Sunteti anxios ? Sau sunteti stresat ?

Dragomirescu Camelia
Psiholog SCP Mental CLAS
Iorga Sorin
Psiholog SCP Mental CLAS
mentalclas@gmail.com
Abstract
Do you know whether youre anxious or stressed at work? If youre like most people ,you
probably dont. You probably thionk theyre the same thing. Theyre actually uite different.
The difference between anxiety and stress is critical.!nfortunately theres a commonly held
misconception that theyre the same thing "or at least #ery similar things. The reason that you need
to understand the difference between anxiety and stress at work is simple$ the way to o#ercome
anxiety is actually the opposite of thew way to o#ercome stress.%nce you understand the
differences , youll be able to more effecti#ely tackle the diffliculties you experience at work.

Relatia dintre anxietate si stress
&titi cand anume sunteti anxios sau stresat la locul de munca ?
Daca #a asemanati cu ma'oritatea populatiei ,probabil ca nu stiti .(a ganditi probabil ca este acelasi
lucru .Dar in realitate sunt lucruri diferite.
Diferenta dintre anxietate si stress este ma'ora.Din nefericire exista o parere preconceputa ca ele
sunt acelasi lucru " sau ca , oricum , sunt foarte asemanatoare.
&i eu obisnuiam sa cred acelasi lucru si consideram ca termenii sunt sinonimi si interschimbabili.
)oti#ul pentru care a#eti ne#oie sa intelegeti diferentele dintre anxietate si stress la locul de
munca este simplu $ felul in care se manifesta anxietatea este de fapt opusul felului in care se manifesta
stressul.
In aceasta sectiune #om explica felul in care sa facem distinctia intre anxietate si stress si #om afla cum
se manifesta ambele.
%dat* ce #om +n,elege diferen,ele, #om fi capabili s* abordam mai eficient dificult*,ile pe care
le experimen,*m la locul de munc*.
-ti au.it probabil multe despre stressul manifestat la locul de munca.&ressul la locul de munca
este intalnit foarte des si este de obicei cau.a starilor de tensiune .-ceasta include starile in care #a
simtiti depasiti ,supraincordati ,suprastimulati si obositi in munca dumnea#oastra.
&unt multe lucrari care abordea.a stressul la locul de munca, in schimb, doar cate#a care sa aborde.e
anxietatea la locul de munca./ ceea ce inseamna ca este ne#oie de asemenea lucrari 0.-ici o sa dam
cate#a dintre similitudinile dar si dintre deosebirile esentiale dintre anxietate si stress in cautarea unor
modele de raspunsuri psihologice si comportamentale.
Reflectand la modelele anxietatii si stressului
1rocesele de g2ndire difer* u3or +n anxietate fata de stress.In general anxietatea este asociata cu
a fi ner#os si temator ,in timp ce stressul este legat de sentimentul de a te simti coplesit sau neputincios
,depasit .4ineinteles ,poate fi #orba si de suprapunere aici " deoarece stressul poate a#ea ca declansatori
gandirea anxioasa.
-semanator ,anxietatea poate frana capacitatea #oastra de a elimina stressul facandu5l si mai puternic
Reflectiile anxioase
6andirea anxioasa este caracteri.ata de cu#inte ca $
Teama, 7er#o.itate,infricosare,inconfort ,frica,ingri'orare,
&tari comune atat in stress cat si in anxietate
-sa cum mentionam ,exista cate#a suprapuneri in modelul de gandire anxios si modelele
caracteristice stressului.-mintim aici cate#a cu#inte comune in ambele situatii si anume $
Tensiune,suparare,iritare,oboseala,ingri'orare,agitatie.
Rasunsuri fi!iologice la stress si anxietate
!n model clar reiese din listele de cu#inte anterioare 8 in ca.ul anxietatii gandirea alearga si se
in#arte in 'urul celor mai rele scenarii iar in ca.ul stressului gandirea este mai degraba confu.a si lipsita
de concentrare / te simti de parca ai a#ea atatea lucruri de care sa5ti amintesti incat ti se pare imposibil
sa te concentre.i doar pe unul singur 0.-nxietatea presupune a se simti nesigur sau marginali.at.&tressul
,pe de alta parte inseamna a te simti obosit si extenuat.!na dintre obisnuitele analogii este aceea a
prima#erii$ in anxietate te simti ca un i.#or de prima#ara 8 ai o mare tensiune ,te simti ca si cum ai
putea i.bucni in orice clipa.-nxietatea de asemenea te poate face sa te simti ca un i.#or oprit si pornit
imediat ,ca un ghei.er ,din acest moti# anxietatea te face tensionat, terminat ,filtrat si exclus ,cu stari de
energie urmate de letargie si abandon.&tressul pe de alta parte te face a te simti ca o foaie de hartie
sustinuta impotri#a #antului de o greutate.&tressul este ca o mare greutate pe spate .Te simti epui.at dar
intr5un mod diferit.In anxietate te simti de parca tocmai ti5ai pierdut o mare parte din energie " stressul
in schimb , te face sa simti ca nu mai poti aduna suficienta energie pentru a face fata. De aceea te simti
sfarsit si epui.at atunci cand esti stressat.9aideti sa ne uitam la diferente in putin mai multe detalii.
