poate sa?“ „Sfânt“ este coroana cereascå: „Sfânt“ este rådåcina
atributul judecåÆii, iar Elohim la atributul îndurårii.“ În context, a lui: „Domnul lui Çevaot umple întregul påmânt cu slava
apare în textul lui Rabad. Potrivit autorului, „Iod He se referå la Care este [semnificaÆia lui]: „Sfânt, Sfânt, Sfânt“124 çi
Så trecem acum la examinarea unui detaliu specific care
listice185. gheli. Citim în Bahir123:
aceste douå atribute divine çi care a influenÆat primele texte caba- çi formele legate de acesta, incluzându-i çi pe cei çapte arhan-
o veche tradiÆie ebraicå incluzând o concepÆie sexualå despre este folosit pentru a indica puterea care a creat tronul çi, aparent,
de cercetare, meritå o examinare atentå ipoteza dupå care a existat nate mai sus priveçte numele Sabaot. Într-un text gnostic, acesta
materiale care så le poatå confirma. Dar chiar çi în stadiul actual O altå asemånare interesantå dintre Bahir çi textele menÆio-
raÆii sunt parÆial teoretice, e mai prudent så açteptåm gåsirea unor zåtoare.
perioadå a vieÆii sale184. Cum înså, deocamdatå, aceste conside- toare cu cele çapte zile çi, implicit, cu cele çapte planete corespun-

inserate în obiçnuita schemå antropomorficå, a fost adesea înÆeleaså vegheazå o alta superioarå“95; de aceea sunt çaizeci çi patru.
ca nucleu central al acestei tradiÆii. Acelaçi lucru este adevårat çi Dar mai lipsesc [încå] opt din cele çaptezeci çi douå de nume
pentru cercetarea çtiinÆificå: diferitele concepÆii despre Sefirot ale lui Dumnezeu, çi la aceasta [se referå] expresia „çi deasu-
sunt analizate într-o måsurå mult mai mare decât oricare altå temå pra lor o alta çi mai înaltå“96 – care sunt cele çapte zile ale
din Cabalå203. În pofida acestui interes deosebit, nu existå încå såptåmânii97. Dar [încå] mai lipseçte unul çi acesta e acela la
care [se referå] versetul: „Totuçi este un folos pentru Æarå“98.
un studiu exhaustiv al istoriei doctrinelor cabalistice cu privire la
Sefirot. ApariÆia numelor specifice ale Sefirot-urilor, a structurii
Numårul çaptezeci çi doi apare aici din suma 64+7+1, exact
çi funcÆiilor pleromei sefirotice sunt aspecte fundamentale ale
ca în textul gnostic. Numårul çaizeci çi patru este pus explicit în
unei interpretåri adecvate a Cabalei teozofice. Un studiu aprofun-
legåturå cu carul divin în Targum cu Iezechiel çi reflectå açadar o
dat al acestei tematici este açadar necesar. În paginile care ur-
tradiÆie ebraicå99. De altfel, în ambele texte, cele çaptezeci çi douå
meazå, vom trece rapid în revistå acest subiect, Æinând seama de
de forme rezultå din combinarea lui 6u+8. Legåtura dintre cele
anumite studii detaliate dedicate unor autori sau unor perioade.
çaptezeci çi douå de puteri çi carul divin pare a fi existat într-un
Primele interpretåri teozofice ale Sefirot-urilor sunt atestate, text cabalistic, un text din secolul al XIII-lea asemånåtor cu
în acelaçi timp, în Cabala provensalå, în Sefer ha-Bahir çi în pasajul citat mai sus din Bahir çi care l-ar putea avea ca autor pe
materialul esoteric påstrat în Sefer ha-Hohma a lui Eleazar din Moçe din León100. În acesta, pomul cosmic descris pe baza ter-
Worms. Relevante, datoritå elaborårii privind natura Sefirot-uri- minologiei din Bahir101 „îçi are102 rådåcinile în Liban103, care
lor, sunt unele pasaje din Bahir (deçi termenul ca atare este men- sunt (!) tronul de glorie, fie el binecuvântat; Libanul corespunde
Æionat numai rareori) çi din Comentariul la Sefer IeÆira al lui Libanului ceresc, iar rådåcinile sale sunt în numår de çaptezeci
IÆhak Orbul. Deçi numele Sefirot-urilor sunt similare, cele douå çi douå“. O paralelå interesantå apare într-un text compus cu un
texte par så provinå din tradiÆii teozofice diferite204. Sefer secol mai înainte. În Miçne Tora a lui Maimonide, intelectul celui
ha-Bahir prezintå pleroma sefiroticå dintr-o perspectivå miticå, care contemplå çi care çi-a eliberat gândirea de vanitåÆile acestei
în vreme ce IÆhak Orbul expune o teorie mult mai complexå despre lumi „se uneçte sub tronul [de glorie] ca så înÆeleagå acele forme
apariÆia Sefirot-urilor, ivite din profunzimile divine, concepÆie ce sfinte çi curate“104. Aici, ca çi în textul lui Moçe din León, for-
are o tendinÆå hotårât teoreticå, influenÆatå probabil de gândirea mele sunt asociate cu tronul de glorie. Este interesant så observåm
neoplatonicå. Cabaliçtii din Gerona au moçtenit ambele concepÆii. cå, potrivit lui Maimonide, contemplarea formelor echivaleazå cu
Ei au menÆionat pentru prima oarå teoriile din Bahir cu privire „intrarea în Pardes“105. Aceastå legåturå dintre tron çi forme
la Sefirot, våzute uneori ca puteri intradivine, iar alteori ca puteri apare implicit în Bahir, deoarece Æara menÆionatå în legåturå cu
sau forme extradivine; în concepÆiile din ProvenÆa, Sefirot sunt formele este identicå cu tronul de glorie106.
invariabil descrise ca fiind o structurå intardivinå. Tema centralå Termenul forma folosit pentru înger apare deja în scrierea
care caracterizeazå istoria conceptelor sefirotice constituie alter- Kuzari a lui Iehuda ha-Levi. Potrivit acestui teolog, existå douå
nanÆa dintre teoriile intradivine çi extradivine, aça cum istoria tipuri de îngeri: cei eterni çi cei creaÆi cu un scop precis. Primii
filozofiei este marcatå de teorii filozofice despre existenÆa ideilor sunt descriçi ca fiind „forme spirituale eterne“ çi sunt identici cu
în interiorul sau exteriorul minÆii divine. „slava lui Dumnezeu, care e totalitatea îngerilor çi a recipientelor
Teoriile din Gerona, cuprinse în lucrårile lui Barzilai, Ezra spirituale: tronul [de glorie], carul, firmamentul, Ofanim çi roÆile
din Gerona, Iaakov ben Çeçet çi Açer ben David din ProvenÆa, nu çi tot ceea ce este veçnic“107.
oferå un unic råspuns la problema esenÆei ultime a Sefirot-urilor. Nu numai cå autorul considerå drept forme pe îngerii veçnici,
De la începutul secolului al XIII-lea, s-au dat trei soluÆii princi- dar, ca în textele gnostice çi bahirice, termenul forma în sensul de

192 177
191 178
fost cel mai frecvent discutatå. Lista numelor Sefirot-urilor, un motiv asemånåtor cu motivul çapte plus unu care este condu-
Dintre toate subiectele din Cabalå, doctrina Sefirot-urilor a Originea lumii. Cu toate acestea, mi se pare cå surprindem aici
sau conducåtorul este Sakla, alias Ialdabaot, çi nu Sabaot ca în
IV. Diferite concepÆii despre Sefirot çilor såi: «Eu sunt zeul totalitåÆii».“ În acest fragment, creatorul
pentru sine çapte fii, androgini ca çi pårintele lor. Çi a spus urma-
fårå margini. Çi a meditat la crearea unor urmaçi114 çi çi-a creat
separatå în douå atribute202. tor, fiind androgin, a creat pentru sine un întins regat, o întindere
Æufim exista în „abisurile nimicului“ çi numai dupå aceea a fost lumii cu un fragment din Ipostaza arhonÆilor113: „Acest conducå-
tator clasic al Zohar-ului, aceastå unitate primordialå a lui du-par- forme. Propun så comparåm ideea exprimatå în tratatul Originea
douå nume divine, aça cum am våzut mai sus. Dupå un comen- alcåtuiesc pe heruvimi, existå o schemå specialå bazatå pe opt
douå aspecte, folosind versetul din Facere, 2,7, în care apar cele tezeci çi douå de forme. Putem afirma cå, în afara formelor care-i
Æufim. Mai mult, imediat dupå acest pasaj, Zohar-ul mai discutå arhangheli çi a celui de al optulea, Sabaot, ca parte din cele çap-
çi de judecatå – corespunde opiniei lui Rabad cu privire la du-par- Mi se pare necesar så dezvolt tema structurii celor çapte
numai dupå aceea au fost separate în douå atribute – de îndurare sfinte“ sub tronul de glorie.
AfirmaÆia cå cele douå aspecte au fost la origine unite çi cå lui Maimonide, cine intrå în Pardes gåseçte „formele pure çi
despårÆit, de o parte îndurarea, iar de cealaltå judecata“201. gnostic, cel de al optulea cer; în Bahir, Grådina Edenului. Potrivit
spune cå: „acestea erau unite, dar dupå aceea drumurile lor s-au aceçti heruvimi sunt puçi într-un loc care trebuie påzit: în textul
omului, care constituie entitåÆile superioare çi inferioare, Zohar-ul indicate cu numele de heruvimi. Mai mult, în amândouå textele,
citat-o. În legåturå cu cele douå aspecte formate dupå imaginea aça cum, în textul gnostic, cele çaptezeci çi douå de forme sunt
sie din Zohar, aflatå cu câteva rânduri mai sus de cea pe care am
În cel puÆin un caz, termenul forme echivaleazå cu heruvimi,
cepÆiei expuse în textul lui Rabad sunt încå prezente într-o expre-
pomul vieÆii»“112.
antropomorficå a celor douå aspecte. Mi se pare cå urme ale con-
decât aceea din Zohar, unde accentul este pus pe prezentarea Eden çi sabie de flacårå vâlvâitoare, så påzeascå drumul cåtre
evidenÆå – ca în textul lui Rabad – pare mult mai convingåtoare termenului «forme»? Cum e scris: «çi a pus heruvimi la est de
Iosef din Ramadan în care diferenÆierea sexualå transpare cu «så påzeascå drumul cåtre pomul vieÆii»“111. Care e semnificaÆia
ciatå cu cele douå nume çi atribute divine çi la terminologia lui dintre aceste cåråri este påzitå de cåtre o formå, aça cum e scris:
pasajul din Rabad în care semnificaÆia lui du-parÆufim este aso- minunate menÆionate în Sefer IeÆira110. Citim în Bahir: „Fiecare
în Midraç cu privire la du-parÆufim çi activitåÆile divine opuse la treizeci çi douå de forme corespund celor treizeci çi douå de cåråri
cele douå atribute divine. Trecerea de la concepÆiile exprimate tronului lui Sabaot –, tot Sefer ha-Bahir ne informeazå cå cele
divine în fragmentul din Rabad, în care mai sunt menÆionate çi nate în aceastå din urmå scriere – termenul heruvim çi localizarea
concepÆiei despre du-parÆufim, asociatå deja cu cele douå nume ca în textul gnostic. Ca så revenim la cele douå subiecte menÆio-
afirma cå teoria celor douå aspecte din Zohar este o elaborare a tradiÆie ebraicå care lega numårul çaptezeci çi doi de tronul divin,
puÆin parÆial, o tradiÆie miticå atestatå apoi în Cabalå. Cred cå pot Putem açadar så susÆinem cå în secolul al XII-lea a existat o
Mai existå un Midraç despre du-parÆufim care påstreazå, cel în Kuzari, întotdeauna legat de problema revelaÆiei109.
spatelui“200. mai remarcåm cå termenul forma/e – çura/çurot – apare frecvent
„O [iod] corespunde aspectului frunÆii sale, [çi] una aspectului tratatul gnostic Originea lumii citat în capitolul precedent108. Så
despre care am vorbit mai sus este interpretat dupå cum urmeazå: „tronul [de glorie]“ çi „car“ aminteçte motivul tronului pe car din
acestui text se aflå în Alfabetul lui Rabbi Akiva, unde versetul îngeri este legat de tronul de glorie. Mai mult, deosebirea dintre
pereche de elemente care reprezentau respectiv aspectul înduråtor cåtorul. Mai mult, în ambele tratate gnostice, numårul çapte apare
çi cel sever al DivinitåÆii. imediat dupå menÆionarea regatului care aparÆine conducåtorului.
Comparând aceastå schemå simbolicå cu o alta, cunoscutå Suntem açadar îndreptåÆiÆi så susÆinem cå amândouå textele au în
deja la sfârçitul secolului al XIII-lea, observåm cå, potrivit lui comun acelaçi motiv – conducåtorul plus cele çapte puteri. În
Iosef din Hamadan, cei doi heruvimi simbolizeazå Sefira Iesod çi Ipostazå, çapte la numår sunt fiii, çi nu formele.
Sefira Malkut, înÆelese cu toatå evidenÆa ca mireasa çi mirele. Så comparåm acum aceste douå texte gnostice legate între
Totuçi, aceste douå Sefirot, ca çi simbolurile lor umane, sunt în ele cu anumite fragmente din Sefer ha-Bahir. Citim într-o para-
general menÆionate de acelaçi cabalist ca Arik anpin çi, respectiv, bolå care vrea så ilustreze legåtura dintre cele çapte puteri divine
Zeir anpin190. Consider cå atare gen de simbolism trebuie så fie inferioare çi Çekina: „Un rege avea çapte fii; fiecåruia dintre ei
conceput ca o integrare a imaginii talmudice a heruvimilor, de- i-a dat un loc; le-a spus lor: «AçezaÆi-vå unul peste celålalt»“115.
scriçi cu expresiile „marele chip“ çi „micul chip“191, într-un con- Autorul explicå semnificaÆia acestor fii: „V-am spus deja cå Dum-
text în care se discutå chipul sau chipurile lui Dumnezeu çi chi- nezeu are çapte forme sfinte“116. Dispunerea specialå a fiilor, unul
purile superioare192. Açadar, folosirea perechii de epitete Arik çi açezat peste celålalt, permite o interesantå paralelå cu un alt text
Zeir asociate cu chipurile heruvimilor çi, în acelaçi timp, cu douå bahiric: „Care este [semnificaÆia] pomului pe care l-ai menÆionat?
atribute divine nu se îndepårteazå semnificativ de conceptele I-a råspuns: Acestea sunt puterile lui Dumnezeu, una peste alta;
legate de aceste subiecte din textele cabalistice mai vechi. Cu iar ele sunt asemenea unui pom“117.
toate acestea, aça cum a subliniat Scholem193, folosirea specificå Pe baza acestor afirmaÆii, putem susÆine cå formele lui Dum-
a lui Arik anpin çi a lui Zeir anpin ca simboluri ale celor douå
nezeu erau înÆelese fie ca puteri, fie ca fii; în alte fragmente,
Sefirot inferioare se îndepårteazå de interpretarea pe care o då
ultimul termen este legat de cele çapte zile ale såptåmânii118: „Ce
Zohar-ul acestor doi termeni pe care îi asociazå complexului con-
înseamnå [versetul]: «iar pe pui ia-i pentru tine»119? Rehumai
stituit de En sof çi Keter çi, respectiv, Sefirot-urile de la Hohma
la Iesod194 sau, potrivit altor texte zoharice çi lui Iosef Gikatilla, a spus: «Acei fii pe care ea i-a crescut», cine sunt ei? Cele çapte
cu Sefira Tiferet195. Aici apare problema dacå Iosef din Hamadan zile ale CreaÆiei.“ Într-un alt text, citim: „... ca numårul zilelor
a introdus o nouå interpretare a valorii celor douå simboluri, såptåmânii, ca så arate cå fiecare zi are o putere [care i-a fost
îndepårtându-se de simboismul deja existent în Zohar, sau el a datå]“120.
continuat în schimb o veche tradiÆie esotericå interpretatå de cåtre Açadar, fiii sau puterile sunt numiÆi peste cele çapte zile. În
Zohar într-un mod nou196. fragmentul menÆionat mai sus, luat din Bahir, aceste çapte zile
Så examinåm un pasaj din Idra Rabba care discutå aceste sunt enumerate printre cele çaptezeci çi douå de forme121. Dacå
douå aspecte197: „«Çi [Domnul Dumnezeu] a creat [pe om]»198. ecuaÆia celor çapte forme çi puteri este valabilå pentru fii, putem
De ce sunt douå iod [în cuvântul va-iiÆer, a creat?] [Ele se referå susÆine cå cei çapte urmaçi çi formele din textele gnostice sunt le-
la] secretul lui Attika kadiça çi la secretul lui Zeir anpin.“ Potrivit gate între ele. Mai mult, tradiÆia bahiricå privind conexiunea
acestui text, Biblia descrie crearea omului referindu-se la crearea dintre cele çapte zile ale såptåmânii çi puteri sau fii are implicit
a douå structuri antropomorfice superioare: Arik anpin sau Attika tråsåturi astrologice caracteristice, aça cum întâlnim în teoria
kadiça çi Zeir anpin, simbolizate de cele douå iod199. Mai mult, gnosticå despre cele çapte puteri care sunt legate de cele çapte ce-
menÆionarea celor douå nume divine în versetul biblic este aso- ruri122. În amândouå cazurile, conducåtorul, sau cel de al optulea,
ciatå cu natura acestor aspecte: Domnul – Tetragrama – se referå populeazå cerurile inferioare cu urmaçii såi; în textele luate din
la Attika kadiça, înÆeles ca aspect al îndurårii, çi Elohim se referå Bahir, o atare dispoziÆie este sugeratå de expresia „unul peste ce-
la Zeir anpin, înÆeles ca aspect al judecåÆii. O paralelå parÆialå a lålalt“, din care apare existenÆa unei ierarhii verticale, asemånå-
190 179
181 188
„cântecul treptelor urcuçului141. primii creçtini însemna pågân (n.t.).
pânå la tronul de glorie ei zboarå çi se-nalÆå cântând * Din lat. gentiles, pågâni. Pentru vechii evrei însemna stråin, iar pentru
urcå unul peste celålalt
çi sub ei treizeci de niveluri140... secolului al XI-lea, oraç în care a activat çi Rabad într-o anume
cunoscutå de cåtre Moçe ha-Darçan, renumit învåÆat din Narbona
ilustreazå asocierea dintre numårul treizeci çi îngeri139: Rabad. Dupå Abraham Epstein183, Midraç tadçe era o lucrare
chipul Tatålui. Un interesant fragment luat din Eleazar ha-Kallir acest material midraçic, ca çi Midraç tadçe, erau cunoscute lui
sunetele lor sunt „morphe“ çi „îngerii“ care contemplå necontenit Din punct de vedere istoric, nu este dificil så susÆinem cå
litere138 care alcåtuiesc „eonul nesubstanÆial“ sau du-parÆufim çi cepÆia cabalisticå.
îngeri. Dupå cum afirmå Marcu Gnosticul137, cele treizeci de atributele divine trebuie consideratå un pas important spre con-
este evidentå în textul gnostic unde literele sunt prezentate drept în textele midraçice, însåçi folosirea termenului în legåturå cu
o paralelå importantå privind convergenÆa dintre litere çi forme Deçi natura sexualå a acÆiunilor divine nu poate fi determinatå
men important din teozofia ebraicå prezentå în Bahir. Mai mult, descrierea atributelor divine ale lui du-parÆufim fåcutå de Rabad.
de la Qumran demonstreazå vechea tradiÆie a cel puÆin unui ter- analoge182. Calitatea acÆiunii divine este deosebit de apropiatå de
veche. Atestarea expresiei „forme ale lui Dumnezeu“ într-un text fizice181, interpretare susÆinutå de confruntarea cu texte midraçice
Este evident cå în acest caz Bahir a moçtenit o tradiÆie çi mai revelå legåtura termenului cu acÆiunea çi nu atât cu caracteristicile
verbului hakak („a grava“) împreunå cu sintagma „forme divine“. la Dumnezeu. O scurtå analizå a contextului acestui fragment180
çi în aceasta çi-a creat formele sale“136. Este ciudatå folosirea a omului, aratå aici un tip de coincidentia oppositorum raportatå
Bahir: „ Dumnezeu a sculptat literele Torei çi le-a gravat în spirit termenul du-parÆufim, care descrie, de obicei, natura hermafroditå
lui Dumnezeu“135. Aceastå expresie ne aminteçte o frazå din pentru Israel çi un parÆuf de tenebre pentru egipteni“179. Astfel,
presia çurot Elohim mehukako – probabil „[el?] graveazå formele a spus: [faptele divine] erau du-parÆufim: un parÆuf de luminå
haiim – „formele lui Dumnezeu cel viu“ – çi, imediat dupå, ex- Aceastå teorie este prezentatå în termenii urmåtori: „Hoçaia
douå rânduri, unul dintre ele incluzând expresia çurot Elohim de Israel, dar dåunåtoare faÆå de Gentili*.
gåsit la Qumran. Într-o tezå recentå, C.A. Newsom a descifrat tatea lui Dumnezeu sau revelaÆia lui este dublå: binevoitoare faÆå
ebraice. Aceastå folosire este înså atestatå într-un scurt fragment Cabala care-çi fåcea apariÆia. Potrivit unui text midraçic, activi-
acestea, nu s-a dat de nici o urmå a termenului çura în sursele sau alte tradiÆii iudaice asemånåtoare cu opiniile lui Filon, çi
pågâni, atribuiau evreilor folosirea termenului forma. Cu toate ebraice care så serveascå de intermediar între opiniile lui Filon,
subliniat Stroumsa, unii autori din vechime, atât creçtini cât çi Se pare cå existå o dovadå cu privire la existenÆa unor tradiÆii
vechimii terminologiei ebraice legate de forma. Aça cum a gåsim în Filon? Råspunsul meu la aceastå întrebare este negativ.
Så luåm, în fine, în consideraÆie o ultimå problemå, aceea a texte cabalistice reflectå o concepÆie paralelå cu aceea pe care o
antropomorficå134. Så fie doar o simplå coincidenÆå faptul cå unul dintre primele
corespunzåtori membrelor divine, formând açadar o structurå fenomenelogic de tradiÆia despre care vorbeçte Origen178.
vechi concepÆii ebraice despre îngeri çi care îi considera a fi tadçe çi în fragmentul lui Eleazar din Worms, ea fiind legatå
forme divine, o opinie care poate fi înÆeleaså în contextul unei Rabad fårå referire la heruvimi, poate fi admiså în texte ca Midraç
chipul Såu».“ Aceste puteri îngereçti sunt deci considerate çi ca cele douå nume divine sau cele douå atribute, gåsitå în textul lui
în om, aça cum s-a spus133: «cåci Dumnezeu a fåcut omul dupå natura lor sexualå. Cu alte cuvinte, sexualizarea relaÆiilor dintre
forme sfinte ale lui Dumnezeu çi toate îçi au corespondentul lor sugera cå çi cealaltå tematicå relativå la heruvimi poate så reflecte
divine. Autorul anonim afirmå într-un paragraf cå132 „existå çapte superior: acela al unei perechi de îngeri. Aceastå tradiÆie ne poate
separate, aça cum a fost Eva de Adam. În cea de a treia fazå, Worms162: „... ca unirea sexualå a bårbatului çi a tovaråçei [lui],
activitåÆile atât ale atributelor cât çi ale fiinÆelor umane reflectå, care era în Templu, ca så creascå rodnicia Israelului“163. Versetul
în consecinÆå, o colaborare esenÆialå între factorii opuçi. Toate din Cartea Regilor se referå în mod explicit la heruvimi, repre-
acestea sunt evidente în textul biblic, în privinÆa perechii de zentaÆi în acest fragment ca imagini dotate cu o funcÆie catali-
oameni, dar ele sunt evidente çi în textele midraçice în privinÆa zatoare pentru raportul sexual uman164.
relaÆiei dintre cele douå atribute. Înainte de a merge mai departe, aç vrea så rezum concepÆiile
Deçi Rabad nu o afirmå explicit, atributele, înÆelese din punct comune lui Rabad çi lui Eleazar din Worms. Amândoi teoreti-
de vedere sexual, sunt legate de numele divine: Tetragrama, care zeazå o triplå serie de corespondenÆe, în afara celor atestate în
simbolizeazå de obicei atributul îndurårii, reprezintå în versetul Midraç: în textul lui Rabad, ele Æin de cele douå nume divine, de
citat din Genezå judecata, pentru a aråta cå acÆiunile celor douå cele douå atribute divine, de Adam çi Eva; se remarcå explicita
atribute nu sunt separate. Putem atunci så tragem concluzia cå conotaÆie sexualå a fragmentului. Eleazar menÆioneazå cele douå
polaritatea paralelå a atributelor divine, a numelor divine çi a nume divine, douå atribute divine – indicate ca locuri – çi doi
sexelor aratå cå cele douå atribute divine çi cele douå nume sunt heruvimi. Motivul sexual apare într-o formå diferitå. Rabad
considerate ca fiind masculine çi feminine? enunÆå înså un principiu interesant, care nu se regåseçte în opera
Legåtura dintre cele douå nume divine çi atributele lor cores- scriitorului açkenaz: la început, înainte de separarea lor, exista un
punzåtoare, definite ca masculine çi feminine, este atestatå expli- singur atribut divin pentru a asigura colaborarea lor în viitor. Mi
cit într-un text midraçic. Dupå cum se spune în Midraç tadçe155,
se pare cå ambii autori, fiecare în felul såu, reflectå o concepÆie
„cei doi heruvimi de pe chivotul legii corespund celor douå nume
mai amplå care exista deja çi care conÆinea probabil temele din
sfinte: Tetragrama çi Elohim.“ Cum se çtie, tradiÆia talmudicå
citatå în numele lui Katina considera cå aceçti doi heruvimi sunt lucrårile lor. În ultimå analizå, principiul lui Rabad privind o
bårbat çi femeie156, uneori reprezentaÆi în actul de unire sexualå, unire originalå anterioarå unei separåri cu scopul colaborårii ar fi
alteori separaÆi157. Consider cå deosebirea dintre numele divine putut så existe legatå çi de motivul celor doi heruvimi, chiar dacå
corespunde diferenÆierii sexuale dintre heruvimi. Ceea ce este im- Rabad nu îi menÆioneazå clar.
plicit în Midraç este enunÆat explicit de cåtre un contemporan mai Înainte de a examina dezvoltarea acestei concepÆii în ve-
tânår al lui Rabad, Eleazar din Worms. Acesta citeazå din Midraç chime, doresc så citez o scurtå afirmaÆie a lui Çem Tov ibn Gaon,
tadçe fårå så dezvolte arugmentul sexual158 çi, într-o discuÆie mai ce poate fi datatå din 1325: „Adam çi Eva au fost creaÆi egali, –
amplå, menÆioneazå o corespondenÆå suplimentarå159: „Tetragrama du-parÆufim – îmbråÆiçându-se, ceea ce este reprezentat în mod
este înscriså pe tronul de judecatå çi, de asemenea, pe tronul de simbolic de forma heruvimilor“165. Descrierea androginå a heru-
îndurare çi pe fruntea heruvimilor, aça cum e scris160: «... al cårui vimilor nu mai apare în alte locuri, cel puÆin dupå câte çtiu eu.
nume e chemat în numele Domnului oçtirilor ce çade deasupra Dacå acest cabalist reflectå o tradiÆie mai veche, aceasta confirmå
heruvimilor», çi corespunzând acestuia sunt cele douå nume ipoteza mea: interpretarea lui Rabad, care cuprinde çi motivul he-
divine.“ Astfel, în afara corespondenÆei dintre numele divine çi ruvimilor, a fost efectiv dezvoltatå de cabaliçtii care i-au urmat166.
heruvimi, deja aråtatå în Midraç, mai gåsim în acest fragment çi Trebuie så remarcåm totuçi cå, în textul lui Rabad, Adam çi Eva
o aluzie la cele douå atribute divine, anume în cele douå tronuri, reprezintå respectiv atributul judecåÆii çi cel al îndurårii care
cel al judecåÆii çi cel al îndurårii. Aceste motive sunt explicit pre- trebuie så conclucreze. Aceste atribute reflectå atributele care vor
zentate çi în Paanea Raza a lui IÆhak ben Iehuda ha-Levi161. deveni în Cabala clasicå Sefira Ghevura çi Sefira Hesed. Cele
ConcepÆia sexualå din Talmud privind heruvimii este afir- douå puteri divine au fost înså reprezentate simbolic de cåtre heru-
matå limpede în Comentariu la Sefer IeÆira al lui Eleazar din vimi, cel puÆin începând cu epoca lui Ezra din Gerona, elevul lui
184 185
187 182
de Origen, relaÆia lor sexualå este proiectatå la un nivel metafizic femeia så asculte de bårbatul ei, iar viaÆa ei så depindå de el,
heruvimi înÆeleçi ca bårbat çi femeie. Potrivit tradiÆiei comunicate Adam149 çi Eva au fost creaÆi du-parÆufim150, astfel încât
important indiciu al valorii simbolice din concepÆia ebraicå despre sub numele de Rabad)148:
de cåtre Origen în numele unui învåÆat evreu – surprindem un parÆufim al lui Abraham ben David din Posquières (cunoscut çi
din aceastå perspectivå specialå – prezentatå în mod semnificativ primele texte care conÆin elemente teozofice: Secretul lui du-
bårbat çi femeie, simbolizaÆi de cåtre cei doi heruvimi177. Numai sa în textele cabalistice. Voi începe prin a analiza unul dintre
privire la existenÆa în vechiul iudaism a unei perechi de îngeri, du-parÆufim – natura dublå a omului primordial – çi interpretarea
fi susÆinutå de descoperirile, prezentate într-un studiu recent, cu cabalisticå legat de aceastå tematicå, adicå evoluÆia conceptului
îmi închipui cå Rabad se face ecoul unei vechi tradiÆii care poate priveçte anumite aspecte ale unui motiv semnificativ din teozofia
în textele din Talmud, din Midraç sau din Filon. Cu toate acestea,
ebraice privind erotismul çi sexualitatea147. DiscuÆia care urmeazå
bårbat çi femeie. Atare legåturå nu se regåseçte niciodatå explicit
çtiu eu, nu existå nici o analizå amånunÆitå a istoriei concepÆiilor
douå atribute sau cele douå nume divine corespunde aceleia dintre
unii le-au legat de personalitatea lui Moçe din León146. Dupå câte
de toate atestårile precedente: Rabad afirmå cå relaÆia dintre cele
înså un punct crucial care deosebeçte clar acest pasaj din Cabalå erotice çi sexuale. Acestea revin frecvent în operele cabalistice çi
atât atributul de bunåvoinÆå cât çi pe cel de judecatå176. Existå listice este reprezentatå de rolul important deÆinut de motivele
rândul lui, Rabad afirmå, ca çi Midraç, cå Tetragrama reprezintå Una dintre caracteristicile surprinzåtoare ale filozofiei caba-
fiecare din cele douå nume divine indicå cele douå atribute. La III. Du-parÆufim
vitåÆi comune a atributelor. În plus, Filon se referå la faptul cå
nezeu. Încå o datå, amândoi teologii discutå necesitatea unei acti-
separate, probabil dupå ce au format la început o unitate în Dum- çi forme.
çi Filon, acest cabalist susÆinea ipoteza cå puterile divine au fost tuitå din litere care, aça cum am remarcat mai sus, sunt çi îngeri
Rabad, citat mai sus, confirmå observaÆia lui Goodenough175. Ca interesant så notåm cå, în sistemul lui Marcu, Aletheia este alcå-
la vreo surså cabalisticå preciså, mi se pare cå fragmentul din emet) care desemneazå o claså superioarå de îngeri145. Este
care sunt masculinul çi femininul“174. Deçi nu face nici o referire mod greçit lui Ibn Ezra, menÆioneazå „formele de adevår“ (Çurot
vinå, în coborârea ei, este brusc separatå între dreapta çi stânga, acesta, autorul anonim açkenaz al lui Sefer ha-Haiim, atribuit în
armonie cu teoriile cabalistice ulterioare, dupå care puterea di- çi de anumite tipuri de îngeri. Abraham ibn Ezra çi, influenÆat de
Goodenough afirmå cå fragmentul din Filon „este clar în ca çi ha-Levi, prezintå formele ca fiind legate de tronul de glorie
înså o a patra care meritå un examen mai atent. aceastå calitate esenÆialå cu formele lui Iehuda ha-Levi. Barzilai,
se apre inutil så resping aceste trei afirmaÆii speculative. Existå mai curând sursa acestuia, sunt obiectul viziunii profetice, împart
cu privire la heruvimi ca fiind derivatå din gândirea lui Filon! Mi care nu pot fi identificate cu regatul îngerilor, dar care reprezintå
laÆiei gnostice“! În cele din urmå, el considera concepÆia rabinicå serafimi, pe fiinÆele sfinte çi pe îngerii slujitori. Formele cumplite,
divine „reflectå modul de gândire care se aflå în miezul specu- nile profetice“143. Ele au creat tronul de glorie144, pe Ofanim, pe
rabini“173. Goodenough susÆine deci cå ideea de unire a puterilor vura ca fiind „începutul formelor cumplite, contemplate în viziu-
Æiile iudaismului, aça cum sunt ele prezentate de obicei de cåtre Barzilai142, un vechi cabalist din Gerona, descrie Sefira Ghe-
tåtor, pasajele din Talmud includ concepÆii „total stråine de tradi- sunt consideraÆi a fi forme.
în paragraful din Katina citat mai sus172. Dar, spune acest cerce- Cum am remarcat deja, îngerii care se aflå dedesubtul tronului
concluzia cå aluziile lui Filon „apåreau explicit çi în Talmud“171, glorie sunt îngerii sau cel puÆin fåpturi asemånåtoare cu îngerii.
cu legendele rabinice legate de heruvimi, a ajuns mai târziu la Este evident cå aceste „trepte“ care se gåsesc sub tronul de
IÆhak Orbul, fiul lui Rabad167. Çi Ezra afirmå cå aceste douå Sefi- ca nu cumva el så meargå pe drumul [såu], iar ea så meargå
rot au fost concepute ca masculin çi feminin168. În consecinÆå, eu pe drumul [ei]; dimpotrivå, între ei trebuie så existe raporturi
aç pune ipoteza unei tradiÆii mistice, anterioarå atât lui Rabad cât de afinitate çi prietenie çi ei så nu se despartå unul de celålalt,
iar pacea så råmânå peste ei çi liniçtea în casa lor. La fel, în
çi lui Eleazar din Worms, potrivit cåreia cele douå atribute divine,
ceea ce îi priveçte pe „fåcåtorii de adevår“151, ale cåror acÆiuni
cele douå nume divine çi heruvimii erau înÆelese ca sizigii*. Co- sunt adevår. Secretul lui du-parÆufim se referå la douå pro-
respondenÆa dintre atribute çi numele divine era bine cunoscutå bleme: în primul rând, se çtie bine cå au fost emanate douå
în literatura rabinicå, aça cum era çi valenÆa sexualå a heruvimilor. contrarii, judecata severå çi opusul ei, îndurarea totalå. Çi dacå
Pentru a da substanÆå ipotezei noastre potrivit cåreia exista o nu ar fi fost emanate de cåtre du-parÆufim çi [dacå] fiecare ar
polaritate sexualå mai amplå a calitåÆilor divine într-o perioadå fi trebuit så-çi îndeplineascå acÆiunile separat potrivit caracte-
anterioarå primelor documente cabalistice, este necesar så gåsim risticilor lui, ar fi fost posibil så fie våzute ca douå puteri
o legåturå mai veche între heruvimi, nume divine çi atribute. În acÆionând [separat] fårå nici o legåturå cu partenerul såu çi
citatul luat din Midraç tadçe, am surprins o corespondenÆå parÆia- fårå ajutorul acestuia. Dar acum ele au fost create du-parÆufim,
lå între numele divine çi heruvimi, înså un text mai vechi, de pro- acÆiunile lor sunt îndeplinite în colaborare çi la paritate, în
venienÆå iudaicå, ne-ar putea ajuta la susÆinerea ipotezei noastre. unire totalå, fårå nici o separaÆie. Mai mult, dacå nu ar fi fost
create du-parÆufim, ele nu s-ar uni, iar atributul judecåÆii nu ar
Apropiat de textul lui Rabad este çi un interesant fragment
converge cu [acela al] îndurårii, nici acela al îndurårii cu
din Filon, examinat în amånunÆime de Erwin Goodenough. De- [acela al] judecåÆii. Dar cum au fost create du-parÆufim,
scriind natura specificå a heruvimilor, Filon afirmå cå ei repre- fiecare dintre ele så se poatå apropia de partenerul såu çi så se
zintå atributele divine169: uneascå cu el, iar dorinÆa sa este så se uneascå cu dragå inimå
Deoarece este necesar ca puterile, cea creatoare çi cea cu partenerul såu, aça încât Tabernacolul så fie unul152. O do-
regeascå, så se uite una la cealaltå pentru a-çi contempla fru- vadå a acestei [påreri] poate fi gåsitå în numele [divine] care
museÆea, iar în acelaçi timp så fie în acord pentru beneficiul se referå unul la celålalt, deoarece Iod He se referå la atributul
lucrurilor care au fost create. În al doilea rând, deoarece judecåÆii, iar Elohim la atributul îndurårii, ca în [versetul]:
Dumnezeu, care este unul, este atât Creator cât çi Rege, „Atunci IHWH a slobozit peste Sodoma çi Gomora ploaie de
puterile, prin natura lor, deçi separate, se unesc din nou. pucioaså...“153 „IHWH a slobozit ploaie“ [înseamnå] cå a
Deoarece era util, într-adevår, ca ele så fie separate pentru ca trecut de la un atribut la alt atribut.
una din ele så aibå funcÆia de creator, iar cealaltå de condu-
cåtor, din moment ce aceste funcÆii sunt diferite. Iar puterile Se pare cå cele douå atribute divine sunt considerate a cores-
erau reunite într-un alt mod, prin juxtapunerea numelor170, punde naturii hermafrodite a omului primordial, care a fost sepa-
pentru ca puterea creatoare så poatå fi asociatå cu cea regalå, rat ulterior în entitate masculinå çi entitate femininå. Ne gåsim
iar cea regalå cu cea creatoare. Amândouå tind cåtre locul açadar, implicit, în faÆa unui proces cu trei faze care se petrec în
îndurårii. Pentru cå dacå Dumnezeu nu ar fi fost înduråtor acelaçi timp în interiorul sistemului care emanå çi la nivel istoric.
faÆå de lucrurile care existå acum, nimic nu ar fi fost creat cu Prima fazå androginå este evidentå din povestirea biblicå. Aceste
ajutorul puterii creatoare, çi nimic nu ar fi fost rânduit cu douå atribute par a fi existat la un nivel superior sau la un nivel
ajutorul puterii regale.
divin înainte de separarea lor154. În aceastå fazå iniÆialå, cele douå
Goodenough, care discutå acest fragment într-una din pri- atribute aflate în opoziÆie sunt pregåtite pentru un anumit tip de
mele sale lucråri, By Light, Light, fårå så-i gåseascå asemånårile colaborare, care ar fi fost imposibilå dacå aceste atribute ar fi
apårut separat sau dacå ar fi avut origini diferite. În cea de a doua
* Din gr. suzugia – unire, asamblare, unire sexualå, cuplu, pereche (n.t.). fazå, potrivit interpretårii din Midraç, cele douå atribute au fost
186 183
193 208
atributele, care par a fi separate, nu sunt [deloc] separate, tarea schemei filozofice a lui Abulafia, trebuie så notåm un
lucru; deoarece toate lucrurile [adicå Sefirot-urile] çi toate înålÆarea acestuia cåtre Divin355. Înainte de a påråsi reinterpre-
flacåra nu poate så existe singurå, ci numai cu ajutorul unui atrågând asupra misticului spiritualitatea din înalt, çi nu atât prin
limbi de foc provin din tåciunele aprins, care e unul, deoarece cator pentru concepÆia ermeticå dupå care unirea poate fi obÆinutå
„Sfârçitul lor se aflå în începutul lor“: aça cum multe literele divine. Fragmentul citat mai sus este un exemplu edifi-
pronunÆii çi meditaÆia asupra literelor, pot så atragå emanaÆiile sau
cabaliçti. IÆhak sublinia perfecta unitate a pleromei sefirotice: sau a tehnicii cu ajutorul cåreia cabaliçtii, folosind combinaÆii,
în textele lui IÆhak Orbul çi, sub influenÆa lui, în lucrårile altor leazå asupra naturii acestor Sefirot, ci numai asupra mijloacelor
çi care formeazå structura DivinitåÆii apare cu toatå probabilitatea naÆia care coboarå din Sefirot-urile superioare. Abulafia nu specu-
tåÆii. Prima indicaÆie a celor zece Sefirot înÆelese ca entitåÆi divine datoritå cårora el este în måsurå så primeascå sau så capteze ema-
care cu greu pot fi interpretate ca fåcând parte din esenÆa Divini- celor zece Sefirot, adicå al atributelor intrinseci naturii omului,
Sefer ha-Bahir, unde structura antropomorficå cuprinde opt puteri Pentru Abulafia, unirea misticå trebuie obÆinutå cu ajutorul
Sefirot înÆelese ca parte a structurii divine, concepÆie absentå din
mai sus. Aceastå poziÆie a generat concepÆia despre cele zece arbore çi så fie în mâna ta ca un singur lucru“354.
puteri, zece la numår, exista deja în vechime, aça cum am våzut så le apropie una de alta încât ele så formeze un singure
AfirmaÆia cå anthropos-ul divin cuprinde o pluralitate de rot-urile çi ordinea celor douåzeci çi douå de litere, çi „apoi
çi numele såu unul singur“ (...), dacå aça vor rândui Sefi-
1. Sefirot ca esenÆå a DivinitåÆii tul, çi, în acea zi, Tetragrammaton va fi unul singur çi tot aça
Tetragrammaton va fi Domnul Împårat353 peste tot påmân-
uni cu ea, „çi aça Cortul va fi o singurå bucatå“351, „çi352
interpretare: concepÆia umanå sau psihologicå despre Sefirot. [entitate] spiritualå [se va întoarce] la esenÆa [ei]350 çi se va
se va întoarce la rådåcina ei çi se va uni cu aceasta349 çi fiecare
dominanÆi ai teozofiei cabalistice. Voi examina, în fine, o a patra realitatea s-a transformat348, çi ca o consecinÆå, fiecare ramurå
çi ca recipientele çi instrumentele ei, a devenit unul dintre factorii rate au fost reunite346, iar cele unite au fost despårÆite347 çi
atunci coexistenÆa Sefirot-urilor, înÆelese ca esenÆe ale divinitåÆii nicie, deoarece au fost considerate drepte, iar [entitåÆile] sepa-
tåri opuse au fost unificate în teozofia lui Moçe Cordovero çi de ei344 vor fi, cu siguranÆå, cunoscute345 çi påstrate pentru veç-
cristalizat în concepÆii independente. Mai târziu, aceste interpre- intelectuale çi puterea miresei343; iar numele ei çi esenÆa
XVI-lea, aceste poziÆii iniÆiale, prezentate drept conflictuale, s-au devekut çi la sårut342, literele divine le vor miçca pe cele
rioarå, la sfârçitul secolului al XV-lea çi începutul secolului al a nesaÆului såu çi a puternicei sale exaltåri de a ajunge la
Cabalei. Este interesant de notat cå numai într-o perioadå ulte- centrårii susÆinute, a marii sale puteri, a marii sale dorinÆe,
folosite de diverçi autori pentru a sublinia etapele de început ale sei de a primi influxul de la puterea mirelui, în virtutea con-
concentrårii [sale]341, [îndreptatå] spre a pregåti puterea mire-
mentul imanent al DivinitåÆii205. Voi descrie pe scurt expresiile
tuale339, iar [literele] emanate sunt divine340 (...) Çi din pricina
naÆia divinå în interiorul realitåÆii create; ele constituie açadar ele- sunt spirituale [prin naturå], iar literele [mentale] sunt intelec-
care acesta este transmis lumilor inferioare; 3) Sefirot sunt ema- rece literele scrise sunt ca niçte corpuri, iar literele pronunÆate
çi conducerea lumii, fie ca recipiente ale influxului divin, prin influx de care el så fie conçtient338. Aceasta se întâmplå deoa-
strâns legate de Divinitate, fie ca instrumente ale ei pentru crearea så le înÆelegi, pânå când cabalistul expert va obÆine din ele un
„Sefirot ca esenÆå“; 2) Sefirot nu sunt divine în esenÆå, deçi sunt Çi este necesar så te concentrezi mental337 [pentru a ajunge]
pale: 1) Sefirot fac parte din natura divinå çi Æin de esenÆa divinå, Sefirot-urilor sale335, care sunt cele zece atribute ale sale336...
potrivit cåreia „cele zece Sefirot sunt esenÆa însåçi a Creatoru- omului inferior. Cu toate acestea, nu ar fi vorba decât de o reflec-
lui“220. Chiar çi posibilitatea ca între regiunile cereçti så nu existe tare a decadei superioare, al cårei caracter divin sau cosmic este
nici un fel de deosebire, afarå de „punctul de vedere al receptori- evident. Açadar, voi examina pe scurt concepÆia despre Sefirot
lor“, este respinså cu eticheta de nominalism lipsit de semnifi- våzute ca procese psihologice sau calitåÆi umane.
caÆie221. Recanati cunoçtea bine atât Cabala alcåtuitå de discipolii Interpretarea psihologicå a Sefirot-urilor apare limpede în
lui Nahmanide, cât çi pe aceea reprezentatå de texte legate con- Cabala extaticå300, iar mai târziu în hasidism. Acest fenomen este
ceptual de terminologia din Iiun222. Putem vedea, în concepÆia lui probabil legat de interesul foarte mare, comun celor douå miçcåri,
Recanati privind natura Sefirot-urilor înÆelese ca esenÆå a divini- faÆå de formele radicale de devekut. Când un sistem mistic deter-
tåÆii, cristalizarea vechii terminologii în terminologia care avea så minat se centreazå pe experienÆe interioare mai mult decât pe
devinå formula clasicå: Sefirot înseamnå aÆmut. Este interesant activitatea teurgicå, entitåÆile care trebuie activate nu mai sunt
de remarcat cum, de la sfârçitul secolului al XV-lea, cabaliçtii care acele Sefirot divine, existente în mod obiectiv, ci mai curând
au adoptat poziÆia esenÆialistå nu numai cå au folosit definiÆia lui Sefirot-urile umane spirituale.
Recanati, referindu-se clar la argumentele lui pentru respingerea În tratatul såu Sitre Tora, Abulafia opereazå o distincÆie între
acestei teorii, dar uneori au interpretat-o pentru a-çi întåri argu- cele „zece elemente“, constituind „existenÆa corpului såu care
mentele223. provine din [entitåÆile] inferioare“ çi „cele zece entitåÆi care apar-
Înainte de a încheia aceastå scurtå trecere în revistå a concep- Æin sufletului såu [provenite] din [entitåÆile] superioare“, deoarece
Æiilor esenÆialiste despre Sefirot, aç vrea så prezint o versiune „lumea a fost creatå cu ajutorul a zece maamarot, çi vezi [cum]
specificå de o importanÆå capitalå pentru aceastå categorie, aceea trupul çi sufletul au fost gravaÆi de cåtre iod“302. Mai mult,
a Zohar-ului çi a lui Moçe din León. Deçi concepÆia esenÆialistå Abulafia mai menÆioneazå çi secretul „sufletului care conÆine zece
presupune o naturå mai dinamicå a Sefirot-urilor decât cea care havvaiot superioare provenind din cele cereçti“303. Nu este clar
le atribuie un rol instrumental, existå çi concepÆii esenÆialiste sta- în aceastå lucrare semnificaÆia exactå a celor zece havvaiot;
tice sau mai paradigmatice, ca acelea care identificå Sefirot-urile aparent, e vorba de concepte suprasefirotice necreate304. MulÆi ani
cu ideile platonice din mintea divinå224. Teozofia din Maareket dupå scrierea lucrårii Sitre Tora, Abufalia a afirmat în scrisoarea
ha-Elohut, care urmeazå formulårile lui Çem Tov ibn Gaon, neagå sa Ve-zot li-lihuda305 cå omul este „ultima alcåtuire306 compuså
clar orice schimbare a Divinului225 çi, în consecinÆå, çi a Sefi- care cuprinde toate Sefirot-urile, al cårui intelect este Intelectul
rot-urilor226. Aceastå respingere categoricå a dinamismului intra- Activ307; când îi vei dezlega nodurile308, vei gåsi o singurå unire
divin reprezintå o poziÆie radicalå în cadrul concepÆiei esenÆialiste. cu acesta [adicå Intelectual Activ] çi chiar prima emanaÆie, care
PoziÆia mai tradiÆionalå este atestatå în Zohar çi în scrierile lui este gândul.“ Açadar, faptul cå omul cuprinde în el zece Sefirot
Moçe din León. Deçi concepÆia esenÆialistå este determinantå este înÆeles ca fiind în legåturå cu posibilitatea de a obÆine unirea
pentru teozofia lor, aceste texte subliniazå totuçi dinamismul misticå, prin eliberarea Sefirot-urilor spirituale, sau puteri, de
constant al Sefirot-urilor. În legåturå cu aceasta, vor fi suficiente legåturile lor materiale, permiÆându-le så urce în domeniul
câteva exemple. Aflåm, de pildå, din Çekel ha-Kodeç al lui Moçe spiritului çi så primeascå de acolo o binecuvântare spiritualå309.
din León227: Expresia „prima emanaÆie, care este gândul“ trebuie înÆeleaså în
mod alegoric çi nu teozofic, aça cum aflåm dintr-un alt important
Secretul lumii ascunse çi al tuturor entitåÆilor ei ascunse fragment din aceeaçi scrisoare310:
çi tåinuite este [aça cum face aluzie versetul]: „Fåpturile aler-
gau înainte çi înapoi“228... Çi dacå vei pune un lighean plin cu Maeçtrii Sefirot-urilor le cheamå pe nume çi zic cå nu-
apå în faÆa „ochiului“ soarelui çi-l vei agita, vei observa pe zid mele primei Sefira este „gând“; la aceasta, ei adaugå un alt
196 205
195 206

