Termenul Cabala are sensul de traditie, deriv de la cuvntul ebraic kabbalah, care
nseamn primire, receptare, desigur a unor nvtturi esoterice.
Cuvntul cabala apare pentru prima oar n scrierile poetului si gnditorului Salomon ibn Gabirol, dar nu a Iost Iolosit n mod curent dect ncepnd cu secolul al XIV-lea. n ceea ce priveste etimologia acestui termen, exist dou teorii: prima, aceea de traditie se reIer la o nvttur tainic care relev adevratul nteles n care trebuie interpretat ntreg Vechiul Testament; a doua, este cea de acceptare si se reIer la Iaptul c cei ce urmez aceast nvttur tainic sunt considerati a Ii primiti, acceptati de Dumnezeu. Nu se poate da o deIinitie global miscrii cabalistice pentru c ea a mbrcat caractere diIerite si schimbtoare de la epoc la epoc si de la tar la tar. Dar ca element comun al unei deIinitii a Cabalei se poate constata aIirmatia insistent c apropierea de divin nu se poate realiza nici prin speculatii rationale, nici printr-o viat cucernic, ci numai prin cunoasterea si aproIundarea unei traditii secrete care merge pn la primul om. Aceasta s-ar ndeplini cu ajutorul contemplrii unor nume si a unor scrieri sacre. Pe de alt parte, Cabala accept o legtur structural ntre om si cosmos si consider c tot universul, perceput empiric, este provenit dintr-o creatie spiritual realizat prin mijlocirea unor Puteri si Lumi intermediare ntre om si divinitate. nvttura tainic a Cabalei care ar duce la mntuire este Ioarte apropiat de vechile doctrine ale gnosticilor si este mai curnd o gnoz. Ea Igduieste celor care se strduiesc s accead la nvttura ei, puteri supra-umane si extatice mai ales, vederea ngerilor si chiar a unor atribute ale divinittii. Mai mult dect n orice traditie, n Cabala, care este mult mai abstract si mai ciIrat, revelarea Sinelui este o chestiune de druire din partea Divinittii ctre om, atunci cnd acesta s-a corectat, iar omul e cel care primeste, datorit trezirii Iiintei prin studierea ntelepciunii Cabala. Sinele n Cabala este chiar Dumnezeu maniIestat n om, si are un corespondent n inima spiritual. Trezirea punctului din inim si apoi mplinirea complet a acestui punct pn la desvrsire, este scopul pe calea spiritual a Cabalei. Originile Cabalei, a spus cu destul dreptate Samael Aun Weor, se pierd n noaptea nspimnttoare a tuturor veacurilor. Cu privire la originile Cabalei s-au emis o multitudine de teze diIerite, Tora (Legea - care este constituit din reunirea primelor cinci crti ale Vechiului Testament) Iiind considerat una dintre punctele de plecare n aparitia Cabalei. De asemenea, putem Iace reIerire la esenieni si gnosticim n legtur cu originile sale. Dintre cele cteva puncte de contact care pot Ii stabilite ntre Cabala si gnosticism putem mentiona: nsemntatea mare acordat luminii, emantiilor luminii, apoi rolului mare acordat eonilor ce corespund Sephiroturilor, de asemenea, doctrina tainic a sensului literelor care apare pentru prima oar la gnostici, mai mult ca sigur sub inIluenta Egiptului antic. Desigur, Cabala este o creatie proprie iudasimului, dar ea nu a putut s rsar ex nihilo si se pot pune n evident teze, idei si directii de gndire comune Cabalei cu o serie de doctrine esoterice si erezii care au precedat-o cu mult timp nainte si de la care, Ir nici o ndoial a putut prelua mai mult sau mai putin. Chiar dac scrierile eseniene, apocriIele Vechiului Testament si 1 Noul Testament sau operele lui Philon din Alexandria au constituit si izvorul Cabalei, trebuie s tinem cont de Iaptul c tezele esenienilor, ideile si sistemele lor de interpretare biblic au Iost putin cunoscute direct de evreii din Spania (care sunt