Serghei Nikolaevici Lazarev

DIAGNOSTICAREA KARMEI
PRINCIPII
DE
VINDECARE
~
Traducere din limba rusa
VALENTINA RO~CA
a.
tt:
Editura DHARANA
Bucureti
\ "Inainte de lectura acestei carp ar fi bine sa lasap
d~oparte orice suparare pe Dumnezeu, pe parinp, pe
lumea inconjuriitoare, pe dumneavoastrii in~iva ~i pe
destin"
s. N. Lazarev
JIA3APEB C. H.
)..(UarnOCTUKa KapMbI.
KHUfa ;:IeC>lTaJI. llpaAaJ!JKeHUe
CaHKT-lleTep6ypr,2005
Copyright
@
2005 by S. N. Lazarev
Copyright
@
2005 by ROVIMED TRADING S.R.L.
Toate drepturile rezervate pemru Romania ~i Republica Moldova.
Multiplicarea~i / sau distribuirea prezentului volum sau a unor
fragmente din acesta prin orice mijloace (prezente sau viitoare)
este interzisa fiira'acceptul scris ROVIMED TRADING S.R.L.
Drepturile de distributie in strainatate apartin in exclusivitate.
CUVANT INAINTE
t59.961
t
Menirea principala a oricarei ~tiinte este asigurarea
ecesitatilor corpului uman ~i a con~tiintei acestuia. Scopul
. rincipal al oricarei religii este asigurarea necesitatilor spi-
ritului uman ~i a subcon~tientului acestuia.
Universul este unitar in timp ~i spatiu. Orice obiect dar
cu atat mai mult 0 fiinta poarta in sine informatia despre
treptele evolutiei sale din momentul aparitiei Universului.
La om ~i la animaIe, incepand Cll aparitia primei forme de
viata unicelulara apoi a plantelor etc., aceasta informatie
este codificata genetic. Mai mult dedit atat, in subcon~ti-
entul nostru exista informaria nu numai despre trecutul dar
~i des pre viitorul Universului. Aceasta informatie este
incomensurabil mai multa decat cea des pre con~tiinta
noastra ~i inveli~ul fizic, des pre durata existentei care este
minuscula.
EDITURA DHARANA
Str. Sfanta Ecaterina m.I5 sect.4 OP53
Bucuresti, cod 040155
Tel: 021-337 24 24;
e-mail: busuioc@pcnet.ro
Coperta colec(iei: Mihai Marinescu
Tehnoredactare: Adrian Goran
.
Descrierea CIP a Bibliotecii Nationale a Romaniei
LAZAREV SERGE! NIKOLAEVlt
.
Dia~nosticarea karmei : principii de vindecare : DOl
provocari, noi rispunsuri / Ser~hei Nikolaevici Lazarev ;
trad.: Valentina Ro~ca. - Bucure11tt: Dharana. 2005
ISBN 973-86957-4-0
I. Ro~ca, Valentina (trad.)
7
Concluzia este simpla. Fara 0 conceptie religioasa
dezvoltata despre lume, la baza careia sa stea prioritatea
univoca a iubirii ~i a moralitatii fata de celelalte valori
umane, este imposibila supravietuirea oricarei civilizatii.
Aceasta inseamna aspiratia continua catre Dumnezeu,
Creatorul Universului ~i intarirea permanenta a unitatii cu
El. Respectarea postulatelor religioase nu inlocuie~te, insa,
incercarile personale c': aspiratie catre Dumnezeu.
Un copil mic are nevoie de sustinerea parintilor ca sa
poata sa mearga ~i sa vorbeasca. Apoi, el trebuie sa invete
sa faca totul de unul singur.
Eu am vorbit, in carlile mele, despre incercarile de a
cunoa~te Divinul din noi. Am incercat sa abordez ~i acele
domenii in care sunt un diletant, dar, con~tientizand aceasta,
voi continua, totu~i, sa incerc. Sper ca dezvoltarea ulterioa-
ra ma va conduce spre intelegerea corecta. De aceea, este
bine ca tot ce am scris sa fie perceput ca 0 experienta per-
sonala ~i nicidecum ca ni~te recomandari concrete.
Un profesor a fost intrebat: "Care este lucrul cel mai
important in munca dumneavoastra de pedagog?" Raspun-
sui a fost urmatorul: "Principalul este sa inveti studentul
cum sa lucreze cu informatia, sa foloseasca in mod corect
cuno~tintele acumulate, nu sa dai cuno~tinte."
In aceasta carte propun cateva variante personale de
percepere a unei probleme oarecare. Pentru a intelege ceva
eu am nevoie de cateva sute de variante de abordare a pro-
blemei. In cartile mele anterioare am propus ca rezultat
8
final 0 singura varianta. Astazi vin cu cateva variante fiind-
ca orice concluzie po ate fi supusa unei dezvoltari ulterioare,
adica sa se schimbe. In logica umana nimic nu este in stag-
nare deoarece nimic din ce este omenesc nu este ve~nic.
Esenta' oricarei vindecari este schimbarea omului, ~i in
primul rand, schimbarea modului de a gandi, a conceptiei
lui despre lume ~i nu a alimentatiei sau a modului de viata
Activitatea mea a devenit ceva asemanator cu ~edintele
din Moscova ~i Peterburg. Ziua intiii - informatie generala.
Ziua a doua - informatie con creta. De aceea am decis sa
scriu aceasta carte iar in urmatoarea sa ofer mai mult spatiu
intrebarilor practice.
Sper ca aceste carti sa ajute cititorii sa-~i schimbe
benefic spiritul, sufletul ~i trupul.
9
PARTEA 1
sa omoare 0 pisica sau sa fure de dragul distractiei trebuie
sa se opuna. Daca nu yom apara iubirea din suflet chiar
printr-un comportament exterior destul de dur, yom deveni
in interiorul nostru robii altora ~i va suferi sufletul nostru,
sanatatea noastra ~i soarta noastra. Hristos I-a alungat din
templu pe cei care faceau comer!, ~i a facut acest lucru
pentru salvarea sufletului. Divinul din om nu trebuie sa se
contopeasca cu viata, con~tiinta ~i dorintele lui ~i atunci el
va simti deosebirea dintre umilinta trupului, umilinta sufle-
tului ~i umilinta divinului ~i nu va deveni un rob care Ii
ura~te pe toti sau un stapan care Ii umile~te ~i-i dispretuie~te
pe toti. De aceea, in cazul oricarei umilinte este important
sa pastram Divinul in sufletul nostru. Nu va inraiti dar, in
acela~i timp, nu permiteti sa vi se distruga moralitatea.
Intrebarea unei eleve:
- Cum sa procedezi ~i care ar trebui sa fie atitudi-
nea daca nu vrei sa fad ceva, dar e~ti obligat?"
- Deseori sunt intrebat care este deosebirea dintre man-
drie ~i trufie? Comportamentul omului mandru ii apara
sufletul. Comportamentul omului trufa~ ii umile~te pe altii.
Comunicarea cu oamenii este un compromis. Pentru a-I
intelege pe eel de alaturi trebuie sa-ti lezezi intr-o masura
oarecare interesele personale. Daca ne sunt lezate doar
dorintele noastre sau ambitiile, putem sa ne supunem unui
alt om. Daca suntem obligati sa savar~im 0 fapta imorala
care omoara iubirea din suflet, trebuie sa ripostam. Daca, de
exemplu, prietenii 11 invita pe un baiat sa joace fotbal iar
acesta nu vrea, este admisibil ca acesta sa se invinga pe sine
de dragul intereselor maj,oritatii dar daca ace~tia II obliga
- Cum sa procedam ca sa scapam de frica de inal-
time? Aproape ca imi pierd cuno~tinta daca imi ima-
ginez doar marginea acoperi~ului pe care a~ sta. Frica
progreseaza.
- Frica de inaltime este frica pentru viata ~i pentru
viitor. Problemele sexuale ies la suprafata con~tiintei noas-
tre sub forma de frica, supiirare, gelozie. Daca nu ~tim sa-l
iubim pe eel de langa noi, adica iubirea noastra este deter-
minata de conditii, eerinte iar ulterior de suparari, gelozie,
condamnare, atunci acestea intensifica ata~amentul nostru
de bazele vietii: instinctul sexual, omul iubit, copiii, fami-
10 11
a. Cu dit mai mult reprimam iubirea din suflet eu atat mai
.utina energie avem ~i eu atat mai mult ere~te dependenta
Ie lumea Ineonjuratoare. Cre!;ite, totodata, ~i friea de a pier-
. Ie eeva din toate astea.
Asemenea oameni se tern de Inaltime, singuratate, Intu-
. nerie, la vederea sangelui pot sa-~i piarda euno!;itinta. Multi
dintre ei devin vegetarieni fiindea, din punet de vedere psi-
hologie, nu pot sa suporte moartea animalului. Moartea
rudelor ~i a oamenilor apropiati poate fi pentru ei un stres
de neInvins, deoareee punetul de reper din subeon!;itientul
lor este stramutat de la iubirea Divina la iubirea umana.
Care este ie~irea din aeeasta situatie? In primul rand sa ne
i'nvatam sa iubim. Daca v-a suparat persoana iubita, eonti-
nuati sa-l iubiti ca pe un frate. Daca nu puteti, iubiti-l ca pe
un fiu. Daea nu reu~iti, iubiti-l ca pe un parinte. Aceasta va
va ajuta sa va pastrati legatura cu Dumnezeu. Apoi sa va
Indepiirtati de fericirea umana. Trebuie sa te Indepartezi In
interior de omul eel mai apropiat, fiindcii unitatea totala
poate fi doar eu CreatoruI. Suflete~te, nu trebuie sa te ata-
~ezi de nimie. Inca eeva. Dependenta noastra este intensifi-
eata ~i de hrana. De aeeea abtinerea periodic a de la mane are
ajuta sufletul sa reduea din ata~amentul sau fata de lume.
Consumatorul este dependent iar cel care diiruie~te este
liber. Cu cat mai mult daruim (nu este obligatoriu sa daruim
bani, ci ealdura sufleteasca, atentie, grija fata de eineva) eu
atat mai mult cre~te energia noastra ~i cu atat mai mica este
dependenta noastra fatii de lume. Regulile sunt simple - sa
Ie respectam.
- De ce cand ma concentrez gandindu-ma la
Dumnezeu fncep sa plang?
- Subcon~tientul oricarei fiinte depinde de genotipul sau
~i de structurile de camp In care e continuta informatia chiar
dupa moartea trupului. La 0 schimbare radicala a forme lor
eontinutul trebuie sa fie stabil, In caz contrar nu va exista
dezvoltare, intervine moartea. Sa admitem ca cu cat este
mai puternic sufletul unui om cu atat este mai mare vitalita-
tea trupului sau; cu cat este mai puternica distrugerea
exterioara, eu atat este mai putemica aspiratia catre centrul
de stabilitate. In Univers, punctul suprem de stabilitate este
ceea ce nu se distruge niciodata indiferent de timp. Acesta
este Creatorul Universului. A~adar, pentru dezvoltarea
oricarui obiect din Univers este necesara sustinerea
stabilitatii componentei informationale. Acest lucru este
imposibil fara eoncentrarea asupra cauzei primare. Vorbind
Intr-un limbaj mai simplu, fara aspiratie interioara catre
Dumnezeu dezvoltarea oricarei fiinte va fi limitata extrem
de dur ~i va duce spre moart~.
Cand omul moare, se declan!;ieaza automat mecanismul
salvarii sufletului care se exprima printr-o aspiratie evidenta
sau incon!;itienta catre Dumnezeu ~i care este Insotita de
diferite imagini, aceasta depinzand de nivelul de dezvoltare
..,.
12
13
al omului. Oar nu numai in caz de moarte dar ~i in cazul
oridirei pierderi, a pierderii legaturii cu lumea
inconjuratoare, se include de asemenea acest mecanism ~i
functioneaza pentru salvarea omului. El poate fi atat stopat,
cat ~i intensificat. Inca din antichitate oamenii au observat
~i au explicat acest fenomen. Daca poti sa daruie~ti ceva
nesilit de nimeni, nu sa accepti pur ~i simplu pierderea ci sa
0 provoci tu insuti, acest fenomen imbunatate~te destinul ~i
sanatatea. A aparut notiunea de jertfa care a devenit unul
dintre principalele postulate religioase inca in timpurile
imemoriale.
Deseori, in timpul ~edintelor primesc scrisorele de la
unele marne; cu urmatorul continut: ,In timp ce ma aflam ta
una dintre conferintele dumneavoastra, copilul meu, care se
afla acasa, a inceput sa vomite, sa aiba diaree ~i i-a crescut,
bruse, temperatura." Explicatia este ca, la un nivel subtil,
,~.
intre mama ~i "copil exista 0 legatura foarte stransa. Daca
mama se orienteaza spre iubirea de Dumnezeu, la copil
incepe 0 curatire intensa care di.minueaza ata~amentul ~i
dependenta de ea. Lacrimile, voma ~i diareea sunt ca 0 pier-
dere benevola a organismului a uneia dintre partile sale, 0
jertfa adusa de acesta pentru a simti iubirea de Dumnezeu.
De aceea, cand dumneavoastra plangeti, copilul incepe sa
vomite ~i sa aiba diaree.
- Fiica mea ,,0 iubete" pe fosta ei co"legii de clasii.
Ce-i de fiicut, cum s-o ajut?
- Toti acei care sufera de 0 orientare sexuaBi anormala
au probleme serioase in sfera sexualii a subcon~tientului.
Am vazutca toti oamenii care au venit la ~edintele mele cu
aceasta problema au 0 intoleranta totala la boala, stres in
relatia cu omul iubit. Pentru ca sa apara copiij, boala care
purifica sufletul trebuie sa fie mult mai puternica decat cea
pe care 0 prime~te in timpul vietii.
Intoleranta purificarii provoaca explozia agresivitatii ~i
alte distrugeri. In primele etape sufera trupuI, apar bolile
fizice ~i neplaceri ale destinului. Daca dependenta de ferici-
rea umana este mai puternica, sufera spiritul, con~tiinta. Pot
sa apara bolile psihice. In cazul intolerantei totale incepe sa
se distruga sufletul, adica se schimba orientarea sexuala.
Subcon~tientul refuza continuarea vietii ~i concomitent
reduce continuitatea vietii ~i miq;oreaza durerea necesara
pentru purificarea sufletului. Aceasta 11 ajuta pe individ sa
supravietuiasca, raman 1nsa putine ~anse pentru supravie-
tuirea societatii. Aceste probleme sunt generate de societa-
te, care 1~i educa gre~it membrii oferindu-le 0 conceptie
gre~ita despre lume, ~i scopuri gre~ite.
Daca societatea n-o va 1nvata pe femeie sa iubeasca,
aceasta societate va suferi ~i va muri. Progresul tehnico-
~tiintific poate doar sa accelereze procesul de destramare a
sufletului. Una dintre principalele cauze a aparitiei pe lume
a pedera~tilor ~i a lesbienelor este ca parintii, indeosebi
mamele, nu pot sa se purifice inainte de conceperea ~i
14
15
na~terea copilului. Daca nu exista 0 aspiratie catre iubirea
Oivina deja formata, daca nu exista aspiratia catre unitatea
eu Creatorul atunci orice boala, fie fizica, fie sufleteasca,
devine insuportabila ~i pentru a se vindeca omul este in
stare sa omoare izvorul durerii, adica fie lumea inconjura-
toare, fie pe sine.
La majoritatea femeilor, agresivitatea emotional a care
inchide calea catre Dumnezeu se manifesta prin deprimare,
nemultumirea de soarta ~i situatie, prin lipsa dorintei de a
trai. Cu dit mai mult 0 mama incearca sa omoare iubirea din
ea, cu aHit mai putine ~anse are copilul sa infrunte orice
situatie dureroasa. De obicei, pentru a supravietui in pre-
zent, oamenii i~i distrug viitorul. Cre~terea considerabila a
numiirului homosexualilor pe mapamond este 0 dovada ca
lumea noastra este bolnava. Cand se imbolnave~te sufletul
~i nu aspira la iubirea de Dumnezeu care n poate salva,
trupul este condamnat la dezintegrare ~i moarte.
Revedeti-va trecutul. Acceptati orice durere a trupu-
lui ~i a sufletului, orice umilinta a fericirii umane ca pe 0
posibilitate de a dobandi Divinul. $i atunci cand nu numai
dumneavoastra ci ~i sufletul dumneavoastra va crede acest
lucru, rugaciunea pentru copil n va schimba. Nu pun la
indoiala faptul ca pieirea animalelor $i a plantelor ~i 0
posibila disparitie a omenirii, adica suferintele in plan fizic
din viitor sunt consecintele bolii sufletelor noastre in pre-
zent.
Un suflet neputincios ~i golit de iubire nu-i va oferi
trupului ~anse de supravie!uire. Samanta goala in interior nu
va putea sa dea vlastari sanato~i. "Din cauza inmul!irii
faradelegilor se va raci in multi oameni iubirea", spunea
Isus Hristos. De~i lumea moare sub ochii no~tri nu-mi pierd
increderea ca aceasta criza va impinge omenirea spre rena~-
tere ~i salvare. Schimbarile puternice ~i profunde ale oricii-
rui organism viu sunt asemanatoare cu moartea ~i de aceea
noi intreprindem ceva concret pentru salvarea noastra abia
atunci cand aproape ca nu exista practic ~anse reale de a
supravietui. Dacii doriti sa va ajutati fiica imaginati-va pro-
cedura mortii dumneavoastra posibile ~i luati-va ramas bun
de la tot ce va este scump. Inainte de aceasta inva!ati-va
sufletul sa iubeasca lumea inconjuratoare, pe sine ~i desti-
nul oricat de imperfecte ar parea sa fie ~i oricata durere v-ar
pricinui.
- Se poate sa lucrezi cu sine insuti in metrou, in
autobuz, etc.?
- Este mai u~or sa te rogi in timpul postului, izoIandu-te
atat cu trupul cat ~i cu sufletul. Dacii nu sunteti irascibil ~i
nu aveti preten!ii cand va calca cineva pe picior, cand va
impinge sau va umile~te 'in transportul in comun, puteti sa
varugati.
Am citit candva despre boala lui Confucius. Discipolii
Ii spuneau: "Roaga-te ~i iti va fi mai bine." Confucius a
16
17
~--"iI:"~' --
ridicat din umeri ~i a dispuns:
"Ma
rog tot timpul." In
principiu, rugaciunea in transportul in comun poate sa
depinda de atitudinea indulgenta fata de oameni ~i situatii
care va deranjeaza. Din punctul meu de vedere, principalul
este sa nu-ti pierzi iubirea fata de oamenii care nu va plac ~i
sa incercati sa-i reeducati tinand seama de faptul ca educatia
unui alt om incepe cu autoeducatia.
- Daca nu va place situatia, trebuie, de asemenea, s-o
iubiti, iar aceasta nu exclude actiunile de schimbare a ei. $i,
i.ara~i, nu trebuie sa uitati, cauza oricarei situatii se ascunde
in starea no astra emotionala de profu11,zime care" interactio-
neaza cu aceasta. Tot ce se intampla in jurul unui om la cel
niai p~ofundnivel corespunde in totalitate cu starea lui emo-
tionala. In jurul nostru nu poate sa se intample nimic agre-
siv daca in sufletul nostru nu existir' agresivitate. Sufletul
care a uitat de Dumnezeu ~i a..pierdut iubirea se indreapta,
in mod automat, spre zgarcenie, invidie, gelozie ~i poate sa
comita in vii tor crime impotriva" iubirii ~i. a oamenilor. In
jurul omului incep a se produce evenimente neplacute ~i el
neintelegand ca aceste evenimente sunt generate de sufletul
~i subcon~tientul sau incepe a se supdra, condamna ~i a Url,
amplificand in continuare problemele sale. Daca cineva v-~
imbrancit sau v-a jignit inseamna ea sufletului dumneavoas-
tra nu-i ajunge puterea sa iubeasca ~i vi se aininte~te de
acest lucru. Acceptati ce vi se intampla ~i zambiti in interi-
orul dumneavoastnl.
- Unul dintre cunoscutii mei considera cii pentru
un om credincios primeazii credinta apoi iubirea.
Dacii nu vom avea credintii in Dumnezeu nu-l vom
putea iubi pe Acel in care nu credem. Vii rugiim sa
comentati acest punct de vedere.
- Iubirea ca unitate cu Dumnezeu exista intotdeauna in
subcon~tientul nostru. Orientandu-ne ~atre iubire ne unim
cu intreg Universul ~i abia atunci apare procesul cunoa~terii
~i al supravietuirii. Notiunea de credinta a aparut atunci
cand omul avea un nivel foarte ridicat al con~tiintei ~i,
conform datelor istorice, aceasta s-a intamplat relativ nu
demult, daca examinam istoria aparitiei omului chiar de la
inceputuri.
Chiar daca un om este departe de religie dar a acceptat
iubirea de Dumnezeu, el poate sa-~i schimbe concepti a
despre lume ~i sistemul de valori. Atunci incepe dezvoltarea
lui ~i supravietuirea este con~tientizata.
Frica ~i indoiala franeaza iubirea ~i atunci iubirea de
Dumnezeu din con~tiinta noastra ~i din straturile exterioare
ale subcon~tientului slabe~te. In consecinta apar bolile,
nenorocirile, etc. Credinta ne ajuta sa ne eliberam de frica ~i
indoieli, sa depa~im dep~ndenta de con~tient care, fiind
legata de trup, ne provoacii indoiala, frica ~i condamnarea.
Cand un om care tine de civiliza!ia orientala i~i
franeaza con~tiinta in procesul meditatiei sau un om care
tine de civilizatia occidentala i~i pastreaza credinta in
.....
18 19
Dumnezeu indiferent de lips a de logicii, duritatea ~i
;tupiditatea evenimentelor care se deruleazii, at at intr-un
:az cat ~i in celiilalt are loc depii~irea dependentei de
con~tiintii, mai exact de straturile ei exterioare, fapt care
permite sii simtim unitatea cu Creatorul prin iubirea fatii de
EL A~adar, apare un paradox: credinta in Dumnezeu poate
.
fi prima verigii dar poate ~i a doua. Dacii facem abstractie
de aceste douii momente ~i ne deplasiim la un nivel mult
mai inalt al energiilor, pe planuri mult mai subtile, yom
vedea cii nu existii contradictii. Pe plan exterior credinta
ljutii iubirea prin con~tiinta care este legatii de trup. Pe
planurile de profunzime iubirea ajutii credinta. In straturile
cele mai profunde, credinta ca aspect superior al con~tiintei
~i iubirea de Dumnezeu ca aspect superior al sentimentelor
devin un tot, un intreg.
- Cum explicati cuvintele: "totul se iarta cu
exceptia pacatului fmpotriva Duhului Slant"?
- In clipa de fatii intelegin felul urmiitor. 0 supiirare
mare pe alt om ~i neacceptarea comportamentului acestuia
dau na~tere la supiirare ~i condamnare care se exprimii prin
emotii ~i cuvinte. Atat timp cat agresivitatea se aflii in
Gon~tiintii ea nu poate sii aibii influentii asupra siiniitiitii ~i a
.:1estinului. Dacii agresivitatea piitrunde in subcon~tient, iar
\ceasta se intamplii in cazul unei supiiriiri de lungii duratii
;au este intensificatii de conceptia gre~itii despre lume, sau
')
....
I
I
I
I
I
i
I
I
I
I
i
I
(
I
I
I
este acumulatii de piirinti sau de omul cel mai apropiat in
decursul multor ani, ea va riimane acolo pentru mult timp.
Va ie~i doar in caz de moarte, boalii, nenorociri.
In filosofia c1asicii indianii despre karma se spune cii
omul trebuie sii purifice prin suferintii toate actiunile sale
gre~ite.
Era adeviirat pentru acel moment istoric, ori energetica
omului era mai slabii ~i posibilitiitile sale de a se schimba
erau minime. Pentru a depii~i gre~elile siivar~ite de sufletul
uman era nevoie de zeci de ani de ascezii, de studierea
ciiqilor sfinte. In religiile de mai tarziu a apiirut notiunea de
pociiintii. Pociiinta inseamnii schimbarea atitudinii fatii de
lume, a conceptiei fatii de aceasta, iar ca rezultat schimbarea
subcon~tientului prin iubirea fatii de Dumnezeu.
Cercetand sute ~i mii de cazuri am observat 0 particu-
laritate: supiirarea indelungatii pe un vecin poate crea 0
problemii, dar aceea~i supiirare indreptatii ciitre un grup de
oameni uniti dupii criteriul economic, social, national,
religios piitrunde mult mai adanc ~i se vindecii mult mai
greu. Condamnarea frecventii a statului, societiitii, piitrunde
foarte adanc ~i poate sii genereze cele mai grave boli in
cateva generatii chiar panii la pieirea neamului. Dacii omul
crede cii toata lumea este cmdii ~i nedreaptii, agresivitatea in
cazul dat atinge cota maxim~. Dacii suntem nemultumiti de
starea lucrurilor in lumea inconjuriitoare ~i pe lume insii~i,
suntem nemultumip de Cel care 0 conduce. Cred di aCesta
este piicatul impotriva Sfiintului Duh.
21
'T
i
Grice om, chiar eel mai convins ateu, ~tie in
subcon~tientul sau ca lumea vazuta ~i perceputa de noi este
dirijata de Creator: "Ponegrirea Sfiintului Duh" este in
esen!a respingerea legilor supreme dupa care se dezvolta
Universul. In acest caz, agresivitatea piitrunde atat de adanc
in subcon~tient incat ~ansele de ispa~ire a pacatelor se
apropie de zero. Consecin!a este moartea neamului. Postula-
tul despre inadmisibilitatea pacatului impotriva Creatorului,
respingerea voin!ei Lui exista nu numai in cre~tinism ci ~i
in iudaism ~i in alte religii.
Trebuie sa in!elegem particularita!ile con~tiin!ei ~i
subcon~tientului. Pe plan exterior, la nive~ul con~tiin!ei,
conflictul, adica respingerea situa!iei dureioase provoaca
actiunea ~i dezvoltarea. Concuren!a, conflictul, agresivitatea
ca'distrugere a legaturilor exterioare care s-au format la
nivelul con~tiin!ei este necesara. Pe plan exterior noi sun-
tern izola!i ~i de aceea nu ne putem dezvolta [iira conflict.
Neacceptarea situa!iei pe plan exterior duce la ac!iuni active
pentru schimbarea lumii inconjuratoare. Pe planurile din
profunzime nu mai sunt ac!iuni active. Acolo poate sa existe
agresivitate ca distrugere a legaturilor superioare, totul se
desfli~oara insa sub controlul iubirii care nu-i permite sa
patrunda prea adanc. Pe planurile cele mai profunde, cu cea
mai mare incarcatura energetica, exista doar iubirea. Acolo
lumea este unitara ~i agresivitatea este imposibila.