Cum te simti atunci cand esti anxios
In prima parte am #a.ut cum te face sa te simti anxietatea. -nxietatea produce de obicei
simptome ca palpitatii , lipsa de aer ,transpiratie,tremuraturi si gura uscata.-cestea sunt efectele
sistemului ner#os #egetati# ce te pregateste sa lupti ,sa fugi sau sa ramai nemiscat.:ateodata anxietatea
este descrisa ca pe o ingri'orare si retinere /in opo.itie cu sentimentul de panica 0.-tunci cand este
#orba de asta simptomele fi.ice apar mai mult in ca.ul stressului.-ceste simptome includ tensiune
intepaturi de inima si crampe musculare oboseala si incapacitate de relaxare
Cum te simti atunci cand esti stresat
In general simptomele fi.ice ale stressului sunt $ tensiuni musculare ,crampe , dureri de inima
,dureri de spate ,deran' la stomac,tensiune a ochilor, oboseala si respiratie superficiala.In ca.ul stressului
este neobisnuit sa fie descarcari de adrenalina si agitatie cum se intalneste in anxietate.&imptomele
fi.ice ale stressului sunt oarecum similare cu starile de ingri'orare in anxietate .-ceasta capata sens$
ingri'orarea este comuna in ambele situatii atat de anxietate cat si de stress
Comortamente "a!ute in ca!ul anxietatii si in ca!ul stressului
Inca o data sunt mai multe modele de comportamente ce sunt similare si in ca.ul anxietatii ca si
al stressului
In special cunoasteti aceasta atunci cand le"ati putut experimenta pe ambele.-tata #reme cat se
manifesta similar ,o sa recunoasteti ambele tipuri de comportamente8 urmarind urmatoarele exemple
#eti putea sa #edeti care dintre comportamente se intalnesc in ca.ul anxietatii si care sunt asociate
stressului
Comortamente alimentate de anxietate
Intalnim doua forme principale de comportamente in ca.ul anxietatii $ supracompensarea si
comportamentul e#itant.&upracompensarile comportamentale sunt lucrurile pe care le faceti pentru a #a
a'uta sa #a reduceti ni#elul de anxietate sau macar pentru a o face sa treaca neobser#ata de catre
ceilalti.-ceasta poate include #orbitul repe.it inainte de a putea spune ce#a stupid ,sau petrecand mai
mult timp pentru planificarea unui e#eniment pana cand #a asigurati ca totul este bine.% sa re#enim
ulterior asupra acestor feluri de reactii interesante.
:omportamentul e#itant include scaparea de anxietate prin pro#ocarea din timp a unor situatii de
e#itare sau e#itand5o cu totul.&pre exemplu ,puteti sa e#itati sa mergeti la petrecerea organi.ata la birou
inainte sa faceti o pre.entare importanta.1uteti de asemenea sa e#itati sentimentul de anxietate ce se
naste odata cu ne#oia de a completa un proiect de care nu sunteti multumit incercand si lucrand la el
pana ce il #eti considera aproape perfect.:ea mai comuna forma de anxietate este amanarea .Daca esti
un tip care amana,atunci sigur #ei sti despre ce este #orba .1uteti amana lucrurile mergand sa luati o
gustare ,#erificandu5#a e5mailurile ,#orbind cu un prieten ,acordand atentie unui proiect mai usor / pe
care nu il incheiati pana ce nu se impune asta 0 ,sau plangandu5#a despre cat de mult a#eti de lucru si cat
de stranse sunt termenele de predare.% sa re#enim asupra acestui lucru mai in detaliu ulterior.
Comortamente actionate de stress
)odelele tipice de comportamente intalnite in situatii de stress includ de regula incercarea de a
face intotdeauna mai mult.&tressul apare de regula atunci cand oamenii sunt coplesiti si suprasolicitati
iar ca raspuns incearca sa faca multe lucruri in acelasi timp si cat mai repede posibil .