deschis concepÆiei esenÆialiste despre Sefirot. El criticå concepÆia abstract (n.t.).


oarå în textele lui Menahem Recanati, primul care s-a opus * De la a ipostazia, a atribui consistenÆå de realitate unui concept
cunoaçtem pânå acum, se pare cå folosirea lui apare pentru prima
care se apropie cel mai mult de forma clasicå aÆmut219. Dupå câte vitåÆile umane322:
Termenul ebraic redat de mine prin „esenÆå“ este tot aÆmo, nou întregul domeniu al Sefirot-urilor ca referindu-se la acti-
În tratatul såu, Maftea ha-Sefirot, Abulafia interpreteazå din
nezeu, „Sufletul tuturor sufletelor“. legåtura dintre om çi Dumnezeu sau dintre mireaså çi mire321.
unire armonioaså çi toate sunt numite „Suflet“, iar Dum- zofic, referitoare açadar la relaÆii intradivine, ci referindu-se la
tat fie-i numele, pentru slava lui, çi de la ele ne vine o singurå care au evidente valenÆe sexuale, trebuie înÆelese nu la nivel teo-
Toate aceste Sefirot au fost create de Dumnezeu, binecuvân- cåtre aspecte tot mai corporale ale omului. Ultimele douå Sefirot,
rare, cu excepÆia acÆiunilor care de la ele provin cåtre noi218. mai degrabå exterioarå – îndurarea – continuând apoi, treptat,
toate sunt o singurå måreÆie, fårå nici o împårÆire sau sepa- transforma apoi în înÆelepciune çi înÆelegere, apoi într-o calitate
Sefirot sunt puteri separate, de cea mai mare simplitate, çi rioarå în care gândirea umanå ascunså „coboarå“, pentru a se
om“217, imaginea întregii måreÆii... Deoarece toate aceste intrå în contact cu gândirea umanå – în activitatea fizicå çi exte-
referå când spune „iar sus pe acest tron era ca un chip de aceasta este reprezentatå ca o traducere a gândirii divine – care
omului. ÎnÆelege aceasta, deoarece Iezechiel la acest lucru se practica teurgicå sau gnoza teozoficå. În textul lui Abulafia,
Dumnezeu, aça cum elementele omului se aflå înlåuntrul çi cå Abulafia considerå cå scopul ei este unirea misticå çi nu
...Sefirot-urile, care sunt, ca så spunem aça, esenÆa lui
schemå este prezentatå ca o înÆelegere superioarå a Sefirot-urilor
psihologice, în parte trupeçti. Vreau så subliniez faptul cå aceastå
ale cercului Iiun216:
tal ipostaticå*, atribuindu-i o ierarhie de acÆiuni umane, în parte
Sefirot, un tratat în care gåsim concepÆii asemånåtoare cu acelea
Abulafia reinterpreteazå açadar ierarhia teozoficå, fundamen-
ca esenÆå divinå çi care se aflå în Comentariu despre cele zece
regåseçte çi într-o interesantå descriere a Sefirot-urilor, înÆelese „mireasa sa“320.
„esenÆa lui Dumnezeu“. Termenul folosit este aÆmo, care se „mire“319, iar esenÆa sa este cauza regalitåÆii sale, numitå
subliniez cå cele zece Sefirot sunt definite în acest text drept sale, iar splendoarea sa este cauza esenÆei sale care este numitå
este analogå cu aceea din cercul Iiun215. Mi se pare important så este cauza victoriei sale318, çi victoria este motivul splendorii
Cum a remarcat Scholem, terminologia din aceastå scrisoare såu; çi teama ei316 este cauza frumuseÆii sale, çi frumuseÆea sa
cauza îndurårii ei, îndurarea ei este cauza cinstirii Creatorului
ei, înÆelepciunea ei este cauza înÆelegerii ei, înÆelegerea ei este
Creatorului çi imaginea sa214.
umanå. Çi se çtie cå gândirea umanå este cauza înÆelepciunii
sunt] cele zece Sefirot... Cele zece Sefirot Belima sunt esenÆa
divin315 pe måsura capacitåÆii umane çi potrivit cu natura
lucirii sale çi a frumuseÆii sale, imaginea sa çi esenÆa sa [care
mai desåvârçitå çi numai ea uneçte gândul omenesc cu cel
e un semn mare [care ne îngåduie] så înÆelegem måreÆia strå- adâncimile gândului omenesc nu existå o alta mai profundå çi
lui, imaginea lui çi el însuçi, toate sunt el, deoarece numele lui acesteia313; calea numelor este atât de profundå314, încât în
cunoscut nici planul såu; înså, din Cabalå am aflat cå numele [divine] au o intenÆie [cu totul] diferitå, cu totul superioarå
Aça cum e necunoscutå esenÆa lui Dumnezeu, aça nu este Sefira din Sefirot-urile Bellima312. Dar maeçtrii numelor
numi „aerul primordial“311 (...), çi aça va face pentru fiecare
cabalist obscur, Iosef ben Mazah, citim: (...) iar [maestrul Sefirot-urilor] va adåuga un alt nume çi-l va
scrisului care o conÆine, lui Nahmanide de cåtre studentul unui Keter Elion, deoarece coroana este açezatå pe capul regilor
scrisoare copiatå de Çem Tov ibn Gaon çi trimiså, conform manu- nume pentru a explica semnificaÆia lui, pe care-l numesc

deoarece toate [nu] sunt decât un singur lucru, aça cum [a fost] Influxul råspândit de la cel care enumerå [Sefirot-urile]323
începutul lor, care uneçte totul „într-un singur cuvânt“206. este cuprins în çi trece de la alef la iod,de la prima la cea de
a zecea Sefira, adicå de la „gând“ la „judecatå“ çi, [numai]
Lumea separaÆiei existå numai sub aceastå lume unificatå a parcurgându-le, gândirea umanå va fi dreaptå324. Aceasta
Sefirot-urilor207. Fragmentul ne permite så afirmåm cå poziÆia teo- înseamnå cå înÆelepciunea va apårea din gândire, iar înÆele-
logicå a lui IÆhak se apropie de aceea numitå mai târziu teoria Sefi- gerea va apårea din gândirea înÆeleaptå; iar din gândirea
rot-urilor ca esenÆå divinå. Autorul nu a folosit terminologia din înÆelepciunii çi înÆelegere, [va apårea] måreÆia325, care este
perioada ulterioarå care afirma explicit identitatea dintre pleroma atributul lui Hesed, iar cei care se gândesc la ele vor deveni
mari; çi dincolo de toate, [va apårea] Ghevura, iar puterea
sefiroticå çi Divin. Cum vom vedea mai departe, discipolii cei mai celui care gândeçte va spori, deoarece el crede cå este cel ce
apropiaÆi ai lui IÆhak – nepotul lui, Açer ben David çi Ezra din Ge- numårå Sefirot-urile326. Iar din ele va apårea adevårul, çi ime-
rona – au acceptat cu toÆii teoria expuså în Bahir despre Sefirot-uri diat apoi frumuseÆea327 se va revela cu vigoare328, çi va face
våzute ca instrumente çi recipiente; astfel, ei au introdus aceastå în aça fel încât omul care ajunge la ea så fie mândru de ea çi
concepÆie în Cabala din Gerona. Versiunea clasicå despre Sefirot de profeÆie, potrivit adevårului. Cu toate acestea, profeÆia [cu-
ca esenÆå divinå a fost probabil elaboratå de cåtre çcoala cabalisticå prinde] trepte de înÆelegere, çi astfel oricine înÆelege adevårul
a lui Nahmanide. Un urmaç al esoterismului lui Nahmanide, Çem este asemenea lui Iacov, stråmoçul nostru, aça cum e scris:
Tov ibn Gaon, se exprimå în urmåtorii termeni208: „Påstreazå credincioçia fågåduitå lui Iacov“329... Iar natura
victoriei apare cu necesitate din adevår, çi oricine cunoaçte
Înainte de toate, maeçtrii mei m-au avertizat så må Æin adevårul poate så supunå chiar çi orânduirea planetelor çi a
departe de trei lucruri: corporalitate, diviziune çi pluralitate, stelelor350, çi atunci va fi binecuvântat cu numele El Çaddai,
atât în vorbå cât çi în gând, deoarece, în ciuda faptului cå noi iar victoria va produce din ea însåçi strålucire, ca în versetul:
menÆionåm atributele çi numele Sefirot-urilor, o facem pentru „Då-i din slava ta331“ (...) Iar cea de a noua Sefira (...) este
a ne referi la ele çi nu pentru a le despårÆi. Dar el e unul, unit numitå cu numele de kol neçama isedo be-Iah332 (...) çi este
cu ele toate, aça cum intelectul cu inteligibilele [sale]209, ca izvorul influxului çi al binecuvântårii (...) çi a zecea Sefira
jåraticul aprins unit cu flacåra. este Çekina, al cårei nume este „dreptate“ (....) çi din aceste
consecinÆe ascunse în Sefirot – potrivit înÆelegerii [unora]
despre ele çi potrivit forÆei pe care unii au primit-o de la ele
Aceastå discuÆie a fost dezvoltatå ulterior în cel de al doilea çi care depinde de cunoaçterea numelor lor adevårate –,
capitol din Maarehet ha-Elohut, lucrare clasicå care expune puterea unui profet va depåçi çi va deveni mai mare decât
teoria conform cåreia Sefirot-urile sunt identice cu Divinul210. puterea altui profet.
Autorul tratatului insistå în repetate rînduri asupra faptului cå
Sefirot-urile „sunt Divinul“211. Dupå cum spune cabalistul ano- ÎnÆelegerea numelor divine adevårate este sursa experienÆelor
nim, orice diferenÆå ar exista între atributele divine, acestea tre- mai înalte, concepute ca trepte ale profeÆiei. Cu toate acestea,
buie înÆelese din punctul nostru de vedere sau, cum susÆine el, Sefirot-urile însele sunt interpretate ca procese umane.
„din punctul de vedere al receptorilor“212, folosind o binecu- Potrivit unui alt fragment din Abulafia, interesul pentru Sefi-
noscutå formulå neoplatonicå213. rot este våzut ca având drept scop devekut, datoritå lor. Într-o
Deçi aceastå concepÆie despre Sefirot, ca parte organicå a scrisoare, el afirmå333:
esenÆei divine, este clarå, termenul specific, acceptat mai târziu
pentru cå a fost considerat ca înglobând esenÆa acestei teorii, aÆ- Omul se poate uni cu orice Sefira cu ajutorul esenÆei334
mut („esenÆå“) nu apare în çcoala lui Nahmanide. Totuçi, într-o influxului care se råspândeçte din emanaÆiile lui asupra

194 207
197 204
de contemplare este dinamicå par excellence. Dificultatea de a spaniole, Ezra vorbea deja despre cele zece Sefirot în interiorul
surselor menÆionate mai sus. Teozofia revelatå de aceastå tehnicå pos-ul cosmic este çi o decadå. În fazele de început ale Cabalei
pentru a obÆine un proces dinamic de reflectare este specificå tradiÆie iudaicå, atestatå de surse gnostice, potrivit cåreia anthro-
Gikatilla ne aratå în mod concludent cå indicaÆia de a agita apa mente în om. Cum am remarcat, acest motiv poate fi raportat la o
nåtoare întâlnitå în hasidismul açkenaz sau în lucrårile lui Iosef jat o altå concepÆie veche care postuleazå existenÆa a zece ele-
folosesc contemplarea luminilor din apå çi folosirea foarte asemå- ca nivel superior al DivinitåÆii. Cercetåtorii moderni par a fi negli-
tic. O comparaÆie între modul în care Moçe din León çi Zohar-ul relaÆia dintre Sefirot, våzute ca esenÆe sau instrumente, çi Sefirot
potrivit autorului232 çi Zohar-ului233, reflecå dinamismul sefiro- ha-Bahir çi sistemele teozofice ulterioare au pus în evidenÆå
lor închiçi care genereazå o luminå çi o culoare interioare care, divinå în lume cu ajutorul celor zece Sefirot sau havvaiot. Sefer
firmatå de descrierea lui Moçe din León legatå de miçcarea ochi- Aça cum am våzut, teologii açkenazi au analizat imanenÆa
neçte de douå ori în versiunea aramaicå a Zohar-ului, çi este con-
Æiei“. Metafora luminii oscilante reflectate de apa agitatå se întâl- 4. Sefirot în om
„lumea ascunså“, dar probabil çi cu expresia „începutul emana-
çi în entitåÆile sale, la care se face referinÆå nu doar cu expresia
care se petrec în regatul Sefirot-urilor, în special în Sefira Bina, noastrå sau legatå direct de ea.
tura vie“ a lui Iezechiel, adicå puterile îngereçti; çi acele procese tuiesc „lumea zåmislirii“ (Olam ha-Asiia), identicå cu lumea
niveluri: cel al Merkava, unde entitåÆile dinamice reprezintå „fåp- despre existenÆa unei serii inferioare de zece Sefirot, care alcå-
Doresc så subliniez cå Moçe din León se referå la douå despre imanenÆa Sefirot-urilor e transformatå datoritå teoriei
lumi, fiecare dintre ele cuprinzând zece Sefirot. Açadar, concepÆia
ea în acest loc care e începutul emanaÆiei230. crårile lui IÆhak din Acra se vorbeçte despre un sistem de patru
fuge dupå ea ca s-o prindå, dar nu o prinde (...) Aça se aflå de Sefirot. Fratele lui se referå la patruzeci de „emanaÆii“. În lu-
îndepårteazå iute de acel loc çi apare din nou în altul. Iar omul lui Isaak ben Iaakov ha-Kohen, cunoaçtem un sistem de treizeci
într-alt loc. Când omul crede cå a prins aceastå luminå, ea se dominantå o structurå sefiroticå mai elaboratå. Datoritå scrierilor
într-un loc çi imediat pleacå de acolo çi se duce så stråluceascå Sefirot, în a doua jumåtate a secolului al XIII-lea a devenit pre-
agitarea apei dintr-un lighean, pentru cå lumina stråluceçte struit ierarhii relativ simple, cuprinzând unul sau douå niveluri de
înÆelegere çi de oprire [a ei] (...) aça cum lumina apare din vant din teozofia cabalisticå. În vreme ce primii cabaliçti au con-
Contemplarea e perfectå numai datoritå unui [proces de] Sefirot-urilor trebuie înÆeles în contextul unui fenomen mai rele-
Faptul cå sunt puÆine analize privind natura imanentå a
buitå lui Moçe din León: him299, ea se referå chiar la Dumnezeu.
necontenit al lumii cereçti229. Potrivit unei lucråri fårå titlu, atri- în primele lucråri ale lui Gikatilla ca çi în autorul lui Ner Elo-
de ape care reflectå lumina soarelui, simbolizând dinamismul puså în legåturå cu voinÆa divinå296, în vreme ce în Abulafia297,
înÆelege natura unui atare univers, putem crea o miçcare continuå des formula „El este în tot çi totul este în el“. În Ibn Latif, ea este
simbol pentru Sefira Bina, simbol care revine frecvent. Pentru a în concepÆia lui Ibn Latif, cât çi în Cabala extaticå revine foarte
În lucrårile lui Moçe din León, lumea ascunså reprezintå un însoÆesc conceptul de Sefirot considerate ca puteri imanente. Atât
Doresc så subliniez semnificaÆia formulårilor panteistice care
oscilatorii.
înapoi çi nimeni nu le poate opri, din cauza iuÆelii miçcårii lor timp çi în suflet [literalmente: „lume, an çi suflet“]295.
splendoarea oglinzilor care strålucesc; ele se duc înainte çi lumii... Çi sunt zece atribute çi ele sunt separate în spaÆiu, în
lucrarea spiritului, sau putere, în cele çapte Sefirot255. El nu ben David. Acest cadru al teozofiei Cabalei de la origini demon-
conÆine numai spiritul divin, dar çi acÆioneazå datoritå influenÆei streazå existenÆa unor tradiÆii divergente cu privire la un subiect
sale. Så observåm açadar convergenÆa celor douå semnificaÆii ale fundamental ca acela al naturii Sefirot-urilor. Putem açadar så
lui keli: o Sefira dintre cele çapte Sefirot inferioare primeçte, ca tragem concluzia, foarte importantå, cå diferenÆele conceptuale
un recipient, influxul divin, dar în felul acesta devine çi un instru- semnificative examinate aici ar fi putut exista printre cabaliçtii
ment. Dupå Ezra256 çi tot pe baza motivelor din Bahir257, corpul catalani, consideraÆi în general a forma un grup unitar265.
omenesc revelå activitatea sufletului çi este astfel instrumentul Opuse acestor douå interpretåri cu privire la Sefirot apar
acestuia258. Corpul ca atare este considerat ca o reflectare a celor interesantele discuÆii filozofice despre natura atributelor divini-
çapte extremitåÆi cereçti, probabil Sefirot-urile cele mai elevate, tåÆii. Aceastå asemånare fusese remarcatå de Elia ben Eliezer din
prin care sufletul acÆioneazå. Candia, care observå în comentariul såu la Sefer ha-Bahir: „cei
FluctuaÆia din Bahir între teoriile Sefirot-urilor ca recipiente care susÆin cå Sefirot sunt atributele lui Dumnezeu urmeazå calea
çi ca instrumente a fost açadar acceptatå çi elaboratå de Ezra çi de gânditorilor islamici care cred în atribute. Totuçi, în vreme ce mu-
Açer ben David. Pentru a face mai clarå interpretarea sa despre sulmanii se limiteazå la trei atribute – înÆelepciunea, puterea çi
natura Sefiot-urilor, Açer ben David a folosit çi metafora cu voinÆa –, aceçtia [cabaliçtii] socotesc cå numårul lor e mai mare“266.
Sefirot-urile inferioare înÆelese ca un ciorchine care conÆine suc – Dupå Profiat Duran, „intenÆia cabaliçtilor în aceastå chestiune
adicå influxul din înalt259. Este interesant de notat cå Ezra a este identicå cu a filozofilor cu privire la atribute“267. Tot potrivit
folosit aceeaçi metaforå260. lui Duran, cabaliçtii vedeau în Sefirot atribute relaÆionale, dove-
Din analiza precedentå aflåm cå domeniul instrumentelor se dind modul cum înÆelegem noi activitåÆile lui Dumnezeu în
limiteazå la cele çapte Sefirot inferioare261. Aceastå limitå trebuie lume, çi nu atribute esenÆiale, adicå diferenÆierea efectivå din
probabil raportatå la rolul exercitat de acestea în Crearea lumii262, interiorul Divinului, reminiscenÆå a greçitei concepÆii creçtine
la care nu erau, în general, asociate cele trei Sefirot superioare263. despre Treime268. Aceste observaÆii semnificative ale filozofilor
Aceastå restricÆie este valabilå numai pentru fazele iniÆiale ale evrei fuseserå, totuçi, precedate de critica aduså de Menahem
Cabalei264. Ulterior, calitatea de instrumente a celor çapte Sefirot Recanati concepÆiei tradiÆionaliste despre Sefirot, corespunzând
s-a extins pânå la a include întreaga pleromå sefiroticå, fapt pe concepÆiei lui Maimonide despre atribute269.
care îl remarcåm în lucrårile lui Menahem Recanati sau la autorul RelaÆia reciprocå dintre diferitele concepÆii filozofice cu
anonim al lucrårilor Tikkune Zohar çi Raia Mehemna. privire la atribute çi concepÆiile cabalistice despre Sefirot este
Ajuns la acest stadiu al cercetårii mele privind fazele iniÆiale numai unul dintre aspectele posibilei influenÆe a filozofiei asupra
ale concepÆiilor despre Sefirot, aç vrea så discut pe scurt despre Cabalei. Teoria medievalå cu privire la „intelectele separate“,
cercurile cabalistice care au adoptat diferite concepte. ConcepÆia amplu råspânditå în neoaristotelismul arab çi iudaic, îçi gåseçte
esenÆialistå a predominat în çcoala cabalisticå a lui Nahmanide çi, replica în concepÆia despre Sefirot ca intelecte separate, aflatå în
dupå aceea, în cercul Iiun. ConcepÆia care vedea Sefirot-urile ca scrierile lui Abraham Abulafia270, Moses din Narbona271, Iosef
instrumente a prevalat în Cabala din Gerona, cum apare din Albo272 çi Abraham Çalom273, ca så citåm numai numele cele
scrierile lui Ezra, çi în Cabala din ProvenÆa, aça cum o atestå mai faimoase.
scrierile lui Açer ben David. Putem açadar så consideråm apariÆia La fel, concepÆia neoplatonicå despre ideile intradivine a avut
acestor concepÆii teozofice cu privire la Sefirot ca reprezentând repercusiuni asupra a numeroçi gânditori evrei, mulÆi dintre ei
douå tradiÆii cabalistice diferite, una continuatå de Nahmanide, italieni sau tråind în Italia274. Dovada cea mai veche a acestei
cealaltå având originea în Bahir çi continuatå de Ezra çi de Açer afirmaÆii se gåseçte în Iehuda Romano care spune cå, potrivit unor
200 201
199 202

