O cercetare educationala presupune, deci, realizarea de demersuri stiintifice de studiere a faptelor pedagogice, respectiv intreprinderea de actiuni specifice in legatura cu toate componentele fenomenului educational: curriculum, educatori, educati, mediu educativ, activitati instructiv-educative, auxiliare etc. Practic, obiectivul specific al unei cercetari pedagogice este ca, pe baza datelor empirice despre realitatea educationala, sa formulam inferente descriptive (deductii bazate pe acumulare de fapte si informatii) si explicative/ cauzale (utilizarea datelor disponibile pentru cunoasterea altor fenomene, neobservabile, cunoasterea cauzelor si a mecanismelor cauzale, prin valorificarea datelor colectate). Asadar, cercetarea pedagogica reprezinta un proces critic, dinamic si continuu de cunoastere, in care formulam intrebari sistematice in legatura cu componentele si variabilele fenomenului educational si in care incercam sa raspundem la aceste intrebari. Orice incercare de caracterizare a cercetarii pedagogice ar trebui sa aiba drept punct de plecare obiectul de studiu si cercetare, respectiv fenomenul educational, care asa cum am mai aratat, este multidimensional si multideterminat. Natura, complexitatea si dimensiunile acestui fenomen, confera cercetarii pedagogice anumite caracteristici si chiar note de specificitate, in comparative cu cercetarile realizate in alte domenii ale cunoasterii. ( Bocos,M.,2003,pp.96.) In societatea actuala are loc un proces dinamic care obliga toate categoriile sociale sa tina pasul cu evolutia societatii ai implicit a educatiei. Suntem in era informationala pe care unii cu greu o accepta, se integreaza in ea.Azi in invatamant au loc transformari rapide pornind de la crearea mediului de invatare, care poate eficientiza tehnici de invatare si de munca intelectuala sau le poate bloca. A-ti cunoaste limba, a fi capabil sa te exprimi corect si precis ceea ce gandesti, simti, folosind cuvintele vocabularului, inseamna a da dovada unei bune educatii si nu in ultimul rand de a da dovada de respect pentru propria-ti limba si propria persoana. Rolul principal in pastrarea si cultivarea limbii ii revine scolii. Dascalii au datoria de a gasi cele mai adecvate metode pentru a facilita insusirea limbii romane literare de catre generatiile tinere. Educatoarea, ii da copilului posibilitatea castigarii instrumentelor de cunoastere a tuturor domeniilor culturii si stiintei, are sarcina de a lumina pe masura puterii ei drumul spre insusirea, nuantarea si imbogatirea limbii materne. Prescolarii trebuie ajutati sa inteleaga ca studiul permanent al limbii si literaturii romane este hotarator pentru intreaga lor viata sociala. Limba s-a nascut din necesitatea de a comunica, de a impartasii semenilor ideile despre univers, de a transmite generatiilor urmatoare roadele cautarii, trecerea experientei in cuvant necesitand efortul viu al actului comunicarii. Strategiile didactice traditionale si cele moderne utilizate trebuie sa vizeze formarea de competente, sa trezeasca motivatia, curiozitatea si interesul pentru studiu,sa asigure o invatare activa si formativa. De aceea se impune corelarea metodelor, procedeelor, mijloacelor didactice cu formele de activitate, tinandu-se cont de particularitatile de varsta si individuale ale prescolarilor, pentru a solicita gandirea, imaginatia, vointa, experienta, capacitatile de comunicare ale acestora. Lumea in care traim este intr-o continua schimbare si odata cu ea si educatia. Incet, cu pasi mici, se trece de la invatamantul traditional,in care copilul are un rol predominant static, la invatamantul modern , in care copilul are un rol foarte activ. Acest lucru m-a determinat sa- mi aleg ca tema : ,,Rolul povestirii In dezvoltarea limbjului la copilul pre colar nivelul II . In procesul instructiv-educativ limbajul reprezinta un mijloc de comunicare, dar si un mijloc de cunoastere, deoarece prin intermediul lui, se transmit cunostinte si se largeste orizontul copiilor cu noi reprezentari. Prin limbaj copilul transmite propriile sale nevoi, cerinte, elaboreaza si comunica propriile ganduri, isi manifesta bucuriile si supararile si ii organizeaza activitatile sale. Cu cat isi insuseste mai bine vorbirea, cu atat copilul poate fi educat mai usor. Acesta este inca un motiv care a contribuit la alegerea temei pentru lucrarea de fata in care prezint utilizarea intensa a povestirilor,lecturilor si memorizarilor in insusirea cat mai usoara, placuta si atractiva a limbajului la copiii de varsta prescolara.
