Treaba pt Isa: 1. titlu:Cabala extatica spre exercitiile spirituale ale lui 2. titlul capitolelor 3. introducerea 4.

concluziile

Treaba pt Daniela: 1.nu am putut pune tab pe unde trebuia 2. nu am putut sterge spatiile dintre paragrafe 3.nu am putut pune note de subsol, nr pagina 4.cuprins, prima foaie, bibliografie. La bibl sa apara si dictionarul iudaic

Introducere In cadrul cursurilor masterale de Cultura si civilatie ebraica, desfasurate la Universitatea Bucuresti, Facultatea de Litere. Cursul de Cabala a reunit odata ce a fost anuntat- o sumedenie de tineri interesati de acest domeniu si a fost structurat sub forma de conferinte ale profesorului specialist in Cabala, Moshe Idel. Profesorul MI are o mare experienta in Cabala, avand x carti scoase cursuri tinute in Ierusalim si in toata lumea. Exemple. DANIELA COMPLETEAZA La una dintre conferinte profesorul a atins o idee intersanta, la remarca unuia dintre colaboratorii profesorului Moshe Idel, incercand o paralela intre mistica iudaica si cea a lui Ignatiu de Loyola, cu remarci interesante despre modul in care aceasta mistica crestina a putut sa si faca teren in China celor trei religii, confucianista, budista, daoista. Lucrarea de fata este structurata in x capitole: Lucrarea de fata........... - treci titlul capitolelor

Capitolul 1 Cabala

1.1.

Generalitati

Termenul Cabala ( aici se pune nota de subsol: CABL, (2) cabale, s. f. 1. Interpretare ebraic ezoteric i simbolic a Vechiului testament; doctrin bazat pe aceast interpretare. 2. Fig. Uneltire, intrig. Din fr. cabale, germ. Kabale. Sursa: DEX '98) provine din limba ebraica veche insemnand "primire" sau "traditie". Cabala reprezinta un sitem mistic iudaic dezvoltat treptat intre secolele III-XII- d.Hr., care a atins perioada de inflorire in timpul Spaniei musulmane. Dupa expulzarea evreilor din Spania spre sfarsitul secolului al XV-lea, sistemul s-a raspandit in intreaga Europa incluzand Israelul, dovedind chiar o influenta majora asupra hasidismului. Cabala presupune o interpretare misticoreligioasa data de iudaism Vechiului Testament. Doctrina mistica iudaica din Evul Mediu bazata pe aceasta interpretare ce a aparut, probabil, inca din timpul captivitatii babilonene fiind transmisa printr-un sir de initiati, se pretinde a fi revelata. Cabalei ii este specifica interpretarea Bibliei ebraice in sens ocult, recurgand la simbolismul numerelor si literelor, uneori si la practici magice. In mod traditional, accesul la studiul Cabalei este extrem de restrictiv. Cerintele prevad ca cel care doreste sa studieze sa fie un barbat evreu cu o varsta de peste 40 de ani, sa cunoasca bine limba ebraica, sa cunoasca in profunzime Tora si Legea Mozaica, si sa-si gaseasca un invatator intelept. De fapt, studiul Cabalei este rezervat rabinilor. In Evul Mediu interesul fata de Cabala s-a facut simtit si in randul crestinilor din Apus prin intermediul unor traduceri in limba latina. Dupa anul 1970 interesul crescut fata de esoterism si misticism a adus cu sine sporirea numarului celor care studiaza Cabala. Putini sunt insa in masura sa indeplineasca cerintele initiale, insa majoritatea grupurilor contemporane aflate in afara iudaismului ortodox prezinta o invatatura mult simplificata, ce nu presupune neaparat cunoasterea limbii ebraice. Multe dintre vechile scoli cabalistice se opun insa acestor tendinte de simplificare, in particular prin rabinii traditionalisti.
Cabala invata o filosofie mistica, holista cu un model supraetajat al universului si o perspectiva imanentista asupra lui Dumnezeu. Textul sau sacru principal este Zohar ( nota de subsol Deschidei-mi puin inima, Iar eu o s v dezvlui vou lumea. "-fragment din Cartea Zohar), un comentariu mistic la Tora. In viziunea cabalistului Baal HaSulam (nota de subsol cine este), insemnatatea vietii este "revelarea Dumnezeirii Sale catre creaturile sale in aceasta lume". Deci, mai mult decat in orice traditie, in Cabala, care este mult mai abstracta si mai cifrata, revelarea Sinelui este o chestiune de daruire din partea Divinitatii catre om, atunci cand acesta s-a corectat, iar omul e cel care primeste, datorita trezirii fiintei prin studierea intelepciunii Cabala. Sinele in Cabala este chiar Dumnezeu manifestat in om, si are un corespondent in inima spirituala. Trezirea punctului din inima si apoi implinirea completa a acestui punct pana la desavarsire, este scopul pe calea spirituala a Cabalei.

