Ceaiul de busuioc regenereaz prul!

Ai ncercat de toate: deodorante, ampoane contra mtreii, plasturi antisforit i

degeaba, nu scapi de aceste probleme mrunte, dar neplcute? Schimb foaia:
noi i propunem nite reete naturale, culese din cartea Leacurile bunicii, de
Yoland Chevrier. Da, autoarea este franuzoaic, dar reetele ei le tiu i bunicile
noastre. i sigur i le-ar recomanda!
Dac i cade prul
Pune 100 g de busuioc proaspt ntr-un litru de ap rece. ine vasul pe foc pn
cnd d apa n clocot, apoi redu facra la minimum i las s farb nbuit 20
de minute. Filtreaz i mai adaug n ceaiul astfel obinut 45 g de busuioc uscat.
Maseaz pielea capului, de dou-trei ori pe sptmn, cu acest preparat, apoi
aplic imediat amponul i spal prul.
Dac ai negi (veruce)
-Las la nmuiat coaj de portocal n oet alb, timp de ase ore. Apoi aplic-o pe
neg -o s vezi ce repede dispare!
-Rcete apa n care ai fert cteva ou. mbib cu ea un tampon i aplic-l pe
veruc. Repet operaia zilnic, pn la dispariia acesteia.
Dac sfori
-n cursul zilei,pune cte o pictur de suc de morcov n fecare nar. Seara,
pune i cte o pictur de suc de lmie. Folosete acest remediu zilnic, pn
cnd se rezolv problema.
-Toac un cel de usturoi, pune-l ntr-un recipient i toarn peste el 15 ml de
oet de cidru i 500 ml de ap clocotit. F inhalaii timp de 5 minute.
Dac ai mtrea
- Maseaz pielea capului cu un pumn de sare de mare. Spal-te apoi pe cap ca de
obicei. Repet de dou-trei ori pe sptmn, pn cnd dispare mtreaa.
- Pune la fert spanac, scurge bine apa, las frunzele s se rcoreasc, apoi aplic
pe cap cataplasma astfel obinut. Las-o s acioneze zece minute, apoi freac
prul ca i cum l-ai ampona. La fnal, cltete bine. Folosete acest tratament
cteva zile la rnd, pn cnd scapi de mtrea.
Ca s scapi de mirosul de transpiraie
Amestec, n pri egale, ap i oet alb sau oet de cidru de mere (l gseti la
magazinele naturiste). Las vasul n aer liber 20-30 de minute, ca s se evapore
mirosul de oet. Toarn apoi lichidul ntr-un facon pe care l nchizi ermetic.
mbib uor cu aceast soluie o bucic de vat i tamponeaz zona care
transpir (axilele, pielea dintre degetele picioarelor etc.).

Af ce plante te ajut s dormi!
Tulburrile de somn sunt vechi de cnd lumea. De aceea, pentru a le face s
dispar, poi apela cu ncredere la remedii binecunoscute ca somnifere naturale.
Valerian pentru somn adnc.Pe lng avantajul de a te ajuta s adormi mai
repede, datorit valerianei nu te vei mai trezi des noaptea. Explicaia const n
faptul c aceast plant calmeaz sistemul nervos i pe cel cardiac, reglnd
palpitaiile inimii. Ai nevoie de o linguri de rdcin de valerian mrunit din
care pregteti un ceai. Bei dou cni pe zi, una cu 30 de minute nainte de
culcare.
Tei i mac, amestec garantat. Florile de tei asociate cu petalele macului de cmp
au efect uor sedativ. n cteva minute i pregteti singur somniferul, cu o
linguri de amestec la o can de ap clocotit. Un alt ceai conine, pe lng cele
dou plante, o linguri de rdcin de valerian, una de sovrv i dou de
hamei.
Ulei de levnic.Numai gndul la o baie ferbinte te face s nchizi pleoapele.
Efectul l dublezi dac adaugi zece picturi de ulei esenial de levnic. Pe lng
parfumul mbietor i relaxant, este i un tonic bun pentru sistemul nervos. Dup
o zi plin, cu siguran i va reda calmul de care ai nevoie s adormi, n special
dac l foloseti i pentru a-i masa corpul.
Ce alimente te ajut
Lapte contra insomniei.But seara, laptele este un remediu delicios pentru
insomnie. Explicaia efectului su sedativ este simpl: conine triptofan,
aminoacid esenial pe care corpul l transform n serotonin. Aceasta este un
hormon cunoscut mai ales pentru faptul c i d o stare de bine.
Smochinele i redau calmul.Datorit coninutului lor de magneziu, un mineral
antistres, smochinele au avantajul de a absorbi calciul i potasiul. La rndul lor,
aceste dou minerale normalizeaz ritmul cardiac i combat insomnia. De aceea,
sunt leacul perfect fe c eti hiperactiv, fe doar puin agitat.
Bananele, somnifere naturale.Magneziul i potasiul, pe care cercettorii le-au
descoperit n banane, relaxeaz muchii, ajutndu-te s adormi mai uor. Mai
mult, regleaz i tensiunea arterial, reducnd n acest fel riscul hipertensiunii
sau al producerii unui atac de cord. Un plus de B6 venit din banane te va feri de
insomnie, iritabilitate i senzaia de slbiciune a ntregului organism.
De ce nu e bine s mncm dup ora 7 seara? Medicina chinez deine
secretul!
Stresul de zi cu zi, tipic societilor moderne, dieta importata de peste ocean,
bogat n alcool, prjeli i alimente de tip fast food au numai efecte negative
asupra sntii, i n special asupra funcionrii fcatului. Pentru a ne "spla" de
toate "relele" de peste zi, specialitii recomand s nu mai punem nimic n gur
dup ora 19.
Medicina tradiional chinez a fostntotdeauna o surs inepuizabil de terapii i
obiceiuri care i gsesc funcionalitatea chiar i n zilele noastre. Chinezii nu
mnnc nimic seara, dup o anumit or, iar explicaia rezid tot n vechile
tratate de medicin.
Tradiia lor spune c energia sau qi circul n corpul nostru prin 12 canale
principale, care mai sunt cunoscute drept meridiane. Fiecrui meridian i
corespunde un interval de 2 ore, timp n care energia n canalul respectiv atinge
cota maxim.
Potrivit vechilor nvturi chinezeti, digestia este controlat de elementul
Pmnt. Organele care aparin acestui element sunt stomacul i splina. Pragul
maxim de energie n meridianul stomacului este atins ntre orele 7 i 9 dimineaa,
iar n canalul splinei,energia atinge cota maxim ntre orele 9 i 11. Prin urmare,
cel mai bine este s mncm ntre orele 7 i 9 dimineaa, ntruct energia alocat
digestiei este maxim n acest interval.
12 ore mai trziu, energia din aceste meridiane atinge cel mai sczut nivel, drept
pentru care nvaiichinezi ne sftuiesc s nu mai mncm dup ora 19. Dac
totui ne este foame, ideal ar f s alegem alimente uor de digerat, precum
fructe, legume sau sucuri proaspete.
Digestia este n mod normal mai lent seara, din pricina resurselor sczute de
energie. Dac ne lcomim la mese bogate n aceast parte a zilei, alimentele
staioneaz mai mult n stomac i tind s fermenteze, ceea ce duce la formarea de
gaze, creeaz senzaie de balonare i disconfort. Pentru a face fa efortului,
organismul sustrage energia de la alte organe, pentru a susine digestia.
Peste noapte, ntre orele 23 i 3 dimineaa, canalele vezicii biliare i cel al fcatul
ating pragul maxim de energie. Aceste organe au rolul de a cura sngele i de a
ne asigura, n felul acesta un somn odihnitor. ns, cnd mncm la ore trzii,
energia lor nu mai este centralizat asupra purifcrii organismului, consecinele
find indigestia, insomnia i senzaia de oboseal dimineaa. Mai mult dect att,
pentru c toxinele nu au fost eliminate complet din organism, se stocheaz la
nivelul articulaiilor, expunndu-ne riscului de artrit.
Ce putem face pentru a revigora un fcat obosit?
n primul rnd, s renunm la mesele copioase dup or 19. Apoi, chinezii
recomand ceaiurile de ppdie, urzici, ment, ttneas care cur i
regenereaz fcatul. ns nu uitai: odat ce ncetai a mai mnca noaptea,fcatul
i poate folosi energia pentru funcia lui nemaifindu-i"furat" de digestie, iar
organismul are puterea de a se reface. Vei observa c o mulime de simptome
neplcute vor disprea, inclusiv cele care nu par s aib vreo legtur cu
digestia, precum durerile, inclusiv cele ale ncheieturilor. n plus, vei vedea ct
de simplu este, n felul acesta, s eliminai kilogramele n plus.

Dureri de spate? Iat soluiile!
Durerile de spate dau disconfort i pot s ascund afeciuni grave ale
organismului. Le poi trata cu ajutorul masajului, acupuncturii sau a
chiroterapiei. Masajul elibereaz tensiunea din coloan
Cunoscut nc din antichitate pentru efectele sale benefce asupra organismului,
masajul relaxeaz muchii i tendoanele, elibernd presiunea din coloan. El
detensioneaz presiunea dintre vertebre i discul intervertebral, ducnd la
dispariia durerilor de spate. Masajul se face pe o mas special sau pe un scaun
de masaj. Sunt utilizate uleiuri sau loiuni pe care le alege specialistul.
Caracteristica esenial a acestei practici este c se efectueaz cu micri de tip
continuu.
Acupunctur, pentru calmarea durerii
Acupunctura este o practic medical chinezeasc n cadrul creia diferite zone
ale organismului sunt strpunse de ace n scopuri terapeutice sau pentru a
calma durerea. Aceast terapie complementar din medicin te poate ajuta atunci
cnd durerile de spate nu-i dau pace. Acupunctura nu presupune un tratament
propriu-zis al bolii de care suferi, ci duce la o reechilibrare energetic a
organismului. n momentul n care blocajele din calea fuxului de energie sunt
eliminate, organismul se vindec singur, indiferent de organul sau sistemul
afectat.
Exist nenumrate zone de tratament pe care specialitii n acupunctur le
cunosc i pentru care pot opta atunci cnd te trateaz. Uneori se nfg acele doar
n brae, alteori n picioare sau n urechi. n cazul durerilor de spate, problema se
atenueaz dac acele sunt nfpte n pielea din respectiva zon. n mod normal,
nu ar trebui s simi durere n timpul terapiei, dar persoanele mai sensibile pot
simi puin disconfort.
Chiroterapia repoziioneaz vertebrele
n momentul n care o vertebr nu este corect aliniat, ea produce blocaje i
apas pe nervi. Acest lucru duce la dereglri neuro-hormonale i la ntreruperea
transmisiei de mesaje de la creier ctre anumite pri sau organe ale corpului.
Prin chiroterapie sau osteopatie se realinieaz coloana vertebral i se corecteaz
poziia vertebrelor deplasate.
Chiropracticianul este cel care poate s amelioreze sau chiar s trateze durerile
de spate i cele de gt. El acioneaz doar cu minile asupra coloanei i se
folosete de anumite micri specifce care vindec zonele dureroase.

Cele mai bune momente pentru a bea ap
Pentru c nu putem tri fr ap, pentru c trebuie s ne asigurm cei doi litri
zilnici, o consumm cu sfnenie. Dar trebuie s facem asta cu cap. Aadar, care
sunt cele mai bune moment ale zilei n care s bem ap?
Dimineaa. Primul lucru pe care ar trebui s-l faci cum te trezeti este s bei un
pahar cu ap. In unele cure se indica 640 ml. Pentru c organismul tu se
deshidrateaz n timpul nopii, mprospteaz-l dimineaa.
Atunci cnd i este poft de o gustare. Dac simi nevoia s roni ceva, ori i s-
a fcut brusc poft sau chiar foame, bea un pahar cu ap i ateapt o jumtate
de or. Dac i-a trecut nseamn c era doar o poft ce nu merit atenie sau c
i era de fapt sete. Uneori, cnd ne e sete, avem impresia de foame.
Pe tot parcursul zilei. Pentru a menine organismul hidratat i pentru echilibru.
Cel mai bine este dac bem ncet. Dac bem repede reuim doar s ostoim setea,
dar apa se va elimina imediat i nu vom obine hidratarea de care avem nevoie. n
plus, un studiu german a scos la iveal faptul c 1 litru de ap rece but (nu
direct din frigider, dar mai rece dect la temperatura camerei)te poate ajuta s
arzi cu pn la 50 de calorii n plus pe zi, asta nsemnnd 2 kilograme i
jumtate pe an pierdute fr pic de efort. Nu trebuie s bei toat cantitatea de-o
dat, ci ncet i sigur, cum am spus mai sus. Cercettorii sunt de prere c
aceste efecte apar datorit faptului c organismul trebuie s munceasc pentru a
nclzi apa nainte s-o prelucreze pentru a putea circula prin organism.

