Sunteți pe pagina 1din 6

Permanenta si dainuirea spirituala a neamului in viziunea realista a lui Ion Druta

Moto: Ct trim pe-acest pmnt


Mai avem un lucru sfnt,
O cmpie, un sat natal,
O clopotni pe deal.

Scriitorul Ion Druta, mare creator de metafore si simboluri nemaintilnite, care datorita originalitatii lor, de
multe ori nu pot si traduse in alte limbi ale lumii, a devenit el insusi persoana care s-a invrednicit de cele mai
alese figuri de stil.Pornind de la celebrul indemn al maestrului Sa traiasca pasarile tineretii noastre! vom
spune ca toti cei 80 de ani a lui Druta se calatoresc ca pasarile in zboruri nesfirsite catre stele, configurind
impetuos o epoca- epoca lui Ion Druta.
Adinc moralizator i interesant construit opera druian, e o oglind reflectoare acelor mai nalte
simeminte caracteristice poporului roman. Daca ar fi sa stabilim cuvintele- cheie ale intregii opere drutiene,
ele ar fi cu vadita inarcatura biblica: bunatate, dragoste, omenie, lumina, credinta, demnitate, adevar, frumos,
sfint, traditie, dor de tot ce e stramosesc, curaj, rezistenta, vredniecie... Toate aceste cuvinte caracterizeaza
poprul roman.
Povestea furnicii e o capodopera printre basmele pentru copii. Valeriu Cristea afirma ca Ca sa creezi
literatura, pentru un mare talent, si o furnica e de ajuns. Vasile Coroban ne talmaceste astfel acest splendit
apolog: Apologul Povestea furnicii e incarcat de un deosebit sens, deoarece, I.Druta porneste de la imaginile
vii ale realitatii pentru a ajunge la ideea, aceasta din urma fiind incorporata in obiecte si gesturi. Efortul
furnicii de a duce la furnicarul sau o coaja de rasarita, in timp ce semenele ei se ascund de ploaie, capata
semnificatia de simbol al muncii generoase, care nu tine seama de primejdii si greutati
Desincronizarea de traditie si de valorile spirituale inseamna ruperea de fundamentul sensibilitatii nationale,
de matricea sufletului etnic. Scriitorul vine sa ne aproprie de sufletul pamintului si a neamului, sa puna in lumina
adevarului permanenta tema a raportului dintre generatii, a atitudinii fata de lucrurile simple si sanatoase, care
se cheama traditie.
Pasarile tineretii noastre e o piesa plina de mult adevar omenesc, dar si de durere, plinsul interior fiind o
alta marca a originalitatii lui Druta. Valorile prezentului sunt confruntatea cu reperele traditiei.
Cocostircii reprezinta viata rurala pasnica si cuminte, legatura omului cu pamintul care l-a nascut si l-a
crescut, fara cocstirci satul e mai sarac si mai banal, mai lipsit de poezie si asa cum crede Rura, mai fara suflet.
Ciocirliile refiefeaza setea de zbor, visul si aspiratia spre inaltimile imaginabile ale spiritului.
Aceste pasarile confirma individualitatea ambilor eroi, le particularizeaza firea. Inteligenta analitica si cea
sintetica a scriitorului i-a permis sa vada si sa evoce conflictul dintre bine si bine, un bine inteles, trait.
Prin operele sale scriitorul ne reda ca viata e cu adevarat, plina si bogata anume prin multitudinea si
varietatea drumurilor si individualitatilor umane, oamneii ajung sa inteleaga adevaratul rost si sens al vietii pe
diferite cai, dar esentialul e sa aiba in suflet pasarea fara de care, conversiunea valorilor materiale in valori
spirituale-e imposibila.
In opera drutiana taranul e o spiritualitate dar nu structura sociala. Matusa Ruta si Pavel sunt tarani nu doar
prin preocuparile lor, dar si prin judecata si simntire, dragoste de pamint, pasari pe care doar omul de la brazda
le poate intelege.
Dramele lui Druta redau eroi de inalta moralitate si demnitatea umana ce reprezinta lucrurile cele mai sfinte,
dupa cum sfinte sunt pamintul, neamul, dragostea de adevar si frumos. Din tot ce are omul mai frumos pe
lume, eu as pune pe locul intii demnitatea. Asta-i totul. De mic copil, cum se ridica copacel, omul cauta cu coada
ochiului in jur ca nu cumva sa-l calce cineva pe ce are el mai sfint. Demnitatea e ca si cum ai duce o farfurie cu
apa pe un virf de deget. Atita esti om cit e plina farfurie...
In rascolitoarea carte de amintiri Horodiste autorul suprapune chipul mamei si imaginea satului natal,
simbolizind temelia pe care se inalta prezentul si viitorul neamului Si iara ma intorc cu gindul la mama. Rareori,
cind o visez, o vad stind pe un scaunas josut, la gura vetrei, punind pe foc, si lumina acelei vetre tot flutura si