Procesul este ilustrat de sistemul simbolistic al Cabalei, o varianta complexa a pomului vietii, un vechi simbol intalnit in multe traditii pre-crestine. In acest sens, arborele cabalistic prezinta asemanari cu sistemul chakra din yoga. Gruparile cabalistice contemporane folosesc aceste invataturi atat ca suport teoretic si filosofic, cat si drept cale a dezvoltarii de sine in viata cotidiana. In prezent, exista numeroase grupuri si invatatori individuali ai Cabalei in intreaga lume. Se preda inca in unele scoli rabinice din Israel si multe alte tari. Unul dintre cele mai importante organizatii cabalistice este Centrul Cabalei din Los Angeles condusa de rabinul Philip Ber.

1.2.Intrebari existentiale ce ar putea fi solutionate de Cabala Cine sunt eu i pentru ce exist? De unde suntem, unde mergem i pentru ce am aprut aici? E posibil oare s fi fost i alt dat aici n lumea asta? Putem oare s aflm cine suntem noi i ce reprezint ntregul univers? De ce exist suferin n lume i e posibil oare s o evitm? Cum putem atinge fericirea, perfeciunea i satisfacia? Multe generatii au fost tentate, s rspund la ntrebrile de mai sus. Aceste chestiuni reapar n fiecare generaie, ceea ce demonstreaz c nu am aflat rspunsul satisfctor pan astzi. Studiind Natura, studiind Universul, se descoper c totul in jurul nostru exist i se desfoar conform unor legi exacte i specific orientate ntr-o direcie predeterminat. Dac ne considerm treapta cea mai nalt a creaiei Naturii, observandu-ne, descoperim, c oamenii se comport n mod dizarmonic fa de sistemul acestor legi ale naturii, nesupunandu-li-se. Totul n jurul nostru este dominat de legea cauz-efect. Totul este creat cu un anumit scop. n lumea obiectelor materiale, domin legile exacte ale micrii, transformrii. Aceeai lege domin si lumea vegetal i cea animal. ns, ntrebarea ntrebrilor: care este scopul existenei ? - a rmas fr un rspuns satisfctor pentru multi filosofi. Oare a existat vreodat un om pe care s nu-l fi frmntat ntrebarea aceasta? Teoriile tiinifice contemporane atest c universul e controlat de legi fizice, stabile, pe care nu le putem schimba. Rolul nostru const n a le folosi ntr-un mod inteligent n cei 70-120 de ani ce ne sunt dai i n a pregti fundamentul pentru generaiile ce vor urma pentru ce?... Oare s fi evoluat lumea din anumite forme primitive, sau s fi fost adus Omul de pe alte planete? Exist dou noiuni: naterea i moartea. Iar ceea ce se petrece ntre ele, este irevocabil, ireversibil, i astfel de nepreuit valoare. Sau, invers: viaa nu nseamn nimic, dac la sfaritul vieii nu este decat ntuneric.