Ai nervi? Folosete muetel!
Dac vrei s foloseti un remediu naturist pentru calmarea strilor tale nervoase,
poi alege ntre mueel i valerian. Ele au rolul de a calma spasmele musculare
i sunt cele mai bune sedative.
Mueelul
- Pentru ndeprtarea strilor tensionate, specialitii n medicina naturist
recomand ceaiul de mueel seara, nainte de culcare, cu puin lmie
proaspt.
-Inhalaiile cu ceai de mueel va regla respiraia, ritmul cardiac va f normalizat
i astfel te vei putea odihni pn dimineaa.
-Folosit sub forma uleiurilor eseniale, n baie, mueelul i face rapid efectul. n
baia obinuit, cu apa la o temperatur suportabil, adaug cteva picturi de
ulei esenial. Mirosul plcut i efectul sedativ al mueelului te vor detensiona pe
loc i toate problemele tale vor disprea pentru cteva minute, pn cnd vei
adormi.
-Mueelul poate f folosit cu succes pentru tratarea strilor de anxietate, dar
efectele vor f sesizate dup cel puin o sptmn de tratament.
Valeriana
-Ca tratament n eliminarea strilor nervoase, valeriana se poate folosi att ca
infuzie, ct i ca pudr sau tinctur. Are aceeai aciune precum mueelul,
diferena find c valeriana este mult mai concentrat i poate f folosit numai de
aduli.
-Dozele n tratamentele naturiste cu valerian sunt reduse, pentru c uleiul
volatil al plantei este foarte concentrat i o folosire necorespunztoare poate avea
efecte nedorite asupra organismului.
-Sub form de infuzie, valeriana este efcient dac se utilizeaz o dat pe zi, iar
dac foloseti tinctura, o lingur dimineaa este sufcient pentru un efect
ndelungat.

Coriandrul, un tonic pentru trup i sufet
Plant descoperit cu mai bine de 2000 de ani n urm, coriandrul nu trebuie s
lipseasc din farmacia verde a oricrei gospodrii. Datorit popularitii de care
se bucur n India i n multe ri asiatice, planta a fost adoptat i de rile
europene. Aciunea sa complex asupra sntii organismului se datoreaz
coninutului bogat n: aminoacizi (apte tipuri), n uleiuri eseniale ( 11 feluri), n
vitamine (mai ales A i C), dar i n minerale, precum fosforul.
Previne uzura ochilor. Aceste substane coninute de plant sunt capabile s
previn uzura ochilor i scderea acuitii vizuale. n acelai timp, pentru c
aceast plant-medicament este un puternic dezinfectant, cu efecte
antimicrobiene dovedite, protejeaz ochii de boli contagioase, precum
conjunctivita.
Are proprieri antiinfamatorii. Ca iarb aromatic, coriandrul ascunde
numeroase surprize plcute. Proprietile sale antiinfamatorii l recomand n
tratarea afeciunilor reumatice, a bolilor de rinichi i a anemiilor.
Normalizeaz valorile colesterolului. Ca i alte ierburi aromatice, coriandrul
ascunde numeroase surprize.
Calmeaz crampele abdominale, previne balonrile sau diareea, favoriznd
secreia biliar. Acizii coninui, printre care cel linoleic, cel oleic, ascorbic sau
stearic, ajut suferindul s aib o tensiune arterial mai mic i s normalizeze
valorile ridicate ale colesterolului ru. Cteva boabe mestecate n gur
mprospteaz respiraia i au un rol antimicrobian", precizeaz Eugen Giurgiu,
doctor n biochimie cu competene n ftoterapie i nutriie.
Efcient n lupta cu agenii patogeni. Studiile efectuate recent dovedesc ct de
efciente sunt soluiile concentrate, care conin coriandru, n btlia cu agenii
patogeni cum ar f:
escheria coli (vinovat de apariia infeciilor urinare i digestive), salmonela i
staflococul auriu. Cercettoii de la Universitatea Beira din Portugalia au
constatat c muli dintre agenii patogeni au fost distrui de soluiile care conin
cantiti modeste de ulei de coriandru (numai 1,6 % sau
i mai puin).
Combate astenia i epuizarea nervoas. Coriandrul este tonic i stimulent. Ceaiul
preparat din fructele acestei plante aromatice este efcient i n cazuri de epuizare
nervoas, de migrene i de astenie. Mai mult, condimentul este apreciat ca un
stimulent al circulaiei periferice i ca un renumit afrodiziac. n acest caz, din
vremuri ndeprtate, coriandrul a fost numit iarba fericirii n cuplu". Nu n
ultimul rnd, coriandrul este o surs de biofavonoide, utile n tratamentul
hemoroizilor i varicelor.
Scade riscul apariiei cancerului. Mai multe studii efectuate pe animale au scos
n eviden faptul c administrarea unei cantiti de semine de coriandru
mcinate, n acea zi, au redus valorile parametrilor tumorali. Coriandrolul din
compoziia acestui condiment a demonstrat c este un adjuvant efcient n
cancerul fcatului.
Mod de administrare
Infuzia se prepar dintr-o linguri de fructe de coriandru la o can de ap i se
recomand s bei trei cni de ceai pe zi, naintea meselor principale, n cazul
lipsei poftei de mncare. Pentru favorizarea digestiei, ceaiul se bea dup mesele
principale.
Siropul de coriandru: Se prepar din planta ntreag (20 fre cu frunze i tije)
care se ferb, timp de 5 minute, n doi litri de ap. Apoi, infuzia se strecoar i n
aceasta se adaug un kg de zahr. Cnd deasupra siropului apar balonae, se
pune ultimul ingredient - zeama unei lmi. Dup aceea, siropul trebuie s mai
clocoteasc cinci minute. Siropul se toarn cldu n vase de sticl i se consum
cte o lingur, dup mesele principale.

3 plante care vindec stomacul
Ai dureri de stomac? Specialistul Click!, dr. Cristina Blnescu, recomand trei
plante de mare ajutor n astfel de situaii.
1.Coriandrul, contra balonrii Balonarea sau abdomen umfat reprezint senzaia
de mrire a abdomenului ca urmare a acumulrii de gaze n intestine.De multe
ori, regimul de post sau, din contr, mesele mbelugate, pot duce la balonri.
Facei o infuzie dintr-o linguri de fructe zdrobite la 250 ml de ap clocotit, se
infuzeaz 15 minute, se bea fracionat, n timpul unei zile, ntre mese.
2.Ghimbirul stinge acidul din stomac
Ceaiul de rdcin de ghimbir este indicat n aceast perioad. Adugai o
linguri de rdcin de ghimbir proaspt ras ntr-o can cu ap ferbinte.
Rdcina se las n can timp de 10 minute, iar apoi se bea ceaiul obinut.
Aceast plant are capacitatea de a relaxa muchii ce susin peretele esofagului,
astfel nct acidul din stomac nu este mpins ctre esofag.
3.Cimbrul te scap de crampe. Cnd apar crampe la stomac, luai o linguri de
cimbru,macerai-o n 1 lingur de ap rece, timp de 5 minute. Acest macerat se
introduce n 250 ml de ap clocotit, se infuzeaz 15 minute, se strecoar i se
consum 2 cni pe zi.

6 ponturi ca s nu mai ai pete pe piele
Petele pigmentare apar din cauza stresului, a modifcrilor hormonale, a
alimentaiei srace n nutrieni i, de asemenea, odat cu naintarea n vrst.
Ce poi face pentru a scpa de inesteticile pete brune de pe piele:
1.Aplic pe zona ptat zeam de lmie.
2.nainte de culcare, maseaz zona afectat cu ulei de cocos, iar dimineaa
cltete cu ap cldu.
3.Prepar un amestec din dou linguri de pulbere de coaj de portocal mcinat
i iaurt. Pune pe piele, dup care spal cu ap rece, cnd amestecul se usuc.
4.Fierbe 10 minute o legtur de ptrunjel n puin ap, fltreaz i adug
linguri de suc de lmie, nmoaie o dischet demachiant n acest lichid i apoi
tamponeaz zonele afectate.
5.Exfoliaz-i pielea o dat pe sptmn. n acest mod, vei ndeprta celulele
moarte i vei stimula regenerarea pielii.
6.Hrana zilnic trebuie s cuprind multe fructe, n special lmi i portocale,
roii, castravei, cci acestea purifc sngele i ajut la meninerea strlucirii
naturale a pielii.

Oetul oprete cderea prului
Considerat unul dintre cele mai vechi condimente, oetul nu lipsete din
arsenalul nici unei gospodine. n afar de a conserva legumele i de a da gust
bun salatelor, lichidul are i puteri vindectoare n boli reumatice sau de piele.
Se obine din vin slab alcoolizat, cruia i se adaug culturi bacteriologice.
Procesul lent are loc n butoaie din lemn, iar produsul fnal conine numeroi
compui aromatici. Este cel mai folosit n buctria tradiional, dar romncele l
utilizeaz de sute de ani, att pentru a da strlucire prului, ct i pentru a opri
cderea lui.
Dup splare, se cltete podoaba capilar cu ap n care s-a diluat i puin oet,
apoi se limpezete bine cu ap cldu pentru a ndeprta mirosul. Pe de alt
parte, oetul e bun i n tratarea sidezinfectarea rnilor.
Pentru arsurile de gradul I i II (dar n nici un caz III i IV), se folosete oet
dizolvat n ap, pentru a ameliora durerea i pentru a de-zinfecta rana. Arsura
cauzat de soare se acoper cu un erveel nmuiat n oet diluat. Contra
guturaiului, se freac puin lateralele nasului cu degetele nmuiate n oet.
Oetul de mere, remediu pentru viermii intestinali
Amigdalita poate f ameliorat cu oet de mere: la fecare or, se cltete gura cu o
linguri de produs diluat ntr-un pahar cu ap.
Pentru problemele unghiilor, se pun comprese de ase ori pe zi i se bea un pahar
de ap fart cu dou lingurie de oet i dou lingurie de miere, de trei ori pe zi,
timp de o sptmn.
Soluia din mere poate f aplicat i pe mucturile de nari sau local, pentru
calmarea hemoroizilor.
Pentru viermii intestinali, medicina tradiional recomand oet de mere fert cu
sare i urzic proaspt, mrunit, preparat care apoi se consum cldu.
O alt problem de sntate ce poate f tratat cu oet de mere o reprezint
micozele de la picioare.
Pentru colecistit i alte afeciuni ale bilei, se iau dou lingurie de oet de mere cu
10 minute nainte de fecare mas.

Oul, cel mai bun remediu antistres
Oul este un adevrat depozit de vitamine, minerale, oligoelemente i proteine de
nalt calitate. Mai mult, e considerat un aliment ideal n curele de slbire,
datorit proprietilor sale anorexigene i coninutului redus de calorii.
Nutriionistul Mihaela Bilic susine, n cartea Triesc, deci m abin, c n ou se
gsesc toate substanele necesare dezvoltrii copiilor i adulilor, dar i meninerii
strii de sntate a adulilor.
Lista de fapte bune pentru care este ludat oul este ns mult mai lung.
Potrivit dr. Mihaela Bilic, proteinele din ou sunt mai bine folosite de organism
dect cele din carne, datorit coninutului de sruri minerale i de vitamine (A,
B, D i E).
Oul este una din puinele surse alimentare de vitamina D necesar pentru
absorbia calciului din alimente i fxarea lui n oase. Chiar dac cea mai mare
parte din vitamina D se produce n organism sub aciunea razelor de soare,
copiii,persoanele n vrst i femeile nsrcinate au nevoie de cantiti crescute de
vitamina D, iar oul este sursa ideal, susine nutriionistul.
Poate f consumat de patru ori pe sptmn.
n plus, datorit coninutului bogat n vitaminele B6, B12 i acid folic, oul
menine sntatea sistemului nervos i combate stresul, principalul responsabil
de dezechilibrele organismului. Seleniul i vitamina E din compoziia sa au
proprieti antioxidante i protejeaz vasele de snge.
Chiar dac nu e reprezentativ din punct de vedere cantitativ, oul, mai ales cel
fert, inhib senzaia de foame i conine doar 80 de calorii, n diete putnd f
consumat de maximum patru ori pe sptmn.
Atenie, are i contraindicaii!
-Glbenuul conine mult colesterol i, chiar dac nu le creeaz probleme
persoanelor sntoase, celor care au trigliceridele i colesterolul crescute, nu le
este recomandat mai mult de un ou pe sptmn;
-Oul fert tare le poate provoca indigestie persoanelor cu probleme biliare;
-Pentru c poate conine parazitul numit salmonella, nu e bine s fe consumat
crud, ci doar preparat.
Asociaz-l cu legume bogate n vitamina C. Dei este alimentul cel mai bine
echilibrat la capitolul proteine, oul nu conine glucide i nici vitamina C, iar
pentru o mai bun absorbie a ferului din compoziia sa este indicat s fe
asociat cu legume care conin aceast vitamin: sfecl roie, ptrunjel, elin,
ceap, cartof, varz alb, conopid sau dovlecel. n schimb, alturi de fcat i de
unt, oul este o surs excelent de vitamina A, asigurnd 50% din necesarul unui
copil i 20% din cel al unui adult. Mai mult, oul furnizeaz 15% din aportul zilnic
de fer i 25% din doza de fosfor necesar copiilor.
Cum afi dac e proaspt
Pentru a te asigura c oule pe care vrei s le prepari sunt proaspete, cufund-le
ntr-un vas cu ap rece. Dac rmn la fund, le poi consuma fr grij.