4.2.Obiectivele si metodologia cercetarii
a)Obiectivele cercetarii:
determinarea nivelului de pregatire a prescolarilor implicati in cercetare; utilizarea unor metode si tehnici adecvate de determinare obiectiva a nivelului de pregatire a prescolarilor; Inregistrarea, monitorizarea si compararea rezultatelor obtinute de prescolari la testul initial, la testele formative si la testul final ; Imbinarea metodelor traditionale cu cele moderne care sa conduca la schimbari vizibile in vocabularul activ al prescolarilor; analiza relatiei dintre rezultatele obtinute si invatarea prin cooperare interpretarea calitativa si cantitativa a rezultatelor prescolarilor la testele administrate; cuantificarea si masurarea gradului de implicare a celor doi componenti ai binomului educational:copil-educator,in derularea activitatii didactice.
b)Metodele folosite in cercetare: In cadrul cercetarii am folosit metode de culegere si metode de prelucrare a datelor,dupa cum urmeaza: observatia, anamneza, studiul documentelor personale, teste de verificarea limbajului, experimentul, teste de verificare a limbajului. Observatia: a avut drept scop surprinderea unor elemente ale comunicarii atat in activitatile liber-alese, in care copilul se manifesta spontan si liber, mai aproape de ceea ce este mai putin controlat, cat si in cadrul activitatilor comune desfasurate cu intreaga grupa de prescolari sub indrumarea directa a educatoarei. Anamneza: a vizat culegerea de informatii despre datele personale, situatia familiala, atmosfera si climatul educativ in familie, conditii de locuit, date medicale, personalitatea, stilul de munca, conduita la lectii, limbajul copiilor. Studiul documentelor personale: a fost menit sa completeze datele obtinute din primele doua metode si sa ofere o imagine mai completa asupra subiectilor investigati. Pe baza studiului documentelor personale ale copiilor s-au obtinut date despre provenienta sociala a acestora, starea de sanatate, despre relatiile care exista in familie si despre nivelul cultural al parintilor. Experimentul: a constat in masurarea efectului produs ca urmare a introducerii factorilor experimentali- utilizarea metodelor active si interactive la grupa. Experimentul se desfasoara folosind mai multe tehnici:tehnica grupului, pe care se experimenteaza, tehnica grupelor paralele (experimentala si de control) , avand aproximativ acelasi nivel de cunostinte, acelasi numar de subiecti si fiind aproximativ egale din punct de vedere al varstei. Teste de verificare a limbajului: aceasta metoda am folosit-o atat in faza pre- experimentala cat si in faza post-experimentala. Rezultatele acestora oferindu-mi posibilitatea de a obtine informatii obiective asupra dezvoltarii si imbogatirii limbajului. Metoda experimentului (metoda de interventie): aceasta metoda are scopul de a schimba realitatea educationala prin introducerea unei modificari in desfasurarea procesului instructiv- educativ ai constatarea efectelor acestora.
4.3. Sistemul de variabile si ipoteza cercetarii
Ipoteza cercetarii: Utilizarea concomitenta a metodelor traditionale cu cele moderne active si interactive conduce la obtinerea de modificari dezirabile in sensul dezvoltarii, educarii, imbogatirii, activizarii si nuantarii vocabularului prescolarilor. a)Variabila independenta a experimentului: Metodele traditionale( povestirea, conversatia, explicatia) si cele active si intreactive de grup (explozia stelara, diagrama Venn, cubul , piramida, diamantul) b)Variabila dependenta aexperimentului : nivelul capacitatilor cognitiv-intelectuale ale prescolarilor,gradul de implicare al subiectilor In activitate
4.4. Esantionul de continut
Pentru a studia efectele produse de introducerea variabilei independente am decis imbinarea metodelor traditionale cu cele moderne, active si interactive, pentru dezvoltarea abilitatilor de comunicare in cadrul prescolarilor de grupa mica.Pe parcursul semestrului II din anul scolar 2013-2014 am desfasurat un optional de literatura pentru copii la cele doua grupe. (vezi Anexea 4 Si Anexa 5). b)ESantionul de participanti: Am utilizat tehnica esantioanelor paralele/echivalente in care se include un esantion de control-un esantion cu nivel comparabil cu cel al esantionului experimental, cat mai asemanator cu acesta; la esantionul de control maniera de lucru va fi obisnuita, neinfluentata de variabila independenta manipulata la esantionul experimental. Se urmareste, pe de o parte, variatia variabilei dependente in functie de variabila independenta (la esantionul experimental) si, pe de alta parte, variatia variabilei dependente in conditiile in care nu intervine variabila independenta (la esantionul de control).