ment al Divinului, devine açadar o metaforå interesantå pentru se integreazå în percepÆia sa despre rugåciune. În timpul recitårii
Profetul inspirat de Dumnezeu, recipient çi totodatå instru- a fi o concepÆie „strict“ teologicå, teoria lui Eleazar despre Sefirot
adoptå o concepÆie „imanentistå“ despre Sefirot283. Departe de
un recipient pentru spiritul interior care se revarså în ea254. rot-urilor din Sefer IeÆira aratå în mod concludent cå acest autor
recipientul lui; cu atât mai mult cu cât aceastå linie medianå e comparaÆie a descrierii acestor havvaiot cu descrierea Sefi-
voinÆei sale... Spiritul vorbeçte în el, iar profetul este ca Deçi Eleazar nu menÆioneazå aici explicit Sefirot-urile, o
divin care se aflå în el când cuvântul e cu el, chiar împotriva
profetul este, dupå imaginea sa, un recipient pentru spiritul orice lucru çi conduce orice lucru.
care acÆioneazå în ea... çi e ca un recipient pentru spirit..., iar el a creat totul, çi nimic nu existå în afara lui, çi el se aflå în
atributul îndurårii, lucreazå în virtutea forÆei sale interioare este prezent] într-un mod infinit în orice loc..., då-Æi seama cå
Orice operaÆie trebuie fåcutå de linia medianå, care este çi înapoi, la råsårit çi la apus, la nord çi la sud, sus çi jos, [el
este prezenÆa sa282 deasupra într-un mod infinit, çi la fel în faÆå
refere la sursa sa, el a scris: Când te gândeçti în inima ta la Creatorul lumii, la cum
prelucrare amplå a precedentelor concepÆii din Bahir, fårå så se
Aceastå concepÆie a fost dezvoltatå de Açer ben David. Într-o nezeu în lume281.
derate, implicit, çi recipiente gata så primeascå fluxul izvorului. prin havvaiot („esenÆe“), reprezintå infinita prezenÆå a lui Dum-
valoarea de instrument a celor çapte zile. Ele mai sunt consi- Pentru un hasid açkenaz, Eleazar din Worms, Sefirot, desemnate
Spun într-adevår: «Se umple pentru nevoile noastre».“ Apare aici În Sefer IeÆira, Sefirot sunt deja legate, între altele, cu lumea.
Æiune sau se umple, toate [cele çapte grådini] simt o încântare.
dreapta lui, trei la stânga lui, çi, de îndatå ce el îndeplineçte o ac- 3. Sefirot ca modalitate a imanenÆei divine
un izvor care Æâçnea252 din sursa de viaÆå253. Trei [grådini] la
odatå un rege care avea çapte grådini. În grådina din mijloc se aflå
evidentå a semnificaÆiei celor çapte zile ale såptåmânii251: „A fost evrei, cât çi de cåtre intelectualii creçtini.
paragraful 158, cartea prezintå parabola urmåtoare – o prelucrare entitåÆi, facilitând astfel acceptarea Cabalei atât de cåtre gânditorii
mai referå çi la o semnificativå abordare alternativå. Imediat dupå menÆionaÆi au atenuat considerabil natura dinamicå a acestor
În afarå de aceastå interpretare – ca instrumente –, Bahir se Sefirot-urilor. Acceptând termeni çi concepte filozofice, autorii
comunå, Bahir250. de cabaliçti între funcÆia de instrument çi funcÆia de esenÆå a
extremitåÆi aratå cå amândoi cabaliçtii au moçtenit o tradiÆie o formulare mai teoreticå decât deosebirea deja existentå fåcutå
Dumnezeu så le creeze“248. Identificarea Sefirot-urilor cu çase249 Cele douå interpretåri filozofice ale Sefirot-urilor reprezintå
mente247..., çi acestea sunt cele çase extremitåÆi... pe care a voit deosebit, de Avraham Iagel 280.
„Çi cerurile çi påmântul au fost terminate246 – au devenit instru- León277, Iehiel Nissim din Pisa278, Azaria de’ Rossi279 çi, în mod
lucreazå“. Aceastå afirmaÆie este similarå cu ceea ce scrie Ezra245: Aceeaçi concepÆie a fost apoi însuçitå çi de David Messer
ramificaÆiile sale, atributele sale, prin intermediul cårora el a fost cel care a susÆinut teoria formelor generale separate“276.
Sefirot – drept „instrumente ale spiritului interior244, care îçi are dragostea lui çi voinÆa lui de ceea ce a creat el. Într-adevår, Platon
Açer ben David243, considerå cele „çase extremitåÆi“ – cele çase preunå în El, binecuvântat fie-i numele, pentru cå ele reprezintå
care sunt încheiate çi pot fi înÆelese“242. Un contemporan al såu, „Sefirot-urile nu sunt create, ci emanate çi toate se unesc îm-
din „nimic“, echivaleazå cu formarea de „atribute çi instrumente idei275. IÆhak Abravanel susÆine cå, dupå cum spun cabaliçtii,
rot-urilor, venite la luminå din ascunziçul lor, din „tenebre“ sau învåÆaÆi evrei, prin termenul Sefirot s-ar face referire la termenul

contempla luminile reflectate pe zid trebuie definitå cu precizie. lui Çema Israel, hasidul trebuie så contemple infinitatea celor
Ceea ce este subliniat în textele lui Moçe din León çi în Zohar nu zece Sefirot în lume çi, în consecinÆå, unitatea lui Dumnezeu284.
este obscuritatea lor esenÆialå, ci incapacitatea omului de a sesiza Aceastå concepÆie despre Sefirot, diferitå atât de cea care le
un proces dinamic, vizibil, dar în continuå schimbare234. Aceastå considera esenÆe cât çi de cea care le considera instrumente, a
caracteristicå specificå teozofiei zoharice contribuie la determi- råmas la periferia Cabalei teozofice, deçi a influenÆat o serie de
narea rolului important al simbolismului legat de douå procese texte din Cabala extaticå. Potrivit unui cabalist de la începuturi,
dinamice. Centrul de greutate al simbolismului se deplaseazå, aça Barzilai285, „lumea çi toate creaturile au fost create cu ajutorul
cum vom vedea mai departe, de la reflectarea simbolicå a Sefi- celor zece maamarot. Acestea sunt [imanente] în orice lucru, aça
rot-urilor la reflectarea proceselor, de unde çi calitatea dinamicå cum e sucul în ciorchinele de strugure286, çi ele sunt cele zece
a simbolismului zoharic care, în virtutea influenÆei sale, a determi- Sefirot, legate una de cealaltå.“ Potrivit lui IÆhak ibn Latif, Tetra-
nat o caracteristicå unicå a simbolismului cabalistic în general235. grama se referå la formele verbale haya, hove ve-ihie care „repre-
zintå structura lumii, existenÆa ei, dimensiunile ei çi cele zece
Sefirot ale ei“287. Într-un alt fragment, Ibn Latif susÆine cå „cele
2. Sefirot ca instrumente sau recipiente zece Sefirot... constituie dimensiunea lumi“288 çi cå „cele zece
Sefirot conÆin cele zece niveluri care alcåtuiesc constituÆia lumii,
Deçi conceptul de Sefirot ca instrumente ale activitåÆii divine forma ei çi dimensiunile ei“289. Iar dupå cum spunea un comen-
a fost examinat în mai multe rânduri, originile acestei termino- tator anonim, „puterile universale care sunt [imanente] în întreaga
logii – instrumente – nu au fost încå cercetate236. Voi analiza acest realitate sunt cele zece Sefirot“290.
subiect pentru a-i putea defini evoluÆia. Acest comentariu, scris sub influenÆa lui Abraham Abulafia,
Conform lui Sefer ha-bahir, o tradiÆie probabil esotericå aratå trebuie comparat cu o altå lucrare provenind tot din cercul lui
cå237: „Am primit versetul «çase zile a fåcut Domnul»238, pentru Abulafia, Sefer ner Elohim291, al cårei autor nu este cunoscut çi
cå se spune «Dumnezeu a fåcut çase recipiente potrivite»239. Ce care combinå o teorie mai degrabå panteisticå cu o concepÆie
sunt ele? «Cerurile çi påmântul»“. Expresia ebraicå „çase reci- imanentistå despre Sefirot: „Dumnezeu se aflå în întreaga lume,
piente potrivite“ – Çiçha kelim naim – se referå probabil la „cele înlåuntrul lumii çi în afara lumii într-un mod infinit çi conduce
çase zile ale CreaÆiei“ çi la „ceruri çi påmânt“. Acelaçi verset este întreaga lume çi în el este ea menÆinutå“292. Aceastå imanenÆå
din nou discutat în Bahir240, unde se afirmå cå „fiecare zi îçi are trebuie înÆeleaså ca rezultat al identitåÆii dintre emanaÆii, adicå
[al såu] maamar241, peste care ea este ståpânå, nu pentru cå acesta Sefirot, çi sursa lor: „Dumnezeu este [identic cu] ele, iar ele sunt
[maamar] a fost creat în acea zi, ci pentru cå îndeplineçte lucrarea el, dar Dumnezeu a emanat puterile lor asupra lucrurilor create çi
specificå pentru care el [maamar] a fost destinat.“ Açadar, cele le-a açezat înlåuntrul lor“293.
çapte zile reflectå mai degrabå lucråri speciale çi nu atât perioade În contrast cu speculaÆiile teozofice despre preexistenÆa fun-
de timp; dacå cele çase recipiente menÆionate mai sus în legåturå damentelor sefirotice, acest cabalist afirmå clar294:
cu cele çase zile executå, fiecare, operaÆii speciale, atunci terme-
nul kelim indicå acele instrumente cu ajutorul cårora se înde- Atributele sale sunt influxuri, emanaÆii çi entitåÆi spiri-
plinesc anumite lucruri. tuale care au apårut o datå cu existenÆa lumii. Aceasta nu
Aceastå interpretare, care este numai o ipotezå, cel puÆin în înseamnå cå au fost calitåÆi inerente în el in potenÆia, iar apoi
ceea ce priveçte textele din Bahir, a fost dezvoltatå de cåtre caba- au trecut in actu când lumea a apårut in actu; ci chiar el le-a
liçtii ce au urmat. Potrivit lui Ezra din Gerona, apariÆia Sefi- emanat o datå cu lumea, deoarece sunt lucruri necesare

198 203
221 212

însemnând „a pune o entitate în altå entitate“ çi nu numai cu în ele absent sau periferic – devekut387. Încå o datå, o abordare
rezultå clar din Midraç. Verbul „a da“ poate fi lesne înÆeles çi ca Aceste sisteme erau considerate ca având un scop mistic care este
poruncilor îi adaugå putere. Originea exactå a unei atari puteri nu melor teozofice cu un fenomen asemånåtor discutat mai sus.
vine, în vreme ce meritul care decurge, probabil, din îndeplinirea Ni se pare indicat så comparåm aceastå reinterpretare a siste-
Încå o datå, încålcarea este înÆeleaså ca o slåbire a puterii di- fost un mistic care a folosit pe larg alegoriile psihologice.
rului»“34. mai aproape de opiniile hasidimilor, din moment ce el însuçi a
aça cum e scris: «çi fug sleiÆi de puteri de dinaintea prigonito- hasidismul cu alegoria filosoficå. Opiniile lui Abulafia sunt oricum
când ei încalcå, ei slåbesc, ca så spunem aça, puterea lui Dynamis, så afirm cu aceasta cå David se gândea la Abulafia când compara
aça cum se spune: «În Dumnezeu putea-vom face putere“33. Dar preta atât poveçtile biblice cât çi Cabala teozoficå386. Nu doresc
Israel32 este meritoriu, e ca çi cum el i-ar da putere lui Dynamis, poveçtile biblice, contemporanul lor, Abraham Abulafia, reinter-
[a spus], în numele lui Çimon ben Lakiç: «Când [poporul lui] în timp ce filozofii evrei din secolul al XIII-lea reinterpretau
lui Dynamis. În LamentaÆia lui Rabba din Midraç, citim: „Azaria tului biblic se aflau în centrul unei aprinse controverse385. Totuçi,
parte, se considerå cå îndeplinirea voinÆei divine atribuie putere în acea epocå, ca çi în epoca lui, interpretårile psihologice ale tex-
divinå, generând în Divinitate ezitare çi slåbiciune. Pe de altå din timpul lui Solomon ben Abraham ibn Adret384. Într-adevår,
hasidismului o confruntå cu discernåmânt cu „erezia“ filozoficå
foricå a fragmentului. Påcatul acÆioneazå în opoziÆie cu activitatea
vitåÆilor omului çi nu atât un sistem teozofic383. Acest adversar al
cum se petrece acest fapt nu permite nici o interpretare meta-
de mine, Cabala reprezintå o paradigmå a psihicului uman çi a acti-
puterea lui Dynamis divinå. Mai mult, modul specific de a descrie turiei lui David, numai în om. Potrivit surselor hasidice cunoscute
interpretare mai literalå a textului – un påcat care micçoreazå tele mai vechi pe care le-am examinat mai sus, ci, pe baza mår-
sau „ca så spunem aça“ (kiviakol), omisiune care ne îngåduie o leaså nu numai ca fiind cuprinså în om, ceea ce întâlnim çi în tex-
cuÆia noastrå este absenÆa, din ultimul citat, a expresiei „ca çi cum“ Açadar, întreaga suprastructurå zoharicå çi lurianå este înÆe-
dintre cele zece porunci. De o deosebitå importanÆå pentru dis-
leaså în acest caz ca o referire la adulter, adicå la încålcarea uneia ficaÆia çi se transformå în atribut al omului.
„dacå Israel nu acÆioneazå potrivit voinÆei divine“ – trebuie înÆe- secret descris într-o carte renumitå382, ele îçi schimbå semni-
adulterul. S-ar pårea açadar cå fraza atribuitå lui Levi ben Parta – omului çi al puterilor lui (...) Çi la fel, pentru orice subiect çi
tema unei acÆiuni concrete care diminueazå puterea cereascå: lucru este – aça cum îçi închipuiau inimile lor – atributul
cele citate în Pesikta de-Rav Kahana. Totuçi, textul nostru dezvoltå çi potrivit explicaÆiei transmise nouå de la cei vechi, ci fiecare
AutoritåÆile menÆionate în acest fragment sunt aceleaçi cu menÆionate în Zohar nu înseamnå ceea ce par la prima vedere,
departe pentru toate celelalte configuraÆii. Iar Sefirot-urile
Doamne påzeçte – este atributul uman al lui Tiferet, çi aça mai
te-a nåscut“, adicå ai micçorat puterea Creatorului. atributul uman al fricii (...), iar configuraÆia lui Iacov –
[bårbat]?“ Aça [cum] se spune: „Te-ai lepådat de stânca care çi astfel Iacov o iubea pe Rahel, iar configuraÆia Liei este
va trebui så-l fac, al primului [bårbat] sau al celui de al doilea Rahelei – Doamne påzeçte – este atributul uman al dragostei,
Imediat, mâinile Creatorului slåbesc çi el spune: „Al cui [chip] existå configuraÆii în lumile cereçti, ci numai configuraÆia
lui30 çi, la sfârçit, [femeia] comite adulterul cu un alt [bårbat]. sale381, inerente lui, çi nimic mai mult. Nu este adevårat cå
se implicå vreme de patruzeci de zile în formarea embrionu- toate – Doamne påzeçte – sunt atributul omului çi puterile
al celui de al doilea?“ Aça face Sfântul, fie el binecuvântat, el toate acestea nu înseamnå ceea ce par la prima vedere, ci
„Al cui [chip] va trebui så-l fac, acela al primului [rege] sau Attik376, Aroh377, Zeir anpin378, Iacov379, Rahela çi Lia380 –
Imediat [puterea] mâinilor olarului s-a micçorat. El a spus: secretele configuraÆiilor lumilor cereçti çi sfinte numite

acest aspect, de fundamentalå importanÆå pentru înÆelegerea între- fenomen asemånåtor legat de interpretarea datå de el celor doi
gului sistem al Cabalei teurgice-filozofice: cei care au creat teoria îngeri, Metatron çi Samael, în calitatea lor de cålåuze sau orientåri
despre mårire nu au fost cabaliçii teurgici. Aceçtia au elaborat mai inerente naturii umane356.
curând o concepÆie deja cunoscutå, specificându-i detaliile cu Înlocuirea experienÆei teozofice cu experienÆa umanå, a
ajutorul unui sistem filozofic. Sefirot-urilor divine cu cele umane a avut implicaÆii importante
Sefer ha-Bahir a absorbit teurgia midraçicå, exprimând-o în evoluÆia ulterioarå a misticii iudaice. Ceea ce este nou çi impor-
într-un mod mai puÆin îndråzneÆ decât au fåcut-o sursele ei. Dupå tant la Abulafia nu rezidå în afirmaÆia sa cu privire la existenÆa
o parabolå, „Un rege avea fii çi nepoÆi. Atâta vreme cât fiii acÆio- celor zece Sefirot în sufletul omenesc, ci în interpretarea pe care
nau potrivit voinÆei lui, el apårea în prezenÆa lor çi se îngrijea de o då el numelor Sefirot-urilor înÆelese în termeni teozofici, ca
tot, ocupându-se de toÆi çi dându-le belçug din toate, aça încât taÆii procese care se produc în interiorul omului357. La aceastå deipos-
cât çi fiii så fie mulÆumiÆi. Dar când fiii nu acÆionau potrivit voinÆei taziere a ierarhiei teozofice s-a ajuns datoritå accentului pus pe
lui, el se îngrijea [numai] de nevoile taÆilor“48. În altå parte, citim superioritatea interpretårii umane privind natura Sefirot-urilor.
un pasaj care pare complementar la fragmentul de mai sus: „Dacå ImportanÆa acordatå de Abulafia rolului celor zece Sefirot
fiii nu vor fi merituoçi çi nu vor face lucruri drepte în ochii mei, asupra sufletului a influenÆat numai superficial Cabala spaniolå.
atunci canalele (...) vor primi apå pe care nu o vor împårÆi cu fiii Autorul anonim al lui Sefer ner Elohim, discipol al lui Abulafia,
lor, deoarece ei nu acÆioneazå potrivit voinÆei mele“49. se face ecoul unor concepÆii psihologice legate de Sefirot-urile
Açadar, Ghevura – Dynamis – este aici reprezentatå în mod superioare ce pot fi întâlnite în opera maestrului såu358. Înså mai
colectiv de cåtre taÆi, în vreme ce Israel este reprezentat de cåtre importante decât scurta referire din Ner Elohim sunt unele frag-
fii. Datoritå faptelor sale, Israelul poate provoca un influx pe mente din Comentariul la Sefer IeÆira al lui Iosef ben Çalom
canale, ceea ce va depåçi nevoile în apå ale structurii cereçti çi Açkenazi, un clasic al literaturii cabalistice foarte citit. Autorul
va furniza çi lumii inferioare „apå“. Expresiile care revin periodic – acestui comentariu confruntå sufletul çi facultåÆile sale spirituale
osim reÆono („îndeplinesc voinÆa sa“) sau lo osim reÆono („nu cu cele zece Sefirot, fårå înså a sublinia rolul central al puterilor
îndeplinesc voinÆa sa“) pun clar în evidenÆå concepÆiile midraçice spirituale pentru obÆinerea experienÆelor mistice359. În contrast cu
exprimate în aceste fragmente. Totuçi, cartea Bahir pare så Abulafia, care nu era interesat de concepÆia teozoficå despre Sefi-
reprezinte un gen de teurgie mai moderat. Parabola presupune un rot, R. Joseph a dezvoltat acest subiect mai mult decât o fåcuse
aspect personalist al DivinitåÆii care „calculeazå“ meritul fiilor çi, vreun cabalist înaintea sa. Compararea Sefirot-urilor çi a proce-
de pe aceastå bazå, fixeazå retribuÆii bine precizate pentru faptele selor de emanaÆie cu sufletul çi puterile lui apare din nou în epoca
umane. În Midraç, Dynamis era prezentatå ca o entitate neutrå a Renaçterii, dar çi de aceastå datå fårå implicaÆiile extatice sau de
cårei putere era måritå sau micçoratå automat în funcÆie de faptele unire caracteristice gândirii lui Abulafia360. ImportanÆa tot mai
îndeplinite potrivit voinÆei divine. Açadar, sistemul mecanicist din mare a Cabalei lui Luria, care dådea importanÆå teozofiei, a con-
Bahir, reprezentat de motivul canalului, nu priveçte posibilitatea tribuit numai la dispariÆia interpretårii psihologiste a Sefirot-urilor
unei interacÆiuni între personalitatea umanå çi cea divinå, aceasta sau a configuraÆiilor divine (parÆufim). Se pare cå acelaçi fenomen
din urmå disciplinând interacÆiunea cu ajutorul temei mecaniciste. s-a produs çi în teozofia lui Sabbatai361.
Trebuie så subliniem faptul cå repercusiunile majore ale încålcårii Reinterpretarea sistemelor teozofice zoharice çi luriene, aso-
fåcute de om nu se petrec în domeniul divin – care primeçte ciate cu procese psihologice, a fost sarcina misticismului hasidic.
automat ce are nevoie –, ci numai la nivelul uman. Deci Bahir are O atare reinterpretare face parte dintr-o schimbare mai amplå a
un caracter mai puÆin teurgic decât Midraç, deoarece nu presu- atitudinii faÆå de lurianism: unele concepÆii, ca de pildå concepÆia

224 209
211 222

scrieri ale lui IÆhak Luria – deoarece el ne-a explicat toate alt text, asemånåtor cu textul lui Eleazar40:
[dintre care] dar nu mai puÆin însemnate, sunt importantele vechile concepÆii despre Dynamis ca slavå divinå39. Potrivit unui
Zohar, çi Tikkunim çi Bahir çi altele ca acestea, ultimele a slavei face parte nu numai din teologia lui Eleazar, ci çi din
Sinai çi la cårÆile lor sfinte care ne-au råmas, cum e cartea un spor slavei çi nu DivinitåÆii. Totuçi, schimbarea lui Dynamis çi
noi de cåtre sfinÆii noçtri stråmoçi mergând pânå la Moise pe Creator. Açadar, actul de binecuvântare aduce în mod substanÆial
om375, atunci toate secretele interioare transmise oral pânå la
ce [se aflå] în ele, Sefirot sau ParÆufim, sunt cuprinse în
teologia hasidismului açkenaz, slava este în general separatå de
Ei [hasidim] afirmå cå, din moment ce toate lumile çi tot slava este entitatea sporitå de faptele umane. Cum se çtie, în
puterea ta vor gråi»38.“ În cazul acesta, mai mult decât Dynamis,
Makov374: tåi så te binecuvânteze. Slavå împåråÆiei tale vor spune çi de
cea mai importantå analizå apare în Çever poçim a lui David din slavei sale, slava lui se måreçte, aça cum e scris: «...çi cuvioçii
så indice cå, în general, ne putem bizui pe mårturia lor. Prima çi ciune, el scrie37: „Când [poporul lui] Israel binecuvânteazå numele
cu toatå prudenÆa cuvenitå, deçi faptul cå ei se susÆin reciproc pare operei lui Eleazar din Worms. În al såu Comentariu despre rugå-
fost redactate de autori anti-hasidici, este necesar så le examinåm Så analizåm acum repercusiunile teoriei midraçice asupra
existenÆa unei teozofii independente. Deoarece aceste texte au Implicit, este vorba de un adaos uman la Dynamis divinå36.
dismului poziÆii mult mai radicale care resping fårå echivoc dynameis cereçti çi de a intra, în cele din urmå, în Dumnezeu.
transcendente. Cu toate acestea, cel puÆin douå surse atribuie hasi- scopul ascensiunii lui nous uman este acela de a deveni una dintre
dintre ei nu ar nega existenÆa obiectivå a unei structuri teozofice concepÆiile teurgice ebraice menÆionate mai sus. Mai mult încå,
lumii. Deçi scrierile lor reflectå gândirea lor esotericå, nici unul çi îndeplinirea voinÆei divine, pe de alta, prezintå analogii cu
entitåÆile cereçti çi fenomenele inerente experienÆelor umane sau dintre Divinitate, voinÆå çi energie, pe de o parte, çi om, putere
Maeçtrii hasidici aveau îndoieli în privinÆa legåturii dintre clare despre contribuÆia energiei umane la energia divinå, legåtura
în aceastå lume çi în om. se îndeplinesc.“ Chiar dacå în tratatele hermetice nu apar afirmaÆii
teozofii luriene, dar era interesat, în primul rând, de imanenÆa sa univers, îÆi îndeplinesc voinÆa“ çi „Pentru cå tu vrei, toate lucrurile
Ca çi maestrul såu, Dov Baer nu nega existenÆa complexei care se aflå în mine legate de aceste lucruri îÆi înalÆå un imn Æie,
lângå aceasta, textele gnostice conÆin expresii de tipul: „Puterile
[într-adevår] inefabilå.“373 „energia puterilor“ sau „puterea acestor energii ale mele“ Pe
spiritualul în trupesc; dar lumea spiritualå sublimå este din Tratatul Hermetic XIII. În acesta, Dumnezeu este definit ca
cuÆi tot ce e scris în carte ad litteram çi astfel transformi subliniez asemånårile dintre fragmentele precedente çi concepÆiile
nu explic problemele spirituale din Sefer eÆ Haim; dar tu dis- Înainte de a påråsi aceste surse ebraice clasice, doresc så
în Sefer eÆ Haim existå çi în lume çi în om. Cu toate acestea, provoacå slåbiciune çi „puÆinåtate“ lui Dumnezeu35.
a råspuns: „Eu învåÆ lumea ca så înÆeleagå cå tot ce este scris
beçti çi tu în public despre Cabalå?“ El [Marele Maghid] i-
atestat în Meghilla, unde se scrie cå neglijarea studierii Torei
tase în public despre Cabalå. Acesta i-a råspuns: „De ce vor- de acÆiunile umane – legat în acest caz de studierea Torei – este
Odatå, învåÆåtorul a mustrat pe cineva pentru cå discu- mårire a puterii divine. Un alt exemplu de dependenÆå a Divinului
Divinitate. Vechii înÆelepÆi evrei nu au discutat modalitåÆile de
continuat ideile: aceastå putere este produså de faptele omului çi este introduså în
Cel mai important discipol al lui Beçt, Marele Maghid, i-a existå deja independent de fapta celui drept, sau, alternativ, cå
raportul sexual în pleroma sefiroticå. cuvinte, putem afirma cå i se atribuie lui Dynamis o putere care
pentru a reinterpreta în registru mistic concepÆia teozoficå despre semnificaÆia de „a da ceva care aparÆine donatorului“. Cu alte

lui Luria despre kavanot, au devenit într-adevår problematice çi Când [poporul lui] Israel îl binecuvânteazå pe Dumne-
uneori au fost net respinse362. Ca çi Abulafia, primii maeçtri hasi- zeu, atunci slava devine mai mare çi urcå tot mai sus41..., aça
dici au subliniat importanÆa fenomenelor de unire çi a fenome- [cum e scris]: „Prea înålÆaÆi pe Domnul Dumnezeul nostru42.“
nelor extatice, interpretând çi filozofiile precedente ca alegorii ale Cine poate så-l facå [pe Domnul] så se înalÆe? Slava, care urcå
puterilor çi proceselor spirituale ale omului363. Motivele princi- datoritå binecuvântårii çi cinstirii. De aceea se spune „credin-
cioçii tåi te binecuvânteazå“ çi „vorbesc despre slava împå-
pale de divergenÆå dintre hasidism çi teozofia dominantå a lui råÆiei tale çi de puterea ta“... Când ei îl binecuvânteazå, el se
Luria sunt în numår de douå: accentul pus pe devekut çi concepÆia face mai mare çi mai întins (...) datoritå binecuvântårilor çi
diferitå despre Sefirot çi despre parÆufim, amândouå conceptele cinstirii pe care i le aduce [poporul lui] Israel, ca un om a cårui
atestate în mod analog în mistica lui Abulafia, aça cu am våzut inimå creçte când este låudat.
mai sus. Putem açadar så susÆinem o influenÆå, directå sau indi-
rectå364, a Cabalei lui Abulafia asupra acestei noi orientåri din Aceste citate aratå cå vechea concepÆie teurgicå exista încå
interiorul misticii iudaice365. çi se integrase în teologia specificå, caracteristicå cercurilor hasi-
Amånuntele reinterpretårii hasidice apar în douå tipuri de dice açeknaze. În acelaçi timp, Abraham ben Azriel, un alt autor
surse: în cele ale hasidimilor înçiçi çi în criticile adversarilor lor. açkenaz, menÆinea formularea midraçicå a måririi lui Dynamis,
Så începem cu primele. Så începem cu Iaakov Iosef din Po- citând versiuni din Midraçim care nu ne-au parvenit43.
lonnoie, care spune în numele lui Israel Baal Çem Tov366: „Existå Pe baza discuÆiei de mai sus, putem considera ampla folosire
zece Sefirot în om, care este numit microcosmos, deoarece gândul de cåtre cabaliçti a teurgiei de mårire ca fiind o continuare a unor
este numit Abba („tatå“)367 çi dupå ÆimÆum („contractare“) a fost tradiÆii rabinice autentice, bine cunoscute în cercurile hasidice
numit Imma („mamå“) çi aça în continuare; pânå la credinÆa açkenaze, aflate în strîns contact cu primii cabaliçti. ConcepÆia
numitå «doi lobi de adevår»368, çi plåcerea369 în adorarea lui despre ritual ca o îndeplinire a detaliilor voinÆei divine çi având
Dumnezeu, numitå Iesod, Æadik, Semn al Pactului çi aça mai ca scop o acÆiune teurgicå poate fi açadar consideratå ca o parte
departe.“ Deçi citatul este fragmentar, este cu toate acestea evi- organicå a gândirii ebraice. Cu toate acestea, specialiçtii în Cabalå
dent cå întemeietorul hasidismului a interpretat întreaga schemå au ignorat importanÆa teurgiei de mårire44 sau i-au neglijat rolul
sefiroticå ca referindu-se la stårile mistice la nivelul uman. Ca çi ei de concept ebraic de bazå45. Mutatis mutandis, ei au susÆinut
maqamat din sufism, tot aça çi entitåÆile sefirotice indicau o implicit natura inovatoare a gândirii cabalistice, concepÆie expri-
succesiune de experienÆe. matå elocvent de cåtre Iehuda Arie din Modena în critica sa aduså
Este bine så confruntåm aceastå reinterpretare a lui Sefira Cabalei. El citeazå fragmente din Midraç în care se criticå
Iesod, ca „plåcere“ ce provine din adorarea misticå, cu un pasaj dependenÆa DivinitåÆii de acÆiunea umanå, dependenÆa accentuatå
din Abulafia. În comentariul såu la Cålåuza celor MiraÆi, Haie cu deosebire de cåtre sursele cabalistice46. Louis Ginzberg, deçi
ha-Nefeç370, el scrie cå „devekut al întregului intelect, in actu, este recunoaçte originea midraçicå a teurgiei cabalistice, a prezentat
secretul371 plåcerii mirelui çi miresei.“ Abulafia reinterpreteazå Cabala cu moderaÆie47. Dupå pårerea lui, faptele pioase influen-
legåtura sexualå, stabilitå în Cabala teozoficå în conexiune cu Æeazå „cursul naturii“ çi „întåresc respectiv puterile benefice sau
cele douå Sefirot – simbolizate çi de mire çi mireaså – çi le malefice ale vieÆii“ (sic): viaÆå sau naturå, fårå referire la proce-
raporteazå la relaÆia om – Dumnezeu372. Asemånarea dintre ideile sele intradivine. Chiar cabaliçtii nu percepeau aceastå dependenÆå
cabalistului medieval çi cele ale maestrului hasidic din secolul ca o problemå, deoarece ea constituia punctul focal al unei dez-
al XVIII-lea este interesantå dintr-un punct de vedere fenomeno- voltate teorii teurgice care considera îndeplinirea poruncilor ca
logic: amândoi folosesc exact acelaçi termen – taanug („plåcere“) – un lucru necesar pentru bunåstarea divinitåÆii. Doresc så subliniez