Alimente care inving depresia
Starile depresive,rezultatul unei activitati nervoase anormale in anumite zone
cerebrale, se afa in stransa legatura cu alimentatia si sportul, au descoperit
cercetatorii de la Universitatea Harvard.
Rosiile
In tratarea depresiilor, rosiile sunt recomandate datorita unui continut crescut in
uridina, un compus cu efecte extraordinare in combaterea acestor stari. Uridina
se mai gaseste in alimente precum zaharul din trestie, drojdie de bere sau
broccoli. De asemenea, consumate proaspete, rosiile ofera un aport important de
viatmina A, C, calciu si potasiu, continand substante benefce pentru organism,
precum oligoelemente si licopen, pigmentul care le confera culoarea rosie. Acesta
este un puternic antioxidant ce intensifca detoxiferea organismului si arderea
grasimilor.
Bananele
Aceste fructe contin numeroase componente nutritive: sunt bogate in zaharuri, in
vitamine precum acid folic, vitamina C, A, E, B6, minerale precum potasiu, sodiu,
fer, calciu, magneziu, cobalt, fosfor, zinc, crom, dar si fbre, proteine si unele
substante active, dar si vitamine: B6 si B12. Metabolismul acestor vitamine a fost
asociat cu tulburarile depresive. Alte alimente asemanatoare sunt: avocado, fcat,
soia, carne de pasare si vita, ton, somon, alune, arahide.

Cerealele integrale
Cerealele integrale sunt recomandate chiar in alimentatia zilnica, avand
numeroase benefcii asupra sanatatii. Este indicat sa le consumati dimineata cu
o mare cantitate de lichide (cu lapte de exemplu) pentru ca reprezinta o sursa de
energie pentru cateva ore bune, asigurand un tonus foarte bun pana la orele
pranzului. Totodata cerealele contin si o mare cantitate de vitamine din
complexul B, una dintre acestea find vitamina B1 sau tiamina, implicata in
combaterea depresiei. Vitamina B1 are un rol deosebit in biosinteza
neurotransmitatorilor, substante elibetare in general de sistemul nervos..
Studiile medicale au demonstrat o legatura intre defcitul de vitamina D si starile
despresive. Astfel, puteti consuma galbenus de ou, branzeturi.
Ai probleme cu trezirea devreme?
Ai vrea sa te ridici din pat si sa stralucesti ca soarele diminetii? Sa te simti
odihnit si gata de noi activitati? Din pacate, nu foarte multi pot evita
"mahmureala" de la primele ore ale zilei, pentru ca ori nu ai un ritm stabil de
odihna, ori pur si simplu nu esti programat genetic sa fi matinal. Totodata, exista
cateva mici trucuri care te pot face sa te ridici din asternuturi cu un zambet larg
pe buze, chiar si in zorii zilei.
"Oricat as dormi, dimineata ma trezesc obosit!". Am auzit asta de nenumarate
ori.
Chiar si tu ai aceeasi problema pentru care nu ai gasit in atatia ani o solutie.
Dar, asta nu inseamna ca nu exista una.
In primul rand trebuie sa actionam pe plan psihic!
Alarma enervanta a ceasului iti da trezirea in fecare zi? Aceasta este o prima
problema. Stim ca daca ti-ar canta o melodie suava mai mult ca sigur ai dormi in
continuare, dar poate ar trebui sa incerci un cantec vesel precum "Bare
neccesities" din Cartea Junglei! Programeaza-ti cd-playerul sau telefonul sa te
trezeasca pe aceste acorduri si nu te vei mai f morocanos. Ai putea sa incerci si
un scurt dans pe muzica vesela, pentru o minima inviorare care te va scapa de
durerile de oase. Important este ca,atunci cand te trezesti, sa traiesti sentimente
placute, nu cele de "Ah, e prea devreme" sau "Ma dor toate". Incearca sa te
trezesti mai devreme pentru a-ti savura cafeaua fara graba, sa poti zabovi putin
cu privirea pe geam si sa mananci.
Cele 6 cicluri de somn
Oamenii trec prin patru-sase cicluri de somn in fecare noapte, spun specialistii
pe site-ul webmd.com. Fiecare ciclu consta in cinci etape, variind de la un somn
foarte usor (etapa 1) la unul foarte adanc (etapa 4) si apoi in etapa 5, cea "de
miscare rapida a ochiilor", adica aceea in care visezi.
Iata cum stau lucrurile stiintifc: trezirea din stadiu profund, precum etapa 3 sau
etapa 4, este resimtita foarte difcil. De aceea, a f trezit dintr-un pui de somn
poate f atat de derutant. De asemenea, acesta este si motivul pentru care unii
dintre cei care se trezesc prea devreme se pot simti "mizerabil". Ironic este ca
suntem programati natural sa trecem prin cele mai adanci etape ale somnului in
intervalul orar 04.00-06.00. otodata, nu iti pierde sperantele: te poti reprograma!
Reprogrameaza-te!
Daca vrei sa-ti muti etapa de somn adanc la o alta ora din noapte, o poti face cu
putin antrenament. Exista o formula foarte simpla si aplicabila. Un ciclu de somn
dureaza aproximativ 90 de minute. Inmulteste cele 90 de minute cu 6 cicluri de
somn si vei constata ca ai nevoie de aproape 8 ore de somn pe noapte. Asadar,
daca ora 22.00 te gaseste cu capul pe perna, la ora 6.00 vei f proaspat ca painea
calda.
Nu-ti ajung cele 8 ore de somn?
Cercetatorii spun ca exista si oameni care au nevoie de doar sase ore de somn pe
noapte, pe cand altii au nevoie de zece! De ce? Ciclurile de somn variaza. Cei care
au nevoie de foarte mult somn au ciclurile lungi, de pana la doua ore! Aici
intervine partea interesanta: multora dintre cei care au ciclurile de somn decalate
de la obisnuitele 90 de minute nu li s-a spus, inca din copilarie, la
ce ora sa mearga la culcare. Asadar, corpul asculta de propriile semnale.
Solutia ta este sa te impui cu un orar fx in fata propriei persoane.
-Stai in pozitia sezut pe marginea patului si leagana-ti picioarele. Te vei trezi mai
repede.
-Seteaza alarma ceasului pentru ultimul moment! Astfel, nu vei f tentat sa
decalezi ora
de trezire. Cateva minute de somn in plus te vor face doar sa te simti mai rau.
-Cand te scoli prea devreme, fa un exercitiu de respiratie: inspira-expira adanc
pentru a lua contact cu realitatea.
-Spala-te doar cu apa rece pe fata. E un mod natural de a-ti tonifa mintea!

Prul - cum funcioneaz i cum l ngrijim?
nainte de a prezenta scurte explicaii privind modul n care funcioneaz prul,
iat cteva adevruri despre pr, care infrm tot attea mituri:
-prul nu crete mai repede dac l radei frecvent;
-purtarea plriei nu grbete apariia cheliei;
-prul nu crete mai repede noaptea i nici dac l splai des;
-splatul frecvent ori vopsirea prului nu distruge foliculul prului ("punga" n
care frul de pr se dezvolt);
-plarea frecvent a prului nu duce la "ngrarea" mai rapid a acestuia.
n stratul inferior al pielii (derma), pe lng glandele sebacee i glandele
sudoripare mai exist ceva: prul. mpnzit pe toat suprafaa corpului, acesta
const n lungi iruri de celule moarte pline cu cheratin (protein care intr n
structura prului, epidermei, unghiilor etc,care are i rolul de a ntri stratul
exterior al pielii).
Fiecare fr de pr se formeaz ntr-un folicul - un mic "sac" n care prul este
creat de celule ale pielii. Atunci cnd un nou strat de celule este adugat la
rdcina frului de pr, acestea mor, iar frul devine un pic mai lung. Dup cum
se poate observa, prul se af n aceeai situaie cu pielea: celulele vii sunt la
interior, cele moarte la exterior.
Tipuri de par
Dei avem mai multe fre de pr pe centimetru ptrat dect un cimpanzeu, cele
mai multe fre de pr prezente pe corpul nostru sunt greu vizibile. Acest tip de
pr, subire i care crete greu se numete pr velus.
Prul terminal este acela prezent pe cap, la subsuori, pe piept, sprncenele,
genele, n zona organelor genitale etc. Dup cum ai observat, acest tip de pr
este mai gros, mai lung i crete relativ repede. Prul crete drept sau ondulat. Se
ntmpl ca ca cei care au prul drept s i-l doreasc ondulat i viceversa (n
special se aplic aceast regul femeilor). Cine dicteaz cum va f prul, ondulat
ori nu?
Responsabil este foliculul care n care se dezvolt frul de pr: dac foliculul este
perfect rotund, frul va iei drept, dac foliculul este oval,frul de pr va f
ondulat. Din pcate pentru unii care-i doresc tipul de pr pe care nu-l au, nu
exist soluie pentru schimbare, n afara drumului la frizerie, unde, cu ajutorul
diverselor aparate i soluii din arsenalul oricrei frizerii serioase, se poate
produce din pr drept pr ondulat i invers.
Prul nu crete ncontinuu i un fr de pr nu dureaz o via. Prul are perioade
de cretere i perioade de stagnare. Din fericire, doar o mic parte a frelor de pr
din capul dumneavoastr se af n "hibernare" la un moment dat, aproximativ
90% find n cretere. Zilnic pierdei aproximativ 50 de fre pr, fr ca acest lucru
s semnifce c ai nceput s chelii; n cteva zile din foliculul din care a czut
un fr "btrn" se va nate un nou fr de pr. n medie, un fr de pr din cap are o
via e 6 ani. Nu este valabil aceeai cifr pentru gene i sprncene. Sprncenele
cresc timp de aproximativ 10 sptmni dup care stagneaz restul anului.
Genele, n schimb, cresc vreme de 3 luni, dup care cad i sunt nlocuite.
De ce ni se face pielea de gaina?
Ai observat c la frig ori cnd suntei prad unor emoii puternice, pielea uman
i schimb aspectul, iar prul se ridic pe tot corpul. De ce se ntmpl astfel?
Acest fenomen nu este caracteristic doar oamenilor, ci i altor animale. Explicaia
este una de natur evolutiv: au fost timpuri cnd o astfel de reacie a
organismului ajuta la pstrarea cldurii n apropierea pielii.
Odat cu pierderea pilozitii excesive, aceast reacie a organismului a rmas,
dar efciena ei este zero.
Care este rostul parului?
Suntem obinuii cu prul nostru. Muli dintre noi investim muli bani pentru a-
l ntreine n forma dorit. Adolescenii, cu precdere, tind s-i imprime propria
personalitate n modul n care i aranjeaz coafura. De multe ori privind modul
n care prul este tiat putem spune dac individul aparine unei anume secte ori
unei anume micri politice. Dar toate aceste lucruri nu explic de ce pe corpul
nostru crete pr...
Sunt cteva avantaje ale prezenei prului pe corpul nostru. De exemplu, genele
ne feresc adeseori de insecte care s-ar opri n ochii notri ori de diverse resturi
minuscule. Sprncenele ajut n "deturnarea" picturilor de transpiraie ori
ploaie ce altfel ar ajunge tot n ochii notri. Prul de pe cap, pe de o parte
protejeaz pielea capului de razele puternice ale soarelui, iar pe de alta, n cazul
n care este frig afar, reduce pierderea de cldur prin zona capului. Nu n
ultimul rnd, prul din zona organelor genitale indic faptul c am ajuns la
maturitate din punct de vedere sexual i capabili de reproducere.
Ce sampon folosim?
Reclamele la ampon sunt pe ct de fermectoare, pe att de neltoare de cele
mai multe ori. Afm c nu tiu ce ampon minune ne va "hrni de la rdcin
frul de pr", ni-l va "revitaliza" ori l va "nsntoi". Ce? Un ir de celule moarte?
Toate vitaminele din lume nu le va readuce la via i nici nu ne-ar folosi un atare
lucru, cci dac celulele ar renvia, mersul la frizer ar f nlocuit cu mersul la
chirurg. Mai bine folosii diversele produse ce stau la baza ampoanelor (de la
urzici la portocale) pentru propria alimentaie, dect s le irosii pe propriul pr.
De ce avem nevoie s splm prul? Pentru c sebumul produs de glandele
sebacee, care n fapt protejeaz frul de pr, ungndu-l, n timp se acumuleaz i
d impresia de pr "gras", iar n plus se amestec cu buci de piele moart a
scalpului i particule de praf de pe strad. amponul dizolv acest amestec, i
las prul curat, dar i uscat i fragil.
Uscciunea frului de pr este combtut de ampoane prin faptul c unele
conin balsam.
Este preferabil, pentru o mai bun rezisten a prului, s folosii balsam
cumprat separat de ampon. Balsamul unge frul de pr i l protejeaz.
Splatul zilnic pe cap nu numai c nu este indicat, dar este i n defavoarea
prului dumneavoastr. Dac putei rezista 2 ori 3 zile ntre dou splturi ale
prului capului, nu se va ntmpla nimic ru. Pe de alt parte, trebuie menionat,
mpotriva opiniei multora, c splatul frecvent pe cap nu duce la apariia mai
rapid a prului "gras". Producia de sebum nu are cum f infuenat de splatul
prului.
Dup cum probabil ai observat, n special dac avei mtrea, i ampoanele
anti-mtrea, dup o vreme, n cele mai multe cazuri, produc mtrea. Este
indicat, aadar, s folosii mai multe tipuri de ampoane care se potrivesc tipului
dumneavoastr de pr i pe care s le rotii n timp.

