CE ESTE FRANCMASONERIA?

o asociatie de oameni liberi o cale de educatie pentru viata o fratie o abordare moderna un pas spiritual o societate organizata o abordare organizata

Francmasoneria este in primul rand o asociatie intre oameni liberi de toate credintele si din toate orizonturile sociale, bazata pe toleranta. Ea este imbogatita de diversitatea confesionala si sociala care se uneste intr-o cauza comuna, aceea de a-si urma calea spre autoperfectionare. Pentru aceasta Francmasoneria furnizeaza instrumente simbolice si traditionale oricarei persoane care doreste sa se perfectioneze. Perfectionarea se poate obtine numai prin experienta de viata si prin insusirea unui comportament moral. Este o fratie care permite individului sa se imbogateasca cu experientele celorlalti si, in fata multitudinii de puncte de vedere, sa raspunda practic la problemele pe care epoca in care traim le ridica. "Modernitatea" nu mai este asociata cu o idee monolitica, ci ia in considerare complexitatea si bogatia diverselor noastre relatii. Este un pas spiritual structurat atat intr-o organizatie, cat si intr-un mod de viata. Organizatia masonica exista ca sa asigure libertate si independenta in munca individului, precum si pentru a asigura sprijinul colectiv. Drumul este alcatuit din etape care permit progresul treptat, fara posibilitatea de a obtine autoritatea. Cu acest amestec de libertate individuala si traditie care ar putea parea surprinzator Francmasoneria a reusit sa supravietuiasca intacta din secolul al XVIII-lea pana acum, ramanand neschimbata si in acelasi timp nedemodata. O organizatie de oameni liberi Pare sa fie la fel de important a cultiva libertatea celorlalti ca si pe cea personala. In ce priveste libertatea celorlalti nu numai ca individul isi imbogateste gandurile si experientele, dar mai degraba poate descoperi ca certitudinile sale nu mai sunt atat de clare. Nu este o incercare de a obtine un anumit sincretism intre religii si umanism, ci de a fi deschis catre culturile universale care au contribuit la imbogatirea gandirii omenesti. Respectand libertatea celorlalti, individul obtine propria sa libertate, in afara oricaror alte obiceiuri, credinte pe care le-a adoptat in mod inconstient. Omul este legat de multe traditii nationale si religioase. Deci nu este o problema de negare a credintelor, ci de a le adopta pe deplin constient si liber. Aceasta libertate poate fi exercitata ajungandu-se pana la posibilitatea de a parasi asociatia in momentul in care miscarea masonica nu mai coincide cu personalitatea individului. O cale de educatie pentru viata Unitatea biologica a umanitatii presupune eradicarea rasismului. Nu exista un om superior sau inferior altuia, ci numai o mare diversitate etnica si culturala, asociata cu diferite etape in evolutia societatii. Fiind interdependent cu toate fiintele din univers, de la cele mai mici pana la cele mai complexe, si fiind constient de acest lucru, omul se simte unit cu spiritul etern, Spiritul sau Arhitectura Cosmosului, simbol al perfectiunii fara reprezentare
Tablou din perioada Primului Imperiu Francez prezentand atributele masonice