4.5.Locul, perioada si etapele cercetarii
Cercetarea s-a desfasurat la Gradinita cu Program Normal AXIA Craiova, unde imi desfasor activitatea ca educatoare . Perioada cercetarii :Semestrul II al anului scolar 2010-2011. In vederea urmaririi obiectivelor si a verificarii ipotezei specifice formulate, am cuprins in cercetare un numar de 26 de copii cu varste cuprinse intre 3-4 ani care au frecventat in anul scolar 2013-2014 gradinita. Cei 26 de copii supusi investigarii noastre sunt din grupa mica. Prima grupa, numita Grupa A (grupa de control), este formata din 14 de copii cu varste cuprinse intre 3-4 ani din care 6 baieti si 8 fete (Figura nr. 1). Grupa B (grupa experimentala) este formata este formata din 12 de copii cu varsta cuprinsa intre 3- 4 ani dina care 4 sunt baieti si 8 fete. (Figura nr. 2)
Figura nr. 5. Distribuirea pe sexe a copiilor din gruta A(grupul de control) Grupa Mica A Baieti Fete
Figura nr. 6. Distribuirea pe sexe a copiilor din grupa B (grupa experimentala)
In vederea desfasurarii cercetarii experimentale, am procedat astfel: 1.am verificat nivelul limbajului prescolarilor din celor doua grupe , prin aplicarea unui test de evaluare initiala; 2. am desfasurat activitati de predare/consolidare folosind metode moderne pentru educarea si dezvoltarea limbajului la prescolari; 3.am aplicat metode interactive la grupul experimental; 4.am aplicat o proba de evaluare finala pentru confirmarea ipotezei ,la ambele grupe, acestea au avut aceeasi structura ca si probele de evaluare initala, dar cu un grad mai mare de dificultate.
Grupa Mica B Baieti Fete
4.6.Etapele cercetarii
A) Etapa preexperimentala , pre-testarea: Aceasta etapa s-a derulat la inceputul semestrului II al anului scolar 2013-2014,in luna februarie. Am ales esantionul de cercetare pe grupe. Dupa alegerea esantionului am purtat discutii cu educatoarea de la grupa paralela pentru a primi date privind numele si prenumele parintilor, copiilor implicati in investigare, domiciliul acestora si alte date legate de evolutia fiecarui copil la grupa din punct de vedere educativ, de relatia dintre gradinita si parinti. Am aplicat apoi ,,Fisa psihopedagogica (vezi Anexa 1) tuturor copiilor implicati in investigare, am inregistrat datele si am stabilit strategia desfasurarii experimentului. Etapa urmatoare a fost aplicarea unei fise de evaluare initiala (vezi Anexa 2), ambelor grupe, care a urmarit intelegerea unor povestiri de catre copiii implicati in cercetare, apeland la diferite modalitati de redare a acestora si evidentierea vocabularului pe care acestia il utilizeaza. Item de evaluare initiala: Pe comportamente Comportament cognitiv: C1-Povesteste in fraze scurte o intamplare din viata ta; C2-Recunoaste personajul din imagine ; Comportament verbal: V1-Audiazacu atentie un text,redand ideile principale pe baza ilustratiilor; V2-Alcatuieste propozitii despre obiectul din imagine,corecte din punct de vedere gramatical; V3-Retine si reproduce poezii scurte . Comportament socio-afectiv: S1-Participa activ la diferite activitati ale grupului,accepta si ofera sprijin,ajuta la strangerea materialului distributiv,cere sau ofera ajutor colegilor; S2-Accepta si respecta regulile stabilite pentru grupul de copii; S3-Coopereaza in lucrul pe echipe. MATRICEA INSTRUMENTELOR PENTRU EVALUARE INITIALA
Categoria de activitate Obiective I temi I nstrumente de evaluare Educarea limbajului- Comportament verbal O1-Receptarea continutului unui text,demonstrand intelegerea lui. O2-Alcatuieste propozitii corecte din punct de vedere gramatical V1-Audiazacu atentie un text,redand ideile principale pe baza ilustratiilor; V2-Alcatuieste propozitii despre obiectul din imagine,corecte din punct de vedere gramatical; V3-Retine si reproduce poezii scurte . Observarea comportamentului Analiza raspunsurilor Educarea limbajului- Comportament socio-afectiv O3-Cunoasterea responsabilitatulor in microgrupul din carea face parte,respectarea reguluilor grupului in jocurile sau activitatile commune. S1-Participa activ la diferite activitati ale grupului,accepta si ofera sprijin,ajuta la strangerea materialului distributiv,cere sau ofera ajutor colegilor; S2-Accepta si respecta regulile stabilite pentru grupul de copii; S3-Coopereaza in lucrul pe echipe.
