AFECTIUNI RESPIRATORII, DIGESTIVE SI CARDIOVASCULARE LA COPIL

AFECTIUNI RESPIRATORII
AMIGDALITA
Definitie
Amigdalita este o infetie sa! inflamatie a amigdalelo"#
o amigdalele sunt mase de tesut limfatic situate de o parte si de alta a gatului, deasupra si in spatele
limbii, formand un inel limfati $alda%e"
o fac parte din sistemul imun al organismului
o amigdalele prezinta o suprafata neregulata marcata de depresiuni profunde denumite "i&te
amigdaliene
o amigdalele cele mai importante si ele mai 'ol!minoase sunt cele &alatine, situate de o parte si de
alta a om!so"!l!i ( l!eta )
o alte amigdale au o functie accesorie:
amigdalele ling!ale, situate la baza limbii
amigdalele fa"ingiene ('egetatiile adenoide * &oli&i), situate in profunzimea foselor
nazale
amigdalele 'elo&alatine, pe fata posterioara a valului palatin
amigdalele t!+a"e, in jurul orificiilor trompei lui Eustachio
o rolul amigdalelor n aprarea imun este mult mai important dect se credea
o ele &"od! !n ti& de el!le im!nita"e a"e ne &"ote,ea-. de infe/ii 0i de ane"#
Etiologie
principalele cauze de amigdalite sunt cele 'i"ale si +ate"iene
bacteria cel mai des implicata in producerea amigdalitelor este st"e&too!l +eta12emoliti g"!& A care
produce angina st"e&tooia
alte cauze de amigdalite, rar intalnite la persoanele cu un sistem imunitar sanatos, pot fi cele &a"a-ita"e si
f!ngie
Fato"i de "is
principalul factor de risc pentru amigdalite este contactul apropiat cu o persoana infectata
picaturi de saliva contagioase ( &iat!"i Pfl!ge ) ajung in aer atunci cand o persoana infectata respira,
tuseste sau stranuta
infectia apare prin inspirarea aerului ce contine aceste particule infectante
infectia poate aparea de asemenea in cazul in care agentii patogeni ajung pe piele sau obiecte care vin in
contact cu gura, nasul, ochii
simptomele debuteaza de obicei dupa 2-5 zile de la epunerea fata de agentul infectant!
Sim&tome
principalul simptom al amigdalitelor este prezenta gatului inflamat si dureros
pot sa fie prezente toate sau cateva din urmatoarele simptome:
o fe+"a
o "es&i"atie !"at mi"ositoa"e
o ongestie na-ala si g!t!"ai
o nod!li limfatii imflamati
o difi!ltati la ing2iti"e
o efalee (d!"e"i de a&)
o d!"e"i a+dominale
o amigdale "osii si inflamate ao&e"ite total sa! &a"tial ! &!"oi
o s!&"afete sange"ande &e s!&"afata amigdalelo"
and inflamatia gat!l!i este insotita de simptome de tip gripal a si congestia nazala (afl!3 e3esi' de
sange la ni'el!l nas!l!i), catar (se"etii a&oase na-ale) nazal, stranut si tuse, etiologia este el mai
&"o+a+il virala
infetia 'i"ala a amigdalelo" se 'indea de o+iei fa"a t"atament in a&"o3imati' do!a sa&tamani#
inflamatia gat!l!i aom&aniata de febra peste "#," $, brusc instalata (fe+"a !soa"a sa! s!+fe+"ilitatile
&ot india o infetie 'i"ala) si cresterea in volum a nodulilor limfatici, india de o+iei o infetie
bacteriana
prezenta acestor simptome impune consultul medical de specialitate pentru stabilirea diagnosticului,
deoarece eista riscul faringitei streptococice
cu toate ca angina streptococica este vindecabila de obicei fara tratament, o infectie streptococica
net"atata ond!e la om&liatii im&o"tante cum ar fi
o reumatismul articular acut (+oala inflamato"ie &"o'oata de ati!nea to3inelo" st"e&too!l!i
+eta 2emoliti g"!& A, a"e &"o'oaa o inflamatie a a"ti!latiilo" ma"i si a inimii)#
in cazul in care simptomele sunt sugestive pentru angina streptococica, medicul specialist va confirma
diagnosticul prin efectuarea unei culturi bacteriene
angina st"e&tooia este onfi"mata in a-!l in a"e s!nt &"e-ente t"ei sa! &at"! din !"matoa"ele
semne sa! sim&tome4
5# fe+"a
6# de&o-ite al+e sa! gal+!i &e s!&"afata amigdalelo" (e3!dat amigdalian) sa! in ,!"!l lo"
7# nod!li gangliona"i inflamati sa! sensi+ili la ni'el!l gat!l!i
8# a+senta t!sei sa! st"an!t!l!i#
daca este suspectata infectia streptococica, medicul specialist va confirma diagnosticul prin realizarea unui
test rapid streptococic si9sa! efet!a"ea !nei !lt!"i +ate"iene
in functie de rezultatul acestor teste se va initia sau nu tratamentul antibiotic
rezultatul acestor investigatii impreuna cu un istoric personal si precis al bolii vor fi luate in considerare in
decizia de indepartare chirurgicala a amigdalelor (amigdalectomie)
&"e-inta !tilitate si test!l &ent"! monon!leo-a, in a-!l in a"e 'i"!s!l E+stein1:a"", "es&onsa+il
de etio&atogenia mononucleozei infectioase, este onside"at a fi "es&onsa+il si de &"od!e"ea
amigdalitei!
T"atament
amigdalitele, au cel mai frecvent o etiologie virala, avand o evolutie favorabila in lipsa tratamentului,
infectia rezolvandu-se de la sine
in a-!l in a"e etiologia amigdalitelo" este st"e&tooia este neesa" instit!i"ea t"atament!l!i
anti+ioti
o sunt de remarcat semne si simptome ce evidentiaza aceasta etiologie %streptococica& cum ar fi
semnele de des2id"ata"e %uscaciunea gurii si a limbii& sau sim&tome e india o om&liatie
%dureri la nivelul urechii - otalgii&
'i"!s!l E+stain1:a"", responsabil de producerea mononucleozei infectioase, este implicat si in
etiopatogenia amigdalitelor a caror evolutie, in acest caz, este asemanatoare cu infectia produsa de
bacterii, perioada de remitere fiind prelungita la cateva saptamani sau mai mult
tratamentul ambulator folosind ga"ga"a ! a&a sa"ata %',2 mg! sare la '2( ml! apa calduta&, li2ide alde
si mediamente antialgie la o&iii &este sase l!ni a,!ta la amelio"a"ea disonfo"t!l!i
antialgicele cum sunt i+!&"ofen!l, administrate la copii inlocuiesc de obicei aspirina
n! este "eomandata folosi"ea as&i"inei inainte de 'a"sta de 6; de ani dato"ita legat!"ii aesteia !
ind!e"ea sind"om!l!i Re%e
multe dintre medicamentele administrate fara prescriptie medicala cum ar fi antisepticele orale,
decongestivele nazale sau antihistaminicele, datorita anumitor ingrediente pe care le contin, nu si-au
dovedit eficacitatea in ameliorarea disconfortului, nefiind recomandate la copiii cu amigdalita acuta
in cazul amigdalitelor streptococice tratamentul antibiotic este cel recomandat
perioada administrarii antibioticelor este eact cea prescrisa de medic, chiar daca simptomele dispar de la
inceputul tratamentului
daca perioada de administrare a antibioticelor nu este respectata, bacteriile vor dezvolta rezistenta la
medicamentul respectiv si acesta isi va pierde actiunea terapeutica la urmatoarea administrare
pacientilor infectati li se recomanda odi2na si ons!m!l a+!ndent de li2ide de "e2id"ata"e, s!&e si
s!!"i nat!"ale
de asemenea este utila folosirea unui 'a&o"i-ato" sa! !midifiato" instalat in ame"a o&iilo" &ent"! a
asig!"a onfo"t!l
dintre antibiotice, &eniilina este el mai f"e'ent !tili-ata in t"atament!l anginei st"e&tooie
T"atament 2i"!"gial
Amigdaletomia (inde&a"ta"ea 2i"!"giala a amigdalelo") este onside"ata o alege"e te"a&e!tia in
a-!l in a"e a&a" om&liatii se"ioase, infetii "e!"ente sa! infetii "onie a"e n! "as&!nd
t"atament!l!i onse"'ato" si afetea-a ati'itatea -ilnia
acest procedeu este considerat de electie numai dupa ce medicul specialist considera ca istoricul bolii si
starea generala permit acest lucru
cel mai probabil vor beneficia de amigdalectomie acei copii care prezinta:
o ini sa! mai m!lte e&isoade de amigdalita &e an sa! a! infetie "e!"enta de el &!tin do!a
o"i &e an, el &!tin doi ani onse!ti'
o infetia &"el!ngeste "e&a!s!l la domiili!, inte"fe"ea-a ! somn!l sa! ! ati'itatea -ilnia
o amigdalita ! d!"ata de &este t"ei l!ni, a"e n! "as&!nde la t"atament!l mediamentos
o o+st"!tia ailo" ae"iene
o difi!ltati la ing2iti"e
o difi!ltati in 'o"+i"e dato"ita o+st"!tiei na-ale
o sange"a"i a+!ndente ale amigdalelo"
in angina st"e&tooia, amigdaletomia este "eomandata in a-!"ile de amigdalita "e!"enta a"e
n! "as&!nde la t"atament!l anti+ioti sa! in sit!atia in a"e este amenintata sig!"anta &aient!l!i#
Noi te2nii de amigdaletomie s!nt momentan in st!di!