dogmatica. Cuvantul "moral", despre care intr-un anumit timp s-a spus ca este dogmatic dar reabilitat astazi in numele eticii, are mai multe intelesuri. In calea masonica spre autoperfectionare, are un inteles simplu si face parte din aceasta lucrare pentru obtinerea libertatii, cunoscand felul in care putem pune gandurile si actiunile noastre in scopul unei actiuni concertate. Acest acord este departe de a fi usor de realizat in contextul vietii contemporane si necesita curaj. O fratie In cautarea autoperfectionarii este important a gasi un grup de oameni pentru a schimba idei pentru intr-ajutorare si a incerca sa devii tolerant. Aceasta fratie este o legatura profunda care ne leaga de alti oameni, fie ca sunt masoni sau nu. O abordare moderna Omul modern trebuie sa aiba o viziune globala. Trebuie sa priveasca dincolo de barierele rasiale, filozofice si religioase care adesea il separa de alti oameni. Dogmatismul in toate formele sale nu poate fi decat negativ in lumea contemporana. Francmasoneria este o experienta care arata ca universalitatea nu este si intr-adevar nu ar trebui sa fie sinonima cu uniformitatea, ci dimpotriva. O educatie spirituala Pentru a mentine aceasta diversitate in armonie Francmasoneria traditionala face apel la principiul superior care depaseste realitatea materiala, sociala si religioasa. Unii il numesc Dumnezeu, altii Energie, dar in masonerie se numeste Marele Arhitect al Universului, pentru a nu intra in discutii contradictorii. Aceasta combinatie intre credinta intr-o fiinta superioara, principiile morale si metoda autoperfectionarii transforma Francmasoneria intro abordare spirituala in sens larg. O societate organizata Francmasonii lucreaza impreuna in loji care, la randul lor, formeaza Mari Loji sau Mari Oriente. Fiecare loja cuprinde un consiliu si un presedinte (Maestru Venerabil) la fel ca in orice organizatie. In acelasi spirit Marile Loji au un Mare Consiliu si un Mare Maestru. Aceasta structura nu stabileste o ierarhie, ci o organizare. Consiliul are rolul de a coordona lucrul in loji, precum Marile Loji coordoneaza activitatile din loji.Pentru a fi siguri ca nici o forma de autoritate individuala autocrata sa nu se formeze in cadrul ei au loc alegeri la intervale regulate pentru Consilii si Marele Consiliu.Principiul absolut este:Masoni liberi in Loji libere.Francmasonul trebuie sa se supuna unui singur lucru:obligatia pe care o are cu el insusi; sa lucreze pentru autoperfectionare in raport cu alegerea facuta, alegere pe care a facut-o singur si pe deplin liber. Metoda masonica este structurata in trei sisteme de grade. Bogatia de scenarii este imensa pentru ca individul poate avansa numai treptat, metoda masonica fiind structurata pe mai multe grade care constituie numarul de etape care trebuie parcurse. Faptul ca un francmason a parcurs o etapa nu il face superior ierarhic in fata celorlalti care inca nu au atins-o, ci il obliga sa ii ajute sa o parcurga. Fiecare grad are invataturile si simbolistica sa asupra carora francmasonul trebuie sa mediteze.

Ce nu este Francmasoneria?
nu nu nu nu nu nu e e e e e e o o o o o o organizatie prozelita organizatie elitista organizatie filantropica organizatie misogina secta religioasa organizatie secreta

- nu e o organizatie oculta A spune ce nu este masoneria comparand-o cu ceea ce este este o dovada insuficienta pentru a arata ceea ce este. Cu toate acestea, este oportun sa elucidam anumite neintelegeri asupra ei care au fost generate de marturii indirecte. Francmasoneria nu practica prozelitismul, altfel s-ar cunoaste mai multe despre existenta, obiectivele sale etc. Nu este o societate elitista, criteriul principal de recrutare fiind dorinta fiecaruia de a se perfectiona si pentru aceasta, financiar, cere o taxa de inscriere, ca orice alta organizatie. Nu este nici o societate filantropica, nici o societate comerciala. In ciuda faptului ca Obedientele regulare nu admit femei, aceasta nu inseamna ca Francmasoneria este rezervata exclusiv barbatilor, din moment ce exista si Obediente feminine si mixte , acestea fiind considerate neregulare. Francmasoneria nu este nici religie, nici secta, ci o abordare spirituala, bazata pe libertatea individuala si pe toleranta reciproca. Accepta membri din toate religiile. Nu este o societate secreta deoarece a fost constituita ca o asociatie recunoscuta oficial si existenta si obiectivele sale sunt cunoscute publicului larg. Nu este nici o societate oculta, deoarece lucrarea sa se bazeaza numai pe parerile comune ale membrilor sai si pe impartasirea experientelor comune folosind unelte intr-o maniera simbolica. Francmasoneria nu este o organizatie prozelita Francmasoneria nu face prozeliti si nu converteste deoarece esenta sa este aceea ca un candidat se simte chemat sa-si insuseasca felul de viata masonic prin libertatea alegerii si nefiind influentat in decizia sa. Este normal ca viitorii candidati care doresc sa devina francmasoni sa simta nevoia de a evolua spre o gandire cu vederi largi, comportament insusit firesc de catre francmasoni. Francmasoneria nu este o organizatie elitista Francmasoneria nu poate fi considerata o elita sociala sau economica datorita faptului ca valoarea si prestigiul sau rezulta din extraordinara diversitate culturala, intelectuala, religioasa si de civilizatii a membrilor sai si are mai putina legatura cu starea lor materiala. Francmasonii sunt interesati ca persoanele care doresc sa intre in Francmasonerie sa caute in mod sincer drumul catre autoperfectiune si nu un loc in care sa se desfasoare afaceri comerciale. Din punct de vedere financiar, se plateste o taxa modica de inscriere care nu reprezinta un obstacol pentru cei care vor sa faca acest pas. Francmasoneria nu este o organizatie filantropica Francmasoneria nu este o organizatie filantropica, in sensul clasic al cuvantului , deoarece urmareste in primul rand perfectionarea membrilor sai. Dar fratii desfasoara voluntar foarte multe si diverse forme de intr-ajutorare a membrilor cat si actiuni de caritate fata de semenii nostri aflati in nevoie. Marile Loji si multe alte loji administreaza si finanteaza scoli, spitale, camine de batrani, institute de cercetari stiintifice, biblioteci, muzee. Francmasoneria nu este o organizatie misogina