Cartile de Cabala ne invata structura lumilor spirituale si modul in care fiecare dintre noi poate ajunge la ele. O carte de Cabala este ca un ghid turistic. Daca vrei sa calatoresti intr-un oras nou, vei dori probabil sa folosesti un ghid care sa te indrume spre cele mai interesante locuri, dar (iti va spune) si unde nu vrei sa mergi pentru ca nu iti va placea ce gasesti. La fel, cartile de Cabala iti spun cum sunt construite Lumile Spirituale, care "locuri" sunt mai interesante si care nu. Bineinteles, acestea nu sunt locuri fizice, ci stari spirituale pe care le experimenteaza (simte) orice cabalist. Un alt lucru pe care ti-l va spune o carte de Cabala este cum sa gasesti realitatea spirituala. Daca vrei sa mergi undeva in lumea asta, vei avea nevoie de o harta a locului repectiv si de un ghid care sa iti arate locul insusi. In spiritualitate, cartile de Cabala vor face asta pentru tine - iti vor "arata" unde este lumea spirituala, te vor "conduce" acolo si iti vor arata locul. Cand Rav Kook - marele cabalist al secolului 20 si Rabinul Sef al Israelului - a fost intrebat cine poate studia Cabala, raspunsul sau a fost fara echivoc: "Oricine vrea." In ultimul secol, toti cabalistii, fara exceptie, au afirmat cu tarie si in multe ocazii, ca astazi Cabala este deschisa catre toti. Mai mult, ei au spus ca este un instrument necesar in rezolvarea crizei globale, pe care au prezis-o si pe care noi o simtim azi. Toti cabalistii sustin ca perioada de ascundere a Cabalei s-a incheiat. Intelepciunea Cabala a fost in trecut ascunsa, deoarece, cabalistii se temeau ca va fi folosita gresit si prost inteleasa. Si, intradevar, acel putin, cat a fost "descoperit"(destainuit, dezvaluit) a dat nastere la numeroase neintelegeri si interpretari. Tocmai pentru ca, cabalistii sustin ca generatia noastra este pregatita sa inteleaga adevaratul sens al Cabalei, si sa stearga neintelegerile trecutului, aceasta stiinta este deschisa acum tuturor celor ce doresc sa o invete. Bnei Baruch - Institutul de Educare si Cercetare in Cabala este o organizatie pentru studiul, invatarea si diseminarea Cabalei autentice. In 1991, Rav Michael Laitman, PhD, a infiintat Bnei Baruch pentru scopul amintit. El l-a numit Bnei Baruch (fiii lui Baruch) in memoria mentorului sau, marele cabalist Rabbi Baruch Ashlag, primul nascut si succesorul cabalistului Rabbi Yehuda Ashlag, autorul lucrarii Sulam (Scara), (nota de subsol: comentariu al Zoharului).

Capitolul 2 Mistica evreiasca CABALA EXTATICA???

2.1. Intelepciunea Cabala nelepciunea Cabala este cea mai veche din toate nelepciunile lumii . Se merge napoi n timp la patriarhul Abraham, n secolul 18 .Hr.,cu 3800 de ani n urm. Abraham Patriarhul a fost un beduin obinuit dintr-un trib din Babilon, care a descoperit existena strii de evlavie, o realitate n afara acestei lumi. Atunci el a scris o carte despre asta numit Sefer Yetzira (Cartea de Creaie), care este, de fapt, chiar prima carte despre Inelepciunea Cabala. Au existat mai multi cabalisti dup el - discipolii lui, fiii si, i nepoata lui. Tot de atunci sunt dovezi scrise despre Cabala, pn la cea de-a doua dezvluire de nelepciune de ctre Moise, datnd din timpul exodului din Egipt. Moise a fost un mare cabalist i el a scris cartea, Tora pentru noi. n aceasta, el a exprimat propria dezvluire despre lumea de sus, dar ntr-un mod diferit.