considerati autorii Cabalei propriu-zise). n aIar de acestea, Cabala prezint numeroase puncte de contact, similitudini si inIluente care si au originea n maniheism, bogomilism, gnditori musulmani sau catari. Dac este incontestabil c o serie de doctrine, erezii si sisteme mai mult sau mai putin IilosoIice au impregnat adnc unele din nvtturile Cabalei, n aIar de diverse scrieri eseniene, o serie de tratate iudaice din epoca talmudic si posttalmudic au pregtit Cabala propriu-zis. Trebuie s mentionm n primul rnd tratatul Sepher Iesirah (Cartea Facerii) care contine o expunere a creatiei, o lucrare teoretic cu privire la problemele de cosmologie si de cosmogonie. Nu se cunosc originea sau data redactrii acestuia (probabil n secolele al V-lea sau al VI-lea). Tratatul si propune s explice diIiculttile rationale biblice despre creatie. Doctrina expus n Seher Iesirah deosebeste omul primordial de cel dinti om menit s vin si s izbveasc lumea, de asemenea, se acord o mare nsemntate cuvntului ca instrument de creatie, cutndu-se urme ale acestui cuvnt n propriettile literelor si sunetelor. Dar subiectul principal al tratatului este creatia lumii, prin treizeci si dou de ci ale ntelepciunii nchipuite prin cele douzeci si dou de litere ale alIabetului ebraic si primele zece numere zecimale pe care le numeste Sephiroth-uri. Actul creatiei este descris ca o emanatie a unei entitti superioare, Duhul de sus, n cele trei etape superioare ale creatiei. Elementul Iundamental n creatia lumii este aerul, de unde se nalt Iocul, temelie a lumi ceresti si de unde pogoar apa, Iundament al lumii materiale. Cele douzeci si dou si dou de litere ale alIabetului ebraic sunt grupate n trei litere mame, apoi n sapte litere duble, care pot Ii pronuntate n dou Ieluri, precum si dousprezece semne simple. Cele trei litere mame corespund celor trei stihii de mai sus ale lumii (aer, Ioc si ap), cele sapte litere duble corespund celor sapte planete, iar cele dousprezece semne simple, celor dousprezece semne ale Zodiacului. Aceast mprtire se aplic n cosmologia tratatului Sepher Iesirah, timpului (sub Iorma anului), spatiului (sub Iorma macrocosmosului) si organismului uman (sub Iorma microcosmosului). Diviziunea acesta se aplic si omului: o parte superioar (capul), o parte median (pieptul) si o parte inIerioar (abdomenul). Tratatul acord un mare interes celor trei tehnici de analiz a numelor proprii si a substantivelor n general: ghemantria, notarikon si temura. Pornind de la principiul c textele sacre contineau secrete (cuvantul este magic, spune Biblia) si c Iiecare liter era legat de o ciIr, era suIicient, prin urmare, s le aduni, pentru a Iorma numere ce deveneau o suma care putea Ii redus. Aceasta tehnic a dat nastere unei discipline divinatorii, care mai trziu a Iost numita numerologie. Pe acest imens ocean de litere si de ciIre au pornit eruditii evrei s cucereasc acest mare continent necunoscut: explorarea Universului si descoperirea principiului creator al lui Dumnezeu, aceast splendoare, aceast unicitate Iundamental, care explica magia Ienomenului existentei. 