Lojile regulare traditionale sunt deschise numai barbatilor. Acest lucru nu inseamna ca masoneria este in intregime asa. Exista de fapt Obediente exclusiv feminine sau mixte. Pe de o parte Francmasoneria s-a nascut din sistemul medieval al "Compagnonnage"-ului si de aceea mosteneste o traditie masculina. Pe de alta parte, lucrarea personala este perceputa altfel de femei fata de barbati. In diverse tari, orice individ poate alege sa-si impartaseasca experienta de natura masonica in obediente mixte sau cu persoane de acelasi sex, intr-o Obedienta masculina sau feminina.

Francmasoneria nu este o secta religioasa Francmasoneria nu poate fi religie sau secta deoarece acest lucru ar intra in conflict cu principiul Tolerantei si cu respectul fata de libertatea religioasa individuala. Functionarea sa se bazeaza pe interzicerea absoluta a promovarii fortate a unei credinte, fie ea religioasa sau politica. Daca Traditiile sale sunt pe deplin respectate, intreaga organizatie masonica este conceputa pentru a permite fiecarui membru sa inainteze pe drumul propriu, imbogatindu-se cu experientele si opiniile celorlalti. Nu se permite ca punctul de vedere al unuia sa prevaleze fata de ceilalti, indiferent cine este sau daca sustine ca detine adevarul absolut. Contrar fata de ceea ce se intampla in majoritatea sectelor, individul este liber sa paraseasca organizatia masonica. Intr-adevar, ceea ce propune este o metoda, insa Francmasoneria nu impune vointa sa, este un drum pe care fiecare il alege in mod liber. Totusi daca nu corespunde cu sentimentele cuiva, ii permite acestuia sa iasa din organizatie. Francmasoneria nu este o societate secreta Francmasoneria nu este o societate secreta deoarece se constituie ca o asociatie recunoscuta oficial, potrivit reglementarilor legale in vigoare din fiecare tara privind functionarea asociatiilor si fundatiilor, avand caracter non-profit. Existenta si obiectivele sale sunt cunoscute publicului larg. Majoritatea simbolurilor si ritualurilor sale pot fi gasite in biblioteci. Francmasoneria cauta sa pastreze secrete ritualurile pentru a permite candidatilor sa traiasca la intensitate maxima aceasta experienta si sa inteleaga ce ii ofera Francmasoneria. De asemenea, acest lucru inseamna respect pentru libertatea membrilor, ca si discretia de a dezvalui identitatea altor francmasoni. Depinde de fiecare initiat alegerea momentului oportun pentru a recunoaste ca este membru al Francmasoneriei, in functie de mediul sau social si profesional. Francmasoneria nu este o societate oculta Nu trebuie confundat ocultismul cu ezoterismul. Ocultismul se bazeaza pe practici cu caracter mai mult sau mai putin magic in vreme ce ezoterismul (care literal inseamna cale interioara) este o metoda care se bazeaza pe experienta personala. "Ezoteric" este opus lui "exoteric", care reprezinta calea exterioara, prin care adevarul este impus celorlalti. In acest sens, Francmasoneria este o societate ezoterica, dar nu oculta.Ritualurile sunt practicate pentru a propune membrilor experiente asupra carora acestia pot medita si lucra in mod liber. Aceste ritualuri sunt indispensabile, daca nu se vrea ca lucrarea sa fie doar intelectuala. Nu numai cuvintele ne fac mai buni, ci si experientele. Ce poate oferi Francmasoneria Din cele expuse anterior, se poate intelege ce poate oferi cuiva Francmasoneria, atat la nivel individual, cat si umanitatii in intregime. Pe scurt, este un ghid educational prin care se ofera un mod de viata si o ucenicie pentru a invata ce este libertatea, tinand seama de dimensiunile personalitatii, pe plan emotional catre Fraternitate, pe plan intelectual catre Toleranta iar pe plan spiritual catre Traditii si, facand referire la Fiinta Suprema. Permite celor care doresc sa urmeze o cale mai dificila catre perfectionare. Francmasoneria este deci un loc unde discutiile constructive sunt posibile prin respect reciproc fata de parerile celuilalt. Ceea ce ii uneste pe francmasoni in credinta lor este perfectibilitatea individului si