210 223
217

cucerit de iudaismul rabinic çi cå fenomenul ar fi dus la un raport


cåtre Cabalå elementelor mitice, înså ipoteza lui cå mitul ar fi fost
Scholem subliniazå pe bunå dreptate importanÆa acordatå de
revançå a mitului asupra celui care l-a cucerit“4.
au „moçtenit“ de la gnostici mitologumena, Cabala reprezintå „o
lupta el din toate puterile pentru a tråi în pace“3. Cum cabaliçtii
tensiuni între misticul evreu cu tendinÆe mitice çi „lumea cu care
început mitice îi permite lui Scholem så presupunå existenÆa unei
mitice sau mistice2. Ipoteza cå ritualul, ca çi halaha, nu erau la
rabinicå, care reuçise pânå atunci så se elibereze de elementele
zintå, dupå Scholem, o infiltrare de elemente stråine în cultura
mul rabinic. Cabala, çi modul în care resimÆea ea ritualul, repre- schimbåri dramatice a naturii condiÆiei umane403.
curente care resimÆeau nevoia de a ajunge la un acord cu iudais- „judecata severå“ –, consideraÆie pesimiså care laså puÆin loc unei
curente iudaice nerabinice, cu un probabil caracter mitico-mistic, cå acea Sefira care guverneazå ciclul istoric era Ghevura –
care au fost introduse de cåtre cabaliçti; (2) Cabala a apårut din omenirea contemporanå lor, majoritatea cabaliçtilor s-a convins
iudaismului rabinic“ nu avea elemente mitice çi mistice, elemente procese care s-ar fi petrecut într-o anume perioadå402. Observând
consecinÆe, se bazeazå implicit pe douå ipoteze: (1) „ritualul Æând prin caracteristicile ei atât natura CreaÆiei cât çi tipul de
ajutorul unei practici mistice“1. Aceastå afirmaÆie, cu importante Sefirot inferioare ar fi avut misiunea så conducå o çemita, influen-
la început pentru a ancora ritualul iudaismului rabinic în mit cu mii de ani (iovel)401. Se considera cå fiecare dintre cele çapte
P
în eseul såu despre ritualul cabalistic, „cabaliçtii luptå de cosmice de çapte mii de ani (çemita) sau de patruzeci çi nouå de
otrivit unei afirmaÆii pe care Gershom Scholem o face istorice400. Axa teozoficå era înÆeleaså ca o paradigmå a ciclurilor
Cabala a preferat så înÆeleagå procesele cosmice çi procesele
istorice specifice.
I. Mit çi rabinism istorie folosite pentru o interpretare amånunÆitå a evenimentelor
erau aplicaÆiile practice ale acestei concepÆii simbolice despre
stråpungea vålul istoriei sau semnificaÆia literalå a textului. PuÆine
exprimat la diferite niveluri care puteau fi percepute dacå se
manifeståri ale modelului de bazå ascuns, modelul teozofic,
anthropos divin399. Istoria, ca çi Biblia, consta din diferite
„cålcâiele lui Mesia“, simbol al punctului cel mai de jos al lui
(„urmele lui Mesia“) a fost interpretatå ca având semnificaÆia
influenÆei ultimei Sefira. Vechea expresie ikveta de-Meçiha
emanaÆii la nivelul sefirotic. Salvarea constituia actualizarea
procese divine de pe axa orizontalå. CreaÆia corespundea primei
divine. Pentru ei, istoria era un aspect al revelaÆiei tainicelor
VECHEA TEURGIE EBRAICÅ istoria era subordonatå de cåtre cabaliçti axei verticale a puterilor
început. SecvenÆa orizontalå a evenimentelor care constituiserå
Capitolul 7 chiar dacå aceasta nu çi-a recåpåtat niciodatå importanÆa de la

Potrivit lui Pesikta de-Rav Kahana16: fundamentalå, adoptatå çi de Cabala abulafianå, a folosit primilor
maeçtri hasidici pentru a-çi întemeia sistemul lor religios deosebit.
„Dar dreptul îçi Æine calea sa çi cel curat cu mâinile spo- Så examinåm acum mårturia lui Pinhas Elia Horovitz, auto-
reçte în putere!“17 Aceste [cuvinte se referå la] Moise, despre rul lui Sefer ha-Berit388:
care se scrie: „îndeplineçte judecåÆile Domnului“18. „Cel
care... sporeçte în putere“ este Moise, care sporeçte puterea lui Existå [oameni] care nu sunt interesaÆi de secrete çi spun
Dynamis, aça cum e scris: „Deci, înalÆå-se acum puterea ta, cå tot ceea ce e scris în povestirea CreaÆiei çi în povestirea din
Doamne“ 19(...)20 Azaria [a spus] în numele lui Iehuda bar Merkava, în Zohar çi în scrierile lui IÆhak Luria çi în scrierile
Simon: Atâta vreme cât drepÆii vor acÆiona dupå voinÆa celor vechi sunt parabole çi metafore pentru puterile ce se gå-
cerului, ei vor adåugå putere la Dynamis, aça cum e scris: sesc în om; configuraÆiile Liei çi ale lui Rahel sunt puterea
„ÎnalÆå-se acum, puterea ta, Doamne.“ Çi dacå el nu acÆio- fricii çi puterea iubirii care se aflå în om, iar configuraÆia lui
neazå [în acest fel], e ca çi cum ar fi „slåbit [puterea] stâncii Zeir anpin este puterea atributelor [!] låudåroçeniei ce [se aflå]
care i-a nåscut“21. Iehuda bar Simon [a spus] în numele lui în om389, çi aça pentru fiecare dintre ele. [De aceea], exami-
Levi ben Parta: atâta vreme cât Israel acÆioneazå potrivit voinÆei
neazå-le390 [puterile] çi studiazå-le, pentru cå ele reprezintå
cerului, ei adaugå putere la Dynamis, aça cum e scris22: „În
povestirea CreaÆiei çi povestirea carului, çi tot ceea ce se aflå
Dumnezeu vom face23 putere“, çi, dacå nu este, ca så spunem
în cuvintele celor båtrâni în legåturå cu secretele carului çi cu
aça24: „çi fug sleiÆi de puteri de dinaintea prigonitorului“25.
întruchiparea configuraÆiilor çi cu secretele literelor; orice
lucru este un veçmânt exterior, o parabolå çi o metaforå ale
Voi analiza în detaliu acest fragment. În el, apare o explicitå acestor subiecte. Açadar, nu mai avem a face cu parabolele
ierarhie de subiecte: Moise, cel drept, çi Israel în general – fapt çi cu metaforele, ci cu semnificaÆia lor çi cu sensul lor ascuns:
care duce la diferite modalitåÆi de interpretare, începând cu o aceasta este Tora omului çi, din acest motiv, fiecare om o va
concepÆie care limiteazå influenÆa umanå asupra lumii cereçti la examina potrivit intelectului lui.
o elitå çi sfârçind cu afirmaÆia cå întregul popor al lui Israel poate
så participe la aceastå teurgie. AutoritåÆile rabinice care au propus Deçi Pinhas nu-i menÆioneazå clar pe hasidim, este limpede
aceastå teorie au adus diferite loci probantes pentru susÆinerea ei, cå în acest pasaj el le atacå poziÆiile. O comparaÆie cu fragmentul
fapt care dovedeçte existenÆa unei concepÆii bazate pe diferite citat mai sus, aparÆinând lui David din Makov, nu revelå nici o
versete biblice. În privinÆa conÆinutului, acest fragment susÆine asemånare textualå. Consider açadar cå autorul lui Sefer ha-Berit
directa dependenÆå a puterii lui Dynamis divinå de activitatea dispunea de surse independente pentru a-çi expune ideile cu
umanå. Calea de urmat pentru mårirea lui Dynamis constå în privire la Cabala våzutå în registru psihologic. El considerå cå
îndeplinirea voinÆei divine, ceea ce înseamnå, probabil, punerea alegorie este çi reinterpretarea textelor clasice din mistica ebraicå
în practicå a poruncilor26. Aceastå afirmaÆie e confirmatå de un çi o considerå, cu destulå corectitudine, o interpretare liberå çi
pasaj din Leviticus Rabba27:
raÆionalå a acestor texte. Ca çi David, el nu-çi då suficient seama
Iehuda ben Simon [a spus] în numele lui Levi ben Parta:
de tendinÆa cåtre misticism existentå în hermeneutica hasidicå391.
Este scris: „Ai lepådat stânca care te-a nåscut28, adicå ai mic- Deçi Pinhas era çi un cercetåtor al operelor lui Abulafia çi un
çorat puterea Creatorului. Acest fapt poate fi comparat cu admirator al lucrårii lui Vital, Çaare keduça392, amândouå textele
întâmplarea unui olar29 care fåcea chipul unui rege. Când l-a având afinitåÆi cu hasidismul, el nu çi-a dat niciodatå seama de
încheiat, cineva a venit çi i-a spus: „Regele nu mai aratå aça.“ asemånårile dintre aceste douå fenomene corelate.

220 213
219 214
teurgiei cabalistice15. rerum omnium in Deo. Pe de altå parte, Cabala extaticå era
un concept-cheie al literaturii rabinice, çi consecinÆa ei asupra ritualul ebraic. Putem rezuma poziÆia Cabalei teozofice ca o visio
interrelaÆia dintre practicile umane çi Dynamis divinå, consideratå au avut numai o influenÆå secundarå asupra concepÆiei lor privind
imensei energii divine. În paginile care urmeazå, voi discuta panteistice. Trebuie, totuçi, så remarcåm cå aceste idei panteistice
primul rând de o atitudine activå a omului, considerat a fi cheia cum de altfel s-a întâmplat efectiv – o varietate de concepÆii
venitå de sus, tradiÆia talmudico-midraçicå este interesatå în Interpretåri substanÆialiste radicale ar fi putut determina –
vreme ce gnoza lui Çiur koma se impune misticului ca o revelaÆie constituiau consecinÆele ultime ale sistemelor emanatiste.
subliniind schimbårile ce se petrec în Dynamis divinå. Açadar, în ca çi pentru autori asemenea lor, ideile panteistice sau panenteistice
scrieri este centrat, în principal, pe o concepÆie dinamicå, ea fårå echivoc existenÆa unui nivel divin transcendent. Pentru aceçtia,
schimbå, importanÆa doctrinei este diminuatå. Al doilea tip de dupå ei, Moçe Cordovero395. Totuçi, çi aceçti cabaliçti recunoçteau
tråsåtura staticå implicitå a acestei teologii: dacå dimensiunile se Moçe din León, Iosef din Hamadan, Iosef ben Çalom Açkenazi çi,
nilor sale exacte constituie o gnozå salvificå – de unde reiese çi zoficå. Vederi panteistice sunt, într-adevår, prezente în lucrårile lui
o Divinitate enormå, staticå. Cunoaçterea çi repetarea dimensiu- PoziÆia imanentistå este de puÆine ori întâlnitå în Cabala teo-
cepÆia despre Dumnezeu ca putere. Primul tip de scrieri concepe cabalistic394.
membrelor divine, textele talmudico-midraçice au elaborat con- modalitate de a depåçi pråpastia dintre om çi divin prin ritualul
niat mårimea, aducând date statistice precise despre dimensiunile principalelor tematici conceptuale care o interesau çi principala
alte cuvinte, teozofia cabalisticå pune în evidenÆå transcenderea
adicå Dynamis14. În vreme ce literatura hehalot-urilor i-a subli-
tând nu doar dincolo de lumea materialå, dar çi deasupra ei. Cu
esenÆial çi l-a transformat în numele lui Dumnezeu: Ghevura,
le experimenteze393. Modelul dominant este considerat ca exis-
Literatura talmudico-midraçicå a adoptat acest epitet ca atribut
sau procesele în curs de desfåçurare, ajungând în cele din urmå så
apare frecvent împreunå cu „puternic“ – ghibbor sau rav-koah13.
Divinului çi, decodificând cifra simbolicå, recunoaçte arhetipurile
conform cåreia Dumnezeu e „mare“ – gadol12 –, un atribut care exprimatå ca un proces de ascensiune. Cabalistul este în cåutarea
Teologia lui Çiur koma se bazeazå pe descrierea din Biblie sistemelor teozofice, tranziÆia de la un plan la celålalt poate fi
o extensie inferioarå a unei forÆe supramundane. În majoritatea
II. Teurgia de mårire caÆia de tip emanatist, dupå care lumea materialå este înÆeleaså ca
cu meditaÆia despre Divin la nivel material çi se terminå cu expli-
dintre cele douå niveluri poate fi descriså ca o serie care începe
în mod special, apariÆia Cabalei. så transcendå mundanul çi så experimenteze Divinul. Legåtura
derabil evaluarea generalå a rabinismului fåcutå de Scholem çi, ritå îndeplinirii ritualului în mod intenÆionat, permiÆând misticului
teurgice în textele ebraice clasice ne obligå så modificåm consi- era acela de a înÆelege entitåÆile cereçti çi relaÆiile dintre ele dato-
mare decât o fac definiÆiile obiçnuite11. ExistenÆa unor tendinÆe în lumea påmânteascå. Pe aceastå bazå, rolul misticii teozofice
mea face deosebire între teurgie çi magie într-o måsurå mult mai în diamica lor ca origine a unor procese semnificative petrecute
vitatea pe valorile religioase acceptate10. În consecinÆå, definiÆia ale lucrurilor create, Sefirot-urile au fost våzute, în primul rând,
teurgul evreu din vechime çi din perioada medievalå îçi axa acti- toate lucrurile în Dumnezeu. Considerate pe de o parte arhetipuri
uneori înså çi în relaÆia ei cu omul. Spre deosebire de magician, Teozofia cabalisticå permitea misticilor evrei så vadå mental
Divinitatea, în special în starea ei internå, adicå în dinamica ei,
secÆiune pentru a indica practici ce aveau scopul de a influenÆa V. Teozofie çi panteism
conflictual între Cabalå çi rabinism råmâne de demonstrat. Din interesatå de o visio Dei in omnibus rebus396, concepÆie împår-
punctul meu de vedere, Scholem a operat o distincÆie simplistå tåçitå apoi çi de mistica hasidicå397. TendinÆele panteistice ale
între un gnoticism mitic înfrânt çi un rabinism nemitic triumfåtor. acestor çcoli mistice ebraice au reprezentat unul dintre aspectele
Dacå vechiul iudaism nu a construit teozofii metafizice elaborate, rolului central atribuit de ele unei finalitåÆi comune: devekut.
aça cum au fåcut gnosticii, evreii au påstrat înså aceste elemente
în concepÆia lor despre porunci. Aça cum am våzut în capitolul
precedent, urme din vechile teozofii ebraice, care au anticipat VI. Teozofie çi istorie
probabil gnosticismul, apar cu toatå evidenÆa chiar çi în „ino-
centele“ afirmaÆii ale rabinilor legate de cele zece maamarot5. ApariÆia unei ierarhii teozofice çi, mai mult, plasarea ei în
Doresc så dezvolt aici tema existenÆei unor corelaÆii între centrul interesului religios constituie una dintre formele majore
aceste vestigii ale gândirii teozofice sau mitice çi concepÆiile de restructurare a gândirii ebraice în cadrul cercurilor cabalistice.
privind natura poruncilor. Dacå modul meu de a vedea lucrurile Cele douå axe majore care au influenÆat sursele ebraice clasice,
este corect, atunci nu existå nici o tensiune deosebitå între Cabalå axa istoricå çi cea halahicå, au fost astfel modelate încât så se
çi halaha care så necesite så fie puså în evidenÆå. Mai degrabå, se conformeze axei teozofice. Axa istoricå, dominantå în teologia
poate propune un tablou alternativ care ne va ajuta så înÆelegem biblicå, se extinde de la Urzeit la Endzeit. Realizarea planului
ce anume i-a fåcut pe cabaliçti så resimtå nevoia de a înÆelege divin se petrece pe scena istoriei, iar poporul ebraic este prin-
semnificaÆia ultimå a activitåÆii ebraice centrale – poruncile – çi cipalul protagonist. În textele ulterioare, ca de pildå apocalipsele
så elaboreze çi så reconstruiascå teozofiile sau miturile implicite ebraice compuse dupå perioada gaonicå, presiunile istoriei au fost
care motivaserå odatå poruncile çi le atribuiserå o semnificaÆie resimÆite în mod dramatic, reflectate în descrierea înspåimântå-
organicå6. Cu alte cuvinte, nu este necesar så separåm net halaha toare a unui eschaton catastrofic. Acest element catastrofic era
de mit7 çi nici så presupunem existenÆa unor tensiuni fundamen- atenuat çi chiar cu totul anulat în sursele filozofice care tindeau
tale între ele8. Mitul cabalistic este rezultatul unui efort constant så sublinieze aspectul politic çi speculativ al erei mesianice çi nu
de a explica raÆiunea fundamentalå a poruncilor potrivit materia- atât råzboaiele care o precedaserå.
lului existent din tradiÆia ebraicå scriså – Talmud çi Midraç –, Se pare deci cå filozofii erau mai interesaÆi de procesele de
împreunå cu vechi tradiÆii speculative negnostice transmise pe salvare individualå decât de cele ce se petreceau pe scena cos-
cale oralå sau påstrate în lucråri care nu au ajuns pânå la noi. De micå. Potrivit gânditorilor neoplatonizanÆi ca Solomon ibn Gavirol
aceea, principalii factori ai acestei construcÆii sau reconstrucÆii de sau Abraham bar Hiia, individul îçi obÆinea salvarea datoritå fugii
suprastructuri speculative sunt, pe de o parte, interdependenÆa din trup çi unirii sale cu spiritualul. Filozofii aristotelici erau, în
dintre teozofie çi mit, iar, pe de alta, teoria poruncilor9. Teozofia schimb, mai înclinaÆi så considere salvarea drept o perfecÆionare
cabalisticå çi mitul sunt în general scheme vizând explicarea valo- a procesului noetic*, reprezentat de concepÆia medievalå despre
rilor esoterice ale poruncilor. În paginile urmåtoare, voi încerca intelectul uman çi cel cosmic398.
så dezvolt aceastå afirmaÆie. Interesul istoric çi-a pierdut rolul såu prim în acele teologii
Pentru teoria mea are o importanÆå fundamentalå însemnå- filozofice ebraice influenÆate de teologii mutaziliÆi, de neoplato-
tatea atribuitå naturii teurgice a poruncilor, în opoziÆie cu alte nism sau de aristotelism. Cabaliçtii au avut întotdeauna o per-
tendinÆe rabinice semnificative care se aråtau indiferente – uneori cepÆie relativ mai dezvoltatå decât vechiul interes pentru istorie,
chiar împotrivå – faÆå de o atare evaluare a îndeplinirii poruncilor –
miÆvot. Termenii teurgie çi teurgic vor fi utilizaÆi în aceastå * Din gr. nous, inteligenÆå, spirit, gând (n. t.).
218 215
228

chide cå aceastå caracteristicå paradoxalå depinde de înfåptuirea


natura dublå a lui „nord“ – beneficå çi maleficå -, autorul con-
divine este evidentå în Sefer ha-Bahir73. Dupå ce discutå despre
CorespondenÆa dintre faptele umane çi activitatea atributelor
douå atribute cunoscute72.
implicit existenÆa unei pluralitåÆi de atribute, evident în afara celor
atribute – în legåturå cu atributul de îndurare, ceea ce indicå
fragmentului din Berakot, sunt menÆionate câteva middot –
are explicite conotaÆii teozofice. Så mai notåm cå, la sfârçitul
atributele lui Dumnezeu cu scopul de a structura activitatea divinå
teozoficå în sursele rabinice. Canalizarea puterii spre unul dintre
tragem concluzia cå activitatea teurgicå cåpåtase deja o tentå
binecuvântårii apare çi în unele texte açkenaze. Putem açadar så
nezeu. Cum vom avea ocazia så remarcåm, influenÆa teurgicå a
Berakot, binecuvântarea este cerutå explicit de cåtre însuçi Dum-
hotårâtoare la puterea divinå. Så notåm cå, potrivit textului din
talmudice afirmå fårå dubiu cå omul aduce prin cult o contribuÆie
çi pedeapsa divinå depind de activitåÆile omului. Mai mult, textele
activitåÆii divine este condiÆionatå de faptele umane. Recompensa
heruvimi. Comunå celor douå fragmente este çi ipoteza cå natura
manifeståri corporale puteau så fie reprezentate de cei doi
influenÆeze, prin comportamentul såu, atributele divine, ale cåror
teurgice. Cu alte cuvinte, poporul lui Israel era în måsurå så
çi este posibil deci ca o atare corespondenÆå så fi servit çi scopuri
cele douå nume divine çi cele douå atribute existå încå din vechime
Cum am observat mai sus, paralelismul dintre cei doi heruvimi,
obiectul capitolului urmåtor. Israel care acÆioneazå potrivit voinÆei divine sau o nesocoteçte71.
dacå o comparåm cu alte concepÆii teurgice care vor forma doi heruvimi çi separarea lor, înÆelese în funcÆie de [poporul lui]
afirmaÆie, ea reprezintå ceea ce aç defini eu o „teurgie uçoarå“, Sanctorum este prezentarea fåcutå în Talmud a unirii dintre cei
el neîndeplinindu-le“133. Oricât ar pårea de îndråzneaÆå aceastå Asemånåtoare cu aceastå interpretare a cultului în Sancta
vadå] câte lumi susÆine el îndeplinindu-le çi câte lumi distruge ebraic çi cådea numai în competenÆa marelui preot.
Recanati: „Este datoria omului så contemple poruncile Torei, [så activarea îndurårii era cuprinså în partea cea mai sacrå a ritualului
listicå a fost explicatå într-un mod foarte clar de cåtre Menahem faptul de a oferi tåmâie în Ziua Råscumpårårii, putem afirma cå
Æia cosmicå a poruncilor într-o semnificaÆie teurgicå. PoziÆia caba- nirea lui Ismael ben Eliça cu Divinul este explicit asociatå cu
CreaÆiei sunt o parte din Divinitate çi cå ele transformau semnifica- poruncilor are puterea de a måri puterea divinå. Deoarece întâl-
la baza formårii pleromei divine132. Cabala considera cå faptele puterea de a face ca îndurarea så se reverse, aça cum respectarea
mai departe, unele texte cabalistice considerau poruncile ca stând eficientå pentru îndeplinirea acestei dorinÆe: binecuvântarea are

umanå. PerfecÆiuena intelectului uman reprezintå o continuå pune o diminuare care så-l intereseze în primul rând pe Dumne-
îmbunåtåÆire a înÆelegerii lui Dumnezeu de cåtre om, care culmi- zeu. Aceastå teurgie „uçoarå“ este înså depåçitå de un gen mai
neazå în unirea misticå. Nivelul moral al interpretårii, evident în tare, mult mai fidel originilor sale midraçice.
prima versiune, este aici înlåturat, çi singura abordare prezentatå În celebrul såu Comentariu la Tora, Bahia ben Açer scrie,
de cåtre cabalist este aceea intelectualå. Midraç reprezintå unirea sub influenÆa Midraç-ului çi a hasidismului açkenaz50: „Deoarece
„puterii divine çi supreme“ cu „puterea omeneascå“. Acesta este Tetragrama se revelå prin slavå, aceasta din urmå este måritå de
„cercul profeÆiei“. cåtre spiritul divin51 (...) Din aceastå pricinå, Israel are posibili-
Interpretarea textului anonim este coroboratå de o altå scriere tatea de a slåbi sau de a întåri puterea – Dynamis – cereascå în
anonimå, çi ea provenind din tradiÆia Cabalei extatice. Potrivit funcÆie de faptele poporului såu, aça cum e scris: «Iar stânca din
acesteia, existå douå atribute, unul pozitiv çi altul negativ: „Amân- care te-a nåscut, ai lepådat-o»52 çi mai este scris: «Cu Dumnezeu
douå se aflå în omul inferior, aça cum se aflå çi în omul perfect, câçtiga-vom putere»53.“ Acest gen de teozofie ne aminteçte clar
deoarece se çtie cå omul perfect nu acÆioneazå decât pe potriva pe aceea a lui Eleazar din Worms: slava este recipientul çi bene-
faptelor omului inferior, când pentru a-l pedepsi, când pentru a-l
ficiarul cultului, în vreme ce entitatea cea mai elevatå, Dumnezeu,
råsplåti. Trebuie açadar så înÆelegem cå dacå omul inferior înde-
råmâne ascuns. Pentru maestrul açkenaz, ea este Divinul, pentru
plineçte fapte nobile, omul perfect trebuie så se comporte în con-
cabalist – Tetragrama simbolizatå de Sefira Tiferet. În ambele
secinÆå“5. „Omul perfect“ este Intelectul Activ a cårui influenÆå
poate fi pozitivå sau negativå, în funcÆie de faptele omului infe- tipuri de teologie, locul schimbårii – mårire sau micçorare – este
rior. Influxul såu intelectual nu variazå, el este înså primit diferit slava divinå. Deçi Bahia ben Açer foloseçte pe larg Sefer ha-Bahir,
de cåtre indivizi. din aceste pasaje reiese limpede formularea midraçicå.
Primul citat ne oferå o dovadå importantå legatå de textul din Este cazul så analizåm folosirea în Cabalå a termenului
Midraç Haçekem. Versetul din Psalmi a fost citat ca fåcând parte Dynamis sau Ghevura. În Midraç, termenul îl indicå pe Dum-
din acest Midraç de cåtre un cabalist care nu nutrea un interes nezeu sau manifestarea lui prin slavå, înså în Cabalå, aceastå din
deosebit pentru implicaÆiile lui teologice, çi care a preferat så urmå identitate dispare. Slava este simbolizatå de ultima Sefira,
sublinieze aspectul „prezenÆei reciproce“ çi nu pe acela al Malkut, iar Ghevura corespunde acelei Sefira omonime – „jude-
„reflectårii“. O versiune çi mai amplå din Midraç, în care numele cata severå“. Açadar, cabalistul interpreteazå formula liturgicå
Haçekem nu este menÆionat, s-a påstrat în tratatul Tolaat Iaakov „Fie binecuvântatå slava Tetragramei pentru locul såu“, ca çi cum
al lui Meir ibn Gabbai. Voi discuta mai întâi versiunea din Midraç ea s-ar referi la primirea influxului din partea slavei, pe care
citatå de Ibn Gabbai, dupå care voi trece la comentarea acestei Dumnezeu o revarså în acel loc, adicå din Ghevura, una din
interpretåri6: Sefirot-urile superioare. Potrivit lui Bahia, Sefira Ghevura îçi
primeçte influxul de la En sof54. Putem açadar så descriem un
Aflåm din Midraç cå Cel Sfânt, fie el binecuvântat, i-a sistem teozofic elaborat care reprezintå coborârea influxului de la
spus lui Moise: „Aça så spui fiilor lui Israel cå numele meu En sof, cu ajutorul lui Ghevura, pânå la Malkut, slava, care este
este Ehie açer Ehie.“ Ce înseamnå Ehie açer Ehie? Aça cum
una dintre manifestårile lui Tiferet, toate acestea datoritå practicii
tu eçti cu mine, aça sunt eu cu tine. La fel a spus David:
„Domnul este lângå tine ca umbra, totdeauna de-a dreapta ta.“ liturgice. Cabala poate açadar så fie consideratå o încercare de a
Ce înseamnå: „Domnul e ca umbra ta?“ Ca umbra: aça cum explica teurgia midraçicå prin folosirea sistemului teozofic al
umbra ta îÆi råspunde cu un surâs Æie care îi surâzi7, çi plânge Sefirot-urilor. Bahia prezintå o explicaÆie a semnificaÆiei ritualului
când tu plângi dinaintea ei9, iar dacå îi aråÆi o expresie mâ- mai închegatå decât a fåcut-o hasidul açkenaz55.

240 225
227 238

aici nu numai ca expresie a unei dorinÆe, dar çi ca o contribuÆie Dumnezeu a rostit cåtre Moise: «Eu sunt cel ce sunt – Ehie açer
îndurare“70. O activitate umanå – binecuvântarea – este înÆeleaså Citim în fragmentele råmase din Midraç Haçekem: „Atunci
atributelor tale çi så te porÆi cu fiii tåi potrivit atributului de pretarea lor înainte de apariÆia orientårii teurgice în Cabalå.
îndurarea ta så-Æi cucereascå mânia çi så se reverse asupra teurgicå a acestui motiv, îi voi trece în revistå izvoarele çi inter-
Ismael så-l binecuvânteze. În binecuvântarea sa, el cere: „Laså important este contextul teurgic. Înainte de a analiza interpretarea
inclus în Berakot. Akatriel YH æevaot îl roagå pe marele preot råspândite prin diferite contexte conceptuale, dintre care cel mai
Acest tip de teurgie se regåseçte çi într-un celebru fragment Doresc så examinez ramificarea unei concepÆii rabinice
din atributele divine asupra celuilalt.
umanå se desfåçoarå acum pentru a asigura precumpånirea unuia I. „Ca o umbrå“
principal nu mai vizeazå mårirea puterii divine. Activitatea
form cåreia Tetragrama se referå la atributul de îndurare. Interesul
interpretare se bazeazå pe concepÆia aflatå în versetul biblic con- gândirea ebraicå veche.
a-l ajuta så aibå întâietate asupra atributului de judecatå. Aceastå medievalå cabalisticå ne poate ajuta pentru a înÆelege mai bine
puterii trebuie så fie îndreptatå spre atributul de îndurare, pentru este corectå, atunci cunoaçterea pe care o avem despre literatura
acum puterea ta, Doamne 69».“ Potrivit acestei påreri, creçterea surselor precabalistice care le-au dat naçtere. Dacå aceastå ipotezå
putere atributul de judecatå, aça cum e scris: «Deci, înalÆå-se cabalistice. Radicalismul acestor teurgii ar putea explica dispariÆia
[datoritå] îndurårii tale, laså atributul de îndurare så învingå în ale cåror loci probantes sunt, în mare parte, påstrate în sursele
serå în numele lui Iohanan: «Laså puterea lor så se arate mare acum alte trei tipuri de teurgie legate de materialul precabalistic,
mai sus67: „Iaakov bar Aha68 a spus cå... înÆelepÆii noçtri spuse- medievale îçi au originea în sursele rabinice clasice. Voi prezenta
în Pesikta de-Rav Kahana, într-un fragment omis din textul citat D
cå multe din principalele curente teurgice ale Cabalei
in tematica tratatå în capitolul precedent s-a înÆeles clar
O interesantå versiune despre teurgia de mårire este incluså
amånunÆit în capitolul ce urmeazå.
Malkut la Sefira Keter, subiect pe care îl vom examina mai
contopit probabil teurgia de mårire cu tema urcårii de la Sefira
Luria prezintå aici o miçcare ascensionalå a lui Dynamis. El a
urcarea puterii. Într-un mod cu totul diferit faÆå de Cabala clasicå,
respectårii ritualului de Çabbat, dar çi în concepÆia sa despre
numai în afirmaÆia cå puterea divinå s-a mårit, evident datoritå
nezeu“66. Particularitatea acestui tip de prezentare nu constå
aratå cå „oçtirile lui se vor înmulÆi în numår çi vor urca la Dum-
dimineaÆå din ziua de Çabbat, scris de IÆhak Luria. Acest cabalist
într-un poem cabalistic larg råspândit, cântecul pentru masa de
În sfârçit, o versiune diferitå a teurgiei de mårire este atestatå
slåbire generalå a sistemului divin65.
lor din cauza încålcårii poruncilor de cåtre oameni, provocând o TEURGIA CABALISTICÅ
din aceastå structurå se vor contracta pentru a reveni la originea
divin se va retrage din pleroma sefiroticå, dar chiar anumite pårÆi Capitolul 8