2 Speculatia IilosoIic privind Sephirot-urile, colorat de mistica numerelor, are probabil origine neopitagorician, dar ideea literelor prin care s-au Iurit Cerul si Pmntul si gseste explicatia n iudaism. Un numr de alte tratate care au pregtit aparitia Cabalei propriu-zise sunt acelea care au Iost scrise n urma si spre completarea Crtii ebraice a lui Henoch. Acesta pare s Ii constituit sursa prim din care au provenit tratatele numite Hekalot, avnd ca element principal ascensiunile extatice pn la Merkaba (carul sau tronul pe care era asezat divinitatea). Cea mai veche expunere a Cabalei propriu-zise se aIl n cartea Bahir, compilat n Proventa, n sec. al XII-lea. n Bahir, Sephiroth-urile asum pentru prima dat aspectul de atribute divine. n scoala din Proventa se acord o mai mare nsemntate cercetrii vietii luntrice a omului si a legturilor sale trite interior cu divinitatea, desigur obtinute prin ascez si practici meditative. Din Proventa, Cabala s-a propagat n Catalonia. n Spania, scrierile cabalistice au pierdut oarecum trstura lor esoteric, de uniune personal, permanent si luntric cu divinitatea si de triri a unor stri suprasenzoriale prin Iolosirea unor tehnici si metode pentru obtinerea extazului si chiar a halucinatiilor vizuale sau auditive. Cci teosoIia (interpretarea Vechiului Testament), comentarea scrierilor religioase si stabilirea unor corelatii cu gndirea vechilor IilosoIi greci, n special Aristotel si Platon sau chiar neoplatonicieni, cptase o mare dezvoltare n Spania. Desigur, trebuie s considerm Cabala n totalitatea ei un amestec de IilosoIie religioas si de doctrine esoterice tinznd s realizeze o uniune cu divinitatea. Dar exist dou directii care au predominat n Iunctie de epoc sau locatie: pe de o parte cabalistii care aderau la doctrinele esoterice si urmreau s aib viziuni si triri suprasenzoriale si, pe de alt parte, crturarii cabalisti evrei care cercetau prin metodele ghemara, notarikon sau temura, ca si prin cele de interpretare ale Vechilui Testament, cum se pot interpreta n chipul cel mai proIund textele biblice. Din amalgamul celor dou directii s-a nscut opera clasic a Cabalei, Zoharul. n Spania se pot aIla numeroase puncte de contact ntre aceste dou directii, n opera a trei mari gnditori evrei: Iehuda Halevi, Salomon ibn Gabirol si Abraham ibn Ezra Gndirea exprimat n crtile de esoterism de pn la acel moment, a ajuns la deplina sa maturitate n cartea Zohar, aprut n Castilia dup 1275, care era destinat s eclipseze toate celelalte documente ale literaturii cabalistice prin succesul, renumele si inIluenta pe care a exercitat-o treptat. Cartea Zoharului este scris sub o Iorm pseudo-epigraIic, n spet, i se d drept autor celebrul nvttor din Misna, R. Simon ben Iohai, dar, cel mai probabil scris sau editat de Moses de Leon (1250 - 1305). Cele 5 volume ale Zoharului se ntind pe 2400 de pagini, structurate n dou grupe si 21 de tratate. Cu toate c n ntregul lui, nu prezint un sistem doctrinar clar este necesar expunerea lui. AstIel, dup Zohar, originea lumii porneste de la o scnteie primordial de unde divinitatea a creat spatiul. Locul central n crearea lumii este tinut de cuvnt. 3 Dumnezeu ascuns care este lipsit de calitti si atribute, Zoharul l numeste En-SoI, adic inIinitul. Dar, deoarece Dumnezeu ascuns este activ oriunde n Univers, el maniIest anumite atribute care, la rndul lor, reprezint unele aspecte ale naturii divine. Dup cabalisti exist zece atribute Iundamentale ale lui Dumnezeu, care sunt, n acelasi timp, cele zece niveluri prin care circul viata dumnezeiasc. Numele acestor zece sephiroth-uri oglindesc diIeritele moduri de maniIestare divin. mpreun sephiroth-urile constituie universul uniIicat al vietii lui Dumnezeu si sunt imaginate sub Iorm de arbore (arborele mistic al lui Dumnezeu) sau de om (Adam Kadmon, omul primordial). Arborele sephirotic Arborele vietii se compune din trei triunghiuri, unul cu vrIul n sus, deasupra si dou cu vrIul n jos, sub el. Exist nou sIere, cte una n Iiecare vrI de triunghi, plus nc dou, una aIlat ntre cele dou triunghiuri de sus si una chiar n partea cea mai de jos. Ordinea numerotrii se spune c ar Ii ordinea actului creatiei. Triunghiul