impartasirea experientelor. Prin lucrarea masonica si prin comportamentul activ si responsabil, Francmasoneria isi propune sa daruiasca lumii exterioare Dreptate, mai multa Toleranta, mai multa Bunatate si Dragoste frateasca. Sursa: Marea Loja Alpina a Elvetiei

ORIGINILE MITICE
Unii autori atribuie prima Loja Masonica lui Adam, altii lui Solomon, altii lui Essenes, sau lui Isus si in zilele noastre exista chiar ipoteza originii extraterestre. Aceste supozitii arata nebuloasa in care se afla originile Ordinului Masonic. Exista, insa, cateva date istorice. Daca sunt dificil de acceptat extravagantele extreme ale unor autori moderni, este de inteles faptul ca, autorii stravechi, in stabilirea originilor Masoneriei nu au putut distinge intre mituri, legende si fapte istorice. Religia, superstitia, viata legendara si cea cotidiana se impleteau firesc in acele timpuri. De aceea, nu este un fapt socant ca unul din cele mai vechi manucrise masonice, "Regius" MS, datand din 1390, sugera ca Masoneria a fost fondata de Euclid, marele matematician grec, ce a trait in secolul al 3-lea i. Hr in Egipt. Nu este de mirare nici amestecul de mit si istorie din compilatia primelor Constitutii ale Francmasoneriei moderne de la inceputul secolului al Miniatura din secolul 18 XVIII-lea. Aceste Constitutii, publicate in anul 1723, fac parte din reprezentandu-l pe Marele procesul neintrerupt de transmitere a miscarii initiatice incepand de la Arhitect al Universului Adam si pana la Cain, din Culdees si pana in Egipt (ne intoarcem la Euclid), de la Salomon la Nabucodonossor, de la Thales din Milet la Pitagora etc ajungand in secolul al XVII-lea. Este interesant de notat, asa cum observa si Daniel Beresniak, ca enumerarea originilor mitice acopera intreaga umanitate pana la creatorii Constitutiei din 1723. Este ca si cum ar fi vrut sa sugereze, prin miturile sale fondatoare, universalitatea Francmasoneriei, omniprezenta in toate epocile si interesata de intreaga omenire.