Totul despre nasterea in apa
Nasterea in apa este din ce in ce mai solicitata de mamicile din intreaga lume.
Fata de metoda traditionala, aceasta este mai putin dureroasa, se deruleaza mai
repede si este mai relaxanta pentru mama .
Apa reprezinta un mediu propice nasterii, insa in afara de acest aspect, nasterea
in apa mai are si alte benefcii: reduce durata efectiva a aducerii copilului pe
lume, ofera mamei mai multa liberatate de miscare si fatului posibilitatea de a
tranzita mai usor spre lumea exterioara. Totodata, apa permite o mai buna
dilatare a colului uterin si are proprietati anti-spasmodice, permitand muschilor
sa se relaxeze.
Faptul ca mama se poate misca dupa bunul plac si are posibilitatea sa-si aleaga
pozitia cea mai confortabila pentru ea, reprezinta un mare atu. In plus, ea poate
sa fe tinuta in brate si sustinuta chiar de sotul ei, care poate sa stea in bazin pe
toata durata nasterii.
Prima etapa-Medicul ginecologic sau asistenta consulta mama pentru a stabili
gradul de dilatare a vaginului. Tot acum, se incearca si o oarecare aproximare a
manierei in care urmeaza sa fe facilitata nasterea prin dilatare. Apoi, medicul
asculta bataile inimii fatului si ale mamei, uneori controland totul prin
intermediul unui monitor.
A doua etapa-Este reprezentata de momentul in care fatul vine pe lume. In
momentul in care i se iveste crestetul, el este ajutat sa iasa de catre medic sau de
asistenta.Riscul de a inghiti apa este aproape inexistent, iar asta deoarece
pruncul are sufcient de mult oxigen pentru a supravietui in cazul in care se afa
sub apa.
A treia etapa-In continuare, pentru a se asigura ca nou-nascutul respira asa cum
trebuie, medicul realizeaza o aspiratie proflactica a mucozitatilor, atat in gura,
cat si in nas.
A patra etapa-Primele guri de aer ale copilului reprezinta momentul in care
plamanii acestuia se inunda cu oxigen, si deci se umfa, pentru a indeplini
functia respiratorie.Acesta este pragul la care respiratia cardiaca devine
cardiopulmonara, fapt determinat de necesitatea ca sangele sa primesca oxigen.
A cincea etapa-Daca tatal a fost prezent la nasterea acvatica, acum este cazul sa
intervina, prin taierea cordonului oblilical al pruncului. Tatal poate intra in bazin
alaturi de mama,ba mai mult, poate sta langa ea pe toata durata nasterii. El este
asistat de medic in timp ce taie cordonul ombilical, insa trebuie sa urmeze in
mod obligatoriu sfatul personalului califcat. In cazul in care acesta nu a
participat la momentul nasterii, mama primeste ajutorul de care are nevoie de la
medic sau de la asistenta.
A sasea etapa-Femeia este ajutata sa se ridice, sprijinita din spate, fe de catre
tata, fe de catre personalul medical. Ridicarea trebuie sa facuta de sub axile,
pentru ca in acest fel i se sustine greutatea mamei, ea find scutita de orice efort
suplimentar. Apoi, isi poate tine in brate copilul si primi asistenta medicului
ginecolog.
Travaliu mai putin dureros
Principalul rol al apei este acela de a ajuta mama sa treaca peste perioada de
travaliu prin adoptarea unei pozitii naturale, instinctive, pentru a usura intreg
procesul nasterii. Relaxarea musculara este benefca pentru viitoarea mama, iar
contractiile sunt, in multe dintre cazuri, aproape nedureroase.
Cu toate acestea, multi medici de specialitate sunt de parere ca travaliul are rolul
sau in dezvoltarea ulterioara a copilului, contractiile find cele care pregatesc
trupul fragil al acestuia pentru viata din afara uterului. De aceea, nasterea in apa
este in multe tari controversata, ea putandu-se intampla doar in anumite centre
ginecologice, avand costuri destul de ridicate.
O recuperare post-natala usoara Exista cazuri in care mama iese din bazinul in
care a nascut aproape imediat, fara sa necesite recuperare post-natala. Nasterea
in apa este insa o metoda pretentioasa de a aduce un prunc pe lume.
Femeia care urmeaza sa nasca, trebuie sa stea scufundata in apa pentru
aproximativ una pana la doua ore; temperatura medie necesita control
permanent; apa trebuie sa fe pregatita dinainte pentru procedura; mediul trebuie
sa fe dezinfectat si sa nu permita accesul factorilor care ar putea dauna
micutului.

Ziua bun ncepe de diminea
Regula de aur: s ne trezim fresc, calm, fr a stresa organismul. Aceast regul
ne ajut s ncepem ziua cu dreptul. Dar pentru a ne face ziua plcut nc de la
primele ore, mai trebuie s respectm cteva reguli simple i de bun-sim. Care
ne iau cel mult 15 minute, dar ne dau multe ore de chef de via.
Trei minute pentru a ne da jos din pat.Dar nu mai mult de trei minute! i n aceste
trei minute aprindei lumina dac afar e nc ntuneric. i cu zmbetul pe buze
ntindei minile i picioarele, aducei genunchi la piept n cteva reprize. Este un
mod plcut i efcient de a ne trezi din somn.
Cinci minute sub dus .Deja ai fcut ochi i e bine s v ridicai din pat pentru
du, o activitate necesar, dinamic i plcut. n plus, duul stimuleaz
metabolismul i crete secreia de endorfne. Hormonii fericirii, endorfnele, sunt
implicai n crearea sentimentului de bucurie i n diminuarea durerii, stresului,
depresiei. Aceti hormoni au capacitatea de a bara drumul acestor stri
neplcute ctre creier, mecanism care ne duce cu gndul la droguri. Dar
endorfnele sunt nite droguri naturale, proprii organismului nostru, care nu
creeaz dependen.
Important:dup du, facei cteva exerciii uoare (de respiraie, fexare,
stretching) pe un fond muzical agreabil.
Doua minute pentru o baie de lumina
Tragei draperiile, deschidei larg ferestrele indiferent de sezon, pentru a aerisi
dormitorul i a respira aer curat. Plasai-v n faa ferestrei, n locul cel mai bine
luminat i lsai-v scldat ntr-o baie de lumin. Pentru c, aa cum tii deja,
terapia cu lumin este aductoare de bun dispoziie, este vindectoare de
depresie. Privii cerul i avei convingerea c, dei sunt nori, soarele cu razele lui
blnde, matinale, va ncrca organismul nostru cu energia necesar pentru nc
o zi de activitate.
Cinci minute pentru un mic dejun echilibrat
E o greeal enorm s srii micul dejun. Azi, o felie de pine prjit cu ceva,
mine la fel... i treptat, treptat, gndii-v ce v-ar plcea s mncai la micul
dejun. E minunat s pregtii micul dejun nu oricum, ci fredonnd un lagr
preferat. Mncai uor, dar consistent. i neaprat, la fnal, un fruct: un kiwi, un
mr... sau un "fresh".
Luai n calcul i un suc de lmie cu ap... Un excelent mijloc de eliminare a
toxinelor...

Reguli pentru o diet corect
Exist foarte puini oameni care nu au inut niciodat o cur de slbire. Muli se
plng ns c nu au dat rezultate, dar nu stiu de ce. Curele de slbire sunt foarte
uzitate, dar, din pcate, de cele mai multe ori sunt inute prost, iar rezultatele
ntrzie s apar. Iat cteva reguli ce trebuie respectate pentru ca dieta pe care
o ii s dea rezultate pe msura eforturilor tale.
F sport nu rebuie s pierzi din vedere c nicio diet nu te va ajuta s slbesti
fr s faci si exerciii fzice pentru c miscarea menine metabolismul la un nivel
constant.
Diete drastice fereste-te de diete care elimin una dintre cele trei substane-
cheie de care corpul tu are nevoie: carbohidrai, proteine si grsimi vegetale.
Organismul tu are nevoie de toate trei pentru a funciona normal. Dac elimini
vreuna dintre aceste substane, vei avea probleme de metabolism si te poi
mbolnvi grav. Dietele bazate pe eliminarea carbohidrailor sau proteinelor sunt
pur si simplu mituri si nu sunt bazate pe cercetri medicale. Scderea n greutate
e cauzat de reducerea caloriilor, nu de reducerea nutrienilor.
Ia vitamine pe toat durata dietei!Pn si cei care mnnc tot ce vor nu
consum combinaii perfecte de alimente care s le furnizeze toi nutrienii de
care au nevoie. Pentru cei care in o diet, este si mai greu. De asemenea, dac
nevoile nutritive pe care le are corpul tu sunt asigurate printr-un supliment
zilnic de vitamine, i poi alege meniul mai liber, fr s fi atent la coninutul de
vitamine al mncrurilor.
Pastilele de slbit au efecte limitate si, foarte des, sunt periculoase. Cele mai
multe conin amfetamine care accelereaz metabolismul numrul caloriilor arse
creste si scade pofta de mncare. n timp ns, se dezvolt toleran la aceste
medicamente. Mai mult, luate vreme ndelungat, pot mbolnvi organele interne.
Alcoolul- poate conine chiar 7 calorii pe gram. Totusi, nu trebuie s ne grbim
s-l eliminm complet. Spre exemplu, poi pstra obiceiul de a bea un pahar de
vin pe zi. O mulime de studii au artat c un consum moderat de alcool reduce
colesterolul. Cantitatea indicat este de un pahar sau dou.
Concluzie-Pentru a reusi s slbesti efcient, trebuie s stii s reduci consumul
zilnic de calorii si, n acelasi timp, s faci foarte mult miscare. Nu e important
neaprat ce mnnci, ci raportul dintre numrul de calorii pe care le consume si
caloriile pe care le arzi pe zi. Ai putea s mnnci doar legume, dar, dac ai
consuma mai multe calorii dect ai arde, ai lua n greutate.
Totusi, cele mai multe diete caut s scad cantitatea de mncruri grase din
meniul zilnic. Grsimile sunt, cu siguran, dusmanul numrul 1, deoarece
conin cele mai multe calorii pe gram. n vreme ce carbohidraii si proteinele
conin 4 calorii pe gram, grsimile conin 9. Problema e c grsimile dau gust si
savoare mncrurilor si e foarte greu s te abii de la a le consuma, dar trebuie
s faci asta.
Astfel, dac urmezi acesti pasi, dieta ta va da roade si vei vedea rezultatele n
scurt timp.