In car!ile anterioare am incercat sa explic notiunea de
Sfiinta Treime. Astazi in!eleg acest lucru in felul urmator:
22
fara 0 iubire continua catJ:e Dumnezeu sunt imposibile
supravie!uirea, dezvoltarea. Creatorul a creat timpul care se
imparte in doua curente: lumea vazuta, materiaUi, pe care 0
asociem cu prezentul ~i trecutul ~i lumea, nevazuta, spiritua-
la, pe care 0 asociem cu viitorul. Creatorul se afla dincolo
de limitele timpului ~i ale lumii vazute ~i nevazute. Daca
insa noi yom considera, ca exista Creator numai dincolo de
limitele timpului atuncl noi trebuie sa presupunem ca in
lumea vazuta ~i nevazuta exista ceva diferit de creator,
adica, in final, ajungem la politeism ~i erezie. Cred ca
dogma des pre . Sfiinta Treime Ie permite credincio~ilor sa
simta in tot ce ne inconjoara, in lumea vazuta ~i nevazuta,
prezen!a vointei Divine.
Inca odata des pre particularitatile con~tiin!ei ~i ale
subcon~tientului. Daca nu iubim pe cineva la nivelul
con~tiintei rezulta ca vrem sa ne indepartam de acesta, nu
vrem sa ne mai intalnim ~i sa avem ceva in comun. Daca
sentimentullipsei de iubire care este supiirare, condamnare,
ura, patrunde adanc in subcon~tient, logic a ar fi urmatoarea:
eu nu iubesc 0 anumita persoana, inseamna ca este un om
rau, iar daca este rau, nu trebuie sa existe, trebuie sa fie
omorat, ~i incep sa-l omor. Exista doua solu!ii: fie ca moare
persoana respectiva pe care n-o iubesc, fie ca trebuie sa mor
eu.
Subcon~tientul nostru se deschide in momentul bolii, al
pierderii, stresului, ceea ce inseamna ca emotia noastrii din
acel moment se intensifica de mai multe ori. In timpul
23
meditatiei sau al rugaciunii se franeaza functiile
organismului, spiritului, sufletului iar energia necesara
pentru functiile de suprafata trece pe planurile interioare
care sunt foarte fine ~i posibilitatile omului se intensificii.
Imp'ulsul distrugator se intensifica la fel ca eel creator.
Subcon~tientul se deschide mult mai tare cand i'ncercam un
sentiment de iubire. Noi ne iubim incon~tient parintii care
ne-au dat viata. Condamnarea, supararea, agresivitatea fata
de ei este de fapt agresivitate fata de propria noastra viata,
fata de trupul nostru. Asemenea oameni nu traiesc multo
Cred ca una din cauzele longevitatii din muntii Caucaz tine
de venerarea parintilor ~i a varstnicilor. Una dintre princi-
palele porunci ale iudaismului spune: "Cinste~te-i pe tatal ~i
pe mama ta... ca sa se lungeasca zilele tale." Aici este
indicata direct legiitura dintre emotiile omului ~i sanatatea ~i
soarta lui.
Subcon~tientul se deschide cand ne -
i'ndragostim de
. cineva. In perioada pubertatii iubirea noastra formeaza
emotiile viitorilor copii ~i nepoti. Daca nu ~tim sa iubim,
fericirea pentru noi este sa primim cat mai mult, nu sa dam.
0 asemenea iubire da na~tere la 0 multime de pretentii ~i
suparari, condamnari ~i depresii. Supararile ~i pretentiile
sunt semne ale slabiciunii, ale dependentei. Dependenta
na~te agresivitatea. Daca In aceasta perioada parintii nu
ajuta copilul sa perceapa corect lumea, consecintele se vor
resimti zeci de ani. Prima iubire, cas iitori a, graviditatea,
na~terea copiilor sunt perioade i'n care are loc deschiderea
subcon~tientului. Emotiile interioare agresive din aceasta
perioada sunt 0 crima i'mpotriva iubirii. ~tim deja ce se
i'ntampla ulterior.
Sa ne imaginam 0 situatie: un baietel s-a obi~nuit sa se
supere pe fetite apoi, fiind adolescent, continua sa se supere
pe fete ~i, to ate erau bune, dar mai apoi a i'ntalnit 0 fata pe
ca.re a iubit-o dar, din obi~nuinta, se supara ~i pe ea. Iar
peste cateva luni s-a i'mbolnavit ~i a murit fiindca aceasta nu
mai era 0 simpla suparare' ci 0 i'ncercare de a omorI omul
iubit. Lumea vazuta este. dirijata de lumea nevazuta~ Cand
ne suparam pe lumea vazuta care este secundara, agresivita-
tea nu este atat de puternica ~i avem ~anse sa ne strecuram
prin u~ile care se i'nchid. Dacii Cel Care ne dirijeaza ar fi
vazut, supararile pe el nu ne-ar oferi aceasta ~ansa. Cu to ate
astea notiunea de forte superioare nevazute care ne dirijeaza
po ate genera pretentii fata de acestea. Trebuie sa retinem ca
"pacatuli'mpotriva Sfiintului Duh" este inadmisibil.
- Explicati-ne, va rog, de ce femeia nu are dreptul
sa intre in bisericii in perioada ciclului menstrual?
- Pentru ca viata sa continue trebuie s-o pierdem. Frica
de a ne pierde viata ne i'nalta catre Dumnezeu ~i i'n
subcon~tientul nostru se restabile~te sistemul prioritatilor.
Ciclul menstrual Inseamna distrugerea viitoarei vieti ~i In
masura In care In acel moment femeia aspira ciitre
Dumnezeu, pastreaza iubirea ~i bunatatea In aceea~i masura
24
25
se va na~te sanatos copilul ei. In perioada ciclului menstrual
presiunea psihologica este uria~a. In subcon~tient parca s-ar
produce moartea femeii ~i a copilului. Cu cat sufletul femeii
este mai dependent de uman cu atat mai puternice sunt
emotiile provocate de suparare, irascibilitate, deprimare. Cu
cat pretentiile fata de barbati patrund mai mult in subcon~ti-
ent cu at at mai dureros este ciclul. In ultima vreme tot mai
multe fete suprima durerile eu ajutorul medicamentelor,
agresivitatea nu mai poate fi stopata de durere ~i in subcon-
~tient se produce 0 intensificare a proceselor negative. Sub-
con~tientul reprezinta emo!iile noastre de cea mai mare
profunzime care reprezinta totalitatea campurilor subtile. Iar
acolo emotiile noastre ~i emotiile viitorilor copii formeaza
un intreg. Subcon~tientul agresiv al mamei este sufletul
agresiv al copilului care se va na~te. Iar agresivitatea
interioara este deja boala, nefericire ~i moarte.
Am auzit ca in timpul ciclului menstrual se poate intra
in biserica dar nu pot fi atinse icoanele. Probabil este yorba
de faptul ca omul care n-a putut sa invinga supararea,
irascibilitatea sau deprimarea este agresiv fata de sentimen-
tul iubirii ~i poate sa ~e imbolnaveasca dupa ce intra in
biserica. Se produce, in fond, 0 curatire a sufletului, iar
daca omul este lips it de tarie poate sa apara f~ica ~i indoiala.
Apropo, mi s-a spus ca in America cea mai mica zgarie-
tura a copilului ii ingroze~te pe parinti. Imediat ii ung cu
iod, ii panseaza, etc. Cred ca intoleranta durerii este una
dintre cauzele degradarii masive care a cuprins America in
.....
26
ultima vreme. In Canada, au introdus nu demult 0 lege care
interzice elevilor sa se joace cu bulgari de zapada fiindca, in
primul rand este dureros ~i poate sa-i traumatizeze ~i In al
doilea rand, umile~te demnitatea ~i drepturile omului. Cultu]
corpului ~i al vietii duce la distrugerea spiritului care, l:t
randul sau, provoaca depresia, homosexualitatea, sterilitatea
etc. Existenta cultului filozofiei ~i al culturii In Grecia
Antica ~i Imprumutarea cu succes a filozofiei ~i valorilor
spirituale din India a dus la Inflorirea economiei ~i civili-
zatiei. Apoi, cultul spiritului a fost Inlocuit cu cel al
corpului. A Inceput sa ia amploare homosexualitatea,
lacomia, venerarea frumusetii trupului ~i a sexualitatii. Mai
apoi a Inceput distrugerea democratiei grece~ti, Intrucat
civilizatia a Incetat sa se mai intareasca prin cultura ~i
spiritualitate, ~i distrugerea civilizatiei in intregime.
Noi il descoperim pe Dumnezeu printr-o iubire conti-
nua ~i prin modul de acceptare a durerii. Cel care vrea sa
fuga de durere fuge in final de iubire. Nu demult, in Suedia,
a avut loc un experiment interesant. Timp de 0 ora
s-a filmat na~terea unor copii. La mamele care au nascut
fara anestezie, cu durere, copiii aveau un comportament
natural - sugeau la san. Aproape jumatate dintre micutii ale
caror marne au nascut fara durere, cu anestezic, au refuzat
sa suga la san. Pentru savanti acest fapt a ramas inexpli- .
cabil, cu toate ca statistica in Suedia vorbqte des pre 0
legitate extrem de periculoasa: toti narcomanii au fost
nascuti de mamele lor prin anesteziere. Care este cauza?
27
Durerea ~i suferinta ne obliga sa ne inaltam catre
J)umnezeu. Daca iubirea este putina, suferintele duc Ia
utodistrugere sau udi fata de lume. De aceea, in timpul
:ta~terii, sufera mai mult mama dedit copilul. Din punct de
'edere emotional mama ~i copilul sunt un tot unitar ~i sufe-
intele ei copilul Ie percepe ca pe ale sale. Copilul sufera
.
Inai putin din punct de vedere fizic ~i are mai multe posibi-
!itati sa se concentreze asupra iubirii. Mama se bucura de
copil, 11 iube~te ~i totodata sufera. Copilul prime~te astfel
:'xperienta de a depa~i durerea ~i de a se indrepta catre
iubire. In timpul durerii ~i a umilintei iubirea umana se
transforma in iubire Divina.
Animalele se nasc fara prea mari dureri. De ce? Fiindca
!livelul protejarii vietii ~i de dezvoltare a con~tiintei este
mult mai mic. Animalele sunt gata sa moara in orice clipa.
"entru ele concentrarea asupra fericirii ~i asupra vietii este
mult mai mica.
Cu cat nivelul de dezvoltare al omului este mai ridicat
eu atat mai multa durere fizica ~i sufleteasca trebuie sa
primeasca. Aceasta durere va fi insuportabila dad in
sufletul omului nu va cre~te iubirea fata de Dumnezeu.
Faptul ca in Iume cre~te numarul narcomanilor este rezul-
(atul idolatrizarii trupului ~i a vietii. Narcomanul nu tolerea-
:"a durerea sufleteasca. EI simte ca moare. Stresul devine
pentru el un obstacol de neinvins. Pentru a supravietui
trebuie sa-si anihileze con~tiinta ~i sentimentele dupa care
urmeaza degradarea personalitatii, etc. Concluzia este
simpla: daca in momentul disconfortului, a durerii ~i a
problemelor fizice ~i spirituale noi renuntam la pretentii in
folosul iubirii ~i in aceIa~i timp ne sustinem cu rugaciuni,
ne yom salva nu numai pe noi ci ~i pe copiii no~tri ~i pe cei
apropiati noua.
- De ce dupa natere femeile nu prea au atractie
sexuala, fapt care creeaza multe probleme fn familie?
N-am avut mult timp copii i dupa naterea mult-
ateptata am senzatia ca am ramas pus tie. Sentimen-
tele i emotiile fmi ajung doar pentru copil. Pentru
altceva nu am nici putere nici timp. Spuneti-mi, va
rog, va trece aceasta stare cu timpul sau este nevoie sa
fntreprind ceva i fn ce directie?
- Primesc foarte multe intrebari de la femei ~i
majoritatea tin de problemele relatiei cu barbatii, familiei ~i
sterilitatii. Cauzele aces tor probleme Ie explic astfel.
Sufletele noastre se intiilnesc eu multi ani inainte de intalni-
rea noastra fizica. Am observat, nu 0 singura data, cum
interactioneaza sufletele viitorilor soti ~i piirinti pe planurile
fine. Are loc 0 educatie reciproca. Toate situatiile din viitor
au loc pe planurile fine. 0 traire corecta a acestor situatii
asigura urma~i sanato~i. Sufletul barbatului nu vede cum
arata sotia lui in exterior, simte doar calitatile ei suflete~ti:
posibilitatea de a iubi, de a accepta durerea ~i de a pastra in
28
29
.l~,w:,~~ - -
acest moment iubirea, capacitatea de a se infrana ~i de a
avea grija de aItcineva, sa dea energie.
Prin atitudinea noastra fa!a de alt om trebuie sa-l
ajutam sa simta iubirea fa!a de Dumnezeu. Sufletele noastre
comunica intr-un asemenea mod. Daca ne mi~cam intr-un
sens gre~it, de exemplu ne ata~am prea tare de unele aspecte
ale fericirii, sufletul omului apropiat'ne apara, ne opre~te de
la fapte necugetate, ne previne asupra unor posibile perico-
Ie. Omul care s-a obi~nuit sa accepte voin!a Divina nevazuta
dar atotputernica, poate sa primeasca aceste semne ~i acest
ajutor. Astfel, sufletele vii tori lor no~tri copii ~i a viitorilor
iubi!i pot fi, intr-o anumita perioada de timp, ingerii no~tri
pazitori. Daca nu renun!am la iubire, Ii se permite sa ne
ajute.
De aceea, deseori cand se intalnesc, unii oameni au
senza!ia ca se cunosc de cand lumea. Un barbat se
indragoste~te de 0 femeie fara sa ~tie de ceo Caracterul,
inal!imea, greutatea, felul cum arata, varsta pot sa nu
corespunda a~teptarilor lui. Cu toate astea 0 iube~te. Daca
logic a exterioara, con~tiin!a lui s-au obi~nuit sa reprime
logica Divina ~i logic a iubirii, analiza, critica ~i preten!iile
pot sa-l determine sa renun!e la femeia iubita. In asemenea
cazuri intervine foarte rapid moartea. Este foarte greu sa
determini daca iube~ti sau ba 0 femeie, daca este aceasta
consoarta ta. Poate sa vada ~i sa ~tie acest lucru doar un om
in subcon~tientul caruia Divinul este mai important decat
umanul. Deseori un barbat pentru care logic a, bunastarea,
ambi!ia sunt mai presus decat orice, renun!a la iubire ~i la
viitorii copii fara sa banuiasca macar. Urmeaza destabiliza-
rea destinului, a afacerii, a saniita!ii apoi intervine moartea.
Omul care pierde legatura cu Dumnezeu nu are ~anse de
supravietuire. Daca va intalni iubirea ~i vor trai impreuna,
el 0 va omori, iar daca se vor despaqi, se va sinucide.
~
De ce deseori, femeile nu reu~esc in rela!iile cn
barba!ii? Fiindca acesk relatii presupun aparitia familiei, a
copiilor. Familia depinde, in primul rand, de femeie. Sensul
existen!ei familiei este aparitia pe lume a copiilor, iar
ace~tia sunt nascuti de femeie. Ca sa apara pe lume sufletele
copiilor au nevoie de 0 cantitate mare de energie materna.
Izvorul principal ~i continuu de energie este unitatea cu
cauza primara, iar pentru ca iubirea ~i energia sa ajunga la
suflet trebuie sa moara umanul. Ruptura de uman este foarte
dureroasa. Cu cat mai mica este dependent a de lume cu atat
mai pu!ina este durerea. Cine s-a obi~nuit sa dea energie, iar
aceasta se intampla cand avem grija de altcineva, in timpul
procesului de creatie, in munca, acela depinde mai pu!in de
lume ~i suporta mai u~or durerea. Cu alte cuvinte, 0 mama
muncitoare, buna ~i grijulie are mai multa energie ~i are mai
muIte ~anse sa nasca urma~i sanato~i. In sentimentul iubirii
fata de alt om se ascunde <.>cantitate uria~a de energie, care
este in mai muIte straturi. Exista straturile strategice
.
superioare - iubirea de Dumnezeu, apoi cele strategice
raspunzatoare de supravietuirea ~i dezvoltarea urma~ilor -
iubirea umana ~i sentimentele pozitive care 0 inso!esc.
~
30
3J
ExisHi sexul, actul inevitabil de continuare a vietii. Exista
relatiile familiale dintre soti. Pe langa toate astea energia se
consuma pentru munca, adaptare sociala ~i pentru interesele
personale. Un om armonios are energie pentru toate. In
clip a in care se ingusteaza canalul de comuniune cu Divinul
trebuie sa alegi, iar alegerea trebuie sa fie corecta.
Nu 0 singura data am vazut cum se imbolnaveau copiii
ale caror marne erau preocupate mai mult de serviciu.
Femeia trebuie sa aiba 0 grija permanenta de copilul sau
pana in perioada pubertatii ajutandu-l energetic pe planurile
fine. Suprasolicitarea la serviciu, pasiunea pentru sex,
supararea ~i irascibilitatea necesita cantitati mari de energie.
Intrucat rolul femeii consta in continuarea vieW, concentra-
rea subcon~tienta asupra sexului, este foarte mare. Daca
sentimentul sexual care are 0 energie uria~a poate fi retinut
pana la aparitia pe lume a copiilor, adica a avea un compor-
tament conform normelor moralitatii, atunci acesta se trans-
forma in planuri strategice superioare ~i permite aparitia pe
lume a unor urma~i sanato~i. Pasiunea exagerata pentru sex
din timpul graviditatii ~i dupa na~tere po ate sa inrautateasca
destinul ~i sanatatea copiilor. Esenta atractiei sexuale este
conceperea copilului care, in aceste cazuri, s-a produs deja.
A~adar, pentru ca urma~ii sa supravietuiasca dupa concepe-
rea lor sentimentul sexual trebuie sa scada ~i sa se transfor-
me intr-un sentiment de caldura, prietenie ~i iubire. Cu cat
sentimentul iubirii de Dumnezeu este mai puternic cu atat
mai u~or are loc procesul de transformare a sentimentului
animalic in sentiment uman. Daca aceasta transformare nu
se produce atunci, pentru salvarea ~i apararea copiilor se
include un mecanism dur: la femeia care nu s-a obi~nuit sa
iubeasdi ~i sa fie prietena dispare atractia sexuala iar ea
speriindu-se, incepe sa alerge pe la doctori. Intrucat
medicina contemporana sustine ca sexul este intotdeauna
benefic ~i trebuie sa fie din abundenta, medicii depun toate
eforturile ca sa restabileasca ~i sa intensifice atractia
sexuala ca sa salveze, dupa parerea lor, familia, fara sa
banuiasca macar ca ajuta astfel femeia sa-~i omoare copiii.
Daca femeia consuma mai mult decat poate sa of ere,
potentialul ei energetic este foarte mic fara sa banuiasca
macar, cu toate ca exista anumite semnale de alarma:
supararea, deprimarea, frica, gelozia, parerea de rau. Daca
femeia are insuficienta energie pentru sine, cu at at mai mult
pentru copii, pot aparea probleme la conceperea lor, 0
sterilitate temporara sau totala. De aceea, pentru a asigura
supravietuirea copilului, femeia trebuie sa uite dupa na~tere,
pentru 0 vreme oarecare, de sex, serviciu, probleme. Un sot
de~tept va intelege ~i va simti acest lucru. Cu cat 0 femeie
are mai putina iubire fata de Dumnezeu cu at at mai putina
caldura, atentie ~i mangaiere ii va acorda sotului oferindu-i
tot copilului. Dar intrucat acesta este un semn al lipsei de
armonie, pretentiile din part~a sotului sunt intr-o masura
oarecare neintemeiate. In fata femeii apare 0 dilema greu de
rezolvat: sa uite de copil sau de barbat? Daca i~i va aminti
de Dumnezeu, ea nu va uita nici de unul, nici de celalalt ~i
32
~
33
7'
.........
familia va fi fericita. Acumularea iubirii fat a de Dumnezeu
este un proces complicat ~i i'ndelungat. Daca nu reu~im
deodata, sa nu ne pierdem speranta. v om reu~i daca nu yom
dispera, nu yom pune la i'ndoiala ~i nu ne yom lasa cuprin~i
de deprimare. Eliminati ceea ce va incomodeaza sa iubiti ~i
toate problemele dumneavoastra care pareau greu de rezol-
vat, care va i'nehideau viitorul, vor deveni nei'nsemnate ~i
.
vor ramane i'n trecut.
- Ce piirere aveti despre multiplele tehnici de
relaxare, hipnozii, autohipnozii care imbuniitiitesc
partial piirerea proastii despre sine. Este spre binele
omului sau in detrimentul lui din punct de vedere al
legilor Divine?
put, provoaea 0 explozie de energie fiindca exclude frica ~i
i'ndoiala. Dar pe masura ce aeeasUi stare interioara intra i'n
conflict cu lumea i'nconjuriitoare,
i'ncepe prabuirea tuturor
dorintelor fntrudit omul fneepe sa distruga lumea fnconjura-
toare nu numai fn exterior ci i fn interiorul sau.
Daca omul traiete incoreet, strivete iubirea fn sufletuI
sau, viata lui fncepe sa se ruineze. Mai fntai sufera eopiii,
viata personala, apoi se dezintegreaza
destinul, fipierde
serviciul i sanatatea. In aceasta clipa omul fncepe sa se
subaprecieze, pune totul la fndoiala, fi este frica i fi pune
singur frane. Incercarea de a Iupta eu subaprecierea
cultivand i'n suflet agresivitatea,
duritatea pentru a crete
autoapreeierea fntr-un mod primitiv, duce la boli ~1
nenorociri.
Daca omul tie ca foarte curand i se va dadima cas a, se
poate comporta i'n diferite moduri. Va ud i'ntreaga lume,
soarta sa i nu va i'ntreprinde nimic, se va uri' pe sine, va
cadea i'n depresie i iara~i nu va face nimic, va avea 0
atitudine agresiva fata de toate i va i'ntreprinde ceva pentru
salvarea casei sau va accepta aceasta i'n interioruI sau ca un
mers aI evenimentelor determinat anterior, nu va regreta, nu
se va supara ~i va depune to ate eforturile pentru salvarea
casei. Autoaprecierea exagerata i'nseamna i'ncredere absolu-
ta i'n indeplinirea dorintelor personale la baza carora stau
emotiile de tipul
"eu voi face tot ce vreau, voi construi orice
casa, voi distruge pe oricine i'mi sUi i'n cale", care, la i'nce-
- Fiul meu este umilit la ~coalii in permanenfii de
toatii lumea. De~i il invaf sa se apere, el accepta
ac~astd situatie ~i se comporta ca un clovn. Spunefi-
ml dacd procedez corect.
Principala aparare este bunatatea interioara. Dumnea-
voastra nu l-ati fnvatat deoeamdata acest Iucru.
0 femeie mi-a pus, nu demuIt, 0 fntrebare: cum sa
reactionezi la un comportament de badaran? Sunt dezarmata
i'n fata mitocanilor. Nu pot sa Ie Spun nimic. De dite ori am
i'ncereat sa depa~esc aceasta sta~e, dar este imposibiI!
34
35
Pare 0 situatie fara ie~ire dacii nu in!elegem esen!a
celor intamplate ~i incerciim sa luptam cu problemele
interioare, de fapt, cu morile de vant. Este dificil sa obser-
yam emo!iile de mare profunzime care premerg aceasta
stare. Pot sa va spun ce senti mente va apar intr-un asemenea
caz: furie, condamnare, revolta. Tocmai aces tea va provoa-
ca aceasta stare. Sa va explic de ceo Daca in adancul sufletu-
lui se produce 0 explozie de agresivitate, emo!ia agresiva
devine necontrolabila ~i dumneavoastra pute!i sa-l omorati
pentru nimic pe cel care v-a jignit. lnstinctul autoapararii il
imobilizeaza pe omul agresiv ~i Ii salveaza viata lui ~i celor
care il inconjoara.
Omul agresiv inceteaza sa se dezvolte in interior. EI nu
~tie sa se comporte intr-un conflict fara de care nu exista
dezvoltare. Oricat ar parea de straniu un badaran, de~i la
suprafata este nepoliticos, este bun ~i echilibrat in interior.
A~adar, doar un om bun in interior poate sa-i opuna rezis-
ten!a. Duritatea exterioara ii este permisa doar celui bun in
interior. De" aceea prima reac!ie de aparare impotriva bada-
raniei ~i a obrazniciei este sa va pastrati in suflet iubirea ~i
bunatatea. Aceasta creeaza independenta ~i ne permite sa
apreCiem corect 0 situatie ~i s-o dirijam cu 0 duritate doza-
ta. Un om care condamna ~i este dur in interior devine
dependent in interior, iai" aceasta dependenta trece pe plan
exterior. Estenevoie ~i de badarani ca de ni~te "sanitari ai
piidurii" .
36
Deseori copiii se porta dur in rela!ia cu cei de-o varsta
cu ei dadi simt ca sufletul acestora este agresiv in interior.
Daca nu inva!am copilul pe care tori il jignesc sa invete sa
iubeascii ~i sa ierte, in primul rand prin noi in~ine, prin
experienta noastra trecuta, ci il invatam sa fie dur ~i sa nu
accepte situatia, el poate sa-l omoare pe cel de-o varsta cu
el.
Cand psihologii au inceput sa studieze statistica
inchisorilor au constatat ni~te fapte inexplicabile. Toti
uciga~ii, sadicii ~i violatorii din inchisori erau cei mai
umili!i ~i mai detesta!i oameni in libertate.
Daca zece cimpanzei, masculi, sunt pu~i impreuna intr-
0 cu~ca, se vor comporta intocmai ca prizonierii intr-o
camera - se creeaza acela~i sistem: liderul, ierarhia, supu~ii.
Comportamentul criminalului este intoarcerea la formele
primitive de comunicare. Daca omul nu poate sa se
adapteze la nivelurile superioare, el se intoarce la cele
primare, inferioare. La orice nivel exista insa prioritatea
legilor iubirii. De aceea, ~i la criminali devine lider cel care
este bun in interior ~i nu este zgarcit, invidios, nu este
dependent de sex. Un om ambitios care Ii ura~te ~i ii detesta
pe altii, care depinde de dorintele sale, fapt ce determina
aparitia lacomiei, invidiei ~i a desfraului sexual, va fi pe
ultimul loc ~i in inchisoare. Si, dimpotriva, in lumea
interlopa, in economie, politica, liderii vor avea calita!i
asemanatoare.
~
37
In timpul puterii sovie!tice era permis ca pentru
condamnati sa se organizeze "raiul pe pamant". Conform
ideologiei comuniste, trebuiau adunati la un loc cei sarmani,
cei mai umiliti ~i ace~tia sa creeze societatea ideala. Rezul-
tatele acestui experiment n-au fost date in presa. Nici teoria
socialismului, nici psihologii ~i psihiatrii n-au putut sa
explice cele intamplate. Cand cei mai umili, cei mai
"degradati", adica cei care erau. folositi pentru indeplinirea
necesitatilor sexuale au fost pu'~i .in aceea~i zona de
detentie, nivelul cruzimii ~i desfrftului printre ace~ti
condamnati era de cateva ori mai mare decM in alte locuri.
Au aparut noi forme de batjocura, nemaiintalnite pana.
atunci.