a+latia &"in !lt"as!nete, a+latia la "ee, amigdaletomia &"in lase" sa! diate"moa+latia s!nt
onside"ate te2nii te"a&e!tie de 'iito"#
Com&liatii
infectia urechii ( otite ) si sinusurilor ( sin!-ite )
infectie localizate in jurul amigdalelor (a+es &e"iamigdalian)
dintre complicatiile mai severe cea mai importanta este "e!matism!l a"ti!la" a!t
amigdalitele "onie si "e!"ente pot obstrua calea aeriana superioara cauzand aparitia sforaitului,
congestia nazala si respiratie orala
o uneori amigdalita cronica produce complicatii mult mai severe cum ar fi a&neea o+st"!ti'a de
somn (int"e"!&e"ea "es&i"atiei &e o d!"ata de tim& e a&a"e in tim&!l somn!l!i) sa!
om&liatii a"diae si &!lmona"e#
:RON<OPNEUMONIA LA COPIL
bronhopneumonia reprezinta o &ne!monie +ate"iana a!ta, avand o frecventa crescuta la sugar si
copilul mic
este o infectie a plamanului, din cauza unor agenti &atogeni di'e"si a 'i"!s!"i si +ate"ii
fata de pneumonia lobara, care afecteaza un intreg lob a plamanului, +"on2o&ne!monia afetea-a doa"
+"onsiolele, ai de t"ans&o"t ale ae"!l!i in &lamani, ia" infetia este loali-ata in mii &ete &e
s!&"afata &laman!l!i
daca nu este tratata in stadii incipiente, +"on2o&ne!monia &oate sa se t"ansfo"me in &ne!monie
lo+a"a, pentru ca infectia poate avansa si cuprinde tot lobul pulmonar
orice copil se poate imbolnavi de pneumonie, dar mai epusi sunt aceia care au sistemul imunitar slabit,
fie din cauza unui tratament, fie din cauza unei boli cronice
bronsiolele devin mai sensibile la copiii care sufera de astm
Ca!-e +"on2o&ne!monia la o&il4
bronhopneumonia apare cu o frecventa mai mare in timpul rece, umed, adica incepand din lunile de
toamna pana in primavara
aceste boli nu se datoresc direct )racelii*, ci responsabili de aparitia lor sunt niste microbi sau virusi care
se transmit de la persoane gripate sau racite, care au guturai, stranuta si tusesc
bronhopneumonia apare mai degraba ca o complicatie a altor infectii respiratorii inferioare %bronsiolite sau
laringotraheobronsiolite&
agenti patogici pot fi un &ne!moo, !n stafiloo, E# oli sa! 2ia" C2lam%dia
st"e&too!l este mai deg"a+a s&eifi &ne!moniei lo+a"e
contaminarea se face si prin contact direct cu secretiile pacientilor infectati, prin picaturi +fluge, sau prin
etindere hematogena sau aspiratie! $el mai adesea, inflamatia este cauzata de invazia alveolara a
anumitor microorganisme patogene, cu tropism pentru parenchimul pulmonar!
:"on2o&ne!mo&atia a"e &at"! fo"me linie4
fo"me &a"a'e"te+"ale %la nou-nascuti, prematuri, distrofici&
fo"me ! foa"e ma"onod!la"e diseminate %la sugar&, unilaterale, bilaterale sau izolate
fo"me 2ilio+a-ale %hilar si paracardiac&
fo"me segmenta"e sa! &se!dolo+a"e %la copii eutrofici&: opacitati triunghiulare bine delimitate
la +e+el!si ea mai intalnita fo"ma este +"onsiolita, tot o infectie a bronhiolelor, care se poate
transforma in pneumonie
o simptomele bronsiolitei, de obicei, dispar in ,-'( zile, insa bebelusul trebuie supravegheat cu mare
atentie, pentru a detecta din vreme iano-a +!-elo" si a !ng2iilo"
Sim&tomele +"on2o&ne!moniei
difera in functie de doi factori principali: gravitatea bolii si de agentul patogen care a provocat-o
isi face aparitia de regula prin g!t!"ai, t!se sa! fe+"a ma"e
de cele mai multe ori incepe cu o t!se seaa, !sata, care se mai inmoaie in cateva zile, de'enind o t!se
flegmatia, &"od!ti'a
copiii nu pot inlatura flegma prin tuse, ei inghitind-o pur si simplu
fe+"a se "idia &ana la 7=1 8;
o&il!l este agitat, t!seste si "es&i"a foa"te g"e!
ele mai im&o"tante sim&tome s!nt4
difi!ltatea de a "es&i"a, ! "es&i"atie s!&e"fiiala si "a&ida
d!"e"i in &ie&t
t!se ! se"etie gal+en1'e"-!ie
fe+"a
d!"e"i de a&
d!"e"i m!s!la"e
Diagnosti +"on2o&ne!monia la o&il4
+entru stabilirea diagnosticului de bronhopneumonia la copil sunt necesare urmatoarele eaminari:
o 2emog"ama om&leta>
o !lt!"i +ate"iene: sunt recomandate in special daca starea pacientului este foarte grava, daca
pacientul este imunocompromis sau are simptome persistente-
o in'estigatiile imagistie au importanta foarte mare in diagnosticarea bolnavului
T"atament +"on2o&ne!monia la o&ii4
o tratamentul prevede internarea pacientilior
o nou-nascutii vor fi izolati in incubator sau la sectia de ./0
o tratamentul medicamentos administrat la un pacient care sufera de infectii cu streptococ de grup 1 sau 2,
gram negativi, stafilococ, pneumococ, se face prin administrarea de antibiotice ca:
o am&iilina 5;;mg9?g9-i administ"ata ! gentamiina @mg9?g9-i
o e3t"at!l din m!g!"i de mesteaan - este un mare adjuvant pentru tusea cu secretii si pentru
incarcatura bronsica
o e3t"at!l din m!g!"i de oaa- neg"! - are efecte benefice asupra pacientilor care sufera de
bronhopneumonie
o e3t"at!l din m!g!"i de a"&en - are o actiune anti1inflamato"ie, antis&astia si iat"i-anta la
ni'el!l m!oasei "es&i"ato"ii
de cele mai multe ori in asoie"e ! e3t"at!l din mladite de oaa- neg"! se
administreaza pacientilor care sufera de tusa uscate, de cele mai multe ori reziduale, dupa
un astfel de episod
o copilul poate fi ajutat de ceaiuri bronsice%eai!l de im+"iso" este foarte bun&
o in general sunt mai sensibili si mai epusi la aceste imbolnaviri: o&iii "a2itii, dist"ofii, ei &"emat!"i,
ei alimentati a"tifiial, ei al a"o" o"ganism n! a fost alit &"i mi,loae nat!"ale(a&a, soa"e, ae"),
sa! a"e n! s!nt o"et ing"i,iti#

PNEUMONIA LA COPIL
&ne!monia "e&"e-inta inflamatia &lamanilo" adesea a!-ata de o infetie ! o +ate"ie sa! !n 'i"!s
aceasta boala determina aparitia dis&neei (difi!ltatea "es&i"atiei, gafaiala) deoarece plamanii trebuie sa
depuna mai mult efort pentru a mentine adecvat nivelul seric %in sange& al oigenului
simptomele &ne!moniei a!-ate de +ate"ii de+!tea-a de o+iei +"!s si se pot datora unei infectii a
cailor respiratorii superioare cum ar laringita, traheita sau gripa
simptomele comune includ
o fe+"a
o f"isoane
o t!sea care, de obicei, este &"od!ti'a (! e3&eto"atie)
o eliminarea unei s&!te %mucus eliminat din plamani& de !loa"e 'e"de1gal+!ie
o sputa poate avea uneori culoare "!ginie sa! 'e"de sa! ! st"i!"i sang'inolente %contine mici
cantitati de sange&
o ta2i&nee %respiratie superficiala si rapida&
o d!"e"i de &e"ete to"ai %dureri la nivelul pieptului& care se accentueaza dupa tuse si inspiratie
o fatiga+ilitate sa! sla+ii!ne
a!-a &ne!moniei este +ate"iana sa! 'i"ala %cauzata de un virus&