superior se reIer la aspectul spiritual al persoanei, acea parte care este conectat cu toate celelalte Iiinte si lucruri existente. El este cteodat numit Triunghiul divin si reprezint domeniul transpersonalului. Triunghiul din mijloc se reIer la suIletul individual, acea parte din Spiritul total care s-a desprins din el ca o scnteie separat de suIlet. Triunghiul de jos se reIer la personalitate, compus din gnduri, sentimente, senzatii si domeniul subconstientului. Cele patru sIere care se gsesc la baza Arborelui, respectiv Malkuth, Hod, Netzach si Yesod reprezint personalitatea noastr. Intmplrile trecute sunt atribuite lui Yesod. Gndurile Hod, Sentimentele Netzach si Senzatiile Malkuth sunt Prezentul. Cele trei sIere sunt deci sIerele prezentului. Toat constientizarea din momentul aici si acum indiIerent unde ne aIlm si ce Iacem, este o combinatie de gnduri, sentimente si senzatii. Tiphareth, Geburah si Chesed reprezint sIerele suIletului. Binah, Chockmah si Kether reprezint sIerele spiritului. Arborele poate Ii privit si ca Iiind Iormat din trei coloane care corespund celor trei canale de energie, considerate de misticismul oriental ca parcurgnd corpul (coloana din mijloc corespunde coloanei vertebrale). Arborele prezint sapte planuri care sunt aproximativ echivalente cu cele sapte ceakre sau 'centre energetice" din misticismul oriental. SIera din partea de jos a arborelui, de unde ncep ntotdeauna explorrile cabalistice, se numeste Malkuth, ea reprezint simturile noastre si nssi planeta Pmnt, Iiind veriga prin care experientele noastre interioare se coreleaz cu ceea ce se ntmpl n aIara noastr. Mai poart denumirea si de "Poart", Malkuth nseamn experient direct prin simturi. Malkuth reprezint si rezultatul Iinal al actului creatiei, ntreaga lume Iizic existent, cu tot ce este n ea. 1. Kether - este gandirea al carui principiu este nelimitarea, este vointa divin primordial, pneuma Dumnezeului viu, spiritul din care, prin condensare, se Iormeaz 4 Hokmah. 2. Hokmah - este "apa care alimenteaza arborele", este gandirea divin n snul careia rezid tot ce va urma s Iie. Ordinea ascunsa n Hokmah se maniIest n Binah. 3. Binah - lumina primordial, ce va sa vin, este radcina celorlalte sapte Iorte ce actioneaz. La nivelul su, esentele devin distincte. 4. Hesed (Gedulla) - este maretia, compasiunea in care se relev buntatea lui Dumnezeu, reprezinta Iocul primordial din care provine tronul Slavei si intreaga ierarhie a ingerilor. 5. Geburah - este polul opus lui Hesed, reprezint Iorta, este instrumentul justitiei divine. Se spune c din acestea dou se naste binele si rul. 6. Tipheret - prezideaz ordinea etic si este o sintez ntre Hesed si Geburah. 7. Netsah - ndurarea si victoria. 8. Hod - mrirea si gloria. 9. Yesod - temelia, Iundamentul. 10. Malkut - primeste inIluxul celorlalte nou si reprezint o totalitate n care se exprima unitatea divina sub Iorm dinamica, este planul de maniIestare. Malkut este Iacut dupa chipul si asemanarea lui Kether (din numerologie, ciIra 10 reprezint maniIestarea lui 1, considernd operatia numerologic 101). Alturi de acest simbol organic, Zoharul utilizeaz simbolismul Cuvntului, al numelor pe care Dumnezeu si le-a dat Siesi. Creatia are loc n Dumnezeu. Acest act transIorm En-SoI, plenitudinea ineIabil n neant mistic din care eman sephiroth-urile. n Zohar, transIormarea Neantului n Fiint este exprimat prin simbolul punctului primordial. Un pasaj aIirm c Creatia a avut loc pe dou planuri, ,un plan superior si un plan inIerior", adic lumea Sephiroth-urilor si lumea vizibil. Autorevelarea lui Dumnezeu si desIsurarea sa n viata Sephiroth-urilor