Ciind omul inzestrat cu intelect ~i con~tiinta coboara la
nivelul animalelor, el devine mult mai agresiv decat acestea
fiindca deosebirea dintre iubirea subcon~tienta ~i dependen-
ta de viata ~i dorinte este mult mai mare la oameni.
Supraaprecierea fara iubire ne impinge catre inceputul
animalic. La inceput, ingaduinta prea mare a dorintelor
provoaca supraaprecierea. Ce este magi a? Este 0 religie
care ~i-a pierdut credinta in Dumnezeu. In magie domne~te
idolatrizarea dorintelor ~i nicidecum iubirea. Am citit de
curand un articol in care se anunta ca in SUA s-au deschis
~coli ~i universitati de magie. Se mai spunea ca religia nu-l
ajuta pe om sa aiba incredere in sine, sa ~tie sa se autoapre-
cieze, iar magia ii of era, sub ac~t aspect, mult mai multe
' b ' l ' ta
-f
l' Tinerele vra ]' itoare
.
au inceput sa simta mai pOSl 1 1 t.
"
38
T
multa incredere in sine ~i independenta", scria in artico!.
A~a e construita lumea: cu cat suntem mai increzatori in
fericirea noastra umana cu at at mai mult ne fortificam
ambitiile ~i pretentiile noastre ~i cu at at mai repede ~i mai
mari vor fi pierderile noastre. Daca anumite metode ~i
procedee ne ajuta sa simtim iubirea de Dumnezeu, sa
depa~im dependenta de elementele de baza ale vietii, intr-o
asemenea situatie increderea in noi in~ine va veni din "eu-I"
nostru Divin ~i va provoca 0 explozie de energie construc-
tiva, controlata de iubire. Daca aceste metode ~i procedee
ne vor da incredere, putere ~i energie in detrimentul
sufletului ~i al iubirii, urmarile pot fi dezastruoase.
- Spuneati cd iubirea nefmpdrtditd
inseamnd
crearea in vietile viitoare a copiilor cu persoana
respectivd. Ce ne puteti spune 'despre oamenii cunos-
cuti, actori, cantdreti, de care se indrdgostesc cu
miile?
- Noi dorim sa semanam cu persoana iubita fiindca
iubirea este 0 comuniune, un tot al celor care se iubesc.
Pentru a ne uni pe plan extern trebuie sa atragem persoana
iubita ~i s-o facem dependenta de noi. Unitatea pe plan fin
se atinge prin mi~cari contrarii. Cu cat mai multa iubire,
caldura, atentie, ajutor ~tim sa dam, cu at at mai u~or vom
simti sufletul altui om, vom simti unitatea totala cu e!. Pe
plan fin, noi suntem cu totii unitari, dar pentru a simti
aceasta este nevoie de eliminarea unei cantitati mari de
39
energie. Cu dit este mai putina energie cu atat mai mult
depindem de forma, mai dogmatice ne sunt conceptiile ~i cu
atat mai statica ni se pare lumea inconjuratoare. Ciind ne
iubim parintii ii imitam. Ciind ne indragostim de cineva il
imitam. Aceasta contribuie la dezvoltarea noastra. lmitarea
se transforma in autoinstruire.
De regula devin cunoscuti oamenii armonio~i. Daca
armonia este insuficienta, slava, banii, sexul ii omoara
destul de repede. Cel mai mare potential de armonie poate
sa se epuizeze repede daca lipsesc educatia ~i conceptia
gre~ita despre lume. Dragostea pentru idolul creat presupu-
ne imitarea starii lui interioare. Dar ~i imitarea exterioara
poate s-o destrame pe cea interioara. Cu cat mai . putina
energie au un tiinar sau 0 tanara cu atat mai mult il imita pe
idolullor ~i cu atat mai isterica ~i mai lipsita de rationament
este idolatrizarea lor. Pentru majoritatea aceasta constituie 0
~coala a iubirii: imitarea armoniei suflete~ti, iubirea fara
sperante de reciprocitate.
Copiii se formeaza atunci ciind lntre barbat ~i femeie
exista un schimb reciproc de energie. Uneori, pentru
aparitia pe lume a unui copil armonios este suficient un
sentiment puternic de iubire fara reciprocitate. Sufletul
copilului poate sa se formeze in decursul mai multor vieti ~i
este necesar sa se stopeze energiile inferioare ale sexuali-
tatii ~i sa fie lasate energiile superioare ale iubirii. Iubirea
nelmparta~ita poate fi pe d~oparte un semn al pregatirii
pentru copiii geniali, iar pe de alta parte al purificarii
sufletului daca dependenta subconr;;tienta de omul iubit, de
copii ~i sex depar;;er;;te nivelul periculos. Sa nu uitam ce
spunea Napoleon: "Nereu~ita este mama genialitatii."
- Este mai u$or sa ierti jignirea propriei persoane,
dar iata ca de jumatate de an nu pot sa iertoamenii
care au violat-o pe fata pe care 0 iubesc. Cand s-a
fntamplat acest lucru nu ne cuno$team. Ea i-a iertat $i
ma roaga $i pe mine sa-i iert. 1mi este foarte greu, am
fncaruntit chiaro Ajutati-ma, va rog.
- Ca sa apari pe lume trebuie mai intai sa mori. In
timpul bolii, pierderii,despaqirii, jignirii are loc un proces
asemanator cu moartea. In masura in care ne inaltam in
acest moment catre Dumnezeu, In aceea~i masura noi ~i
copiii no~tri avem dreptul la viata. Purificarea oamenilor
sub aspect material are loc destul de repede. Daca ai pierdut
portofelul cu bani ~i ai pastrat bunatatea inseamna ca nu
depinzi de bani.
Pentru ca sa se nasca pruncul, parintii trebuie sa
accepte nu numai umilinta trupului ~i a valorilor materiale.
E nevoie sa fie umilite manifestarile superioare ale
spiritului: ordinea, dreptatea, idealurile, sa fie umilit
sufletul: iubirea umana, lp.oralitatea. Problema consta in
faptul ca nu poti sa Ie pierzi ca pe un portmoneu. Blocarea,
umilirea sentimentelor superioare are loc in caz de
schizofrenie, diabet, cancer, autism, sindromul Dawn, cand
40
~
41
omul este tradat, violat, omorat. Deta~area de iubirea umana
are loc de asemenea in cazul unei atitudini incorecte fa!a de
noi in~ine, in caz de suparari ce vin din partea parin!ilor,
tradare a oamenilor aP,fopia!i. Daca nu ne-am invatat sa
iubim neconditionat, adid nu ~tim sa ne stapanim pretentii-
Ie, supararile sau deprimarile, pregatirea benevola este
inlocuita cu cea fortata.
Repet inca odata ceea ce spun mereu la ~edinte. Cea
mai u~oara purificare vine prin intermediul oamenilor, ea
umile~te sufletul ~i spiritul ~i este cea mai neplacuta ~i mai
dureroasa. Mult mai dura este purificarea prin intermediul
bolilor. Sufletul sufera mai putin insa trupul incepe sa se
dezintegreze. Daca nu putem sa acceptam purificarea fata
de Dumnezeu prin oameni, ni se dau bolile. Dadi nu accep-
tam bolile, ni se da moartea. Faptul ca iubita dumneavoastra
a fost violata este, mai curand, 0 dovada ca ea s-a concen-
trat extrem de mult asupra senzualitatii superioare. Aceasta
blocheaza posibilitatea de a avea copii. Daca dependent a de
sentimentele superioare este insotita de agresivitate fata de
sine ~i fatii de biirbati apare un paradox cunoscut: cu cat
femeia iube~te mai mult biirbatul, cu atat mai repede acesta
va muri. In acest caz agresivitatea interioara fatii de biirbati
provoadi manifestiiri ~xterioare ale agresivitiitii altor
biirba!i.
Candva am incercat sa-l ajut pe un taniir care suferea
foarte tare de prostatii, inflamatia vezicii urinare ~i dureri
puternice in regiunea lombarii. Nici un fel de medicamente
nu puteau sii-l ajute. N-am putut nici eu. Pe atunci n-am
acordat atentie la povestea sotiei sale - cii un biirbat a
incercat s-o violeze in lift. Cand i~i amintea de cele intam-
plate plangea in hohote de furie ~i revolta. Au trecut anii ~i
abia acum am inteles ca ura fata de orice barbat care patrun-
de in interior foarte adanc Ii omoarii atat pe sot cat ~i pe
violator.
Femeia care nu I-a iertat in interiorul ei pe violator Ii va
omori in fiecare clipa pe sotul ~i pe fiul ei fiindca, pe pla-
nud fine, noi suntem unitari. A~adar, trebuie sii intelegeti in
primul rand cii situatia intamplata a salvat, probabil, nu
numai viata dumneavoastra ci ~i a copiilor dumneavoastra.
Fata putea sa moarii insii moartea i-a fost inlocuita cu
umilinta fizid ~i spirituala. "Tangoul se danseazii in
perechi"- cauza celor intamplate a fost starea interioarii a
fetei ~i a viitorilor ei copii. De aceea este interzis sa-i
condamn~m pe crirninali. Pentru a ierta trebuie sii intelegem
cii nimeni nu este vinovat. EI este executorul vointei Divine,
ca 0 seringii sau ca un bisturiu in mainile chirurgului. Asta
nu inseamna cii un criminal trebuie sa scape nepedepsit.
Dad exista posibilitatea sa fie pedepsit, mai exact sa
ajutiim sufletul lui blocandu-i intentiile ~i actiunile agresive
prin detentie, este obligatoriu sii-i acordiim acest ajutor.
Cand ne gandim'la viitor putem sii-l influentiim. Nu
putem sii influentiim insii trecutul. In trecut nu existii vointa
umana, existii doar cea Divinii. Agresivitatea impotriva
trecutului, regretarea lui, este de fapt .agresivitate impotriva
42 43
)intei Divine care se transforma repede in program de
utodistrugere: incaruntire, chelire, imbiltranire prematura
l boli. Boala din sufletele noastre ne impinge la regretarea
!recutului, la autodistrugere. Incercati sa transformati
.!istrugerea in creativitate. Schimbandu-ne atitudinea fata de
. !.ecut noi schimbam trecutul ~i viitorul. Daca yeti vedea in
mice boala un impuls catre iubire ~i catre Dumnezeu, nu
veti omori viitorii copii, ci Ii yeti salva ~i ii yeti dezvolta.
{)rice situatie duce catre Dumnezeu, iar aceasta inseamna ca
':ea mai absurda. cea mai nedreapta ~i cea mai ingrozitoare
situatie trebuie sa ne inalte catre iubire fiindca, dupa logica
Divina, este profund justificata. Prin aceasta durere
Dumnezeu va da 0 cantitate de energie uria~a pe care puteti
:,a 0 folositi distructiv, omorandu-va copiii ~i autodistrugan-
rlu-va, dar puteti sa 0 folositi ~i pentru salvare ~i creativita-
:e. Pe cat de des se repeta aceasta boala tot pe atat de des
puteti sa va inaltati catre Dumnezeu deta~andu-va de tot
ceea ce depindeati pana atunci. Alegerea este a dumnea-
.
'oastra.
- Omul poate fi ajutat. Ajutorul trebuie indreptat, in
primul rand, catre sufletullui. Daca ne ingrijim mai mult de
alti oameni decat de noi in~ine, yom bloca dezvoltarea lor ~i
ii transform am in consumatori.
Mai intai, barbatul nu trebuie sa cucereasca 0 femeie
,
fiindca 0 fac articolele de parfumerie. Apoi, barbatul po ate
sa nu mai fie barbat, fiindca ~i de data asta 0 fac in locullui
articolele de parfumerie. Principiul de functionare a televi-
ziunii comerciale este satisfacerea dorintelor ascunse ale
telespectatorilor. Rezulta ca publicitatea este 0 marturie a
unor probleme serioase din societatea noastra.
- Cum sa lucrez cu mine ca imagine a "uratului"
din lumea fnconjuratoare sa nu ma deprime?
- Deseori, la televizor, facandu-se publicitate la
articolele de parfumerie, barbatilor Ii se promite ca
Jaca Ie vor folosi vor cuceri femeile fara prea mari
forturi. Se fncalca fntr-un asemenea caz legile
. .upreme?
- Cu cat avem mai putina iubire in suflet cu atat avem
mai putina energie ~i cu at at mai statica este lumea iar
continutullumii se inchide pentru noi tot mai mult iar forma
sa umbre~te totul. $i atunci vrem sa distrugem ceea ce nu ne
place. Un om slab incearca sa nimiceasca ceea ce nu-i
place, unul puternic incearca sa schimbe. Daca nu va place
un om incercati sa-l vedeti in dinamismul dezvoltarii sale.
Astazi este rau dar maine va fi mai bun. Intrucat toti ne
intoarcem la Dumnezeu,' sufletul fiecaruia dintre noi va
deveni, inevitabil, mai bun. Cand acordam unui alt om
posibilitatea dezvoltarii sufletului sau, condamnarea ~i
lichidarea sunt inlocuitecu educatia ~i ajutorul care nu
't
45
exclud duritatea. Dadi nu va place 0 situatie, schimbati-o.
Daca nu puteti s-o schimbati In exterior, schimbati-o In
interior. Schimbarea interioara de cea mai mare intensitate a
oricarei situatii se produce prin propria noastra schimbare.
Adica, daca nu va convine 0 situatie schimbati-o, educati-o.
Cel slab se agita, critica ~i condamna dar nu face nimic. Cel
puternic este bun In interior ~i Intreprinde actiuni exterioare
active pentru schimbarea situatiei Unul puternic ~i Intelept
este stapan pe situatie atat In exterior cat ~i In interior prin
propria schimbare. Pentru a schimba 0 situatie trebuie sa nu
depinzi de ea. De aceea, un om lini~tit In interior atinge un
scop dorit suficient de repede In cea mai dura ~i mai critica
situatie. In artele martiaIe orientale se nume~te starea "apei
Iini~t'ite". Pentru a Ie controIa trebuie sa evadati dincolo de
Iimitele "eului" vostru uman, adica dincolo de limitele
dorintelor, con~tiintei ~i vieW. Pentru aceasta evadare pot fi
folosite tehnici dure, periculoase pentru viata, dar se poate
evada ~i prin iubire ~i aspiratie catre Cre~tor. Cu cat este
mai mare concentrarea asupra iubirii cu atat mai putin e
nevoie de tehniciIe dure, fortate.
Iubirea umana este timpuI. In ea exista diferite aspecte -
senzuale, spirituale ~i materiaIe. Daca iubirea Divina
reprezinta radacinile iar cea umana este tulpina, celelaIte
valori sunt ramurile, frunzele ~i rodul ~i a1catuiesc fericirea
noastra. Pomul da roade apoi moare. Din seminte apar iara;;i
radacini care ne unesc cu Iumea, apoi apar coroana ~i roade-
Ie care sunt prosperarea ~i fericirea oricarei fiinte. Tot ce se
intampIa cu un porn In timpul vietii se comprima in graunte.
Cu alte cuvinte densitatea informa!iei din graunte cre~te cu
fiecare ciclu. Omul se dezvoWi mai repede decat un copac,
de aceea procesele suferin!ei, adica a prabu~irii ata~amen-
telor, se produc mai des. Cand sufletul va cuprinde toate
situatiiIe posibiIe din Univers, cand prezentuI ~i viitoruI se
vor coi1topi intr-un tot intreg, cand densitatea informatiei se
va apropie de cea primara, atunci sufletul se va intoarce
acolo de unde a aparut, adica la Creator. Abia atunci
unitatea interioara va deveni permanenta, continua. Atata
timp dit acest Iucru nu s-a intampIat, noi vom iubi,
vom primi, vom pierde ~i apoi vom suferi ca am pierdut.
Este mai dureros sa piarda pentru acel care nu poate primi
nouI. Cu cat mai pu!in aspiram catre iubirea Divina cu atat
mai insuportabiIe ~i mai chinuitoare sunt pentru noi suferin-
tele. Intrucat proportiile' fericirii umane cresc odata cu
dezvoItarea omenirii aspira!ia catre Dumnezeu trebuie sa
devina tot mai puternica ~i mai con~tienta. A~adar, izbavi-
rea de suferinte consta nu atat In renuntarea la viata ~i
placeri cat in posibilitatea de a iubi ~i a trai prin iubire.
- Poti sa te purifici intr-o viata intr-atat incat sa
nu te mai intinezi vreodata sau oamenii sunt
condamnati la suferinte !ji in vietile urmatoare?
- Fara suferinte dezvoItarea devine imposibila. Iubirea
Divina ajunge in lume ~i se transforma in iubire umana.
46
47
itatea sufleteasca este determinaUi de corelatia dintre
,.irea fata de Dumnezeu ~i iubirea fata de viata ~i manifes-
ar ile ei.
schimbe perechea. Este deosebit de interesant, imi spuneau
ei, ~i ne descatu:?eaza. Mi se parea cii daca voi merge intr-
acolo nu se va intampla nimic gray. Pentru orice eventua-
litate am incercat sa diagnostichez ce mi se va intampla
dupa vizita in acest club. Rezultatul a fost nea:?teptat. Pu-
team sa incarc un program de autodistrugere de ~apte - opt
ori mai mare decat unul periculos. S-a dovedit ca toleranta
inceputului animalic nu numai ca distruge sufletul, el
omoara iubirea din suflet. Evident ca refuzul meu a fost
categoric. Astazi, in tarile occidentului, indeosebi in Ger-
mania, sexul mai multor perechi e in floare ~i ia proportii
tot mai mari. Atitudinea incorecta fata de acest fenomen,
adica popularizarea lui, ameninta cu ni~te procese irever-
sibile nu numai a urma:?ilor ci a intregii societati.
Apropo, am avut de curand 0 discutie interesanta cu
cineva care avea cuno~tinte aprofundate de iudaism. Mi-a
explicat ni~te pasaje din Vechiul Testament pe care nu Ie
intelegeam.
Un barbat din alt neam, care traia alaturi de iudei, a
violat 0 tanara. Rudele fetei i-au chern at pe toti iudeii sa se
razbune. Pentru neamul vecin, sfar~itul putea sa fie tragic, il
a~tepta razbunarea. Reprez.entantii tribului au spus ca sunt
gata sa accepte iudaismul ~i ritualul circumciziei. ludeii au
simulat ca ii accepta ca pe ai lor ~i ii iarta, iar peste 0 vreme
i-au atacat ~i i-au distrus.
.
- La prima vedere se pare ca iudeii au procedat perfid ~i
imoral, nu-i a~a? - m-a intrebat interlocutorul meu.
- Ce piirere aveti despre sexul intre douii perechi de
wti? Este evolutia sau degradarea societiitii? Poate
l~n' om sa se elibereze astfel de sentimentul proprie-
"-'.
..?
ta ttt.
I
I
I
- Evident ca poate. Ce-i drept, dupa principiul: "cel
lIlai bun remediu impotriva matretei este ghilotina". Daca
'.I!1om are cangrena la un picior, acesta trebuie amputat ca
.;{\ supravietuiasca organismul. Trupul sufera iar sufletul se
,.."rifica. Dadi dependentele noastre au depa~it limit a
riculoasa, adica limita posibila, trebuie taiata 0 parte din
.;uflet. Sufera sufletul - se purifica iubirea catre Dumnezeu.
C{ind sotii comunica unul cu altul, energia lor sexuala de
baza trebuie sa se transforme in aspiratii spirituale ~i
;cnzuale superioare. Animalicul trebuie sa se transforme in
llman iar umanul in Divin. paca nu are loc transformarea in
Divin, energia se concentreaza pe senzatiile umane
superioare fapt care genereazii cea mai mare dependenta ~i
agresivitate. Fad dobandirea Divinului, omul revine la
s1area animalica pentru a supravietui. Sexul intre doua sau
mai multe perechi inseamna revenirea la starea animalica.
Acum opt ani am fost intr-o tara occidentala ~i am fost
invitat intr-un club unde vin barbati ~i femei ca sa-~i
:?~
49
Am afirmat dand din cap.
- Aceasta este 0 condamnare superficiaHi. Esenta
iudaismului era respectarea poruncilor ~i nu urmarea
superficiaHi a datinilor. Dadi un pagan savar~ea 0 crima
impotriva moralita!ii, iudeii trebuiau sa ia 0 atitudine dura
fa!a de cele intamplate: sa condamne fapta~ul iar in interio-
rul lor sa se deta~eze de un asemenea comportament ~i sa-~i
ceara iertare pentru fapta comis-a. Neamul pagan a acceptat
circumcizia dar n-a luat 0 atitudine morala fa!a de cele
intamplate, iar aceasta insemna cii au ramas pagani ~i erau
gata, de dragul satisfacerii dorin!elor, sa invidieze, ~a fure,
sa ucida ~i sa violeze, de aceea au trebuit sa moara.
Ce se intampla, insa, astazi, cu oamenii care, de dragul
realizarii dorintelor, a confortului ~i a bunastarii omoara,
violeaza, invidiaza ~i prada. De fapt, ei omoara la fel, doar
ca mai de sus. Se include programul de autodistrugere care
ii omoara pe ei ~i pe urma~i. Cu cat mai mult ne indepartam
de iubire de dragul dorin!elor noastre, a bunastarii sufle-
te~ti, spirituale ~i fizice cu atat mai de propor!ii ~i ireversi-
bil devine programul de autodistrugere care omoara neamul
~i urma~ii. Am adus mai devreme un exemplu cand unui om
care a saviir~it 0 crima impotriva iubirii i-au murit toate
rudele. Rezulta ca, rudele, chiar daca nu banuiau macar erau
gata, in subcon~tientul lor, sa savar~easca acelea~i ac!iuni,
de aceea au murit. Daca vreuna dintre rude ar fi aspirat
con~tient catre Dumnezeu, ar fi trecut calea chinuitoare dar
binefaciitoare a schimbarilor, ar'fi supravie!uit.
Nu demult am fost rugat sa explic ce inseamna fraza lui
Hristos: "Celui care are i se va da ~i se va inmul!i, celui
care nu are i se va lua ~i ce are."
Aceasta fraza nu poate fi in!eleasa din punct de vederc
superficial, material. Daca avem in suflet aspira!ia catre
Dumnezeu, sufletul nostru se va umple de iubire ~i va fi mai
bogat, iar aceasta inseamna ca sanatatea ~i destinul vor
inflori de asemenea. Daca starn pe loc ~i folosim doar cele
acumulate fara a dezvolta in noi Divinul, in situa!ia in care
in jurul nostru se va produce 0 crima impotriva iubirii ne
yom imbolnavi ~i yom muri chiar daca in exterior pare ca
nu am savar~it nici un fel de pacate, adica ni se va lua totul.
M-am gandit ca destinul unui stat seamana cu destinul
unui singur om. Comuni~tii ~i impreuna cu ei majoritatea
poporului sovietie erau siguri ca de dragul unei bunastari
viitoare ~i a vie!ii confortabile pot fi omora!i mii de oameni
nevinova!i. Societatea a pliitit aeeasta boala a sufletului eu
~aptezeci de milioane de mor!i. Lichidarea celor care intrau
in eel mai mic conflict cu puterea s-a transformat intr-un
mod de autodistrugere care a funetionat zeci de ani.
Autodistrugerea a ispa~it intr-o oarecare masura agresi-
vitatea subcon~tienta fata de iubi're a oamenilor sovietici.
National - soeialismul german a fost indreptat impo-
triva altor rase ~i na!ionalita!i. Programul de autodistrugerc
a societatii germane nu s-a realizat pe plan fizic, dar aceasta
nu inseamna ca lipsea pe planul subtil. Daca programul de
autodistrugere nu nimice~te trupul, nimice~te sufletul. De~i
50
51
~rmania a depus eforturi uria~e, in primul rand materiale,
;ntru compensarea lipsurilor fo~tilor detinuti din lagarele
Ltc: concentrare, dar ~i poporului evreu,' programul de
autodistrugere se dezvolta in continuare. Atunci cand se
macina sufletul apar homosexualii, perechile sterile ~i cele
,care prefera sexul in grup, etc. Po ate ca Germaniei ii
lipse~te pociiinta statului, aprecierea moral a a celor intam-
plate. Poate ca e nevoie sa incerce sa inteleaga care este
cauza acestei nenorociri ~i ce ar trebui sa faca, cum sa se
schimbe ca sa nu se repete in viitor.
muncii noastre este unul dintre aspectele principale ale
fericirii.
- Se fntampla sa faci 0 fapta buna iar peste un
timp oarecare ai indoieli. fti pare rau de bani, de
timpul pierdut, etc. De unde apar aceste ganduri
"
tradatoare"?
Esus Hristos spunea ca atunci cand savar~e~ti 0 fapta
buna nu trebuie sa ~tie stanga ce face dreapta. Aceasta
inseamna, de asemenea, deta~area de rezultatele activitatii
noastre. Chiar ~i a~teptarea laudelor pentru faptele noastre
bune este tot un fel de dependent a de rezultate. Mandria
pentru ca faci 0 fapta buna ne permite sa a~teptam recuno~-
tinta in vii tor ~i sa speram la rasplata de sus. Orice a~teptare
inseamna dependenta. De aceea, cand regretam ni~te bani
sau timpul pierdut inseamna ca n-am primit rasplata a~tep-
tata, ca avem putina energie ~i putina iubire in suflet. Dacii
acordam, continuu, atentie ~i iubire aproapelui nostru, nu
inseamna ca nu trebuie sa-i cerem acela~i lucru. Trebuie sa-
i indemnam, periodic, pe prietenii no~tri sa se sacrifice, sa
ajute ~i sa aiba grija de cineva.
Imi amintesc de 0 povestire pe care am citit-o pe cand
aveam cincisprezece ani. Pe atunci citisem toata literatura
fantastica pe care 0 gasisem prin biblioteci. Subiectul este
urmato"rul. Pe 0 nava cosmica ce se indepartase suficient de
mult de Pamant au aparut ni~te probleme grave. Era nevoie
de un schimb de informatie urgent iar pentru transmiterea ei
era nevoie de cateva zile. Schimbul reciproc de semnale ar
fi durat luni de zile ~i membrii echipajului puteau sa moara.
Unul dintre coordonatorii. proiectului a avut ideea de a
transmite continuu informatia din ambele sensuri iar pe
parcurs sa uneascii intrebarile ~i raspunsurile. Problema a
- Ce inseamna 0 fapta buna? Este explozia iubirii,
::dica a energiei, creatiei, creativitatii ~i altruismului. Daca
,pa curge izvoriind intr-un torent neintrerupt se umple
!,azinul pana la refuz. Daca izvorul seaca, apa poate sa
curga indarat. Cu cat senzatia Divinului din noi devine
neintrerupta, cu atat avem mai multi! energie ~i iubire ~i
','ncetam sa ne ata~am de activitatea noastra. In filozofia
indiana se spune ca bolile apar din cauza dependentei
marite fata de lumea exterioara. Prin urmare, renuntarea la
lume ne permite sa scapam de dependente ~i sa ne Imbuna-
tatim sanatatea. In filosofia indiana, deta~area de rezultatele
5
53
fost rezolvata in cateva zile. Cand a fost intrebat cum de s-a
gandit la a~a ceva, autorul a raspuns ca astfel comunica
sotia sa cu prietena ei cand stau de yorba. Apropo, aceasta
schema sta la baza activitafii creierului cand un grup de
oameni actioneaza conform regulii: sa nu oprim imaginatia
in nici un caz. Critica, analiza, aprecierea sunt interzise.