n timp ce Abraham a scris denumind cu nume - Sefirot (poate fi numarat) i Partzufim (fetze), Moise s-a exprimat el nsui ntr-o limb diferit de limba-derivat . Pentru c totul n aceast lume vine de sus, de la o lume mai mare, dup cum este scris, "Nu exist un fir de iarb de mai jos care sa nu aiba, mai sus un nger, care sa-l atinga i sa spuna: Creste! " Prin urmare, exist o corelaie ntre tot ceea ce exist n lumea de Sus si tot ceea ce exist n lumea noastr. De exemplu, n lumea noastr avem o limb i denumiri i nume pentru fiecare element pe care il vom ntlni. Atunci, vom putea folosi aceste nume i la un nivel mai nalt, la o lume mai mare, i le vom putea folosi si pentru a descrie tot ceea ce se ntmpl n aceast lume. Asta e ceea ce a fcut Moise cnd a descris Limba derivat. Ii mulumim lui, pentru ca acum avem o carte numita Tora. Oamenii din aceast lume, cred c se refer la evenimente de via, evenimente istorice, romantism, cltorii i alte activiti. Dar Moise nu a scris despre aceast lume, ci despre ceea ce este n Lumea Superioar. El a descris Guvernarea nalt a Providenei, cum sufletele urca si coboara, incarnrile lor, precum i ntregul sistem de Sus. Apoi a urmat Cartea Zohar (Cartea de iradiere), care a devenit cea mai bine cunoscuta carte despre nelepciunea Cabala, chiar dac nimeni nu o intelege complet. Zohar-ul este scris n limba Midrash. Aceasta este o limb diferit fa de cea utilizat de ctre Abraham, care a scris cartea sa n Sefirot i nume. Este, de asemenea, o limb diferit de cea utilizat de ctre Moise, care a scris n limba ramurilor, folosind cuvinte din lumea aceasta. Zohar-ul este scris ca o ficiune. Este imaginar i poetic. Aceasta se pare c vorbete de aceast lume i de lumea de Sus, dar este o limb de legende, numita limba Midrash. Dup Zohar, ajungem la dezvluirea din Evul Mediu, n Safed, cu ajutorul lui Ari Sfnt, Cabalistul Isaac Luria (nota de subsol cine este). El nsui nu a scris nimic, ceea ce rmne din invataturile lui a fost memorat, prin scris de ctre Rav Chaim Vital, discipolul lui. Acest moment marcheaz nceputul contemporan al Cabalei. Apoi a venit Hasidismul, o evoluie n nelepciunea Cabala, ncepnd cu secolele 17 si 18 , sustinut de Baal HaSulam, de Rabinul cabalist Yehuda Ashlag. Baal HaSulam (nota de subsol cine este el) a efectuat n scris comentarii la Zohar i nscrisurile Ari, prin care a exprimat Cabala ntr-un limbaj contemporan. El a scris Talmud Eser HaSefirot (Studiul celor zece Sefirot) ca o carte tiinific. A fost scris academic i foarte precis, cu un glosar, ntrebri i rspunsuri - un manual potrivit pentru vremurile noastre.

2.2. Sinele in traditia Cabalei

Ceea ce trebuie s fac aspirantul la revelarea Sinelui pe aceast cale este s merite revelarea. Pentru aceasta, el trebuie s studieze texte autentice cabalistice (un brbat trebuie s studieze cel puin trei ore pe zi obligatoriu, dar femeia nu neaprat, pentru c se presupune c natura feminin este nclinat spre evoluie spiritual) i s munceasc mult n interiorul su, prin contientizare i iubire. Acestea, studiul i munca, vor conduce pe aspirant la corectare, ceea ce nseamn refacerea drumului napoi prin cele cinci lumi subtile, superioare acestei lumi, ctre Creator i Lumina acestuia Venic. Munca interioar trebuie s vin cu mprejurri potrivite: profesori, cri (nota de subsol: i Biblia este considerat carte cabalistic) i grupul spiritual. Se caut astfel unirea cu Creatorul, care n ebraic se numete Boreh i care provine de la ali doi termeni ebraici: bo care nseamn vino i re'reh care nseamn vezi. Deci, cuvntul Creator este o invitaie personal de a experimenta lumea spiritual. Creatorul n aceast tradiie este una cu Natura, cu legea dragostei. Crile de Cabala autentice, fr explicaii, sunt la fel de cifrate ca i textele alchimice. Un neiniiat nu ar nelege nimic, dect ar citi o poveste frumoas, nsemntatea spiritual rmnndu-i ocultat. De exemplu, n tiina