Observarea comportamentului In toate tilurile de activitati DESCRIPTORI DE PERFORMANTA Ob. CAPACITATEA CAPACITATEA CAPACITATEA O1 Audiaza cu atentie un text,redand ideile pe baza ilustratiilor Audiaza cu atentie un text,redand ideile pe baza ilustratiilor cu usoare ezitari. Audiaza cu atentie un text,redand ideile pe baza ilustratiilor cu sprijin din partea educatoarei. O2 Alcatuieste propozitii desp re obiectul din imagine,corecte din punct de vedere gramatical;
Alcatuieste propozitii despre obiectul din imagine,corecte din punct de vedere grammatical cu usoare ezitari.
Alcatuieste propozitii despre obiectul din imagine,corecte din punct de vedere grammatical cu sprijin din partea educatoarei.
O3 Retine si reproduce poezii scurte . Retine si reproduce poezii scurte cu usoare ezitari. Retine si reproduce poezii scurte cu sprijin din partea educatoarei. O4 Participa activ la diferite activitati ale grupul ui,accepta si ofera sprijin,ajuta la strangerea materialului distributiv,cere sau ofera ajutor colegilor; Participa activ la diferite activitati ale grupului ,accepta si ofera sprijin,ajuta la strangerea materialului distributiv,cere sau ofera ajutor colegilor cu usoare ezitari. Participa activ la diferite activitati ale grupului ,accepta si ofera sprijin,ajuta la strangerea materialului distributiv,cere sau ofera ajutor colegilor cu sprijin din partea educatoarei. O5 Accepta si respecta regulile stabilite pentru grupul de copii; Accepta si respecta regulile stabilite pentru grupul de copii cu usoare ezitari. Accepta si respecta regulile stabilite pentru grupul de copii cu sprijin din partea educatoarei. O6 Coopereaza in lucrul pe echipe. Coopereaza in lucrul pe echipe cu usoare ezitari. Coopereaza in lucrul pe echipe cu sprijin din partea educatoarei. Matricea comportamentului cognitiv si verbal (grupa experimentala): Gradatii obtinute:-foarte bin-2p (FB-comportament atins) -bun-1p (B-comportament In dezvoltare) -slab -0p (S-comportament In dezvoltare) Numele si prenumele C1 C2 V1 V2 V3 Calificativ S1 1p=B 2p=FB 2p=FB 1p=B 2p=FB FB S2 0p=S 1p=B 0p=S 0p=S 1p=B S S3 1p=B 1p=B 1p=B 0p=S 1p=B B S4 0p=S 1p=B 0p=S 0p=S 1p=B S S5 1p=B 2p=FB 1p=B 0p=S 2p=FB B S6 2p=FB 2p=FB 2p=FB 2p=FB 2p=FB FB S7 2p=FB 2p=FB 2p=FB 2p=FB 2p=FB FB S8 2p=FB 2p=FB 2p=FB 2p=FB 2p=FB FB S9 1p=B 1p=B 0p=S 1p=B 1p=B B S10 2p=FB 2p=FB 2p=Fb 2p=FB 1p=B FB S11 2p=FB 1p=B 1p=B 2p=FB 2p=FB B S12 2p=FB 2p=FB 2p=FB 2p=FB 2p=FB FB S13 2p=FB 2p=FB 2p=FB 2p=FB 2p=FB FB S14 1p=B 2p=FB 1p=B 2p=FB 0p=S B Procentaj Item
FB-56% B-28% S-16% FB-56% B-44%
FB-52% B-32% S-16% FB-56% B-44%
FB-44% B-28% S-28% FB-52% B-36% S-12%
Matricea comportamentului cognitiv si verbal - grupa de control: Gradatii obtinute: -FB=foarte bine-comportament atins; -B=bine-comportament In dezvoltare; -S=slab-comportament In dezvoltare.