&ne!moniile 'i"ale s!nt mai &!tin se'e"e fata de ele +ate"iene
pneumonia se diagnosti2ea-a de obicei prin :
o anamneza
o eamen fizic
o radiografie pulmonara
radiografia pulmonara se face, aproape in toate cazurile, pentru a depista modificarile
pulmonare determinate de pneumonie sau pentru a depista alte cauze ale simptomelor
in !nele a-!"i, "adiog"afia &!lmona"a &oate4
sugera tipul microorganismului cauzator al pneumoniei %bacterie, fung, virus&-
arata complicatiile pneumoniei-
arata suferinte pulmonare asociate pneumoniei, cum ar fi lichid pleural %lichid in
cavitatea toracica& sau colapsul %obstructia& unui plaman-
descoperi alte suferinte, cum ar fi insuficienta cardiaca, cancerul pulmonar sau
bronsita acuta
t"atament!l &ne!moniei dete"minata de +ate"ii, cea mai frecventa cauza, consta in anti+iotie
d!"ata t"atament!l!i 'a"ia-a int"e @ si 58 -ile, in functie de mai multi factori
medi!l s&eialist alege anti+ioti!l in f!ntie de mai m!lti fato"i, inl!-and 'a"sta, ti&!l
sim&tomelo" si se'e"itatea lo" si de neesitatea de s&itali-a"e
ASTMUL :RONSIC LA COPIL
astmul este o +oala a"e afetea-a +"on2iile
bronhiile sunt ramificatii ale traheei ce conduc aerul spre alveolele pulmonare
la astmatii, +"on2iile se ing!stea-a astfel inat a&a" difi!ltati in i"!latia ae"!l!i atat la ins&i"atie
at si la e3&i"atie
mai multi factori pot fi la originea acestei afectiuni:
o fibrele musculare situate in jurul bronhiilor se contracta %3spasm3 bronsic&
o mucoasa este iritata si se congestioneaza
o in interiorul bronhiei se acumuleaza mucus anormal de vascos
a"ate"isti astm!l!i este "ol!l im&o"tant ,!at de ont"atia m!s!lat!"ii +"on2iilo"
spasmul dispare in cateva minute dupa inhalarea medicamentelor specifice, iar circulatia aerului in bronhii
este net ameliorata
astmatiii se &lang de "i-e de s!foa"e (dis&nee) deseori asociate ! o t!se i"itanta, care, foarte rar
poate fi singurul simptom al astmului
"es&i"atia &oate fi !neo"i !so" s!ie"atoa"e (A2ee-ing)
la majoritatea copiilor bolnavi de astm si la aproape jumatate din adulti a!-a +olii este o ale"gie la unele
substante prezente in aer
o "eatia ale"gia &"o'oaa inflama"ea m!oasei +"on2ie &"in 'asodilatatie si se"etia in e3es
a m!!s!l!i si ond!e &"og"esi' la ont"atia m!s2ilo" +"onsii
o in plus, sunt eliberate o serie de substante, cum ar fi de eemplu 2istamina, care declanseaza
contractia bronsica
bronhiile se contracta in contact cu i"itantii cei mai diversi, ca de eemplu:
o aer rece si uscat-
o efort fizic-
o fumul de tigara %inclusiv cel din epunerea pasiva&-
o poluarea-
o stresul-
o infectii ale cailor respiratorii %guturai, gripa&
astmul este boala cronica foarte raspandita la copil
n! se !nos a!-ele, factorii de mediu si modul de viata se pare ca au o anumita influenta
predispozitia la alergii si la astm este ereditara
aparand deseori la mai multi membrii din aceeasi familie
tratamentul trebuie sa permita pacientului sa duca o viata normala in ciuda bolii de care sufera, adica sa
efectueze toate activitatile dorite si bineinteles sport
t"atament!l astm!l!i onsta in4
o evitarea inhalarii de alergeni
o tratamentul inflamatiei bronsice - in principal inhalatoare pe baza de corticoizi,
o tratamentul spasmului bronsic!
a!-ele e3ae"+a"ilo"
o cele mai frecvente cauze precipitante ale eacerbarilor astmului s!nt infetiile 'i"ale "es&i"ato"ii
o printre ceilalti factori precipitanti se numara:
infetii "es&i"ato"ii ! M%o&lasma &ne!moniae sa! C2lam%dia &ne!moniae
e3&!ne"e a!ta la &ne!male"geni sa! agenti i"itanti %dioid de sulf, poluanti
atmosferici&
!nele mediamente %antiinflamatoare nesteroidiene sau beta-blocante neselective,
sedative&
fato"i de st"es emotional
neom&lianta la t"atament!l "oni al astm!l!i
AFECTIUNI ALE APARATULUI CARDIO B VASCULAR LA COPIL
CARDIOPATII CONGENITALE
categorie importanta de cardiopatii congenitale sunt cele care dete"mina !n s!nt stanga B d"ea&ta
este vorba despre o om!nia"e ano"mala, la dife"ite ni'el!"i, int"e i"!latia sang!ina sistemia
(stanga) si ea &!lmona"a (d"ea&ta)
&ent"! a &"esi!nea in i"!latia sistemia este mai ma"e deat in ea &!lmona"a, di"etia s!nt!l!i
este dins&"e stanga s&"e d"ea&ta
acest sunt dete"mina o s!&"asoliita"e a o"d!l!i d"e&t si a i"!latiei &!lmona"e
in tim& se &"od! modifia"i i"e'e"si+ile ale i"!latiei &!lmona"e, &"esi!nea la aest ni'el "este
&este ni'el!l &"esi!nii sistemie si di"etia s!nt!l!i se in'e"sea-a# Aeasta sit!atie se n!meste
sind"om Eisenmenge"
o instalarea sindromului Eisenmenger indica un stadiu tardiv al bolii in care nu se mai poate face
corectia chirurgicala, pentru ca leziunile pulmonare sunt ireversibile
o aparitia sindromului Eisenmenger este diagnosticata clinic prin a&a"itia iano-ei % coloratie
violacee a mucoaselor si tegumentelor data de trecerea prin artere de sange neoigenat, provenit
din cordul drept&
in toate cardiopatiile cu sunt stanga dreapta interventia chirurgicala trebuie efectuata inainte de instalarea
sindromului Eisenmenger
cele mai frecvente cardiopatii congenitale cu sunt stanga - dreapta sunt :
o Defet!l se&tal inte"at"ial (DSA)
o Defet!l se&tal inte"'ent"i!la" (DSV)
o Pe"sistenta de anal a"te"ial (PCA)
DEFECTUL SEPTAL INTERATRIAL (DSA)
o este !n o"ifii! in &e"etele a"e se&a"a ele do!a at"ii, perete numit se&t inte"at"ial
o este o anomalie usor de corectat chirugical
o are grade diferite de severitate in functie de marimea orificiului
o cu cat defectul este mai mare, cu atat suntul stanga - dreapta este mai mare si consecintele
functionale apar mai rapid
o in fo"mele neo"etate la tim& se instalea-a ins!fiienta a"diaa d"ea&ta si sind"om!l
Eisenmenge"
o de asemenea DSA fa'o"i-ea-a a&a"itia a"itmiilo" s!&"a'ent"i!la"e 4 fl!tte" at"ial, fi+"ilatie
at"iala
DEFECTUL SEPTAL VENTRICULAR
o este un orificiu in septul interventricular, &e"etele a"e se&a"a 'ent"i!l!l stang de 'ent"i!l!l
d"e&t
o defet!l se&tal 'ent"i!la" mi este foa"te C-gomotosC, dete"mina !n s!fl! sistoli de
intensitate foa"te ma"e, !so" de a!s!ltat ! stetoso&!l, da" a"e onseinte 2emodinamie
mii si n! neesita o"etie 2i"!"giala
o defet!l se&tal 'ent"i!la" ma"e este ta!t, da" a"e onseinte 2emodinamie im&o"tante,
&"od!and sind"om Eisenmenge" si ins!fiienta a"diaa- t"atament!l este 2i"!"gial
PERSISTENTA DE CANAL ARTERIAL
o este vorba de &e"sistenta d!&a naste"e a !n!i 'as a"e in 'iata int"a!te"ina, and &lamanii n!