Ghid de autoexaminare a sanilor
Exista o masura preventiva pe care o poti practica pentru sanatatea ta! Ai la
indemana acest ghid practic care te va lamuri despre importanta examinarii
sanilor, cand este momentul cel mai potrivit pentru o autoexaminare si cum se
face aceasta.
Sanul este alcatuit din glande, pori secretori, tesut lipidic si muschi. Cei din
urma dau forma sanului. Sanul contine un mare numar de glande ce produc
laptele si canale conductoare ce se temina cu mamelonul. Acolo este produs
laptele mamar. Divizand sanul in 4, observam ca majoritatea conductorilor se
gasesc in jumatatea de sus (in apropierea axilei). Acolo se dezvolta majoritatea
celulelor maligne (in proportie de 50%).
De ce sa efectuam examinarea sanilor?
Deoarece odata cu autoexaminarea incepem sa afam constitutia fziologica a
sanului si putem astfel sa descoperim orice anomalie ar aparea. 95% din cazurile
de cancer la san pot f evitate daca este depistat la timp.
Federatiile internationale de medici sugereaza ca autoexaminarea sa inceapa in
jurul varstei de 20 de ani. Este cunoscut ca una din 10 femei poate sa prezinte
(simptome de) cancer de san la un moment dat in viata ei, mai ales intre 40 si 65
de ani.
Cand sa efectuam autoexaminarea?
Trebuie sa palpezi sanii o data pe luna, astfel incat sa devina un obicei. De
preferinta cu o saptamana inainte de menstruatie, intrucat volumul fziologic pe
care il capata sanii datorita hormonilor se reduce atunci (la menstruatie sanii
sunt umfati si dor). Sa nu uitam ca si la barbati poate aparea cancerul de san,
dar in procentaj mult mai mic.
Cum sa efectuam autoexaminarea?
Posteaza-te in fata unei oglinzi si observa sanii intai cu mainile jos, apoi cu
mainile pe solduri (aceasta pozitie contracta muschii toracelui), iar apoi cu minile
intinse in sus, deasupra capului. Priveste-ti sanii pentru a observa:
- diferente intre ei, diferente de marime, de forma si conturul fecarui san
(marime, volum, orientarea catre interior a mamelonului);
-pielea, pentru a observa contuzii, protuberante, eczeme.
PALPARE I-Trebuie sa se realizeze in timp ce stai intinsa, deoarece in aceasta
pozitie muschii sunt relaxati si astfel este facilitata palparea. Daca examinezi
intai sanul drept trebuie sa pui o pernuta sub umarul drept, iar bratul sa-l indoi
sub cap, la nivelul gatului. In continuare, cu cele trei degete din mijloc unite si cu
palma mainii stangi efectueaza miscari ciclice in jurul sanului, in forma de
spirala, catre centrul sanului, apasand usor dar stabil cu varfurile degetelor, in
sensul acelor de ceasornic.
PALPARE II-Apoi fa miscari verticale, parcurgand in intregime sanul cu mana in
sus si in jos.Continua sa faci miscari centrifuge si centripete, acoperind tot sanul.
PALPARE III-Ramanand in aceeasi pozitie, trebuie sa palpezi si axila
corespunzatoare sanului, pentru a observa aparitia unor eventuale umfaturi.
Pentru aceasta parcurge cu mana toata suprafata axilei, facand miscari circulare
in toate directiile, apasand zona putin mai tare decat in cazul sanului.
PALPARE IV-Tot in aceeasi pozitie, apasa putin mamelonul intre aratator si
degetul mare. Fii atenta daca exista secretie de lichid si daca exista simfza sau
orientarea catre interior a mamelonului.
Ce trebuie sa faci daca exista anomalii?
Daca observi zone tari sau vreo scurgere din sfarc sau vreo modifcare a pielii
sanului sau a mamelonului, nu te speria, deoarece poate f vorba despre un caz
benign. Insa, oricum ar trebui sa te sfatuiesti cu terapeutul tau pentru a stabili
un diagnostic si pentru a te indruma catre un specialist, daca este nevoie.
Factorii de risc:
- menstruatie prematura (inainte de varsta de 12 ani);
- menopauza intarziata (dupa 55 ani);
- femei fara copii sau nasterea primului copil dupa 30 ani;
- stres;
- expunere la radiatii;
- viata sedentara;
- alimentatie bogata in grasimi;
- consum ridicat de alcool (peste 3 pahare pe saptamana);
- fumatul;
- dureri ale sanilor (chisturi);
- terapie cu hormoni (sub cercetare);
- cancer de san prezent la mama, fica sau sora, inainte de menopauza;
- cancer de san la bunica, matusi, verisoare;
- utilizarea de anticonceptionale (sub cercetare).

Vreau sa stiu si sa tin minte totul!
Se intampla deseori sa nu ne putem aduce aminte lucruri dintre cele mai
elementare, sa uitam cuvinte simple, iar cateodata ne dam seama cu groaza ca
din memorie au disparut complet perioade intregi din viata noastra.
Uitarea obisnuita se considera a f o consecinta a dispersarii atentiei. Suferiti si
dvs. de asa ceva? O puteti afa cu ajutorul unui experiment pe care il puteti face
chiar acum.
1.Amintiti-va 5 obiecte fara legatura intre ele, pe care le-ati folosit in ultimele 5-7
minute.
2.Acum aduceti-va aminte cum ati fost imbracata alaltaieri la serviciu.
3.Dar cum era imbracata ieri colega din spatele dvs.?
Daca a fost necesar sa depuneti eforturi pentru a raspunde la aceste intrebari
simple, aveti, in mod cert, mici probleme cu memoria si a sosit momentul sa le
rezolvati, pentru ca ele sa nu evolueze. Desi este accentuata de stres, uitarea nu
este numai o problema a societatii moderne. Dintotdeauna oamenii au cautat
metode prin care sa-si imbunatateasca memoria. Stravechea stiinta indiana,
Ayurveda,evidentiaza mai multe probleme, fecare legata de una sau alta dintre
doshe - energiile vitale spe cifce omului. Dupa cum se stie, exista trei doshe -
Vata,Pitta, Kapha.
VATAraspunde de primirea informatiei si de asimilarea cunostintelor. Daca va
este greu sa asimilati orice informatie noua, adica aveti insufcienta VATA, trebuie
sa mancati mai multe leguminoase.
Functia intermediara a memoriei retinerea micilor detalii, a cauzelor si efectelor
- este domeniul PITTEI. Pentru activarea ei, adaugati in mancare condimente
picante (ardei iute, ghimbir).
KAPHAeste responsabila pentru memoria de lunga durata. Pentru a mentine
KAPHA la un nivel corespunzator, e bine sa consumati mai multe fructe dulci (in
special banane) si produse lactate.
Hrana pentru minte
Daca ati hotarat ca e timpul sa va imbunatatiti memoria, trebuie sa respectati
cateva reguli simple:
In fecare zi, consumati pe stomacul gol o lingurita de ulei de masline, fara
adaosuri, sau de unt topit. Dupa aceea, beti un ceai cald de plante medicinale.
Consumati mai des avocado. Acest fruct este un bun antioxidant si previne
scaderea capacitatii de memorare.
Meniul zilnic trebuie sa contina sufciente proteine vegetale- materialul de
constructie pentru tesuturile creierului. Evitati consumul de alimente acre sau
fermentate,deoarece acestea blocheaza canalele energetice subtile.
Masati punctul marma, afat la baza degetului mare al mainii stangi. Actionand
asupra acestei zone, stimulati energiile subtile.


Efort de echipa
Daca pana acum ai acordat atentie abdomenului (si in special taliei tale) doar din
punct de vedere estetic, ar f cazul sa te mai gandesti. Muschii peretelui
abdominal si cei erectori ai spatelui iti ajuta spatele mai mult decat credeai.
Practic, ei sunt cei care tin spatele in pozitia ortostatica si durerile de spate apar
in momentul in care muschii nu isi fac treaba "ca la carte", pentru ca nu sunt
sufcient de tonifati.
De multe ori este nevoie de un efort de constientizare foarte mare pentru a sta
intr-o postura corecta. Dar, odata ajuns/a in aceasta pozitie de stat, muschii
abominali si cei lombari trebuie sa te ajute, altfel nu vei putea sa o mentii.
Ar mai f un lucru de spus: daca te doare spatele, lucreaza-ti in primul rand
abdomenul!
Ada Ragalie, kinetoterapeut in cadrul Centrului de sanatate si frumusete Cella
Femina, subliniaza ca "spatele este intotdeauna mai tonifat decat abdomenul si
se vede lucrul asta. Asa am fost construiti de mama natura: abdomenul trebuie
lucrat mult mai des, ceea ce nu inseamna ca spatele trebuie neglijat.
De exemplu, te duci la sala de trei ori pe saptamana: de trei ori faci abdomene, in
ultima zi lucrezi si spatele. Daca lucrezi zilnic si spatele si abdomenul, proportia
trebuie sa fe inclinata mai mult inspre abdomen. Ideea e ca cei din spate sunt
mai tonifati pentru ca tine si de statura: ei mentin ortostatismul (fara ei ne-am
prabusi in fata) si, ca urmare, nu se relaxeaza decat partial in somn, in rest
lucreaza, indiferent cum stai. Si daca stai ghebos, ei tot lucreaza, pentru ca, daca
nu ar lucra, te-ai prabusi in fata".
Clasicele "abdomene"
Cele mai efciente exercitii pentru muschii abdominali sunt clasicele abdomene.
Ada Ragalie atrage atentia ca, in cazul durerilor de spate, nu se vor face exercitiile
de abdomen cu lucru de picioare (forfecari, bicicleta, etc.,exceptie facand
exercitiile Pilates).
Facute corect, "abdomenele" te ajuta in inlaturarea durerii de spate.
Kinetoterapeutul te sfatuieste sa faci exercitiile pe spate, cu picioarele indoite, si
cu mainile indreptate catre ceafa, fara sa o atinga si fara sa te ajuti de ele cand te
ridici. "Te ridici pana iti dezlipesti omoplatii si abdomenul se contracta. Mai mult
de atat abdomenul nu se poate contracta, pentru ca atat poate el. Daca incerci sa
te ridici mai mult, tragi cu alti muschi care strica coloana". Revii la pozitia de stat
pe spate incet, nu brusc, deoarece si acest lucru poate rani coloana.
Clasicele "abdomene" II-Abdomenele se mai pot face si cu mainile intinse in fata,
alunecand incet cu ele pe coapsa.
Clasicele "abdomene"III-Multi se intreaba de ce este indicat sa faci exercitiile de
abdomen cu picioarele indoite si nu drepte. Tot kinetoterapeutul se gandeste la
sanatatea spatelui tau si subliniaza ca, daca faci exercitiile cu picioarele intinse,
accentuezi lordoza fziologica a coloanei vertebrale (curbura naturala a zonei
lombare).
"In pozitia intinsa esti lordozat, pentru ca asta e pozitia fziologica freasca. Ca sa
o reduci, indoi genunchii si se lipeste coloana lombara de sol".
Ce se intampla cand faci abdomenele incorect? Cu siguranta, pot aparea dureri in
zona lombara si in cazul persoanelor care nu au probleme cu spatele.
Tonifaza-te complet I
Acest exercitiu facut in patru etape este ideal pentru toniferea centurii formate
de muschii abdominali si cei ai zonei lombare. Este un exercitiu foarte bun
pentru persoanle cu mobilitatea scazuta in coloana lombara.
Prima etapa. Din pozitia culcat cu fata in jos (cu picioarele intinse) te ridici in
sprijin pe antebrat formand un unghi de 90 de grade in coate si in varfurile
picioarelor. O pozitie asemanatoare celei de fotare dar cu sprijinul pe antebrate.
Mentii pozitia de la 15 pana la 45 de secunde (cat de mult poti), avand fesele si
abdomenul incordate in permanenta si spatele un pic rotunjit, cocosat.
Exercitiul este gresit daca te arcuiesti inspre interior si fesele nu sunt incordate.
"Nu ai sa simti niciodata in exercitiul acesta ca abdomenul doare, insa simti ca iti
aluneca coloana in fata (adica se arcuieste, proces invers cocosarii). Intai iti
cedeaza mainile si dupa aia abdomenul. Simti ca totul ti se duce in fata, spre
podea. Cand incepi sa te arcuiesti atunci stii ca abdomenul ti-a obosit",
precizeaza Ada Ragalie.
Ingreuneaza exercitiile
Pentru ingreunarea exercitiului, poti aseza un saculet de o greutate mica pe
abdomen sau pe zona lombara in prima etapa.
Tonifaza-te complet II & III
Acest exercitiu facut in patru etape este ideal pentru toniferea centurii formate
de muschii abdominali si cei ai zonei lombare. Este un exercitiu foarte bun
pentru persoanle cu mobilitatea scazuta in coloana lombara.
A doua si a treia etapa sunt la fel pe fecare parte a corpului. Pozitia si regulile
sunt aceleasi: abdomenul si fesele incordate.
Asezat pe o parte, te ridici pe antebrat, cotul find un pic bagat sub tine, pentru
mentinerea echilibrului (tot la 90 de grade, perpendicular pe sol), cu cealalta
mana intinsa de-a lungul corpului.
Daca vrei un echilibru mai mare, te poti sprijini si in cealalta mana pozitionata in
fata trunchiului, dar mai mult simbolic pentru a nu usura exercitiul. Se mentine
pozitia intre 15- 45 de secunde. Acest exercitiu se face pe ambele parti.
"Chiar ar f bine sa se lucreze acelasi timp la toate exercitiile",recomanda Ada.
Tonifaza-te complet IV
Acest exercitiu facut in patru etape este ideal pentru toniferea centurii formate
de muschii abdominali si cei ai zonei lombare. Este un exercitiu foarte bun
pentru persoanle cu mobilitatea scazuta in coloana lombara.
A patra etapa. Din pozitia culcat pe spate (cu picioarele intinse) te ridici pe
antebrate formand un unghi de 90 de grade in zona cotului si pe calcaie, restul
corpului find in aer cu bazinul cat mai sus.
Abdomenul si fesele sunt incordate, ca la prima etapa a exercitiului. Mentii
pozitia intre 15 si 45 de secunde, tot atat cat ai mentinut-o si la celelalte etape.A
patra etapa. Din pozitia culcat pe spate (cu picioarele intinse) te ridici pe
antebrate formand un unghi de 90 de grade in zona cotului si pe calcaie, restul
corpului find in aer cu bazinul cat mai sus.
"Exercitiile statice se lucreaza foarte mult la nivelul psihicului. Daca te gandesti
la cu totul altceva si nu mai esti atent la pozitia corecta s-a dus tot exercitiul",
mai spune Ada Ragalie.

