Sunteți pe pagina 1din 3

Fișă de lectură a elevului ____________Tataru_Ion__________________

(Numele Prenumele)

Titlul operei Păsările tinereții noastre


Numele autorului Ion Druță

Volumul din care face Opera a fost publicată în anul 1971.


parte (anul apariției)

Date generale despre


activitatea scriitorului A absolvit studiile de silvicultură și Cursurile superioare de la Institutul de
Literatură „Maxim Gorki” al Uniunii Scriitorilor din U.R.S.S. În primele sale
povestiri au fost publicate la începutul anilor '50. Lucrările sale, colectate în
patru volume intitulate "Dorul frunzelor", "Balade din câmpiile", "Ultimul
anotimp de toamnă", "Greutatea bunătății noastre", "Turnul clopotelor",
"Horodiște", "Întoarcerea pământului la țăranii săi", "Biserica albă", "Toiagul
păstoriei" și altele, sunt considerate parte din "patrimoniul literar de aur" al
literaturii naționale contemporane.

Începând din 1987, Ion Druță deține funcția de președinte de onoare al Uniunii
Scriitorilor din Republica Moldova, fiind ales în unanimitate la Adunarea
Generală a scriitorilor. A fost decorat cu multiple ordine și medalii și deține
titlul de Scriitor al Poporului. În 1967, a scris piesa de teatru "Casa Mare",
nuvela "Ultimul anotimp de toamnă" și romanul "Balade din câmpie" (care
este prima parte a dipticii "Greutatea bunătății noastre"). În 1990, a fost ales
membru de onoare al Academiei Române, iar la 30 decembrie 1992 a devenit
membru titular al Academiei de Științe a Republicii Moldova. În anul 1990, a
fost inclus în lista celor zece scriitori remarcabili din lume ("Moldova
Literară" din 26 iulie 1995).

Alte opere ale autorului ,,Povara bunătății noastre”, ,,Clopotnița”, ,,Horodiște”, ,,Biserica Albă”, ,,Casa
Mare”, ,,Frunze de dor”, ,,Sania”, ,,Ultima lună de tomnă”
Genul literar Dramatic
Specia literară Dramă
Structura Opera este structurată în două părți.
compozițională
(cărți, părți, volume,
capitole)
Opera este scrisă în: Proză
(versuri, proză)
Tipul de narator Prezența naratorului se întâlnește în didascalii.
(indici ai prezenței
acestuia)

Semnificația titlului La nivel structural titlul este alcătuit din substantivul comun ,,păsările”, substa
(structură, conotație ntivul la genitiv ,,tinereții” și pronumele posesiv ,,noastre”. Acesta este este
poetică) simbolic, semnificația fiind la sfârșitul dramei
Momentele subiectului Situația inițială (elemente de cronotop):
Acțiunea are loc într-un mic sat numit Valea Cucoarelor, într-o zi toridă de
vară.
Cauza acțiunii:
Fiul nepoatei mătușii Ruța, care este președintele cooperativei agricole, se
îmbolnăvește, iar Andron, fratele său, se adresează mătușii Ruța în căutarea
unui remediu pentru el.

Desfășurarea acțiunii:
a)Artina îi cere mătușii Ruța să-i facă o ghicire în cărți.
b)Se face o descriere detaliată a nunții dintre Dochița și unul dintre feciorii
Cojocarilor.
c)Mătușa Ruța discută cu nepotul lui Găgulică despre situația sa.
d)Un doctor sosește cu avionul de la Chișinău pentru a-l consulta pe Pavel
Rusu.
e)Mătușa Ruța este furioasă pe Pavel Rusu și pe tatăl acestuia pentru că l-au
agresat în tinerețe, marcându-i destinul.

Situația dificilă:
Pavel Rusu se află pe patul de moarte, implorând ajutorul tuturor.

Depășirea situației dificile:

Mătușa Ruța îl vizitează pe Pavel, împăcându-se cu el și purtând o discuție


despre păsările care le aminteau de tinerețea lor: ciocârliile și cocorii.