f!ntionea-a, leaga ao"ta de a"te"a &!lmona"a
o in mod normal acest vas se inchide dupa nastere si se transforma intr-un ligament fibros
o persistenta lui dupa nastere este patologica si determina s!nt stanga1d"ea&ta de aeasta data
e3t"aa"dia, int"e ao"ta si a"te"a &!lmona"a
o are aceleasi consecinte ca si celelalte boli cu sunt stanga - dreapta si trebuie operat in copilarie
o interventia chirurgicala consta in ligatura si4sau rezectia canalului si este o interventie usoara
COARCTATIA DE AORTA
o este o ing!sta"e a ao"tei desendente to"aie
o se creaza astfel un obstacol in propagarea sangelui catre organele din abdomen si catre membrele
inferioare, care vor fi irigate necorespunzator
o in schimb presiunea sangelui la nivelul etremitatii cefalice si a membrelor superioare va fi
crescuta
o oa"tatia de ao"ta detemina s!&"asoliita"ea si 2i&e"t"ofia 'ent"i!l!l!i stang
o oa"tatia de ao"ta dete"mina o fo"ma &a"ti!la"a de 2i&e"tensi!ne a"te"iala 4 tensi!nea
a"te"iala este m!lt "es!ta la ni'el!l mem+"elo" s!&e"ioa"e si este mia la ni'el!l
mem+"elo" infe"ioa"e
o boala are insa toate riscurile pe care le da 5/. si in special "is de aident 'as!la" e"e+"al,
de dilata"e si disetie a ao"tei asendente
TETRALOGIA FALLOT
o este o anomalie complea care asociaza:
Defet se&tal inte"'ent"i!la"
Ao"ta ala"e ( adia ao"ta, in lo sa &o"neasa n!mai din 'ent"i!l!l stang, &o"neste
din am+ii 'ent"i!li 1 este ala"e &e ei doi 'ent"i!li)
Steno-a &!lmona"a
<i&e"t"ofie de 'ent"i!l d"e&t
o boala detemina iano-a, sino&e, a"itmii 'ent"i!la"e, ins!fiienta a"diaa
o este o cardiopatie severa si trebuie operata in copilarie
TRANSPODITIA COMPLETA DE VASE MARI
o este o anomalie complea in care se s2im+a one3i!nile no"male dint"e 'ent"i!li si 'asele
ma"i: ao"ta &o"neste din 'ent"i!l!l d"e&t si a"te"a &!lmona"a din 'ent"i!l!l stang
o jn acest fel nu ar mai eista nicio legatura intre circulatia sistemica si cea pulmonara si nu ar mai
ajunge sange oigenat la organe
SIMPTOME CARDIO 1 VASCULARE
D!"e"ea to"aia
poate apare sub diferite forme : de g2ea"a, a"s!"a, a&asa"e, onst"itie to"aia, d!"e"e 'iolenta,
d!"e"e s!"da, et, loali-ata in d"e&t!l inimii, in s&atele ste"n!l!i, in s&ate int"e omo&lati, &e
mem+"!l s!&e"io" stang, sa! am+ele mem+"e s!&e"ioa"e, in mandi+!la, in e&igast"!, in a&!l
&ie&t!l!i, mai "a" la ni'el a+dominal
s!+st"at!l &oate fi a"dio&atia is2emia, adica maladia in care arterele coronare se ingusteaza in
interior datorita depunerilor de grasimi
alteo"i este 'o"+a de o a!-a legata de &e"ia"d %pericardita&
&oate fi si e3t"aa"diaa
Pal&itatii sa! t!l+!"a"i de "itm a"dia
includ toate situatiile in care simtiti +ataile a"diae dife"it de eea e simteati &ana at!ni sa! altfel
s&!s onstienti-ati +ataile inimii
bataile cardiace pot fi "a&ide, "eg!late sa! ne"eg!late, !"mate de !nele &a!-e, sa! din ont"a "a"e si
&!te"nie, alteo"i se &ot asoia ! sim&tome mai se'e"e &"e!m astenie ma"ata, 'e"ti,, li&otimii
(lesin) sa! sino&e
nu intotdeauna reprezinta probleme cardiace grave
uneori pot sa apara in urma st"es!l!i , a o+oselii aent!ate si9sa! ons!m!l!i de alimente9+a!t!"i
e3itante a"dia !m a" fi afea, eai, oa1ola, &e&si, +a!t!"i ene"gi-ante si a f!mat!l!i
Sino&e si li&otimii
&ie"de"ea +"!sa a sta"ii de onstienta sa! alte"a"ea ei in dife"ite g"ade sa! &ie"de"ea sta+ilitatii
&ost!"ale &ot fi dete"minate atat de &"o+leme a"diae at si de alte a!-e
in ceea ce priveste cauzele cardiace, aceste simptome &ot fi date de t!l+!"a"i ale "itm!l!i a"dia fie
&"in "itm!"i a"diae &"ea lente (+"adia"dii, &!ls E @;9min!t) fie "itm!"i a"diae &"ea "a&ide
(ta2ia"dii, &!ls F 56;9min!t)
C"este"i ale tensi!nii a"te"iale
Res&i"atie difiila
se numeste in termeni medicali dis&nee si este un simptom frecvent intilnit in bolile cardiace dar poate
apare si in boli pulmonare, din sfera 678, anemii sau in situatii de obezitate sau lipsa de antrenament fizic
la persoanele deconditionate
poate fi de diferite grade, de la dispnee la efort mare, mediu pana la dispnee de repaus
in ceea ce priveste maladiile cardiace acest simptom este intilnit in insuficienta cardiaca, o boala cardiaca
in care inima nu mai are puterea necesara sa pompeze sangele oigenat de plamani in organism avand
drept consecinta lipsa oigenarii adecvate a tesuturilor si cresterea presiunii sangvine pulmonare
poate apare de asemenea si in cardiopatia ischemica
Edemele mem+"elo"
pot avea mai multe cauze cardiovasculare sau etracardiace
dintre a!-ele a"diae de edeme ale membrelor inferioare mentionam ins!fiienta a"diaa ongesti'a
cand de obicei edemele apar la ambele membre inferioare, in general progresiv si sunt legate de consumul
de sare
o alta cauza de edeme ale membrelor %inferioare sau superioare& este t"om+o-a 'enoasa %aparitia unui
cheag de sange in interiorul unei vene& care este de obicei unilaterala si in consecinta edemul va apare la
nivelul unui singur membru %inferior sau superior&
in aceasta situatie este important un diagnostic cat mai rapid pentru a se incepe tratamentul anticoagulant
necesar cat mai precoce, boala fiind asociata cu "is!l de t"om+oem+olie &!lmona"a %migrarea unui
fragment de tromb din sistemul venos in circulatia pulmonara
Cla!diatie inte"mitenta
acest simptom este determinat in general de li&sa i"iga"ii s!fiiente a m!s2ilo" de la ni'el!l
mem+"elo" infe"ioa"e a"e a&a"e initial la efo"t!l de me"s, ia" in a-!"i a'ansate si in "e&a!s
boala poarta numele de a"te"io&atie ate"osle"otia a mem+"elo" infe"ioa"e
Sim&tome ne!"ologie
in general aceste simptome sunt determinate de patologie neurologica cum ar fi aidente is2emie
t"an-ito"ii si aidente 'as!la"e e"e+"ale constituite care se impart la randul lor in accidente vasculare
ischemice si hemoragice
In'estigatii
E9: de repaus '2 derivatii
E$: de efort
analize uzuale complete de sange
monitorizare ambulatorie a E$: pe 2;-;# de ore %5olter E$: pe " canale&
monitorizare ambulatorie a E$: pe 2;-;# de ore %5olter E$: pe '2 canale&
ecocardiografie
monitorizare ambulatorie pe 2; de ore a tensiunii arteriale
radiografie cord-pulmon
spirometrie %masurarea volumelor si a capacitatii pulmonare&
ecografie 2oppler venos membre inferioare4 superioare
tomografie pulmonara cu substanta de contrast
ecografie 2oppler de artere membre inferioare sau superioare
arteriografie de membre inferioare
ecocardiografie transtoracica
ecocardiografie transesofagiana
monitorizarie ambulatorie 2; de ore a tensiunii arteriale si4sau a ritmului cardiac
PERICARDITA
pericardita este cauzata de o inflama"e sa! o infetie a &e"ia"d!l!i, sa!let!l s!+ti"e (mem+"ana)
a"e in'eleste inima
in acea regiune a&a"e o antitate mia de li2id, int"e st"at!"ile inte"ioa"e si ele e3te"ioa"e ale
&e"ia"d!l!i
de cele mai multe ori, cand pericardul se inflameaza, cantitatea lichidului dintre aceste doua straturi creste,
cauzand o ef!-i!ne &e"ia"dia %efuziune < presiune&
in cazul in care cantitatea lichidului creste rapid, efuziunea cauzata poate impiedica inima sa functioneze
in mod normal
aceasta afectiune este denumita tam&onada &e"ia"dia
Ca!-ele &e"ia"ditei
la copii, pericardita poate apare dupa :
o o interventie chirurgicala de reparare a defectelor cardiace congenitale %prezente la nastere&
o bolilor cardiace dobandite
o infectii %virale, bacteriale, fungice, parazitare&
o ranirea sau traumatisme ale cutiei toracice
o disfunctii ale tesutului conjunctiv, cum ar fi l!&!s!l e"itematos sistemi
Sim&tomele &e"ia"ditei
simptomele pot include:
d!"e"e in &ie&t care:
o poate fi simtita, in mod special, in spatele sternului iar, uneori, sub clavicula, gat si umarul
stang!
o este o d!"e"e as!tita, inte&atoa"e, in "egi!nea ent"ala sa! in &a"tea stanga a &ie&t!l!i,
a"e "este in tim& e o&il!l ins&i"a adan si, de o+iei, sade in a-!l in a"e o&il!l sta
in &iioa"e sa! se inlina in fata
fe+"a sa-!ta
i"ita+ilitate
o+oseala
&ie"de"ea a&etit!l!i
a"itmie
eista posibiltatea ca micutii sa nu poata descrie faptul ca simt o durere in piept sau sa eplice eact ceea
simt
!neo"i, sim&tome nes&eifie, !m a" fi i"ita+ilitatea, &ie"de"ea a&etit!l!i sa! o+oseala, 'o" fi tot
eea e o&il!l 'a &!tea des"ie
la consultatie se &ot a!-i s!netele ano"male ale inimii, ce se produc atunci cand membranele
pericardului sunt iritate
testele &ent"! diagnostia"ea &e"ia"ditei &ot inl!de4
teste de sange - acestea sunt facute pentru a evalua gradul de inflamare!
"adiog"afie to"aia - un eamen medical in care se folosesc raze = pentru producerea unor imagini
ale organelor interne, oaselor si ale tesutului!
eoa"diog"afia - procedura pe baza ultrasunetelor ce evalueaza structura si functionarea inimii, in
care sunt folosite sunete, pentru a produce o filmare a inimii si a valvelor acesteia!
elet"oa"diog"ama - un eamen medical simplu prin care este detectata si inregistrata activitatea
electrica a inimii!