Din nou, Bahia dezvoltå tema teurgiei de mårire. În legåturå Ehie». Apoi a adåugat: «Aça så spui fiilor lui Israel cå numele
cu versetul din Numeri 14,17, el scrie56: meu este Ehie açer Ehie, adicå cum tu eçti cu mine, aça sunt eu
cu tine»“1. SemnificaÆia exactå a acestui pasaj devine clarå
„Deci, înalÆå-se acum puterea ta, Doamne“, adicå puterea într-un context mai larg: poporul lui Israel va trebui så urmeze un
interioarå så fie emanatå çi îndreptatå înlåuntrul atributelor, ca comportament bazat pe douå atribute divine – dreptate çi justiÆie –
nu cumva så se retragå spre înålÆimi mai mari. Aceasta çi va fi råsplåtit în consecinÆå datoritå obÆinerii acestor douå atri-
înseamnå cå atunci când [poporul lui] Israel respectå Tora çi bute. Comportamentul în chestiune este evident moral, çi frag-
poruncile, Dumnezeu cålåreçte pe ceruri, aça cum e [scris]57:
mentul midraçic foloseçte la elucidarea legåturii puternice dintre
„Care cålåreçte pe cer58 cu ajutorul tåu“ – adicå, cu ajutorul
[poporului lui] Israel, el råspândeçte puterea asupra atributelor pedeapså çi råsplatå. În alte surse înså, fragmentul e citat într-o
sale çi de aceea ei [Israel] sporesc puterea lui Dynamis divinå, versiune diferitå. Iatå ce scrie un cabalist anonim, aparÆinând
aça cum e scris: „Cu Dumnezeu câçtiga-vom biruinÆå“59. Dar çcolii Cabalei extatice, care a tråit la sfârçitul secolului al XIII-lea
când ei nu respectå Tora çi poruncile, el se retrage60 din atri- sau la începutul secolului al XIV-lea2: „Astfel au interpretat înÆe-
butele sale, aça cum e scris: „çi pe nori în måreÆia sa“61 – lepÆii secretul numelui Ehie açer Ehie: Cel sfânt, fie el binecu-
adicå, el urcå çi se retrage pe înålÆimile cele mai îndepårtate. vântat, i-a spus lui Moise: «Moise, fii cu mine çi eu voi fi cu tine».
Datoritå [respectårii], el îçi revarså puterea sa pe atribute çi, Çi au adus drept dovadå [a acestei interpretåri] versetul: «Domnul
din pricina [neglijenÆei], acestea slåbesc putera divinå, aça este lângå tine ca umbra, totdeauna de-a dreapta ta»3, aça cum se
cum e scris: „Ai lepådat [i-ai slåbit puterea] stânca care te-a explicå în Midraç Haçkem.“ Aflåm din acest fragment cå, aça
nåscut“62. Çi deoarece [poporul lui] Israel merita distrugerea cum omul se va uni cu Dumnezeu prin intelect, aça çi Dumnezeu
în aceastå împrejurare çi slåbea puterea divinå, Moise a spus
în rugåciunea sa: „Deci, înalÆå-se acum puterea ta, Doamne“,
se va uni cu omul4. În acest text, reciprocitatea vine de la sine –
pentru ca puterea interioarå så fie atraså [în jos] çi råsfrântå nu mai e vorba de råspunsul unei personalitåÆi elevate dat faptelor
asupra atributelor, ca nu cumva el så se retragå pe înålÆimi.... umane, ca în Midraç, ci de un mecanism spiritual, exemplificat
Cabaliçtii se refereau la atracÆie çi la revårsare cu termenul cu versetul din Psalmi. Nu existå nimic personalist în råspunsul
„ajutor“. lui Dumnezeu, deoarece intelectul divin devine una cu intelectul
uman de îndatå ce omul se uneçte mental cu Dumnezeu. ApariÆia
Potrivit lui Bahia, emanaÆia divinå atraså de lumile inferioare motivului umbrei subliniazå cu putere repetarea cuvântului Ehie:
reprezintå o sporire a puterii în domeniul sefirotic în general çi nu dreapta çi umbra sa corespund celor douå apariÆii ale cuvântului
numai pentru slavå, ca în textul precedent. Servindu-se de con- Ehie, în legåturå cu omul çi cu Dumnezeu. Surprinzåtor în logica
cepÆia care considera Sefirot-urile drept instrumente, el socoteçte textului este faptul cå omul este reprezentat de mâna a cårei miç-
cå scopul ritualului ebraic este acela de a provoca prezenÆa puterii care este reflectatå automat de cåtre umbrå – Divinul.
divine în instrumentele sale. Altfel, aceasta ar avea tendinÆa så Så examinåm acum interpretarea lui Ehie: „Eu sunt cel ce
se retragå în lumile superioare, fapt ce ar echivala cu o slåbire a sunt“. Potrivit acestei versiuni din Midraç, natura specificå a Divi-
puterii Sefirot-urilor. De un deosebit interes este analiza lui nitåÆii pare a fi o reflectare a activitåÆii umane. Pentru acest
Menahem Recanati care interpreteazå ideea cå Sefirot-urile „se cabalist extatic nu existå nici o dificultate teologicå provocatå de
întorc la originea lor în adâncimea nimicului“63 din pricina påca- condiÆionarea esenÆei divine sau chiar a activitåÆii acesteia de cåtre
telor: „ca çi cum am slåbi puterea cereascå, în opoziÆie cu ceea ce comportamentul omului. În schimb, el acceptå pårerea lui Mai-
e scris: «Deci, înalÆå-se acum puterea ta, Doamne»“64. Acest monide çi a lui Abulafia despre suprema spiritualitate divinå, po-
cabalist pare a fi mai radical decât Bahia. Nu numai cå influxul trivit cåreia Dumnezeu nu poate fi schimbat de cåtre activitatea

226 239
229 236
întregului mod de gândire al Cabalei. dateazå de la începutul secolului al XIII-lea131. Cum vom observa
dentå în literatura midraçicå, a avut repercusiuni deosebite asupra Æiile despre paralelismul dintre maamarot çi dibberot, discuÆii care
atemporale despre rolul poruncilor. Aceastå tendinÆå, deja evi- pund celor zece maamarot çi îi susÆin130. Numeroase sunt discu-
tanÆa istoriei a fost atenuatå substanÆial în favoarea unei concepÆii legatå de fiecare dintre ei. În cartea Bahir, cele zece cifre cores-
mårirea lui Dynamis divinå a constituit un motiv central. Impor- zee maamarot, înÆeles ca manifestare divinå çi poruncå exactå,
ulterioarå a gândirii ebraice, concepÆia cå Tora aratå calea pentru Cabalei era de a specifica semnificaÆia preciså a fiecåruia din cei
ca o revelaÆie a voinÆei dinamice a lui Dumnezeu. Într-o fazå månarea dintre ritualul iudaic çi bunåstarea cosmicå. Datoria
Aspectul central al acestui mit era constituit din istoria înÆeleaså Legåtura dintre Crearea lumii çi menÆinerea ei reflectå ase-
Ea a creat de fapt un nou mit – mitul voinÆei lui Dumnezeu“76. zece maamarot.
ni: „Gândirea ebraicå nu a învins complet gândirea mitopoeticå. porunci este asociatå cu descrierea CreaÆiei cu ajutorul celor
în mod apropriat de cåtre H.A. çi H. Frankfort în urmåtorii terme- pårerea cå lumea se menÆine datoritå îndeplinirii celor zece
voinÆei divine reprezintå continuitatea gândirii biblice, descriså paralelismul dintre maamarot çi Decalog129. Pentru acest motiv,
divin. ImportanÆa atribuitå de cåtre literatura talmudico-midraçicå logului, ea se susÆine“129. Surse rabinice remarcå, într-adevår,
poruncilor este açadar mijlocul cu care omul participå la procesul ajutorul a zece maamarot a fost creatå lumea, iar datoritå Deca-
funcÆie de faptele umane. Îndeplinirea voinÆei divine pe baza într-o versiune a tratatului Avot, råspânditå în Evul Mediu: „Cu
reascå sau så o slåbeascå. Legåtura dintre atributele divine este în drepÆi susÆin lumea, în vreme ce råii o distrug127. Mai citim,
divinå depinde de activitatea umanå, care este în måsurå så o întå- Æadikim ca fiind pilaçtri ai lumii126. În alte texte se spune cå cei
Iatå, pe scurt, mitul subiacent teurgiei de mårire: puterea continua så existe“125. În acest context, putem så-i înÆelegem pe
çi complementare. afirmå cå „fårå Maamadot, nici cerul, nici påmântul nu ar putea
micå. Antropologia çi teozofia cabalisticå sunt deci asemånåtoare Iaakov bar Aha, acel amora care susÆinea concepÆii teurgice,
factor activ, în måsurå så intre în interacÆiune cu Divinitatea dina- ficiale, îndeplineau o funcÆie asemånåtoare. O tradiÆie påstratå de
activat de cåtre faptele umane. Açadar, omul este conceput ca un care recitau povestirea CreaÆiei în acelaçi timp cu riturile sacri-
o caracteristicå a puterii superioare ca atare, dar el însuçi este mântului124. Dupå unele surse, Maamadot, grupurile de israeliÆi
implicit din aceastå discuÆie. Dinamismul ei nu constituie numai moment ce oficierea lor echivaleazå cu crearea cerului çi a på-
Este cazul så remarcåm tipul special de teozofie care apare Într-un Midraç se citeçte cå sacrificiile au implicaÆii cosmice, din
cabaliçti çi hasidim75. DiferenÆa între ordine çi haos depinde de îndeplinirea Torei.
(mefarnes) Divinitatea, o idee elaboratå mai târziu de cåtre cum apare din fragmentul citat, au sarcina de a menÆine universul.
mårire este çi concepÆia midraçicå74, potrivit cåreia Israel menÆine Açadar, potrivit Talmudului, Tora çi punerea ei în practicå, aça
de îndurare, contrariul såu. Apropiatå conceptual de teurgia de primeçte Tora mea, bine. Dacå nu, te voi înapoia123 haosului».“
så fie domolitå çi nu distruså, prin adåugarea de putere atributului binecuvântat, a încheiat un pact cu CreaÆia spunând: «Dacå Israel
lucrurile çi aici. Activitatea atributului de judecatå asprå trebuie Talmud ca o condiÆie a existenÆei universului122: „Sfântul, fie el
ieÆarim –, fårå s-o distrugå pe cea negativå. La fel se petrec Primirea Torei de cåtre poporul lui Israel este prezentatå în
punea cå, în lumea inferioarå, omul îçi påstra cele douå tråsåturi – menÆinea universul121.
devine o tråsåturå fundamentalå a teurgiei cabalistice. Se presu- divinul, dar aça cum vom vedea mai departe, çi ca o activitate care
atributului de severitate prin unirea lui cu atributul de îndurare listice, evreii îçi considerau ritualul ca o activitate care menÆinea
activat atributul de îndurere. Într-o fazå ulterioarå, atenuarea puterii divine. Cu multå vreme înainte de apariÆia teozofiei caba-
voinÆei divine de cåtre Israel. Când aceasta se întâmplå, este mai sus, îndeplinirea voinÆei divine este necesarå pentru sporirea
Dupå aceastå surså, coborârea este însoÆitå de Çekina90. Un frag- pregåti sufletul99 çi de a ordona lucrurile mari çi bune în înalt, [aça
ment interesant, asemånåtor cu cel precedent legat de tradiÆia încât] så atragå asupra lui influxul luminii emanaÆiei divine.“
Hehalot-urilor, vorbeçte despre Sar ha-Tora91 – îngerul Torei. În Potrivit lui Moçe din León, omul trebuie så devinå un tron peste
fragmentul în chestiune, se descrie din nou coborârea DivinitåÆii, care se va açeza un alt tron superior100. Açadar, în afarå de
în Templu, conceput ca fiind în curs de construcÆie. Aceastå „adåpostirea“ teurgicå a Sefirot-urilor, omul este în måsurå så
coborâre este înÆeleaså ca parte din revelaÆia „secretului Torei“92. provoace coborârea fluxului divin asupra lui însuçi.
Aici, este relevantå tehnica de implorare a lui Dumnezeu, fåcut Potrivit lui Iosef Gikatilla, omul este creat dupå imaginea
så se arate împreunå cu tronul de slavå. Açadar, Templul era con- superioarå, çi fiecare membru al såu poate så devinå un „tron“
siderat ca loc al revelaÆiei provocate cu ajutorul tehnicilor magice. pentru entitatea cereascå cåreia îi corespunde, datoritå purificårii
Aceastå practicå trebuie comparatå cu tehnicile hermetice çi sale çi îndeplinirii poruncilor101. Dupå autorul lucrårii Raia
neoplatonice pentru a obÆine revelaÆii, se provoca descinderea mehema102 çi al lui Tikkune Zohar103, cabalistul trebuie så-çi
zeilor în statui special pregåtite în acest scop. Precum îngerul pregåteascå membrele în asemenea mod încât så asigure în ele
chipului, Dumnezeu în textul lui Sar ha-Tora çi Çekina între cei sålåçluirea lui Çekina104. Potrivit lui Avraham ben Eliezer ha-
doi heruvimi, hermeticii ascultau vocea zeilor lor care venea Levi, unul dintre cabaliçtii importanÆi expulzaÆi din Spania în
dintr-o formå anume93. Cu excepÆia coborârii lui Çekina în Sancta 1492, purificarea membrelor pregåteçte sålåçluirea lui Çekina
sanctorum, toate celelalte practici menÆionate au scopul de a în om, al cårui corp devine açadar unul din organele ei105.
atrage puterea spiritualå în lumea de jos, ca parte a procesului de Avraham ha-Levi exprimå concepÆia, råspânditå de altfel în
revelaÆie. Pe baza acestor paralelisme, putem considera cu toatå generaÆia sa, potrivit cåreia carnea umanå devine transparentå –
seriozitatea posibilitatea ca ritualul din Templu så fi fost conceput sefirim – în urma unei vieÆi religioase perfecte, çi astfel poate
pentru a provoca prezenÆa lui Çekina în Sancta sanctorum. Astfel adåposti Sefirot-urile106. Amplele speculaÆii despre coborârea
çi ritualul poate fi açadar considerat ca o activitate teurgicå. lui Çekina asupra omului perfect au transformat açadar sistemul
Folosirea magicå a practicii coborârii are o lungå istorie în poruncilor într-o tehnicå misticå menitå så strângå influxurile
cadrul iudaismului, pe care nu ne este posibil s-o parcurgem divine în corpul uman.
aici94. Doresc înså så subliniez o formå specificå de captare în jos În Cabala extaticå, interesul pentru coborârea puterilor divine
a lui Çekina. Dupå unele texte, structura nu ar fi un edificiu, ci a fost çi mai mare, din moment ce acest tip de contact cu divinul
corpul uman, statuie vie în care çi-ar face låcaçul Çekina. Aceastå a devenit unul dintre mijloacele de unire cu Dumnezeu. Voi
concepÆie este atestatå în vechi texte iudaice95. Nu se face referire începe cu un text açkenaz care reflectå çi concepÆiile din Cabala
la nici o condiÆie preliminarå pentru stabilirea în corpul omenesc, teozoficå, çi caracteristicile extatice din perioadele precedente107.
stabilirea fiind prezentatå mai mult ca o necesitate a Divinului Moses Azriel ben Aleazar ha-Darçan, urmaç al lui Iehuda he-
decât ca o necesitate a omului96. Aça cum am aråtat în altå parte, Hasid, afirmå: „Cel ce îl cunoaçte [se referå la numele divin] çi
perechea umanå era conceputå ca un înlocuitor potenÆial al heru- îl foloseçte în timpul rugåciunii, Çekina se va stabili peste el, iar
vimilor în Templu97. Cabala a exploatat din plin posibilitåÆile el va proroci ca profeÆii din vechime“108. Ritualul – rugåciunea –
mistice inerente acestei concepÆii, atât Cabala teozoficå, cât çi cea este îmbinat aici cu practica anomicå a folosirii numelui divin cu
misticå dezvoltând tema pregåtirilor necesare pentru a asigura scopul de a obÆine stabilirea lui Çekina. Atât din acest context, cât
stabilirea puterii sau puterilor divine în mistic. Astfel, de pildå, çi din alte lucråri ale aceluiaçi autor109, se pare cå aceastå prezenÆå
Moçe din León scrie98: „Temelia miÆvot-urilor çi a faptelor bune provoacå totuçi o schimbare dramaticå a naturii omului, aça încât
pe care le îndeplineçte omul în aceastå lume este aceea de a-çi finalmente el este echivalent cu un membru al Çekinei.
232 233
235 230
faÆå de ele çi aderarea evreilor la ritualurile lor. Cum am remarcat adus argint, aur, pietre preÆioase çi perle çi le-au îngråmådit pe
poruncilor a fost concepÆia teurgicå despre ele, interesul dinamic Au mers de la un capåt al lumii la celålalt, çi fiecare a
Într-adevår, unul dintre factorii care au întårit respectarea
Enoç erau legate de o construcÆie specialå79:
claritate pe care a folosit-o Scholem când çi-a formulat ideea.
Potrivit lui Enoh ebraic, actele de idolatrie ale generaÆiei lui
susÆinerea lui120. Aç vrea så råspund la aceastå întrebare cu aceeaçi
cum este ea atestatå în sursele iudaice.
atunci au existat probabil çi alte elemente care au contribuit la
fundamentalå pentru percepera teurgicå a activitåÆii umane, aça
vieÆuit mai bine de un mileniu înainte de apariÆia Cabalei istorice,
Doresc så dezvolt acest din urmå subiect, ce are o importanÆå
elementul vital al iudaismului119? Dacå iudaismul rabinic a supra-
firme opinia lui Scholem dupå care Cabala, sau mistica, ar fi numai cå atrag Çekina în jos, dar îi uçureazå çi stabilirea în lume.
aça cum presupune Scholem? Cum pot aceste afirmaÆii så con- a avea o eficacitate substanÆialå asupra DivinitåÆii. Poruncile nu
despre iudaismul normativ. Mitul lui halaha a dispårut într-adevår, cepÆii teurgice despre porunci, a cåror îndeplinire este consideratå
Ar fi interesant de cercetat sursele concepÆiei lui Scholem umane çi prezenÆa divinå trebuie înÆeleaså ca rezultat al unei con-
impresia de a fi veche cât munÆii“118. locuiascå în aceastå lume78. Legåtura evidentå dintre faptele
Cabala, scrie el, are „o conçtiinÆå miticå nouå care då adesea Çekina a revenit, în cele din urmå, la starea ei iniÆialå çi poate så
Halaha, adicå a iudaismului rabinic normativ“117. Pe de altå parte, Avraam çi culminând cu construirea Templului lui Solomon, când
çi fundamentalå, dar în acelaçi timp periculoaså çi ambiguå, a lui coborâre în zece etape a prezenÆei divine începând cu faptele lui
ei emoÆionale“ çi era, dupå pårerea lui Scholem, „o realizare mare provoace coborârea înapoi în lume. Tot aça, Midraç descrie o
cea rabinicå. Rabinismul reuçise så separe Legea de „rådåcinile retragere din lume necesitå o activitate umanå pozitivå care så-i
dupå Scholem, noutatea abordårii cabalistice spre deosebire de Cele zece etape ale ascensiunii cereçti a lui Çekina çi succesiva ei
Aceastå caracterizare a Legii ca fiind separatå de mit constituia, så suie cåtre cer din pricina påcatelor generaÆiilor care au urmat.
Råspunsul e clar: disocierea Legii de evenimentele cosmice“116. s-a îndepårtat din pricina påcatului lui Adam. Ea a continuat apoi
„Ce anume deosebea Legea de mit în iudaismul rabinic? Într-o vreme, prezenÆa divinå îçi avea låcaçul în Paradis, de unde
condiÆionatå de perfecÆiunea religioaså a poporului lui Israel77.
IV. Activitatea de menÆinere a universului esenÆialå a lui Çekina, aça cum aflåm din Genesis Rabba, çi este
Divine în sânul poporului ebraic, ceea ce constituie caracteristica
Æele principale ale îndeplinirii poruncilor este stabilirea PrezenÆei
cipalå fiind citirea magicå a Torei. Potrivit gândirii talmudico-midraçice, una dintre consecin-
se spune cå spiritul divin este atras asupra persoanei, tehnica prin-
lafia. Putem considera aceastå practicå drept teurgicå, deoarece III. Teurgia captårii
teozoficå, nu se specificå ritualul halahic, nici tehnica lui Abu-
este comparatå cu aceea de pe Sinai, dar, spre deosebire de Cabala
trebuie atras în jos. Este interesant de observat cå aceastå revelaÆie motivaÆie a poruncilor.
purificat, så devinå substratul „spiritului lui Dumnezeu“ care teozoficå, ea considerând activitatea teurgicå drept principala
Pregåtirile descrise de Alemanno permit corpului, o datå în textele midraçice çi talmudice, a fost din nou elaborat în Cabala
curent de gândire axat pe semnificaÆia poruncilor, având rådåcini
se va elibera çi va pluti deasupra lui toatå ziua. çicå çi teurgia cabalisticå. Putem açadar conchide cå un anume
încât el va face ca spiritul lui Dumnezeu så coboare asupra lui, afirma cå nu existå nici o diferenÆå notabilå între teurgia midra-
lucruri, atunci atât de mare va fi influxul ce va veni asupra lui, Considerând în aceastå opticå termenii problemei, putem
Abraham Abulafia, moçtenitor al tehnicilor mistice açkenaze, munÆi çi pe dealuri80, fåcând idoli din ele în toatå lumea. Çi
scrie cå pronunÆarea combinaÆiei numelor lui Dumnezeu are i-au înålÆat pe idoli în fiecare colÆ al lumii. Fiecare idol måsura
scopul de a atrage puterea divinå pentru a se uni cu ea110. Deçi am mai bine de o mie de ori o mie de paçi. Çi au adus jos pe
putea cu uçurinÆå så citåm nenumårate alte exemple111, este sufi- påmânt soarele, luna, planetele çi constelaÆiile, punându-le în
cient så amintim, pentru implicaÆiile ei deosebite, o surså anonimå faÆa idolilor, la dreapta lor çi la stânga lor, ca så-i slujeascå aça
citatå de Moses Cordovero: cum îl slujiserå pe Sfânt81, fie el binecuvântat, aça cum e scris:
„...çi toatå oastea cereascå ståtea de-a dreapta çi de-a stânga
Unii dintre cei vechi comentau cå, dupå o lungå con- lui“82. Ce putere aveau ca så-i aducå pe påmânt? Ei nu ar fi
centrare [mentalå], cu ajutorul combinaÆiei sau permutaÆiei fost în stare så-i aducå pe påmânt, dar din pricina lui Uzza,
numelui de [çaptezeci çi douå de litere] sau a altor nume Azza çi Azziel care i-au învåÆat magia83 au fost în stare så-i
[divine], cel drept... va primi revelaÆia unui aspect al unei Bat aducå pe påmânt çi så-i foloseascå.
kol (...), deoarece el combinå puterile çi le uneçte (...) pânå
ce un mare influx va coborî asupra lui, cu condiÆia ca oricine Açadar, structuri specifice în unire cu „magia“ (cred cå se
are de-a face cu el så fie un recipient bine pregåtit pentru a referå la diverse tipuri de incantaÆii) ar fi putut, potrivit vechilor
primi forÆa spiritualå112. surse ebraice, så provoace coborârea unor entitåÆi cereçti çi folo-
sirea lor magicå. Aceastå practicå, deçi idolatrå, era consideratå
Din nou, se face referinÆå la ritualul îndeplinit de cåtre cel eficace çi nu era luatå în derâdere din pricina inutilitåÆii ei84.
drept, dar tehnica propriu-ziså este anomicå. Este interesant de Açadar, o construcÆie specialå çi tehnici magice puteau så pro-
remarcat cå omul este considerat un recipient care primeçte fluxul voace coborârea cetelor cereçti. În mod similar, aç spune eu, se
divin, lucru ce ne aminteçte statuia din tradiÆia hermeticå113. Frag- considera cå Templul çi ritualul îndeplinit în interiorul lui aveau
mentul este asemånåtor cu alte texte scrise în sensul Cabalei exta- capacitatea de a atrage Çekina în acel loc. Så cercetåm acum locul
tice çi al hasidismului, texte în care omul este våzut cu regularitate unde se revelå Çekina: între cei doi heruvimi. Starea lor de unire
ca un Templu sau ca un recipient care primeçte Çekina. Så fie oare perfectå – chiar unire sexualå – este o funcÆie a îndeplinirii voinÆei
numai o coincidenÆå faptul cå Moses Cordovero îl desemneazå pe lui Dumnezeu. Dacå aceasta nu este respectatå, heruvimii se
mistic cu termenul æadik? separå85. Consider înså cå numai atunci când unirea lor e provo-
O concepÆie surprinzåtoae, aparent independentå de cele catå de faptele umane, Çekina poate så coboare peste heruvimi86,
douå de mai sus, se påstreazå în Collectanaea a lui Iohanan la fel cum se întâmplå cu un bårbat cinstit çi cu soÆia sa87. La fel,
Alemanno114. cu scopul de a reface låcaçul lui Çekina, nu este necesarå numai o
anumitå structurå, ci çi un anume tip de forÆå umanå – ritualurile
Dupå o curåÆire ritualå a corpului, o transformare inte- iudaismului care numai ele sunt în måsurå så susÆinå legåtura
rioarå çi o purificare spiritualå de orice contaminare, omul dinamicå dintre Dumnezeu çi om. Coborârea lui Çekina este
devine limpede çi pur precum cerurile. O datå despuiat de våzutå de Nahmanide ca o îndeplinire a unei nevoi divine çi nu
orice gând material, el va citi numai Tora çi numele divine
atât a unei nevoi umane88.
scrise în ea, çi atunci îi vor fi revelate secrete teribile çi viziuni
divine care pot fi emanate asupra sufletelor limpezi çi pure Çi mai aproape de fragmentul din Enoh este coborârea lui
care au fost pregåtite så le primeascå. Aça cum e scris în ver- Sar ha-Panim, îngerul chipului, care este adus pe påmânt cu
setul: „PregåtiÆi-vå pentru trei zile çi spålaÆi-vå veçmintele“115. ajutorul tehnicilor magice având scopul de a „revela omului
Pentru cå existå trei pregåtiri: din exterior [-ul corpului], din secretele [lumilor] superioare çi inferioare, cunoaçterea temeliilor
interior çi din imaginaÆie. Când omul se cufundå în aceste [lumilor] superioare çi inferioare çi misterele înÆelepciunii“89.
234 231
253 244

este deosebit de clar în Sefer ha-Ihud82: concepÆie. O datå reduså importanÆa ierarhiei intermediare, misti-
menÆine structura teozoficå în poziÆia ei perfectå. Acest accent Folosind o terminologie diferitå, Iehuda Hunain reflectå aceeaçi
îndeplinirea ritualului teurgic, al cårui scop este acela de a iar teoria sa despre umbrå nu a constituit o simplå curiozitate.
umane. Aici, membrele nu sunt altceva decât instrumente pentru rolului såu central în Cabalå, începând cu secolul al XVI-lea –,
Açadar, acÆiunea reprezintå cheia pentru înÆelegerea influenÆei streazå cå Ibn Gabbai nu a reprezentat o excepÆie – în pofida
Æial så perfecÆioneze structura divinå sau så-i provoace contracÆia. stimulatoare. Atestarea unei teorii teurgice ulterioare demon-
sau nesocotirea poruncilor. Structura umanå tinde în mod poten- Gabbai. Omul, în acest caz Israel, este sursa puterii, deci entitatea
tice este reprezentat de puritate sau de impuritate, de îndeplinirea superioare, este similarå cu imaginea umbrei propuså de Ibn
membrelor, nici chiar demnitatea lor. Centrul discuÆiilor cabalis- definiÆie a entitåÆilor inferioare, înÆelese ca rådåcini ale entitåÆilor
discuÆiilor cabalistice nu îl constituie nici glorificarea structurii precum rådåcina çi modelul29 [entitåÆilor] superioare.“ Aceastå
superioare în locurile lor. Trebuie totuçi så subliniem cå centrul ar slåbi forÆa cereascå, (...) deoarece [entitåÆile] inferioare sunt
divine datoritå stårii lor de puritate. În acest fel, menÆin entitåÆile nårii cereçti28 (...), când acÆioneazå în mod opus, este ca çi cum
fragment este suficient de clarå: membrele umane susÆin pe cele lui Israel. Deoarece aça cum cei drepÆi adaugå forÆå çi putere adu-
loarea ei teozoficå nu a fost încå analizatå. SemnificaÆia acestui cum se lupta dedesubt, aça se lupta deasupra, din cauza påcatului
în literatura cabalisticå81 çi, deçi a fåcut obiectul unor studii, va- cepÆia lui Ibn Gabbai, pare a fi independentå de aceasta27: „Aça
Expresia „un membru susÆine un membru“ este des întâlnitå formulat o concepÆie care, în pofida evidentei legåturi cu con-
în imaginea sa.“ Iehuda ben Iaakov Hunain, a cårui producÆie e puÆin cunoscutå, a
deoarece membrul care este pregåtit susÆine membrul care existå Un cabalist interesant de la sfârçitul secolului al XVI-lea,
Cerceteazå çi vei afla cå «un membru susÆine un membru» (...) îndeplinirii poruncilor.
dictonul urmåtor: «Stråmoçii sunt carul»80 – carul, aça e scris. amplu al Divinului çi o interpretare mai complexå a semnificaÆiei
turå prin comportamentul såu79: „Omul perfect [este] descris în impactul activitåÆii umane, permitea revelarea mecanismului
lumea inferioarå. Potrivit opiniei lui, omul susÆine aceastå struc- explicaÆia propuså de Midraç. O ierarhie complexå, care suferå
tura superioarå este condiÆionatå de puritatea sau impuritatea din din aceea hasidicå, ele oferind explicaÆii mai elaborate decât
tracÆia unui anumit membru divin. Dupå cabalistul anonim, struc- mai complexå din Cabala extaticå çi, cum vom remarca imediat,
aduce perfecÆiune în lumea superioarå. Impuritatea provoacå con- mecanicistå a teurgiei a fost cu toatå evidenÆa facilitatå de teozofia
mentul principal în formarea structurilor superioare. Abordarea
Æie din lumea pleromaticå. Un corp perfect din lumea inferioarå
este factorul cel mai important al acestei relaÆii çi constituie ele-
reprezintå aici explicaÆia mecanismului de expansiune çi contrac- diferitele descrieri ale legåturii om-Dumnezeu. IniÆiativa umanå
CorespondenÆa dintre anthropos uman çi anthropos divin reprezentårii midraçice a mâinii çi a umbrei. Sunt demne de notat
mecanicistå a rezonanÆei acustice este, fårå îndoialå, potrivitå
drept“78 – adicå, de fapt, „este dus la pieire“. printr-o observaÆie fizicå, concretå çi bine cunoscutå. Natura
întineazå, aça cum e scris: „din pricina råului a pierit cel Astfel, posibilitatea de a acÆiona în mod teurgic este doveditå
adâncimile neantului, aça încât forma din lumea superioarå se
restrângerea imaginii acestui membru din lumea superioarå în
înÆelege cum se petrece transmisia care este, totuçi, perceptibilå.
fel], impuritatea membrului din lumea inferioarå provoacå ginea divinå – cea de a doua vioarå. În amândouå cazurile, nu se
acest fapt o face perfectå çi pe aceea din lumea superioarå. [La umanå, funcÆionând ca o vioarå la care s-a cântat, activeazå ima-
Deoarece când forÆa umanå este perfectå în lumea inferioarå, Acelaçi lucru se petrece – continuå Ibn Gabbai – când imaginea
ca çi cum acel membru n-ar mai exista în lumea superioarå. dacå nu existå nici un intermediar vizibil între cele douå coarde.

poruncile mele“?... Råspunsul e: cel ce îndeplineçte poruncile nioaså sau o expresie satisfåcutå îÆi råspunde la fel, aça çi
din Tora çi umblå pe cåile ei este considerat ca çi cum l-ar face Domnul, Cel Sfânt, fie el binecuvântat, este ca umbra ta. Aça
pe Dumnezeu în înalt. Cel Sfânt, fie el binecuvântat, spune: cum tu eçti cu el, aça çi el este cu tine. Sfârçitul citatului.
„ca çi cum m-ar fi fåcut pe mine“. Çi a apårut [întrebarea]: „Çi
le veÆi face“ – adicå, „Çi veÆi face cu ele“ [itam100]. Aceasta În fragment apar teme prezente în ambele citate de mai sus,
este cu siguranÆå forma corectå, când ei se stråduiesc101 så se astfel încât nu este deloc probabil ca versiunea mai amplå så fie
uneascå unul cu celålalt, aça încât numele divin så fie într-o o combinaÆie a acestor douå versiuni. Pot, prin urmare, så afirm
stare adecvatå. Aceasta este cu siguranÆå semnificaÆia [expre- cå Ibn Gabbai, care citeazå în mod explicit întregul fragment din-
siei] „Çi veÆi face cu ele“. tr-un „Midraç“, a avut la dispoziÆie versiunea cea mai amplå çi
probabil originalå din Midraç Haçekem, citatå numai fragmentar
SemnificaÆia formulei „m-aÆi fåcut“ se explicå dupå cum ur- în textele examinate mai sus. Care este consecinÆa teologicå a
meazå: îndeplinirea poruncilor provoacå unirea dintre douå forÆe acestei versiuni presupus originale? În ea, existå douå compo-
divine çi, în consecinÆå, perfecÆiunea numelui divin, ceea ce este nente conceptuale diferite çi totuçi coplementare: Dumnezeu este
egal cu „a face“ pe Dumnezeu în lumea superioarå. Tipul special considerat umbra mâinii omului, consideratå a fi substanÆa9, în
de activare a manifestårilor divine este açadar prezentat drept vreme ce „accidentul“ este Dumnezeu sau umbra. Dincolo de
formarea acestor manifeståri: unirea sau restructurarea sunt aceastå relaÆie ontologicå staticå, substanÆa çi accidentul ei se aflå
considerate ca fiind o formare. Poruncile au rolul de instrumente într-o legåturå dinamicå funcÆionalå. Mâna constrânge umbra så
în operaÆia teurgicå. se miçte sau så reacÆioneze în conformitate cu miçcårile ei. Umbra
Aceastå reinterpretare a expresiei „ca çi cum el m-ar fi fåcut“ reflectå cu exactitate schimbårile de formå ale mâinii. Pe baza
ridicå chestiunea sursei acestei opinii. Dupå Reuven Margaliot, primului citat din Midraç Haçekem, putem susÆine cå semnificaÆia
ea poate fi gåsitå în Leviticus Rabba 35,6 unde înså nu apare originarå a versiunii mai ample este çi moralå: Dumnezeu rås-
termenul esenÆial asaani (m-aÆi fåcut)102. Isaiah Tishby afirmå cå punde în mod adecvat activitåÆii umane çi natura sa reflectå
este de neconceput ca înÆelepÆii så fi susÆinut cå omul îl poate profunda relaÆie dintre merite çi råsplatå. Metafora aleaså pentru
„face“ pe Dumnezeu, chiar dacå atare activitate este indicatå în a explica acest adevår religios este surprinzåtoare.
mod ipotetic („ca çi cum“)103! Se pare înså cå ambii învåÆaÆi nu Concluziile la care a ajuns Ibn Gabbai depåçesc înså uimi-
au înÆeles fragmentul. Cum am remarcat mai sus, autorul textului toare metaforå din Midraç. PuÆin înainte de citatul din Midraç, el
cabalistic Sefer ha-Ihud reproduce formula „Pe cel ce respectå aratå cå10 „entitåÆile superioare în raport cu cele inferioare pot fi
poruncile mele, îl consider ca çi cum el m-ar fi fåcut“, atribuindu-i comparate cu umbra în raport cu forma. Dacå forma se miçcå,
valoarea unui dicton. Un alt cabalist se referå la aceeaçi formulå umbra se miçcå çi ea“11. Aça cum am våzut mai sus12, în termi-
ca la un Midraç, iar Menahem Recanati o citeazå ca Razal – nologia cabalisticå acceptatå de Ibn Gabbai forma indicå entitå-
„înÆelepÆii noçtri au spus“104. În amândouå textele, afirmaÆia este Æile superioare – îngeri, arhangheli, nume divine –, dar çi Sefi-
citatå în contexte diferite faÆå de contextul din Zohar. Deoarece rot-urile13. Açadar, omul, model fundamental al structurii supe-
Zohar-ul nu conÆine aceastå formulå, înså demonstreazå cå o cu- rioare, este în måsurå så-çi influenÆeze starea prin activitatea sa –
noaçte, reinterpretând expresia ei esenÆialå – asaani –, consider cå imaginea ontologicå contribuie la finalitatea teurgicå. Aceastå
aceasta exista înainte de prima jumåtate a secolului al XIII-lea105. prezentare, cu importante consecinÆe, a omului ca arhetip al as-
Care ar putea fi deci contextul conceptual al acestei formule pectului revelat al DivinitåÆii, reprezintå o orientare deosebit de
dacå susÆinem, spre deosebire de Tishby, ca ea nu a fost introduså semnificativå în raport cu metafora opuså, dupå care omul este
de cåtre cabaliçti, chiar dacå ei au fost primii care au folosit-o? umbra lumii superioare.