constituie o teogonie. Teogonia si cosmogonia nu reprezint dou acte diIerite ale Creatiei, ci dou aspecte ale aceluiasi act. Initial, toate lucrurile Iormau un mare Tot, si viata Creatorului pulsa n viata creaturilor sale. Numai dup cderea omului, Dumnezeu a devenit ,transcendent". Una din inovatiile cele mai semniIicative ale cabalistilor este ideea unirii lui Dumnezeu cu Shekhina; acest hieros gamos mplineste adevrata unitate a lui Dumnezeu. Dup Zohar, la nceput, unirea era permanent si nentrerupt. Dar pcatul lui Adam a provocat ncetarea lui hieros gamos si, n consecint, ,exilul Shekhin-ei". Abia dup restaurarea armoniei originare n actul rscumprrii, ,Dumnezeu va Ii unul si numele su Unu n Zohar predomin ideea c suIletul uman este pretutindeni, la toti, iudei sau pgni, acelasi, la Iel la toti Iii lui Adam. O tez care revine des n tratatele Cabalei este aceea care aIirm c la origine orice suIlet este compus dintr-un suIlet masculin si unul Ieminin si numai n cursul coborrii lor n om acestea se despart. n Zohar gsim o doctrin a transmigrrii suIletelor, numit Ghilgul Circuit. Ca si la Platon , se expune aceeasi tez despre iubire: unirea unui brbat cu o Iemeie nu este altceva dect descoperirea a dou suIlete care au Iost unite nc dinainte de nasterea lor. 5 Oper Ioarte vast, cuprinznd n ea concepte si teze din cele mai variate, unele preluate din doctrine si religii Ioarte Ielurite provenite din Egiptul antic, din Persia magilor si din Grecia neo-pitagoricienilor sau Alexandria gnosticilor Zoharul rmne cartea Iundamental a Cabalei, care se impune mult n viata spiritual a evreilor ncepnd din secolul al XV-lea. Doctrinele la nceput secrete si esoterice ale Cabalei reusesc n secolele XVII-XVIII s se rspndeasc printre multi evrei si inIluenteaz n mod hotrtor conceptiile si Ielul lor de viat. Cele mai nsemnate dintre nvtturile Cabalei au Iost: transmigratia suIletelor, venirea iminent a lui Mesia si credinta n Iormule magice si magie n general. Desigur, existenta suIletului dup moarte si nvierea trupului constituiau doctrine Iundamentale ale teologiei rabinice. Simbolurile au scopul de a ajuta la perceperea a ceea ce este greu de nteles. Simbolul este asadar mult mai cuprinztor dect procesul simbolizat sau dect entitatea simbolizata. Simbolurile invit la gandire. Cabala dispune de tehnici mistice pentru inducerea strilor de constiint paranormale, plnsul si ascensiunea suIletului, combinatia de litere si vizualizarea de culori, izolarea sau concentrarea mental. ntreaga lume este pentru cabalist un corpus symbolicum. Unul din marii maestri ai magiei moderne, Irancmasonul Eliphas Levy (preot catolic apostat) scrie n lucrarea sa: "Dogme et Rituel de la Haute Magie" Paris I854: "Toate Asociatiile Masonice datoreaza Cabalei secretele si simbolurile lor". Idel consider c simbolurile cabalistice nu au doar rolul de a suplini ntelegerea uman partial a realitatilor care o depsesc, ci si pe acela de a constitui un cod prin care cabalistii produc interpretri ale textelor canonice, adic alte si alte coduri, intersectnd simboluri a caror semniIicatie depinde mereu de context si nu e Iixat o dat pentru totdeauna. Stlpul este uneori o parte a unei structuri naturale, iar alteori o parte dintr-una artiIicial, uneori este conductor, alteori suspend sau sprijin, adic e un obiect non-divin. El nu deriv, asadar, ntotdeauna de la o experient a ineIabilului, ci din proiectarea unor scheme conceptuale ale lumii de aici asupra lumii de dincolo. Codurile de interpretare, prin urmare, se sprijin reciproc n a construi analogii ntre lumi, n viziunea autorului. Solutia propus e aceea