T"ata"ea &e"ia"ditei
T"atament!l s&eifi &ent"! &e"ia"dita 'a fi sta+ilit de medi in f!ntie de4
varsta copilului, starea generala de sanatate si istoricul medical
etinderea bolii
cauza bolii
gradul de tolerare pentru anumite medicamente, proceduri sau terapii
T"atament!l &oate inl!de4
>edicamente, cum ar fi analgezicele, antiinflamatoare si antibiotice
0nterventii chirurgicale
INSUFICIENTA CARDIACA CRONICA LA COPIL
este !n sind"om lini dato"at ina&ait./ii inimii de a asig!"a de+it!l i"!lato" neesa" ati'it./ii
meta+olie tis!la"e sa! asig!"a"ea aest!i de+it ! &"e/!l !no" &"esi!ni diastolie e3esi'e!
Ca!-ele ICC la f.t
o anemie se'e".
o +oala 2emoliti.
o a"itmii %tahicardie supraventricular, bloc .? complet&, suprancrcare cu volum %insuficien@a
valvelor .?, fistule arterio-venoase, nchiderea prematur a foramenului ovale&
o mioa"dit.
o a"diomio&atii
o t"om+o-a 'aselo" o"ona"e!
La s!ga"
s!&a"aGna"a"e de 'ol!m %sunt la nivelul vaselor mari - trunchi arterial comun, fereastra
aortopulmonar, Aunt la nivelul ventricular - 2B?, ventricul unic, canal .? complet&
0!nt la ni'el!l at"ial 1 "et!" 'enos &!lmona" total anormal fr obstruc@ie- malforma@ii arterio-
venoase %hemangioame&-
disf!n/ie mioa"di. %fibroelastoza endocardic, miocardit, cardiomiopatie dilatativ primar,
originea arterei coronare stngi din pulmonar, calcinoza coronarelor, chirurgia pe cord deschis, hipo-
Ai hipertiroidism, septicemie&!
La o&il 0i adolesent
cardiopatii congenitale neoperate
apari@ia unor insuficien@e valvulare datorit dilatrii cavit@ilor
apari@ia sindromului Eisenmenger, suprapunerea unei tahiaritmii-
cardiopatii congenitale operate %insuficien@ valvular, Aunturi aortopulmonare importante operate
paliativ&
cardiopatii dobndite - febra reumatismal acut, cardita acut
Ta+lo! lini
semne di"ete de afeta"e a &e"fo"man/ei mioa"die
o cardiomegalie, accentul zg 00 la .+, ritm de galop, suflu sistolic de insuficien@ tricuspidian sau
insuficien@ mitral functional, puls paradoal alternativ diminuat, tahicardie, incetinirea creAterii,
deficult@i in alimentatie, deficit ponderal
semnele de ongestie 'enoasa sistemia
o hepatomeglie, turgescen@a venelor jugulare, creAterea ponderal paradoal %prin retentie
hidrosalin, oligurie&, edeme periorbitale, hidrotorace, ascit 1 anasarca tardiv
sind"om!l de+it!l!i a"dia mi
o astenie generala, scderea capacit@ii musculare la efort, scderea memoriei, tulburari de dispozitie
psihic, insomnie, oligurie, nicturie
semne de ongestie &!lmona".
o semne de detres respiratorie, bti ala aripilor nazale, geamt, tiraj, dispnee la efort, dispnee
paroistic nocturn , tus cronic, raluri, semne de obstructie, Cheezing, raluri umede, cianoz de
tip central
s2im+a"i i"!lato"ii: /. %membre superioare si inferioare&, puls - amplitudine, culoare si temperatura
etramitatilor!
E3&lo"a"i &a"alinie
R3 CT, ECG, E2oCG ! e3amen Do&&le" olo"
E3amene de la+o"ato" obligatorii: 5b, 5t, hematii, leucocite, formula leucocitara, ?B5, +$7,
ionograma serica %Da, 9, >g si $a&, parametrii acidobazici %p5, 5$6"& si gazele sanguine %p62,
p$62&
Teste +io2imie: acidul uric in ser , hormonii glandei tiroide /" si /;, /B5, peptidele natriuretice,
glicemia, ureea si creatinina, urograma, biomarcherii necrozei miocardului %creatinina, $E9, fractia
>1, 825, fr! ', troponina'&!
T"atament!l4
O+ieti'ele4
'! Ree2ili+"a"ea 2emodinami.
6# P"e'eni"ea om&liatiilo"
7# Mentine"ea st."ii de e2ili+"!
Mas!"i gene"ale4
o O3igenote"a&ie F dupa ecluderea cardiopatiilor congenitale ductodependente, unde
administrarea de oigen duce la inchiderea canalului arterial
o Seda"e
o Men/ine"ea 2emato"it!l!i
o Com+ate"ea fe+"ei si 2i&ote"miei
o Co"e/ia aido-ei, 2i&ogliemiei, 2i&oaliemiei, 2i&omagne-iemiei
o Anti+iotiote"a&ie
o Ventila/ie meania!
T"atamente lasie4
Glio-ide a"diae F 2igoina, digitalizare: (,(25-(,(5 mg4Gg n dependen@ de vrst- doza de
ntre@inere: '4" - H -'45 din doza de digitalizare per os
Di!"etie %furosemid '-" mg4Gg, hidrochlorthiazid, spironolacton'-; mg4Gg&
In2i+ito"ii en-imei de on'e"sie ai angioten-inei %captopril (,' F (,Img4Gg, ma 2-; mg4Gg, la fiecare #
ore, enalapril (,' F (,5 mg4Gg n '-2 prize&
Ad"eno+loante
Vasodilatatoa"e 'enoase %nitroglicerina&, vasodilatatoare arteriale %nifedipina&, vasodilatatoare mite
% hidralazina&

COLAPS VASCULAR
se intelege prin ins!fiienta i"!lato"ie &e"ife"ia a!ta, acea stare ce pune in pericol viata
copilului datorita de-e2ili+"!l!i s!"'enit +"!s dint"e 'ol!m!l sang!in i"!lant si &at!l sa!
'as!la"
acest sindrom apare ca o tulburare circulatorie grava, care, datorita prabusirii ei, angajeaza mari
dificultati mai ales in irigarea tisulara periferica, punind in pericol functiile vitale si respectiv viata
copilului
colapsul, a semnifiatie linia, se insoteste de
o sade"ea &ana la &"a+!si"ea totala a tensi!nii a"te"iale ! de&"ima"ea &"of!nda a
f!ntiilo" 'itale
o sta"ea de &"ost"atie ! &ie"de"ea sta"ii de onstienta
o o 2i&o3ie tis!la"a gene"ali-ata, a carei gravitate impune o prompta corectare
ins!fiienta i"!lato"ie &e"ife"ia a!ta fae &a"te din "ind!l ma"ilo" !"gente
se intilneste "elati' f"e'ent in o&ila"ie, din &e"ioada de no!1nas!t 2ia", ea o manifesta"e
ag"a'anta si "a&id instalata in !"s!l !no" 4
o sta"i to3i1infetioase se'e"e
o a !no" des2id"ata"i ma"ate din !"s!l +olii dia"eie sa! al !no" t!l+!"a"i meta+olie
g"a'e
o in !"s!l !no" sta"i 2emo"agie sa! &ie"de"i &lasmatie de di'e"se a!-e
o in !"s!l !no" "as&!ns!"i im!nologie de ti& anafilati
o a !"ma"e a !no" &e"t!"+a"i ne!"ologie
o in onditiile dete"minante ale !no" fato"i a"diogeni sa! de alta nat!"a#
&"imele manifesta"i &"in a"e se an!nta s!nt:
o &aloa"ea, setea si sta"ea de agitatie
o dupa care copilul de'ine onf!- si din ce in ce mai putin prezent in mediul sau
o ca apoi sa urmeze sta"ea omatoasa
o no!1nas!t!l &"e-entind de la ine&!t o sta"e leta"gia
o de+!t!l &oate fi +"!s, da" n! g"a', asa cum se intimpla cel mai ades in colapsul de relaare,
cand copilul devine a&ati, &ast"ind!1si insa sen-o"i!l, t"ans&i"a m!lt, teg!mentele n!