flutura chipui ei ingindurat. E poate visul cel mai tulburator, pentru ca lumina acelei vetre si chipui mamei
formau un tot intreg al vietii noastre, si atunci cind s-a stins mama, sub povara nesfirsitelor griji ale casei, s-au
stins toate sub acoperisul cela de paie.
Creatia lui I.Druta poarta amprenta unei mentalitati profund populare. Toiagul Pastoriei e o Miorita a lui
Druta, inspirata de capodopera populara,fiind, totodata, o creatie profund originala. Scriitorul afirma ca
pastoritul nu e o indeletnicire, cit o vocatie, un destin, o cruce pentru toata viata, si cel care a luat toiagul,
indemnind turma in urma lui, nu va mai putea nici el fara turma, nici turma fara el . Pentru pastor vechile
obiceiuri reprezinta statornicie, puritate,siguranta. Iarba rasarita pe mormint la final exprima ideea de
dainuire, permanenta,zamislite de veacuri in tezaurul spiritualitatii populare.o patura de iarba deasa, iarba
marunta, iarba frumoasa ca matasa. Era singurul loc verde in tot cimitirul
Prin modernizarea fabulei mitice si prin numeroasele implicatii cu realitatea sociala a satului postbelic, Druta
profileaza tragismul existential al unei epoci unde sint profanate cele mai sacre valori. Vindut, tradat, deportat,
dar niciodata invins singuraticul din virful dealului aspira spre o solutie existentiala in stare sa depaseasca
conditia tragicului. Secretul dainuirii personajului drutian consta nu atit in resemnare, cit mai ales, prin
promovarea unei spiritualitati ce aprofundeaza ideea de frumos si sfint, facerea de bine si iertarea. Cele mai
reprezentative personaje drutiene- Onache Carabus, Horia, Calin Ababii, matura Ruta, se incadreaza in spatiul
mitic al acestor valori prin respectarea datinii, traditiei, acea rinduiala a pamintului.
Drama Casa marea este mai mult decit un simbol, ea fiind un mit poetic personal Casa marea e o
modalitate esentiala de a te implini ca om... Este ca si sania lui mos Mihail un mare lucru, adica sfera mai
inalta a visului, a dorintei de realizare ideala. Mihai Cimpoi spune ca Casa marea nu e decit oglinda sufletului
frumos
In conceptia drutiana componentul spiritual e de durata si domina evident asupra celui material si efemer.
Prin aceasta se explica oroarea fata de putere, de progresul tehnico- stiintific, fata de bunurile materiale, daca
ele afecteaza si diminueaza valorile moral sprituale. Setea de revenire, de reintoarcere la modelul initial, ideal
persista. Sentimentul dezradacinarii, exilului, reintoarcerii revine in repetate rinduri. Prezentul nu poate fi
fara valorile trecutului.Poetul din drama Doina reflecteaza Orice popor, fie el din cimpie sau de la munte,
pastreaza pentru zile mari, pastreaza pentru zile negre cite un cintec care face sa tresalte inima intregului
neam. Sufletul neamnului nostru raspunde de fiecare data cind il cheama Doina. Din acel fundac de imasuri, prin
cele sase gaurele de fluier, deschise de gura focului, coboara neamul nostru prin pustietati si nedreptati, prin
minuni ceresti si fel de fel de vremuri grele.
In creatia lui Ion Druta e dezvaluita intreaga evolutie a omului ca speciea a regnului biologic, dar si ca faptura
a spritului uman, invaluita de taina si mister. Personajele drutiene vor reprezenta si vor transmite generatiilor
viitoare imaginea acestui mult patimit si mult adorat pamint basarabean. Acesta imagine drutiana a istoriei si a
sufletului nostru, creata prin forta magica si vesnica a cuvintului purificat si incarcat de rod, constituie una din
marturiile si garantiile importante ale raminerii noastre in memorie si in istorie.
Modaliti de caracterizare:
Caracterizare direct (autorul comunic direct trsturile difinitorii ale personajului):
Din spusele naratorului: fapte semnificative, atitudini relevante, opoziie cu alte personaje,
date biografice, portret fizic, gesturi.
Autocaracterizare: monologul interior, introspecia, mrturia direct, sincer, confesiunea,
autonaliza, prin gnduri, sentimente, fapte, limbaj, referire la detalii biografice;
De ctre alte personaje: atitudinea i aprecierea personajului de ctre alte personaje din
oper;


Caracterizarea indirect (deducerea unor caliti umane particulare)
Prin aciunele n care autorul i-a angajat personajul, fapte;
Modul personajului de a gndi i a se manifesta;
Particularitile de limbaj i abilitile de comunicare prin care autorul i-a prezentat
personajul;
Mediul, ambiana n care triete i activeaz personajul;
Numele;
mbrcmintea;