6 alimente care te fac mai destept
Specialistii ti spun ce trebuie sa mannci daca vrei o memorie mai buna sau ai
probleme cu atentia.
Memorie mai buna, capacitate de concentrare si o atentie distributiva. Auzim
peste tot de suplimente care fac minuni pentru creierul nostru. Vestea buna este
ca o dieta echilibrata este cea care ne tine mintea sanatoasa.
O buna functionare a creierului nostru depinde mult de alimentatie. Grasimile
sau dulciurile din abundenta slabesc memoria. Carenta de proteine sau minerale
scade capacitatea intelectuala. Iata ce trebuie sa mncam ca sa gndim bine.
Morcovi, pentru o memorie mai buna. Morcovii cresc capacitatea de memorare si
de nvatare. Sunt recomandati mai ales n perioadele de examene. Cu ct
consumati mai mult acest aliment, cu att puterea de memorare va f mai mare.
Zaharul te face mai abil n gndire. Zaharul este sursa preferata de combustibil
a creierului nostru, mai exact, glucoza pe care corpul o metabolizeaza din
dulciurile si carbohidratii pe care i consumam. Din acest motiv, atunci cand bem
sucuri sau mncam dulciuri, creierul are de cstigat. Se mbunatateste gndirea
si cresc abilitatile mintale. Ceapa te scapa de surmenaj. Ceapa este recomandata
pentru nlaturarea oboselii psihice si a surmenajului intelectual. n acelasi timp,
mbunatateste circulatia sangvina si ajuta la o mai buna oxigenare a creierului.
Se recomanda consumul unei jumatati de ceapa pe zi, n perioadele difcile, cu
stres intens.
Soia, pentru efort intelectual.
Se stie ca lecitina e cea care ne ajuta n perioadele solicitante, iar despre soia se
spune ca ar f unul dintre cele mai bogate produse n lecitina. Specialistii o
recomanda persoanelor care depun un efort intelectual foarte mare. Alte produse
bogate n lecitina sunt galbenusul de ou,ciocolata, laptele, unele cereale.
Ghimbirul creste creativitatea. O cana de ceai de ghimbir baut zilnic va da fru
liber imaginatiei si creativitatii. Asadar, daca serviciul va cere tot mai multa
imaginatie, nu ezitati sa beti un ceai de ghimbir. Tot aceasta planta are rolul de a
facilita circulatia sangvina si de a mbunatati astfel oxigenarea creierului.

7 tratamente naturiste pentru durerile de cap
Durerile de cap sunt cumplite. Te apuca fx cnd ti-e lumea mai draga, aproape
niciodata nu trec dupa prima pastila si de fecare data ti strica planurile. Uita de
drumurile la farmacie si ncearca sa te faci bine apelnd la remedii naturiste!
1.Bea o solutie formata din apa, miere si coriandru.
2.Prepara o pasta din sare de mare si usturoi pisat. Adauga peste aceasta 200 de
mililitri de lapte.
3.Uneori, durerile de cap pot f cauzate de gazele excesive din stomac. Pentru a
scapa de acestea, bea un pahar cu apa calduta, peste care stoarce zeama de la o
lamie proaspata.
4.Un alt remediu poate f pasta de scortisoara (care se obtine din pudra
amestecata cu putina apa). Se aplica pe cap, sub forma de compresa.
5.Mai poti ncerca un masaj cu ulei de nuca de cocos.
6.Minuni va face si masajul cu ulei de migdale. Frectioneaza- ti fruntea si
muschii inferiori ai gtului.
7.Daca durerile de cap te chinuie de mai multa vreme, mai ales dimineata,
ncearca un tratament de durata. Imediat cum te trezesti, ia un mar, umezeste-l,
apoi trece-l prin sare si consuma-l. La fnal, bea un pahar cu apa calduta. Pentru
rezultate sigure, repeta acest ritual naturist timp de zece zile consecutiv.
Nu sari peste mese!
Ca sa nu devii o victima a durerilor de cap frecvente, nu sari peste mese.
Mnnca alimente bogate n calciu, proteine, vitamina C, vitamina B12 si
vitamina D. Evita brnza, ciocolata si carnea.

Exercitii de stimulare a creierului
O gandire agila, idei proaspete si bune, solutii rapide pentru tot felul de probleme,
un vocabular bogat iata ce inseamna un creier stimulat. Cateva idei care te vor
ajuta sa stimulezi creierul precum si conexiunile pe care acesta le poate face.
Citeste cat poti de mult-O carte captivanta, interesanta iti vor stimula creierul, iti
va imbunatati vocabularul si gandirea. Fie alegi o carte la intamplare, fe le ceri
amicilor sa-ti recomande o carte care le-a placut. Daca citesti cateva pagini in
fecare seara acestea vor contribui mult la dezvoltarea ta intelectuala si vor
contribui la buna functionare a creierului tau. Citeste carti din toate domeniile:
medicina,arta, stiinta si tehnica, literatura etc. Nu numai ca vei asimila
informatii, dar vei adormi mai usor si te vei trezi mai odihnit.
Fa sport
Exercitiile fzice sporesc gradul de concentrare. O combinatie intre 20 de minute
de efort fzic si o lectura scurta inainte de culcare este bine venita. Dupa sport,
sangele este pus in miscare intr-un mod alert, lucru care te ajuta sa asimilezi
informatiile mai repede si mai bine.Fie ca este vorba de jogging, abdomene, mers
cu bicicleta sau cu rolele, efortul fzic se va face simtit in ceea ce priveste
activitatea creierului.
Evita sa te uiti la televizor
Evita sa te uiti la televizor mai ales seara, inainte de culcare. Filmele sau stirile
nu au un impact pozitiv asupra creierului propriu si de cele mai multe ori
informatiile primite nu te ajuta prea mult. Este recomandat sa citesti o carte
captivanta sau o revista , sa faci un puzzle sau orice alta activitate stimulanta
pentru creier.
Joaca-te
Fie ca alegi diverse teste de inteligenta, de cultura generala, un puzzle, sah sau
chiar un joc e calculator(de preferat cele de strategie sau cele care te forteaza sa
memorezi anumite lucruri), creierul tau va f pus la treaba si astfel va avea o
activitate creativa si stimulanta.
Invata lucruri noi
In fecare zi invata un cuvant nou si foloseste-l cu orice ocazie. Fa-ti o lista cu
cuvintele noi invatate si repeta-le din cand in cand. Acest exercitiu este foarte bun
pentru creier, dar mai ales pentru vocabularul si exprimarea ta verbala sau
scrisa. Nu neglija nici integramele, sudoku sau jocurile de cuvinte.
Tot in categoria lucrurilor noi intra si o limba straina. Te poti inscrie la un curs
sau poti invata chiar de pe internet. Ca si in cazul cuvintelor noi, o limba noua
este o provocare pentru creierul tau.
Teste de cultura generala
Invata despre lucruri simple, dar interesante cu ajutorul testelor de cultura
generala. Acestea pot f facute prin intermediul unor carti de specialitate, dar si
pe internet.
Exercitii diverse
Pentru a-ti stimula creierul, apeleaza la ajutorul unor exercitii simple, dar de
efect.
Spre exemplu, poti incepe prin a-ti schimba traseul catre serviciu/scoala, in
fecare zi. Incerca un alt traseul, creierul tau va f pus la treaba, iar gandirea ta
va f mult mai agila.
Un alt exercitiu foarte simplu pe care il poti incerca este sa mananci cu mana
stanga, daca esti dreptaci sau cu mana dreapta daca esti stangaci. In acest fel,
creierul tau va gandi mai mult si va face mai multe conexiuni.
Incearca sa gasesti, cu ochii inchisi, diverse obiecte puse prin casa. Este, intr-
adevar, un exercitiu mai difcil, insa memoria vizuala se va activa imediat, la fel si
creierul tau.
Iesi din rutina
Dormi pe partea cealalta a patului, atunci cand faci mancare amesteca in directia
opusa acelor de ceasornic, aseaza-te la masa in alt loc decat de obicei, schimba
locul cosului de gunoi etc. Toate aceste schimbari iti vor scoate gandirea din
banal, iar creierul tau va f pus la munca.