ORIGINILE CORPORATIVE
Din cele mai vechi timpuri, construirea unui habitat uman sau divin (templu) a avut un caracter sacru si a fost obiectul unor ritualuri de sacrificiu precise, a fost o stiinta care presupunea initiere. Constructorii erau uniti in confrerii, in care profesia, filozofia si sacrul erau strans legate. Pentru a face parte din confrerie, persoana ce dorea sa fie admisa trebuia sa fie initiata nu numai in misterele profesiei, ci si in cele sacre. Confreria purta influente antice din Egipt, Grecia si Imperiul roman (cunoscutul "collegia"). Odata cu crestinarea Europei de vest, constructorii s-au pus in serviciul Bisericii. Acestor corporatii si bresle, formate din oameni liberi, le datoram astazi capodoperele arhitecturale Gravura din secolul 12 reprezentand in stil gotic si roman, edificiile eclesiastice ale Evului Mediu. constructia Turnului Babel Printre corporatiile de "comert liber", de existenta carora depindea Ordinul Templierilor, exista breasla "zidarilor liberi" (avand statutul de om liber) , care se intrunea in Loja (Catedrala Strasbourg, 1276), un fel de atelier inchis din interiorul cladirii. In Anglia, leaganul Francmasoneriei moderne, termenul "francmason" este cunoscut de la sfarsitul secolului al XIV-lea. In Lojile engleze si scotiene au inceput, progresiv, sa devina membri si persoane din afara profesiei, cum ar fi: nobili, oameni de stiinta, reprezentanti ai clasei de

mijloc. Spre sfarsitul secolului al XVII-lea, non-profesionistii au devenit mai numerosi in anumite Loji, iar cei care erau de profesie constructori se numeau "masoni vechi", iar ceilalti "masoni acceptati". Acestia din urma au adus noi idei in Loji, care inflorisera deja in Renastere si care au marcat nasterea Francmasoneriei moderne, denumita si "speculativa", spre deosebire de vechea Masonerie, care se numeste "operativa".

INFLUENTE MISTICE SI FILOZOFICE

Traditia initierii in Masonerie este asociata cu marile curente mistice si filozofice din primul secol al erei noastre: gnosticismul, neo-pitagoreanismul, doctrinele mistice ale Mithraismului si Orphismului. Contactele dintre filozofii crestini si mistici, evrei si arabi in Evul Mediu, precum si relatiile dintre sectele Fatimide si Ismaelite si anumiti demnitari ai Ordinului Templierilor in timpul Cruciadelor, au favorizat difuzarea acestor doctrine in Europa, regrupandu-le intr-o forma sincretica sub numele de Hermetism, asa cum il gasim in Alchimie si Kabala. Nume mari ca Arnaud de Villeneuve, Raymond Lulle, Roger Bacon au vizitat tarile arabe pentru a studia alchimia. In timpul Renasterii au luat nastere numeroase asociatii cu scop filozofic, impregnate de influente hermetice, Kabalism si Alchimie, dintre care asociatia Comunitatea Magilor, creata de Cornelius Agrippa, a adunat laolalta maestrii cercetarilor alchimice. In timpul calatoriilor lor, acesti oameni de stiinta si filozofi gaseau refugiu in breslele si asociatiile masonice. Se regaseste amprenta lor si aceea a predecesorilor lor atat in simbolismul hermetic care insoteste lucrarile masonilor si a cioplitorilor in piatra, cat si in imagistica companionilor, toate fiind evidentiate de sculpturile din bisericile si catedralele din Evul Mediu.

Rosa Croce
Odata cu "Renasterea", care a marcat era "Marilor Descoperiri", au aparut mari progrese stiintifice si, odata cu acestea, a abordare noua si mult mai rationala a cunoasterii lumii. Nasterea gandirii stiintifice, care a avut loc intre sfarsitul secolului al XVI-lea si inceputul secolului al XVIII-lea, a fost reprezentata de miscarea "Rosa Croce". Generata de ganditori de prim rang, cum ar fi, printre multi altii, Michael Maier (1568-1622), Robert Fludd (1574-1637), Jacob Boehme (1575-1624), Jean-Valentin Andreae (1586-1654), aceasta miscare a pornit in cautarea intelepciunii pierdute, care odata gasita, ar permite o noua intelegere a Divinitatii, a universului si a naturii umane. Pentru aceasta, ganditorii s-au bazat pe studiul si dezvoltarea stiintelor, printre care matematica si in mod special geometria erau considerate de prim rang. Societati Rosa Croce au fost create in toata Europa, dar notabila este cea din Londra, unde Alchimia se afla in culmea dezvoltarii sale, si unde discipolii Rosei Croce au jucat un rol esential in fondarea Academiei de Stiinte, actualmente Royal Society. O parte din membrii Rosa Croce erau francmasoni, de exemplu Christopher Wren, Administrator al cladirilor Casei Regale; Robert Moray, chimist si matematician, primul presedinte al Societatii Regale; istoricul Elias Ashmole, fondatorul unei societati ce avea ca scop edificarea simbolica a templului lui Solomon, care era interpretat conform idealurilor Rosei Croce, Templul unificator al stiintelor. Faimoasa Societate Regala, din care au facut parte Isaac Newton, Thophile Dsaguliers fizicianul si fondatorul Marii Loji din Londra a fost creatia Rosei Croce si al Francmasoneriei. Membrii Rosei Croce au fost considerati fondatorii Francmasoneriei moderne ca "Frati apartinand aceleiasi Fratii si aceluiasi Ordin". Din aceasta renastere de idei s-a nascut Francmasoneria "moderna", "speculativa", la inceputul secolului al XVIII-lea.