B) Etapa experimentala-testarea In urma inregistrarii, monitorizarii si compararii rezultatelor obtinutedin fisa de evaluare initiala aplicata, am propus pentru cresterea capacitatii copiilor de a selecta informatii, de a comunica idei si a deprinde mai usor comportamente necesare in viata si deopotriva de a-i motiva mai mult in implicarea activitatilor desfasurate la grupa, aplicarea unor metode interactive de grup in cadrul otionalului de literature pentru copii la grupa experimentala. Pe parcursul cercetarii, activitatile di cadrul optionalului s-au desfaSurat folosindu-se metode interactive ca: ,,Explozia stelara, ,,Palariutele ganditoare, ,,Diagrama Venn, ,,Metoda piramidei,etc. (vezi Anexa 4,5,6) Pe parcursul etapei experimentale, s-au realizat probe de evaluare si teste formative de cunostinte identice pentru esantionul experimental si cel de control. S-au urmarit verificarea gradului de asimilare a cunostintelor, stabilirea valorilor variabilelor dependente si adoptarea unor masuri ameliorative. C) Etapa post - experimentala : Este etapa in care am inregistrat rezultatele obtinute de cele doua esantioane de subiecti, grupa experimentala si grupa de control. La sfarsitul semestrului II am aplicat testul de evaluare finala celor doua grupe de prescolari pentru a confirma sau infirma ipoteza experimentului.Testul de evaluare finala (vezi Anexa 3) a avut gradul de dificiltate mai complex , fata de testul initial.Ambele grupe au avut sarcinile de rezolvare comune . Pe parcursul cercetarii au fost aplicate si alte teste formative pentru a vedea daca metodele interactive aplicate la grupa experimentala au efectul dorit. S-a constat o imbunatatire a nivelului de pregatire a prescolarilor implicati in cercetare.
OPTIONAL LITERATURA PENTRU COPII: Evalure finala ,,Recunoaste personajul ! -joc exercitiu Nivel de performanta Descriptori de performanta Punctaj Mximal-4 sarcini 1-Povesteste o intamplare din viata ta. 2-Recunoaste personajul. 3-Incadreaza personajul ca fiind bun sau rau. 4-Denumeste povestea din care face parte 5
5 5
5
Mediu-3 sarcini Rezolva corect 3 sarcini din cele enumerate la nivelul maximal. 3 Minimal-2 sarcini Rezolva corect 2 sarcini din cele enumerate la nivelul maximal. 2
REZULTATE EVALUARE FINALA cele doua grupe NIVEL GRUPA EXPERIMENTALA GRUPA DE CONTROL MAXIMAL 10 FB 7FB MEDIU 2 B 4B MINIMAL 2S 1S PROCENTAJ-FB 71,4% 58.33% PROCENTAJ-B 14,3% 33.33% PROCENTAJ-S 14,3% 8.33%
4.7.Prelucrarea statistica si interpretarea rezultatelor obtinute
Datele obtinute prin aplicarea diferitelor metode de cercetare se prezinta sub forma cantitativa, numerica, astfel incat se preteaza la prelucrari statistice. Intr-o prima etapa, am facut o prelucrare sumativa, respectiv am analizat, ordonat, grupat, clasificat, si sistematizat datele obtinute dupa aplicarea fiecarui test. Am recurs la condensarea acestor date in tabele si calcule de procentaje. Rezultatele obtinute in urma prelucrarii datelor cu ajutorul modalitatilor inventariate mai sus, le-am interpretat, in directia gasirii unor explicatii si a unor solutii de optimizare a activitatii educationale. Din fisa de caracterizare psihopedagogica s-a constatat ca preacolarii grupelor implicate in cercetare au o stare de sanatate buna, neexistand nici un copil cu probleme deosebite. Din raspunsurile, jocurile si comportamentul lor se observa ca au ca ocupatie urmarirea programelor TV. Majoritatea copiilor au relatii strAnse cu parintii lor povestindu-le acestora tot ce se intampla pe parcursul unei zile in gradinita sau acasa.Aproape toti prefera sa se joace alaturi de colegi sau prieteni, dand dovada casunt persoane sociabile, motiv pentru care sunt veseli tot timpul, cu mici exceptii si nu sunt tristi decat in situatii speciale (cand sunt bolnavi sau pedepsiti). Dupa constatarile rezultate in urma aplicarii fisei psihopedagigice am aplicat esantioanelor descrise un test initial (veziANEXA2). Constatari privind comportamentul cognitiv pentru ambele grupe: Majoritatea copiilor din cele doua grupe au un potential cognitiv bun, capacitati cognitive bine dezvoltate, spirit de observatie, gandire logica, rapida, mai mult concret intuitiva, capacitate flexibila de operare cu notiuni, ritm de invatare foarte bun. Constatari privind comportamentul verbal :
Nivelul comportamentului cognitiv si verbal grupaexperimentala 0 10 20 30 40 50 60 C1 C2 V1 V2 V3 Calificativ Fb B S