a stabilirii schemelor vaste de sens n care Iunctioneaz un simbol sau altul si determinarea semniIicatiei lui ntr-un context speciIic. Retelele de sensuri se vor transmite de la polul material la cel spiritual si invers, sugereaz Idel, deci totul se poate reduce la cteva scheme conceptuale relativ simple, utilizate deja inc de la primii cabalisti teozoIi. "Simboluri multilaterale ca pomul, grdina si Adam organizau relatiile din cadrul unui set de zece puteri divine. Atributele acestor puteri si natura celei mai complexe scheme puteau Ii aIlate prin intermediul unor crti sau cu ajutorul unor maestri. Numeroase simboluri nu erau necesare pentru descrierea principiilor acestei scheme, ci mai degrab pentru a-i da un corp si a imbogati scheletul ei teozoIic. Apoi aceste sisteme semiotice au atras un material lingvistic canonic ce s-a adaugat codului teozoIic, impregnndu-l cu noi semniIicatii". Asa explica Moshe Idel procesul de codiIicare a simbolurilor cabalistice, un proces n care ineIabilul nu se regseste (asa cum nu se regseste nici 6 un stalp concret, material, identiIicabil n vreo zona a mapamondului Spania, Ierusalim, cu mare concentratie de activitate cabalistica sau cu istorie evreiasca), ci doar se constituie ca eIect semiotic, ca supralicitare reciproc a interpretrilor, conIorm principiului izomorIismului dintre geometria celesta si cea terestr. Din acest punct de vedere, ipotezele lui Idel se apropie de cele ale lui Culianu, pentru c ambii sugereaz c schemele simbolice religioase pot Ii reduse la coduri hermeneutice pur mentale, Ir legturi Ioarte strnse cu vreo eventual empirie mistic. Stlpul, asadar, ca si celelalte simboluri ascensionale, "trebuie sa Iie considerat, de Iiecare dat, n limitele cadrului su particular, pe care l putem ntelege pornind de la experiente umane obisnuite, care au Iost proiectate n cer. Odat ce acceptm aceasta abordare, nu mai avem nici un motiv s credem c lumea celesta nu poate Ii nteleas n principiu, ct vreme nssi structura ei provine din experiente terestre care au Iost proiectate in cer". Unul din simbolurile misticii ebraice este arborele seIirotic, arborele vietii, cum l numeau cabalistii si se aIla n mijlocul grdinii Edenului, nu departe de ,arborele cunoasterii binelui si rului. ,Orice arbore, scrie Marc Halevy, este o livad mistic si, n ebraic, livad nseamn PaRDeS (care a dat cuvntul paradis) care Iormeaz acrostihul celor patru nivele de lectur ale Tora: Pshat (lectura literal), Remez (lectura alegoric), Deresh (lectura IilosoIic) si Sod (lectura mistic sau esoteric care este cea a Cabalei). Poarta de intrare n aceast livad mistic este Sephirat (Regatul). Mai mult ca orice alt veche traditie sau invttur, Cabala sIideaz ntelegerea rational a omului modern, nedumereste, provoac si, in ultima instant, Iascineaz. Se poate aIirm c prin ntregul ei continut, Cabala este un adevrat sistem esoteric, n care nvttura veche era transmis sub Iorma unui cod hermeneutic. Ea este precursoarea Hasidismului si a inIluentat si mari spirite crestine. Numere ajunse celebre sunt acele numere care au intrat n istorie. Prin Iolosirea diIeritelor ciIre, evreii au cutat s desciIreze vointa zeilor. Sunt cunoscute ca semne cabalistice, considernd c numerele posed atributii mistice (teorie pseudostiintiIic). Exemple de numere celebre: ciIra unu: 1 constituie numrul Divinittii: exist un singur Dumnezeu ciIra doi: 2 reprezint cuplul, perechea, Ieminitatea inocent, Iragilul, nevoia de protectie ciIra trei: SInta Treime Cei trei crai de la rsrit din crestinism Cei trei sIinti Irigurosi Cele trei ursitoare din mitologia greac 7 Cele trei gratii Cele