CELE TREI MARI PRINCIPII

Francmasonii s-au ghidat inca din cele mai vechi timpuri dupa trei Mari Principii: Iubire Fraterna. Orice francmason adevarat manifesta toleranta si respect fata de opiniile celorlalti si se poarta cu bunatate si intelegere fata de semenii sai. Ajutor. Francmasonii sunt indemnati sa se ajute intre ei si sa ajute comunitatea ca intreg, fie prin acte caritabile, fie prin eforturi voluntare si actiuni individuale. Adevar. Francmasonii se lupta pentru adevar, care inseamna standarde morale ridicate si dorinta de a le atinge pe parcursul existentei lor.

Cele Trei Mari Virtuti: Iubire Frateasca, Ajutor, Adevar

Caritate nca de la nceput, Francmasoneria a fost preocupata de soarta orfanilor, a copiilor superdotati,

a oamenilor bolnavi si a batrnilor. Aceasta lucrare continua si astazi. Mai mult, sume mari sunt donate asociatiilor caritabile locale si nationale. Francmasonii si societatea Francmasoneria cere membrilor sai sa respecte legea tarii n care traiesc. Principiile francmasonice nu vin n nici un fel n conflict cu ndatoririle membrilor ca cetateni ci dimpotriva, i ndeamna sa si ndeplineasca responsabilitatile publice si private. Daca unul dintre membri se foloseste de calitatea de mason n scopul de a-si promova interesele personale sau profesionale, fapta este condamnata, fiind contrara cu principiile Francmasonice. Datoria sa ca cetatean trebuie sa fie ntotodeauna prioritara fata de alte obligatii fata de alti Frati si orice ncercare de a proteja un Frate care nu s-a comportat corespunzator sau nu a fost credincios Ordinului este contrara calitatii de Francmason. Secretul Secretele Francmaseneriei vizeaza modurile traditionale de recunoastere. Francmasoneria nu este o societatea secreta, de vreme ce toti membri sunt liberi sa-si exprime apartenenta la organizatie. Constitutia si regulile sale sunt la dispozitia publicului. Nu exista secrete n privinta nazuintelor sau principiilor sale. Ca multe alte societati, unele dintre problemele interne sunt cunoscute numai de catre membrii sai. Francmasoneria si politica Francmasoneria este apolitica iar discutiile despre politica sunt interzise la intrunirile masonice ale lojilor regulare traditionale. Alte organizatii masonice Francmasoneria este practicata de catre multe Mari Loji care indeplinesc aceste standarde. Exista cteva Mari Loji si alte Organizatii aparent masonice care nu au aceste standarde (spre exemplu, unele nu presupun credinta n Dumnezeu sau si ncurajeaza membrii sa se implice n politica). Aceste Mari Loji si organizatii nu sunt recunoscute de Marea Loja Unita a Angliei ca fiind masonice si regulare si contactul cu ele este interzis. Un francmason este ncurajat sa-si faca datoria n primul rnd fata de Dumnezeu (indiferent care este acesta) prin credinta si practica religioasa iar apoi, fata de semenul sau, prin acte caritabile si sprijin. Nici una din aceste idei nu este exclusiv masonica, ci toate trebuie sa fie acceptate n mod universal. Francmasoneria si Religia Francmasoneria nu este o religie, nici un substitut al acesteia. Ea cere membrilor sai sa creada n Dumnezeu dar nu propavaduieste un sistem religios. Francmasoneria este o organizatie deschisa catre oameni de toate religiile. Discutiile despre religie la ntrunirile francmasonice sunt interzise. Fiinta Suprema Cuvntul folosit pentru a denumi Fiinta Suprema permite oamenilor de diferite credinte sa-si uneasca rugaciunile fara ca acestea sa nasca disensiuni ntre ei. Nu exista un Dumnezeu masonic. Dumnezeul Francmasonilor se confunda cu Fiinta Suprema, pe care fiecare o percepe n functie de credinta proprie. Francmasoneria nu si propune sa uneasca toate religiile. Cartea Legii Sacre Biblia, pe care francmasonii o numesc Cartea Legii Sacre sta ntotdeauna deschisa la ntrunirile francmasonice. Obligatiile Francmasonilor Obligatiile francmasonilor sunt supuse unui juramnt pe Cartea Legii Sacre. Ele se refera la pastrarea secreta a mijloacelor de recunoastere a Francmasonilor si la respectarea principiilor masoneriei. Angajamentul de a urma principiile francmasoneriei este profund.