!n model comun sunt sarcinile multiple.%ricum , atunci cand incercati sa faceti cat mai multe
sarcini in acelasi timp si #a simtiti presat ,stiti ca aceasta nu este totdeauna cea mai eficace
metoda.1uteti omite lucruri importante ,sa #a simtiti frustrati si lipsiti de control iar pana la urma sa #a
ia mai mult timp sa terminati orice a#eti de facut.;#itarea este intalnita atat in anxietate cat si in
stress .% forma de e#itare ce apare ca un raspuns la stress este de a #a opri si a nu mai face nimic.De
exemplu sa spunem ca teancul de facturi si lucrari de facut a crescut atat incat nu mai faceti fata .)ai
degraba il ocoliti decat sa cautati o alta abordare.-cest comportament de e#itare difera de
comportamentul de amanare deoarece amanarea ar insemna sa #a spuneti ca o sa abordati problema,dar
mai tar.iu nu acum.
#xemle de scenarii
1entru a ilustra mai bine diferenta dintre anxietate si stress , o sa luam mai multe exemple .In
fiecare dintre ele ,ganditi5#a ce anume #a suna si ce nu pare ca #a suna cunoscut $
a$ Anxietatea la ser"iciu
(a simtiti temator ,intimidat , tulburat ,stan'enit atunci cand luati cu#antul la o sedinta pentru a
descrie un proiect.:redeti ca nu ati muncit suficient de mult la proiect si de aceea nu puteti raspunde in
detaliu la intrebari despre acesta .-tunci cand #a au.iti seful chemandu5#a ,simtiti ca #i se taie
respiratia si #a creste pulsul .<%h ,nu =< #a ganditi , > nu ma pot gandi la nimic, ce sa spun => ?rica
dumnea#oastra s5a declansat5 ati #rea sa alunecati sub scaun si sa #a ascundeti.Dorinta dumnea#oastra
nu este sa #a duceti ,ci incercati sa in#entati o scu.a pentru a nu raspunde.(a ganditi sa raspundeti
totusi ce#a si treceti peste intre#edere ,dar tot restul .ilei si chiar o buna parte din noapte o petreceti
facandu5#a gri'i asupra a ceea ce ati spus si cum au primit oamenii spusele dumnea#oastra.<&eful meu
m5a pri#it de.aprobator .)a intreb la ce se gandea .1robabil de'a se gandeste cu cine sa ma
inlocuiasca.< Ingri'orarea #a tine trea. toata noaptea si a doua .i nu a5ti #rea sa mai a#eti o intre#edere
cu seful.
b$Stressul la ser"iciu
(a duceti la ser#iciu lunea si dati cu ochii pe birou de un teanc mare de sarcini de facut.<%h =<#a
ganditi >7u am sa reusesc sa termin niciodata =<.:hiar inainte de a da drumul la computer telefonul
suna iar un coleg #ine si #a intreaba ce#a .-ti #rea sa #a a'utati colegul dar stiti ca nu #a puteti termina
ceea ce a#eti de facut daca nu incepeti imediat.Ii raspundeti cat se poate de repede si ii spuneti sa re#ina
mai tar.iu.&aptamana dumnea#oastra de munca a inceput abia de .ece minute si sunteti de'a
coplesit =.-flati mai tar.iu ca sarcina #oastra de lucru ce trebuia sa fie gata pana #ineri nu a fost chiar
terminata .Trebuie sa #a intoarceti la o lista de'a lunga de lucruri de facut .:and a#eti putin timp, #a
#erificati e5mailul si gasiti cate#a cereri urgente din partea sefului .(a ganditi in sinea dumnea#oastra >
:um am sa reusesc sa le fac fata pana #ineri ?<.
c$Deendentul de munca
!n fenomen comun in anxietate si stress la locul de munca este dependenta de munca .De'a
cunoasteti un dependent de munca, sau poate ca #a confruntati chiar dumnea#oastra cu aceasta.:a multe
alte dependente ,dependenta de munca are o gama de ni#ele se#ere.!nul dintre ele este acela in care
cine#a munceste in fiecare seara sau week5end8dependentii de munca par sa traiasca pentru asta
.Dependenta de munca poate cu usurinta sa #a dea #iata peste cap atata #reme cat oamenii de langa
dumnea#oastra au impresia ca nu a#eti deloc timp pentru ei .Ironic ,desi dependentul de munca
excelea.a in munca sa ,nu se poate mentine in frunte datorita stressului ,anxietatii si slabei gestionari a
timpului . @a capatul celalalt se afla persoanele care muncesc doar strictul necesar pentru a trai $ merge
la munca pentru ca este neaparata ne#oie ,dar pleaca de la munca imediat ce are oca.ia .!nde#a la
mii'loc se afla persoana dedicata muncii sale ,dar care de asemenea este dedicata si altor aspecte ale
#ietii sale.)i5ar place sa #a a'ut sa #a mentineti in .ona de mi'loc in asa fel incat sa excelati si la
ser#iciu ,dar sa #a bucurati si de #iata.
d$Deendentul de munca anxios
-nxietatea sau stressul 5ori o combinatie din cele doua " ambele pot conduce la dependenta de
munca .Intai sa #edem cum poate anxietatea sa conduca la dependenta de munca.