Aceasta inseamna ca adevarata creatie incepe in c1ipa cand
este eliminata ratiunea sanatoasa. Cand interactionam la
nivelurile de suprafata cu 0 energie scazuta, situa!ia este
reglata de ratiunea sanatoasa, adicii funqioneaza regulile,
principii Ie, blocarea. Cand tree em la con!inutul interior ~i
nivelul energetic cre~te bruse, ratiunea sanatoasa cedeaza
locul iubirii care trece dincolo de limitele con~tiintei ~i
vietii. In acest caz ratiunea sanatoasa nu este decat 0 parte
infima a iubirii. Probabil, de aceea sfantul Augustin spunea:
"Iube~te-L pe Dumnezeu ~i poti sa faci tot ce dore~ti."
putea sa fie intr-o stare latenta mca? 1n ce masura
putem sa luam de la cineva agresivitatea interioara
prin intermediul rugaciunii? .
- La intrebarea daca putem sa ne ataam de
aspiratia catre Dumnezeu dumneavoastrit ati raspuns
ca este imposibil. Cum sa intelegem, insa, problema
fanatismului religios,- a atitudinii ireconciliabile
dintre confesiunile religioase fiindca sunt evidente
consecintele acestor ataamente?
- Acum ctitva timp, fratele meu a devenit un
ortodox exagerat. Cu cat mai mult se roagit i merge la
bisericit cu atat devine mai dur i mai neimpacat.
Dumanii lui sunt catolicii, iudeii, american ii, evreii,
negrii, roii, albatrii( lista este farit capitt). Este
foarte greu sa te mtelegi cu el i este fara rost sa-i
explici ceva. Veti spune, probabil, cit trebuie sit ma rog
pentru el, dar imi este frica. Avem acelai sange i,
probabil, avem programe identice. Poate, oare,
rugaciunea sa trezeasca in mine negativul care s-ar
Aspiratia catre Dumnezeu este ca un sentiment neintre-
rupt de iubire fata de eel ce sta la baza lumii vazute ~i
nevazute ~i se afla dincolo de limitele timpului ~i ale
tuturor lumilor. Intr-un cuvant, aceasta inseamna posibilita-
tea de a iubi lurnea cu toate imperfectiunile ei, a iubi oame-
nii, a ne iubi pe noi in~ine ~i destinul nostru oricare ar fi el.
Nu trebuie sa confundam divinul cu religiozitatea. Legile
religioase ne ajuta sa simtim iubirea fata de Dumnezeu.
Aceste not1tini, insa, sunt formulate de om ~i ele pot fi
corecte dupa continut dar intotdeauna vor fi mai putin
corecte dupa forma. Cand iubirea din suflet este purina se
intensifica dependen!a de forma ~i dogmele, obiceiurile,
ideile, principiile devin ~ai importante decat aspiratia
nemijlociUi catre Creator. Daca nu ~tim sa iubim, energia
noastra nu se consuma pentru dezvoltare ~i esen!a ci pentru
forma care devine, bruse, agresiva ~i deosebirile religioase
exterioare devin izvorul fanatismului. Cu cat mai repede
54 55
erdem esen!a Ciar esenta intregului Univers este
reatorul) cu atat mai mult ne indreptam catre forma, catre
'ricirea umana, ~i cu atat mai agresiv devine suf1etul
Ilostru.
Cat prive~te ortodoxia, agresivitatea multor ortodoc~i se
,,'(plica prin lipsa de intelegere. Pentru ei religia este
posibilitatea de a se apiira de lumea agresiva. Ei vor sa fuga,
sa se ascunda pe un teritoriu intangibil unde exista doar
~;enzatii pozitive, un de con~tiinta lor ~i senti mente Ie lor au
un confort total. Dar, pentru a simti divinul, trebuie sa te
~;im!i neajutorat. Trebuie sa fim gata sa acceptam durerea ~i
umilinta care ne ajuta sa renuntam la uman ~i sa dobandim
Divinul. A~teptarea de a primi ceva de la religie ne orien-
teaza spre intarirea trupului, spiritului ~i a suf1etului dar nu
spre iubire. Cu cat mai mult dorim sa ne aparam bunastarea
.:uf1eteasca ~i spirituala cu atat mai mult uitam de iubire ~i
suntem agresivi fata de tot ceea ce ni se pare periculos.
Am ascultat de cudind cuvantarea unui predicator din
bisericile nou aparute. A vorbit minunat citand in perma-
nenta Biblia. Dupa temperament ~i aspiratii il depa~ea pe
orice preot ortodox. Semana intocmai cu predicatorii ameri-
'~ani. TOtul era conform Bibliei, nici un cuvant in plus. Sim-
;
earn ca"nu comenteaza corect Biblia dar nu in!elegeam ce
;re~ea. Deodata am in!eles ca a transformat Biblia intr-un
larcotic "Dumnezeu va iube~te, are grija de voi, va apara,
veniti la noi ~i yeti avea de to ate" . Emotiile negative lipseau
cu desaviir~ire. Cand nu ~tim sa depa~im situatiile dureroase
nu aveam decat doua cai: fie sa ne invatam sa iubim ~i
aceasta va deveni elementul dezvoltarii, fie sa fugim, sa ne
ascundem de durere acolo unde ea nu exista. De durerea
fizica putem sa fugim, dar unde sa ne ascundem de durerea
sufleteasca? $i, atunci, unii dintre noi incearca sa faca acest
lucru cu ajutorul alcoolului, al narcoticelor, al cultelor
religioase. Insa, religia care promite doar raiul devine un
narcotic, iar daca incetezi sa-l consumi viata devine iad.
Pentru a pastra euforia suf1eteasca ace~ti oameni sunt gata
sa jertfeasca totul: familia, copiii, casa, armonia sufleteas-
ca... a~a se intampla in diferite secte care inlocuiesc iubirea
de Dumnezeu cu protejarea ~i confortul sufletului ~i al spiri-
tului care duce la distrugerea lor ulterioara. Religiile mon-
diale, hinduismul, iudaismul antic, cre~tinismul, islamul
inva!a altceva. Totodata, atitudinea gre~ita fa!a de ele,
cautarea avantajelor suflete~ti ~i spirituale pot avea conse-
cin!e catastrofale. Cu cat mai puternica este prezentata
religia in calitate de organizatie religioasa cu atat mai mult
se va contopi cu statuI, adica cu puterea ~i banii, ~i cu atat
mai multe probleme vor avea credlncio~ii din cauza depla-
sarii intereselor de la esenta religiei la manifestarile ei
formale.
Din punctul meu de vedere religia trebuie sa fie
deta~ata de stat in to ate Ihanifestarile sale formale ~i sa fie
unitara cu el in iubire ~i moralitate. In tarile occidentale
religia a fost separata de stat, de altfel ~i in Rusia. Astfel,
separand de stat religia, au separat ~i morala ~i moralitatea
',I)
57
care educau la om manifestarile superioare. In consecinta,
oamenii nu mai ~tiu sa iubeasca. La americani iubirea
depinde de bani ~i de avantaje. La nemti - de ordine ~i
disciplina, la francezi - de sex ~i frumusete, la ru~i - de
principii ~i idealuri, la evreii ortodoc~i - de canoanele
religioase. Daca depinde de ceva, iubirea dispare, iar
consecintele Ie vedem in lumea contemporana. Confesiunile
religioase nu pot sa se uneasca in iubire, moral a ~i educatie,
singurul punct posibil de contact, iar incercarea de a se uni
in exterior duce la concurenta agresiva, fiecare dovedindu-
~i propria dreptate, discreditand concurentii. Oricum ne
yom uni cu totii. Exista insa iubire benevola prin moral a ~i
iubire de Dumnezeu, dar exista ~i unire fortata cand totul se
afla la limita pieirii. Pericolul fizic care se afla in fata
noastra este un mijloc bun de a ne uni. Cu dit mai repede
yom con~tientiza proportiile pericolului in care se afla
intreaga omenire cu at at mai mult vor cre~te ~ansele noastre
de a supravietui.
- Cercetarile dumneavoastra sunt foarte profunde,
interesante i pot fi aplicate fn viata. Unele aspecte,
din cartile dumneavoastra resping, fnsa, credincioii.
Nu puteti sa editati aceleai carti omitand cuvintele
"Karma", "remcarnare" etc. in acest caz numarul de
cititori va fi completat de 0 armata fntreaga de
oameni profund credincioi. Cred ca scopul scuza
mijloacele..Ati putea sa ajutati fnca multi oameni.
58
(
\
Pentru mine onestitatea este mai importanta decat
popularitatea. Apropo, jumatate din omenire recunoa~te
notiunile de Karma ~i reincarnare. Sunt admise, de aseme-
nea, de islam ~i iudaism. Cand un savant incearca sa-~i
structureze cercetarile de dragul unor idei politice ~i
religioase consecintele nu sunt dintre cele mei bune. Nu pot
sa sustin ca reincarnarea sufleteasca exista 100%. Pot sa
. .
vorbesc insa, de 0 probabilitate considerabila care este
confirmata de cercetarile mele.
Cat prive~te corelatia dintre scop ~i mijloace pot sa
spun ca daca scopul scuza mijloacele inseamna ca rezultatul
este mai important decat procesul. Daca rezultatul devine
valoare absoluta atunci poate fi comisa orice crima de
dragul rezultatului, iar concentrarea absoluta asupra unui
scop nu ne permite sa trecem la scopuri mult mai inalte ~i se
blocheaza dezvoltarea. Esenta dezvolHirii consta in faptul ca
atingand un anumit scop ne formam altul nou. In cele din
urma, scopul suprem este unitatea cu Dumnezeu. In profun-
zimea esentei noastre am atins deja acest scop. Intrucat
fiecare scop ramane in trecut dupa care urmeaza altul,
procesul de a-L intelege. pe Dumnezeu este mai important
decat scopurile momentane. Aceasta inseamna ca un
comportament moral este mai important decat orice rezultal
.
oridit de necesar ar fi acesta.
Eu sunt coleric iar in adolescenta, daca imi propuneam
un scop, eram fanatic pana il realizam. In dorinta de a
59
obtine cat mai repede rezultatele presam timpul. In clipa
:;and imi atingeam scopul deveneam pustiu. Ca sa nu cad in
disperare ~i deznadejde, cautam un alt scop ~i uitam de
toate. Apoi, am con~tientizat ca, in realitate, nu vedeam
prezentul ~i nu-i acordam atentie fiindca traiam doar cu
.
scopul, adica cu viitorul. Eu nu existam nici in prezent dar
nici in viitor. Viata a inceput sa-~i piarda culoarea ~i sensul.
A trebuit sa lucrez cinci ani in constructii, intr-o lupta
continua pentru supravietuire, ca sa inteleg ~i sa simt ca
viata este minunata in fiecare clipa, ca scopul principal nu
se afla in viitor ci in interiorul nostru iar rezultatul multa~-
teptat 'este sa ~tim sa iubim. Printr-o iubire continua se
desavar~e~te sufletul nostru.
- Exista situatii tara ie~ire?
u~or sa determinam daca pictorul este talentat sau ba. Un
pictor fara talent copiaza forma obiectului ~i nu simte
legaturile cauza ~i efect. Un pictor talentat i~i picteaza
sentimentele. Pentru el fiecare obiect este viu in interior ~i
interactioneaza cu lumea inconj!lratoare. Acest lant de
interactiuni se intinde pe 0 poqiune mare de timp. Intr-un
cuvant, pentru un pic tor adevarat obiectele de pe panza vor
fi pline de mi~care ~i viata. EI deschide prin intermediul
formei ~i continutul, iar densitatea informatiei este mult mai
ridicata. Activitatea legaturilor nevazute dintre obiecte este
la fel de mare.
Pictura unui artist genial po ate sa cuprinda intr-un
simplu subiect istoria omenirii. Orice arta descrie subcon~ti-
entul prin modele con~tiente, adica prin obiecte ~i situatii.
In orice film facut cu talent la fel ca in orice pictura, logica
subcon~tientului este mai importanta decM cOh~tiinta.
Acum douazeci de ani am frecventat ni~te cursuri la
institutul teatral. M-a mirat faptul ca poemul "Evghenii
Oneghin" este, in esenta lui, proza, iar "Eroul timpurilor
noastre" este poezie. Pentru a intelege esenta trebuie sa ne
bazam pe sentimente. Acolo timpul curge altfel. In proza
timpul curge continuu. 0 situatie logica decurge din alta.
Proza este ca furnica ce se tara~te pe suprafata Pamantului
incercand sa inteleaga unde se afla acesta. Poezia este ca un
fluture care zboara in interiorul Pamantului atingandu-se de
unele puncti~oare ale lui. Ca sa descrie un tab Iou general
furnica trebuie sa uneasca cu precizie to ate tablourile-
- Am vorbit la una dintre ~edintele mele despre filmul
"Titanic". Dupa parerea mea este un film patologic ~i
influenteaza negativ subcon~tientul spectatorilor. Am fost
rugat sa explic de ce? Filmul pare sa fie des pre iubirea care
a invins moartea. Pare doar, in realitate este 0 denaturare
totala.Sa lua'm, de exemplu, 0 pictura. Ea reflecta lumea.
Lumea, insa, este tridimensionala, iar pictura este bidimen-
sionala. A~adar, nu poate sa se reflecte in totalitate. Foto-
grafia trans mite 0 percePtie superficiala a lumii, iar pictura
crebuie sa arate prin forma continutul. In continut, in esenta
obiectului, timpul este comprimat ca in graunte. Este foarte
,)
.....
61
verigii. Fluturele, dimpotrivii, trebuie sii distrugii logica
pentru a sim!i ce reprezintii globul piimantesc. Un mod de
gandire il completeazii pe celiilalt.
A~adar, arta descoperii subcon~tientul prin cursul
exterior al evenimentelor care poate avea 0 structurare
strictii ca in majoritatea filmelor, dar poate fi fragmentat ca
in filmele lui Andrei Tarkovski. In orice film, insii, eveni-
mentele sunt aranjate conform legilor spiritului ~i nicide-
cum celor fizice. Filmul "Titanic" are 0 logicii contrarie.
Mai intai 0 iubire cople~itoare, apoi priibu~irea, dupii care
urmeazii cadavrele, biitrana care a pierdut totul ~i poveste~te
ultimele amintiri.
Subcon~tientul nostru ar structura acest film cu totul
altfel. In primul rand, ar da uitiirii cadavrele, durerea ~i
moartea. In al doilea rand, mai intai s-ar derula scenele
priibu~irii vaporului ~i alte situatii problematice. Ele s-ar fi
amestecat cu amintirile calde, urmate de explozii ale iubirii
care ar deveni mai profunde ~i ar dura mai mult. In ultima
instantii s-ar contopi intr-o flaciirii unitarii de continuii iubire
triiitii de aceastii femeie. In realitate, orice situatie duce la
Dumnezeu ~i esenta fiecarei situatii este un sfar~it fericit.
Dad!. arunciim 0 siimantii in piimant, vlastarul va avea
formii ~i logicii exterioarii de dezvoltare , dar va triii ~i se va
dezvolta dupii legile spiritului, adicii a unui bob de timp
comprimat care era in siimantii. Orice eveniment care se
produce in jurul nostru se intamplii mai intai pe planul fin.
Inainte de a se produce evenimentul existii bobul lui, adica
timpul, in care sunt comprimate viitoarele situatii. De
aceea, oricat de logicii ~i de consecventii ar fi lumea
inconjuriitoare ea triiie~te dupii legile continutului ~i nu ale
formei. Spiritul mi~cii materia, spuneau anticii. Materia
este, intr-un anume fel, spatiu riisucit, spun fizicienii
contemporani. Dacii materia este funetia spatiului, ce se aflii
atunci la baza spatiului? Spatiul se afla intr-o dependentii
directii de notiunea de mi~care. Dadi mi~carea s-ar opri,
spatiul ar dispiirea. Orice mi~care presupune cauza ~i efect.
Potentialul dintre cauza ~i efect se nume~te energie.
Notiunile de "mi~care", "energie", "cauza ~i efect" sunt
semne ale timpului, adica spatiul este functia timpului.
Daca yom incerca sii ne imaginam modelul timpului, acesta
va semana cu un inel, un cera sau un balon. Noi ie~im dintr-
un punet, parcurgem cercul ~i ne intoarcem in starea
initialii. Timpul se inchide ~i noi ne intoareem la cauza
primara. Cu cat suntem mai aproape de planul material cu
atat este mai mare diametrul cercului-timp. Cu cat mai mult
ne adancim in planurile fine cu atat mai mic devine cercul
panii ajunge intr-un punct. Oricare ar fi raza cercului
parcurs de orice situatie, ea se intoarce pe planul fin in
punctul initial ~i riimane acolo. A~a se explica structura
holograficii a Universului.. Ceea ce se intampla in cercul
exterior s-a intamplat deja in cercul eel mai mic.
Pentru un om care triiie~te cu logica de suprafata, cu
con~tiinta, sau logica trupului ~i a formei, multe situatii par
farii ie~ire. Dar sii incepem de la ceva elementar. Ne na~tem,
62
63
\
ne dezvoltiim, avem in fatii tineretea, frumusetea, senti men-
tele, aptitudinile, banii, eariera. Apoi, treptat, pierdem totul
ireversibil. S-ar piirea eii situatia in esenta ei este tragieii 1?i
fiirii ie1?ire. Daeii ne apropiem putin de logic a spiritului
ineepem sii intelegem eii sufletul triiie1?te 1?idupii dezintegra-
rea trupului, eii sensul vietii nu eonstii atat in intiirirea
trupului 1?ia buniistiirii materiale cat in bogiitie 1?ipliniitate
sufleteaseii iar imbiitdinirea 1?imoartea nu ni se mai par atat
de tragiee. Cu cat mai muIt ineereiim sii ajungem la eontinut
sesizand legiitura universalii dintre evenimente eu atat mai
mult intelegem notiunea de ve1?nieie. Miliarde de situatii se
generalizeazii in milioane, apoi mii 1?i, in ultimii instantii,
intr-o singurii situatie.
Iubirea na1?te timpul. Timpul na1?te spatiul. Spatiul na1?te
materia. Materia, dezvoltandu-se, miire1?te numiirul
legiiturilor. Grice legiiturii este 0 situatie eodifieatii. Cu cat
nivelul de dezvoltare a materiei este mai ridieat eu atat mai
mult mi1?eii in jurul siiu spatiul 1?ieondenseazii timpul 1?ieu
atat mai multii iubire se aeumuleazii in ea, care ulterior se
intoaree eontinand in sine spatiul 1?itimpul. Situatiile fiirii
ie1?ire sunt 0 linie dreapta eu 0 ruptura la eapat. In Univers
nu e]\:istii linii drepte fiindea struetura timpului este alta.
Lobaeevski spunea ea linia dreapta este un fragment de cere
eu un diametru nelimitat. Cine erede eii in lume exista multe
situatii fara ie1?ire i~i limiteazii posibilitiitile de pereepere 1?i
de eunoa~tere a lumii. In realitate, sfar1?itul fericit a so sit
deja, el a sosit eand a aparut Universul. Ne-a ram as sa
a1?teptiim vreo treizeei de miliarde de ani ea sa vedem aeest
lueru pe plan exterior. Prineipalul este ea vom vedea 1?ivom
partieipa la aeest lueru, daea nu eu forma noastrii atunei eu
aeea partieieii eterna a Divinitiitii care se aflii mereu in
interiorul nostru.
- in popor se spune ca ceea ce vrea femeia vrea i
Dumnezeu. Cercetiirile dumneavoastra demonstreaza
ca dorintele femeii nu intotdeauna sunt armonioase.
Reiese ca intelepciunea populara nu are dreptate?
- inca din copilarie (am 33 de ani) deseori confund
stanga cu dreapta. inainte de a spune unde este stanga
trebuie sa ma gandesc. Care este cauza?
Barbatul se orienteazii spre ordine, femeia spre haos.
Biirbatul este informatie, femeia energie. Pentru a se
orienta, barbatul include eon~tiinta iar femeia subeon1?ti-
entul. De aeeea, deseori, biirbatul are dreptate dupa forma
iar femeia dupa eontinut. Aeeasta inseamna ea barbatul 1?i
femeia in eoneeptia lor despre lume, se orienteaza dupa
diferite fluxuri ale timpului. Pe stratul superior barbatul este
orientat spre vii tor, spre spiritualitate, iar femeia spre
material, adiea spre senzualitate. Pe un strat mult mai
pro fund barbatul se eoneentreazii asupra vietii ~i protejarea
ei, asupra eondueerii, iar femeia asupra viitorului, asupra
eontinuarii vietii. Daeii femeia 1?tie sa iubeasea, ea posedii 0
intuitie foarte mare 1?idorintele ei neintelese, eonfuze pot sii
64
65
com porte in ele logica suprema ~i un sens important. Con to-
pindu-se cu situati.a, depinzand de ea, putem sa patrundem
in tainele existentei, lucru pe care il face femeia. Pentru a
dirija 0 situatie trebuie sa ie~im dincolo de Iimitele ei.
Con~tiinta ~i gandirea depind de viata. Ie~irea dincolo de
limitele vietii mare~te posibiIitatea de a conduce. Spre
deosebire de femeie, barbatul are dreptul sa moara ~i trebuie
sa fie gata pentru aceasta. De aceea el poate avea 0 gandire
sistemica, de aceea barbatii pot sa ajunga mari filosofi ~i
conducatori. Pentru femeie este firesc sa traiasca dupa
intuitie ~i simturi ~i nu dupa sistem ~i logica. Cand femeia
incepe sa-~i suprime prea tare sentimentele ~i subcon~tientul
abuzand de logica, se decIan~eaza, mecanismul salvarii care
blocheaza logic a ~i con~tiinta. In acest caz femeia incepe sa
confunde stanga cu dreapta. A~adar, con~tiinta femeii va
functiona bine atunci cand aceasta va fi secundara in raport
cu subcon~tientul.
omul merge la biserica sa primeasca sanatate, sa-~i imbuna-
tateasca destinul. ~i viata inseamna ca are 0 atitudine de
consumator fata de biserica.
Omul care vrea doar sa primeasca dar nu ~i sa dea, nu
poate fi vindecat. Cel care ia - depinde. Cel care depinde -
se supara. Cel care se supara - se imbolnave~te. Exista 0
~tiinta unica descoperita oamenilor de Isus Hristos, dar
exista ~i concepti a no astra despre lume care este primitiva,
de consumator care incearca sa adapteze cre~tinismul la
nevoile sale. In Evul Mediu, in biserica catoIica exista
"indulgenta" care ierta viitoarele gre~eIi pentru bani.
Era 0 denaturare a esentei cre~tinismului.
Exista adevarul, dar exista ~i perceperea lui denaturata.
Hristos vindeca pentru a trezi in oameni iubirea. Fara iubire
nu exista iertare ~i ispa~irea pacatelor. Credinta ajuta
iubirea vindecand frica, indoiala ~i critica. Dorinta de a
primi de la Dumnezeu totul, fara munca, inseamna Victoria
umanului asupra divinului. Daca slujitorul bisericii sustine
aceasta dorinta, reIigia va muri in esenta ei continuand sa
existe un timp oarecare doar ca forma. Aceasta interpretare
gre~ita a cre~tinismului s-a intensificat in doctrina
comunismului - "de la fiecare dupa capacitati, fiecaruia
dupa necesitati". Picanteria situatiei consta in faptul ca
marea majoritate are mai muIte necesitati decat capacitati,
.
adica acordul de a munci, a produce ~i a da. De aceea, unui
mare numar de oameni ideile comunismului Ii s-au parut
aUit de bune iar rezuItatele au fost atat de groaznice. Inca
- Nu 0 data auzim spunandu-se: am lost la mai
multe biserici, la babe, pe la dilerifi vindecatori # nu
ma ajuta nimic. Boala nu mi-a trecut. Acum nu mai
cred in nimeni i in nimic. Poate Ii ajutat un asemenea
om?
- Nu trebuie sa confundam biserica cu spitalul. Divinul
poate fi cunoscut prin iubire, 0 iubire care dainuie, care ne
deta~eaza de frica, dependente, suparari ~i depresii. Cand
..,.
66
67
din copiHirie am auzit ca, in Uniunea Sovietica, medicina
este fara plata, apoi, spre marea mea mirare, am atlat ca este
0 minciuna. Adevarul este ca omul platea toate serviciile
prin buzunarul statului ~i nu direct. 0 mare parte din aceste
impozite erau furate. Cred ca ideile comuniste cum ar fi
unitatea, 0 societate morala, atentie fata de copii ~i cultura,
se vor realiza indiscutabil. Aceste idei nu sunt comuniste, ci
manifestarea tendintei generale spre iubire ~i unitate.
Din cauza formelor nedezv01tate, metodele de atingere
a scopurilor au fost ingrozitoare. 0 societate corecta ~i
fericita este 0 societate sanatoasa, iar siinatatea oricarui om
este, in primul rand, sanatatea sutleteasca determinata de
cantitatea de iubire din sutlet. A~adar daca dorim. sa
construim un viitor luminos trebuie sa vedem, mai intai, ce
oameni vor forma aceasta societate. Ce sa facem ca omul sa
aiba un sutlet sanatos? Cum sa se schimbe intr-un sens bun.
Daca omul nu vrea sa se schimbe ~i totodata vrea' sa fie
sanatos ~i sa reu~easca, in zadar va merge pe la biserici, pe
la babe ~i vindecatori. Trebuie sa inteleaga ca daca nu se va
ajuta singur, daca nu-~i va ajuta sutletul, nimeni nu-l va
putea ajuta: In acest caz, cel mai bun ~i mai activ ajutor vor
fi bolile, nenorocirile care II vor impinge spreadevar.
- Cu cat mai mult depinde sutletul de fericirea
umana cu atat mai repede se transforma iubirea in
dependenta, iar 0 dependenta puternica incepe sa-l omoare
pe omul iubit. In acest caz, pentru a salva sotul ~i copiii,
subcon~tientul femeii se stramuta la alt barbat ~i apare un
sentiment puternic dar care comporta 0 multime de
probleme, umilinte, disconfort etc. Aceasta situatie 0
,
t
vindeca intr-o oarecare masura pe sotie ~i diminueaza
dependenta de valorile fundamentale.
Sa ne imaginam 0 alta situatie. Sotia are neplaceri ~i se
cearta cu sotul. Se duce la psiholog care ii spune ca emotiile
negative din cauza certurilor cu sotul Ii creeaza probleme cu
sanatatea ~i imbatrane~te prematur. Solutia este sa-~i ia un
amant ~i sa faca sex. Sotia se va insenina iar sotul va fi ~i el
multumit. ~tiinta triumfa ~i familia e salvata. Sa vedem,
insa, ce se intampla pe planul fin. Sa ne imaginam ca
inainte de sarcina femeia n-a acceptat purificarea data de
Dumnezeu: suparari, depresii, lipsa dorintei de a trill.