Francmasoneria n comparatie cu religia Francmasoneriei i lipsesc elementele de baza ale unei religii: - Nu are doctrina teologica si prin interzicerea discutiilor despre religie la ntlniri nu permite dezvoltarea unei doctrine teologice masonice. - Nu se fac jertfe. - Nu pretinde ca duce la mntuire prin lucrari, nvataminte secrete sau prin orice alt mijloc. Secretele Francmasoneriei se refera la moduri de recunoastere si nu la mntuire. Francmasoneria sprijina religia Francmasoneria nu este indiferenta fata de religie. Fara a interveni n practica religioasa ea asteapta de la mambrii sai sa-si urmeze propria religie si sa puna, mai presus de toate ndatoririle, datoria catre Dumnezeu, oricare ar fi numele sau. nvatamintele morale masonice sunt in concordanta cu toate religiile.

Francmasoneria si societatea
Politica Marii Loji Fiecare membru trebuie sa nteleaga ca apartenenta la Ordin nu l scuteste de a-si ndeplini responsabilitatile cetatenesti. Sarcina unui initiat este aceea de a se purta exemplar n toate activitatile sale civile si personale. Respectarea Legii Francmasoneria cere membrilor sai sa respecte legea tarii n care traiesc si muncesc. Principii Principiile Francmasoneriei nu intra n opozitie cu ndatoririle cetatenesti ale membrilor ci dimpotriva, i ndeamna sa le ndeplineasca. Deci nu exista un conflict de interese ntre ogligatiile unui membru fata de Ordin si cele fata de societate. Daca se ntrevede sau chiar exista un asemenea conflict, acest lucru ar trebui declarat. Folosirea calitatii de Francmason Un francmason nu trebuie sa se foloseasca de calitatea de francmason pentru a-si promova propria afacere sau a altora, interesele personale si profesionale. Acest lucru i se face cunoscut francmasonului n mai multe rnduri astfel nct nici unul nu poate sa pretinda ca nu a avut cunostinta de asa ceva. Un francmason care nu respecta aceasta regula poate fi suspendat sau chiar exclus. Familia Francmasoneria nu intra n conflict cu interesele familiale ale membrilor sai. Datoria de cetatean Datoria de cetatean a unui francmason trebuie ntotdeauna sa fie prioritara fata de alte obligatii catre alti Francmasoni si orice ncercare de a ascunde faptul ca un Frate s-a purtat necorespunzator sau de a i crea un dezavantaj intra n opozitie cu datoria sa de baza. Dificultatile personale sau profesionale n cazul n care se dovedeste cu probe concrete ca un esec personal sau profesional se datoreaza "influentei masonice", autoritatea masonica va lua n considerare acest lucru si va actiona, ntruct este contrara principiilor Francmasoneriei. Secretul Francmasoneria nu este o societatea secreta. Ca multe alte societati, secretul vizeaza unele probleme interne si private. Obiectivele si principiile nu sunt total secrete. Exemplare ale Constitutiei si regulilor sale pot fi obtinute de la Loji, fiind puse la dispozitie publicului. Secretele

Francmasoneriei vizeaza modurile traditionale de recunoastere. Ceremoniile sunt private. Francmasonii sunt liberi sa-si declare apartenenta la organizatie si sa se mndreasca cu acest lucru.