Fig.2.Matricea comportamentului cognitiv si verbal grupa de control : Comportamentele verbale masurate au fost atinse In cea mai mare parte de catre majoritatea copiilor, o proportie mai mica de copii au aceste comportamente in dezvoltare.Acest lucru a fost constatat la ambele grupe implicate in cercetare. Fig.3.Matricea comportamentului socio-afectiv -grupa experimentalA:
ConstatAri privind comportamentul socio-afectiv ( ambele grupe):
Este de apreciat faptul ca toti copiii manifesta initiativa intr-o mai mare sau mai mica masura in executarea unor sarcini colective (distribuie materiale, pun masa, impart gentutele, aduna jucariile, fac ordine) cu mici exceptii, remediabile in mare masura. Socializarea prin joc este, in general, foarte buna, exceptiile identificate necesitand munca individuala, fiind necesara colaborarea cu familia si o motivatie intrinseca. Grupele in ansamblul lor, prezinta un comportament socio-afectiv bun si foarte bun, cu unele individualizari si aspecte specifice, desi cativa copii au o personalitate foarte puternica, incearca sa sfideze regulamentele si se sustrag de la indeplinirea acestora gasindu- si alte preocupari mai importante pentru ei. In urma interpretarii rezultatelor obtinute la aplicarea testului final la cele doua grupe implicate in cercetare, se poate constata o diferenta intre cele doua grupe, in ceea ce priveste folosirea unor expresii frumoase, exprimarea in propozitii, capacitatea de recunoastere a unor personaje din povestile invatate, modul de exprimare a propriilor ganduri si impresii, gradul de implicare a copiilor in activitatile propuse la grupa, astfel: 0 10 20 30 40 50 60 70 S1 S2 S3 Gradatie obtinuta Fb B La grupa experimentala, 71,4% din copii stiu si folosesc expresii frumoase in contexte noi, iar la grupa de control, doar 58.33% din copii fac acest lucru; personajele din povestile invatate au fost mult mai bine recunoscute de copiii de la grupa experimentala 93%, comparativ cu cei de la grupa de control care au rezolvat sarcinile in proportie de 75% ; Modul in care stiu sa-si exprime propriile ganduri, idei, impresii este mult mai deschis, mai elocvent, in proportie de 87% la copiii din grupa experimentala si doar 55% la grupa de control, ceea ce dovedeste ca, folosind metodele interactive de grup in cadrul activitatilor , se ajunge la o mai mare deschidere din partea copiilor, o mai mare usurinta de a comunica, lucru constatat si in urma interpretarii rezultatelor anterioare.Acelasi fapt evidentiaza si modul de implicare al copiilor in activitati la grupa experimentala, copiii sunt mai activi, limbajul este mai bogat, sunt mai interesati in aflarea noului din cadrul activitatilor de povestire decat grupa de control.
Fig.5.Rezultatele evaluArii finale, comparativ la cele doua grupe:
0 10 20 30 40 50 60 70 80 90 100 D1 D2 D3 Grupa experimentala Grupa de control Concluzii si implicatii psihopedagogice
Cunoscandu-se faptul ca rolul limbajului si al comunicarii este hotarator in formarea si dezvoltarea personalitatii copilului, in imbogatirea capacitatii acestuia de a intra in relatie cu ceilalti copii si cu adultii, nde a interactiona cu mediul, de a-l cunoaste si de a- l stapani prin explorari, incercari, exercitii, experimente, in descoperirea de catre fiecare copil a propriei identitati si in dobandirea deprinderilor de a invata, a fost necesara tratarea integrate a problemelor.Acest lucru favorizeaza identificarea unicitatii copilului, cultivarea aptitudinilor lui creative.Activitatile integrate stimuleaza interesul copilului pentru cunoastere. Datele inregistrate atat la probele initiale cat si la cele finale ne permit sa afirmam ca in urma desfasurarii acestui experiment se confirma ipoteza formulata: prin utilizarea combinata a metodelor traditionale si a celor moderne in cadrul activitatilor de povestire, vocabularul copiilor se imbogateste mai mult . Coroborand datele oferite de cercetare am constatat urmatoarele: utilizarea unor strategii de predare-invatare prin combinarea metodelor traditionale cu metode moderne asigura cresterea eficientei invatarii; folosirea metodelor active si interactive, in cadrul activitatilor de povestire, duce la educarea si dezvoltarea limbajului,faciliteaza atitudinea activa a prescolarului; lucrul in echipa are efecte benefice,atat in planul invatarii cat si in planul climatului