Cabala, Egipt nseamn ego, Israel vine de la cuvintele ebraice Ishhar-lael, care nseamn direct ctre Dumnezeu, cel care are dorin s ajung la Boreh, muntele Sinai este egoismul nostru pe care trebuie s l surmontm etc. Prima etap pe calea spiritual cabalistic este contientizarea punctului din inim (se refer la dorinta unica spiritual). De aici ncepe cutarea i gsirea tradiiei potrivite fiinei respective, care s i reveleze Adevrul. Noi suntem considerai dorine de a primi pentru a primi. Prin evoluie, se ajunge s se depeasc egoismul i s se transforme dorina din inim de a primi pentru a primi, n dorin de a drui necondiionat si in cele din urma a a junge in starea finala numita Ahava(dragoste) a primi pentru a drui (a drui Creatorului) stare numit si Gmar haTikun - Corectarea Final. Exist o alt etap pe calea aceasta: contientizarea deplin a egoismului din noi. Nu se neag i nu se lupt mpotriva tendinelor aa-zise inferioare ca n alte tradiii, ci se urmrete contientizarea deplin a tuturor tendinelor egoiste, pn cnd, n punctul culminant, apare dorina de a fi ajutai de Creator pentru a depi egoismul. Sinele este calitatea pe care ar trebui s o capete creatura, de a fi asemenea naturii, altruist. Punctul n inim este caracteristic fiecrei fiine umane i reprezint nsi dorina de spiritualitate. Trebuie ca fiina uman s-i dezvolte acel punct n inim ctre o dorin real de a primi pentru a drui. Dar nu orice punct din inim e trezit dintr-odat din cauza dorinelor de mncare, sex, bani sau cunoatere. Etapa urmtoare este aadar dezvoltarea punctului din inim, iar atunci cnd n inim nu mai exist dect dorina spiritual, atunci adeptul este deplin nclinat corectrii egoismului, ceea ce corespunde revelrii Sinelui. Dar, se spune c n timpurile noastre nu se poate ajunge la desvrire dect prin comuniune cu ceilali, prin cotientizarea deplinei interconectri ntre toi i a sufletului comun. Exist patru etape de la trezirea punctului n inim pn la deplina lui dezvoltare: dubla ascundere; ascunderea; revelaia; dubla revelaie. Dup ascundere urmeaz nc 125 de trepte pn la revelare i dubla revelare. n primul rnd, dispare iluzia, manifestare a contiinei caracteristic tuturor tradiiilor spirituale. i se percepe interconectarea i faptul c tot ceea ce exist n viaa exterioar oglindete de fapt interiorul. nelepciunea Cabala nu este interesat ntr-att de aspectele percepiilor paranormale, ci de trirea iubirii universale i a fraternitii nc din etapele anterioare revelarii Sinelui Se presupune c Sinele individual nu se poate revela dect prin lucru n grup i n mod deplin atunci cnd toi oamenii vor atinge acest nivel spiritual. Exist profesori de Cabala eliberai de egoism, se spune, ns n 230 de ani se spune c ntreaga umanitate va tri i n lumea aceasta i n cea spiritual, va trece MACHSOM-ul, adic va depi bariera, ecranul care se interpune ntre lumea noastr i cea spiritual. Trebuie ns parcurs scara spiritual, adic prin libera alegere s ne ntorcem ctre Lumina Suprem a Creatorului, la stadiul n care am fost creai dintru nceput i s lucrm la trezirea contiinei celorlali, pentru c planul Creaiei nu poate fi terminat dect atunci cand fiecare persoana de pe acest Pmnt va atinge cel mai nalt nivel spiritual i astfel toat umanitatea s se uneasc ntr-un singur suflet corectat idependent, care este numit n crile sacre ale Cabalei Adam ha Rishon. Nota de subsol cine i asta

