I.

2 GRADUL DE MATURIZARE NECESAR DECOFRARII

BETONULUI TURNAT IN PERETI


A.GENERALITATI

Sunt numeroase cazurile in care este necesar sa se cunoasca ce
rezistenta a atins un beton dupa un anumit interval de timp de la punerea sa
in lucrare astfel incat, atunci cand elementul de beton este supus la anumite
actiuni fizico-chimice, rezistentele finale ale lui sa nu fie afectate in mod
defavorabil.
Astfel se pot da cateva exemple mai semnificative:
1.In conditiile de timp friguros, temperaturile negative nu vor produce
deteriorari elementului, daca acesta a atins un nivel critic de intarire, care se
stabileste in procente (minime) fata de marca betonului, in functie de
raportul apa-ciment si are urmatoarele valori:
-18% din marca pentru A/C = 0.4
-25% din marca pentru A/C = 0.5
-31% din marca pentru A/C = 0.6
-36% din marca pentru A/C = 0.7
2.In cazul decofrarii elementului de beton, cofrajele se pot indeparta
numai dupa ce betonul a atins o rezistenta minima de :
-2.5 N/mmp - pentru partile laterale ale cofrajului
-70% fata de clasa pentru fetele inferioare la placi si grinzi, cu
deschidere de maximum 6.0 m
-85% fata de clasa pentru fetele inferioare la placi si grinzi cu
deschiderea de minimum 6.0 m
3.In cazul elementelor precomprimate, transferul (transmiterea
precomprimarii asupra betonului) se poate realiza numai daca rezistenta
minima a betonului va fi de:
-25 N/mm
2
pentru Bc 25
-28 N/mm
2
pentru Bc 30
-32 N/mm
2
pentru Bc 35
-35 N/mm
2
pentru Bc 40
-42 N/mm
2
pentru Bc 50
-49 N/mm
2
pentru Bc 60
Se mentioneaza ca aceste valori sunt date pentru stabilirea orientativa a
datei cand trebuie incercate cofrajele, intrucat rezistentele se stabilesc ca o
valoare medie a incercarilor la compresiune a cuburilor de beton.
Determinarea nivelului de intarire a betonului, dupa un anumit interval
de timp scurs de la punerea sa in lucrare, se poate realize pe doua cai:
-Cu ajutorul unor epruvete din beton pastrate in aceleasi conditii de
regim termic cu cele ale elementului de constructie si incercate la
compresiune.
-Prin evaluarea gradului efectiv de maturizare al betonului.
Avand in vedere ca prima cale creeaza mari greutati de relizare la
nivelul santierului, este de preferat sa se adopte a doua cale. Gradul efectiv
de maturizare al betonului (Mi) se defineste prin suprafata diagramei
cuprinsa intre curba de variatie a temperaturii betonului () si ordonata de -
10C pentru intervalul de timp dorit (t). El se exprima in hC.
Temperatura betonului se masoara pe fetele orizontale ale acestuia cu
ajutorul inregistratoarelor automate de temperatura sau cu ajutorul
termometrelor industriale (termometrele se introduc in gauri cilindrice
relizate in elemente de beton conform pozitiilor prevazute in proiect si apoi
se etanseizeaza cu calti spatiul dintre termometru si peretii gaurii, la partea
superioara, a acestora).
Citirile se fac dupa cel putin 5 minute de la terminarea montarii, la un
interval de 6-12 ore. Este indicat sa se masoare temperatura betonului
simultan in ami multe puncte diferite, obtinandu-se astfel o temperatura
medie a elementului de beton.

B.CALCULUL GRADULUI EFECTIV DE MATURIZARE AL
BETONULUI

Se cunosc intervalele de timp ti si respectiv valorile temperaturilor la
inceputul intervalului i si la sfarsitul lui i+1.
Se aproximeaza ca variatia temperaturii intre cele doua limite (i si
i+1) este liniara, drept pentru care temperatura medie pentru intervalul de
timp ti rezulta:
2
1 '

i i
i


Gradul de maturizare al betonului, pentru intervalul de timp ti va fi:
Mi = (i + 10) x ti [hC]
Gradul efectiv de maturizare a betonului este:
Mi x Ki [hC]
In care Ki este un coeficient de echivalare a gradului de maturizare al
betonului evaluat la temperatura i si cel evaluat la temperatura etalon de
+20C.
Gradul efectiv de maturizare al betonului, pentru intervalul total de
timp tk, este:
M = (i + 10) x ti x Ki , tk=ti,i=1..n [hC]
n - numarul de intervale de timp ti in care se masoara temperatura betonului.

Clasa betonului folosit : C25/30;
Tipul de ciment folosit : CEM I 32,5 N;
Raportul apa-ciment : 0.45;
Gradul critic de maturizare (la 20C , A/C=0,45) Mk=1000 [hC];
Numar de zile pentru masuratoare : 3;
Calculul gradului de maturizare s-a efectuat sistematizat , intocmindu-
se tabelul de mai jos astfel:
-se completeaza coloanele cu ziua,ora si temperatura citita;
-se calculeaza temperatura medie cu ajutorul formulei :

2
1 '

i i
i

-se determina valoarea coeficientilor de echivalenta a gradului de maturizare
al betonului evaluat la temperatura medie
'
i
cu cel evaluat la temperature
etalon de 20C;
-se calculeaza durata intervalului de timp ti;
-se calculeaza gradul efectiv de maturizare a betonului evaluat pentru
intervalul de timp ti, Mi = (i + 10) x ti [hC] unde ti=durata in ore a
intervalului de timp i in care temperatura variaza liniar;
-se calculeaza gradul efectiv de maturizare al betonului evaluat pentru
intervalul total de timp tk=t:

Mi x Ki [hC]

Mef> M

M-gradul de maturizare al betonului evaluat la temperature normala de
20C corelat cu nivelul de intarire necesar pentru a fi permisa decofrarea;
Gradul de maturizare efectiv corespunzator nivelului de intarire

Decofrarea lateral a peretelui se face dupa ce betonul a atins o rezistenta
minima de 2,5 N/mm
2
(=8.33%), ceea ce corespunde unui grad de
maturizare M =433 [hC]






CONCLUZII:
1.Gradul critic de maturizare pentru betonul de clasa C16/20 realizat cu
ciment tip IIA-S32.5 si raportul A/C=0.5 este de 1100 h
o
C,care a fost atins(a
fost deposit) in ziua 2 la ora 22
00
ceea ce inseamna ca betonul nu mai trebuie
protejat de inghet.
2.Decofrarea fetelor laterale ale elementului de beton se face cand betonul a
atins o rezistenta minima de 2.5N/mm
2
,care corespunde unui nivel de
intarire =

.Gradul de maturizare corespunzator nivelului

de intarire de 12.5% este de 670 hC.