Cum ingri%orarea si deendenta de munca sunt interconectate
% prima componenta a anxietatii este ingri'orarea.Daca esti predispus la a5ti face gri'i ,iti pot
imagina cu usurinta multe probleme care pot aparea si #a pot opri sa munciti asa mult.
(i se poate face frica de faptul ca daca nu o sa munciti mai mult o sa #a pierdeti ser#iciul ,nu o sa
castigati suficient de multi bani , si o sa #a confruntati cu o situatie sociala si familiala grea,nu o sa #a
faceti munca asa cum trebuie ,o sa #a simtiti stan'enit in fata colegilor ,sau nu o sa fiti promo#at .
% consecinta logica a acestor ingri'orari asupra acestor consecinte de.astruoase pare a fi sa muncesti
mai din greu si mai mult .-sa se poate a'unge de la ingri'orare la dependenta de munca .
Perfectionismul "a incetineste
-lta cale prin care anxietatea poate conduce la dependenta de munca este prin perfectionism.-tunci
cand oamenii sunt perfectionisti ,ei au sentimentul ca niciodata lucrurile nu sunt indea'uns de bine
facute.:omportamentul re.ultat este acela ca munceste si iar munceste pana cand i se pare ca lucrurile
sunt aproape de perfectiune.Daca o sa munciti pana cand simtiti ca lucrurile sunt aproape perfecte
atunci cu siguranta o sa munciti mai mult .;ste un #is ireali.abil $ ca perfectionist o sa simtiti ca toata
munca asidua a dumnea#oastra nu este indea'uns facandu5#a sa munciti si mai mult , mai asiduu.-sa
cum stiti ,probabil , munca mai multa si mai asidua nu inseamna neaparat mai buna sau mai eficienta.
&unteti un perfectionist ?
!na este sa admiti ca esti un perfectionist iar alta este sa5ti dai seama cat de problematic este
perfectionismul.-m a#ut o clienta care putea sa 'ure ca tendinta ei de a face totul cat mai bine ii era de
a'utor.- fost recuperata in cele din urma ,dar mai +nt2i a trebuit s* dep*3easc* unele credin,e cheie.-m
sa #a spun pe scurt po#estea ei " iar dumnea#oastra o sa5mi spuneti daca #a recunoasteti aici.
1o#estea Aalucai$ Identifica perfectionismul drept o slabiciune
Aaluca stia dintotdeauna ca este o perfectionista. De fapt o considera o mare calitate in sinea ei.:eilalti
au contribuit in mare masura la aceasta.1rofesorii ii spuneau ca este cea mai buna ele#a pe care au a#ut5
o ,iar parintii po#esteu mandrii altora despre cat de bine stie sa faca lucrurile.-tunci cand a de#enit
studenta , a fost foarte suparata cand a obtinut BC de puncte din DCC la un test8 s5a uitat peste lucrare
pentru a fi sigura ca a folosit cu#intele potri#ite si ca a dat raspunsurile corect.-ceasta tendinta a insotit5
o mai tar.iu si in cariera in marketing.-stfel $ Aaluca a lucrat la unele dintre cele mai bune lucrari ale
companiei , in mod frec#ent ii depasea pe ceilalti colegi ,frustrandu5i.De5a lungul trainingului ,Aaluca a
in#atat cum perfectionismul este cea mai mare calitate dar si cel mai mare defect al ei.<;ste amu.ant5
mi5a spus ea " cum acelasi lucru ce te a'uta mult,poate sa5ti faca la fel de mult rau >.- fost foarte dificil
pentru ea sa mai renunte la perfectionism ,astfel incat a constatat ca este capabila in cele din urma sa
lucre.e mai repede si chiar "spre surpri.a ei " mai eficient decat a facut5o #reodata inainte.
-firmatii perfectionuiste
?oarte multi oameni reali.ea.a cat de perfectionisti sunt .-ltii nu o fac.:ombinat , poti fi constient de
perfectionismul tau in unele aspecte iar in altele ,nu.:ompletati urmatorul scurt chestionar ce #a #a arata
cat de perfectionist sunteti in general.7otati fiecare dintre afirmatii cu note de la D la E ./ D insemnand
ca nu #i se potri#este intotdeauna, F este cateodata ade#arat,G intrucat#a ade#arat,H foarte ade#arat si E
intotdeauna ade#arat.