Copilul se va na~te cu probleme, dependenta lui interioara
fata de viata este mare, sutletul este agresiv. Bolile ~i
nenorocirile sunt in preajrna iar mama i~i intensifica,
concomitent, dependen!ele sale: va face exces de mancare
gustoasa ~i de dulciuri, va tolera dorin!ele tuturor ~i va
continua sa se supere pe so!. In loc sa-~i purifice sutletul ~i
sa depa~easca dependen!a de uman ea 0 intensifica.
Prive~te, deseori, filme porno in care nu vede altceva decat
- Sunt casatorita i nu pot sa nu ma gandesc la un
aft om. Abia dupa rugaciunile catre Fecioara Maria
pot sa scap de aceste ganduri. Ce sa fac ca sa nu ma
gandesc la alt barbat i sa traiesc cu iubire fn familie?
68
..,.
69
energie sexuaHi animalica. Nici urma de trecere pe planurile
superioare. Sexul, insa, 0 face extrem de dependenta de
aceasta lume. Intrucat, pana la varsta majoratului intre
mama 1?icopil exista un puternic schimb de energie, to ate
aces tea trec asupra copilului. Moartea se apropie de copii,
cu toate ca in exterior, aparent, este 0 fericire fara nori.
Mama traie1?te 1?imunce1?te, se cearta cu tatal 1?iare grija de
copii..O familie obi1?nuita. Unul dintre copii, insa, aproape
ca este mort.
Intrucat mama este cu ochii prin piirti cautand
posibili amanti preocupata de satisfacerea dorintelor sale, ea
i1?idistruge copiii 1?imecanismul salvarii apare la tata. Eli1?i
pierde brusc interesul pentru sex. Devine irascibil, 0 umile1?-
te pe sotie 1?i nu-i satisface nici 0 dorinta. Incercand in
subcon1?tient s-o smulga pe sotie din cercul dependentelor el
salveaza viata copiilor. Spiritele se incing. {ncepe dezinte-
grarea familiei. Tocmai in acest moment sotia i1?igase1?te un
amant. A fost extrem de norocoasa: este holtei, este frumos
1?isexy. Daca sotul, dorind in subcon1?tient sa salveze copiii,
ii lezeaza fericirea, amantulii of era din plin aceasta fericire.
"Dumnezeu mi-a auzit, in sfar1?it, rugaciunile, se bucura
femeia. Sunt din nou fericita". Apoi moare sotul, ~i, unul
cate unul copiii. Urmeaza disperarea. "Ce fel de Dumnezeu
este daca mi-a dat putina fericire apoi mi-a luat totul,
plange femeia. Nu mai cred in nid un Dumnezeu", iar ca
sa-1?i inabu1?e disperarea incepe sa bea sau se imbolnave1?te
1?imoare.
Am descris un model dupa care traiesc asUb
majoritatea femeilor. Noi suntem at at de dependenti de
aceasta lume, de viata 1?ibunastare incat 0 familie normala ;\
devenit 0 exceptie 1?i nu 0 regula. Pentru femeie, a a1?tepla
numai sa primeasca 1?isa nu of ere in schimb mangaiere ~i
grija, este mai periculos decat pentru un barbat. Nu-i mai
ramane energie pentru copii. Cand divinul este adumbrit de
uman, acesta din urma incepe sa se dezintegreze: se inmul-
tesc divorturile, chiut:etajele, sterilitatea, bolile. Dacii yom
incerca sa simtim in noi divinul, procesele negative pot fi
stopate.
Putem sa-l cunoa1?tem pe Dumnezeu in primul rand
printr-o iubire continua fata de el, iar intrucat Dumnezeu se
afla la originea a tot ceea ce exista, noi 11cunoa1?tem printr-
0 iubire continua neconditionata fata de lumea inconjurii-
toare, fata de noi 1?i destinele noastre. In al doilea rand,
Dumnezeu poate fi cunoscut prin durerea trupului, a
spiritului 1?i a sufletului, adica prin deta1?area fortata de
fericirea umana. Posibilitatea de a accepta durerea 1?i n
pastra iubirea fata de Dumnezeu, inseamna a trece coreet
orice situatie traumatizanta. Posibilitatea de a trece orice
stres ne of era atat sanatate fizica cat 1?i sufleteasca. In aI
treilea rand: putem sa-L cunoa~tem pe Dumnezeu nu numai
printr-o deta~are fortata ci ~i printr-o restrictie benevc!;;
Abtinerea periodica de la sex, mancare ~i comunicare n
ajuta sa simtim divinul. Nu intamplator, acum 3,5 mii"
ani, in iudaism a fost introdusa notiunea de sfantul sabat -
..,.
70
71
ziua in care omul nu avea dreptul sa faca nimic in afadi de
mgaciune ~i sa aspire catre Dumnezeu. In al patrulea rand:
Dumnezeu poate fi cunoscut prin oferirea de iubire ~i
energie. Cu .cat mai multa energie daruim cu at at mai multa
primim. Banii sunt de asemenea iubire sau, mai bine zis,
unul dintre aspectele ei. Cu cat mai mult oferim, muncim,
cream, iubim ~i avem grija de cine va, cu atat mai u~or il
yom simti pe Dumnezeu in sufletul nostru. Exercitiile de
gimnastica ne intretin sanatatea fizica fiindca eliminarea
energiei la nivelul corpului ajuta, de asemenea, iubirea,
daca, bineinteles, avem 0 dispozitie buna. Sanatatea sufletu-
lui, insa, depinde de posibilitatile noastre de a iubi. Chipul
Fecioarei Maria exprima puterea de a iubi fiindca nu-i era
frica de umilinte ~i moarte. Daca pentru femeie posibilitatea
de a oferi iubire inseamna fericire care nu poate fi blocata
de logic a, probleme, con~tiinta, suparari sau chiar de moar-
te, ea, intotdeauna, va accepta mai u~or durerea ~i ii va fi
mai u~or sa se abtina, sa aiba grija de cineva.
Pentru 0 fetita de zece - doisprezece ani sexul este
desfrau, depravare. Pentru ea, energia care trebuie sa
contribuie la dezvoItarea structurilor superioare este
indreptata spre inceputul animalic. Cand va avea douazeci
de ani yom vedea cu totul aIta situatie. Primavara, cand
Incep sa se formeze noile noastre dorinte, este necesar sa
facem 0 luna -doua de infometare pentru sanatatea noastra
fizica ~i sufleteasca. In timpul verii, abtinerea de la mancare
este absurda. Un porn cu radacinile slabe va supravietui
daca i se va taia coroana. Este 0 nerozle sa i se franeze
dezvoltarea cand is-au intarit radacinile. Daca sufletul are 0
abundenta de iubire ~i nu este avar, invidios, gelos, fricos,
daca nu are pareri de rau ~i nu cade in depresii, nu este
nevoie de ascetism. Totu~i, nu trebuie sa uitam de morali-
tate. Aceasta ne ajuta sa pastram iubirea nu numai in
sufletul nostru ci ~i in sufletul altor oameni, de aceea este
necesar sa ne abtinem atunci cand e posibil sa facem rau
altcuiva. A~adar, nu va interzice nimeni sa traiti pe picior
mare daca aveti iubire in suflet, in caz contrar poate deveni
0 tragedie pentru cei din jur ~i pentru dumneavoastra in~iva.
Nu trebuie sa confundam moralitatea cu educatia pe care am
primit-o in Uniunea Sovietica.
StatuI are nevoie de un om dependent care este mai
u~or de dirijat. De aceea, educatia se baza, in primul rand,
pe propaganda de a ne infrana to ate dorintele ~i de a ne
multumi cu putin ~i nu pe acumularea de iubire in suflet.
Socialismul s-a prabu~it ~i toti incearca sa traiasca pe picior
mare, iar rezultatul este distrugerea culturii, falimentul
economic ~i degradarea societatii sub mai multe aspecte.
Activitatea mecanismului social este intotdeauna aceea~i,
atat la oameni cat ~i fa animale. Fluxul de energie se
deschide prin umanul superior pe seama abtinerii inceputu-
lui animalic. De aceea, trebuie sa aspiram, mai intai, catre
Divin, apoi catre uman, ~i, in cele din urma, catre animalic.
Nu trebuie, insa, sa ne dezicem de inceputul nostru anima-
lic. El va fi mereu prezent in noi ca 0 experienta a
'2
73
milioanelor ~i miliardelor de ani trecuti. Nu trebuie, pur ~i
simplu, sa-l idolatrizam. De aceea, pe cat este de benefic sa
nu impiedicam aspiratiile superioare, pe at at de benefic este
sa infranam dorintele noastre de suprafata.
:;
PARTEA A DODA
- Cu cat fmi iubesc sotul mai mult i cu cat fl iert
mai mult, fi gasesc scuze, i cu cat am mai multii
rabdare cu el, cu atat este mai agresiv. $i nu numai Cll
mine ci i cu copiii.. Ce lac eu incorect?
..,.
- Stereotipul sunt reflexele care ne ajuta sa economisim
energia ~i sa ne adaptam la viata. Cu cat mai importanta ~i
mai cuprinzatoare este informatia cu atat mai multe contra-
dictii exterioare gasim in ea. Incercarea de a trata superfi-
cial marile adevaruri imparte oamenii in doua tabere: primii
iartii, nu se apara ~i iubesc, ceilalti nu iubesc, nu iarta ~i
riposteaza. In fele din urma se imbolnavesc ~i unii ~i altii.
Daca sotul v-a pricinuit durere inseamna cii aveti 0 depen
dentii interioara foarte ridicata fatii de aceastii lume.
Primordial este sa pastrati iubirea fata de sot ~i sa-
~
iertati, adica sa acceptati durerea, sa nu declan~ati
74
75
mecanismul omorului emotional. A-I justifica ~i a i te
supune In totalitate inseamna sa intensificam dependenta de
el. Un om care ii umile~te pe altii ari'itandu-~i superioritatea,
fiind mandru de aceasta, este intotdeauna servil fata de cei
puternici ~i-i aduleaza. Asta inseamna ca pentru el iubirea ~i
credinta sunt secundare iar propria viata, bunastarea ~i
satisfacerea dorintelor se afla pe primul plan. Un om credin-
cios nu depinde niciodata de nimic in interiorul lui. Cred ca
este una dintre cauzele pentru care puterea sovietica a lichi-
dat preotimea. De aceea orice om credincios va fi Intotdea-
una In opozitie fata de putere. Aceasta este conditia dezvol-
tarii puterii ~i a statului. Puterea Intotdeauna este insotita de
violenta ~i depinde de fericirea umana, iar functionarul de
stat Inclina spre imoralitate, adica spre pierderea realitatii ~i
a conceptiei corecte despre lume.
Un om care nu depinde de nimic In interiorul lui, a~a
cum sunt unii slujitori ai religiei, unii oameni de cultura ~i
arta, poarta In sine posibilitati reale de dezvoltare. Conflic-
tul Inseamna dezvoltare. El exista ~i In familie ~i in stat; In
familie, sotul reprezinta puterea, iar sotia - cultura ~i reli-
gia. Daca religia iube~te extrem de mult puterea iertandu-i
totul,. punandu-se In dependenta fata de ea, atunci puterea,
In mod normal va deveni dura ~i despotica. Femeia trebuie
sa-l iubeasca pe Dumnezeu mai mult decM pe barbat. Daca
barbatul umile~te cu voie sau fara voie iubirea umana a
femeii, ea va continua sa-ljubeasca cu iubire Divina.
Dumneavoastra va iubiti copiii oricum ar fi ei, adica
iubirea dumneavoastra nu pune conditii. Totu~i, iertarea nu
exclude agresivitatea exterioara, pedeapsa. Daca fiul sau
fiica dumneavoastra nu este cuminte ii spuneti: "Te iert,
asta inseamna ca nu ma supar pe tine, dar va trebui sa te
pedepsesc spre binele tau". Daca nu va yeti pedepsi copilul
indreptatindu-i orice comportament, atunci, tolerandu-i
dorintele ~i agresivitatea il veti transforma in criminal.
Criminalul treb~ie iertat In interior. ~i trebuie iubit de
asemenea, dar obligatoriu comportamentul sau trebuie sa fie
evaluat ~i pedepsit.
La multe femei, iubirea pentru sot se transforma In
ata~ament. Iubirea este 0 forta uria~a. Prin iubire, sufletul se
poate ata~a mortal de viata ~i dorinte fapt care inrautate~te
caracterul ~i mare~te agresivitatea. Dependenta interioara ~i
sclavia amplifica ~i mai mult ata~amentul. In consecinta,
Intr-o familie sotia i~i iube~te sotul, il indreptate~te ~i se
plocone~te in fata lui, iar el este un mitocan, 0 In~eala ~i i~i
bate joc de ea, In alta familie sotia este 0 mitocanca, nu
cedeaza In nici un caz, nu-~i iube~te sotul ~i are 0 atitudine
dispretuitoare, ellnsa are 0 atitudine mult mai buna fata de
ea ~i ii cedeaza in to ate. Apropo, conform statisticii, sotiile
barbatilor care au succes in bussines, In mare majoritate,
sunt ticaloase. Acestea' facandu-le viata insuportabila,
vindeca sufletele sotilor lor ~i Ii obliga sa-~i canalizeze
toata energia inspre serviciu. Conflictul exterior din viata de
cuplu inseamna dezvoltare. Pentru a echilibra dorintele
76
....
77
amandurora este nevoie de un compromis din ambele par!i,
adica de 0 autopedepsire care nu este posibila fara iubire.
Conflictul interior adica agresivitatea emo!ionala dauneaza
sanata!ii ~i se agraveaza cu atat mai mult cu cat este mai
mare dependen!a no astra de dorin!e ~i via!a. A~adar, pentru
a construi corect rela!iile familiale, soria trebuie in primul
rand, sa ~tie sa iubeasca. Asta inseamna sa nu depinda in
interior de so! ~i sa pastreze intotdeauna 0 anumita distan!a.
Fiecare om trebuie sa fie absolut singur in interior, in
sufletul lui sa fie doar Dumnezeu. Doar atunci nu yom
depinde cu sufletul de persoana iubita. In al doilea rand,
trebuie sa-l ierte intotdeauna pe so! ~i sa-l educe. Educa!ia
inseamna formarea unor obiceiuri corecte, adica posibili-
tatea de a iubi, de a accepta durerea, de a infrana dorin!ele,
de a avea grija de al!ii. Daca soria n-are aceste calitati este
imposibil sa-i educe pe sot ~i pe copii. De aceea educatia
incepe cu autoeducatia. Apropo, sotul devine deseori
agresiv in raport cu starea emotionala negativa a sotiei daca
aceasta incalca principiile fundamentale ale dezvoltarii: nu
mai are grija, in interior, de cei apropiati, este lene~a, nu
daruie~te energie, nu-~i infraneaza dorin!ele sexuale, nu
poate sa accepte, in interior, situatiile traumatizante ~i
devine pre a dependenta. Daca sotia se abate de pe calea cea
dreapta sau incepe sa educe gre~it copiii, sotul poate sa
devina dintr-o data agresiv iar ea nu poate sa inteleaga de
ce: de iubit 11iube~te ~i copiilor Ie permite orice, depresia ~i
supararile Ie ascunde fiindu-i frica sa fie sincera, iar so!ul ~i
copii 0 iubesc tot mai putin. Toate astea se intampla fiindca
traie~te dupa logica umana care poate sa contravina logicii
Divine.
Eu Ie explic pacientilor ca, in prima etapa, trebuie sa
invatam sa acceptam durerea pastrand iubirea. Pentru
aceasta trebuie sa-i iertam pe altii ~i sa ne autoeducam. In a
doua etapa, trebuie sa invatam ca, pastrand iubirea, sa
provocam durere. Pentru aceasta trebuie nu numai sa-i
iertam pe altii, dar sa-i ~i educam. Daca n-am invatat sa
facem primul lucru, nu yom inva!a sa-l facem nici pe al
doilea. Putem sa-i explicam copilului ca procedeaza gre~it.
Daca nu accepta educa!ia'morala, 11 punem la colt, adica ii
sunt limitate dorin!ele ~i ii este umilita viata. Daca nu
intelege nici acum, un parinte iubitor poate sa-l atinga cu
cureaua ceea ce inseamna lezarea dura a vietii ~i a dorin-
telor.
Cu cat sufletul ni se ata~eaza mai mult de lume ~i uita
de iubire cu atat mai agresivi ~i mai badarani devenim.
Cand sufletul uita de iubire ~i de unitatea cu Dumnezeu, pe
prim plan apar valorile senzoriale, spirituale ~i materiale,
iar indicatorul fericirii devine nu iubirea ci cantitatea
dorintelor ~i aptitudinilor noastre. Unul incepe sa se
gandeasca doar la sex, al ~oilea la superioritatea sa fata de .
altii, al treilea la cat mai multi bani ~i la bogatii.
Toate acestea Ie vedem cu ochii no~tri la televiziunea
rusa care are drept scop, in primul rand, de a face bani.
Iubirea ~i moralitatea ne suprima dorintele, de aceea cu ele
78
79
nu faci bani atat de repede. Banii se fac mult mai u~or dadi
sunt favorizate dorintele inferioare. Propaganda cultului
sexului, violului ~i banilor mutileaza sufletele telespectato-
rilor, intensifica sclavia ~i dependenta lor interioara fata de
uman. Cu cat omul este mai marginit cu atat mai u~or este
mintit ~i i se iau banii. Cred ca foarte curand Rusia va
depa~ii aceasta tendinta periculoasa. Astazi, televiziunea
provoaca mult rau sufletului ceea ce se rasfrange negativ
asupra familiei ~i a educatiei copiilor. l:J;noralitatea ce
domne~te la televiziune poate sa influenteze nemijlocit
asupra numarului de chiuretaje ~i divorturi In familiile
noastre.
Nu trebuie sa cautam vinovati nici In cazul de fata
fiindca un surplus de ura ~i calomnie nu va salva cultura dar
actiunile pentru salvarea sufletelor omene~ti sunt necesare,
In primul rand a propriului suflet.
Cererea da na~tere la oferta. Daca pentru majoritatea
sexul animalic, violenta care da senzatia superioritatii, banii
~i bunastarea materiala vor fi principalele aspecte ale
fericirii, atunci, cultul Inceputului animalic ~i depravarea
sufletului In arta, literatura ~i televiziune vor fi cu
neputinta de starpit. In masura in care sufletele noastre vor
tinde mai mult sa iasa din captivitatea valorilor umane
salvandu-se de i~vidie, aroganta ~i dorinte nestavilite, in
aceea~i '1nasura vor fi mai curate ~i mai frumoase relatiile
familiale ~i cu lumea inconjurMoare.
- Ce credeti despre operatiile estetice i despre
dorinta de a sliibi i de a ariita bine?
- Continutul determina forma, iar un continut frumos nu
devine deodata 0 forma frumoasa. Amintiti-va cum arata
Baba Cloanta. Are parul rava~it, este coco~ata, fara dintii
din fara ~i, In acela~i timp, are ni~te coW mari, buze mari
care atarna ~i un nas coroiat. Sunt semnele unei sexualitati
ridicate, adica a frumusetii feminine. Sa va explic. Parul
rava~it mare~te senzualitatea femeii, de aceea femeile
casatorite l~i acopera capul. Evreicele ortodoxe, dupa
casMorie, nu au dreptul sa-~i arate parul de aceea l'oarta
peruca ~i deseori l~i tund parul. $i In ortodoxia noastra un
comportament imoral este asociat cu parul rava~it iar
femeile pot sa intre In biserica doar cu capul acoperit. N asul
mare ~i incisivii mariti sunt semnul unei sexualitati marite.
Apropo, In multe dintre triburile africane erau omorati
copiii cu dintii mari. Probabil, Intelegem intuitiv ca sexuali-
tatea marita duce la pieirea neamului. Intrucat dintii tin de
dorinte, lips a dintilor din fata este dovada unei blocari dure
a sexualitatii necontrolate. Oamenii suparacio~i nu ~tiu sa
accepte umilirea dorinteJor ~i de aceea au coloana Incovo-
iata. $titi de ce Baba Cloanta zburh? Fiindca nivelul ridicat
al senzualitatii, proportia uria~a a dorintelor influenteaza
gravitatia ~i pot fi cauza multor cludatenii. De aceea, de
multe ori ciudateniile savar~ite de unii oameni sunt semnele
senzualitatii necontrolabile ~i ingerul se .transforma
..,.
80
81
foarte repede in diavol, sfantul intr-un mag negru, iar chipul
minunat al unei femei devine urat r;;irespingator. Nu poti sa
minti natura. Toate subterfugiile fizice actuale ii fac pe
barbati tot mai indiferenti fata de forma r;;i sa acorde mai
multa atentie esentei. Concursurile frumusetii sunt car;;tigate
nu de frumoasele care ir;;i demonstreaza doar sexualitatea.
Sanii de silicon arata tot mai respingator r;;ibarbatii ir;;ipierd
atractia sexuala. Dorinta femeii de a fi frumoasa r;;igratioasa
este fireasca r;;i necesara, insa, daca 0 forma frumoasa nu
este incalzita de un interior frumos ea se transforma in
manechin. Cine ir;;i iroser;;te energia. pentru frumusetea
exteIioara r;;i n-are grija de cea interioara poate sa piarda
chiar ceea ce ir;;idorer;;te, catre ce aspira.
cineva inseamna ca r;;titi mai bine cum trebuie procedat r;;ide
aceea trebuie sa fiti demn de urmat. Iar daca starea
dumneavoastra este lipsita de armonie fie ca yeti arunca
mizeria asupra pacientului, fie 0 yeti prelua dumneavoastra,
creandu-va probleme. Intrucat in psihologie nu exista
notiunea de iubire de Dumnezeu, metodele ajutorului
psihologic amintesc tot mai mult de magie. Sa admitem ca
psihologul trebuie sa ajute la restabilirea echilibrului
sufletesc, la depar;;irea stresului r;;i rezolvarea conflictelor.
Stresul r;;i conflictul nu pot fi rezolvate fara priori tate a
iubirii. Situatia poate fi ameliorata doar schimband
accentele. Daca iti iuber;;ti prea mult sotia r;;i er;;ti gelos
trebuie sa te gander;;ti doar la serviciu. Daca suferi prea mult
pentru serviciu, gander;;te-te doar la bani r;;i profit. Daca te
gander;;ti doar la bani, gaser;;te-ti 0 preocupare fiindca, daca
daruier;;ti energie dezinteresat poti sa te salvezi. Vezi ca nu
te ajuta, gander;;te-te la sotie r;;i la familie. Pentru a ajuta
oamenii, psihologii vor trece, mai devreme sau mai tarziu,
la educarea unor principii morale care ne vor ajuta sa
simtim intuitiv superioritatea iubirii fata de tot ce este
omenesc.
In ultima vreme, in presa apar tot mai multe articole in
care este dovedita legiituia dinte boala r;;icalitatile sufleter;;ti
ale omului. Un om avar in interior este, de regula, foarte
bolnav, iar unul plictisitor traie~te mai putin ~i race~te
foarte des. Bolnavii de cancer cad 1'n depresie ~i regreta
trecutul. Cand un psiholog ajuta un pacient sa-r;;i schimbe
- Sunt psiholog. Spuneti-mi, va rog, cum sa lucrez
cu oamenii ca acetia sa nu devina dependenti de
mine.
I .
- Fiul meu are trei ani i ii place foarte mult sa
poarte fuste, cercei etc. i spune ca vrea sa fie tanti.
Sun.t psiholog. in ce masura poate sa influenteze
profesia mea sufletul copilului? Sa-mi abandonez
profesia sau poate fi i alta cauza? Deseori simt 0
durere sufleteasca mare. Ajutati-ma va rog.
- Oricare ar fi sfatul psihologului pacientul copiaza
intotdeauna starea Iui interioara. Daca vreti sa ajutati pe
..,.
82
83
atitudinea fata de lume, sa-~i schimbe caracterul, el trece de
la magie la religie. A~adar, conducerea va fi inlocuita cu
autoconducerea. Sarcina principala a psihologului - a-I
inva!a pe pacient sa se autoeduce, fapt care mic~oreaza
numarul de probleme pe care pacientul Ie pune involuntar
pe umerii psihologului.
Pe un plan de suprafa!a no!iunea de fericire depinde
nemijlocit de realizarea dorin!elor - "fericirea inseamna sa
!i se faca haHirul cand vrei tu." In ultima instan!a, to ate
dorin!ele noastre se reduc la sus!inerea ~i continuarea vietii.
RezuWi ca problemele din sfera sexuala sunt primare ~i
rezolvarea lor permite solu!ionarea celorlalte, iar imposi-
bilitatea de a trece peste situa!iile stresante din sfera sexuala
da na~tere la probleme din alte sfere ale vie!ii. Sigmund
Freud, incercand sa reduca orice motiva!ie la instinctul
sexual, a facut 0 descoperire geniala. Starea emo!ionala a
omului depinde nemijlocit de bolile lui psihice ~i fizice.
Aceasta dependen!a nu este exterioara, directa ci interioara.
Tocmai emo!iile subcon~tiente, de profunzime, pot sa
deformeze psihicul ~i corpul omului. Nu intamplator in
filosofia indiana se sus!inea ca energia principala a omului
este cea sexuala ~i folosirea ei gre~ita provoaca diferite boli
ale sufletului, trupului ~i destinului. Freud a sesizat baza
bazelor, insa, fiind inchistat in limitele ~tiin!ei, problema a
ramas nerezolvata. De aceea, psihanaliza ca incercare de a
ajuta sufletul omului a inceput sa-~i piarda treptat pozi!iile.
Orice psiholog care vrea sa-~i vindece cu adevarat pacien-
tul, inevitabil, fara sa banuiasca asta va trebui sa rezolve in
primul rand problemele din sfera sexuala. ~i daca psiholo-
gul in interiorul lui este necredincios, atunci ajutorul dat
pacientului va fi din contul lui. In cele din urma pot suferi
familia, sanatatea, psihicul ~i destinul psihologului. Psiholo-
gii care of era consultatii pe probleme de bussines, situatii
materiale vor avea probleme mai tarziu, iar la cei care of era
consulta!ii pe probleme de familie, sex, rez,ultatele negative
pot sa apara mult mai repede. Pare-se ca am mentionat deja
despre asocia!ia psihologilor pentru c'are principalele
probleme erau cele familiale. "Am avut rezultate uluitoare;
spunea unul dintre membrii asocia!iei, insa, peste un timp
oarecare am divortat cu to!ii."
Cat prive~te cea de-a doua intrebare, am sunat-o de
curand pe autoarea ei care frecventase ~edintele mele.
Voiam sa aflu daca s-a schimbat ceva in situa!ia ei. Mi-a
spus ca exista schimbari pozitive. Fiul ei nu mai are
tendin!e accentuate de schimbare a sexului. EI poate deja sa
depa~easca situa!iile traumatizante in ceea ce prive~te
iubirea umana, sexul, rela!iile.
- Scuza!i-ma, a spus femeia, el vrea foarte mult sa va
auda vocea.
- Ce mai faci, I-am intrebat, cum te cheama?
Nu mi-a raspuns nimic. Probabil voia doar sa-mi auda
vocea.
84
85
,---~ -..
- ~titi, mi-a spus femeia, nu are nici patru ani dar ma
obliga sa-i pun casetele dumneavoastra video ~i se uita ~i
asculta cu placere.