256 241
243 254

instrument – în cazul lui Ibn Gabbai, o vioarå – va rezona, chiar în evidenÆå de puÆinele exemple de mai sus93. Råspândirea lor
face så vibreze o coardå, coarda corespunzåtoare de la celålalt literatura cabalisticå o importanÆå mult mai mare decât aceea puså
nanÆå acusticå dintre douå instrumente cu coarde26. Când cineva teurgicå a expresiei „un membru susÆine un membru“ capåtå în
explica acÆiunea teurgicå. Ibn Gabbai discutå fenomenul de rezo- urile se contractå când omul comite nelegiuri, cât çi interpretarea
Midraç din Avodat ha-Kodeç este de mare importanÆå pentru a Atât teozofia „adâncimilor neantului“, potrivit cåreia Sefirot-
În al doilea rând, celålalt motiv introdus în discuÆia despre catalanå çi Cabalå castilianå.
influenÆå teurgicå. Eskira pare så fie reprezentantul unei combinaÆii de Cabalå
provine din capacitatea ei de a preschimba faptele omului în ha-Ihud reprezintå probabil Cabala castilianå, iar Abraham din
funcÆia sa de punte între cele douå domenii. Natura ei specialå încå înainte de sfârçitul secolului al XIII-lea, din moment ce Sefer
çi cu oamenii care îndeplinesc poruncile, pe de alta – decurge teurgico-teozoficå ar putea fi consideratå ca fiind larg råspânditå
Din dubla legåturå a Torei – cu sursa sa divinå, pe de o parte, a fost influenÆat de ele. Dacå acest lucru ar fi fost adevårat, teoria
cea superioarå, în virtutea afinitåÆilor avute cu amândouå“25. ha-Ihud, nu avem motive så presupunem cå Abraham din Eskira
poruncile sunt intermediarii care leagå imaginea inferioarå de În pofida asemånårilor cu concepÆiile exprimate în Sefer
leazå imaginea superioarå cåtre [cea] inferioarå“24 sau „Tora çi
gine intermediarå care le leagå: „Tora“23. „Intermediara stimu- fåcut pe mine“92.
imaginea superioarå – demut eliion22 –, deoarece existå o ima- plineçte poruncile mele, îl voi considera ca çi cum m-ar fi
În primul rând, imaginea umanå este în måsurå så influenÆeze construieçte91, aça cum [afirmå] Midraç: „Pe cel ce înde-
lucrarea sa ulterioarå, Ibn Gabbai introduce douå precizåri noi. provoacå o adevåratå distrugere, dar cel ce [se] purificå,
caz ca formå legatå de umbrå, så influenÆeze structura divinå. În çi distruså“90. Deoarece cel ce întineazå lumea inferioarå
antropomorficå, fapt ce permite omului, reprezentat çi în acest el se va întoarce în adâncimile fiinÆei89, „în cetatea pustiitå
„SoÆul meu nu e acaså, e plecat într-o cålåtorie lungå“88 –
Omul çi „slava divinå“ – ha-Kavod – fac parte din imaginea
voltatå tematica care urmåtoare21.
mai clar87:
aceastå lucrare este citat Midraç-ul, çi în acest context este dez-
autorului lui Sefer ha-Ihud exprimå aceeaçi teorie într-un mod çi
niatå în capodopera lui Ibn Gabbai, Avodat ha-Kodeç. Çi în
egalå cu „a face“ pleroma divinå. Un contemporan mai tânår al
nu este puså în evidenÆå în tratatul Tolaat Iaakov, ea este subli-
calea de a face ca puterile divine så se extindå, acÆiune care este
a Sefirot-urilor. Deçi aceastå caracteristicå a structurii sefirotice
afirmaÆii trebuie înÆeleaså în contextul såu. Poruncile constituie
personalist al luminii cereçti nu reduce deloc natura mecanicistå
indirect – „så-l faci pe Dumnezeu“. EsenÆa acestei îndråzneÆe
mai de sus din domeniul divin. Cu toate acestea, portretul semi-
A îndeplini poruncile înseamnå în acest fragment – cel puÆin
organ care transmite impresia faptelor umane cåtre instanÆa cea
celelalte atribute ale sale.“ Astfel, pleroma sefiroticå este ca un
superioarå.
depozitul lui bun çi toarnå ulei pe capul lui20 çi de la acesta pe iar cel ce se purificå în lumea inferioarå întåreçte (...) lumea
rioarå, se produc cele din lumea superioarå, iar el îçi deschide se întineazå în lumea inferioarå, întineazå lumea superioarå
çi corecte, [atunci] pe måsura celor fåcute de ei în lumea infe- mea så-l facem pe Domnul»86“ literalmente, [deoarece] cine
lumina cereascå19 îi observå pe oameni çi vede faptele lor bune dera ca çi cum m-ar fi fåcut pe mine85, aça cum e scris: «Vre-
Midraç, ca çi în formularea sa citatå mai sus. El scrie18: „Când proverbul: „Pe cel ce îmi îndeplineçte poruncile, îl voi consi-
cabalistul pare cå atenueazå oarecum automatismul prezent în dirijeze puterile84. Ce înseamnå „oameni de acÆiune“? Ca în
Så revenim la Ibn Gabbai. Imediat dupå citatul din Midraç, Oamenii cucernici çi oamenii de acÆiune83 çtiu cum så

Aceastå inversare este interesantå din mai multe motive. Din reprezintå o dovadå evidentå a rolului tot mai mare exercitat de
punct de vedere teologic, cât çi din punct de vedere teozofic, pro- teurgie, în general, çi a importantei corelåri dintre un anume tip
iectarea formei umane în domeniul pleromatic este explicatå clar de teozofie çi concepÆia despre porunci ce se gåseçte în aceleaçi
de un important teozof evreu. Imaginea lui Dumnezeu nu mai texte, în particular. Aceastå legåturå constituie un excelent exem-
trebuie înÆeleaså ca arhetip fundamental. Acum, imaginea omu- plu de interdependenÆå dintre cele douå domenii ale doctrinei
lui este consideratå drept original, çi ea este reflectatå de struc- cabalistice, obiect al unor studii separate.
tura divinå14. Så subliniem faptul cå metafora lui Ibn Gabbai Legåtura dintre råu, întoarcerea Sefirot-urilor la originea lor
reflectå o concepÆie de bazå, exprimatå limpede în teozofia zoha- çi, uneori, tulburarea armoniei din lumea superioarå çi cea infe-
ricå, anume cå structura antropomorficå divinå a fost copiatå rioarå, motiv care devine tot mai important în ultimele douå de-
dupå cea umanå15. cenii ale secolului al XIII-lea, apare cu claritate în teozofia lui
Aç vrea så discut aici consecinÆele acestei metafore inversate, Sabbatai. Bazându-se pe anumite expresii çi concepÆii din Zohar,
pentru modul în care interpretåm noi raportul dintre teurgie çi Natan din Gaza a considerat apariÆia procesului de emanaÆie drept
simbolism. Principalul curent simbolic din Cabalå, subiect al unei un efect al victoriei „luminii gândirii“ asupra „luminii lipsite de
tratåri distincte în capitolul care urmeazå16, se bazeazå pe reflec- gândire“94. Aceasta din urmå este definitå sintetic ca fiind „lipsitå
tarea dinamicii divine în textul biblic, în forma umanå sau în de orice gând sau «idee» care ar fi putut så prefigureze sau så con-
istorie. EntitåÆile inferioare servesc ca puncte de plecare ale con- stituie un cosmos“95. În acest aspect al Divinului, existå o inerÆie
templårii vieÆii ascunse a DivinitåÆii. În consecinÆå, procesul naturalå care încearcå så readucå CreaÆia la starea ei iniÆialå
simbolic se bazeazå pe un tip de relaÆie platonicå, incluzând înså haoticå în interiorul DivinitåÆii96. Totuçi, în primele faze ale tra-
un element dinamic important. Cu cât eçti mai departe de arhetip, diÆiei cabalistice, aceastå tendinÆå a Sefirot-urilor de a fi din nou
cu atât mai mare este nevoia unei reprezentåri simbolice a enti- absorbite de cåtre neantul divin a fost consideratå ca fåcând parte
tåÆilor çi a proceselor secrete. Marea problemå a simbolismului din întoarcerea lor la surså, pe baza unei concepÆii neoplatonice
este o problemå epistemologicå: cum så depåçeçti distanÆa dintre asemånåtoare, în vreme ce, în urma integrårii în Cabala târzie a
conçtiinÆa omului çi subiectul sublim. În teurgie, problema este unor concepÆii importante despre råu ca parte a Divinului, aceastå
oarecum diferitå: cum så schimbi un obiect al cårui profil struc- întoarcere a fost consideratå a fi legatå de lupta dintre bine çi råu.
tural este deja cunoscut. Abordarea teurgicå concepe omul ca Introducând în curetul principal de gândire cabalisticå concepte
fiind centrul de greutate al unor caracteristici importante. El este, ca „gândire bunå“ çi „gândire nelegiuitå“97, Zohar-ul a contribuit
cel puÆin într-o anume måsurå, paradigma çi sursa de putere. la aceastå transformare a semnificaÆiei întoarcerii Sefirot-urilor.
RelaÆia simbolicå trebuie så fie açadar inversatå pentru ca practica Cum am remarcat mai sus, îndeplinirea poruncilor menÆine
teurgicå så fie eficace. Procesul simbolic nu foloseçte în acest caz structura sefiroticå la locul ei, astfel încât ea îçi poate exercita
contemplårii, ci acÆiunii. El poate explica de ce un anume gen de rolul de punte între En Sof çi lume. Acest status quo era desemnat
activitate are influenÆå asupra unui subiect specific. Finalitatea prin expresia „un membru susÆine [sau întåreçte] un membru“.
epistemologicå este evident reduså. Ca formå, omul are în fiinÆa Înså formula utilizatå de doi dintre cabaliçtii citaÆi mai sus meritå
sa structura arhetipalå a Divinului, în vreme ce, din punct de o examinare mai atentå. Îndeplinirea poruncilor nu numai cå
vedere cognitiv, importanÆa umbrei este diminuatå. Putem con- påstreazå pleroma sefiroticå în starea ei de echilibru perfect, dar
o çi produce. Så începem cu formularea acestei idei în Zohar98:
chide cå, într-un sistem strict teurgic, cum e teozofia lui Ibn
Gabbai, rolul simbolismului este substanÆial diferit de cel prezent „Çi le faceÆi“99. De ce e scris: „Çi le faceÆi“, dupå ce a fost
în teozofiile mai convenÆionale17. scris „Dacå veÆi umbla dupå rânduielile mele çi veÆi påzi