s!nt atit de "ei, ia" &!ls!l !neo"i este "a", tensi!nea a"te"iala &"e-entind 'alo"i sa-!te
&e seama elei diastolie
o alteori de+!t!l +"!s &oate fi +"!tal si g"a', aparind odata cu manifestarile clinice ale bolii
de baza, ca in formele paralitice primitive
o ola&s!l se mai &oate instala si lent, &"og"esi', la ite'a o"e sa! -ile de la debutul bolii
determinante si sa evolueze de la forma compensata la cele decompensate si ireductibile
in fo"mele om&ensate
tegumentele sunt in general &alide, !mede si "ei, insotindu-se de o iano-a dis"eta
&e"io"ona-ala si la ni'el!l !ng2iilo"
in contrast cu temperatura lor mult scazuta, copilul este febril, chiar hipertermic, temperatura
intrarectala punind in evidenta aceasta diferenta
el prezinta o ta2i&nee aent!ata, insotita de +atai ale a"i&ilo" nas!l!i, precum si o ta2ia"die
! &!ls ina +ine +at!t, tensi!nea a"te"iala fiind no"mala sa! &!tin modifiata
pe masura ce starea de soc evolueaza, e3t"emitatile se "aes si de'in ianotie, ma"mo"ate,
'asele se ola+ea-a, iar &!ls!l aele"ind!1se de'ine im&e"e&ti+il, tensi!nea a"te"iala sade,
&"a+!sind!1se
abdomenul este meteorizat, cu un perete hipoton, &oli&neea se aent!ea-a, iar "es&i"atia de'ine
s!&e"fiiala
copilul este olig!"i si a&oi an!"i
el isi &ie"de sta"ea de onstienta, int"ind !"ind in oma
o so!l 2emo"agie im&!ne4
pentru !m&le"ea &at!l!i 'as!la", administrarea in perfuzie a singelui izo-grup, izo-7h si numai
in lipsa lui sau a celui cu grup 6 si 7h negativ se recomanda plasma sau inlocuitorii ei
concomitent se vor om+ate fato"ii dete"minanti ai sind"om!l!i 2emo"agie, fie ca sint
traumatici, fie ca originea lor este legata de tulburarea crazei sanguine
&o-itiona"ea o&il!l!i ! a&!l !so" o+o"it si &iioa"ele "idiate
o3igenote"a&ia, inal-i"ea
mas!"i gene"ale &"i'ind &"e'eni"ea sa! om+ate"ea infetiilo"
AFECTIUNI DIGESTIVE
:OALA DIAREICA ACUTA
12. se defineAte ca fiind "e0te"ea n!ma"!l!i de sa!ne 0i9sa! s.de"ea onsisten/ei aesto"a
12. < epresia clinic major a tulburrii transportului apei Ai electrolitilor la nivelul tubuliui digestiv,
inclusiv a proceselor de absorb@ie Ai secre@ie a acestora!
A# Ca!-e dete"minante
1. Infeciile:
enterale
bacteriene %Bhigella, Balmonella, E!$oli, Btafilococ, Jersinia, v! 5oleric, clostridium&
virale %enterovirusuri, adenovirusuri, rotavirusuri, coronavirusuri&
parazitare %amoebiaza, 8amblia intestinalis, ascaridiaza, Entamoeba histolitica&
parenterale %secundare& septicemii, infec@ii urinare, otita medie, pneumonii etc!
2. Boli inflamatorii ale intestinului: enterocolita necrotizanta a nou-nascutului, enterocolita
pseudomembranoas, colita ulcerativ, boala $rohn, boala Kipple-
3. Cauze anatomice (mecanice): fistule, status post gastrectomie, boala 5irschprung, sindrom de intestin
scurt!
4. Bolile pancreasului si/sau ficatului: mucoviscidoza, atrezia de cai biliare, hepatita cronic, ciroza hepatic,
. Cauze !ioc"imice: celiachia, deficit de dizaharidaze, acrodermatita enteropatic etc!
#. $eficite imune: deficit selectiv de 0g., hipogamaglobulinemia, hipoplazia timic-
%. Boli endocrine: hipertiroidismul, boala .ddison, hipoparatiroidism-
&. 're(eli alimentare:
cantitative %supra- sau subalimenta@ia&
calitative %dilu@ii incorecte de lapte, ecese unilaterale, fructe cu propriet@i laative&
). *actori alergici: alergia la proteinele laptelui de vac, alergie la ovalbumin!
). $istrofia
1+. Iatrogen,: prin antibioterapie oral timp ndelungat %.mpicilin, Deomicin, /etraciclin&!
Ta+lo!l lini
$e!utul poate fi:
lent, precedat de:
o anoreie, agita@ie, stagnare ponderal
brusc, n plin stare de sntate, prin:
o scaune diareice, frecvente, lichide sau de consisten@ modificat L elemente patologice %mucus,
puroi, snge&
-erioada de stare!
Sim&tomatologia lini. &oate fi g"!&at. Gn 4
.indromul digesti/ caracterizat prin:
o sa!ne dia"eie %I-#4zi, muco-grunjoase, verzui sau maronii, adesea cu halou apos, emise n jet&, urt
mirositoare %miros acid cnd predomin procesul de fermenta@ie sau miros putrid cnd predomin procesul
de putrefac@ie&-
o '."s.t!"ile, nu sunt obligatorii, pot preceda sau nso@i celelalte simptome de boal, legate sau nu de
alimenta@ie, de regul sunt emise n jet
o olii a+dominale %la sugar se manifest prin @ipt&
o meteo"ism a+dominal
o tenesme asociate sau nu cu prolapsul de mucoasa anal, apar de regula in diarei produse de bacterii
enteropatogene
o e"item!l fesie" este prezent in diareile sugarului care evolueaz cu un numar mare de scaune acide %p5
M5,5& Ai care indic asocierea la procesul patologic a malabsorb@iei dizaharidelor N
-erioada de stare!
afectarea st,rii generale4
o s.de"ea a&etit!l!i
o sta"ea gene"al. &oate fi infl!en/at. Gn ".! %n formele medii sau severe de boal&, aspectul bolnavului
putnd fi mai mult sau mai pu@in suferind
o fe+"a n! este o+ligato"ie, dar atunci cnd se ntlneAte nc de la debut poate fi consecin@a unui sindrom
acut de deshidratare
o t!l+!"."i ne!"o1'egetati'e: paloare, transpira@ii
o on'!lsiile apar n mod obiAnut la debutul dizenteriei Ai mai rar la debutul diarei provocate de Balmonella
o infe/ii a!te de .i "es&i"ato"ii onomitente a&a" la de+!t!l :DA &"o'oate de "ota'i"!s 0i de
S2igella!
Diagnosti!l etiologi al diareei infec@ioase este ob@inut in principal prin studiul specimenului fecal, folosind:
o !lt!"i +ate"iologie
o !lt!"i 'i"ale sau
o eaminarea directa cu microscopul electronic a particulelor virale Ai identificarea antigenelor agentului
patogen %virusuri, bacterii, parazi@i sau toine&
o e3amen!l o&"o&a"a-itologi se poate efectua n mod uzual tot din specimenul de scaun, n laboratoarele
Oclasice3
o identifia"ea "ota'i"!s!"ilo": microscopia cu imunofluoroscen@ sau testul E80B. %Gitul 7otazPme&,
care ns poate da rezultate fals pozitive sau fals negative
o o&"oitog"ama4 tehnic uzual care stabileAte un diagnostic prezumptiv n diareea infec@ioas ca urmare
a eamenului microscopic al scaunului- se vor observa Ai leucocitele +>D Ai eritrocitele!
$iferenierea 0ntre dizenterie (i colita ulcerati/, :
o 2ou aspecte diferen@iaz dizenteria de un atac acut de colit idiopatic ulcerativ:
coproculturi pozitive pentru germeni patogeni Ai
evolu@ia autolimitat fr recdere!
Qnc de la debut este necesar diagnosticul diferen@ial ntre diferitele forme etiologice %virale,
bacteriene, parazitare, parenterale& dar Ai cu falsele diarei %diareea postprandial, diareea prin greAeli
alimentare, diareea tranzitorie a nou-nscutului&!
T"atament
RrmreAte reechilibrarea hidroelectrolitic Ai administrarea unei terapii antiinfec@ioase atunci cnd este cazul!
a. 1ratamentul dietetic
are ca obiectiv un repaus digestiv de scurt durat, dar suficient pentru Orefacerea* enterocitului!
Be administreaz concomitent cu medica@ia antidiareic, avnd o durat de 5-, zile, interval n care
boala se vindec n majoritatea cazurilor!
0mportan@a dietei este major n tratamentul unei diarei acute la sugar Ai copil mic, deoarece n absen@a
ei nu se poate ob@ine vindecarea, chiar n condi@iile unei medica@ii antidiareice corecte!
2ieta se instituie ct mai repede, utiliznd calea oral Ai parcurge urmtoarele etape:
$ieta (pauza) "idric,
a"e a so& &!ne"ea t!+!l!i digesti' Gn "e&a!s, de a mpiedica hiperperistaltismul Ai de a corecta
deficitul hidroelectrolitic!
durata este de 56168 o"e,
const din suprimarea temporar a alimenta@iei, care este nlocuit cu:
Gesol %Da$l ",5g- Da5$6" 2,5 g- 9$l ',5g- :lucoz 2(g& ce se suspend ntr-un litru de ceai
%de ment sau muAe@el& sau ap fiart Ai rcit!
ceai glucozat 5S,
amestec de: 24" glucoz 5S T '4" ser fiziologic!
cantitatea administrat este adaptat vrstei sugarului, dar se poate da Ai la 3cerere3 dac pacientul are
senza@ie de sete sau este n iminen@ de deshidratare!
n formele uAoare Ai medii de deshidratare: 5H; B 6;; ml 9 ?g 9 -i Gn I15; mese 9 -i, pentru a asigura
ra@ia de ntre@inere Ai pierderile,
n formele severe rehidratarea se face pe cale parenteral prin p!e!v!