Oricare dintre, cu citatele ilustrative:
Prin cuvintele autorului: avea simul umorului; s-a nscut pentru a fi liber;
Prin faptele relevante ale personajului: balansa cu dibcie; a protestat; s-a fcut a uita
invitaia; s-a hotrt; a rs; a poruncit; a pornit n urma;
Prin modul n care este perceput de alte personaje: boierii... ngrozindu-se; Divanul a venit
cu plecciune
Prin sentimentele personajului: era o stare de lucruri oarecum njositoare dup frmntri
grele i ndelungate; avea impresia c ei stau la pnd;
Caracterizarea direct prin spusele naratorului, prin procedeele; portret fizic, fapte
semnificative, atitudini relevante, gesturi, date biografice.


Trsturi morale:
Tenacitate, perseveren, hotrre, capacitate de a se concentra, cunoatere forelor proprii
(autoevaluare adecvat), disciplin mental, bunvoin, optimism etc.
Devotamentul, druirea, capacitatea de interiorizare i nsingurare, capacitatea de a privi
lumea prin prisma poeticului, gtina de sacrificiu etc.
Orice trstur moral ce deriv din text i este ilustrat cu citate din acesta: integritatea (s-
a hotrt), chibzuina (dup frmntri grele i ndelungate), precauia(a zis s-l atepte),
simul umorului(marele nenoroc al lui vod a fost simul umorului), interesul pentru
treburile rii (pentru c avea griji destule), capacitatea de a lua decizii (a rs... a poruncit...a
pornit) .a.
Curat,sensibil, disperat, orgolioas, calm, nchis, rece, vistoare, lucid, calculat etc.
Comunicativ, tenace, amabil, cochet, locvace(vorbre).


Valori:
Valori etice, morale:
Libertatea (s-a nscut pentru a fi liber)
Duplicitatea (balansa...ntre dou mari puteri)
Demnitatea(o stare de lucruri oarecum njositoare)
Valori spirituale:
Patriotismul, inspiraia, iubirea, sacrificiu, fidelitatea, curajul, spiritul de dreptate, generozitatea

ncadrarea personajului ntr-o tipologie etic:
Tipul intelectualului;
Tipul tnrului n plin formare;
Tipul personajului reflector/gnditor;
Tipul cochetei;
Personaj din categoria tipurilor umane experimentate i ncercate de via, dar care reuesc
s-i pstreze sufletul de copil.


Interpretarea adecvat a atitudinii naratorului fa de personajul su/atitudinii unui
personaj fa de altul:
Admiraie, respect, apreciere, consideraie, recunoatere etc.
Venerare, respect, apreciere, consideraie, recunotin, dragoste, obsesie etc.
Mil, nelegere, comptimire, compasiune, ngduin.


Atitudinea fa de personajul literar:
Din urmtorul context se nelege c personajul...
Vom sesiza vrsta personajului prin urmtoarele detalii...
Personajul este pasionat de ..., ceea ce dovedete c este ...
Pasiunea eroului pentru ... demonstreaz c ...
Ataamentul deosebit al personajului pentru ... va elucida trsturile urmtoare...
Tentaia personajului pentru (anumite obiecte, ocupaii etc.) ... ne face s nelegem c acest
se nscrie printre ...
Fragmentul urmtor ... vine s ne demonstreze faptul c personajul este cuprins ntr-o
vrst a ...
Ne permite s observm atracia protaginistului pentru (anumit domeniu, ocupaie)...
Spunem cu certitudine c personajul este un adept al ...
Fr ndoial, personajul se nscrie n gama celor devotai ... (anumitor situaii, confesiuni
etc.) ...
Eroul va fi observat de mai multe personaje ca un tip ...
Privit din unghiiul de vedere al ... personajul ca un tip ...
Se subnelege din anumite mprejurri ... c personajul aparine unei categorii de vrst...
Numele personajului sugereaz preocuprile acestuia pentru ...
Personajul este un adevrat model de ...
Prezentarea de ctre autor este elocvent...
Marca personajului o constitue ( o trstur general de caracter)
n figuara personajului autorul a proiectat (o tipologie) ...
Personajul prin infinita sa frumusee ilustreaz ...
Deducem c...


Mediul n care triete:
Personajul este prezentat prin ...
Din cele urmrite vom concluziona c personajul...