Capitolul 3 Mistica lui Ignatiu de Loyola in China 3.1. Ignatiu de Loyola Ca rod al frmntrilor sufleteti prin care a trecut i al luminilor primite de sus, Ignatiu de Loyola (Nota de subsol: Ignaiu este al doisprezecelea copil al unei familii nobile i s-a nscut n anul 1491, n castelul Loyola din ara Bascilor, Spania. La vrsta de 14 ani, a primit tunderea clerical, primul pas spre viaa preoeasc, dar, nesimind nici o atracie spre o astfel de via, a ncins sabia cavalereasc i a urmat cariera militar. Pe cnd era angajat ntr-o lupt de aprare a oraului Pamplona (n nordul Spaniei), un obuz i rupe piciorul i chiar i pune viaa n primejdie. Dup primele ngrijiri, ncepe o perioad lung de convalescen. Pentru a-i trece timpul mai uor, cere s i se aduc diferite romane, dar, deoarece n cas nu se aflau astfel de cri, ncepe s citeasc Legenda de aur" - o colecie cu multe viei de sfini - i Viaa lui Isus". Pe msur ce nainteaz cu lectura, sufletul lui se transform, astfel nct, dup ce s-a vindecat complet, se duce i atrn sabia la altarul Maicii Domnului din Mnstirea Monserrat i face jurmnt de castitate pentru toat viaa. mbrcat ntr-un sac, cere s fie primit la spitalul din Manreza, de unde adesea se retrage ntr-o peter i petrece timp ndelungat n rugciune i meditaie.) redacteaz acea carte de aur, care, dei mic, a svrit nenumrate i adevrate minuni de transformare a sufletelor: Exerciii spirituale pentru a te nvinge pe sine nsui i a-i orndui viaa proprie fr a te lsa determinat de vreo afeciune dezordonat". Cu gndul de a dobndi de la Dumnezeu harul cunoaterii drumului pe care trebuie s-l urmeze n via, face un pelerinaj la locurile Sfinte, cerind cu umilin cele necesare pentru cltorie i pentru via i primind bucuros insultele pe care i le adresau unii dintre cltori. La ntoarcere, tia ce avea de fcut. ncepe s frecventeze coala, mai nti la Barcelona, apoi la Salamanca, i, n cele din urm, la Paris. Cu toate c era luat n rs din pricina vrstei lui naintate, el nu s-a descurajat; pn la urm, purtarea lui demn i viaa sufleteasc profund pe care o ducea l-au fcut respectat de ctre toi. n jurul lui s-a format un grup de opt tineri emineni, captivai de idealurile apostolice ale lui Ignaiu, i, n ziua de 15 august 1534, au fcut mpreun un legmnt de a merge s rspndeasc credina lui Hristos n mijlocul pgnilor. Dup ce i-au terminat studiile, au trecut n Italia, ca s pregteasc cltoria spre Locurile Sfinte. mprejurrile sociale i politice nu le-au permis s-i mplineasc promisiunea fcut, de aceea, s-au hotrt s se prezinte la Sfntul Printe Papa Paul al III-lea i s-i pun la dispoziie ntreaga lor via, pentru a sluji Biserica acolo unde vor fi trimii. n anul 1540, Papa Paul al III-lea aprob societatea n care ei s-au constituit, numit Societatea lui Iisus" i avnd ca deviz: Ad majorem Dei gloriam" - Spre mai marea slav a lui Dumnezeu".

nsufleii de acest mare ideal, ncep o activitate intens n domeniul nvmntului, a rspndirii credinei pe pmnturile nou-descoperite, a renvierii credinei n rndurile cretinilor czui sub influena curentelor timpului. ntre timp, atrai de zelul primilor membri ai Societii lui Iisus, muli tineri cer s fie primii n rndurile lor. Peste 16 ani, cnd Sfntul Ignaiu va nchide ochii n ziua de 31 iulie 1556, Societatea lui Iisus va numra peste o mie de membri, repartizai n mai bine de o sut de aezminte; la baza vieii tuturor stteau exerciiile spirituale i dorina de a tri spre mai marea salv a lui Dumnezeu".