D.:er intotdeauna foarte mult de la mine III
F.-m intotdeauna sentimentul ca un lucru trebuie bine facut II
G.:eilalti imi spun ca am standarde prea ridicate II
H.)a simt iritat atunci cand lucrurile nu sunt puse in ordine II
E.&unt foarte atent sa nu fac greseli II
J.)a indoiesc frec#ent ca am facut un lucru cum trebuie II
K.De multe ori depasesc termenele la ser#iciu pentru ca nu am terminat pana cand nu este facut totul
cum trebuie II
L.De regula i5mi #erific de cate#a ori munca.
B.:ati#a dintre colegi mi5au spus "sau au lasat sa se inteleaga " ca trebuie sa las standardele mai 'os II
DC.&5a intamplat cand am intar.iat lucrul echipei deoarece am #rut sa ma asigur ca nu exista greseli II
DD.;ste foarte probabil ca standardele mele de performanta in munca sa fie simtitor mai mari decat ale
multor altora II
DF.&eful sau un coleg mi5a spus ca am tendinta sa fiu inflexibil in ce pri#este felul in care este facuta
munca II
DG.&unt foarte exigent cu mine daca nu excele. in munca mea II
DH.:red ca #oi fi dat afara sau retrogradat daca munca mea nu este facuta perfect II
DE.Intampin dificultati in a delega sarcinile de ser#iciu deoarece i5mi este teama ca munca nu #a fi
facuta la fel de bine cum ar fi facuta de catre mine II
Aaspunsul si interpretarea chestionarului
Daca a5ti raspuns de mai multe ori cu note de H sau E ,sau daca a#eti un scor mai mare de EE " atunci
probabil ca dati do#ada de un perfectionism ridicat.-ceasta inseamna ca cel mai probabil a#eti mai
multe cu#inte cheie ce este posibil sa includa $
5&entimentul ca trebuie sa faceti totul cum trebuie
5&tandarde se#ere atat pentru dumnea#oastra cat si pentru ceilalti
5% #i.iune nerealista asupra consecintelor negati#e pe care le poate a#ea un lucru care nu este perfect
5 6hiduri si reguli se#ere asupra a cum trebuie sa fie un lucru terminat
-#eti o mare ne#oie de ordine si organi.are in munca dumnea#oastra si o lipsa de toleranta fata de
de.ordine si de acti#itati de.organi.ate.
:au.e sau intelesuri ale perfectionismului
1erfectionismul poate fi legatura " sau poate conduce la " probleme semnificati#e decat ne#oia de a
acumula.Daca in comportamentul dumnea#oastra de perfectionist se atinge un ni#el compulsi# sau #a
gasiti frec#ent in situatia de a fi presat ,manios sau anxios ,este o idee buna de a cauta sa #i se faca o
e#aluare profesionista.De asemenea ,daca perfectionismul este doar unul dintre aspectele #esnicelor
ingri'orari si frici excesi#e despre ceea ce gandesc altii ,atunci puteti sa suferiti de o anxietate
generali.ata sau chiar de o anxietate sociala.Trebuie sa cereti a'utorul unui psihiatru sau al unui psiholog
speciali.at in probleme de anxietate.-cesta poate sesi.a lucruri mai serioase in spatele tendintei
dumnea#oastra de a face lucrurile perfect.
De ce trebuie sa fiu perfect ?
1erfectionismul poate fi o tratare personala a situatiilor ce poate re#eni in diferite perioade de timp8de
obicei este legata de o mare ne#oie de reali.are.-tunci cand o sa de#eniti atent la cum perfectionismul
#a afectea.a munca ,daca sunteti perfectionist " in anumite situatii sau altfel " este foarte probabil sa #a
identificati perfectionismul si in alte sfere ale #ietii .Intr5o excelenta lucrare > cand perfectionismul nu
este de a'uns > / DBBL0,)artin -ntony identifica in cate#a sfere de ba.a unde este cel mai probabil ca
perfectionismul sa apara.-cestea includ $
5 lucrarile si performanta scolara$ a face si reface un exercitiu iar si iar..