Aspect fizic:
Din fragmentul ... se desprind cteva detalii ale caracterizrii, descrierii personajului...
Personajul se deosebete printr-un stil...
Modul de a se coafla ne vorbete despre...
Tendina de a atrage atenie asupra anumitor elemente ale vestimentaiei vine s ne
concentreze...
Imaginea personajului se deosebete printr-o coloratur afectiv sporit...
Descrierea portretic consemneaz elementele...
La nceput, se contureaz un portret static(dinamic), deoarece...
Dar pe msur ce ncepe s acioneze i portretul ei se dinamizeaz prin ...
Portretul fizic se desprinde n mod direct din cuvintele naratorului.
n realizaea portretului, autorul folosete ca modalitate de exprimare...
Din punct de vedere fizic, perosnajul nu i se face nici o descriere, dar, se subnelege c,
fiind, personajul ce ntruchipeaz binele, este...
Lipsesc detalii de portrec fizic, accentul cznd, n viziunea creatorului pe trsturile morale
ale personajului.
Dimensiunile portretului sunt dominant morale, existnd doar un detaliu folosit ca element
de ordin fizic.
Absena portretului fizic i confer textului un grad mai mare de generalitate, ntruct ...
n conturarea trsturilor fizice i morale ale personajului, vom aprecia rolul( un mod de
expunere dominant sau o expresie, figur de stil ...)



Aspect moral:
Vom enumera calitile de valoare ale personajului ...
Stare sufleteasc general este accentuat( gradat, haotic...) de ...
Dac alte personaje ..., atunci acest personaj ...
Departe de a fi ... , personjul n discuia rmne a fi ...
Posibil paralel ntre personajele ... ar nuana mai mult aspectul moral al personajului aflat
n discuie.
Sunt puse n eviden urmtoarele trsturi de caracter ...
Trsturile de caracter( laitatea, trufia, buntatea, principialitatea ... se desprind din
urmtoarele fragmente ...
Am observat din faptul c ... o trstur de caracter ca ...
Personajele ncearc sentimente de ( repulsie, admiraie, ur, dragoste, simpatie) ...
Personajul este prezentat n lucrare ca ...
Personajul triete sentimentul de ...
Personajul se simte n lumea operei...
Personajul poate fi considerat o sintez a ...
Aparent, personajul e...
Complexitatea sufleteasc a personajului reiese din ...
Personajul poate fi considerat o sintez a ...
Aparent, personajul e ...
Complexitatea sufleteasc a personajului reiese din ...
Personajul se conduce dup ...
Este un personaj care cunoate ...
Portretul moral se contureaz att prin mijloace directe, ct i prin mijloace indirecte ...
Portretul moral este conturat n special prin caracterizarea (direct, indirect)
Portretul moral se completeaz cu alte trsturi care se desprind din vorbe.
Cele mai multe trsturi se desprind n mod indirect din fapte, vorbe, gesturi, relaia cu
celelalte personaje i din numele ei.
n cuprinsul (introducerea, ncheierea ) operei, este accentuat portretul moral, realizat prin
procedee ale caracterizrii directe i indirecte.
Trsturile morale ale personajului sunt oferite de ...


Comportamnetul:
Vom sublinia un comportament...
Aciunile personajului vorbesc despre ...
Personajul provoac interes cititorului prin ...
Se simte atitudinea personajului fa de ...
Comportamentul .. este ndreptit de ... Enunul ... vine s argumenteze trstura de
caracter a personajului ...
Se observ c urmtoarele elemente reconstituie imaginea veridic a eroului
Eroul admir ( se ntristeaz, se refugiaz, se nstrineaz, deplnge situaia, se bucur, ale
sentiment)
Eroul ncearc sentimentul de ...
Protagonistul trece prin stri sufleteti ca...
Personajul simbolizeaz...
Personajul ntruchipeaz...
n discursul eroului liric predomin ...( ur, dispre, admiraie, respect, nostalgie, dragoste,
patetismul, etc.)
Eroul liric se identific cu..
Personajul este inspirat de ...
n centru ateniei revine personajul ... prin fora sa de ... ( convingere, trire sentimental,
locvacitate...)
n spatele personajului se ascunde ... ( o trstur de caracter ce se las vzut cu ochiul
liber)
Trstura de a ( un verb ce exprim o trstur, de ex: a fi mndru) ... se contureaz graie ...


Relaiile cu alte personaje:
Prezint interes momentul n care...
Personajele ce se afl n relaie cu eroul ne prezint caracterul acestuia prin...
n viziunea ( scriitorul, altor personaje) personajul este...
Atmosfera dominant n oper literar influeneaz( pozitiv, negativ) asupra personajului ...
Drept argumente ne servesc spusele, afirmaiile, situaiile ... n care personajul...
Vom preciza c personajul...
Vom constata c personajul...
Autorul sugereaz c personajul este ... prin urmtorul fragment...
Comportamentul personajului se asociaz cu cel al ( alt personaj din aceast oper, din alt
oper) ...
Autorul reuete s ne conving c protagonistul ...
Exist o relaie de ... ntre alte personaje