Situația finală:
Pavel Rusu își dă ultima suflare, iar Paulina, soția lui Andron, descoperă că
este însărcinată.

Personaje Mătușa Ruța-personaj principal Paulina- personaj secundar


(principal/secundar; Pavel Rusu-personaj principal Artina-personaj secundar
pozitiv/ negativ; Andron- personaj secundar Dochița- personaj secundar
real/fantastic) Omul cu ochelari- personaj episodic
Mama lui Pavel-personaj episodic
Caracterizarea Mătușa ilustrează pe parcursul operei mai multe virtuți, inclusiv bunătatea în
personajului principal: inimă, deoarece frecvent oferea îndrumări, sfaturi și încuraja speranța în
direct și indirect sufletele oamenilor: "e important să creștem oameni buni în inimă", "prin
bunătatea noastră, putem aduce căldură întregii lumi". Astfel, subliniază
importanța manifestării bunătății. Ruța este o bătrânică extrem de nostalgică,
adesea îndurerată de desumanizarea lumii, aspirând la o viață autentică în sat,
dorindu-și vechile obiceiuri și tradiții. Un obicei natural era sosirea
cocostârcilor în primăvară, dar din cauza modernizării satului, acest eveniment
nu mai avea loc, fapt ce o întrista profund: "Ne-ai priva de plăcerea
cocostârcilor... cât de trist este că acei sărmani păsări au plecat și nu s-au mai
întors." Înțelepciunea reprezintă o altă calitate a sa. Având experiența vieții, își
împărtășea cunoștințele: "Sufletul este ca un teren pustiu, nimic bun nu va
crește acolo până nu-l arăm, nu-l însămânțăm și nu-l îngrijim cu propriile
noastre mâini."
Citate din operă 1. ,,Vezi de crește un om destoinic și de treabă. Că bogat neamul nostru n-a
fost, putere cine știe ce n-a avut, dar pe lângă sufletul nostru se întâmplă să se
încălzească o lume”.
2. ,,Sufletul e ca și cum ar fi un pământ oarecare, și pe pământul acela nu va cr
ește nimic bun până n-ai să ari, și n-ai să semeni, și n-ai să îngrijești semănătur
a ceea cu brațele tale”.
3. ,,Tu ne-ai lăsat fără cucostârci...cum s-au dus sărmanele păsări, nu s-au mai
întors”
4.,,A, m-am săturat de vatra ceea și nu mai fac focul. Ce folos că alergam pe ni
că ceas la vatră să-mi încălzesc necazurile”
5. ,,Nu la cărțile Ruței vine Artina, ci la magia cuvântului consolator, la omul
bun și înțelept, capabil să împărtățească o durere străină”

Elemente de vocabular
specifice operei vocabular arhaic

Tema operei Importanța idealurilor în existența umană


Legătura dintre om-pământ
Mesajul operei Omul este condus de-alungul vieții de idealurile sale.
Motive literare Importanța idealurilor în existența umană
Legătura dintre om-pământ
Elemente simbolice Omul este condus de-alungul vieții de idealurile sale.
Opiniii personale Stilul lui Ion Druță este poetic și plin de imagini sugestive, care adâncesc
impactul emoțional al poveștii. Prin metafore și expresii vizuale, autorul
reușește să redea frumusețea naturii și să transmită puterea emoțională a
trăirilor personajelor.

Personal, opera "Păsările tinereții noastre" m-a impresionat prin sensibilitatea


și profunzimea sa. Mi-a amintit de importanța păstrării legăturii noastre cu
tradițiile și valorile autentice într-o lume în continuă schimbare. Totodată, m-a
încurajat să cultiv bunătatea sufletească și să împărtășesc înțelepciunea
dobândită prin experiență. Recomand cu căldură această operă tuturor celor
care caută să descopere frumusețea și înțelepciunea într-un mod literar
profund și emoționant.

S-ar putea să vă placă și