Sfntul Ignaiu, clit n viaa militar, n faptele de aspr pocina i n lipsurile vieii de pelerin, generos, dar adesea imprudent n chinurile pe care i le-a impus, va mrturisi mai trziu cu candoare: Nu tiam nc ce nseamn umilina, iubirea, rbdarea, discernmntul". Ceea ce vrea s spun c mai trziu a nvat s fie discret, rbdtor, umil i afectuos. Cnd i-a dat seama c a trecut msura n privaiuni, va mrturisi surznd c a nvat din greeli. Nu au lipsit nici piedicile. n Spania a fost suspectat de erezie i aruncat n nchisoare. Nu exist atia butuci de tortur n Salamanca i attea lanuri", scria el, nct eu s nu doresc mai multe din dragostea pentru Dumnezeu". 3.2. Exercitiile spirituale Unii l-au considerat pe Sfntul Ignaiu un mare om de aciune, preocupat doar de buna reuit a planului propus. n realitate, Sfntul Ignaiu este un mare mistic. Secretul spiritului su de druire, mobilul aciunilor sale este bucuria de a-l iubi pe Dumnezeu con toto el core, con tota l`anima, con tota la volontad", cum repeta el adesea, amestecnd limba spaniol cu limba italian, a-l iubi pe Dumnezeu cu toat inima, cu tot sufletul, cu toat voina". O.A.M.D.G"., Omnia Ad Majorem Dei Gloria", Toate spre mai mare slav a lui Dumnezeu". Metoda de rugaciune a Sfantului Ignatiu presupune urmatoarele etape: sa ne punem in prezenta lui Dumnezeu (sa stim de la inceputul rugaciunii in fata cui ne aflam, sa ne gandim mereu ca momentul rugaciunii este momentul intalnirii cu Dumnezeu,, sa nu pierdem din vedere dimensiunea intima si personala a rugaciunii ); inainte de inceperea rugaciunii avem nevoie de liniste; sa constientizam ca Dumnezeu ne vede, sa facem un act de reverenta si de umilinta. Dupa aceste si alte momente pregatitoare, sa cerem Domnului ceea ce vrem, sa iesim lent din rugaciune. Charles de Faucauld spune: rugaciunea inimii este a te pune cu simplitate in fata lui Dumnezeu in profunda tacere interioara, lasand la o parte, cuvinte, ganduri, imaginatie, deschizandu-I Lui intimul cel mai profund al fiintei noastre si fortandune numai de a iubi. In planul iubirii, etapele rugaciunii sunt trei: a iubi, a se lasa iubit, a comunica iubirea. In concluzie, daca ajungem sa iubim mai mult pe aproapele, fie prieten fie dusman, si sa ne simtim mai mult angajati pentru el, asta inseamna ca ne-am rugat bine.

3.3. Mistica lui Ignatiu de Loyola in China celor trei religii (nota de subsol: confucianismul, budismul, daoismul) Societatea lui Iisus fondata de Loyola, avea ca prim obiectiv convertirea paganilor, evanghelizarea celor aflati in tinuturi indepartate. Obiectivul urma sa fie realizat prin calatorii pe glob pentru misiune. Mare evanghelizator al Asiei, Francis Xavier (nota subsol: a fost unul dintre primii insotitori ai lui Ignatiu, care ca si ignatiu-a fost sanctificat), a debarcat in Goa , in a doua jumatate a secolului al XVI-lea, unde a gasit un prim focar de crestinism, infiintat de cativa preoti portughezi. Cu