psiho-social; invatarea activ-participativa si invatarea interactiva pun amprenta pe stilul de invatare al fiecarui prescolar. Rezultatele superioare ale copiilor din grupa experimentala, sunt justificate prin aplicarea la clasa a metodelor active si interactive de grup.Acestea ofera copilului posibilitatea sa parcurga singur calea spre invatare.Aceast drum ,parcurs de copil devine cel mai spectaculos exercitiu de interactiune dintre mintile copiilor care ne bucura cand observam progrese de la o perioada la alta..Asa cum am mai amintit , metodele moderne actioneaza asupra modului de gandire si de manifestare a copiilor. Prezentate ca niste jocuri de invatare, de cooperare ,distractive, nu de concentrare, metodele interactive, invata copiii sa rezolve probleme cu care seconfrunta, sa ia decizii in grup si sa stinga conflictele aparute la aceasta varsta. Situatiile de invatare rezolvate prin metode interactive de grup dezvolta copiilor gandirea democratica deoarece exerseaza gandirea critica si inteleg ca atunci cand caracterizeaza un personaj ,analizeaza comportamentul unui coleg, o fapta buna sau una rea, un eveniment, ei critica comportamentul, ideea, nu critica personajul din poveste sau copilul, adultul. Aceste metode ii invata pe copii sa critice un comportament neplacut din viata de zi cu zi pentru a invata cum sa-l evitam.Copiii aduc argumente, gasesc solutii, dau sfaturi care sunt folositoare ,din care toti invata.Foarte importanta este alegerea momentului din lectie, dintr-o zi, personajul- copil si fapta lui deoarece ele reprezinta punctul cheie in reusita aplicarii metodei si nu trebuie sa afecteze copilul.Acesta este punctul culminant al metodelor care introduc in dezbatere comportamente reale, din viata copilului. Metodele interactive implica mult tact pedagogic din partea dascalilor,deoarece trebuie sa-si adapteze stilul didactic in functie de tipul de copil : timid,permisiv, agresiv, acaparator, nerabdator pentru fiecare gasind gestul, mimica, interjectia ,intrebarea, sfatul, orientarea,lauda, retinerea, aprecierea, entuziasmul inconcordanta cu situatia si totul va fi ca la carte. ( Breben,2002,pp.15.) In gradinita, domeniul experiential limba si comunicare, reprezinta un front larg si favorabil activitstii de educare si dezvoltare a vorbirii prescolarilor, de imbogatire si activizare a vocabularului. Mijloc de expresie si omunicare, limba este insusita de copil inca din primul an de viata, gradinita asigurand continuarea invatarii incepute in familie. Nu atat informarea copiilor cu o cantitate de informatii, ci formarea si dezvoltarea aptitudinilor de a primi noi cunostinte si de a le aplica in conditii variate, constituie o sarcina importanta in procesul educativ. Metodologia didactica cere a fi reconsiderata, n direcia unei mobilizri intensea copiilor in actul educative,a tranformarii acestora in factori ai propriei modelari. Se cere as ii cream copilului conditii ca singur sa descifreze unele taine ale cunoasterii. Apelul la activitatea creatoare a prescolarului, ca un proces de asimilare si acomodare, creeaza conditii pentru formarea si interiorizarea operatiilor intelectuale, proces prin care se produce dezvoltarea intelectuala. In activitatea optimala, copilul este supus unui efort sustinut.Pentru aceasta, se cere a se actiona temeinic si creator, copilul avand perspectiva clara a ceea ce are de facut, oferindu-i- se, in acelasi timp, imbolduri motivationale durabile. Cand invatarea se altoieste pe o puternica dinamica motivationala, care permite copilului sa realizeze o solicitare productiva superioara fortelor sale intelectuale, se poate spune ca activizarea devine intr-adevar eficienta pentru formarea personalitatii sale. Factorul cel mai important in realizarea unui invatamant activ este dascalul.El conduce o actiune educationala complexa.Din propunator, detinator al unor cunostinte, el devine un organizator al conditiilor de munca al copiilor.Pentru realizarea sarcinilor sale, educatorei i se cere o pregatire de specialitate psihopedagogica temeinica, care trebuie sa fie la nivelul cerintelor contemporane. Pe de alta parte, familia este profund interesata in cresterea si educarea copiilor.Ea are datoria de a cultiva la copii gustul pentru cercetare, pentru aflarea noului, fie din carti, fie cu ajutorul mijloacelor audio-vizuale moderne. Incercand sa cunosc indeaproape