$ieta de tranziie
scop: a+so"+/ia to3inelo", dimin!a"ea &e"istaltism!l!i si a i"ita/iei m!oasei intestinale, a&o"t de
a&. 0i s."!"i mine"ale-
urmeaz dup dieta hidric avnd o durat de 56168 o"e-
const n administrarea unor alimente bogate n celuloz cu fibre fine %pectine&, cu o valoare caloric
redus, motiv pentru care se completeaz cu 5S glucoz!
alimentele utilizate sunt:
decoct de orez "S n primele 2 luni de via@ Ai 5S dup 2 luni,
mucilagiu de orez "S n primele ; luni Ai 5S dup vrsta de ; luni,
sup de morcovi "(-5(S %ecep@ie prima lun de via@&,
cantitatea este de 5@; B 5H; ml 9 ?g 9 -i, Gn f!n/ie de 'J"st.
2ealimentarea
!"m."e0te "eint"od!e"ea Gn alimenta/ie a t!t!"o" &"ini&iilo" n!t"iti'e neesa"e &ent"! a
asig!"a "e0te"ea 0i de-'olta"ea no"mal. a s!ga"!l!i!
+rincipiile realimentrii trebuie respectate pentru a nu se depAi toleran@a digestiv:
introducerea laptelui se va face progresiv cu creAterea cantit@ii de lapte de maim 2(-"(
ml4mas4zi, pn se ajumge la 2(( ml4mas- laptele folosit va fi cel utilizat anterior
mbolnvirii-
la sugarul cu vrsta peste ; luni se vor introduce progresiv mesele de diversificare %supa Ai
pireul de legume, masa de fructe Ai finosul n lapte&-
durata realimentrii nu trebuie s depAeasc ;-5 zile, aceasta fiind ncheiat la ,-# zile de la
nceperea terapiei dietetice!
8a sugarii cu vrst mai mare de I-, luni realimentarea se poate face Ai cu preparate de lapte dietetic la
care se asociaz: finos n ap %orez, gris&, brnz de vaci, carne miat, sup de zarzavat!
!. 1ratamentul medicamentos etiologic
in diareile de cauz parenteral este necesar tratamentul afec@iunii care a generat apari@ia bolii diareice
acesta va fi orientat n func@ie de etiologie, contetul epidemiologic Ai starea clinic!
in :DA !0oa"e este suficient un de-infetant intestinal: Baprosan '( mg4Gg corp4zi timp de 5 zile
sau o argil terapeutic de tip Bmecta %' plic4an de vrst 4zi& care fieaz gazele digestive, reduce
hipersensibilitatea intestinal Ai normalizeaz tranzitul intestinal!
Qn 12. de gravitate medie, la care se suspicioneaz o etiologie infec@ioas, se administreaz:
Eurazolidon 5-# mg4Gg corp4zi timp de 5 zile
Qn formele grave, se administreaz n func@ie de etiologie .cid nalidiic per os Ai .mpicilin
parenteral sau $loramfenicol "(-5( mg4Gg corp4zi per os!
1ratamentul medicamentos
Etiologi
Anti+ioti!l "eomandat info"mele sim&tomatie de
+oal.
Bhigella
.mpicilina 5(-'(( mg4Gg4zi, la I ore p!o! - 5 zile
/>+-B>= - '( mg4Gg4zi, />+ Ai 5( mg4Gg4zi, 5 zile
$lostridium difficile
>etronidazol 2( mg4Gg4zi, la # orc, ,-'( zile p!o!
?ancomicin 2( mg4Gg4zi,la I ore, ,-'( zile, p!o!
2iareea cltorilor
%E+E$,
E.ggE$Ai 2.E$ la
sugari-
E0E$&
$iprofloacin "( mg4Gg4zi, la '2 ore, " zile, p!o!
/>+-B>= ca la Bhigella
Eebra tifoid $loramfenicol ;( mg4Gg4zi la I ore, i!v! sau p!o! , '; zile
5olera /etraciclin ;( ing4Gg4zi, la I ore, 2 zile
Balmonella %cazuri
atipice&
.mpicilina 5(-'(( mg4Gg4zi, la I ore, '(-'; zile p!o! sau i!v!
/>+-B>= - # mg4Gg4zi, la '2, '; zile
.mebiaza >etronidazol "( mg4Gg4zi, la # ore, '( zile p!o!
:iardiaza >etronidazol '(-2( mg4Gg4zi, la # ore, 5 zile p!o!
$ampPlobacter Eritromicin ;( mg4Gg4zi, la I ore, , zile p!o!
EPEC: E! coli enteropatogen- DAEC: E! coli difuz aderent- EIEC: E! coli enteroinvaziv-
E<EC4 E! coli enterohemoragic- ETEC: E! coli enterotoigen- EAggEC: E! coli enteroagregant!
c. 1ratamentul patogenic presupune administrarea de medicamente :
care amelioreaz motilitatea intestinal: 9aolin-pectin-
adsorbante: Bmecta ' plic4an de vrst 4zi care realizeaz o citoptrotec@ie digestiv pe tot tractul
digestiv-
ameliorarea microflorei intestinale cu preparate de tipul: Enterolactil, 1actisubtil!
d. 1ratamentul simptomatic
antitermice
.spirin "(-5( mg 4 Gg corp4zi,
+aracetamol ;(-#( mg 4 doz la sugar, '(-'5 mg 4 Gg corp, la ; ore %peste ' an&,
sedative %Eenobarbital "-5 mg 4 Gg corp 4 zi&,
vitamine!
E'ol!/ia
Qn formelor uAoare Ai medii, n absen@a complica@iilor Ai n urma tratamentului corect instituit evolu@ia
este favorabil cu vindecare n , zile!
SINDROMUL DUREROS A:DOMINAL RECURENT
D!"e"ea a+dominal. "e!"ent. este a"ate"i-at. &"in el &!/in 7 e&isoade d!"e"oase, a&."!te
Gnt"1!n inte"'al de 7 l!ni#
Bindromul dureros abdominal cronic este frecvent la copii, reprezentnd '( S din consulta@iile
acordate preAcolarilor Ai Acolarilor!
8a copii sub 2 ani, acest simptom este frecvent asociat cu o cauz organic, dar, n situa@ia copiilor mai
mari, cauza organic apare doar n '(S din cazuri!
N! a fost des"is Gn. !n meanism fi-io&atologi la" al sind"om!l!i d!"e"os a+dominal
"e!"ent la o&il#
Fo"me linie
A# D!"e"ea a+dominal. "e!"ent. de a!-. f!n/ionat.
este o durere a crei cauz specific structural, infec@ioas, inflamatorie sau biochimic nu a
putut fi determinat prin mijloacele de investigare!
?rsta mai frecvent afectat este ntre #-'5 ani!
Bub 2 ani, durerea este mai frecvent de natur organic!
.ceAti copii au !n om&o"tament &si2ologi &a"ti!la" %sunt descriAi ca neadapta@i, n compara@ie cu
ceilal@i- la Acoal sunt fie foarte capabili, fie cu probleme de Acolarizare&! Ei sunt timizi, anioAi sau agita@i!
Ca!-e de d!"e"i a+dominale f!n/ionale 4
Colicile sugarului
o apar n primele " luni de via@, ca "e&etate "i-e de &lJns 0i agita/ie, determinate probabil de
dureri abdominale recurente
o de+!t +"!s, d!&. fiea"e mas., n fiecare zi, fr s antreneze modificarea strii generale a
sugarului
o s!nt ag"a'ate de !tili-a"ea !no" &"e&a"ate de la&te &"af cu con@inut crescut n lactoz
o sunt nso@ite de meteo"ism a+dominal 0i se almea-. d!&. emisia de sa!n
o a!-e4 ae"ofagia prin eroare de tehnic, orificiul tetinei incorect dimensionat, neridicarea
sugarului n pozi@ie vertical imediat dup mas, pentru a uAura eructa@ia, subalimenta@ia sau
supraalimenta@ia, alergia gastro-intestinal
*o!ia de (coal, sau teama de a merge la Acoal
o se manifest. Ia o&iii 2i&e"&"ote,a/i, de&enden/i de &."in/i pentru care Acoala reprezint o
ruptur de mediul familial
3igrena a!dominal,
o d!"e"ea a+dominal. "e!"ent. asoiat. ! efalee sa! mig"en.
o istoricul bolii copilului eviden@iaz o secven@ caracteristic: cefalee - dureri abdominale -
vrsturi - somn - trezire dat durere Ai cu senza@ia de foame
4pilepsia a!dominal,
o durerea abdominal poate constitui o aur a crizelor majore de epilepsie sau poate fi unica
manifestare a acestei boli
Constipaia cronic,
o survine n copilrie, cu o frecven@ de ;-"(S
o poate fi o constipa@ie rectal, realizat prin blocarea voluntar a contrac@iilor de epulzare
rectal, sau legat de greAeli educative! /ratamentul este dietetic Ai educativ
o constipa@ia dat de un colon spastic reprezint ,# S din cazurile de dureri abdominale
recurente la copil!
:# D!"e"ea a+dominal. "e!"ent. de a!-. o"gani. < '(S din cazurile cu dureri abdominale cronice la
copil!
?rsta la care apare cu maimum de frecven@ se situeaz ntre " si 5 ani! .re un a"ate" oliati', fiind
cu localizare variat, alta dect cea ombilical sau periombilical!