242 255
245 252
supus unui proces de umanizare pentru a netezi calea misticului tot mai mult, adunându-se în adâncimile fiinÆei, numite neant,
Misticul creçtin Silesius subliniazå iniÆiativa lui Cristos care s-a ficaÆia acestei retezåri este cå membrul este tåiat çi se contractå
Deoarece eu îmi iau de la el fiinÆa, el a creat-o în acest scop“34. tezat çi membrul corespunzåtor din lumea superioarå. Semni-
„Dumnezeu devine ce sunt eu acum çi-mi duce la el umanitatea. acesta e întinat în lumea inferioarå, dar e ca çi cum el ar fi re-
cu câteva versuri ale lui Angelus Silesius (Johannes Scheffler): Când omul inferior întineazå unul dintre membrele sale,
Voi confrunta acum discuÆiile ebraice asupra acestui subiect
îndreptate cåtre Dumnezeu, înÆeles ca entitate existentå în sine. al XIII-lea. Citim în Sefer ha-Tihud77:
çi afinitate, în måsura în care apar în textele citate mai sus, sunt teozofic în lucrårile diferiÆilor cabaliçti de la sfârçitul secolului
obÆine ultimul scop çi cu care se primeçte influxul din înalt. Afect Çi mai complexå apare formularea acestui principiu teurgico-
folosul lui. Aceste puteri sunt un mecanism cu ajutorul cåruia se Sefirot-urile, nu numai pe Cel Drept.
care cabalistul, abuzând de propriile sale puteri, o activeazå pentru fragment de existenÆa unui vast proces care cuprinde toate
Dumnezeu, iar ierarhia nu este înÆeleaså ca o entitate în sine pe existentå, tocmai din cauza påcatelor. Suntem informaÆi în acest
extaticå –, toate au un factor comun: omul nu se substituie lui butelor divine la neant înseamnå întoarcerea lor la starea pre-
unire armonioaså.“ Este semnificativ faptul cå revenirea atri-
moderatå din Midraç çi din hasidism çi aceea misticå din Cabala
a tot, va råmâne în unitatea lui în «adâncimea neantului», într-o
pretarea strict teurgicå a lui Ibn Gabbai çi a lui Hunain, aceea
se vor întoarce la neant, atunci «unul primordial», care este cauza
Cu toatå diferenÆa mare dintre diferitele interpretåri – inter-
butelor este descriså dupå cum urmeazå75: „Dacå toate puterile76
cate – cântecul – este net personalist.
bunåtate asupra lumii inferioare.“ Întoarcerea finalå a tuturor atri-
fluenÆei umane a dispårut, deoarece caracterul activitåÆii provo-
primordialå, la prima lor existenÆå çi [atunci] ele nu mai emanå
provoacå un cântec paralel, în înalt. Aspectul mecanicist al in-
tuieçte, el provoacå întoarcerea atributelor la neant74, în lumea
dintre Dumnezeu çi Israel este acum directå. Cântarea lui Israel
prezentat drept o explicaÆie în sens larg73: când „un om påcå-
Elementul teurgic a fost eliminat, din moment ce legåtura
specific. La începutul secolului al XIV-lea, acest principiu a fost
cauza determinantå a expansiunii sau a contracÆiei acestui atribut
cuvântat, l-a cântat.
pe Dumnezeu så cânte acest cântec, iar Cel Sfânt, fie el bine- influxul divin72. Un comportament religios constituie açadar
„atunci va cânta“33 – adicå, Israel l-a fåcut cu cântecul lui urma acestui act, el devine mai amplu pentru a primi în fine
forma cauzativå32 çi aceasta este semnificaÆia versetului rând ca o revenire de la contracÆia sa din lumea superioarå71. În
cântec. Într-adevår, expresia „va cânta“ este exprimatå în amplifica“ çi „a se umple“. Acest atribut poate fi våzut în primul
Egipt, çi Dumnezeu a fåcut acelaçi lucru, adicå a cântat acel Må intereseazå cu deosebire verbele „a se råspândi“, „a se
când Israel a cântat cântecul [mårii] la vremea salvårii din
Creatorul cu omul, fåcând ceea ce face el. Çtim cå atunci orice fel de influx çi emanaÆie ce vine din înalt70.
umbrå. Orice ar face omul, umbra face çi ea. Aça se poartå celui drept se amplificå çi se råspândeçte, umplându-se de
fie el binecuvântat, se poartå cu omul ca çi cum ar fi o se purifice çi så se comporte într-un mod total çi pur, atributul
umbra, totdeauna [de-a dreapta ta]“ [spunând cå Creatorul, cå aceçtia studiazå Tora çi [îndeplinesc] poruncile çi doresc så
Beçt a interpretat versetul: „Domnul este lângå tine ca veascå çi så observe cu atenÆie faptele oamenilor. Când vede
Atributul [denumit] El Hai e numit drept çi stå så pri-
Tov a comentat fragmentul din Midraç, dupå cum urmeazå31:
semnificaÆia originarå din Midraç30. Se spune cå Israel Baal Çem çi Sefirot:
cismul ebraic, în versiunea sa hasidicå, a revenit în mare parte la mult, acest cabalist considerå pozitiv çi raportul dintre porunci
totalå devoÆiune. Spectatorul se supune spontan“48. Pentru gnos- evidentå violenÆa actului de dezrådåcinare54. Råsådirea este
tic, realul depåçeçte lumea care nu este altceva decât umbra unei înÆeleaså de cåtre cabalist ca fiind actul de creare a Sefirot-urilor,
umbre. PerfecÆiunea çi/sau transcendenÆa FiinÆei Supreme este silite så iaså din preexistenÆa lor secretå.
atât de evidentå, încât omul nu poate exercita nici un rol în pro- Motivul Libanului, ca parte din primele procese de ema-
cesul såu de perfecÆionare ulterioarå. Råsturnarea pe care o face naÆie, apare çi într-un text semnificativ al lui Ezra 55: „«Întru
Cabala unui atare rol implicå o schimbare extraordinarå în menta- strålucire çi în mare podoabå te-ai îmbråcat, cel ce te îmbraci cu
litatea religioaså. Deçi se supune întotdeauna voinÆei divine – lumina ca çi cu o hainå»56, adicå cu splendoarea înÆelepciunii, çi
Tora – în acord cu sursele cereçti, cabalistul trebuie så investeascå din acest motiv înÆelepciunea este numitå Liban. Adevårul este
o deosebitå energie în îndeplinirea poruncilor, singurele care au cå entitåÆile [superioare] existau, dar emanaÆia [lor] este un
repercusiuni teurgice. Un cabalist care respectå ritualul nu proces recent, nimic mai mult decât revelarea [acestor] enti-
colaboreazå numai la menÆinerea universului, ci çi la påstrarea sau tåÆi“57. Aflåm deci cå micile „coarne de låcuste“ existau înainte
chiar la formarea anumitor aspecte ale Divinului. de „råsådirea copacilor de cåtre Dumnezeu în Grådinå“, înainte
deci de procesul de emanaÆie care se petrece în „Liban“, simbol
al Sefirei Hohma58.
II. Teurgia lui status quo Pornind de aici, putem înÆelege mai bine un al treilea citat din
Ezra59: „EntitåÆile spirituale urcå çi sunt atrase de locul absorbirii
Potrivit anumitor texte cabalisice vechi, procesul care a dus lor. Aça cum se scrie60:«Cel drept este îndepårtat de la råul care
la apariÆia Sefirot-urilor nu a fost numai un act de emanaÆie sau va veni»61. Din acest motiv, trebuie så ne stråduim så provocåm
o creatio ex nihilo datoritå voinÆei Creatorului. A fost mai degrabå emanaÆia çi så facem så coboare binecuvântarea peste «pårinÆi»62,
vorba de un act de dezrådåcinare a acestor entitåÆi din existenÆa aça încât «fiii» så poatå så-i primeascå influxul.“ Potrivit unui alt
lor primordialå din sânul DivinitåÆii. Ezra din Gerona, vorbind fragment din aceeaçi lucrare, „Scopul voinÆei çi al intenÆiei lor
despre culesul de trandafiri menÆionat în Cântarea Cântårilor, este acela de a se uni çi de a urca cåtre locul absorbirii lor. Din
spune cå acest cules este de fapt emanarea çi producerea unui acest motiv, înÆelepÆii au stabilit binecuvântarea, keduça çi unirea,
influx ce coboarå din înalt49. ÎnÆelepÆii din vechime – autori ai pentru [a provoca] emanaÆia çi pentru a dirija «sursa de viaÆå»
lucrårii Genesis Rabba – au desemnat emanaÆia entitåÆilor elevate cåtre celelalte Sefirot – adicå «pårinÆii» – ca så-i susÆinå pe «fii»
çi revelaÆia ei prin termenul dezrådåcinare50: „Aça cum e scris în dupå ei“63. Scopul celor trei rugåciuni menÆionate de Ezra este
Genesis Rabba51: «Apoi Domnul Dumnezeu a sådit o grådinå în acela de a se opune miçcårii ascensionale çi de a provoca cobo-
Eden, spre råsårit»52. Aceasta se referå la versetul: «Såtura-se-vor rârea emanaÆiei asupra Sefirot-urilor superioare çi inferioare.
copacii câmpului, cedrii Libanului pe care i-a sådit»53. Hanina a TendinÆa naturalå a entitåÆilor spirituale de a urca la sursa lor
spus: «Erau precum coarnele låcustelor iar Cel Sfânt, fie el este un concept neoplatonic bine cunoscut. Este vorba de
binecuvântat, le-a dezrådåcinat çi le-a sådit din nou în grådina reversio, un impuls inerent esenÆei lucrurilor, aceastå concepÆie
Edenului»“. Revenirea motivului „sådirii“ în Facere este puså de neoplatonicå fiind aplicatå aici la Sefirot64. Înså reintegrarea
Ezra în legåturå cu preexistenÆa copacilor mitici ai Domnului, rerum ad integrum, care înseamnå în neoplatonism aducerea
care – dupå pårerea mea – au fost sådiÆi ca cedrii Libanului, în lucrurilor la starea lor perfectå, capåtå aici o valoare peiorativå.
afara mediului lor natural. Hanina se referå la aceste douå faze Cel drept, simbol al unei Sefira, este våzut ca fiind îndepårtat –
când face aluzie la preexistenÆa lor, precum niçte „coarne de în contextul nostru, absorbit iaråçi de cåtre sursa lui – din pricina
låcuste“, dezrådåcinate çi råsådite apoi în Grådina Edenului. Este prezenÆei råului. Este semnificativ faptul cå råul este legat de
248 249
251 246
apare din folosirea exemplului acestuia cu „cel drept“69. Mai fie el binecuvântat, nu ar putea så facå ceea ce face. Se spune
Ghikatilla a dat o formå definitivå concepÆiei lui Ezra, aça cum fi fost perfect, [cuprinzând în sine] toate forÆele Celui Sfânt,
råmânerea Sefirot-urilor într-o formå mai amplå. Este evident cå omul se aflå în aceastå lume41. Så çtii deci cå dacå omul nu ar
cå existå o anume legåturå între comportamentul religios çi Merkavei, iar sufletul lui este legat de aceasta40, chiar dacå
mare înÆelepciune... deoarece el cuprinde toate secretele39
atributului la sursa lui. Pentru prima oarå, ni se spune în mod clar
perfect [deoarece cuprinde] toate atributele çi a fost creat cu
îndeplinirea poruncilor. Nesocotirea lor determinå întoarcerea Omul este alcåtuit din toate entitåÆile spirituale37 çi e
menÆinerea unui atribut specific – Æaddik – la locul lui, prin
Aceastå lucrare din Cabala clasicå se ocupå în detaliu de låmureçte semnificaÆia cabalisticå a interdicÆiei de a ucide37:
explicatå clar în Sefer ha-Neelam36, lucrare anonimå în care se
influxurile înceteazå68. Aceastå extraordinarå importanÆå atribuitå puterii umane este
înalt], urcând tot mai sus. Atunci se întrerup toate canalele, iar asupra cosmosului.
violenÆå, atributul celui drept se îndepårteazå çi se retrage [în sa individualitate, cabalistul teurg îçi poate påstra influenÆa
Când vede cå ei resping Tora çi poruncile çi fac nedreptate çi rolului omului çi a rolului Divinului. Numai påstrându-çi propria
celui drept e så priveascå çi så observe cu atenÆie faptele lor. o întårire a orientårii teurgice cu ajutorul unei ferme definiÆii a
porunci çi fac nelegiuri, nedreptåÆi çi violenÆe, atunci atributul
buie scoaså din starea ei de degradare35. Metafora umbrei aratå
Când oamenii se întineazå çi se îndepårteazå de Tora çi
un fel de credinÆå nu pot schimba realitatea exterioarå, care tre-
starea cosmosului. În consecinÆå, nici un fel de speculaÆie çi nici
intitulat Saare ora:
pe Dumnezeu, deoarece activitatea lui este esenÆialå pentru bunå-
dominat tot mai mult. Iosef Ghikatilla a scris în tratatul såu
decât pe gândire, evreul este råspunzåtor de tot, incluzându-l çi
a doua jumåtate a secolului al XIII-lea, teurgia lui status quo a
ale religiei ebraice: deoarece se concentreazå mai mult pe acÆiune
fi råspunsul ce se poate da acestei probleme, începând cu cea de Cabala teurgicå dezvoltå una dintre caracteristicile fundamentale
specific de coborâre a influxului asupra Sefirot-urilor. Oricare ar Dumnezeu, cât salvarea lui Dumnezeu prin intervenÆia omului.
rece e greu de conceput cå Ezra nu era în måsurå så explice modul så fie independent. El nu cautå atât salvarea prin intervenÆia lui
în mod concludent, înclin spre cea de a doua posibilitate, deoa- îndurare din afarå. Instrumentul såu operativ – Tora – îi permite
ale concepÆiei teozofico-teurgice. Cum lucrul nu poate fi dovedit În calitatea lui de mag, teurgul cabalist nu are nevoie de ajutor sau
numai tradiÆii transmise oral care au elaborat orientårile generale Dumnezeu. Numai iniÆiativa lui poate så amelioreze Divinitatea.
minåm dacå teoriile detailate mai recente reprezintå inovaÆii sau le poate folosi pentru a recupera slava divinå sau imaginea lui
tot mai elaborate despre teozofie çi teurgie. Este greu så deter- Acestuia din urmå îi sunt atribuite puteri inimaginabile pe care el
O datå cu dezvoltarea gândirii cabalistice, s-au scris lucråri pierdutå. Scopul teurgiei cabalistice este Dumnezeu, nu omul.
a o construi continuu çi activ. ajutatå de om, sau de puterea lui, ca så refacå armonia sefiroticå
fårå efort în centrul lumii, în inima realitåÆii“67, ci de efortul de altor elemente. Problema de bazå este nevoia DivinitåÆii de a fi
teristica Paradisului teozofic constå în „a se afla întotdeauna çi omului. Antropologia teurgicå iudaicå insistå foarte mult asupra
Nu este deci vorba de o „nostalgie a Paradisului“, deoarece carac- este reprezentatå de naçterea spiritualå a lui Cristos înlåuntrul
micå de a menÆine aceastå lume în cel mai bun status quo posibil. întoarcå la starea paradisiacå. Pentru Silesius, aceastå întoarcere
sublimå, aça cum afirmå Cabala extaticå66, ci o încercare dina- naturå. Cristos trebuie så coboare în om pentru a-l ajuta så se
mordiale. Paradisul teozofic nu este o experienÆå psihologicå de sacrificiul de sine al lui Dumnezeu pentru a-çi reface propria-i
activitate continuå, çi nu o întoarcere sau o obÆinere a stårii pri- creçtin. Omul, considerat o fiinÆå decåzutå, are o adâncå nevoie
activitatea umanå, iar antidotul såu este efortul de neutralizare a cå Rabba a creat un om. În acelaçi fel, dacå cei drepÆi ar dori-o,
acestei tendinÆe cu ajutorul unei activitåÆi contrare, îndreptatå spre ar putea så creeze lumi42. [Toate acestea] îÆi aratå cå în om
captarea în lumea inferioarå a influxului superior, probabil în existå o mare putere superioarå, care nu poate fi descriså, iar
scopul de a compensa tendinÆa ascensionalå a Sefirot-urilor. dacå omul posedå o asemenea perfecÆiune, nu e numai pentru
a elimina din lume forma sa çi sufletul såu. Iar cel ce ucide un
Consider açadar cå, în dinamica Sefirot-urilor, existå douå forÆe
om, ce pierdere provoacå el? El varså sângele acelui [om] çi
care acÆioneazå: strådania lor de a reveni la surså dupå ce au fost micçoreazå forma43, slåbind adicå puterea Sefirot-urilor.
îndepårtate de acolo çi activitatea umanå care, dacå e pozitivå,
poate så se opunå miçcårii ascensionale, iar dacå e negativå, poate Açadar, omul este o prelungire a Divinului pe påmânt. Forma
så contribuie la îndepårtarea Sefirot-urilor. ÎnÆelegem lesne în ce lui çi sufletul lui nu numai cå reflectå Divinul, dar sunt de fapt
måsurå este omul interesat în menÆinerea acestui status quo. divine. De aici derivå interdicÆia de a ucide un om. SemnificaÆia
Numai ierarhia sefiroticå poate så transmitå influxul superior ei realå nu e faptul, subliniat în sursele rabinice44, cå omul este
lumilor inferioare çi orice piedicå în acest lanÆ de transmisie se o întreagå lume, o lume în sine, ci cå acest microcosmos este o
poate repercuta în mod negativ asupra lumii inferioare. Mai mult, monadå divinå. A distruge un om înseamnå nu numai a diminua
a fost voinÆa divinå cea care a smuls rådåcinile Sefirot-urilor, forma divinå pe påmânt, dar chiar puterea divinå însåçi. Omul
sådind pe cele mai joase dintre ele în Grådinå çi provocând în este conceput ca o surså de energie paralelå, sau poate chiar iden-
consecinÆå apariÆia întregii plerome sefirotice. Omul çi Dumnezeu ticå prin esenÆå cu Divinul. Cu toate acestea, distanÆa dintre
îçi unesc eforturile pentru a susÆine o lume intermediarå care are entitatea umanå çi cea divinå nu este anulatå, ca în fragmentul
rolul de mijlocitor între cei doi. Dumnezeu „împinge“ aceastå mistic creçtin citat mai sus.
structurå în jos, în vreme ce omul trage influxul care se opune Aceastå delimitare a umanului de Divin, legatå de metafora
tendinÆei ascensionale. umbrei, este bine cunoscutå în istoria religiilor. Doresc så amin-
ConcepÆia precedentå poate fi definitå sintetic ca o prelungire tesc pe scurt folosirea obiçnuitå a metaforei – omul ca umbrå a
a povestirii biblice despre Paradis: Dumnezeu l-a sådit çi i-a Divinului – cu scopul de a pune în evidenÆå valoarea inversiunii
poruncit lui Adam så aibå grijå de el. Mai mult, în vechea termi- fåcute în mediul cabalistic. Dupå cum spune un proverb asirian,
nologie esotericå ebraicå, vocabula Pardes – grådinå – este folo- „Omul este umbra zeului, iar oamenii sunt umbra omului. Omul
sitå pentru a indica speculaÆii esoterice, iar expresia „tåierea este regele care este ca o oglindå a zeului“45. Açadar, omul este
ramurilor“ desemneazå erezia. Pornind de aici, teozofia caba- umbra umbrei sau, potrivit unei interpretåri diferite, protejatul
listicå precedentå poate fi conceputå ca o interpretare elaboratå unui alt protejat46. O analogie interesantå cu acest proverb apare
a semnificaÆiei esoterice a povestirii despre Paradis çi despre rolul în textul copt Trei stele ale lui Seth, un tratat gnosic gåsit la Nag
mistic al activitåÆii umane. Activitatea perfectå este reprezentatå Hammadi. În lauda aduså lui Barbelo, eonii afirmå: „Fiecare
de menÆierea pleromei sefirotice în starea ei, orientatå cåtre dintre noi este ca umbra ta, aça cum tu eçti o umbrå a primului
aceastå lume, ca în concepÆiile talmudico-midraçice prezentate preexistent“47.
mai sus65. Aceastå activitate o susÆine pe Maase Bereçit – simbol Omul-umbrå asirian îçi poate petrece întreaga viaÆå într-o
al Sefirot-urilor – în starea ei exteriorizatå, nepermiÆându-i så fie stare de ascultare totalå, înså necreatoare. ExperienÆa lui se în-
absorbitå din nou în partea cea mai ascunså a DivinitåÆii. Cabala cheie cu „neta senzaÆie a rolului såu insignifiant datorat distanÆei
este deci conceputå ca fiind forÆa realå care menÆine Grådina de netrecut“. Deçi cei vechi aveau, cum spune Thorkild Jacobsen,
divinå, aça cum Adam primise poruncå de la Dumnezeu så aibå „un puternic element simpatetic“, ei çi-au dat înså seama cå
grijå de grådina Edenului. Cultivarea grådinii este mai curând o trebuia så facå faÆå unei puteri „a cårei singurå prezenÆå cerea o
250 247
257 272
la pleroma sefiroticå. Tot dupå acelaçi cabalist: „Cel ce îndepli- la Cabalå, importanÆa interpretårii simbolice este deosebit de
reazå imaginea»114.“ Aceastå din urmå expresie se referå probabil Potrivit unei axiome centrale a cercetårii moderne cu privire
întina lumea superioarå. Iar despre aceasta se spune: «El micço-
1. Natura simbolismului cabalistic
am spune cå cel ce întineazå lumea inferioarå, e ca çi cum ar
cum e scris: «Vremea este så-l facem pe Dumnezeu», ca çi cum I. Simbolul în Cabalå
Dumnezeu“, Recanati scrie113: „...ca çi cum m-ar fi fåcut. Aça
Comentând teoria din Sefer ha-Ihud privitoare la „producerea de de interesantå, çi ea va constitui subiectul unui studiu separat.
cabalistul sporeçte sau micçoreazå manifestårile divine112. Iosef din Hamadan çi Bahia ben Açer – este o problemå deosebit
bunåstarea lumii întregi. Copiind Tora çi îndeplinind poruncile, în lucrårile cabaliçtilor teozofi – Moçe din León, Iosef Ghikatilla,
de bunåstarea aspectului revelat al DivinitåÆii çi, indirect, de Æiona pe cei mai cunoscuÆi dintre cabaliçtii extatici, ca çi în Zohar,
mei este determinatå de activitåÆile umane, singurele responsabile lucrårii Sefer ha-Æeruf çi ale lui IÆhak din Acra, pentru a-i men-
în concepÆia despre status quo, çi în acest caz expansiunea plero- rate în scrierile lui Abraham Abulafia, ale autorului anonim al
niul specific unde activitatea umanå influenÆeazå Divinul. Ca çi dare a textului. ApariÆia unor metode hermeneutice relativ elabo-
ticå este înÆeleaså ca o parte a esenÆei divine çi reprezintå dome- voi examina natura experimentalå a modului cabalistic de abor-
Sefirot, sau pe care au luat-o din texte esenÆialiste. Pleroma sefiro- a unor chestiuni legate de simbolismul cabalistic. În a doua parte,
apar în tratate cabalistice care au o concepÆie esenÆialistå despre În prima parte a acestui capitol, voi prezenta o analizå preliminarå
rii atribuite acestor activitåÆi teurgice. Textele menÆionate mai sus plicate dintre cabalist, în calitatea lui de interpret, çi textul divin.
Så încercåm acum så clarificåm semnificaÆia specialå a valo- metodele de interpretare cabalistice çi a ignorat relaÆiile com-
pe Dumnezeu. simbolismul cabalistic, dar a neglijat problematica ridicatå de
çi îndeplinirea poruncilor sunt concepute ca activitåÆi care îl fac dernå a formulat numai câteva concepte generale cu privire la
aminteçte pe aceea de asaani. De aceea, atât transcrierea Torei cât foarte puÆinå atenÆie este hermeneutica. Cercetarea mo-
U
a-l face pe Dumnezeu. Încå o datå, forma asao – „l-a fåcut“ – nul dintre sectoarele Cabalei cåruia specialiçtii îi acordå
Dumnezeu.“ Açadar, transcrierea fidelå a sulului Teorei înseamnå
ocult [al acestei practici] este acela cå el l-a fåcut111 pe însuçi
ar trebui så scrie pentru folosul lui un sul din Tora, iar secretul
Dumnezeu“. Prin urmare, „fiecare individ [din poporul lui Israel]
schimbare distruge Tora pentru cå ea nu mai este „forma lui
acestea reprezintå modelele sau formele110 lui Dumnezeu çi orice
grafia specificå a literelor din Tora este importantå deoarece
Tora se identificå cu Dumnezeu. Potrivit lui Sefer ha-Ihud109,
menÆionaÆi. Atât dupå Zohar107, cât çi dupå Sefer ha-Ihud108,
deja subliniatå de Midraç, ar fi fost folositå de cåtre cabaliçtii
primit pe mine“106. Açadar, legåtura dintre Dumnezeu çi Tora,
„Dumnezeu a dat Tora lui Israel çi i-a spus: este ca çi cu m-aÆi fi
cile, îl „face“ implicit pe Dumnezeu. Potrivit lui Exodus Rabba, HERMENEUTICA ÎN CABALÅ
lui Dumnezeu cu Tora. Cel ce „face“, adicå îndeplineçte porun-
Una dintre ipotezele cele mai sugestive ar putea fi identificarea Capitolul 9
„legile ca fiind oracole revelate datoritå îndurårii divine130 (...) çi ca o „îngrijire a Grådinarului“. Dacå simbolismul aparÆine
poartå gravatå în sufletele lor imaginea poruncilor. Mai mult, aspectului inferior al DivinitåÆii, simbolismul lui Atara este legat
când aceçtia le contemplå formele çi modelele131, gândul lor este de aspectul ei cel mai elevat. Domeniul activitåÆii umane se
prins de o mare mirare.“ Aflåm cå lui Filon îi era deja cunoscutå lårgeçte açadar dincolo de manifestårile divine care guverneazå
concepÆia cå poruncile erau înzestrate cu forme çi modele care lumile create, pânå când ajunge la nivelurile cele mai tainice ale
puteau fi contemplate, aça cum çi Iosef din Hamadan susÆine în Divinului. În vreme ce manifestårile inferioare sunt structurate
fragmentul de mai sus cå viziunea Torei constituia un tip de con- sau fåcute cu ajutorul ritualului, cele mai elevate sunt împodobite
templare. Pentru Filon, aceastå contemplare este o contemplare cu o coroanå sau mai multe. Din nou, aceste podoabe sunt pro-
interioarå, în vreme ce pentru Iosef ea este exterioarå. Cu toate duse de ascensiunea unei puteri divine inferioare – Atara.
acestea, amândoi folosesc termenul formå în legåturå cu Tora.
Consider cå Iosef se referea la porunci. Ideile lui au fost rezumate
de cåtre Recanati132: IV. Plânsul teurgic
Toate çtiinÆele se aflå în Tora, deoarece nu existå nimic Aça cum am våzut mai sus în legåturå cu Midraç Haçkem,
în afara ei. Tora çi poruncile constituie o singurå entitate, iar plânsul uman provoacå o activitate analogå în mediul divin. În
poruncile depind de carul ceresc133, fiecare dintre ele depin-
Cabala lui Luria, aceastå teorie midraçicå s-a dezvoltat într-o
zând de o parte a carului. Açadar, Dumnezeu nu e nimic în
afara Torei, nici Tora nu e ceva în afara lui Dumnezeu. Ea nu activitate teurgicå bine elaboratå, îndreptatå cåtre pornirea unui
e nimic în afara lui Dumnezeu. Acesta este motivul, pentru proces determinat în regatul divin. În Zohar ha-Rakia214, Haim
care susÆineau cabaliçtii cå Dumnezeu este identic cu Tora134. Vital interpreteazå dictonul talmudic „porÆile lacrimilor nu erau
ferecate“215 în felul urmåtor: „Deoarece omul inferior este ima-
Aceastå totalå identificare a lui Dumnezeu cu Tora, domi- ginea formei superioare216, iar gura lui este ca gura [formei] supe-
nantå în Cabala de la sfârçitul secolului al XIII-lea, ridicå pro- rioare, iar ochii lui sunt ca ochii [formei] superioare, [aça] cum se
blema semnificaÆiei specifice a teoriei potrivit cåreia formele miçcå în lumea inferioarå, acelaçi lucru se întâmplå [çi] în lumea
literelor sunt formele lui Dumnezeu. Cum am mai remarcat135, superioarå.“
„formele“ indicå entitåÆi superioare, cum sunt îngerii – uneori Mai mult, acest cabalist face o distincÆie între starea inferioarå
identificaÆi cu literele136 – sau chiar puterile divine, cum vedem a gurii din care provine rugåciunea, ceea ce corespunde lui Sefira
în Bahir137. Cu alte cuvinte, dacå literele Torei sunt forme divine, Bina, çi plânsul, care corespunde lui Sefira Hohma217. „Când omul
nu cumva poruncile, exprimate cu aceste litere, sunt çi ele forme plânge, el trebuie så tindå så îmblânzeascå forÆele judecåÆii (...) çi
divine? Într-adevår, dupå Recanati, care se inspirå çi în acest caz aparenÆele“218. Aceastå teurgie simpateticå, prezentatå aici în
din pårerile mai vechi138, „fiecare poruncå este o ramurå çi un termeni generali, devine mult mai concretå într-o predicå a lui
membru al formei superioare, aça încât prin completarea întregii Vital219. Dupå ce a amintit afirmaÆia tradiÆionalå cå „tot ceea ce se
Tora, omul superior se perfecÆioneazå, deoarece fiecare din cele întâmplå între [puterile] superioare este rezultatul activitåÆii
zece Sefirot (...) creeazå o formå139, unindu-se cu celelalte.“ [entitåÆilor] inferioare, iar omul inferior miçcå cu faptele sale toate
Aceastå materializare a poruncilor, care în cazul nostru se oçtirile din înalt, în råu çi în bine“, el continuå220:
produce simultan cu deificarea lor, presupune pentru ele un mod
special de a fi çi un mod special de îndeplinire a lor. Dacå acestea Când cineva plânge çi varså lacrimi pentru [moartea
constituie un membru sau o ramurå a DivinitåÆii, ele trebuie så unui] om, el provoacå çi plânsul în înalt, aça cum gåsim spus
260 269
258
indicatå aici ca slavå sau nume, este obiectul activitåÆii umane.
Din aceastå prezentare, apare cu evidenÆå faptul cå pleroma,
zintå voinÆa supremå, exercitarea voinÆei çi intenÆia CreaÆiei.
produc crearea numelui çi perfecÆionarea lui, ceea ce repre-
adorårii lui continue, fårå întrerupere. Deoarece, toate acestea
rul studiului Torei çi al îndeplinirii poruncilor çi cu ajutorul
la secretul numelui glorios120. Completat çi unificat cu ajuto-
David nume“119, iar aceasta se referå la perfecÆionarea slavei,
a fost atribuit lui David, aça cum e scris: „Astfel çi-a fåcut
fi produs-o efectiv (...) Acesta este felul de a crea numele, care
divinå. Iar cel ce face în acest fel este considerat ca çi cum ar
face ca arhetipurile lor så perfecÆioneze prin acÆiunile lor slava
rioarå, acestea vor fi îndeplinite în lumea superioarå çi vor
Deoarece prin îndeplinirea poruncilor în lumea infe-
lungå analizå a textului din Zohar, aflåm între altele118:
foloseçte în mod constant expresia a face pe Dumnezeu. Dintr-o
Meir Ibn Gabbai privitoare la tema examinatå. Acest cabalist
categorice çi mai importante sunt fragmentele din lucrarea lui
urcårii energiei legate de îndeplinirea unei anume porunci. Mai
rioarå çi så provoace coborârea influxului asupra poruncii datoritå
açadar douå aspecte teurgice: omul poate så deschiså sursa supe-
la Dumnezeu, fie el binecuvântat“117. Îndeplinirea poruncilor are
„så provoace urcarea fiecårei porunci“, pânå ce ele „vor ajunge
a fost fåcut dupå arhetipul superior“ çi el trebuie în mod necesar
liçti ca având o explicaÆie dinamicå. Potrivit lui Recanati, „omul
formulå, ontologizarea poruncilor este consideratå de cåtre caba-
„un membru susÆine un membru“. Mai mult înså decât aceastå
Aceatå concepÆie este asemånåtoare cu aceea din formula:
Sefirot, våzute ca porunci116.
umanå capåtå un caracter ontologic datoritå concepÆiei despre
spiritual-emotiv227. pe porunca corespunzåtoare din lumea superioarå. Activitatea
eliminat, precum în Cabala extaticå, el a fost transferat pe planul rea poruncii în lumea inferioarå face ca influxul så se stabileascå
cåpåtat o importanÆå mai mare. Elementul teurgic nu a fost înså unei pårÆi din Cel Sfânt, fie el binecuvântat“115. Açadar, îndeplini-
uman a deschis o nouå cale misticii iudaice, în care spiritul a deci considerat ca çi cum ar fi contribuit efectiv la menÆinerea
portanÆei ierarhiei complexe çi a relaÆiei ei cu structura corpului iaçi porunci din înalt, dincolo de «anihilarea gândului». El este
cipåri mistice a Divinului la viaÆa umanå. Numai atenuarea im- neçte o poruncå provoacå descinderea acelei puteri asupra acele-
de [însuçi] Dumnezeu: „Domnul Dumnezeu al oçtirilor va Din aceastå cauzå, este absolut necesar så se respecte fårå întreru-
chema la plâns çi tânguire“ çi aça mai departe221, [sau] „su- pere ritualul care are scopul de a susÆine manifestårile divine în
fletul meu va plânge în tainå222“ çi aça mai departe, sau cum starea lor perfectå. Trebuie så definim producerea lui Dumnezeu
e scris: „O, cine va face din capul meu un izvor de apå [iar din ca fiind un proces care duce la expansiunea Sefirot-urilor çi la
ochii mei izvoare de lacrimi]? “223 ceea ce înseamnå cå eu unirea lor. Prin îndeplinirea cu intenÆie a ritualului ebraic, caba-
doresc activitatea [entitåÆilor] inferioare, deoarece prin plânsul listul îçi îndreaptå intenÆia cåtre Dumnezeu, provocând manifes-
lor de jos, ele fac în aça fel încât „capul meu va fi un izvor de tarea lui în faÆa omului. Aceastå reciprocitate este obÆinutå dato-
apå, iar ochii mei izvoare de lacrimi“. Så poatå ele så facå ritå instrumentului revelat de cåtre Dumnezeu – Tora.
astfel, ca eu så-mi pot plânge pe cel råposat.
Så revenim la un fragment din Sefer ha-Ihud, menÆionat
parÆial mai sus:
Açadar, Dumnezeu açteaptå så fie acÆionat de cåtre activi-
tåÆile umane. Acestea, departe de a face parte dintr-o teozofie Toate literele din Tora, datoritå formelor lor, combinate
mecanicistå asociatå cu procese intrasefirotice, potrivit prezentårii sau separate, råsucite, curbe sau ascuÆite, nenecesare sau pe
fåcute de Vital în Zohar ha-Rakia, apar ca fåcând parte dintr-un jumåtate înÆelese, mici, mari sau inversate, caligrafia fiecårei
obicei sau un ritual larg råspândit – tânguirea funebrå pentru cel litere, cele deformate deschise sau închise cât çi cele ordonate,
drept. În contrast cu precedenta prezentare a plânsului, adresatå toate sunt forma lui Dumnezeu, fie el binecuvântat121.
unei forÆe specifice dinåuntrul pleromei divine – e vorba açadar
de un act cabalistic – Vital subliniazå, în predica lui, cå „nu este Acest fragment trebuie comparat cu un altul, atribuit lui Iosef
necesar ca acel ce plânge så fie un [om] drept çi cinstit, deoarece din Hamadan, un cabalist ale cårui teorii sunt deosebit de apro-
oricine varså [lacrimi] provoacå acest lucru (...) chiar dacå cel ce piate de cele din Sefer ha-Ihud:
plânge face [parte] din vulg“224. Açadar, eficacitatea plânsului nu
Fericit çi binecuvântat de soartå este cel ce çtie cum så
se bazeazå pe cunoaçterea gnozei esoterice, ci pe apropierea lui îndrepte un membru care corespunde unui alt membru123 çi o
Dumnezeu de cei care au „inimile sfâçiate“225. Accentul pus pe formå care corespunde unei alte forme în lanÆul sfânt çi pur124,
activitatea umanå este prezentat într-o lucrare cu caracter popular binecuvântat fie numele lui. Deoarece Tora este forma lui,
drept o tråire emoÆionalå, nu o activitate teozofico-teurgicå com- binecuvântat fie el, am primit porunca s-o studiem ca så cu-
plicatå. Asiståm açadar la o schimbare de direcÆie – de la teurgia noaçtem arhetipul formei divine125, aça cum unii cabaliçti126
elitistå, caracteristicå pentru Cabala lui Luria, la o teurgie au spus127: „Fie blestemat cel care nu susÆine128 toate cuvin-
popularå, caracteristicå pentru misticismul hasidic. Potrivit tele din Tora – pentru congregaÆie – în aça fel încât ei så poatå
vedea imaginea formei divine. Mai mult, cel ce studiazå Tora
acestuia, afinitatea dintre om çi Dumnezeu nu reprezintå atât o (...) zåreçte secretele din lumea superioarå çi vede slava lui
asemånare structuralå – în Zohar ha-Rakia se menÆioneazå forma Dumnezeu.
superioarå – cât reprezintå apropierea dintre procesul emotiv de
la nivelul inferior çi cel de la nivelul superior. Datoritå acestei Ca çi Sefer ha-Ihud, çi Iosef din Hamadan menÆioneazå for-
schimbåri de direcÆie, a fost înlesnitå o mai largå råspândire a mele lui Dumnezeu în legåturå cu Tora. El se referå la forme çi la
Cabalei. Antropopatia, mai mult decât antropomorfismul, este membre. Deçi semnificaÆia exactå a acestor forme nu este lim-
conceptul de bazå pentru înÆelegerea transformårii teozofiei în pede, consider cå ele reprezintå poruncile legate de membre.
teologie misticå226. Cu alte cuvinte, în locul participårii mistice Ideea cå poruncile au forme pare a fi prezentå în opera lui Filon
a cabalistului la viaÆa divinå, ne gåsim acum în faÆa unei parti- care, urmându-l pe Platon, afirmå129 cå evreii care considerå
270 259
261 268
tic – Midraç Konen – care afirmå144: putem considera Cabala nu numai ca o „îngrijire a Grådinii“,dar
De o deosebitå importanÆå în acest context este un Midraç mis- vechea conexiune dintre ritual çi monarhie. Pornind de aici,
Israel142, cât çi în actul de a le pune pe capul lui Dumnezeu143. regelui. Aceastå înscåunare ritualå aminteçte cu toatå evidenÆa
rul Sandalfon atât în actul de a forma coroane cu rugåciunile lui çi açezarea ei pe capul lui Dumnezeu echivaleazå cu încoronarea
a lui Dumnezeu. Textele midraçico-talmudice îl prezintå pe înge- Ritualul producerii lui Atara cu ajutorul rugåciunii çi urcarea
ascensiunea rugåciunii çi transformarea ei în coroanå – Atara – comune, venind din niçte tradiÆii çi mai vechi.
rarea unui proces bine cunoscut legat de o poruncå specificå: privire la legåtura Atara-Keter demonstreazå existenÆa unor surse
Aceste motive nu trebuie så fie considerate altceva decât elabo- discuÆia în cadrul açkenaz çi discuÆia din cadrul cabalistic cu
Divin înseamnå formarea aspectului revelat al lui Dumnezeu. continuare a unei mai vechi idei teurgice. Asemånarea dintre
Am remarcat cå ascensiunea poruncilor çi includerea lor în care a urmat „producerii lui Dumnezeu“ este în mod esenÆial o
teozofice specific cabalistice. Consider açadar cå teoria teurgicå
III. Ascensiunea lui Atara Worms, putem gåsi prezenÆa acestei concepÆii legatå de motive
ei. Încå dintr-un text vechi, citat în lucrarea lui Eleazar din
sus, care se ocupa de producerea pleromei çi nu atât de întårirea
dintre teozofie çi teurgie dezvoltatå de Cabala târzie. de teurgie este asemånåtor cu teurgia cabalisticå, analizatå mai
anterior çi constituie un precedent important al relaÆiei strânse fåcând parte din domeniul pleromatic – Atara. Acest tip special
Aceastå legåturå reflectå un fenomen deja discutat în capitolul apar elemente teurgice care se referå la o entitate prezentatå ca
umanå, în special în ceea ce priveçte îndeplinirea poruncilor. În rezumat, într-o serie de texte care preced Cabala istoricå,
besc despre strânsa asemånare dintre Dumnezeu çi activitatea
torul unei speculaÆii teologice mai complexe. Ambele texte vor- sfârçit, deoarece «începutul213 gândului este sfârçitul acÆiunii».“
tradiÆii orale sau scrise, a cåror semnificaÆie este expuså cu aju- lor, Malhut va fi prima (...) pentru cå ele nu au nici început, nici
prezentate ca parte a unei încercåri susÆinute de a înÆelege vechi Æelegi cå çi ea este Keter. Iar dacå vei inversa ordinea Sefirot-uri-
inovaÆii radicale, aceste concepte (care apar totuçi ca atare) sunt merarea celor zece Sefirot începe cu212 „Atara, ca så te facå så în-
evoluat treptat în teozofie cabalisticå. Departe de a reprezenta Potrivit unui cabalist anonim din secolul al XIV-lea211, enu-
referinÆå al procesului întreprins de gândirea ebraicå care a Atara“210.
adåugåm çi altele141. Ele pot înså folosi ca important punct de çi devine o Atara pe capul acestora, din care cauzå se cheamå
exemple nu sunt singurele de acest fel140, deçi nu este uçor så mai cå se aflå dedesubtul [celorlalte Sefirot], ea urcå uneori la En Sof
utiliza ca punct de plecare pentru speculaÆiile lor. Aceste douå a rezumat aceastå teorie dupå cum urmeazå: „în pofida faptului
liçtilor pentru formulåri teologice speciale pe care ei le puteau a Sefirot-urilor inferioare209. Un cabalist din perioada urmåtoare
Dumnezeu“ au ajuns pânå la noi numai datoritå interesului caba- Sof, provocând urcarea lui Atara împreunå cu întreaga structurå
din Midraç Haçkem, cât çi formula privitoare la „producerea lui capta influxul asupra Sefirot-urilor çi de a le uni totodatå cu En
midraçice, påstrate numai în lucrårile cabaliçtilor. Atât fragmentul aici, el considera necesarå recitarea rugåciunilor cu scopul de a
concepÆiile lor teozofice, au provenit din surse vechi, probabil acest motiv era cunoscutå cabalistului din vechime. Pornind de
formulåri, pe baza cårora cabaliçtii au elaborat çi au dezvoltat Putem açadar så susÆinem cå literatura clasicå care dezvoltase
Deosebit de semnificativ este faptul cå douå din principalele în legåturå cu Atara în Midraç Tanhuma çi în Çiur Koma208.
impact ontologic care poate fi considerat pe bunå dreptate teurgic. nezeu“207. Ezra citeazå într-un alt fragment concepÆiile exprimate
aibå çi o formå. Prin urmare, îndeplinirea poruncilor are un rugåciunilor lui Israel çi punerea lui Atara pe „capul lui Dum-
firmament deasupra capetelor lor çi så se açeze pe capul Celui numericå a lui GNZ este de çaizeci, ceea ce corespunde lui: „Iar
Sfânt, fie el binecuvântat, çi så devinå o coroanå – Atara – când se oprea..., zicea: «Întoarce-te, Doamne, la miile çi zecile de
pentru el164 (...) pentru cå rugåciunea se açeazå [acolo] ca o mii ale lui Israel»176. Numele lui Ateret este Israel... în numele lui
coroanå... Deoarece când Æelota çi rugåciunea urcå spre înalt, Israel177, ale cårui litere sunt Israel.“ Versetul citat din cartea Nu-
atunci ele165 murmurå çi incitå pe haçmal166 împotriva
rugåciunii noastre...Çi167 Atara a Celui Sfânt, fie el binecu- merii este acelaçi folosit în Tosefta Iehamot pentru a demonstra
vântat, este [lungå] de 600 000 de parasanghe, corespunzând cå trebuie så existe un numår determinat de israeliÆi pentru a uçura
celor 600.000 de israeliÆi, iar numele lui Atara este Sariel168 sålåçluirea Çehinei. Într-adevår, puÆin dupå citatul de mai sus,
[anagrama lui Israel] iar valoarea ei numericå este „rugå- autorul scrie178:
ciunea unui tatå“169, deoarece un tatå creeazå o Atara prin
rugåciuni, iar când170 coroana [Keter] urcå, ei171 dau fuga så Coroana [Keter] (...) este duså de cåtre spirite la Meta-
se prosterneze çi så açeze iute coroanele lor pe [firmamentul tron179, iar aceasta o invocå çi o açeazå pe capul lui Dum-
lui] Aravot, dându-i Lui regalitatea172. „Iar deasupra firma- nezeu180. Iatå de ce coroana [are] GNZ zeci de mii de
mentului de deasupra capetelor lor, se afla imaginea unui tron, parasanghe deoarece este ascunså181 çi tåinuitå. Iar în
ca o piatrå de safir, çi pe imaginea acestui tron se afla ima- tratatele Baba Kamma, Sota çi Iehamot (...) este scris:
ginea unui chip de om“173. Çi astfel, rugåciunile [çi] coroanele Çekina nu sålåçluieçte pe mai puÆin de douåzeci de mii de
[Atarot] care urcå la tron sunt ca un tron, iar tronul e fåcut din israeliÆi, ca în versetul „Iar când se oprea..., el zicea:
safir. «Întoarce-te, Doamne, la miile çi zecile de mii ale lui
Israel.»“ Iar Ateret are numele lui Israel.
Acest fragment combinå aproape toate motivele despre care
am vorbit mai sus. În afara lor, mai apare çi un aspect nou im- Açadar, aspectul teurgic al poruncii care ordona ca demut så
portant: rugåciunile, transformate în Atara, urcå spre tronul divin fie înmulÆitå çi nu micçoratå era direct legat de motivul teurgic
çi sunt considerate a fi „asemenea tronului“. Deci, rugåciunile
al lui Atara din Çiur Koma. Într-adevår, aluzia rapidå la natura
umane se transformå, datoritå ascensiunii lor, într-o parte a acelui
teurgicå a recitårii unor anumite formule luate din Midraç Konen
entourage divin: Çekina, Atara pe capul lui Dumnezeu devin
este confirmatå de Sefer ha-Navon: „Cel ce råspunde cu un amin
„asemenea tronului“. Ca çi cabaliçtii care au urmat, autorul açke-
naz considerå cå prin practicarea cultului religios se pot produce la o binecuvântare a rugåciunii [adaugå] un nod la coroana –
entitåÆi care ajung în regatul lui Dumnezeu çi îmbogåÆesc pleroma Atara – lui Dumnezeu. Deoarece, dacå nu ar fi nici un nod,
divinå. Aceastå concepÆie teurgicå despre rugåciune reprezintå un fiecare literå, fiecare cuvânt din rugåciune s-ar desprinde de
precedent de mare însemnåtate al teurgiei cabalistice çi aduce, Atara“182. Potrivit acestui fragment, formarea lui Atara are douå
încå o datå, dovada cå acei cabaliçti din ProvenÆa çi Spania nu aspecte: unul este constituit din recitarea rugåciunilor, iar celålalt
au introdus inovaÆii cu teurgia lor çi mai curând au elaborat o din împletirea formulelor liturgice cum e amin, Baruh Hu çi aça
concepÆie care exista de multå vreme. mai departe. Rolul acestor formule aminteçte vechile descrieri ale
Textul citat poate fi comparat cu lucrarea Sefer ha-Navon, veçmântului divin în care acesta era Æesut cu toate repetårile ter-
aparÆinând unui autor anonim, apårutå çi ea în cercurile açke- menului Az aflate în Tora183.
naze174, care mai adaugå niçte teme la cele analizate mai sus, Câteva din aceste teme sunt evident legate de un text foarte
dintre care deosebit de importantå este tema relaÆiilor dintre dife- important, citat de Eleazar din Worms în Sefer ha-Hohma184.
ritele motive prezente în lucrare. Autorul scrie175: „Ateret de pe Deçi fragmentul a fost publicat çi analizat, asemånårile lui cu
capul lui – GNZ – måsoarå zece mii de parasanghe. Valoarea surse vechi au scåpat cercetåtorilor185. Acest paragraf råmas de
264 265
263 266

aproximativ 6 km (n.t.). Atara, Akatriel çi tema tainei198. Aici, ascensiunea dinamicå a lui
* Din gr. parasanghis, måsurå de lungime persanå de 30 de stadii, adicå Acest fragment pune în evidenÆå aceeaçi relaÆie dintre Keter,
adicå rugåciunea lui Israel, pentru ca rugåciunea lor så urce la Dumnezeu al lui Israel.“
îçi strângeau aripile“162. El interpreta: „Çi era o voce“163, „çi existå o coroanå pe capul lui Akatriel197, Domnul
firmamentului deaupra capetelor lor. Când ståteau nemiçcaÆi, deoarece rugåciunea stå ca o coroanå (Atara), aça cum e scris:
cåtre înalt, aça cum a explicat Raçi: „Çi era o voce din înaltul taina“ (ba-seter) are aceeaçi valoare numericå cu Akatriel196
adicå Æelota [„rugåciunea“161], vocea rugåciunii care urcå „Cel ce locuieçte în locul tainic al Celui Preaînalt“195. „În
cum e scris: „Eu voi fi [EHIEH] alåturi de el ca o doicå“160, binecuvântat, çi devine pentru el o Atara, aça cum s-a spus:
a lui] BIT çi probabil a lui HIH, care este numele Çehinei, aça Rugåciunea lui Israel (...) stå pe capul Celui Sfânt, fie el
HWH159: ghematria [valoarea numericå] este [ca aceea
textul açkenaz anonim examinat mai sus194:
într-unul din ele158: ha-Hohma çi în alte scrieri contemporane cu aceasta. Citim în
interesante gåsite în scrierile lui Eleazar din Worms. Citim în lucråri presupuse a fi anterioare fragmentului påstrat în Sefer
Unele dintre motivele de mai sus converg în douå fragmente „ascunså“. Aceste teme prezintå asemånåri cu concepÆii atestate
Koma reprezintå o concepÆie teurgicå implicitå157. numele ei devine Keter, de unde Akatriel, çi este consideratå
vine. Dacå aceastå analizå este corectå, atunci fragmentul din Çiur o stare specificå de îndatå ce este açezatå pe „capul Creatorului“
plicårii sau a rugåciunii determinå diminuarea manifestårilor di- Natura dinamicå a lui Atara este aici evidentå. Ea ajunge la
influenÆeazå aceste trei entitåÆi çi nesocotirea procreårii sau multi-
al lui „demut [superioarå]“ çi Çehinei. Açadar, activitatea umanå care este a zecea regalitate, care este taina tuturor tainelor.
Atara trebuie probabil så fie conceputå ca fiind un corespondent [EÆLO] în aceastå caså (...) are o Æelota care se numeçte EÆLO,
gorem le-maet ha-Atara fac parte dintr-o concepÆie mai amplå. numitå fiica regelui, dupå numele lui Çekina care stå cu el
derivå din BRTIH [„fata lui“ în aramaicå193], deoarece este
numår de israeliÆi çi coroanå çi acelaçi numår de evrei çi expresia
iar traducerea [aramaicå] a lui EÆLO este TRBIH192, care
„Consider cå aceastå corespondenÆå între demut çi un anume „EHIH, Çekina, EÆLO191“ iar numele lui Çekina este EHIH,
leaså ca çi când ar corespunde celor 600.000 de israeliÆi156. Kol dupå numele misiunii ei. Despre ea a spus Solomon:
de [parasanghe*], concepÆia teurgicå despre Atara poate fi înÆe- [ei]. Çi este numitå „fiica regelui“ iar uneori este numitå Bat
care se aratå cå pe capul lui Dumnezeu coroana este de 600 000 Dumnezeu çi ea stå la stânga lui, ca o mireaså faÆå de mirele
para tradiÆiile menÆionate mai sus cu un pasaj din Çiur Koma în vom gåsi adåpost“ (...) deoarece rugåciunea este Æelota lui
pentru a înlesni stabilirea Çehinei pe påmânt155. Dacå vom com- seamnå189: „în [sau ajutaÆi de] rugåciunea190 Atotputernicului
Israel trebuie så fie în numår de cel puÆin douåzeci çi douå de mii adåposteçte la umbra celui Atotputernic“188 – ceea ce în-
ha-demut154 care, în acest context, se referå la ideea cå fiii lui „Ca unul care locuieçte sub ocrotirea Celui Preaînalt, çi se
Folosirea verbului meet ne aminteçte expresia din Talmud – meet ascunså în 500 000 de parasanghe187. Despre ea a spus David:
Akatriel çi atunci coroana este ascunså tuturor îngerilor sfinÆi,
acestei concepÆii deosebite despre materializarea rugåciunii.
când Atara se aflå pe capul Creatorului, atunci ea se cheamå
diminuårii lui Atara are o uriaçå importanÆå pentru înÆelegerea torul] numele [divin] de patruzeci çi douå de litere186 (...) iar
Så revenim la sfârçitul citatului din Midraç Konen. Motivul Locul lui Atara este pe capul Creatorului, în [sau cu aju-
atipic pentru acest obiect.
miçcåri demonstreazå rolul dinamic atribuit coroanei, rol evident listicå, fapt care a reÆinut atenÆia cercetåtorilor:
coboarå din porunca Tatålui. Deçi orientate în mod diferit, aceste la maestrul açkenaz se bazeazå pe o cunoscutå dimensiune caba-