Alege ce sport faci in functie de personalitate
Daca esti retrasa, introvertita, timida, emotiva sau hiperactiva, energica,
extrovertita si independenta, sportul nu este doar un exercitiu fzic pentru tine. Pe
langa benefciile fzice, miscarea are si un efect terapeutic.
Daca esti timida...
Sportul te va scoate din umbra si te va ajuta sa ai mai multa incredere in tine.
Pentru ca ai intotdeauna impresia ca esti privita si judecata de ceilalti, poti apela
la ajutorul unui instructor personal.
Daca te-ai hotarat sa te vindeci de timiditate, uite ce sporturi te vor ajuta:
- artele martiale: karate, judo, toate sporturile de acest gen dezvolta capacitatea
proprie de aparare si de afrmare;
- sporturile colective: baschet, handbal, toate cele care te vor pune in situatia de
a socializa si de a lucra in echipa;
- dansurile: ritmurile muzicii te vor dezinhiba si te vor ajuta sa iti recastigi
increderea in tine.
Daca esti perfectionista...
Minutioasa, concentrata, metodica, incerci sa controlezi totul si dai tot ce ai mai
bun din tine in tot ceea ce faci.
Sporturile potrivite:
- cele care necesita precizie: golf, tir, scrima, ping-pong;
- cele codifcate: judo, karate, kwan ki do;
- cele cu coregrafe: gimnastica, aerobic, dansuri.
Daca esti extrovertita
Atunci esti cu siguranta sociabila, carismatica si chiar hiperactiva. Opteaza
pentru sporturile de rezistenta (jogging, bicileta, inot) cele de echipa, sau cele
care se practica in doua persoane (tenis, volei).
De asemenea, sporturile extreme sunt perfecte pentru tine (bungee jumping,
alpinism, snow-board, surf) sau gimnastica (mai ales aquagim). Toate acestea te
vor ajuta sa iti consumi cantitatea uriasa de energie de care dispui.
Daca esti independenta...
Urasti sa ti se spuna ce sa faci, asa ca nu ai ce cauta intr-o activitate sportiva
rigida, ci intr-una care se poate practica la orice ora, cu oricate persoane vrei, in
functie de starea ta de spirit.
Poti alege intre gimnastica usoara (yoga, pilates) care te va ajuta sa iti restabilesti
echilibrul si sa te relaxezi, activitati in aer liber (plimbari, jogging, bicicleta) si
dansurile de salon (salsa, rock, mambo, tango).
Spune-ne ce te doare i-i spunem ce sport s faci
Sportul nu este doar cea mai bun modalitate de a ne menine n
form.Exerciiile fzice ne ajut i la tratarea bolilor.
Specialitii spun c anumite tipuri de exerciii fzice ne ajut s reducem
simptomele afeciunilor de care suferim, informeaz Daily Mail in ediia
electronic.
Depresie - mersul pe jos, grdinritul
Un studiu efectuat de cercettorii americani sugereaz c trei plimbri energice
pe sptmn, de 30 minute fecare, sunt mai efciente n tratarea depresiei dect
antidepresivele. i grdinritul i-a dovedit efciena n diminuarea depresiei.
Diabet - exerciii cu greuti,aerobic
De obicei,persoanele cu diabet tip 2 sunt sftuite s efectueze exerciii de aerobic
(not,alergri sau ciclism), pentru a reduce cantitatea de grsime i pentru a
controla nivelul glucozei. Un studiu condus de profesorul Robin Marcus, de la
American Physical Therapy Association, arat c exerciiile cu greuti pot ajuta
la scderea indicelui de mas corporal.
Migrene ciclism
Activitile de anduran, precum mersul cu bicicleta i canotajul cresc
concentraia de endorfne, hormoni care acioneaz n calitate de "analgezice"
naturale. Ciclismul, spun cercettorii, reduce frecvena migrenelor cu pn la
90%, atunci cnd este efectuat 30 de minute, de 3-4 ori pe sptmn.
Hipertensiune arterial drumeii
Fiziologii de la Institutul de Cercetare Oregon au constatat c mersul pe pietre a
condus la reduceri semnifcative ale tensiunii arteriale. n medicina chinez, se
consider c suprafeele denivelate ar stimula anumite puncte de pe
talp,responsabile de reglarea tensiunii.
Osteoporoza alergare Pam Hinton,profesor de nutriie i psihologie la
Universitatea din Missouri, a comparat efectele alergrilor, ciclismului i
antrenamentelor cu greuti asupra
densitii osoase i a descoperit c persoanele care alearg n mod regulat au
oase mai puternice. Medicii recomand 30 de minute de alergri, de 3-5 ori pe
sptmn. De asemenea, tenisul i baschetul fac parte din activitile care ajut
la prevenirea osteoporozei.
Sindromul de colon iritabil - inot
Un studiu al medicilor de la Universitatea din Birmingham a artat c 30 de
minute de activitate
fzic (not sau exerciii acvatice), timp de cinci zile pe sptmn, reduc
simptomele bolii.
Dureri de spate tehnica Alexander Inventat de Frederick Matthias Alexander,
un actor australian cu probleme de respiraie,aceast metod ajut corpul s
obin o postur corect. Tehnica ne nva cum s ne utilizm corect propriul
corp - cum s ne micm, s stm drepi, s
respirm, s nvm, cum ne organizm concentrarea i atenia. Pe lng
aceast tehnic, mai putei ncerca i pilates - metoda care ntrete muchii
spatelui.
Afeciuni gingivale aerobic
Cercettorii de la Western Reserve University Case din SUA au constatat c cinci
sesiuni de activitate fzic moderat pe sptmn, combinate cu o alimentaie
sntoas i un regim de sntate oral, reduc riscul bolilor gingivale.
(sursa:gandul)