- Minunat, i-am raspuns eu. Copilul asculta cu sufletul
nu cu con~tiinta, de aceea copilului i se poate vorbi despre
Dumnezeu inainte de a-I concepe ~i in timpul graviditatii.
~titi ca exista 0 fraza: "Educatia copiilor incepe in
momentul na~terii parintilor." Durerea putemica a sufletului
despre care mi-ati povestit in biletel este dovada unor
probleme sentimentale, sexuale, nerezolvate.
- Da, imi este foarte greu sa depa~esc supararea,
repro~urile la adresa sotului, mi-a marturisit femeia.
- Vor trece cu timpul, i-am spus eu. Cine are 0 durere
sufleteasca mare ~i nu 0 poate depa~i din start, dupa parerea
mea nu este de dorit sa fie psiholog.
- Nu mai sunt psiholog. Acum ma ocup de copiii cu
deficiente
comportamentale. N-o sa-mi faca rau?
-
Dimpotriva, va va ajuta, Este mult mai u~or sa iube~ti
un copil cu toate neajunsurile lui dedit un om matur. Cand
iu~im ceea ce nu ne place noi iubim, trecand dincolo de
forma, esenta a ceea ce se intampla, fie 0 situatie, fie un om.
In principiu, personalitatea oricarui om este totalitatea
unor situatii care se afla incadrate in emotii, la nivel genetic
~i de camp. Iar cand iubirea noastra nu este franata de
forma, oricat de neplacuta ar fi aceasta, inseamna ca noi
iubim continuu esenta, adica in ultima instanta pe
Dumnezeu, Creatorul Universului. In acest caz, oricare ar fi
profesia noastra - psiholo
g
m d
. .
. A '
e IC, muncltor
f
.
aJutandu-i pe altii n
. . '
pro esor, n01,
.
. u ne vom pncmui
~
-
A .
Tlmpul este mi"care D -
rau noua m~me.
y . aca nu ne dezv Ie .
Daca nu ne mi~cam in
a ' t
.
-
0 am, ne stmgem.
me, ne ml~cam
A
d- -
aratam noi, pacientilor
1
. .
m arat. Daca nu Ie
t
, ca ea spre punflcar
.
l'
.
ne vor aduce doar
P
robl
'.
e ~I ummare, eJ
erne ~I boh Trebu' -
A
doar acest lucru "i sa
t
..
Ie sa mtelegem
y ragem concluzla.
- Fiica mea este prietena de doi
.
Idila lor este plina d
. ~ .
am cu un baiat.
bune alterneaza c
e as~eT1.tatl. Perioadele de relatii
u perlOade de ct.
reciproce, discordii D
A
er UT1., repro~uri
. e curand, dupa 0 ceart
~ ~. .
mea m-a in trebat: "Tata
A
.
a,
J Ilea
rea?" ce i-ati ras p und
A '
Intr-adevar a~a este iubi-
, e In acest caz unei tinere?
- I -a~ spune' "F"'
I
A . .
. Ilca mea, este pregatirea
P
en tru
.
b
.
n lUblre in
.
lU Ire
vmge acela care este
P
re g ati t S
~
.c
.
It d
A -
a o~ere mult ma'
mu ecat sa primeasca
" lb"
I
acela care vrea doar
sa
-' .
u
Ire~ devme nefericire pentru
pnmea.sca Su - -
'1
cerintele exagerate nu sunt
d
A
. paran e, repro~urile,
ecat consum Daca nu t' I
ceva la persoana iubita'
~
. -tl pace
d
A '
aJut-o sa se schimbe, educan
d -
ar n-o omon cu - -
.
1
0,
suparan e. Este inadmisibil s-o d '
cu suparari sau cu li
psa de
.
b '
pe epse~tl
lU Ire Dac -
f'
.
prietenul ei fiindca este av'ar
. a etel nU-I place.
A A '
arogant sau gelos, credeti-m-
10 adancul sufletului ei este la fel Sch' bA
d
a,
interioara noi schimbam I
.'.
I~
an lumea no astra
umea mtenoara a persoanei iubite.
86
87
Am primit de curand un biletel de la un tanar om de
afaceri.
- Sunt falimentar in afaceri. Orice incercare de a
schimba situatia este un e~ec. Sa rabd, a~a cum mi-ati spus,
sau poate ca imi mai dati vre-un sfat?
- Tocmai sa rabzi nu trebuie. Trebuie sa schimbam in
primul rand, nu situatia ci pe noi in~ine. Daca dorintele
noastre nu se indeplinesc inseamna ca sunt in detrimentul
nostru. Ele devin un prejudiciu atunci cand in ele este
putina iubire. ~titi ce inseamna depresia? inseamna sa nu
avem incredere in noi, iar daca nu avem aceasta incredere
incetam sa mai intreprindem ceva, nu mai eliminam ener-
gie. Daca nu mai oferiti energie nu veti primi iubire. De
aceea lenea ~i depresia interactioneaza intotdeauna intre ele.
Exista 0 poveste despre doua broa~te care au nimerit intr-o
oala cu lapte. Una dintre ele credea ca nu exista ie~ire din
situatie, a cazut in disperare ~i a murit, cea de-a doua a
continuat sa se zbata pana cand a ie~it unt din lapte ~i a
putut sa sara din oala. Cu cat avem mai multa iubire fata de
Dumnezeu cu atat mai multe incercari putem sa facem
pentru. a ne schimba noi ~i lumea inconjuratoare ~i cu atat
mai multe succese yom obtine. Faraday a facut zece mii de
experiente pentru a descoperi legea inductiei electromag-
netice, legea transformarii mi~carii mecanice in energie
electrica. De mii ~i mii de ori i-au fost umilite dorintele care
inseamna concentrare asupra vietii, a bunastarii, el a pastrat,
insa, iubirea, credinta ~i optimismul, iar cand importanta
iubirii continue a devenit mai presus de viata ~i dorinte,
descoperirea s-a facut posibila. Civilizatia contemporana
este imposibila fara energia electrica.
Pentru ca un porn sa nu moara, bobul trebuie sa fie
curat. De aceea orice lucru inceput cu iubire ~i optimism are
~anse sa se dezvolte cu succes. Acela~i lucru se intampla ~i
cu relatiile. in masura in care suntem gata sa ne jertfim, sa
avem grija de cineva, sa iertam necazurile pricinuite, in
aceea~i masura relatiile noastre cu cei apropiati sunt mai
variate ~i mai frumoase. Ca sa primim trebuie mai intai sa
dam ceva macar pe planul fin. Aceste adevaruri sunt simple
dar pentru rea1izarea lor trebuie sa iubim ~i sa tindem
neincetat sa devenim mai buni
- Dripa un efort fizic sau nervos ma dor rinichii.
.Investigatiile nu dovedesc prezenta pietrelor, iar
analiza sangelui dovede$te un proces inflamator. Care
este cauza?
- Efortul fizic ~i psihic este urmat de eliminarea unei
cantitati mari de energie. Daca nu ne ajunge bunatatea
interioara ~i ne lipse~te sentimentul iubirii, 0 cadere brusca
de energie decIan~eaza programul de autodistrugere care
este blocat de durere ~i de procesele inflamatorii. Daca
I
acest proces nu este stopat incepe distrugel"ea functiilor,
procesul inflamator este urmat de forl1?area pietrelor la
rinichi. Daca procesul se agraveaza, distrugerea functiilor
88
"
89
d ulti ani traiesc
-
Stimate domnule Lazarev, em, ~
~
f ltima vreme ma
dupa
~
cartile
dumneavoastra. n u
. . , .
"". S ex sex <::t tar
.' d
.
t
""
I'oarte
P
uterntcu.
, ...
htnUte~te 0 ortn,u J'. .
C
.
d c.
~
b ' l a - cincizeci de am. e-t e
.
A m 0 varsta onora t
sex...
facut?
.
-
Energia divina ajunge la noi din planu.~ile
fine. De
-
.
mult la to ate funetl1le de supra-
aeeea eu cat re~un~a~
mal.
It cu energie. Somnul este
- cu at at ne mcarcam mal mu .
fata
1
.
-
.
de
P
lanurile exterioare. Ie~lrea pc
desprinderea de oglca ~l
planurile fine nu numai ca ne incarca energetic dar Ill'
desehide ~i clarviziunea. Intrucat pe planul fin timpul estc
comprimat legaturile dintre evenimente sevad mai bine.
Meditatia permite ie~irea con~tienta pe planuri subtile ~i nu
spontana. Cu toate acestea omul prime~te energie ~i
extinderea posibilitatilor are loc in mod corespunzator.
Adevarul este ca daca avem putina iubire in sufIet ~i
aspiram de asemenea putin catre Dumnezeu, patrunderea in
planurile fine, dezvoltarea senzualitatii ~i aptitudinile pentru
clarviziune pot provoca probleme grave ale psihicului ~!
sanatatii.
A~adar, energia Divina vine de pe planurile fine ~i sc
repartizeaza uniform pentru to ate functiile fiecarei fiin!e:
sufIet, spirit ~i trup. Energia Divina se transforma in energie
sexuala, energia con~tiintei ~i energia corpului. Aceasta
este, insa, consumarea tactica, secundara a energiei. Ea
trebuie sa fie consumata, in primul rand, pentm asigurarea
urma~ilor, adicii scopurilor spirituale supreme, strategice,
pentru aspiratia catre Dumnezeu. Daca autoarea intrebarii
sau mama ei au avut depresii puternice, lipsa dorintei de a
triii, supariiri mari pe tata sau pe persoana iubitii, apar un fel
de cicatrice pe corpul energetic. In acest caz energia trece
doar prin canalele animalice ~i nu se transforma in energie
spiritualii ~i apoi in cea Divina. Astfel, sexualitatea ridicaUi'
este dovada nu a unei armonii ~i energii mari ci invers, a
imposibilitatii de a iubi ~i a unor probleme serioase pe
planurile fine care due la degradarea lor.
.
-
.
eaza moartea. Cu cat mai mult
devine orgamca apol, urm
. - 'dorinte cu atat
d
.
de m in interiorul nostru, de vlata ~l
,
'
- -"
.
epm
,
t P
aran ~l
.
f
. .
"i
avem mai multe regre e, su
suntem mal neO~l
'{
. oate fi
.. .
cu atat mai putina energle avem care nu p
depresll ~l
-
.
l 'ment~ "i
atunci efortul fizic ~i nervos
compensata pnn a l"f . - I
~
sa ne ruineze sanatatea. Apropo, chlar daca omu meepe
.
dar timp indelungat este
suficient de armomos, ~ .
este
e care 0 efectueaza, peste catlva
suprasolicitat de munca P
C - a face
.
oate sa se imbolnaveasca foarte gray ara
.
am p
-.' ntele trecute. Stresul contl-
legatura in~r~
b::l~u~~ e;:m::rgia fina ~i este urmat n~
nu:~e~:p:~;:le trupului, ci poate sa afecteze ~i psihic~l. ~l
~:stinul. De aceea respectarea legilor elementare:
ru.g:;l~~
ea bunatatea, abtinerea, etc. creeaza baza care ne aJu
:up~rtam
suprasolicitarea fara consecinte grave pentm
sanatate.
9!
90
Exploatarea peste masura a sentimentelor sexuale
denota distrugerea sentimentelor supreme care asigura
mentinerea sentimentelor sexuale. Pentru restabilirea
aces tor sentimente supreme trebuie sa pastram iubirea
pentru Dumnezeu in c1ipele de umilinta ~i prabu~ire totala.
Adica sa pastram iubirea fata de Dumnezeu indiferent de ce
durere avem in suflet. Daca acest lucru nu se infaptuie~te
atunci toata energia se concentreaza asupra dorintei sexuale
~i incepe distrugerea ei. Intr-o alta viata 0 asemenea femeie
poate fi frigida. Copii ~i nepotii ei pot sa fi fie frigizi fie ca
vor avea 0 alta patologie fizica sau psihica: sterilitate,
homosexualism etc. Iisus Hristos spunea:"Cine i~i va pierde
sufletul de dragul meu acela il va ca~tiga." Sufletul este
totalitatea sentimentelor ~i dorintelor noastre superioare
legate de bazele vietii. Dacii in momentul prabu~irii
sentimentelor ~i dorintelor noastre supreme noi pastram
iubirea pentru Dumnezeu, adica pierdem sufletul nu de
dragul banilor ci de dragul iubirii de Dumnezeu se produce
nu degradarea ci renovarea sufletului nostru ~i deschiderea
celor mai inalte canale strategice. ~i atunci orice energie
care trece prin necesitatile noastre de baza nu Ie va umfla ~i
nu Ie va distruge ci Ie va lasa aHit cat Ie trebuie I?i se va
indrepta catre sferele superioare ale conl?tiintei ~i sentimen-
telor salvandu-ne sufletele noastre I?i ale urmal?ilor no~tri.
dumneavoastra cu cea pe care 0 primim in fiecare zi La
institut. Ajutafi-ma, va rog, sa infeleg cum sa imbin
informafia $i care dintre eLe este prioritara?
- Sunt in anul patru La institutul de medicina $i
fmi este foarte greu sa imbin informafia din carfile
- Omul este invelil?ul fizic, adicii trupul, spiritul sau
con~tiinta, psihicul ~i sufletul, adica emotiile I?i sentimen-
tele noastre, ~i anume cele subconl?tiente. Acestea alcatuiesc
grauntele Divin care, invizibll, este prezent in orice fiinta I?i
in oricare obiect din Univers. Pentru a vindeca sufletul
trebuie sa invatam sa iubim Creatorul. Intrucat medicina
contemporana este lipsita de suflet, trupul este privit ca un
mecanism in care se poate rasuci ceva, se poate taia sau
corecta I?i acesta se va insanatol?i. Aceea~i abordare
mecanica 0 intaInim in farmaceutica: asupra corpului se
po ate influenta fiziologic, chimic, prin intermediul
diferitelor medicamente, a dietei, alimentatiei, etc.
Medicina a considerat intotdeauna con~'tiinta ca fiind 0
functie a corpului ~i pentru a vindeca ~onl?tiinta trebuie
actionat I?i asupra corpului, iar cand un medic vede cum
bolnavii de schizofrenie se vindeca dupa comunicarea cu
preotul I?i dupa multe rugaciuni, ii este foarte greu sa
inteleaga ~i sa accepte ace~t lucru, fiindca, din punct de
vedere al medicinii contemporane acest lucru este
imposibil. Cu toate aces tea abordarea mecanica a avut
rezultate, contribuind foarte mult la dezvoltarea medicinii
contemporane. Trupul, spiritul ~i sufletul sunt unite intre ele
la fel ca materia, spatiul ~i timpul. Influentand trupul noi
)2
~
93
influentam inevitabil ~i con~tiinta ~i emotiile noastre, iar
cand ~bordarea mecanica este considerata ca singura
posibila pierdem ~ansele unei vindecari reale fiindcii,
ajutand trupul pricinuim rau sufletului. Trebuie sa intele-
gem ca medicina noastra este doar 0 parte a cun~~tin!el~r
despre om de care dispunem. Ea poate ~i trebme sa fIe
utilizata dar sa n-o absolutizam, cu atat mai mult cu cat in
ultimul timp se observa 0 indepartare considerabila de la
perceperea mecanica ~i refractara a omului ca fenomen.
Medicina ~tie sa vindece concomitent trupul ~i sufletul.
Medicii au observat, mai intai, ca vindecand un organ se
imbolnave~te altul. Astfel, ei au ajuns sa inteleaga
:a
imunitatea scazuta este cauza imbolnavirii generale. In
cazul imunitatii sciizute sistemul endocrin nu face fata ~i
intotdeauna yom avea un organ bolnav. Daca yom vindeca
un organ se va imbolnavi altul. Pentru a intelege imu~it~t~a
s-a facut legatura cu emotiile ~i caracterul omulm ~l 1ll
consecinta, a aparut psihoterapia ca ~tiinta pentru care
vindecarea bolilor inseamna a influenta in primul rand,
emotiile omului ~i nu corpul. A~adar, medicina contempo-
rana' se dezvolta cu succes in cunoa~terea ~i perceperea
omului interactionand pe aceasta cale cu filosofia ~i religia.
Acest proces este sustinut de situatia actuala de pe mapa-
mond. Medici ~i medicamente sunt din plin dar sanatatea e
tot mai putina, ceea ce nu inseamna falimentul medicin~i
contemporane, ci este, de fapt, falimentul abordarii mecam~
ce, absolutizarea lui. Firmele farmaceutice amintesc tot mal
mult de sindicatele formate de gangsteri. Medicamentele
costa tot mai mult, iar efectul lor este tot mai superficial.
Complicatiile sunt tot mai free vente iar consecintele sunt tot
mai complicate. Aceasta criza a medicinii contemporane va
deveni, foarte curand, cauza dezvoltarii ei ulterioare.
- Deseori simt ca ma schimb mult cand beau cafea:
pot sa lucrez, sa creez, sa iau decizii. Fara cafea nll
pot sa lucrez, sunt macinat de indoieli i nu am nici 0
dorinfa de a face ceva. Cum influenfeaza, dupa pare-
rea dumneavoastra, stimulatorii, cum ar fi cafeaua,
asupra structurilor de camp. Cat de grava este aceasti'i
dependen fa?
Alcoolul, tigarile, cafeaua, narcoticele stimuleaza
eliminarea energiei subtile. Schema dopajului este urma-
toarea: daca omul genereaza formarea energiei mai muIt sub
influenta stimulatorilor, organismul slabe~te treptat. Sursa
energiei devine in acest caz nu iubirea din suflet ci are loc
goIirea rezervelor strategice de energie sub influenta
stimulatorilor iar consecintele sunt bolile ~i intensificarea
dependentei totale. Stimulatorii sunt deosebit de periculo~i
primavara cand in subcon~tientul nostru se activeaza senti-
mentul iubirii care ne of era 0 noua energie ~i ne conecteaza'
la planurile subtile.
94 95
- fmpreunii cu sofia frecventiim coala de tiinfe
parapsihologice i oculte. Cunotinfele sunt
fenomenale, existii, fnsa, un dar: majoritatea celor
care frecventeazii aceastii coalii pierd posibilitatea
de a avea copii. Cum sii ne protejam i care este
cauza?
psihiatrie unde a stat timp de doua luni. Are, oare, vreo
legiitura cu starea mea?
- Evident ca are, i-am raspuns eu. Cand omul prime~te
mai multi bani decat i se cuvine, situatia creata incepe sa-l
omoare. Fericirea omoara incet ~i pe neobservate. ~tim cu
totii ca banii nemunciti 11 corup pe om. Cine vrea sa
primeasca bani fara sa munceasca, de exemplu sa ca~tige la
cazinou sau mintind ~i furand, este deja bolnav. Ati primit 0
placere senzoriala sublima care n-a fost asigurata de 0
cantitate suficienta de iubire fata de Oumnezeu, lucru ce
putea sa va coste moartea fiicei. Pentru a putea incerca
asemenea senzatii este nevoie de eliminarea unei cantitati
uria~e de energie pe care n-o aveati ~i ati luat-o de la copilul
dumneavoastra.
- Mi-a povestit cineva istoria unei femei care i~i dorea
foarte mult un apartament. Ea citise undeva ca Oumnezeu
asculta intotdeauna rugaciunile noastre ~i daca ne rugam ~i
cerem cu insistenta intotdeauna obtinem ce dorim. S-a rugat
doi ani cerand continuu un apartament. In cele din urma a
cumparat apartamentul iar peste 0 luna i-a murit fiul. A~a-
dar, dad Oumnezeu nu ne da ceva, este inutil sa invidiem
pe altii sau sa disperam. Trebuie sa visam la iubire in suflet
~i nu la apartament, trebuie sa facem ordine in sufletul
nostru. Oaca nu ne ajunge energie pentru un apartament mai
bun, pentru 0 ma~ina ~i un cont in banca, dar vrem sa Ie
avem cu orice pret, noi yom lua energia necesara pentru a Ie
- Oeschiderea celui de-al treilea ochi, clarviziunea in
timp ~i spatiu, descoperirea aptitudinilor tin de patrunderea
in planurile fine. Cu cat patrundem mai mult in planurile
fine cu at at este mai ridieat nivelul renuntarii la fericirea
umana. Aceste posibilitati ni Ie of era iubirea fata de
Dumnezeu. Oaca aceasta iubire este insuficienta, este
nevoie sa ne deta~am de to ate dependentele. Nivelul
material: mancarea, banii, serviciul. Nivelul senzorial:
sexul, copii, familia. Intrucat nivelul senzorial se afla la
baza fericirii materiale ~i spirituale, pentru a supravietui,
omul care patrunde pe planurile fine trebuie, in primul rand
sa piarda, sa-~i prejudicieze aspectul sau senzorial. De
aceea, in to ate ~colile mistice, una dintre principalele
conditii de inscriere este lipsa familiei, copiilor ~i a sexului.
0 pacienta m-a intrebat: frecventam cursurile de meditatie
cand, peste 0 luna, am avut senzatia unei iubiri uria~e fata
de lumea intreaga, de unitate total a cu ea. Oamenii pare au
sa fie rudele me Ie apropiate. Acest sentiment de iubire mi-a
umplut toata fiinta ~i ma simteam cea mai fericita dintre
muritori. Peste doua zile fiica mea a ajuns la spitalul de
96
..,.
97
avea de la sufletul nostru sau de la copiii no~tri distrugandu-
Ie sanatatea, psihicul ~i caracterul.
Deseori mi se pune intrebarea: de ce in Rusia care este
atilt de bogata nivelul de trai este atat de scazut? De ce
Rusia se afla pe unul din primele locuri in lume in ce
prive~te coruptia. Anul trecut, au fost alocati doar 1O~
milioane dolari pentru constructia de avioane. Pentru ~coh
~i profesori, pentru educatie, adica pentru viitorul t~r~i,
au
fost alocate ni~te rama~ite, Zeci sau chiar sute de mIllOane
sunt sustrase din economie prin furt ~i neachitarea impozite-
lor. Am fost extrem de mirat cand, acum doi ani, am auzit la
0 intalnire a Pre~edintelui cu praprietarii companiilor de
gaze ca suma pe care ace~tia n-o pliitesc
~a
A
buget .este ~ai
mare decat bugetul tarii. Tara degenereaza mcet dlstrugan-
du-~i viitorul, ~tiinta, cultura, moralitatea ~i ~o~ul se. ~etrece
in prezenta unor fonduri gigantice de bam msu~* de
~ ~
mana de oameni bogati ~i imorali. Cel mai simplu este sa-l
invinuim de toate necazurile noastre dar daca tinem seama
ca aceasta situatie n-a aparut intamplator yom intelege
foarte repede care este cauza. Tocmai bogatiile Ru~~ei _a~
i~tensificat atitudinea de cons urn la nivelul intregll tan.
Bunurile nemuncite au macinat sufletele. Pe acest fon~,
dezvoltarea con~tiintei religioase avea loc incet ~i superfI-
cial. Dupa parerea mea, Rusia n-a fost niciodata in esenta.ei
cre~tina. Pentru a fi cre~tin trebuiesc respectate _poruncI~e
care ajuta sa simtim iubirea fata de Dumnezeu, sa, ~e c~ra-
tam sufletele. Sa nu furi, sa nu invidiezi, sa nu UCIZI, sa nu
hule~ti, sa nu te inchini la bani ~i la slava, sunt porunci ale
iudaismului antic. Nu mai vorbesc despre poruncile lui
Hristos in care altruismul, posibilitatea de a -darui energie,
grija, intr-aJutorarea ~i concentrarea asupra iubirii este cu
mult mai mare decat in alte religii. In secolul al XIX-lea, in
Rusia, au aparut terori~ti, sociali~ti, etc. a carar filosofie
excIudea notiunile de iubire ~i moralitate iar societatea rusa
n-a luat nici 0 atitudine.
Imi amintesc dit de mare mi-a fost mirarea cand am
citit in "Dialectica naturii" de F. Engels, fraza urmatoare:
"Nu se poate discuta de morala ~i moralitate cand este yorba
de interesele de cIasa ale proletariatului." Imi amintesc
versurile poetului rus Nekrasov, un om cu 0 moralitate
decazuta: "Tine minte, e ve~nicia, cand sangele curge
~uvoi." Poetul poveste~te cu extaz cum taranii au inmor-
mantat de viu un neamt care ii invata cum sa munceasca.
Imi amintesc fraza lui Makar Nagulinii din "Pamant
destelenit": "Daca mi-ar pune in fata 0 suta de femei ~i
copii, i-a~ cosi pe toti cu mit:raliera de dragul revolutiei
mondiale". Imoralitatea inseamna a da priori tate valorilor
materiale ~i spirituale fata de iubire. Oricare ar fi forma
aces tor valori - fie viitorul luminos al intregii omeniri
ca~tigat pe seama sangeh.ii varsat de cei care nu sunt de
acord, ca la comuni~ti, fie fericirea personal a pe
seama distrugerii tarii, ca la oligarhia contemporana, fie
cele mai sublime ~i mai frumoase senzatii din timpuJ
meditatiei - toate omoara sufletul apoi trupul.
98
99
- Stimate domnule Lazarev! Am 28 de ani, sunt
casatorita, eu cu sotul ne iubim dar nu doresc sa am
copii, am 0 repulsie pentru ei. Ce-i de facut?
Dad nu ne dezvoItiim, ne degradiim. Modul in care ne
vedem noi in~ine poate sii se deosebeascii foarte mult de
felul cum aratii sufletele noastre in realitate. Siiniitatea ~i
destinul sunt determinate de ceea ce avem in adancul
sufletelor noastre, adicii in subcon~tient.
Voi expune in continuare istoria vietii a doi oameni
indragosti!i pe care am citit-o in presii.
- Copiii sunt simbolul continuarii vietii, familiei,
relatiei, sexului. Cu cat 0 femeie depinde mai mult de
fericirea familial a cu atat mai multe supiiriiri, gelozie ~i
depresie se adunii in subcon~tientul ei. Toate acestea trec la
copii iar copiii intensificii orientarea subcon~tientii a piirin-
tilor. Cand mama simte cii sufletele copiilor sunt lipsite de
armonie, ea simte in subcon~tint cii aparitia pe lume a
copiilor presupune 0 purificare. Cu cat mai jalnicii este
starea sufletelor acestor copii cu at at mai dureroasii este
purificarea. Bolile, nenorocirile, supariirile din partea
sotului, triidiirile, divortul pot preceda conceperea copilului,
pot fi concomitente cu graviditatea sau pot aparea dupa
na~terea copiilor. Dad'i 0 asemenea femeie simte ci'i nu va
suporta purificarea ea nu are nici 0 ~ansii sii aibii copii
siiniito~i, pierde dorinta de a avea copii. Doar noi putem sa
decidem dacii vom avea copii sau ba. Copiii, grija fata de ei,
dragbstea fat a de ei este 0 fericire uria~ii. Pentru ei trebuie
sii pliitim cu dureri, pierderi ~i umilinte dad nu avem iubire
in suflet. Lipsa copiilor ne ajutii sii suportiim mai u~or
incerciirile, purificarea care sunt inevitabile.
Dacii vii lipse~te dorinta de a avea copii nn trebuie sii vii
griibiti, trebuie, insa, sii vii grabiti sii vii purificati sufletul.