trei ncercri ale voinicului din basmele populare ciIra patru: Cei patru evanghelisti Anul are patru anotimpuri Crtile de joc au patru culori Clasele elementare sunt patru la numr n prezent, Iizicienii consider c exist patru stri de agregare ale materiei: starea solid, starea lichid, starea gazoas, plasma. ciIra cinci: Trupul uman are cinci extremitti: un cap, dou mini, dou picioare. Fiecare mn si picior are cte cinci degete. Cele cinci crti ale lui Moise Cele cinci elemente asociate din calendarul chinezesc (apa, Iocul, lemnul, metalul, pmntul) Pentatlonul este compus din 5 discipline sportive Cinci colturi au steaua comunist si pentagrama ciIra sapte: Cele 7 pcate de moarte (Avaritia, Invidia, Mnia, Aroganta, DesIrul, Betia, Lenea) Cele 7 virtuti (Dragostea, Credinta, Tria suIleteasc, Speranta, Inteligenta, Cumptarea, Dreptatea) Cele sapte coline ale Romei (Aventin, Caelius, Capitoliu, Palatin, Viminal, Quirinal, Esquilin) Cei sapte regi legendari romani (Romulus, Abcus Martius, Numa Pompilius, Servius Tulius, Tullus Hostilius, Tarquinius Prisens, Tarquinius Superbus) Cele sapte minuni ale lumii antice (Piramidele, Colosul din Rodos, Templul din Ephesos, Grdinile Semiramidei, Statuia lui Zeus din Olimpia, Farul din Pharos, Mormntul din Halikarnas) Cei sapte ntelepti din vechime (Bias, Solon, Chilon, Thales, Pittakos, Kleobulos, Periander) Cele sapte Iiice ale lui Atlas (numite Pleiade) O sptmn este compus din sapte zile Cele sapte note muzicale: do, re, mi, Ia, sol, la, si Cele sapte culori ale curcubeului: rosu, portocaliu, galben, verde, albastru, indigo, violet Buburuza (grgrita, lat. Coccinella septempunctata) are sapte puncte pe elitre Constelatiile Carul Mare si Carul Mic sunt Iormate din cte sapte stele ciIra nou: Ftul st 9 luni n pntecele matern 8 Cele nou muze (Urania, Calliope, Clio, Thalia, Erato, Euterpe, Polyhymnia, Melpomene, Terpsichore) n sistemul solar sunt 9 planete (Mercur, Venus, Pmnt, Marte, Jupiter, Saturn, Uranus, Neptun, Pluto) Cele nou porunci bisericesti numrul zece: Cele zece porunci 10 reprezint numrul degetelor de la dou mini Baza sistemului zecimal si a sistemului international de msuri Numrul purtat de Iotbalisti ca Pele, Maradona sau Hagi 10 a Iost numrul mesterilor care au ridicat Mnstirea Argesului (nou mesteri mari / cu Manoli zece, care-i si ntrece) numrul unsprezece: primul dintre numerele magice din numerologie numrul doisprezece: Cei 12 apostoli ai lui Isus Cele 12 triburi ale evreilor care au iesit din Egipt n Olimp locuiau 12 zei grecesti de prim rang Anul are 12 luni calendaristice. Zodiacul european are 12 zodii La chemarea lui Buddha s-au prezentat 12 animale si au Iost trecute n ordinea sosirii n zodiacul chinezesc numrul treisprezece: sIoara egiptean, Iolosit pentru constructia unui triunghi dreptunghic cu laturile 3-4-5, avea 13 noduri 13 state au semnat Declaratia de independent a S.U.A. numrul douzeci si doi: al doilea dintre numerele magice din numerologie alIabetul ebraic are 22 de litere tarotul are 22 de arcane majore alte numere cu o valoare constant: a3,1415926... raportul dintre lumgimea circumIerintei unui cerc si diametrul su e2,71828... baza logaritmului natural 1,618... numrul de aur Numrul lui Avogadro BibliograIie Constatin, Daniel, Kabala i literatura ei aramaic, Editura Herald Eliade, Mircea, Istoria credintelor i ideilor religioase, Editura StiintiIic Eliade, Mircea Culianu Ioan P., Dictionar al religiilor, Editura Polirom 9 Papus, Kabbala. Traditia secret a occidentului, Editura Herald Moshe Idel, Cabala. Noi perspective, Editura Nemira Eliphas Levi, Misterele Cabalei, Editura Antet 10 11