Memoria
Problemele de memorie sint frustrante
Problemele de memorie sint, fara indoiala, unele dintre cele mai frustrante.
Ritmul accelerat al vietii cotidiene ne cere sa memoram o multime de informatii.
Sistemul educational, problematic prin modul in care se impune, ne cere o
solicitare mare a memoriei. Pierderile de memorie si lipsa de concentrare au
devenit un simptom comun nu numai la persoanele in virsta sau bolnave, ci si la
oamenii in putere, care traiesc in conditii de stres.
Pastrarea vioiciunii memoriei depinde de vointa fecarui om, in parte.
Atentie la simptome
Lipsa puterii de concentrare este considerata de medicina occidentala ca un
simptom de senilitate, find atribuita reducerii de substante neurochimice vitale.
Medicina chineza numeste aceasta stare creier golit de esenta. O data cu virsta
creste si probabilitatea aparitiei tulburarilor de memorie. Forma cea mai usoara,
alterarea memoriei, asociata virstei, se caracterizeaza printr-o autoperceptie a
pierderii de memorie. Aproximativ 40 la suta dintre persoanele n etate, de
minimum 65 de ani, prezinta alterari ale memoriei, asociate naintarii n virsta,
ceea ce reprezinta, n SUA de exemplu, circa 16 milioane de oameni dintre care
doar aproximativ 1 la suta evolueaza, anual, catre dementa.
Este important sa fe privita cu seriozitate orice simptomatologie, deoarece
tulburarile de memorie asociate naintarii n virsta pot sa indice existenta unor
afectiuni medicale care pot f tratate. Factorii de risc care ar trebui sa determine
efectuarea unor teste de memorie sint: virsta mai mare de 65 de ani, prezenta
bolilor care cresc posibilitatea stabilirii diagnosticului de dementa diabetul,
boala Parkinson, accidentele vasculare etc.
Cine sint dusmanii amintirilor
Stresul cronic poate f daunator pentru sanatatea creierului si a performantelor
amnezice. Studiile efectuate pe animale evidentiaza ca expunerea prelungita la
hormonii de stres are un efect advers asupra hipocimpului, o regiune din creier
implicata n functia mnezica si n nvatat. Stresul cronic poate contribui la
aparitia depresiei si la tulburari anxioase, care interfereaza, deseori, cu procesele
normale ale memoriei, mai ales la persoanele virstnice. De fapt, depresiile sint
cauze majore care duc la tulburari ale memoriei.
De asemenea, persoanele cu exces ponderal, expuse unui risc crescut de aparitie
a bolilor de tipul diabetului si hipertensiunii, pot avea probleme cu memoria.
Afectiunile asociate obezitatii includ riscul de producere a afectiunilor
cerebrovasculare care, adeseori, au ca urmari alterarea memoriei si dementa.
Si, nu in ultimul rind, cei care nu obisnuiesc sa citeasca o carte, un ziar s-au
dovedit persoane cu o memorie defectuoasa.
Care este dinamica memoriei
Doua studii americane recente releva ca o noapte buna de somn poate reinvia
unele amintiri care s-au pierdut in timpul zilei precedente, dar amintirile care au
fost reactivate trebuie fxate bine in memorie. Specialistii americani au solicitat
unui grup de studenti sa recunoasca unele cuvinte fonetice simple, emise de un
sintetizator.
Un test efectuat dimineata a relevat ca, in cursul serii, grupul de cuvinte pe care
si-l aminteau studentii era dezastruos. Dar, dupa o noapte buna de somn,
performanta a atins un nivel superior, aceasta demonstrind ca somnul poate
recupera amintirile care s-au pierdut in mod natural.
Exista doua niveluri ale memoriei, memoria imediata (pe termen scurt), in care
amintirile nu sint bine fxate, si memoria stabilizata, care apare dupa un timp,
gratie unui proces de consolidare celulara, prin care neuronii sintetizeaza
proteinele si acidul ribonucleic, moleculele actionind precum un curier prin
intermediul caruia genele transmit un mesaj. Dar, consolidare celulara fara
odihna nu se poate.
Cum putem incerca sa prevenim problemele de memorie
O alimentatie echilibrata, fara exces de grasimi, bogata in vitamina B12. Aceasta
vitamina ajuta la formarea celulelor corpului in special a globulelor rosii, si a
sistemului nervos, si este intilnita in produse de origine animala: carne, peste,
lapte, brinzeturi si oua. Regimurile alimentare sarace in grasimi, utilizate de
adultii tineri si de cei cu virste medii ajuta la pastrarea memoriei.
Organismul nostru are nevoie si de sufciente lichide, pentru a preveni
deshidratarea, ce ar putea duce la confuzie, si tulburari ale memoriei. Pe cit se
poate,limitarea consumului de bauturi alcoolice si, de asemenea, a fumatului, la
care ideal ar f sa se renunte. In cazul persoanelor cu tulburari usoare ale
memoriei, administrarea vitaminelor E si C poate proteja sanatatea creierului.
Atentie! Abuzul de medicamente nu este recomandabil.
Miscarea fzica regulata
Miscarea fzica regulata este benefca memoriei. Exercitiile fzice pot sa creasca
fuxul sangvin cerebral, care va duce, la rindul sau, la stimularea cresterii
celulelor nervoase. Studii efectuate pe persoanele care au depus efort fzic la
virste cuprinse ntre 20 si 60 de ani arata ca riscul de aparitie a bolii Alzheimer la
virste mai naintate este mult redus.
Un studiu britanic efectuat pe adulti sanatosi, cu virste cuprinse intre 60 si 75 de
ani, a constatat ca activitatile mentale implicate in controlul executiv
monitorizarea, inventarierea, planifcarea, inhibitia si memoria au fost
ameliorate la grupul care urma exercitii aerobice.
O viata sociala sanatoasa si echilibrata .O viata sociala sanatoasa si echilibrata,
pigmentata cu odihna, ofera si un echilibru nervos stabil. Trebuie sa incercam sa
invatam lucruri noi, atunci cind avem ocazia. Sa ne largim cunostintele, cu alte
cuvinte, sa ne punem memoria la lucru. Riscul de slabire a memoriei este mai
redus in rindul persoanelor active din punct de vedere intelectual, comparativ cu
cele care nu au astfel de preocupari. Persoanele care obisnuiesc sa citeasca si
desfasoara activitati stimulatoare pentru intelect sau legate de procesul de
nvatamint si mentin memoria mai bine si timp mai ndelungat, pe masura ce
mbatrinesc.
Unele studii au aratat ca absolventii de facultate prezinta un risc mai scazut de a
li se slabi memoria, fata de persoanele cu statut educational redus. Concluzia
care se desprinde este ca stimularea mentala, sau solicitarea intelectuala a
creierului in diverse modalitati, este capabila nu doar sa amelioreze
performantele memoriei, ci si sa limiteze declinul cognitiv care se poate instala
ulterior.
10 idei pentru o memorie mai buna
Memoria este procesul prin care reproducem informatii pe care le-am invatat sau
trait anterior. La procesul memoriei participa mai multe componente ale
creierului, de aceea este un proces foarte complex, al carui mecanism nu a fost pe
deplin elucidat. Oamenii de stiinta clasifca memoria in memorie de scurta
durata, de exemplu memorarea unui numar de telefon pana la formarea lui, si
memorie de lunga durata, care contine amintiri, experiente, etc.
Memoria este un proces psihic, dar asemenea oricarui lucru care se petrece in
creierul nostru, are o componenta organica, adica este bazata pe conexiunile
dintre celulele nervoase (neuroni), care realizeaza adevarate retele neuronale ce
comunica intre ele cu ajutorul unor substante numite neurotransmitatori.
De aceea este important sa-i asiguram creierului substantele de care acesta are
nevoie in procesul memoriei, sa-l hranim cu alte cuvinte.
1. Oxigenul este foarte important pentru metabolismul neuronilor si pentru
producerea de neurotransmitatori. Sectia de Psihologie a Universitatii
Northumbria din Marea Britanie a efectuat un studiu care a demonstrat
imbunatatirea cosiderabila a memoriei de scurta durata in prezenta unui nivel
crescut de oxigen iar pentru cazuri grave de pierdere a memoriei exista
posibilitatea unei terapii cu oxigen hiperbar (cu presiune crescuta). Asigurati-va
asadar ca va desfasurati activitatea intr-un spatiu aerisit, bine oxigenat, evitati
zonele poluate, faceti plimbari in locuri deschise cu aer curat.
2. Glucoza este singurul aliment pe care neuronii il consuma si exista studii
care atesta rolul glucozei in memoria de lunga durata. Este important sa exista
un nivel optim al glucozei in sange. Ideea ca un nivel ridicat al glucozei inseamna
o memorie mai buna este falsa, o glicemie constant peste limita normala poate
exprima un diabet zaharat. De aceea este important sa ne masuram glicemia
macar odata pe an.
3. Fierul. Se stie ca ferul este un mineral foarte important pentru o memorie
buna. El are un rol deosebit pentru ca ajuta la transportu oxigenului la nivelul
celulelor, iar neuronul este foarte sensibil la fuctuatiile nivelului de oxigen.
Carenta de fer se asociaza cu probleme de memorie si de invatare nu doar in
cazul unei anemii (lipsa severa de fer) ci si a carentelor moderate. Femeile sunt
oarecum predispuse unor carente datorita sangerarilor menstruale cu care se
pierde fer. Pentru a preveni lipsa ferului consumati legume verzi ca spanacul,
radacinoase, fasole, nuci, produse cerealiere fortifate, dar si carne de pui.
4.Potasiul faciliteaza absorbtia lecitinelor, substante deosebit de importante in
procesele psihice. Surse de potasiu sunt: pestele, carnea de pui, fructe precum
bananele, caisele, prunele uscate si legume ca rosii, cartof.
5. Vitaminele intervin in producerea de neurotransmitatori iar unele dintre ele
sunt antioxidanti avand rol de protectie celulara. O memorie buna presupune un
aport optim de vitamine pe care le puteti lua din legumele verzi, fructe, cereale.
Memoria trebuie sustinuta si prin alte procese pshihice:
6. Atentia. Ca sa-ti amintesti ceva, trebuie sa f invatat acel lucru, iar pentru a
invata e nevoie de atentie. Se crede ca e nevoie de 8 secunde de concentrare
asupra unei informatii pentru a f procesata si integrata in centrul memoriei.
7. Exercitii de memorie. Asa cum exercitiile fzice va mentin corpul in forma, la fel
si memoria trebuie antrenata pentru a obtine performantele pe care vi le doriti.
Organizati-va informatia, faceti conexiuni, repetati, concentrati-va pe intelegerea
ideii de baza decat pe memorizarea detaliilor.
8. Evitarea stresului. O minte clara, relaxata este mult mai efcace cand vine
vorba de memorie. Faceti plimbari dese, mentineti o atitudine pozitiva, adoptati
un stil de viata mai putin stresant. Meditatia poate ajuta diminuand stresul si
imbunatatind remarcabil memoria dumneavostra.
9. Somnul infuenteza mai mult decat ati putea crede activitatea psihica. Nu
odihneste doar fzic ci si psihic, ne ascute memoria si consolideaza amintirile. Opt
ore de somn, fara tulburari, imbunatatesc memoria si functiile acesteia, lucru
demosntrat de studii relevante efectuate in Germania si USA.
10.Motivatia. Un feedback mental pozitiv aduce rezultate uimitoare. Spune-ti ca
poti sa inveti si ca trebuie sa-ti reamintesti si vei putea invata si-ti vei aminti. Din
pacate, inca nu exista chip-ul care implantat in creierele noastre sa ne scuteasca
de probleme de memorie. Totusi, respectand
niste reguli simple si cu putin exercitiu, am putea imbunatatii ceea ce detinem
deja, iar data viitoare cand nu-ti vei gasi cheile de la masina, ti-ai putea aminti
mai usor ca le-ai lasat pe frigider.
Cum sa scapam de problemele de memorie
Boala alzheimer, ementa si alte afectiuni grave cognitive si ale memoriei sunt
diferite de crizele ocazionale de uitare. Cand omul imbatraneste, abilitatea sa de
a-si aminti lucruri in mod natural scade.Exista si alti factori care afecteaza
sanatatea memoriei, printre care: oboseala,depresia si dieta. Daca difcultatile de
amintire nu sunt observate de toti prietenii si membrii familiei, nu exista motive
de ingrijorare, find cel mai probabil vorba de o memorie precara.
Memoria este buna atat timp cat persoana isi aminteste lucrurile importante si
isi poate indeplini sarcinile zilnice. Daca cineva simte totusi ca memoria sa nu
este cum a fost, si are difcultati in a procesa informatiile de baza, atunci e bine
sa consulte cat mai curand un medic.
Uneori o memorie proasta poate f un simptom al unei boli serioase cum ar f
Alzheimer sau dementa. Daca boa la este diagnosticata din timp, tratamentul
poate f de un real folos. Totusi, memoria precara poate f o problema importanta,
deci, cum se poate scapa de ea?
Sfaturi pentru imbunatatirea memoriei.
Urmatoarele sfaturi pot ajuta la ascutirea memoriei, astfel incat persoana sa se
simta increzatoare in viata de zi cu zi.
-Exersarea gandirii.Este importanta folosirea regulata a functiei gandirii pentru a
mentine o buna functionare a creierului, ca o masina bine unsa. Un creier activ
functioneaza mai bine decat un creier nefolosit: analizeaza si rezolva problemele
mai rapid, si este capabil sa memoreze cu mai multa usurinta. In plus, e bine ca
fecare sa incerce sa invete lucruri noi, astfel incat creierul sa nu ramana fxat in
aceleasi rutine zi dupa zi.
-Odihna sufcienta.Efectele privarii de somn au fost comparate cu betia:
concentrarea atentiei este afectata, timpul de raspuns este mai lung, si memoria
este mai precara. Mintea nu poate retine informatiile efcient daca nu este
odihnit. Pentru a mentine o minte proaspata si clara este nevoie de un somn bun
de noapte, in fecare noapte. Recuperarea somnului la sfarsitul saptamanii nu
este de ajutor. In schimb, mentinerea unei rutine de somn, face ca mintea sa fe
mereu in cea mai buna forma.
-Concentrarea atentiei.Deseori, oamenii uita lucrurile pur si simplu pentru ca nu-
si concentreaza sufcient atentia cand obtin informatia. O persoana nu-si poate
aminti numele unei alte persoane, pur si simplu pentru ca nu este interesata de
acea persoana. E bine ca informatiile considerate importante sa fe repetate de
mai multe ori sau sa fe notate pe hartie. Simpla concentrare a atentiei ajuta
deseori la retinerea informatiei.
-Memorarea cu ajutorul rimelor.Rimele nu sunt efciente doar pentru copii, ele pot
f de folos si persoanelor cu probleme de memorie. In cazul in care cineva are
probleme cu retinerea numelor, spre exemplu, poate gasi cuvinte care sa rimeze
cu acele nume. Repetarea numelui si a rimei de cateva ori ajuta la o mai buna
fxare a informatiei.
-Notarea pe hartie.Tinerea unei liste cu sarcinile zilnice este cea mai simpla si mai
efcienta cale de a retine lucrurile. Lista nu trebuie consultata tot timpul, dar
daca persoana simte ca uita ceva, poate oricand sa scoata carnetelul si sa-si
verifce lista.
-Acordarea unei pauze.Studentilor le este deseori greu sa recapituleze pentru
examene intrucat isi amintesc doar prima si ultima parte a lectiilor pe care le
repeta. Partea din mijloc este deseori uitata si aceasta parte se mareste pe
masura ce studentul parcurge si mai multa materie. Se recomanda oprirea din
activitate la fecare 30-50 minute de repetat. Aceste pauze ii vor oferi sansa
creierului sa se improspateze si sa echilibreze partile repetate, rezultand o
retinere mai buna.
-Mic dejun cu antioxidanti. Antioxidantii ajuta pentru o sanatate buna si o
memorie ascutita. Pe masura ce omul inainteaza in varsta, creierul devine o
prada mai usoara pentru radicalii liberi, substante care treptat se vor acumula si
vor determina probleme de memorie. Antioxidantii si alte vitamine incetinesc
aceasta acumulare de radicali liberi si mentin sanatatea creierului. Se recomanda
inceperea zilei cu un mic dejun bogat in vitaminele A, E si C pentru o functionare
buna a organismului de-a lungul zilei. Mai jos sunt trecute cateva surse bune de
antioxidanti si alte vitamine esentiale:
* vitamina A si beta-carotenul: spanac, morcov, pepene galben, suc de fructe de
iarna
* vitamina C: broccoli, rosii, capsuni, citrice
* vitamina E: ulei vegetal, seminte, nuci, germeni de grau
-Renuntarea la fumat.Foarte multe studii arata ca fumatul afecteaza abilitatea
creierului de a procesa informatiile in mod adecvat. Cei care fumeaza mult au un
risc mai mare de afectare a memoriei vizuale si verbale. Este bine ca fumatorii sa-
si aminteasca ca fumatul nu provoaca doar afectiuni pulmonare, dar determina si
stergerea unor amintiri pretioase din minte.
-Scaderea cantitatii de cofeina.Cafeaua poate oferi o stare mai buna de alerta, dar
cantitatile exagerate pot determina diferite probleme: deprivare de somn,
anxietate, nervozitate. Toate aceste conditii impiedica informatia sa intre in mod
adecvat in creier, deoarece memoria functioneaza mai bine cand persoana este
mai relaxata si mai concentrata.
-Increderea in sine. Sunt studii care arata ca persoanele care sunt tot timpul
anxioase produc hormoni de stress care afecteaza neuronii, ducand la o memorie
proasta. Relaxarea este necesara pentru a impiedica aparitia acestor hormoni. Se
pot incerca meditatia, consumul de ceai,yoga sau, pur si simplu, o baie lunga. De
asemeni, o imagine de sine proasta determina anxietate care va duce la o
memorie proasta. Daca persoana are incredere in sine cand intreprinde ceva, se
simte mai bine si gandeste mai bine.
-Exercitii fzice regulate. Exercitiile fzice efciente pentru sanatatea inimii, cum ar
f alergaturile, sunt bune atat pentru inima cat si pentru creier. Studiile arata ca
aceste exercitii elibereaza hormoni care ajuta creierul sa regenereze celulele
cerebrale.Baschetul, tenisul, voleiul sau orice alt sport ce implica efort fzic
sustinut sunt potrivite pentrui mbunatatirea memoriei. De asemeni, exercitiul
fzic ajuta la scaderea tensiunii artriale care contribuie la pierderea memoriei pe
masura ce persoana inainteaza in varsta.
-Interpretarea muzicii.Un experiment condus de un psiholog de la Universitatea
londoneza a aratat ca muzica ofera o mai buna concentrare a atentiei persoanelor
cu disabilitati cognitive. Pacientii care sufera de dementa au oferit raspunsuri
mai bune despre istoria personala cand exista un fond muzical. Nu conteaza
genul muzical, daca se aud cele 4 anotimpuri ale lui Vivaldi sau muzica punk;
conteaza sa fe muzica in loc de tacere. Pe baza acestor descoperiri, se recomanda
interpretarea sau ascultarea unor bucati muzicale pentru imbunatatirea
memoriei.
-Schimbarea mediului.Asa cum s-a mentionat mai sus,relaxarea ajuta la
procesarea mai usoara a informatiilor de catre creier. Afrmatiile pozitive ajuta la
cresterea increderii in sine si la o stare de calm, dar exista si metode fzice pentru
ca o persoana sa se simta relaxata. Plasarea unor lumanari sau a altor obiecte
parfumate in casa, pot crea o atmosfera relaxanta. Sau folosirea de culori calde la
peretii camerelor, cum ar f culori pastel sau tonuri de maro. Imaginarea unor
scene pline de pace cum ar f albastrul marii sau verdele ierbii pot ajuta la
procesarea informatiilor cand persoana lucreaza la o sarcina ce implica multa
concentrare.
-Evitarea distragerilor.Realizarea mai multor sarcini in acelasi timp poate duce la
realizarea unor lucruri mai repede, dar are efecte negative pe fuctionarea
memoriei. Spre exemplu, un student care invata pentru un examen nu va putea
asimila informatia adecvat daca in fundal se aude muzica rock data la volum
mare, sau daca aude jocurile video pe care fratele sau mai mic le joaca in cealalta
camera. Cat mai mult posibil e bine sa fe indepartate toate lucrurile care pot
distrage cum ar f telefonul mobil, televizorul, radioul, inainte de inceperea unei
activitati mentale care doreste sa aiba ca rezultat memorarea pe termen lung. In
acest fel mintea sa poate concentra asupra unei singure sarcini si isi foloseste
toate resursele pentru aceasta.
-Oferirea unei note mentale pentru subconstient. Daca este realizata corect, nota
mentala poate f efcienta chiar si la persoanele uituce. Cand cineva are nevoie sa-
si aminteasca ceva, poate sa spuna subconstientului: Uite, f atent la ce urmeaza
si retine informatia pentru mine. Iar cand persoana are nevoie de acea
informatie ea va putea f amintita mai usor. Mecanismul nu este foarte clar.
- Interes real.Oamenii uita foarte repede lucrurile pe care cei din jur le-au spus,
dar nu le uita pe cele care ii intereseaza.Acest lucru se intampla deoarece
memoria este selectiva si retine in special bucati de informatie despre ce ii este
drag. Pentru a nu mai uita lucrurile, este necesara o implicare foarte mare in
ceea ce persoana face: indiferent daca este vorba de a cunoste persoane noi sau
de a invata noi activitati. De asemeni e important sa se gaseasca ceva interesant
la persoana cu care se vorbeste pentru a o putea retine cu mai multa usurinta.