5 estetica si curatenie $ casa dumnea#oastra trebuie sa arate perfect
5 comanda si organi.are $ hainele dumnea#oastra trebuie sa fie calcate si sa arate intr5n anumit fel
5 #orbirea $ sunteti foarte atent sa nu folositi cu#inte nepotri#ite si e#itati cacofoniile
5 scrierea $ a#eti ne#oie de mult timp pentru a ci.ela forma exprimarii si pentru a nu se strecura
greseli
5 pre.enta fi.ica $ machia'ul si coafura dumnea#oastra trebuie sa fie cum trebuie ,iar hainele sa
>cada > perfect
5 sanatate $ nu mancati decat alimente DCCM organice
Deendentul de munca stresat
&tresul este atat o cau.a dar si un res.ultat al dependentei de munca.
Stressul cau!at de deendenta de munca
-tunci cand #a simtiti foarte stressati este mult mai probabil sa creasca #olumul dumnea#oastra de
munca.De exemplu in situatia unor probleme financiare ,#5ati putea spune ca singura cale spre
re.ol#area lucrurilor ,singura solutie ar fi sa obtineti o a#ansare. In consecinta ,o sa de#eniti foarte prins
in munca dumnea#oastra pentru a #a asigura promo#area.-cest tip de dependenta de munca poate
aparea ca raspuns la o stare de fapt sau la un factor stressor specific dar acest raspuns de#ine nesanatos
atanci cand #a afundati in munca indepartandu5#a de celelalte sfere ale #ietii dumnea#oastra
Stressul este o cau!a a deendentei de munca
-sa cum am aflat de'a &stressul este de multe ori re.ultatul dependentei de munca.Dificultatile de a
delega sarcini poate duce la suprasolicitare si in final la coplesirea de catre toate sarcinile preluate
,asumate si nedelegate.% sa #a surprinde5ti lundu5#a constant de lucru pentru acasa , in .ilele libere sau
de sarbatoare .-ceasta poate de#eni frustrant pentru membrii familiei re.ultand presiuni din partea
acestora si stress.1uteti de asemenea sa #a negli'ati sanatatea punandu5#a in pericol pentru ca munciti
atat de mult.
:um sa #a descurcati cu anxietatea si stressul
Daca #a intrebati de ce insist atat de mult pentru a sublinia diferentele dintre anxietate si stress ,re#in
spunand ca tocmai de aceea 8 pentru ca ele pot aparea si se manifesta in mod diferit.&una ciudat atata
#reme cat sunt doi termeni diferiti ,dar ei impart cate#a similaritati.&a aruncam o pri#ire asupra
modului de abordare al anxietatii si al stressului pentru a clarifica de ce strategiile sunt diferite.&a
incepem cu stressul.
&a incercam sa reducem stressul
De'a stiti ca cea mai buna metoda de a manageria stressul este de a scapa de el.Daca a#eti prea multe
de facut ,ganditi5#a cum sa scapati de multe din sarcinile care #a coplesesc.Daca a#eti un coleg de
munca ener#ant care #a face #iata amara ,incercati sa limitati sau sa schimbati felul in care interactionati
Daca a#eti probleme financiare ,ganditi5#a cum sa #a sporiti #eniturile sau cum sa scadeti cheltuielile.
7u o sa a#eti nici un beneficiu daca o sa acumulati stressul ce #a #a ingreuna .
Ae.ol#area de probleme
Ae.ol#area de probleme inseamna cautarea unor metode mai bune de a scapa de situatiile stresante 8
este o strategie eficienta de management al stressului .1uteti sa cautati moduri in care colegii
dumnea#oastra sa #a ofere mai mult a'utor sau cautand impreuna modalitati mai bune de a conlucra
eficient.-lta modalitate de a incerca re.ol#area problemelor este de a constienti.a rolul dumnea#oastra
in problema aparuta .1oate ca o sa a#eti ne#oie de training pentru a #a de.#olta abilitati ce #a #or face
munca mai usoara .&au poate ca a#eti ne#oie de cine#a care sa #a indrume pentru a #a dee.#olta
abilitatile de comunicare astfel incat sa #a promo#ati ideile in cadrul colecti#ului / dar nu intr5o forma
agresi#a 0.&au poate ca ar fi de a'utor sa #a anali.ati ni#elul de concentrare si sa #edeti ce anume #a
distrage si #a face sa de#eniti stresat si sa pierdeti timp suplimentar pentru re.ol#area sarcinilor de
lucru.