nivelul si caracteristicile individuale ale vorbirii copilului, am cautat procedeele si metodele cele mai eficiente pentru continua dezvoltare a vocabularului lor.Pentru a sti exact unde si cum trebuie sa se actioneze cu insistenta pentru corectarea vorbirii prescolarilor, am avut in vedere cele mai frecvente greseli tipice de vocabular dintre care pot aminti: neintelegerea partiala sau totala al sensului propriu al cuvintelor sau al expresiilor lexicale; nesesizarea sensului figurat al cuvintelor sau al locutiunilor; folosirea pleonasmului; confundarea valorii sinonimice sau omonimice a cuvintelor; utilizarea incorecta a termenilor stiintifici; folosirea regionalismelor; folosirea unor elemente de jargon sau de argou; dezacordul dintre subiect si predicat. Prin munca la grupa, prin observare, investigare si experimentare, am ajuns la concluzia ca obiectivele dezvoltarii, activizarii si nuantarii vocabularului copiilor se pot realiza numai daca educatorul tine cont de urmatoarele cerinte: sarcinile imbogatirii vocabularului trebuie urmarite in orice activitate, in orice imprejurare si la toate activitatile desfasurate; orice cunoastere a realitatii,orice distinctie intre idei sau intre sentimente se sprijina pe vocabular si se fixeaza prin cuvinte; pentru activizarea vocabularului deosebit de eficiente sunt repovestirile in care prescolarii trebuie sa foloseasca cuvinte noi si expresii frumoase; este absolut necesar ca educatorul sa selecteze cuvintele si expresiile necunoscute din texte si sa le explice in functie de nivelul grupei. stilul vorbirii educatoarei se rasfrange puternic asupra vorbirii copiilor din grupa sa in orice imprejurare; atentie deosebita trebuie acordata familiarizarii copiilor cu ,,cartea si abordarii intr- o viziune interdisciplinara a imbogatirii si activizarii vocabularului; limba romana asigura invatarea unora dintre instrumentele de baza ale activitatii intelectuale:cititul, scrisul, exprimarea corecta orala si scrisa, care se amplifica in intreaga evolutie viitoare a prescolarilor; in activitatea de educare a limbajului, sunt importante metodele si procedeele folosite la grupa, in special metodele active si interactive. Pornind de la studiul unei bibliografii relativ bogate si avand la baza experienta la clasa, am prezentat, prin intermediul unui optional de literature pentru copii, cateva modalitati de imbogatire a vocabularului copiilor. Folosirea metodelor active si interactive de grup este de o deosebita importanta, deoarece activizarea copiilor este o necesitate impusa obiectiv din doua considerente: pe de o parte, este ceruta de obiectivele opertionaleale sistemului nostru de invatamant, al societatii care are nevoie de un om activ, iar pe de alta parte, de dinamica si energia specifica proceselor psihice si activitatii copilului.Dorinta de cunoastere a copilului se manifesta de timpuriu, ea fiind o caracteristica a acestei perioade de varsta. Motivatia reprezinta o veriga importanta in participarea activa si constienta a copiilor la activitati. Un aspect concret al acestui fenomen Il constituie trebuintele de performanta. Interesele de cunoastere ale copiilor inca de la gradinita, desi nu sunt inca precis diferentiate, se manifesta sub forma unor preferinte ce sunt determinate de reusita copilului, de satisfactia acestuia. Activizarea prescolarilor se realizeaza printr-o imbinare eficienta intre metodele activ- participative si cele traditionale.Metodele activ-participative trebuie folosite in momentul dobandirii de noi cunostinte si in toate celelalte etape ale muncii cu copiii, asigurand o insusire temeinicaa a cunostintelor. Tot ceea ce se invata in gradinita are ca scop cultivarea unei exprimari orale armonioase, obiectiv indeplinit in special prin activitatile de educarea limbajului . Cu toata straduinta noastra pentru realizarea acestei lucrari, nu putem afirma ca am realizat ceva perfect, deoarece profesia de dascal este supusa vibrarii noului, care te face un debutant continuu. Omul scolii nu poate vedea perfectiunea, asa cum se poate vedea in alte profesii, ci simte doar setea de perfectiune.E un fel de destin al mesterului Manole care numai ce terminase de construit mareata manastire, ca si viseaza alta mai mareata, frumoasa si luminoasa. Se spune deseori ca acei copii care au parte de dascali creativi vor fi si ei creativi urmarind modelul.