0 iubire stranie
Inainte de a deveni ziarist, singura mea sursa de
inspiratie erau cazurile de detentie ~i rezultatele expertizelor
medico-legale. Timp de douiizeci ~i doi de ani am lucrat in
procuratura regionalii. Un prieten de-al meu cu care stiiteam
la 0 halbii de bere mi-a sugerat sii pun pe hartie experienta
triiitii de mine. Atunci a inceput totul.
Ceea ce vreau sii propun atentiei dumneavoastrii nu
corespunde cu preocuparile mele. Am fiicut-o la rugiimintea
prietenilor mei. Este 0 poveste aproape irealii, n-am
inventat, insii, nimic. Eroina este 0 femeie foarte cunoscutii,
dar nu-i voi da numele adeviirat.
Lena Sidihin venise s"a se inscrie la institut dintr-un
catun din nordul indepartat. Nu numai cii era frumoasii dar
avea ~i 0 personalitate puternicii ~i chiar din primul an la
facultatea de drept intrigantele institutului au porec1it-o
100
101
"Vassa Jeleznova", fadind aluzii la negustoreasa din
literatura clasica a secolului XX. Existau foarte multi
pretendenti la mana ~i inima Lenei, ea, insa, ramanea
indiferenta. Doi ani mai tarziu s-a casatorit, totu~i. Alesul
inimii ei a fost un tanar foarte vesel, geologul Serghei: care
a plecat, imediat dupa nunta, pe teren, pentru 3 a~i. In to:
acest timp nu i-a trimis sotiei nici un banut. Da, mtasem sa
va spun ca ramasese insarcinatiL. Uite a~a, prima noa~te,
:i
a
ramas gravida. Da, se poate intampla orice. Uneon, vlat~
poate sa of ere asemenea cazuri. Tocmai de aceea nu
.vo~
aglomera povestirea mea cu detalii, fiindca faptele eXlsta
din abundenta.
Tatal ~i-a vazut fiul pe care 11 chema de asemenea
Serghei cand acesta implinise deja trei ani. Geologul
~
sta~
cu familia 0 saptamana ~i a plecat din nou. Peste noua lum
Lena a nascut 0 fetita, Ala, pe care tatal a sarutat-o peste un
an. A sarutat-o ~i pe sotie ~i a spus ca a indragit 0 alta
femeie ~i ca vrea sa pIece la iubita lui in ora~ul Ca~in dar nu
are bani fiindca a fost pradat in tren. Lena n-a plans in
prezenta lui, nu i-a cazut la picioare ~i n-a ~peculat cu
..:.
dat in schimb bani cat a cerut. ~l. a plecat, COplll, l-a"
A . -
.
pentru 0 jumatate de an. Apoi, a revenit spunan~u-~ c~-~~
recunoa~te gre~eala ~i se roaga sa-I ierte. Peste 0 saptamana
a venit pe urmele lui fosta lui amanta Olga, 0 fata fo~te
tanara, aproape adolescenta. Sotul fugar s-a ascuns, la~
Lena, la rugamintea lui, a mintit-o ca a plecat intr-o noua
expeditie. In noaptea spre 8 martie, cand se intorcea de la
102
serviciu, Lena a gasit-o pe Olga spanzurata in casa scarii,
chiar langa apartamentul ei. Lena nu s-a pierdut cu firea, a
luat-o pe Olga in cas a la ea ~i a chemat salvarea care a venit
peste 0 ora. lntre timp, Olga ~i-a revenit ~i a plans in
genunchi in fata salvatoarei ei. Imaginati-va doar ca Lena a
tinut-o in cas a pe amanta sotului ei pana aceasta s-a
insaniito~it luandu-~i chiar ~i concediu de odihna pentru a 0
ingriji. Geologul era foarte furios ascunzandu-se la un
prieten. Olga s-a insanato~it ~i a plecat acasa, iar fostul
amant a cucerit 0 aIta inima, de data aceasta a surorii
prietenului sau care 11adapostise ~i a plecat cu ea in Turcia
sa se odihneasca. Iubirea lor a durat ~ase ani. Copii Lenei,
insa, cre~teau iar mama lor a absolvit intre timp Academia
administrativa, a doua ei facuItate, ~i a ocupat un post
imp~rtant in conducerea unui mare ora~ de pe Volga.
Intr-o zi senina de vara s-a intors sotul facandu-~i mea
culpa ~i Lena I-a primit din nou. Era tacut, ingandurat ~i
foarte critic la adresa lui. Foarte curand in casa Lenei au
inceput nenorocirile. Serghei a inceput sa bea foarte tare,
avea probleme la serviciu, se afla in permanenta in compa-
nia unor oameni decazuti. A incercat sa-l ajute sa se recupe-
reze, dar in zadar. A~a au dus-o timp de doi ani. Mai mult
decat at at incepuse s-o batao Intr-o seara, fiullor Serghei,
a luat arma de vanatoare ~i a tintit in taUil care bause crunt
cu un nou prieten. Lena se afla in preajma ~i I-a acoperit cu
trupul ei. Glontul i-a perforat plamanul ~i i-a atins 0 verte-
bra. Militia, la cererea Lenei, I-a incadrat la articolul -
103
impu~care, descarcare din gre~eala, accidentala a armei.
Fiul a fost salvat iar Lena a fost tintuita la pat. A paralizat.
S-a intamplat insa 0 minune. Sotul ei u~uratic, fie
din cauza ~ocului, fie din alta cauza, a inceput sa aiba grija
de ea, de casa ~i sa munceasca noptile ca un condamnat:
picta portrete in miniatura ale unor persoane avute ~i ale
unor cadre administrative pentru banchetele din cabinetele
~efiIor. A pictat chiar ~i' pentru muzeul tinutului natal. A
avut trei expozitii la Moscova. Inainte de a se inscrie la
facultatea de geologie a dorit sa-~i faca studiile la ~coala de
arte plastice "Suricov", decizia, insa, i-a apartinut tatalui
sau care era geolog. Dar iata ca intr-o situatie extrema
talentul "ascuns" a inceput sa dea roade.
Foarte curand a cumparat 0 casa in afara ora~ului ~i
a mutat-o acolo pe sotia lui bolnava. Apoi, a cumparat 0
ma~ina "V olga" ~i 0 purta pe sotie prin cele mai frumoase
locuri din tara. In YaIta, a urcat-o pe brate pe muntele Ai -
Petri fara elevator ca sa fie totul cat mai real. "Te iubesc ~i
e~ti povara mea cea mai scumpa," i-a spus Serghei sotiei.
Peste cativa ani, in epoca unei totale "capitalizari" a
adunat 0 suma mare de bani ~i a dus-o pe Lena intr-o clinica
foart~ scumpa peste hotare ~i, dupa doua operatii foarte
dificile, a inceput sa mearga. Medicii erau uimiti de
tandretea, grija ~i devotamentul "acestui rus" fatii de sotia
sa.
un bar pe malul unui lac ~i, se spune, chiar ~i dansau, cu
toate ca medicii i-au interzis cu strictete sa faca eforturi.
Peste putin timp s-au in tors acasa fericiti. La aeroport,
Serghei ~i-a luat ma~ina din pare are ~i s-au indreptat catre
ora~. Pe ~osea, in fata barierei feroviare au fost loviti de un
jeep ~i, in plina viteza, s-au lovit de un copac. Sergheia
murit pe loc iar Lena a mai trait 0 zi. Inainte de moarte
Lena ~i-a revenit ~i primele ei cuvinte au fost: "Ce-i cu
Serghei?" Cand i-au spus ca a murit, a oftat ~i a zis:
"Atunci, totul s-a sfiir~it," ~i a inchis ochii pentru totdeauna.
F. Zamiatin
Dupa operatie, timp de douazeci ~i patru de zile s-au
odihnit intr-un hotel din munti petree and fiecare seara intr-
Pentru multi, aceasta istorie pare ilogica ~i inexpli-
cabila. Ea poate fi explicata prin ciiteva fraze. In lumea
contemporana care idolatrizeaza valorile materiale, spiri-
tuale ~i sentimentale se degradeaza iubirea. Situatia este
aproape de limita. Pentru a supravietui, nivelul aspiratiei
ditre Dumnezeu ~i iubire trebuie sa fie destul de mare in caz
contrar fericirea pentru care se irose~te energia ~i iubirea
incepe sa ucida. Cu cat 0 femeie este mai frumoasa, mai
de~teapta cu cat este mai .senzuala ~i are 0 vointa ~i un
caracter foarte puternice, cu atat va fi mai cunoscuta, va
avea mai multa putere ~i mai multi bani, dar va avea cu atat
ma; putine ~anse de a na~te copii saniito~i fiindca va fi
104
105
foarte agresiva in interiorul ei. In acest caz fie ca mor
copiii, fie ea sotul 0 tradeaza, fie ca este un alcoolic !?i are 0
atitudine dura fata de ea. Nenorocirile sau bolile ce se abat
asupra unei asemenea femei blocheaza agresivitatea din
interiorul ei !?ibarbatul poate s-o iubeasca fara primejdii, iar
daca se insanato!?e!?te, concentrarea asupra fericirii umane
va functiona ca un detonator al agresivitatii din subcon!?tient
despre care nici nu banuie!?te:. Po ate sa intervina !?i deterio-
rarea destinului, imbolnavirea !?i moartea familiei sau
dezintegrarea sufletului care este cea mai periculoasa, cu
to ate ca, initial, acest proces este foarte lent !?i impercep-
tibil, fiindea sanatatea relativa !?i bunatatea se pastreaza un
timp oarecare. Deseori, pentru salvarea iubirii intervine
moartea, iubirea, insa, ramane.
0 pacienta mi-a povestit propria istorie:
- Sunt easatorita de cativa ani !?i eram in relatii
foarte bune cu sotul, copii, insa, nu aveam, de!?i mi-i
doream. Am inceput sa ma rog !?i, deodata, 0 voce parca mi-
,
.
Cu rand vei avea un copil". M-am bucurat destul de
a spus.
" - -
mult. A doua zi sotul mi-a declarat ca ma parase!?te, fara
nici 0 explicatie. A urmat un divort pripit !?i am ramas
.
a
-
Odata in tim
p ce merge am pe strada, aceea!?i voce
slngur . ,
.
pus
'
Fl ' I' atenta in fata ta se afla tatal viitorului tau
ml-a s
."
,t
copil". Am vazut in fata mea un barbat necunoscut pentru
care nu aveam nici un fel de sentimente. Primul lucru pe
care l-aIIJ;.facut - m-am intors !?i am plecat. Ca sa uit aceasta
106
I
t
!
poveste stresanta am plecat la sanatoriu a doua zi. De la
aeroport am luat un taxi. Cand am ajuns in fata hotelului !?i
am vrut sa cobor din ma!?ina cineva mi-a intins mana. Era
barbatul de care fugisem. Am facut cuno!?tinta apoi, totul s-
a petrecut ca in vis. Imi pierdusem autocontrolul. Am petre-
cut 0 noapte impreuna, iar dimineata mi-am strans lucrurile
!?i m-am in tors acasa. Nu I-am mai vazut niciodata pe acel
barb at. Peste vreo luna ~i jumiitate am simtit ca sunt insarci-
nata. Graviditatea a decurs fara complicatii, dar in timpul
na!?terii a murit copilul. Medicii incercau sa ma ajute eu,
insa, simteam ca mor. Cand au inteles ca nu mai pot sa ma
salveze au trecut la copil !?i incercau sa-l invie. A fost un
miracol. Copilul a inviat !?i I-au adus langa mine. Cand a
inceput sa tipe mi-am revenit !?i eu. Peste cateva zile am fost
externati. Au trecut multi ani de atunci. Fiul meu este
sanatos, eu, insa, am ni!?te temeri. V-a!? ruga, daca puteti, sa
va uitati la campurile lui, mi-a zis femeia.
- Campurile lui sunt foarte curate, i-am spus eu, iar
in preajma e 0 pata luminoasa, ingerul Iui pazitor.
Problemele dumneavoastra parca ar fi impachetate in camp,
de!?i este armonios, pot inca sa-i provoace mari neplaceri.
Inainte de concepere sufle,tul lui era destul de curat ~i pHn
de iubire.
Astazi, pentru majoritatea femeilor iubirea s-a
transform at in ata!?ament. Era posibil sa nu puteti na!?te
acest copil armonios deoarece dimpurile mamei si ale
copilului trebuie sa coincida intrucatva ~i nu atat campurile
107
dit structura lor principaHi - orientarea. Dumneavoastra va
lipsea orientarea catre iubirea de Dumnezeu, de aceea, pe de
0 parte, ati primit din timp informatia ca 0 protectie, pe de
alta parte, v-ati deta1?at de dependente, dorinte, destin, 1?i,in
ultima instanta, de viata. Faptul ca amandoi ati trecut prin
moarte a fost singura 1?ansa sa primiti portia de iubire care
va lipsea din cauza ca erati dependent a de viata. Fiul dum-
neavoastra are un nivel al aptitudinilor foarte ridicat. Sa nu
va grabiti sa Ie dezvoltati, s-ar putea sa muriti, fie dumnea-
voastra, fie baiatul. Invatati-l, mai intai, sa se roage, sa
iubeasca, sa ierte, sa se bucure 1?isa aiba grija de altii. Sa
nu-l obligati sa se dezvolte dar nici sa-l incurcati. Atunci
totul va fi bine.
- Vroiam sa 1?tiuce s-a intamplat.
- Mai intai, de ce ati facut chiuretajul?
- Nu demult, la mama mea a fost in vizita ucenicul unui
sfant din Caucaz, 0 cuno1?tinta de-a ei. Nimeni nu i-a spus
nimic despre mine sau despre mama. Sfantul ii transmitea
prin ucenicul sau urmatoarele: "Fiica dumneavoastra este
insarcinata. Trebuie sa faca chiuretaj. Daca nu va face, va
paraliza inainte de na1?tere. Acesta va fi doar inceputul unui
lung 1?ir de nenorociri." N-a dat pre a multe explicatii, a
continuat femeia. Situatia este extrem de misterioasa,
nimeni nu poate sa-mi explice, de aceea am apelat la
dumneavoastra.
Ma uit la campul copilului mort 1?itotul devine c1ar.
- Nivelul senzualitatii dumneavoastra este uria1? Sunteti
0 femeie frumoasa, cu vointa, 1?i exceptionala pe toate
planurile. Proportiile planului senzual sunt cu mult mai mari
decat iubirea Divina. De aceea 1?ansele primului copil de a
se na1?te .sanatos erau minime. Faptul ca sunteti 0 femeie
frumoasa, capabila, cu capacitati deosebite 1?i nu sunteti
casatorita oficial este pentru dumneavoastra 0 mare
umilinta. Mai mult decat atat, concubinul mai are 0 femeie.
Toate au fost necesare pentru salvarea copilului.
- Da, aveti dreptate, a continuat femeia.
- Prezenta amantei era 0 umilinta dubla. Ayeti un
intelect 1?i0 con1?tiinta foarte dezvoltate. De aceea, era pulin
0 sin aura umilinta sentimentala. Era nevoie de situatii care ;0,
t
sa umileasca adevarul, ide.alurile 1?i spiritualitatea dumnea-
Imi mai amintesc 0 poveste mai trista. Dadeam consul-
tatii la telefon. Unul dintre pacienti era 0 femeie cu 0 pro-
blema foarte grava. Concubinul, 0 iubea frenetic 1?i avea
grija de ea mai mult decat multi soti oficiali. A nascut un
copil minunat 1?isanatos 1?isotul era fericit. Au trecut cativa
ani, copilul se dezvolta normal, relatia cu sotul era foarte
buna, 1?i femeia a ram as din nou insarcinata. ~i deodata,
sotul a devenit de nerecunoscut. Insista sa faca chiuretaj. Ea
a refuzat, iar el a amenintat-o ca-i va omori pe ea 1?icopilul
sau se va sinucide. Era disp~rata 1?ia venit la mine.
- Am auzit ca vreti sa va faceti chiuretaj - i-am spus eu.
- N-am vrut, dar I-am facut - mi-a spus ea.
- De ce ati hotarat sa veniti la mine? - am intrebat-o
108
109
,":'"
.
I i
voastra. Aeest lucru este evident in eazul primului eopil.
Situatia era, insa, diferita cand ati ramas insarcinata cu eel
de-al doilea copil. Lipsa casatoriei oficiale nu mai era
pentru dumneavoastra 0 umilinta, va obi~nuisera!i deja.
Posibilitatea aparitiei unei alte femei nu va mai deranja.
Sotul avea grija de dumneavoastra asigurandu-va confortul
~i
'
stabilitatea. Aparitia copilului inseamna deteriararea
fericirii in subcon~tientul dumneavoastra, iar daca nu exista
0 aspiratie continua catre Dumnezeu ~i tendin!a de a va
pune in ordine sufletul, fericirea umana, chiar daca nu .este
deplina, va face dependenta de ea fundamental. A ve!I un
camp bioenergetic foarte puternic ~i gre~elile ce trec
neobservate la 0 alta femeie sunt mortale in cazul dumnea-
voastra.
Deseori sunt intrebat: "De ce erau omora!i barbatii in
Uniunea Sovietica?" Cele mai luminate minti ale ~tiintei,
artei ~i economiei erau lichidate cu cruzime. Explicatia este
foarte simpla.
Diavolismul inseamna genialitate fara iubire. Cand 0
societate renunta la iubire ~i moralitate divinizand
bunastarea ~i dorintele, aceasta moare. Cu cat liderul unei
.
asemenea societati este mai talentat cu at at mai repede
talentul, aptitudinile, vointa ~i energia lui, in lipsa iubirii
fata de Dumnezeu, vor distruge sufletul, aura ~i viitorul
societatii.
Cel de-al doilea copil avea 0 proportie catastrofala in
favoarea eon~tiintei, vointei ~i dorintelor umane. Cu cat
~
110
r
capacitatile mamei unui asemenea copil sunt mai mari, cu
atilt are mai putine rezerve de iubire ~i energie, deci cu atilt
mai mult aeest copil va trai realizand programul de lichidare
a iubirii Divine de dragul idolatrizarii ferieirii umane.
- Ati avut noroe, i-am spus eu, ca mi-a!i facut cunos-
euta aceasta informatie. Poate ea m-a!i ajutat ~i pe mine.
Intrucat pentru mine viata este 0 notiune sfanta, n-a~ fi
putut sa va reeomand un chiuretaj. Pentru pastrarea vietii
copilului a~ fi platit probabil, eu propria mea viata. In e~l
mai bun eaz, dad ineepeati sa va rugati, ati fi pierdut
sarcina.
Candva ne yom intoarce cu totii la Dumnezeu ~i fiecare
suflet, mai devreme sau mai tarziu, va fi eurat. De aeeea,
arice suflet trebuie ajutat sa dobandeasea Divinul. Sufletul
eopilului nenascut sufera. Distrugerea vietii I-a purificat
intr-o oarecare masura. EI poate fi ajutat nu prin incetarea
suferintelor ei prin aspiratia eatre iubire ~i Dumnezeu. Nu
trebuie sa va rugati pentru copil, nu veti putea sa-l salvati.
Deoarece orieum este in contact eu dumneavoastra, ajutan-
du-va sufletul 11veti ajuta ~i pe el.
Suntem responsabili pentru fieeare suflet nedesavar~it
care este in legatura eu noi, iar daca nu-l salvam, 11omoram
cu toate eonseeintele de rigoare. De aceea, eu cat mai intens
vom lucra asupra noastra, eu atat mai mult ii yom ajuta pe .
toti.
11I
Femeia ~i-a luat ramas bun inchizand telefonul, iar eu,
nu ~tiu din ce cauza incep sa-mi amintesc de prima mea
consultatie la telefon.
Era acum zece ani, la New - York. Inainte de aceasta,
Insa, mi s-a intamplat un lucru foarte ciudat. Fiecare consul-
tatie costa 0 suta de dolari dintre care cincizeci ii dadeam
firmei care ma invitase, iar cincizeci imi reveneau mie. Pe
atunci puteam sa ca~tig cateva mii de dolari intr-o luna,
ceea ce pentru mine insemna foarte mult. Inainte de a pleca
la New - York, sotia mi-a cumparat cu ultimii bani 0 scurta
de piele ca sa arat mai bine ~i mi-a dat 0 suta de dolari in
caz ca nu ma va a~tepta nimeni.
lata-ma ajuns in aeroportul Kennedy. Incercam sa
illteleg cine ma a~teapta. Peste 0 jumatate de ora eram
ingrozit ca nimeni nu venise sa ma intalneasca. Tocmai in
acel moment am fost observat de cel care venise dupa mine.
S-a dovedit ca nu eram imbdicat pre a bine ~i nu m-a recu-
noscut. Consultatiile au decurs excelent ~i toti erau multu-
miti. Speram ca intr-o luna sa ca~tig cateva mii de dolari.
Sa va povestesc insa 0 situatie amuzanta. Peste cateva
zile s-a apropiat de mine ~efa firmei care ma invitase ~i-mi
- Va gasi mai mult, - mi-a raspuns ~efa mea. - Trebuie
sa va duceti acasa la ea, pe 0 insula. Va trimite elicopterul
ei dupa dumneavoastra.
- Este 0 femeie in varsta, - am zis eu. - Sunt de acord.
- Exista, insa, 0 conditie. Va trebui sa stati acolo vreo
5- 7 zile. Mancarea, casa ~i tratamentul vor fi asigurate de
dumneaei, plus remunerarea.
- Ce va trebui sa fac in acest timp? - am intrebat eu
putin suparat.
- Este 0 femeie in varsta ~i singura. Veti rade, yeti
discuta ~i 0 yeti consulta.
- Nu e profilul meu. 0 voi consulta pe batrana, aici,
pentru 0 suta de dolari.
- Ea va plati treizeci ~i ~apte de mii de dolari. Nu
pretind nici un ban. Puteti sa-i luati pe toti.
- Apreciez bunatatea dumneavoastra, dar raspunsul meu
este nu.
~efa mea a ramas foarte mirata.
- Nu inteleg. Sunteti atat de categoric.
- 0 suta de dolari ~i 0 a~tept pe batrana aici.
Batranas-a suparat ~i n-a mai venit. Vroiam, insa, sa va
povestesc despre prima mea consultatie la telefon.
Trecuse 0 saptamana ~i ~efa a venit la mine cu 0
zlce:
- Langa New York locuie~te 0 batrana foarte bogata
care dore~te s-o consultati.
- Nici 0 problema, i-am raspuns eu. - Va gasi ea vreo
suta de dolari.
propunere.
- Vad ca munciti din greu. V -am cumparat un bilet la
Miami.
Veti fi insotit. Va yeti odihni 0 saptamana dupa care
yeti reveni.
- Nu, i-am raspuns eu. Ma "oi plictisi. Sunt 0 persoana
sociabila. Sau pleci'im cu totii, sau ramanem aICl.
Vazandu-i mirarea am continuat:
- Gasiti pe cineva care sa plateasca, pentru opt
persoane, drumul ~i ~ederea in Miami, plus 4-5 mii de dolari
pentru faptul ca ma voi necaji toliinindu-mii pe plaja.
In principiu, glumisem. Peste cateva zile a venit ~efa
mea ~i mi-a spus: - L-am giisit.
- Va pliiti pentru toti?, m-am mirat eu.
- Exact.
- ~i-mi va plati mie vreo cinci mii de dolari?
- Bineinteles. Mai mult decat atat, a adiiugat ~efa, daca
va urma 0 ameliorare evidentii a siinatatii s-a promis 0
prima de cateva mii de dolari.
- Pentru inceput nu este rau, i-am raspuns eu. Cand
plecam?
- Peste vreo trei zile. Trebuie sa cumpar biletele ~i sa
rezolv problema cu hotelu!.
, Peste diteva zile ~efa a venit din nou.
- Scuzati-ma, dar aceastii femeie vrea sa se convinga cii,
intr-adevar, sunteti vindecator ~i vizionar.
- In ce mod ar vrea sa se convinga, am intrebat eu.
- Vrea sa vorbeasdi cu dumneavoastra la telefon. Va
suna peste 0 ora.
- Bine, a~tept.
114
T
I
I'
t
I
!
r
I
A sunat exact peste 0 ora. Vorbea ruse~te.
- Ce trebuie sa va spun despre mine?
- Nu trebuie sa-mi spuneti nimic. Este suficient ca va
aud vocea. Vii voi spune eu.
'
Peste zece minute mi-a multumit ~i a inchis telefonul.
Au trecut trei zile. Am inUUnit-o pe ~efii ~i am intrebat-o de
plecarea la Miami.
- Femeia, a refuzat, .
mi-a riispuns ea.
- N-a satisfiicut-o nivelul meu?
- Da. A spus cii: "Lazare v mi-a auzit doar vocea ~i mi-a
spus mai mult decat ~tie sotul m~u care triiie~te cu mine de
douiizeci de ani.
" Lmi este fricii ~i refuz sa vin la consul-
tatie.
Situatia era atat de absurdii incat n-am putut sii nu
observ un sens supremo Au trecut anii ~i am inteles cii nu
aveam dreptul sii primesc bani nemunciti. Destinul m-a
protejat. in fond, i-am respins intuitiv, simtind un mare
pericol pentru suflet ~i viatii. Ferieirea ca~tigatii este
asiguratii de iubire ~i diiruirea energiei.
Oacii genetic este mo~tenit un program al invidiei
liicomiei, geloziei, a unui consum exagerat, fericirea brusc~
~i din abundentii poate sii omoare ~i sufletul ~i trupul.
Am avut noroe in viatii. Lntotdeauna mai mult am
pierdut deeat am primit. Oe'stinul m-a invatat sa iubesc ~i sii
iert mai mult decat sa ca~tig bani.
imi amintesc cum aeum treizeci de ani m-am dus sii
sehiez. impreunii eu noi era 0 femeie care ghieea foarte bine
115
In palma. I-am Intins mana ~i peste cateva minute am avut
un ~oc. Mi-a spus despre caracterul meu, despre to ate eveni-
mentele din viata mea pan a In cele mai mici detaIii de pard
ar fi trait langa mine ani Indelungati.
- Care este viitorul meu ~i cati copii voi avea?, am
Intrebat-o eu.
- Nu vei avea copii, mi-a raspuns ea. Nu-i vad In palma
ta.
iubirii fata de Dumnezeu In momentul bolii, a dezintegrarii
~i a mortii. Cu cat mai devreme va Invata copilul sa iubeas-
ca, cu atat mai sanatos va fi sufletul lui. Iar dad parintii au
0 atitudine corecta fata de botez, acesta va fi de un folos
mult mai mare pentru copil. Din timpuri imemoriale, oa-
menii Incercau sa gaseasca mecanismul transformarii sufle-
tului ~i al trupului pentru Intelegerea mult mai ampla a
Universului. In multe triburi africane s-a pastrat pana In
zilele noastre ritualul initierii cand biiietelul devine adoles-
cent. Aceasta tine de Invingerea fricii, a durerii, a mortii
posibile. Nici 0 religie nu creeazii legi universale, ea doar se
initiazii In ele ~i ajutii oamenii sii Ie cunoasca.