7eatentie si stress 5 un exemplu de situatie
Ionut mi5a solicitat a'utorul pentru a de#eni mai adunat si mai eficient in munca sa.7u manifesta
anxietate la locul de munca dar simtea presiunea stresului in timpul multor ore petrecute lucrand sub
presiunea sefilor pentru a5si imbunatati munca.-m descoperit ca Ionut era usor de distras de cati#a
factori specifici ce ii distrageau atentia de5a lungul unei .ile , ca e5mail , apeluri telefonice si discutii cu
colegii.:a re.ultat , nu era capabil sa se concentre.e si si intotdeauna se simtea coplesit.1entru a re.ol#a
problema ,an structurat .iua pe etape pentru a nu mai faramita timpul si a pierde concentrarea pe
sarcina.-m alocat astfel timp pentru a #erifica e5mail5ul si mesa'ele trelefonice si timp pentru a se
consulta cu colegii.In restul timpului ramas ,pentru a nu mai fi perturbat, nu mai #erifica e5mail5ul ,nu
mai raspundea la telefon si nu se mai lasa prins in discutii cu colegii.Trebuia sa re.iste impulsului de a
ridica receptorul sau de a se uita pe e5mail.-tunci cand a reusit sa5si schimbe obiceiurile ,eficienta sa a
crescut ,iar stressul a sca.ut semnificati#.
Aelaxarea
% alta modalitate importanta de a face fata stressului este de a #a crea mai multe oportunitati de a #a
relaxa si a #a bucura de acti#itati care sa #a destinda.?oarte multi oameni de#in stresati deoarece nu5si
mai aloca timp pentru acti#itati care sa5i destinda si sa le >reincarce bateriile<.-ceste tipuri de acti#itati
relaxante sunt #ariate si depind de tipul dumnea#oastra de personalitate si de sfera #oastra de interese.
1entru unii oameni mersul rapid sau sporturile mari consumatoare de energie sunt acti#itati relaxante ,
in timp ce pentru altii cea mai buna relaxare este aceea de a pri#i un film preferat.Tipul de acti#itate
relaxanta ,depinde de asemenea de circumstante.De exemplu ,daca ati de#enit proaspat parinte si simtiti
ca sunteti tot timpul in alerta si pe fuga , cea mai buna relaxare ar fi o 'umatate de ora de masa'.
Deci ,daca pentru a face fata stressului cea mai buna metoda este de a gasi solutii mai eficiente de a
manageria timpul si de a #a oferi timp pentru acti#itati de relaxare pentru > reincarcarea bateriilor > , ce
putem face in pri#inta anxietatii ?
Incercati sa experimentati anxietatea
-#em discutat de'a de un mod de a face fata anxietatii $este opusul modului in care facem fata stresului.
Deci daca reducem stresul inseamna ca o sa crestem ni#elul de anxietate ?
Da =.&una ciudat ,dar este ade#arat=.In fond ,pentru a face fata anxietatii ,trebuie sa o simtiti la cel mai
inalt ni#el.
?aceti5o sa apara =
-tuci cand fugiti de anxietate ,ea #a urmareste rapid=.1e de alta parte ,atunci cand o asteptati si o
confruntati ,in cele din urma #a da inapoi.-nxietatea este la fel ca un bataus din curtea scolii care
fortea.a un copil sa5i dea banii de gustare.Daca o sa5i cedati in fiecare .i banii de gustare ,o sa se
obisnuiasca sa #a terori.e.e.Daca ,pe de alta parte, nu o sa5i mai dati lui banii de gustare o sa #ada pana
la urma ca nu poate sa profite de dumnea#oastra.@a fel ca si batausul , anxietatea poate de#eni mai rea
atunci cand nu #eti mai da inapoi ,dar in cele din urma #a intelege.
-nxietatii ii plac reactiile pe care le obtine de la dumnea#oastra 8 daca nu mai reactionati ,nu se #a mai
arata.&titi probabil cat de important este sa5ti infrunti fricile.-tunci cand e#itati sa #a infruntati
temerile ,acestea se #or accentua ,se #or agra#a si #a #a fi din ce in ce mai greu sa le faceti
fata.)odalitatea de a #a stapani anxiatatea este sa o pro#ocati , si sa o experimentati.-ceasta face
diferenta dintre anxietate si stress.1entru a #a reduce stresul nu este ne#oie sa #a confruntati cu un stress
si mai mare in felul asa cum o sa faceti in ca.ul in care #reti sa #a stapaniti anxietatea.&a spunem ca
primiti un feed5back negati# de la unul dintre subordonatii dumnea#oastra directi.1robabil #a pro#oaca
si #rea sa #a infuriati.
!rati starile de tensiune mai ales cand sunt indreptate catre dumnea#oastra.?eed5back5ul primit #a
ramane in minte facandu5#a ingri'orat si anxios.:e s5ar intampla daca a5ti uita de aceasta o saptamana
sau doua ?.(5ati simti mai bine ?1robabil ca nu .:el mai sigur,#a #e5ti simti si mai incorfortabil in
legatura cu asta si sentimentul pe care il #eti a#ea este ca #a de#eni o mare problema.Daca pe de alta
parte , o sa lamuriti problema chiar atunci ,aceasta nu se #a agra#a ,nu #a #eti mai simti ner#os , o sa #a
simtiti bine ca a5ti lamurit5o si pe #iitor o sa a#eti mai multa siguranta in situatii similare.