Existå un Ofan în lume145, al cårui cap ajunge la creatu- Atara çi transformarea ei în coroanå [Keter] sunt çi ele puse în
rile [sfinte], mijlocitor între [poporul lui] Israel çi tatål såu evidenÆå. Mai mult, legåtura dintre „regalitate“ çi Atara apare çi
ceresc. Numele lui este Sandalfon146. El împleteçte coroane ea, urmând o tradiÆie anterioarå199. Se pare totuçi cå în alte texte
pentru Domnul slavei147, formându-le din Keduça, Baruh Hu se gåsesc nu numai motivele ascensionale. Coborârea rugåciunii,
çi Amen, Iehe Çeme Rabba, pe care fiii lui Israel le recitå în adicå a coroanei, la porunca regelui, ne aminteçte citatul din textul
sinagogi, çi implorå coroana în numele inefabil [divin], iar gnostic copt menÆionat mai sus200. Textul din Sefer ha-Navon
aceasta [coroana] urcå treptat spre capul Domnului. Açadar,
înÆelepÆii au spus cå cel care reduce la neant Kadoç, Baruh Hu
include înså douå elemente deosebit de caracteristice pentru
çi Amen, Iehe Çeme Rabba micçoreazå coroana. Cabalå: (1) rugåciunea, înÆeleaså ca Atara, este identificatå cu
„zecimea regalå“, accentul fiind pus pe „zece“ care aratå poziÆia
AfirmaÆia din încheierea acestui fragment este deosebit de lui Malhut – „regalitatea“ – care este a zecea Sefira201; (2) rugå-
interesantå. Cine nesocoteçte recitarea anumitor pårÆi din liturgia ciunea consideratå ca entitate femininå, mireasa lui Dumnezeu.
ebraicå provoacå micçorarea coroanei – Atara. Aceastå coroanå Dinamismul lui Atara, care este Çekina çi apare atât în opoziÆie
formatå din cuvintele rugåciunilor trebuie så fie perfectå pentru cu Malhut, cât çi pe „capul lui Dumnezeu“, aminteçte dinamica
a urca la capul divin. Nu putem så punem la îndoialå originea Çehinei dintr-un vechi text în care aceasta este descriså cu urmåtoa-
biblicå a termenului ebraic Atara. În Cântarea Cântårilor 3,11 rele cuvinte: „aça cum Çehina se aflå jos, tot aça este ea sus“202.
citim: „VeniÆi çi priviÆi pe regele Solomon încoronat, cum a lui În cartea Bahir, aceastå concepÆie era atribuitå prezenÆei Çehinei
maicå l-a încununat, în ziua sårbåtorii nunÆii lui.“ în întregul domeniu pleromatic203.
În Aggar Çir ha-Çirim, acest verset este aplicat legåturii Înainte de a încheia examinarea materialului açkenaz, trebuie
dintre Israel çi Dumnezeu149: „NaÆii ale lumii, veniÆi så vedeÆi så amintesc cå aceastå concepÆie teurgicå despre rugåciunea care
sårbåtorile proclamate de regele150 care posedå pacea cu coroana urcå apare în faimosul Çir ha-Kavod, bine cunoscut deoarece face
cu care maica sa s-a încununat. [Ea a fåcut aça] la Marea [Roçie] parte din liturghia de Sabat: „Fie lauda mea o coroanå pe capul
când s-a spus: «Dumnezeu va domni mereu». [Atunci] Dum- tåu / iar rugåciunea mea så fie puså în faÆa ta ca o mireasmå.“
nezeu a spus: «E ca çi cum mi-ai fi pus o diademå de regalitate pe ComparaÆia rugåciunii care urcå cu o mireasmå reprezintå pro-
capul meu.»“ Atribuirea lui Dumnezeu a coroanei çi concepÆia babil o elaborare a concepÆiei potrivit cåreia rugåciunea înlocuia
despre Israel ca „mamå“ constituie principalele puncte de diver- sacrificiile.
genÆå faÆå de textul biblic. Legat de acelaçi verset, este atestat un Motivul ascensiunii lui Atara cåtre locul cel mai înalt din
fenomen similar în textul gnostic anonim citat mai sus în mai pleroma divinå a fost adoptat de Cabala teozoficå. Deçi era con-
multe rânduri151: „Tatål152 Universurilor – Cel fårå Sfârçit – a siderat un simbol clasic al celei mai de jos dintre Sefirot –
trimis o coroanå în interiorul cåreia erau înscrise numele acestor Malhut –, Atara este uneori reprezentatå în actul de urcare la
universuri153 (...) Aceastå coroanå este coroana despre care s-a Keter, într-un mod asemånåtor cu cel al autorului anonim, a cårui
scris: «A fost datå lui Solomon în ziua bucuriei inimii lui.»“ concepÆie s-a påstrat în lucrarea lui Eleazar din Worms. Deja Ezra
Este ciudat cå textul gnostic considerå coroana ca fiind un din Gerona comentase versetul din Cântarea cântårilor 3,11204 în
nume divin, exact ca în tradiÆia ebraicå. Aceastå identificare este urmåtorii termeni: „Întreaga structurå205 se va împreuna çi se va
o dovadå posibilå a infiltrårii unei concepÆii ebraice în textul copt. uni urcând cåtre En Sof.“ Dupå acest cabalist, aça se explicå de ce
Încå o datå, este evidentå asemånarea dintre acest fragment çi tex- „binecuvântarea – Keduça – çi unirea, provenind din „anihilarea
tele ebraice citate mai sus. Toate au în comun o calitate dinamicå. gândului»“, se numesc Ateret çi Keter206, o afirmaÆie care se
În sursele ebraice, coroana urcå la Tatål. În Textul gnostic, ea bazeazå pe textul din Midraç în care se vorbeçte despre împletirea

262 267
285 276

autoritåÆile în materie37, sau la Iesod, aça cum aråtase un coleg diminuarea evidentå a rolului simbolismului cabalisic clasic.
æion se referå la Sefira Malhut, aça cum susÆinuse una dintre complexe a lui Luria, concentrarea pe psihologie a determinat
nide, controverse axate pe chestiuni ca, de exemplu: cuvântul toare, când apare misticismul hasidic datoritå atenuårii filozofiei
fraze. Uneori, sunt relatate controversele dintre elevii lui Nahma- ha-Berit, al lui David ben Abraham ha-Lavan9. În perioada urmå-
a limpezi semnificaÆia simbolicå exactå a unui anumit cuvânt sau care dateazå de la începutul secolului al XIV-lea, Masoret
la Nahmanide çi de la sursele acestuia, revelå un efort clar pentru decât de simbolism. Acelaçi lucru se poate spune despre tratatul
al XIII-lea, care încorporau unele din tradiÆiile ce proveneau de un simbolism dinamic, limbajul lui fiind mai aproape de alegorie
lucrårile cabalistice scrise în Catalonia dupå sfârçitul secolului concepÆia lui staticå despre Divinitate îl împiedicå så foloseascå
cercuri închise. O trecere în revistå a simbolismului exprimat în lui Abulafia – çi are mai mult tendinÆa de a folosi expresii aluzive,
fåcea parte dintr-o tradiÆie mai veche, transmiså numai în anumite caracter fundamental neoplatonic – în opoziÆie cu aristotelismul
lativ stabilå. Putem susÆine pe bunå dreptate cå aceastå conexiune al lui Abulafia, IÆhak ibn Latif. Deçi teologia acestuia are un
rare, iar legåtura dintre un simbol çi obiectul simbolizat este re- pe aceastå temå, este dat de cåtre un contemporan mai în vârstå
într-un mod special. În documentele vechi, simbolurile sunt relativ în cazul lui Abulafia, este complet înlåturat. Un alt exemplu, tot
majoritate a celor dintâi cabaliçi, el a fost utilizat în acea vreme spre teozofie, rolul simbolului se reduce extrem de mult sau, ca
a fost folosit ca o modalitate importantå de expresie de cåtre marea sau când teologia ei este orientatå mai mult cåtre filozofie decât
cabalistice scrise în ProvenÆa çi în Catalonia. Deçi simbolismul Açadar, când Cabala se concentreazå pe procese psihologice
bolurile teozofice apåruserå înså în cea mai mare parte a literaturii cu un limbaj nesimbolic.
XIII-lea. Centrul ei a fost Castilia. Cu un secol mai înainte, sim- unire, iar pe de altå parte, experienÆele de unire care fuzioneazå
cabalistic poate fi plasatå în ultimele douå decenii ale secolului al sunt, pe de o parte, simbolismul, care nu e legat de experienÆe de
Din punct de vedere cronologic, înflorirea simbolismului adecvatå ar fi insistat asupra faptului cå cele douå axe ale Cabalei
abordare unilateralå a fenomenelor cabalistice. O formulare mai
2. Înflorirea simbolismului cabalistic interpretårii lui Scholem. Cu toate acestea, ele constituie numai o
a lui Scholem“8. Acestea erau într-adevår liniile principale ale
epistemologicå çi componenta ontologicå din opera interpretativå
teozoficå în contextul ei istoric. mului par a constitui douå axe corelate care cuprind componenta
Ne vom ocupa acum de înflorirea simbolismului în Cabala simbolismul, iar pe de alta, negarea lui unio mystica çi a panteis-
unele sisteme cabalistice. nezeu sau, aça cum a scris Natan Rotenstreich, „pe de o parte,
extazul, magia çi teurgia au atenuat importanÆa simbolismului în cole pentru misticul care nåzuieçte numai la contactul cu Dum-
Putem açadar trage concluzia cå nucleele religioase cum sunt În optica ei, simbolurile se pot preschimba cu uçurinÆå în obsta-
detrimentul percepÆiei simbolice a acestei manifeståri divine36. alt mod7. Cabala extaticå se stråduie så facå experienÆa Divinului.
RelaÆia misticå a omului drept cu Çekina a fost extinså în unei gnoze a dinamicilor superioare, la care nu se poate ajunge în
giei, cu atât mai problematic devenea rolul jucat de simbolism. teozoficå foloseçte simbolurile ca pe o cale care duce la obÆinerea
asupra rolului simbolismului în Cabalå. Cu cât creçtea rolul teur- împiedicå posibilitatea unei stabiliri a spiritului în finit. Cabala
activistice în Cabala teozoficå a avut importante repercusiuni så devinå transparente în sfera noastrå umanå, ci mai curând
înlocuit de o stare de pasivitate35. Creçterea ponderii atitudinii motiv, forma limitatå nu permite entitåÆilor de un nivel mai ridicat
proprii ei, în momentul experienÆei acest activism dispårea, fiind luare în posesie a intelectului uman de cåtre Divin. Din acest
abordare activisticå a experienÆei mistice cu ajutorul tehnicilor necesarå spre experienÆa misticå, înÆeleaså în acest context ca o

Presupun cå familiaritatea cu diferite tradiÆii cabalistice a relevantå pentru înÆelegerea acestui tip de misticism ebraic. Într-
condus la o atitudine mai curând lipsitå de prejudecåÆi faÆå de ma- un scurt eseu, Scholem afirmå cå „acea Weltanschaung simbolicå
terialul deja existent çi, lucru çi mai important, a favorizat crearea a Cabalei în toate formele ei“ este una dintre componentele sale
unor noi simboluri într-un mod relativ lipsit de constrângeri. de bazå1.
Aceste douå decenii au asistat la tezele finale ale celei mai mari Aceastå afirmaÆie, formulatå în 1936, a fost repetatå în toate
pårÆi din tradiÆiile cabalistice vechi çi la apariÆia unei abordåri mai cercetårile ulterioare privind rolul simbolismului în Cabalå.
complexe a Cabalei, înÆeleaså acum ca o disciplinå ce cuprindea Singura analizå a acestei probleme – un studiu al lui Tishby – a
tendinÆe de gândire separate înainte. Acest nou mod de abordare, confirmat numai opinia lui Scholem: „Nu existå o temå tratatå de
reprezentat de trei cabaliçti – Ghikatilla, León çi Iosef din Hama- literatura cabalisticå care så nu fie legatå, într-un fel sau altul, de
dan –, ca çi de cåtre Zohar, reprezintå ceea ce aç numi eu „Cabala simbolism çi nu existå cabalist care så nu fi folosit simbolurile
inovatoare“ spaniolå48, spre deosebire de tendinÆele conservatoare pentru a-çi exprima concepÆiile“2. Aceste afirmaÆii categorice,
dominante în generaÆiile anterioare49. Pentru cabaliçtii spanioli, exprimate în termeni clari, demonstreazå un surprinzåtor acord în
unul dintre principalele domenii de creaÆie era acela al simbo- problema simbolismului cabalistic, acord care se întâlneçte cu
lurilor cabalistice. Dispuçi så accepte simboluri provenind din greu în privinÆa altor subiecte majore. AfirmaÆiile de mai sus nu
diferite structuri, cabaliçtii creatori nu numai cå au îmbogåÆit au fost înså nici verificate, nici dovedite de cåtre specialiçti çi nici
literatura existentå cu noi combinaÆii, dar – presupun eu – au de cåtre discipolii lor. Doresc açadar så discut corectitudinea
introdus çi simboluri noi. Lucru care ar putea explica reviziile sau „descoperirilor“ fåcute de cele douå eminente figuri ale cercetårii
redactårile comentariilor despre cele zece Sefirot care conÆin,
cabalistice moderne.
aproape în exclusivitate, numai liste de simboluri.
ImportanÆa deosebitå a expresiei simbolice este evidentå çi
Aceste liste aveau scopul de a da cabaliçtilor posibilitatea de
indiscutabilå în Cabala teozoficå, a cårei lucrare principalå a fost
a descifra Biblia, textul simbolic în care se pot discerne procesele
divine. Acest gen literar de catalogare a simbolurilor potrivit unei Zohar-ul. În ceea ce priveçte alte tipuri de Cabalå, rolul simbo-
structuri determinate poate fi comparat cu bestiariile, lapidariile, lismului este înså problematic. Så începem cu modul în care a fost
cu cårÆile orelor atât de råspândite în cultura occidentalå dupå discutat acest subiect în Cabala extaticå. Din numeroasele çi
secolul al XII-lea. Creçtinii, preocupaÆi de descifrarea textului voluminoasele lucråri ale lui Abraham Abulafia, este cu totul
biblic çi a naturii, au compus çi au difuzat aceste informaÆii orga- absent simbolismul aça cum a fost el definit de Scholem çi de
nizate, care aveau så serveascå – dupå pårerea lor – drept cheie în Tishby3, fapt care are cel puÆin douå motive. În primul rând, inte-
procesul de descifrare. Cabaliçtii, care îçi îndreptau eforturile spre resul deosebit al lui Abulafia pentru obÆinerea stårilor de con-
interpretarea simbolicå a textului, au folosit un instrument de çtiinÆå misticå, fie cå acestea aveau scopul de a obÆine revelaÆii,
cercetare mai limitat – cele zece Sefirot arhetipale, înÆelese ca o fie cå duceau la unire. Primele, exprimate în forme alegorice,
structurå care organiza materialul biblic. Mai mult, interesul creç- puteau fi uçor descifrate cu ajutorul terminologiei aristotelice.
tinilor pentru semnificaÆia simbolicå a animalelor çi a pietrelor era Celelalte necesitau expresii simbolice, iar când descrierile de
motivat de un impuls mai curând creator decât hermeneutic. Spre acest tip apar, ele aparÆin genului alegoric. Al doilea motiv al ab-
deosebire de contemporanii lor evrei, creçtinii au creat structuri senÆei simbolismului din scrierile lui Abulafia îl reprezintå teo-
arhitectonice bogat împodobite cu ornamente care, cel puÆin în logia lui specialå, foarte diferitå de aceea din Cabala teozoficå.
parte, trebuiau så impresioneze pe privitori prin conÆinutul lor Abulafia nu accepta teozofia în general çi nici måcar formele ei
simbolic. Tot în aceastå perioadå apare o lucrare, scriså probabil din Cabala teozoficå. La fel, el respingea çi ideile demonologice,
tot atunci, care trebuia så fie cititå ca un tratat simbolic – Zo- amplu acceptate de cåtre ceilalÆi cabaliçti. Cum acestea erau

288 273
275 286

oricårei expresii scrise sau orale limitate constituie o trecere cum erau elevii lui Iakov çi IÆhak ha-Cohen, cabaliçtii din afara
mai bunå înÆelegere a subiectelor înalte. Într-adevår, çtergerea centru de întâlnire a cabaliçtilor. În afara misticilor evrei locali,
În Cabala extaticå, nici un grup de simboluri nu poate ajuta la o Încå înainte de anul 1270, Castilia devenise un important
lizatå. Într-adevår, aça vede Cabala teozoficå natura simbolului. interes intens pentru simbol çi ale unei noi abordåri a acestuia.
cuprinzåtor decât procesul simbolizat sau decât entitatea simbo- prezint ceea ce mi se pare a fi una din cauzele principale ale acestui
perea a ceea ce este greu de înÆeles. Simbolul este açadar mult mai ci ca o nouå izbucnire a unui tip simbolic de conçtiinÆå. Doresc så
Dupå cum çtim, simbolurile au scopul de a ajuta la perce- nu ca o simplå organizare sau culegere de simboluri deja existente,
tice mai vechi. Interesul pentru simbolism poate fi açadar înÆeles
care, în schimb, îÆi va controla raÆiunea çi gândirea ta“6. avalanche de richesse simbolice poate fi legatå de surse cabalis-
pui în miçcare o forÆå pe care nu o vei mai putea controla, dar de diferitele tipuri de simbolism. Numai o micå parte a acestei
atât mai înalt este rangul lor. La un moment dat, vei ajunge så versiuni ale comentariilor, ele indicå un interes tot mai mare faÆå
«cårarea numelor». Cu cât acestea sunt mai greu de înÆeles, cu Deçi nu existå diferenÆe conceptuale mari între diferitele
ea aparÆine unui ordin înalt. Mai degrabå îndreaptå-te spre
plat un lucru similar în secolul precedent42.
nu este acela de a te opri în faÆa unei forme finite, chiar dacå
...så çteargå tot. Obiçnuia så-mi spunå: „Fiule, scopul tåu Iosef din Hamadan cel puÆin trei41. Nu cunoaçtem så se fi întâm-
comentarii de acest tip39, Moçe din León cel puÆin douå40 iar
discipolului såu: privire la cele zece Sefirot. Iosef Ghikatilla a scris cel puÆin patru
cului. Maestrul anonim al autorului lucrårii Çaare Æedek îi spunea anumiÆi autori au scris mai multe versiuni ale comentariilor lor cu
precis se dovedea nocivå pentru dezvoltarea spiritualå a misti- Castilia un fenomen literar interesant. Într-un timp relativ scurt,
tant din Cabala extaticå, chiar çi concentrarea asupra unui nume avem motive så credem cå în aceastå perioadå s-a petrecut în
ca un semn al lipsei de înÆelegere. Potrivit unui alt text impor- în mod special, sutelor de simboluri legate de Sefirot. Mai mult,
a utiliza simboluri, dar criticå deschis folosirea lor, interpretând-o Çaare Ora çi Çaare Æedek ale lui Iosef Ghikatilla sunt dedicate,
Açadar, cel puÆin într-un caz, Abulafia nu numai cå se abÆine de la fiecare Sefira. Lucråri clasice ale Cabalei cum sunt tratatele
era, pentru Abulafia, un simptom de nesiguranÆå intelectualå. zece Sefirot, constând din lungi liste de simboluri care se referå
subiectului gânditor. Multiplicitatea de nume sau de simboluri Pentru prima datå, au fost scrise ample comentarii despre cele
sibilitate de a exprima obiectul, ci ca o lipså de claritate din partea jucat de simboluri în Castilia, dupå sfârçitul secolului al XIII-lea.
Maimonide, formulårile neclare erau considerate nu ca o impo- acest context, constatåm o schimbare surprinzåtoare a rolului
Abulafia, a cårui teologie era puternic influenÆatå de gândirea lui ale fratelui acestuia, IÆhak, çi ale discipolilor lor este limitatå. În
simbolurile înlocuiau definiÆiile precise. Pentru un cabalist ca derea simbolismului în lucrårile lui Iakob ben Iakob ha-Cohen,
naÆii, fie cå era indiferentå faÆå de definiÆiile precise. Açadar, ha-Bahir sau din lucrårile lui IÆhak Orbul. În mod analog, pon-
era în måsurå så defineascå natura exactå a ierarhiei sale de ema- liani care au urmat dupå el, dar mai bogat decât acela din Sefer
zofice. În net contrast cu filozofia, acest tip de Cabalå fie cå nu relativ sårac dacå îl comparåm cu simbolismul cabaliçtilor casti-
lafia pare a fi surprins aici o problemå centralå a Cabalei teo- çi, într-o anume måsurå, pentru Azriel, al cårui simbolism este
esenÆå nu era cunoscutå nici måcar cabaliçtilor. Într-adevår, Abu- mutandis, çi pentru cabaliçtii din Gerona – Ezra, Iakov ben Çeset
aduså de el numeroaselor simboluri care indicå entitåÆi a cåror cabalistice mai vechi. Aceastå descriere este valabilå, mutatis
multitudine de nume, adicå de simboluri. Aflåm înså çi critica pentru cabaliçtii catalani care continuau cu fidelitate tradiÆii
în special afirmaÆia cå existå zece puteri divine indicate cu o streazå cå polivalenÆa unui anumit simbol era încå o noÆiune rarå
æinta principalå a criticii lui Abulafia era teozofia cabalisticå, al lui38? Faptul cå aceçtia nu ajungeau la o înÆelegere demon-

principalele domenii ale simbolismului cabalistic, o importantå Castiliei vizitau aceastå regiune, cel mai celebru dintre aceçtia,
parte din simboluri îçi pierdea orice interes pentru gândirea lui. Abraham Abulafia, era în legåturå cu douå personalitåÆi castiliane
Cu toate acestea, indiferenÆa lui çi, cum vom vedea în continuare, de primå mårime, Moçe din Burgos çi Iosef Ghikatilla43. Cred
chiar respingerea simbolismului fåceau parte dintr-un curent mai cå Abulafia a contribuit la dezvoltarea interesului pentru Cabala
amplu din interiorul Cabalei, care cuprindea Comentariul la Sefer lingvisticå, pe care el începuse s-o studieze în Catalonia. Acest
IeÆira al lui Baruh Togarmi, fragmentele dintr-o lucrare analogå tip de Cabalå a dominat în primele tratate ale lui Ghikatilla çi
a lui IÆhak Bederçi, primele lucråri ale lui Moçe din León çi Iosef Moçe din León44. Probabil tot în aceeaçi perioadå, Abraham din
Ghikatilla çi unele secÆiuni mai vechi din Midraç ha-Neelam, ca Köln, un vizionar açkenaz, a ajuns din Germania în Castilia, tre-
så menÆionåm numai câteva dintre lucrårile acestei çcoli. Cabala când prin Barcelona45. David ha-Cohen, un important discipol al
lingvisticå, ale cårei asemånåri cu aceea a lui Abulafia sunt evi- lui Nahmanide, a ajuns la Toledo înainte de 1280 çi a reprezentat
dente, nu a împårtåçit interesul pentru teozofie al cabaliçtilor din unul dintre canalele de transmisie a Cabalei lui Nahmanide çi a
acea vreme. Prin urmare, simbolismul a constituit în principiu un celei catalane spre Castilia46. Mai mult, conceptele cabalistice ale
aspect marginal, uneori chiar de-a dreptul nerelevant, în interiorul çcolii Iiun pot fi regåsite în scrierile lui IÆhak ha-Cohen çi ale
acestui curent. Singurele excepÆii importante sunt reprezentate de discipolilor lui, scrieri datând din a doua jumåtate a secolului al
lucrårile lui IÆhak din Acra care a avut, asemenea cabaliçtilor XIII-lea47. În sfârçit, puÆin înainte de 1298, anul morÆii lui Todros
extatici, un profund interes pentru experienÆa paranormalå çi Abulafia, IÆhak ibn Latif, filozof cu înclinaÆii spre Cabalå, çi-a
pentru practicarea tehnicilor mistice, råmânând totodatå atras çi dedicat lucrarea, Çeror ha-Mor, conducåtorului ebraismului din
de ampla varietate a simbolismului cabalisic care înflorea la acea Castilia. Putem açadar så susÆinem cå în Castilia a existat un punct
vreme în Spania. de întâlnire, între 1270 çi 1290, al tuturor principalelor curente
O examinare atentå a tratatelor cabalisice alcåtuite sub in- din Cabalå.
fluenÆa dominantå a lui Abulafia revelå aceeaçi indiferenÆå faÆå O atare întâlnire masivå era fårå precedent çi socotesc cå ea
de expresia simbolicå, atât de prezentå în Cabala teozoficå. Lu- a avut importante repercusiuni asupra evoluÆiei ulterioare a
cråri ca Sefer ha-Æeruf, Çaare Æedek, Ner Elohim çi, într-o perioadå Cabalei. Cunoaçterea diferitelor forme de Cabalå a influenÆat pro-
mai târzie, Sullam ha-Aliia, tratatul lui Iehuda Albotini, demon- babil percepÆia pe care o aveau aceçtia despre natura ei. Cel puÆin
streazå cå Abulafia nu a fost singurul cabalist care a scris tratate douå figuri importante çi-au schimbat radical opinia: Ghikatilla
importante inspirate din aceastå doctrinå çi fårå så foloseascå çi de León çi-au påråsit orientarea lingvisticå pentru a o adopta pe
terminologia simbolicå. Mai mult, se pare cå simbolismul ela- cea teozoficå. Dar în contextul nostru, suntem interesaÆi numai de
borat din Cabala teozoficå a fost un subiect de batjocurå pentru trecerea de la o çcoalå cabalisticå la alta. Întâlnirea unor curente
Abulafia. În tratatul lui, Imre Çefer, el aratå cå teozofii4: diferite, fiecare dintre ele susÆinând a fi „Cabala“, a dus probabil
la o relativizare a noÆiunii de Cabalå. Nemaifiind consideratå o
...susÆin cå au primit de la profeÆi çi de la înÆelepÆi reve- tradiÆie misticå transmiså în cadrul unui cerc esoteric, Cabala
laÆia cå existå zece Sefirot, çi au desemnat fiecare Sefira cu un
nume, unele dintre acestea fiind omonime, altele nume pro-
cuprindea acum concepte lingvistice, teozofice çi hermeneutice,
prii. Iar când li se cerea [så le explice], cei care le cunoçteau cultivate înainte în cercuri separate de cåtre cabaliçti ai cåror
nu erau în måsurå så spunå ce anume erau acele Sefirot çi la maeçtri nu ne sunt cunoscuÆi. În lucrårile mai târzii despre Cabala
care anume [tip de] entitate se refereau numele lor (...), iar filozoficå, Ghikatilla çi de León nu menÆioneazå niciodatå sursele
numele lor [ale Sefirot-urilor] sunt bine cunoscute din cårÆile teozofiei lor. Totodatå, fiecare dintre ei absoarbe în felul såu
lor, înså ei sunt foarte nedumeriÆi în privinÆa semnificaÆiei lor. câteva concepte vechi din Cabala castilianå çi din cea catalanå.

274 287
277 284
precizie de cåtre un supermagician. Moise a fost marele expert al acÆiunii, mai mult decât pe principiile teoretice (n.t.).
mai mult sau mai puÆin mecanicå care putea så fie manipulatå cu Activism – atitudine moralå care insistå pe necesitåÆile vieÆii çi ale
*
Pentru Alemanno, Sefirot-urile au devenit o suprastructurå
de deschiderea lui cåtre Divin. Deçi Cabala extaticå sublinia o
påmântul çi altele de acest fel12. întâlnirea cu Dumnezeu depinzând numai de pregåtirea omului çi
supranaturale noi. Aça a separat Moise marea, a deschis a omului fåcutå de cåtre Dumnezeu, mereu prezent în realitate,
emanaÆii. EmanaÆiile coborau atunci în lume çi creau lucruri sivå de neimaginat. Açadar, extazul era considerat ca o invadare
cuvinte çi gânduri divine pânå când reuçea så intensifice aceste Divinului çi considera reprezentarea lui ca o putere femininå pa-
så facå semne çi minuni, Moise se ruga çi pronunÆa nume, direa lui Maimonide, nu permitea nici o schimbare în interiorul
creat lumea cu ajutorul a diferite emanaÆii. De câte ori dorea intelectualå cu Dumnezeu. Aceastå teologie, influenÆatå de gân-
rul acestui influx, el crea tot ce dorea, aça cum Dumnezeu a schauung filozoficå, ale cårei scopuri erau meditaÆia çi unirea
så emane asupra lumii inferioare potrivit voinÆei lui. Cu ajuto-
nin, proprie Cabalei extatice, reprezenta o parte din acea Weltan-
divin. Activitatea lui Moise stimula cabalele pentru ca acestea
le numesc „cabale“, în aça fel încât så îmbunåtåÆeascå influxul plan practica teurgicå. ConcepÆia despre mistic ca partener femi-
çtia cum så-çi îndrepte gândul çi rugåciunile, pe care cabaliçtii Çekina, fåcea parte dintr-o abordare activisticå* punând pe prim
rot-urilor, lumea numelor divine, sau lumea literelor. Moise despre omul drept, înÆeles ca partener masculin în relaÆia lui cu
cunoaçtere exactå a lumii spirituale, care e numitå lumea Sefi- diferite despre legåtura eroticå dintre om çi Divinitate. ConcepÆia
Cabaliçtii cred cå Moise, pacea fie asupra lui, a avut o Cele douå modele diferite de simbolism revelå concepÆii
în general la cel drept.
a Sefirot-urilor: bol al lui Çekina. În Zohar înså, aceste vagi aluzii au fost extinse
teoria sa, potrivit cåreia omul pune în miçcare lumea superioarå trivit acestor texte, Moise este „omul“, soÆul lui Elohim, un sim-
manno, Sefirot-urile sunt intelecte superseparate11. Citez mai jos Dumnezeu“ (termenul ebraic iç, „om“, înseamnå çi „soÆ“). Po-
umane asupra domeniului Sefirot-urilor. Dupå Iohanan Ale- în legåturå cu descrierea din Biblie a lui Moise ca „om al lui
lor de simboluri. Må refer la interpretarea magicå a influenÆei fåcea aluzie la ea în Midraç, iar Moçe din Burgos o examineazå
clasice din Cabala teozoficå într-un mod incomparabil cu natura apare în mai multe rânduri în Zohar, deçi este cu totul nouå. Se
Un alt curent deosebit de important a folosit simbolurile iar Æaddik, omul credincios, are rolul masculin. Aceastå concepÆie
complet anulatå. inversat. Puterea divinå inferioarå, Çekina, joacå rolul feminin,
rea simbolicå a termenilor care se referå la Sefirot era açadar formå de Cabalå o serie de discuÆii în care simbolismul este
mica Sefirot-urilor çi le atenueazå substanÆial starea divinå. Valoa- ficå a folosit çi ea acest tip de simbolism, întâlnim în aceastå
separate, termen çi concepÆie clar filozofice, care eliminå dina- Dumnezeu, considerat ca element masculin34. Deçi Cabala filozo-
Abraham Abulafia pare cå înÆelege Sefirot-urile ca fiind intelecte dual uman sau intelectul în relaÆia lui cu Intelectul Activ, adicå
proces poate fi definit ca o psihologizare a teozofiei. Uneori, au apårut în Cabala extaticå. Femeia reprezenta sufletul indivi-
în mod antropologic, aça cum am menÆionat mai sus10. Acest masculin asociat cu Dumnezeu, iar cel feminin, legat de mistic,
scopurile acesteia. Simbolismul teozofic a fost, în fine, interpretat niciodatå descrise în termeni erotici sau sexuali33. Simbolismul
era el folosit în Cabala teozoficå, deoarece pårea inutil pentru marele preot çi Dumnezeu din Sancta Sanctorum nu au fost
Cum am våzut, Cabala extaticå evita simbolismul aça cum ticå a individului nu a fost menÆionatå32. Întâlnirile mistice dintre
centralå a simbolismului în Cabalå. considerat o entitate în legåturå cu o altå entitate, experienÆa mis-
caracteriza afirmaÆiile lui Scholem çi Tishby cu privire la poziÆia femeie çi soÆul ei. Atâta vreme cât Israel, sau Knesset Israel, a fost
Aceste exemple ar trebui så fie pe deplin suficiente pentru a Dumnezeu era descriså în aceeaçi termeni ca legåtura dintre o
atât descrierea biblicå cât çi dragostea umanå reflectå sau simbo- ritual religios de unire, ce conÆine înså un element transcendent
lizeazå evenimente superioare din interiorul structurii intradivine. datoritå cåruia este posibilå obÆinerea unei experienÆe de unire
Acesta e deci punctul principal al percepÆiei pe care o are Cabala individualå. Fazele iniÆiale ale cåii mistice din hasidism au avut
despre Cântarea Cântårilor, çi – în principiu – Scholem are uneori çi o semnificaÆie simbolicå determinantå. Potrivit înså unor
dreptate. maeçtri hasidici, acele kavvanot ale lui Luria – adicå referirile
Cu toate acestea, interpretarea alegoricå a Cântårii Cântårilor simbolice la Sefirot-uri sau la configuraÆii divine – trebuie înde-
nu este cu totul absentå din Cabala extaticå. Pentru Abraham pårtate, cu tot respectul, din învåÆåturile hasidice råspândite în
Abulafia, „Cântarea Cântårilor este numai o alegorie a lui Knesset mase19. În faza finalå a misticismului hasidic, aceastå concepÆie
Israel çi Dumnezeu (...) iar dragostea umanå nu trebuie så se se exprimå prin metafore cum sunt picåtura çi oceanul, înghiÆi-
uneascå cu dragostea divinå decât dupå un studiu îndelungat çi rea20 çi altele analoge, care nu au un rol semnificativ în simbo-
dupå ce înÆelepciunea a fost cunoscutå, iar darul de profeÆie a fost lism21. Hasidismul, interesat mai ales de întâlnirea misticå –
primit“16. În acest context, Knesset Israel nu reprezintå comuni- „evenimentul“, în terminologia lui Heschel – a diminuat impor-
tatea transpersonalå a lui Israel, aça cum este ea folositå în textele tanÆa simbolismului, atât de important pentru evaluarea cabalis-
talmudico-midraçice, sau un simbol al ultimei Sefira, Malhut, ca ticå a „procesului“, adicå profunda conçtiinÆå despre structura
în Cabalå, ci, dupå cum stabileçte Abulafia însuçi17, „secretul lui teozoficå ce trebuie så însoÆeascå îndeplinirea poruncilor, fapt ce
Knesset Israel este Knesset I-SAR-EL deoarece omul perfect18 „se petrece cu regularitate dupå un model relativ stabil“22.
uneçte totul çi se numeçte «comunitatea [Knesset] a lui Iacob».“ Så cercetåm acum un motiv fundamental care a determinat
Açadar, Cântarea Cântårilor devine o alegorie a intelectului uman respingerea simbolismului din Cabala extaticå. Aceastå formå de
çi a unirii lui cu Dumnezeu. AtenÆia Cabalei extatice se îndreaptå misticism a subliniat, în måsurå mai mare decât Cabala teozoficå,
cåtre omul perfect, adicå intelectul perfect care urmeazå dupå pråpastia dintre spiritual çi material. Cu scopul de a ajunge la o
unirea misticå cu intelectul superior. Acest proces a fost perceput eliberare de constrângerile stårii corporale, Cabala extaticå s-a
direct de cåtre individ, care nu are nevoie de simboluri pentru a-l concentrat în principal pe mijloacele cu ajutorul cårora så reteze
descrie. În Cabala teozoficå, atenÆia se îndreaptå cåtre un proces legåtura dintre sufleul uman çi corpul såu. Ca entitate materialå,
care nu poate fi descris cu precizie, deoarece nu poate fi perceput corpul nu poate folosi drept punct de plecare pentru meditaÆii
direct. Procesul teozofic, oricât ar fi el de obiectiv, depåçeçte metafizice21. Pe de altå parte, Cabala teozoficå concepea structura
deplina înÆelegere umanå çi din acest motiv nu poate fi reflectat specificå a corpului ca pe un simbol puternic al domeniului sefi-
decât prin limbajul simbolic. Prin intermediul simbolismului ei, rotic, considerând contemplarea lui drept un mijloc important de
Cabala teozoficå funcÆioneazå ca o ideologie unificatoare. Cabala investigare a structurii ascunse a Divinului. Prin urmare, çi acest
extaticå, orientatå cåtre individ c