Be asociaz cu stagnare ponderal Ai4sau statural! Qn antecedentele personale lipsesc manifestrile de tipul
colici abdominale, pavor nocturn sau enurezis, pe care le gsim la copiii cu dureri recurente de cauz
func@ional!
.namnez familial este negativ pentru migrene, nevroze sau tulburri gastrointestinale!
Diagnosti &o-iti'
Anamne-.
o caracterul durerii %arsur, lovitur de pumnal&, severitatea, localizarea, iradierea, durata, frecven@a,
ritmicitatea, factorii agravan@i Ai factorii care produc ameliorarea!
o vrsta ne permite o eAalonare a etiologiilor posibile!
o copilul mic arat aproape ntotdeauna regiunea ombilical, n timp ce la copilul mare localizarea
durerii este mai precis, putndu-ne orienta mai bine asupra etiologici sale:
o dureri epigastrice - ulcer gastric sau duodenal
o dureri subcostale cu iradiere scapular dreapt - patologie vezicular sau hepatic!
o dureri lombare cu iradiere spre rdcina membrelor inferioare - colic renal
o dureri n fosa iliac dreapt - apendicita cronic
T"atament
2ac anamneza, eamenul fizic Ai testele de laborator4paraclinice nu eviden@iaz o cauz organic, se
se asigur copilului Ai familiei s!&o"t &si2ologi 0i, 2ia" &si2iat"i %la nevoie&, se administreaz %la nevoie&,
antis&astie, se combate constipa@ia printr-un "egim alimenta" ade'at 'J"stei!
PARADITODELE INTESTINALE
Cele mai f"e'ente +oli &a"a-ita"e intalnite la o&ii s!nt4
o Gia"dio-a %determinata de :iardia lamblia F parazit intestinal, care produce boala numita giardiaza sau
lambliaza, caracterizata de stare de greata, lipsa poftei de mancare, dureri abdominale etc&!
o O3i!"o-a F &a"a-ito-a intestinala produsa de oiuri %viermi cilindrici mici, care se localizeaza in zona
anala si produc mancarimi intense&!
o Asa"idio-a %determinata de .scaris lumbricoides& - limbricii!
8a acestea se mai adauga, dar cu o incidenta mult mai scazuta, si alte parazitoze: tenia, to3o&lasmo-a,
t"i2oefalo-a, to3oa"o-a, 2imenole&ido-a, 2idadido-a, tenia-a, et#
Sim&tome
o pierderea pofetei de mancare sau foame eagerata
o diaree
o greata
o dureri abdominale, uneori destul de acute, localizate intr-o anumita regiune %cateodata -durerile apar in
timpul mesei, astfel incat copilul poate refuza sa mai manance&
o anemie cu paloare intensa
o somn agitat
o scadere in greutate si stoparea cresterii copilului %daca parazitarea este de lunga durata si netratata&
o mancarimi % prurit & anale in cazul oiurilor!
T"atament!l &a"a-ito-elo" intestinale
Mas!"i de &"e'eni"e si om+ate"e a &a"a-ito-elo" intestinale4
o >asuri generale de igiena: curatenie, aerisirea incaperilor
o Eolosirea de olite individuale si dezinfectia regulata a acestora si a toaletelor
o /ransportul, pastrarea si preparea alimentelor in conditii de stricta igiena
o Bpalarea fructelor si zarzavaturilor %pe care se pot depune paraziti, chisturi, oua& inainte de refrigerare si
inainte de consumare
o 8enjeria de pat si de corp a copiilor bolnavi va fi spalata prin fierbere si calcata
o >asuri de igiena corporala %insusite si de copii, chiar de la varste foarte mici&: spalatul pe maini inainte de
fiecare masa, taierea regulata a unghiilor, etc!
o /ratarea corecta a celor din anturajul copilului si din colectivitate %gradinita, cresa scoala& indiferent daca
prezinta simptome sau nu!
2intre preparate, afar de Met"onlda-ol sa! Fasig%n, de care am mai amintit, sunt deja bine cunoscute Ai
marelui public preparate ca Nematoton!l, Ve"migal!l, Dea"is!l, Ve"mo3!l!
D!&. t"atamente, !neo"i 2ia" de o sing!". -i (!m este Gn s&eial a-!l Nilosamidei
administ"at Gn tenia-e, al Dea"is!l!l Gn asa"idio-. sa! al Fasig%n!l!i Gn t"i2omonia-a 'aginai.), se
o+/in adeseo"i "e-!ltate din ele mal +!ne#
Du chiar o noutate constituie n prezent Al tratamentul medicamentos care se ncearc de zece ani n
hidatidoza %2ist!l 2idati sa! e2inooo-a&, boal considerat Ai astzi ca fiind Oprin ecelen@3 de
rezolvare numai 2i"!"gial.!
/ratamentul cu Me+enda-ol (Ve"mo3) 0i mai ales ! Al+enda-ol administrat n doze zilnice mari %'
U2 g& fi pe perioade lungi, efectuat n unele @ri, a dat rezultate ncurajatoare!

<EPATITA VIRALA
Cel mai des, +oala 2e&atia este a!-ata de !n!l dint"e ei t"ei 'i"!si4
a. virusul hepatitei .
!. virusul hepatitei 1
c. virusul hepatitei $
0n unele cazuri rare, 'i"!s!l E&stein :a"" %care provoaca mononucleoza& poate, de asemenea,
provoca hepatita prin inflamarea ficatului!
<e&atita A
8a copii, cea mai intalnita forma de hepatita este hepatita . %numita de asemenea hepatita infectioasa&!
.ceasta forma este cauzata de virusul hepatitei . %5.?& a"e se t"ansmite &"in mate"iile feale ale
&e"soanelo" infetate!
>ateriile fecale infectate cu acest virus pot fi prezente in cantitate mica in mancare sau pe obiecte
%cum ar fi scutecele&!
5epatita . poate fi o infectie usoara, este foarte posibil ca unele persoane sa nu constientizeze ca au
avut vreodata aceasta boala!
2e fapt, desi testele medicale arata ca un procent de ;( S din populatia urbana a avut hepatita ., doar
5 S dintre acestia au avut simptome de boala!
Afeti!nea este de s!"ta d!"ata si n! &"o'oaa +oli "onie ale fiat!l!i#
<e&atita :
<e&atita : %numita de asemenea, ser hepatic& este cauzata de virusul hepatitei %51?&! 51? poate
cauza un spectru larg de simptome pornind de la sta"e gene"ala &"oasta &ana la +oala "onia a fiat!l!i
a"e &oate d!e in final la cancer "epatic.
HBV se transmite prin:
o fluide infectate ale organismului, precum sangele, saliva, sperma, fluide vaginale, lacrimi si urina-
o contaminare in cadrul unei transfuzii de sange %cu sange infectat cu virus&-
o folosirea unor ace contaminate sau seringi la injectarea de droguri5
o relatii seuale cu o persoana contaminata cu 51?-
o transmiterea infectiei de la mama la copiii ei nou-nascuti!
Bunt patru medicamente care sunt permise pentru a fi folosite la adultii cu hepatita 1, dar deocamdata
nu s-a stabilit stiintific daca pot fi utilizate si in tratamentul copiilor!
<e&atita C
?irusul hepatitei $ se t"ansmite &"in ontat di"et ! sangele !nei &e"soane infetate!
Bimptomele virusului hepatitei $ pot fi foarte asemanatoare cu cele ale hepatitei virale . si 1!
6ricum, infectia cu 5$? &oate &"o'oa +oli "onie ale fiat!l!i, care duc in ultima instanta la
transplantul de ficat, fiind chiar principala cauza de transplant!
Vi"!s!l 2e&atitei C se &oate t"ansmite &"in4
o folosirea in comun a acelor pentru injectarea de droguri-
o folosirea unor ustensile nesterilizate in procesul de tatuare al corpului sau Opiercing*-
o transfuziile de sange contaminat-
o transmiterea de la mama la nou-nascut-
o contactul seual %desi aceastea este mai putin posibila&!
5epatita $ constituie de asemenea o amenintare frecventa in ent"ele de diali-a!
7ar, persoanele care locuiesc cu un purtator al virusului pot contacta boala prin folosirea in comun a
obiectelor care contin urme de sange infectat, precum aparatul de ras sau periuta de dinti!
$iagnostic 6 simptome
5epatita, in stadi!l ini&ient, poate cauza simptome asemanatoare gripei, incluzand:
o stare de rau general %o senzatie generala de rau&-
o febra, dureri musculare-
o pierderea apetitului, greata, varsaturi, diaree-
o icter %o ingalbenire a pielii si a albului ochiilor&!
Ulte"io"
o icter-
o respiratie urat mirositoare, amar in gura-
o urina inchisa la culoare sau de Oculoarea ceaiului*, scaune %materie fecala& albicioase sau de Oculoarea
argilei*
o confuzie sau somnolenta etrema-
o eruptie cutanata, mancarimea pielii-
T"atament
$and simptomele sunt severe sau testele de laborator arata deteriorarea ficatului, poate fi uneori
necesar ca hepatita sa fie tratata in spital!
N! e3ista mediamente a"e sa t"ate-e 2e&atita A, deoa"ee este o infete &e te"men s!"t a"e se
'indea de la sine#
<e&atita : &oate fi !neo"i t"atata &"in mediamentatie!