:onfruntati5o =
% componenta importanta in a face fata anxietatii este sa o experimentati .7u este suficient numai sa #a
confruntati cu ea ,ci este ne#oie sa ramaneti in acea situatie si stare atata cat este ne#oie pentru a incepe
sa #a simti bine.Toate fiintele #ii se obisnuiesc cu anxietatea daca petrec suficient timp pentru a o
experimenta.:ercetarile au rele#at faptul ca tratamentul in ca.ul anxietatii ce se ba.ea.a pe principiul
expunerii prelungite este cel mai adec#at.1entru a #a obisnui sa faceti fata temerilor ,trebuie sa le
experimentati perioade mai mari de timp.-m luat parte recent la o situatie comuna de a face fata fricii in
timp ce incercam sa drese. cainele .-cesta era crescut la tara ,iar ca re.ultat nu era obisnuit cu pre.enta
masinilor.-tunci cand l5am adus la oras ,se speria de cate ori #edea sau au.ea #reo masina.-sa ca am
stat o data impreuna pe trotuar urmarind masinile timp de o 'umatate de ora5 nu a fost cea mai relaxanta
'umatate de ora petrecuta , dar nu #roiam sa ramana fricos .In final teama de masini I s5a diminuat
semnificati#.
1o#estea Danei $ :um sa #orbesti in public
Dana se simtea intotdeauna anxioasa atunci cand trebuia sa #orbeasca la intruniri.:and am intrebat5o
cum facea fata situatiilor ,mi5a raspuns ca de obicei spune ce#a foarte scurt iar apoi incearca sa se
relaxe.e.I5am explicat ca nu #a reusi sa scape de anxietate pana cand nu #a reusi sa se obisnuiasca cu
ea.-m sfatuit5o ca data #iitoare sa incerce sa #orbeasca de doua ori mai mult.4ineinteles ca nu i5a
placut ideea ,dar a spus ca o sa o incerce oricum.@a finalul discursului s5a simtit intr5ade#ar mai putin
ner#oasa.
?a5o din nou =
7u este suficient sa #a confruntati anxietatea intr5o situatie ,iar apoi sa nu #a mai simtiti anxios
niciodata intr5o astfel de situatie.Trebuie sa faceti asta de cate#a ori .:a o regula generala ,cu cat este
mai mare anxietatea initiala ,cu atat mai mult timp a#eti ne#oie sa petreceti pentru a #a obisnui cu ea
pro#ocandu5#a sa faceti fata in situatii asemanatoare.In ca.ul fricii Danei ,de a #orbi in public in cadrul
intrunirilor importante ,anxietatea era foarte intensa ,asa ca a fost ne#oie sa exerse.e de mai multe ori si
sa ia cu#antul la asemenea intruniri pana cand s5a obisnuit si s5a simtit calma.(orbind de fiecare data
cate putin mai mult a constatat o reducere a ner#o.itatii in timpul discursului .%bisnuindu5se sa faca
aceasta a constatat o reducere a anxietatii intre asemenea intruniri.
;xercitii
In carnetul dumnea#oastra faceti urmatorul exercitiu de5a lungul cursului si apoi in urmatoarele doua
saptamani$
7otati5#a de cate ori #a simtiti incorfortabil si stresat in legatura cu ce#a ce a#eti de facut la
ser#iciu.-ceasta poate fi o situatie in care sunteti la ser#iciu sau cand #a ganditi la o situatie de ser#iciu
cu colegii discutand in afara biroului.
?aceti doua coloane $ una pentru anxietate si una pentru stres.In fiecare dintre acestea ,treceti de cate ori
simtiti anxietatea si de cate ori stresul sau ambele.
@anga coloana anxietatii sau a stresului ,treceti doua ,trei strategii de a le face fata.
1entru stres , metode de a reduce stresul, de #a re.ol#a mai eficient problemele si tehnici de relaxare.
1entru anxietate notati5#a modalitati de a #a confrunta cu situatiile si de a le prelungi pana cand #a #eti
obisnui cu ele.



'ibliografia
Larina (ase &Ps).D&M'A Anxious * to + , -o. to 'eat /orr)& Sto Second 0uessing 1ourself& And /or2 /ith
Confidence3 4e. -arbinger Publication&5667