Francmasoneria si Afaceri Publice

Caracterul regular Principiile si regulile de baza care fac ca o Mare Loja sa fie regulara au fost codificate de Marea Loja si Marile Loji ale Irlandei si Scotiei (Home Grand Lodges) n 1929. Ele includ cerinta ca discutiile despre religie si politica sa fie strict interzise n cadrul lojii. Obiective si relatii ale Ordinului Obiectivele si relatiile Ordinului au mai fost descrise din cnd n cnd n presa, sub forma unor declaratii facute de Marile Loji n 1938. Paragrafe relevante din aceasta declaratie sunt: 6. Desi Francmasoneria engleza cere membrilor sai sa fie loiali si buni cetateni, fiecare individ are dreptul de a avea propria opinie cu privire la problemele de interes public. nsa n nici o loja unui francmason nu i este permis sa discute sau sa si impuna parerile despre chestiuni politice sau teologice. 7. Marea Loja a refuzat dintotdeauna sa-si exprime opinia n legatura cu problemele politicii de stat sau externe si nu permite ca numele sau sa fie asociat cu vreo actiune, orict de umanitara ar parea, care intra n opozitie cu politica sa de a sta deoparte de orice problema care afecteaza relatiile dintre guverne sau partide politice. 8. Marea Loja cunoaste faptul ca exista orgaizatii care se numesc francmasonice, dar care nu adopta aceste principii. Marea Loja refuza sa aiba legaturi cu aceste organizatii sau sa le considere ca facnd parte din Francmasonerie. Afaceri de stat, fie ele interne sau externe Principiile de baza si obiectivele Francmasoneriei arata ca regula care interzice discutarea problemelor politice este menita sa previna faptul ca francmasoneria regulara sa se implice n vreun fel n afacerile de stat, fie ele interne si externe. De asemenea, Marea Loja trebuie sa nu permita nici existenta vreunui indiciu care sa para ca implica Francmasoneria n astfel de probleme. Marile Loji care ignora aceste principii nu sunt regulare si recunoscute.

Francmasoneria si relatiile externe

Standarde Pentru a fi recunoscuta ca regulara de catre Marea Loja Unita a Angliei, o mare Loja trebuie sa ndeplineasca urmatoarele standarde: - sa fie nfiintata de catre o Mare Loja regulara sau de trei sau mai multe Loji, fiecare garantata de o Mare Loja regulara. - sa fie pe deplin independenta si autonoma, cu autoritate asupra Masoneriei de baza (gradele simbolice de Ucenic, Calfa si Maestru Mason) din jurisdictia sa si care nu mparte puterea cu nici o alta organizatie masonica. - francmasonii din jurisdictia sa trebuie sa fie barbati si lojile sale nu trebuie sa aiba legaturi cu lojile care admit ca membri femei. - francmasonii din jurisdictia sa trebuie sa creada n Dumnezeu - toti francmasonii din jurisdictia sa trebuie sa-si ndeplineasca obligatiile respectnd Biblia sau Cartea Sfnta. - cele trei Mari Lumini ale francmasoneriei (ex: Cartea Legii Sacre, Echerul si Compasul) trebuie sa fie puse la vedere cnd Marea Loja sau Lojile din Obedienta sunt deschise. - discutiile despre religie si politica n interiorul Lojilor trebuie interzise. - trebuie sa adere la principiile stabilite si la doctrinele (vechile Landmarkuri) si obiceiurile Ordinului.

Marile Loji neregulare si nerecunoscute Exista unele organizatii masonice care nu corespund standardelor Marii Loji Unite a Angliei (de exemplu care nu cer credinta ntr-o Fiinta Suprema) sau care permit sau ncurajeaza membrii sa se amestece n probleme politice. Aceste organizatii nu sunt recunoscute de Marea Loja a Angliei ca fiind regulare iar contactul cu acestea este strict interzis.

Reproducere dupa o publicatie emisa de "Board of General Purposes" al Marii Loji Unite a Angliei - Loja Mama a Lumii n 1984.