infocarea si entuziasmul sau, a convertit 70.000 de idolatri, mai ales din paturile de jos. Ucenicii lui Loyola, au petrecut un timp indelungat in China, fara sa fi fost dramatic persecutati sau prea des izgoniti. Ei au beneficiat de acest tratament deoarece se recomandau in principal ca fiind oameni de stiinta si aveau grija sa respecte ritualurile milenare ale civilizatiei chineze. Parintele Ricci, italian la origine, a jucat rol de astronom in fata oamenilor de stiinta chinezi, de asa maniera incat era considerat de ei indispensabil iar el a folosit ocazia acesta pentru a vorbi despre crestinism. Alaturi de alti doi preoti, a lucrat la imbunatatirea calendarului traditional, stabilind o relatie intre evenimentele pamantesti si traiectoria stelelor. El a executat la un moment dat o harta murala a Chinei, asezandu-o in centrul universului. Aceasta era principala preocupare la vedere a iezuitilor in imperiu: corectarea greselilor din calendarele intocmite de astronomii chinezi. In paralel, iezuitii faceau misiune. In anul 1599, la Pekin, deschid prima biserica catolica. Urmasul lui Ricci, un preot astronom neamt, primeste in 1644 titlul de presedinte al Tribunalului matematic. Intre timp comunitatile crestine reusesc sa se organizeze. In anul 1617, imparatul s-a simtit atacat de aceasta penetrare pasnica si a decretat izgonirea tuturor strainilor, deci si a crestinilor, din imperiu. Preotii au plecat in custi de lemn la Macao. Au fost insa rechemati, pentru calitatile lor de astronomi. Ca misionari, reusisera sa faca 27.000 de botezuri, si 159 de biserici. Sunt nevoiti iarasi sa paraseasca China, insa stima pentru iezuiti era atat de mare incat in anul 1669 sunt rechemati. Urmeaza o perioada de exceptionale favoruri. Preotul belgian Verbiest a fost consilierul longevivului imparatului Kang Hi, insotindu-l in razboaie si reusind sa-i construiasca o turnatorie. La moartea sa , parintele lasa imparatului o scrisoare: Sire, mor fericit cum am fost aproape in fiecare moment al vietii mele cand am servit pe Maiestatea Voastra, Dar ma rog Lui prea plecat sa-si aminteasca, dupa moartea mea, ca telul meu in tot ce am facut a fost sa-i asigur un protector pentru cea mai sfanta si religie din univers; si acest rege ati fost dvs, cel mai mare rege al estului. Totusi, in China aceasta religie nu a putut supravietui fara unele artificii. Iezuitii au trebuit sa aduca doctrina romano-catolica la nivelul chinezilor, identificandu-L pe Dumnezeu cu cerul (Tien) sau Chang-Ti (imparat din inaltimi), potrivind ritualurile catolice cu cele chinezesti si acceptand invataturile lui Confucius, cultul strabunilor etc. Papa Clement XI, a condamnat aceasta slabiciune doctrinala si drept urmare, intreaga activitate misionara din imperiul chinez a cazut. Concluzii Bibliografie

Petrisor, Raul; Kabbala - Teorie si practica, Bucuresti: Editura Coresi, 2010; ISBN 978973-137-071-2 Idel, Moshe; Kabbalistic Prayer and Color, Approaches to Judaism in Medieval Times, D. Blumenthal, ed., Chicago: Presa colarului, 1985. Idel, Moshe; The Mystica Experience in Abraham Abulafia, New York, Presa SUNY, 1988. Idel, Moshe; Kabbalah: New Perspectives, New Haven, Presa Yale, 1988.

Idel, Moshe; The Story of Rabbi Joseph della Reina; Behayahu, Studii i texte despre istoria Comunitii iudaice din Safed. Cartile lui Idel Moshe au fost traduse in romana intre timp, trebuie cautate

Zimler, Richard; Ultimul cabalist din Lisabona, Bucuresti: Humanitas, 2007

http://www.crestinortodox.ro/religiilelumii/iudaism/cabala-124605.html
http://www.kabbalah.info/ro/istoria-cabalei/cabalisti-de-a-lungul-istoriei
http://www.kabbalah.info/ro/ce-este-cabala/introducere

http://ro.wikipedia.org/wiki/Cabala