Am simtit ca are Intrucatva dreptate. Poate ca a fost
primul impuls pentru schimbarile din subcon~tientul meu
sau ale destinului. Astazi, nu mii mira cand pacientii Imi
spun ca dupii ce frecventeazii ~edintele mele sau chiar dupii
lectura ciirtilor Ii se schimbii Iinia destinului din palma.
Singurul lucru pe care I-am Inteles este ca de mine nu
depinde nimic. N-am dreptul sa schimb destinul. Am
dreptul sa ajut oamenii sa-~i purifice sufletele, restul se
hotara~te de sus.
- Am cancer la glanda mamarii. In timpul
diagnosticului computerizat mi s-a spus cii ADN-ul
meu contine informatia potrivit ciireia in neamul meu
au fost cazuri de boli venerice care au fost unul din
factorii care au predispui spre oncologie. Care este
legiitura dintre bolile venerice i oncologie? Ce-ar
trebui sii fac? Sii mii rog pentru tot neamul?
- Ce credeti despre botez? Intr-o miisurii oarecare
acesta incalca intangibilitatea vointei omului. Copi-
lul nu poate inca sii facii 0 alegere, iar pentru el 0 fac
altii. Chiar i Iisus Hristos Q fost cretinat abia la
treizeci de ani.
- Sunt expuse la boIile venerice persoanele extrem de
suparacioase, geloase, care sunt concentrate asupra sexului
~i a relatiilor de famiIie -mai mult decat este permis. 0
dependenta marita slabe~te iubirea ~i provoaca 0 agresivi-
tate exagerata iar In consecintii scade imunitatea. Cu
- Cand Invatiim copilul sa mearga, sa manance, sa
vorbeasca, noi facem alegerea pentru el. Fiirii acesta el nu
va supravietui. Esenta ritualului botezului este pastrarea
116
..,.
117
alte cuvinte, persoana care nu poate sa depar;;easca stresul
din sfera sexual a este predispus la bolile venerice r;;i
oncologice. Cand cercetam femei bolnave de cancer, de
regula, la nivelul biodimpului imi aparea principala cauza:
aceasta era zona genitala, anume aici incepeau dereglarile
initiale urmate de cancerul mamar r;;i al altor organe. Mai
intai suprimam sentimentul iubirii care provoaca 0 cadere a
nivelului energetic principal. Daca jignim prin cuvinte
persoana iubita putem sa ne alegem cu un cancer la buze, la
limba sau gingii, iar daca yom critica in permanent a ne yom
imbolnavi de hepatita sau cancer hepatic. Daca ne yom
supara in permanenta pe persoana iubita, pe sine r;;ipe soarta
ne yom imbolnavi de cancer la piept, iar daca yom gandi
agresiv despre cei apropiati riscam un cancer la stomac.
Cand nu iubim lumea inconjuratoare au de suferit plamanii.
La una din lectiile mele am adus urmatorul exemplu.
Cumparasem un apartament nou r;;i dormitorul era de doua
ori mai mic dedit al celui precedent. Nu-mi placea r;;i nu
puteam sa-l iubesc. Repulsia era atat de puternica indit
peste cinci minute incepusem sa tur;;esc foarte tare i sa ma
sufoc. Semana cu 0 criza astmatica. Eram uluit cat de
repede putea sa se rasfranga neacceptarea unei situatii
asupra starii me1e. Daca nu acceptam r;;i nu iubim timp
indelungat 0 situatie uitand ca nu este intamplatoare r;;ieste
data de Dumnezeu, putem sa ne imbolnavim de pneumonie,
astm, cancer pulmonar. Apropo, cred ca tuberculoza din
pur;;carii inseamna neacceptarea situatiei r;;i a destinului.
..,.
118
T
I
!
I
I
i
I
I
I
I
I
I
Orice agresivitate emotionala se intoarce ca un burnerang
impotriva izvorului sau.
Programul de autodistrugere lovete, de obicei, asupra
capului, colonului, a pielii sau a sistemului uro-genital.
Aceasta se intampla in cazul cand programul evolueaza
repede i este exploziv. Daca acesta se acumuleazii incet
,
scade energetica organismului i imunitatea lui. In
consecintii, sufera locul cel mai slab.
In ultima vreme, se vindeca mult mai greu
trichomoniaza, hlamidioza decat sifilisul sau blenoragia.
Aceste boli depind intr-o oarecare masura de programul de
autodistrugere r;;i de aceea se vindeca mai greu. Daca sunt
vindecate, totur;;i, ele sunt inlocuite de alte boli mult mai
grave. Dupa 0 boala~enerica in cepe cancerul. Acest fapt a
permis medicinii sa lanseze ipoteza ca hlamidiile pot sa se
trans forme in celule canceroase i invers. In realitate, cauza
oncologiei este incapacitatea de a accepta 0 situatie trauma-
tizanta, un protest interior continuu impotriva ei. Protestul
interior impotriva oricarei situatii este de fapt, impotriva
destinului i a vointei Creatorului. Deseori ne suparam pe
situatiile create de noi inr;;ine.
Odata, incercam sa ajut 0 pacienta. Imi spunea ca
bunicul ei a fost hipersexual r;;i chiar la 0 varsta destul de
inaintata se gandea doar la sex. Era nefericita in viata
personala. Pe de 0 parte aceear;;i concentrare puternica
asupra sexualitatii, pe de alta parte, sotul care 0 trada mereu
r;;i0 contamina cu boli venerice. In cele din urma a divortat.
119
Aeelea~i probleme Ie avea ~i fiul ei, haos in viata personaHi
~i pasiune pentru automatele de joe. Oridit s-a stdiduit sar-
mana sa lupte eu aeeasta patima, totul a fost in zadar. Se
supara pe el , 11eondamna, 11eerta, eauta noi metode de a-I
influen!a. Mai tarziu fiul s-a imbolnavit ~i a fost internat in
spital. Nimerise intr-un salon unde murise cineva cu acela~i
diagnostic. Dupa internare a venit la mine ~i ma implora sa-
i salvez fiuI. I-am explicat ca imposibilitatea de a-~i stapani
dorin!ele sexuale a generat dependenta de alte dorin!e.
Problemele din sfera noastra sexuala ajung pe planul
exterior ~i unul devine un om vrednic, muncitor, altul este
pasionat de jocurile de noroc, al treilea incepe sa bea, al
patrulea devine un avar patologic etc. I-am explicat, de
asemenea, ca trebuie sa accepte orice suparare din partea
unui biirbat ca pe 0 salvare a fiului ei. Trebuie sa-~i schimbe
atitudinea fata de sex. Sexul nu este 0 sursii de desfatare ci
un mijloc de eoncepere a copiilor. Sursa desfatarii este
iubirea. Avarul 0 face dependenta de bani, trufa~ul de
superioritatea sa fa!a de al!ii ~i aproape toti 0 fac dependen-
ta de sex. Iubirea este cea mai mare forta din Univers. De
aceea, tocmai iubirea trebuie indreptata, in primul rand,
catre Dumnezeu, iar daca noi 0 indreptam doar spre ferici-
rea umana, ea plezne~te ca 0 bula de sapun impreuna cu
sanatatea ~i viata. Cand direc!ionam iubirea doar spre
persoana apropiata aceasta ne love~te ~i se comporta ural cu
noi pentru a supravie!ui. Iar daca ne suparam pe persoana
apropiata atunei ~i mai tare ne straduim s-o omoram. Nu
trebuie sa va mai supara!i pe fiu. Cel mai bun ajutor pentru
el este sa lucrati asupra dumneavoastra. Gelozia, supararea,
depresia de pana la graviditate 11 fac dependent mortal de
dorinte ~i devine sclavul lor. Nu are niei 0 importan!a ce fel
de dorin!e sunt aeestea: senzuale, sexuale, spirituale sau
materiale. Repro~urile nu pot sa-l salveze. Salvarea lui este
in primul rand iubirea .de Dumnezeu ~i propria schimbare.
Pacienta a in!eles ~i a inceput sa se roage. Peste cateva
zile, medicii i-au spus ca s-a inHimplat 0 minune. Fiul ei s-a
insanato~it ~i a fost externat foarte curand.
Trebuia sa luereze asupra ei in continuare dar obiceiu-
rile s-au dovedit a fi mai puternice. A inceput sa se supere
iara~i pe fiu ~i sa-i repro~eze. A hotarat in cele din urma sa
mearga la psiholog, hipnotizori ca sa-l opreascii de la jocu-
rile de noroc. Am prevenit-o ca nu e bine, ca totul poate sa
se termine rau pentru eI. N-a vrut sa ma asculte ~i destinul a
procedat altfel. Peste cateva luni pacienta mea a fost operata
de hemoroizi. Operatia a fost reu~ita ~i problemele fizice au
fost anulate. Peste jumatate de an a fost diagnosticata cu un
cancer la colon. A fost din nou operata ~i de data aceasta cu
succes. Peste catva timp cancerul a dat metastaze. Peste un
an a mai fost odata operata, iar peste doi ani a murit. Una ~i
aceea~i suparare poate sa provoace guturai, apoi, sa zicem,
broi1~ita, iar daca mai dureaza poate provoca 0 boala mult
mai grava. Cu cat este mai puternica supararea cu atat mai
grave sunt
120
~
121
consecintele. De regula, cancerul este 0 crima foarte grava
impotriva iubirii. Diabetul ~i bolile cardio-vasculare de
asemenea. De aceea, prima regula a vindecarii este elimina-
rea prin pocainta a tuturor formelor de agresivitate fata de
iubire.
Deseori sunt rugat sa scriu un text concret de pocainta.
Este imposibil. Daca ati suparat pe cineva n-o sa va cereti
iertare dupa notite. N-o sa va creada. Ati renuntat la iubirea
de Dumnezeu, ati inabu~it-o cu suparari, condamnari ~i
depresii. Cereti-i iertare lui Dumnezeu pentru aceasta. Daca
un timp oarecare va yeti gandi doar la Divin ~i yeti renunta
la tot ce domina sentimentele, con~tiinta, trupul dumnea-
voastra, va va fi mai u~or sa depa~iti orice situatie traumati-
zanta. Prima regula de vindecare este sa va invatati ca in
orice situatie dureroasa sa va pastrati iubirea de Dumnezeu
oricat de mult ar suferi trupul, spiritul ~i sufletul. Uneori
este suficient acest prim pas elementar ca sa ne punem in
ordine din punct de vedere fizic.
Nu demult, au fost la mine doua femei. Una chelise de
tot: ~i nu-i ajutase nici un fel de medicamente, ierburi,
vindecatori. Is-au recomandat cartile mele pe care le-a citit
~i a inceput sa se schimbe. I-a crescut parulla loco Venise la
mine fiindca mai avea 0 pata la 0 tampla.
-
Este. un semn ca ati facut doar primul pas, iar
ameliorarea starii dumneavoastra este doar un avans.
Emotiile noastre subcon~tiente au 0 energie uria~a ~i se
mani'festa ani in ~ir. Rugaciunea nu trebuie sa fie un
-;.
122
T
I
I
I
I
medicament. A~teptarea unui rezultat este deja dependentii
care intotdeauna genereaza pretentii. Iubirea de Dumnezeu
ne vindedi sufletul, ea, insa, are ritmul sau ~i logic a sa
suprema ~i nu e de dorit ba chiar este ~i periculos s-o
dirijam. In principiu, singurul instrument cu care Dumnezeu
ne dirijeaza este iubirea. De aceea, doar acel care s-a riitacit
serios poate incerca sa dirijeze iubirea, s-o faca dependentii
de ceva. Despre acela~i lucru i-am vorbit ~i celeilalte femei
care venea la mine a doua sau a treia oara. Venise la mine
pentru fiica ei. Initial cantarea aproximativ 110 kg, avea
schizofrenie, diabet, nemaivorbind de bolile mai neinsem-
nate. Acum sliibise vreo 60 kg, se vindecase de diabet dar
mai avea probleme cu psihicul ~i emotiile.
- E 0 problema de timp, i-am spus eu. Lipsa rabdi'irii,
irascibilitatea sunt urmare a utilizarii incorecte a energiei.
In orice situatie stresanta energia se imparte in doua torente.
Intr-o situatie critica, mortal a aproape toata energia este
eliminata pentru necesitatile trupului. Sentimentul de frica
blocheaza planurile fine pentru salvare. Daca incercam
acest sentiment inainte de situatia periculoasa, el pricinu-
ie~te un rau uria~ sanatatii fiindca nu permite controlarea
situatiei pe planul fin ~i in primul rand a schimbarilor
noastre de profunzime. A~a cum spunea un antrenor: "Frica
este un foe. Daca 11 dirijam, incalze~te, daca ne supunem
lui, ne arde, iar daca lipse~te cu desavar~ire putem sa
inghetam. "
123
Emotia opusa fricii este smerenia. Smerenia ajuta sa
canalizam energia asupra schimbarilor de profunzime ~i nu
asupra trupului, asupra luptei exterioare cu situatia. In
masura in care acceptam in interior orice situatie in aceea~i
masura devine parte din noi. Schimbandu-ne pe noi, schim-
barn situatia. Orice situatie are un sens Divin iar in ea se
reflecta legile supreme ale Universului. Putem sa luptam in
exterior, insa este interzis sa luptam in interior fiindca orice
situatie, pe planul subtil este in legatura directa cu noi.
Incercand sa omoram situatia, ne omoram pe noi. $i,
dimpotriva,
schimbandu-ne pe noi, schimbam situatia. De
aceea, forma suprema a artei razboiului este victoria asupra
noastra. Primul pas este rabdarea sau posibilitatea de a
pastra energia, de a nu-i permite sa se transforme in forme
primitive de manifestare: frica, ura, suparare, actiuni dure.
Al doilea pas este capacitatea de a canaliza aceasta energie
spre propria noasta schimbare. In aceasta consta smerenia.
Multi dintre noi confunda rabdarea cu smerenia reducand-o
la iresponsabilitate
~i suprimarea dorintelor. Orice energie
trebuie sa se transforme, in celedin urma, in energia iubirii.
Nu trebuie sa suprimam ~i sa distrugem dorintele ~i emotiile
noast:I,'e primitive, trebuie sa Ie canalizam spre iubire ~i
atunci armonia sufleteasca va deveni fizica iar bolile vor
ramane in amintirea noastra ca 0 etapa in educatia sufletului
nostru.
124
r
- Spuneafi odata ca dezvoltarea lundamentala a
tehnicii s-a produs in zonele nordice unde condifiile
dure de via fa ii obligau sa se dezvolte, sa giindeasca
creator, sa se adapteze. De ce atunci nu toate popoa-
rele nordice au atins un nivel superior de dezvoltare
cum ar Ii, de exemplu, eschimo~ii?
- Conditiile prea confortabile franeaza dezvoltarea la
fel ca disconfortul continuu. Indeplinirea tuturor dorintelor
Ie omoara la fel ca suprimarea lor permanenta.
Homeostaza, adica pastrarea starii interioare, se
dezvolta la marirea amplitudinii oscilatiilor mediului
exterior. 0 amplitudine pre a mare poate sa distruga viata.
Acele zone de pe Terra unde oamenii i~i irosesc puterile
pentru supravietuirea fizica ~i nu pot sa se rupa de realitate
folosind energia in scopuri strategice nu ne of era exemple
de mare dezvoltare.
In India, 0 tara suficient de izolata, aparata, care are 0
climii caldii, existii muntii Himalaia cu 0 climii foarte aspra.
Multi pustnici, in dorinta de a evada din lumea confortului,
plecau in munti pentru a afla marile adeviiruri apoi se
intorceau ~i Ie transmiteau oamenilor. Abtinerea continua
poate duce la inanitie la fel cum rnancarea din abundentii
duce la boli ~i obezitate. Viata este 0 sinusoidii, ~i ciclici-
tate, abtinere ~i realizare, fie la nivel senzual, spiritual sau
material. Sinusoida inseamnii dezvoltare.
125
- Sustineti ca bussines-ul este 0 arta "militara," ii , ,
atribuiti aureola barbatiei $i nobletei. Totu$i, este
evident ca bussines-ul, la fel $i capitalismul in
general, se bazeaza pe individualismul patologic, pe
cruzime fata de alti oameni. Ce-i de facut? Sa
a$teptam piina Cel de Sus va salva planeta de acest
gunoi? Or, dumneavoastra sunteti impotriva echitatii
sociale?
- Pentru unii, dreptatea sociaHi este sa-l omoare pe cel
care nu Ie place. Metoda banditeasca de gandire este cea
mai primitiva forma de conducere. Cautarea celor vinovati
este, in primul rand, 0 rezolvare superficiala a problemei,
este lupta cu efectul ~i nu cu pricina. In al doilea rand, toata
energia este consumata de agresivitate ~i nici 0 pici'itura nu
este utilizata pentru schimbarile personale. Aceasta atitu-
dine fata de realitate, fie a unui singur om sau a unui stat,
creeaza un program de autodistrugere. In Rusia, au cautat
vinovati ~i au omorat deja in 1917, apoi in anii ' 30,
,
40 ~i
'50.
Comuni~tii au distrus moralitatea redudind-o la stimu-
lare materiala. Daca spiritul este secundar ~i depinde de
materie, gandeau comuni~tii, yom crea 0 economie socia-
lista ~i yom avea 0 noua moralitate. Moralitatea, insa, n-a
aparut ~i a inceput decaderea economica. Da, con~tiinta
depinde de timp dar nu intr-o masura aHit de mare. S-a
dovedit ca inceputul spiritual ~i moral ne ajuta sa renuntam
0;.
126
~
la dorintele momentane ~i sa ne gandim ~i la altii, sa vedem
nu numai prezentul ci ~i 0 perspectiva indepartata. Tocmai
aceasta Ie lipsea conduditorilor sovietici. Tara a consumat
rezervele sale morale, s-a epuizat sentimentul unitatii ~i al
gllndirii colecti ve.
Astazi suntem martorii de~teptarii poporului. Multi se
intereseaza de economie ~i politica. Se formeaza 0 opinie
publica ce n-a existat altadata.
Atitudinea fata de bogati a fost intotdeauna duala. Pe de
0 parte, deveneau bogati cei mai de~tepti, mai energici ~i
mai talentati. Pentru un prost ~i un lene~ este foarte greu sa
ajunga bogat. Pe de alta parte, ajungand bogati, multi decad
in plan spiritual. De ce? Pentru a deveni bogat trebuie sa
avem aptitudini, vointa, sa lucram cate 15-18 ore pe zi.
Acest lucru este posibil pentru un om bun ~i armonios in
interior. Cand avem suficienti bani care asigura toate
necesitatile nu mai consumam energie ~i ne transformam
din donatori in consumatori.
In Rusia multi au adunat bogatii fara mari eforturi. De
aceea, decaderea morala a "ru~ilor noi" s-a produs intr-un
ritm accelerat. Pentru a pastra sufletul trebuie sa pastram
iubirea ~i sa oferim energie, iar pentru a pastra iubirea ne
ajuta moralitatea ~i credinta- in Dumnezeu. StatuI, insa, n-a
asigurat moralitatea.
Dra fata de bogati ~i ciiutarea dreptatii tine de psiholo-
gia consumatorului. Bogatii trebuiesc protejati, pe de 0
parte, ~i verificati ~i limitati, pe de alta parte, ajutandu-i
127
.;a puna pe primul loc interesele statului. Este 0 lipsa de
noblete sa impaqim lumea in oameni saraci ~i buni ~i bogati
~i rai. Nu trebuie sa personificam problema. Mediul da
na~tere la criminali. Inseamna ca trebuie nu aHit sa-i pedep-
sim pe criminali cat sa schimbam mediul. Pentru a schima
.
mediul trebuie sa ne invatam sa gandim. Pentru a gandi
corect, trebuie sa ne punem in ordine con~tiinta ~i sufletul.
A~adar, daca nu dorim ~i nu putem sa ne schimbam yom fi
condamnati sa cautam toata viata vinovati ~i sa-i uram
distrugandu-ne pe noi ~i destinul nostru.
Rusia are 0 energeticil specifica. In Rusia are loc
accelerarea tuturor proceselor pe seama unitatii a doua
contrarii: gandirea accidentala ~i cea orientala. Dezvoltarea
are loc intr-un ritm rapid ~i la fel de rapid are loc degrada-
rea. De aceea suntem martorii unor manifestari spirituale de
un nivel foarte ridicat ~i a unor mari talente ~i in acela~i
limp exemple inimaginabile de tradare, lacomie ~i prostie.
Cu cat suntem mai spirituali cu atat yom deveni mai duri
daca ne yom pierde moralitatea. Oamenii de~tepti, cu 0
moralitate foarte inalta ajung la putere doar cand tara se afla
In situa~ii catastrofale sau in pericol de moarte. Astazi,
Rusia se afla intr-o asemenea situatie.
Ni se pare ca aceasta e politica sau economie.
Comunismul, pentru noi, era, de asemenea, politica. In
"ealitate, este yorba de psihologie. Ideea unei societati
lrmonioase ~i fericite nu Ie apartine comuni~tilor ace~tia se
;traduiau <loar sa gas ease a conditiile pentru realizarea unui
vis. Proprietatea comuna, invatatura materialista transforma
omul intr-un mecanism care neaga notiunea de suflet ~i este
de acord cu repartizarea uniforma a tuturor bunurilor etc.
Comunismul nu s-a prabu~it din cauza gre~elilor economice
~i politice. Un om imperfect, mediocru poate sa primeasca
acelea~i bunuri ca unul talentat, dar cu 0 singura conditie:
sa se dezvolte continuu ~i sa se schimbe in sens pozitiv
devenind de~tept, talentat ~i cu 0 moralitate ridicata. Doar
atunci bunurile primite vor fi pentru el un avans. Orice
copil prime~te de la mama lui mangaiere, lapte indiferent de
capacitatile lui. In lumea animala, femela ii strive~te cu
capul ei ~i refuza sa-i hr~neasca pe puii incapabili sa
supravietuiasca. Ace~tia nu pot sa se schimbe. sunt deci
condamnati.
In lumea umana, orice copil este sustinut ~i protejat. EI
invinge greutatile ~i devine putemic. Tocmai prin aceasta se
deosebe~te omul de animal. Incercarea de asemanare cu
animalele ~i lichidarea celor slabi nu amelioreaza fondul
genetic uman. De aceea. nici in Sparta antica, unde nou-
nascutii slabi erau inecati, nici in Germania fascista n-a avut
loc dezvoltarea civilizatiei.
A~adar. un om prost ~ unul de~tept. unul slab ~i altul
putemic se pot egala numa.i in cazul unei con~tiinte inalte.
Comuni~tii doreau sa atinga acest nivel.de con~tiinta creand
stimuli materiali ~i psihologici dar au e~uat. Proprietatea
comuna ~i "repartizarea corecta a bunurilor" i-au istovit pe
cei de~tepti ~i energici ~i Ie of ere a 0 viata confortabila
~
28
129
pro~tilor ~i lene~ilor. Au fost aplicate violen!a, constrange-
rea, frica, dar con~tiin!a comunista n-a mai aparut. Nici nu
putea sa apara. Pentru autodesavar~irea continua e nevoie
de energie, iar energia este generata de iubire. Fara iubirea
de Dumnezeu rezervele umane se epuizeaza ~i ele. Exista,
insa, 0 mica nuan!a. Lipsa con~tiin!ei comuniste a inmor-
mantat sistemul din URSS. In China, inca din antichitate,
copiilor Ii se educa dragostea de mundi. Este imposibil sa-!i
imaginezi un chinez lene~ ~i posac. Am primit, de curand, 0
intrebare: "Exista vreo legatura intre lene ~i deprimare?"
Exista 0 legfitura foarte stransa. Daca omul nu of era ener-
gie, iubirea parase~te sufletul ~i apare depresia. Lenea este
de doua feluri. Lenea superficiala, cand omul nu vrea sa se
transforme in animal de trac!iune, iar pentru a-~i u~ura mun-
ca, a inventat roaba. Aceasta lene impune transformarea
energiei fizice de nivel redus, in energie inalta, spirituala.
Pustnicul poate fi considerat un lene~ fiindca nu munce~te
fizic de dragul binelui comun. Insa lenea considerata mama
tuturor viciilor inseamna lipsa dorin!ei de a da energie in
general. Totodata, omul inceteaza de a mai fi donator ~i se
transforma in consumator. In acest moment incepe degene-
rarea. Dependen!a de mediu e in continua cre~tere. Energia
scade, cresc, in schimb, agresivitatea, preten!iile, depresia.
De aceea, socialismul ca economie planificata, ca priori tate
a scopurilor strategice, ca stat un de dezvoltarea n-a fost
distrusa in favoarea valorilor materiale s-a pastrat in China.
Astazi, in China, gandirea colectiva demonstreaza
~
130
T
prioritatea sa evidenta fa!a de lumea occidentala. Dar, inca-
pacitatea de a asigura dezvoltarea spirituala nu este cea mai
mare nenorocire a comunismului. A fost gre~it impulsul
primar. Scopul comunismului era de a-I face fericit pe fie-
care. La intrebarea
"Ce este, insa fericirea?", comuni~tii
raspundeau foarte simplu: "Fericirea inseamna bunastare
materiala repartizata uniform tuturor". Imperfec!iunea
acestei fericiri era simpta chiar de cei neavizati De aceea
, .
vi suI s-a schimbat partial: "Omul nu trebuie sa aiba 0
fericire materiala particulara. EI trebuie sa fie Iiber, iar toata
fericirea materiala trebuie sa fie ascunsa in structura de
stat.
"
Prin distrugerea intereselor materiale private se avea in
vedere reorientarea cardinala a omului. Daea energia nu
este orientata spre material, ea va fi orientata spre spiritual.
Trebuie sa reeunoa~tem ea spiritualitatea ~i eon~tiin!a s-au
dezvoltat, totu~i. Comunismul a fost 0 ineereare de eompro-
mis intre Divin ~i uman. EI a ineereat sa rupa omul de la
interesele sale materiale, dar n-a reu~it sa-l direc!ioneze
catre interesele Divine. Oceidentul a redus fericirea la
aspeetul material, Orientul - la eel spiritual. Oecidentul a
renun!at la aspectul spiritual, Orientul - la eel material.
Comunismul a incereat sa .uneasea aeeste doua moduri de
gandire creand un nou model de stare materiala limitata
care ajuta spiritualul. Existenta lui a fost fireasca ~i necesa-
ra ca 0 ineercare de dezvoltare ~i de formare a omului
131
nou. Poate fi fericita societatea care in!elege ca jericirea
oricarui om consta nu numai intr-o via!a materiala indestu-
lata :;;i in renun!area la spiritualitate. Fericirea este imposi-
bila fara boga!ia sufletului incalzit de iubire, iar posibilita-
tea de a iubi se obtine prin iubire de Dumnezeu.
Incerdind sa dezvolte con:;;tiinta comunista eu ajutorul
unei conceptii gre:;;ite despre fericirea umana :;;i vazand ea
nu reu:;;esc, comuni:;;tii au inceput sa lichideze "materialul
uman" inutil din punctullor de vedere. Lagarele de concen-
trare pentru "reeducarea celor incon:;;tienti" inventate de
Dzerjinski :;;i Trotki :;;i foamea provocata artificial, aplicate
pentru prima data de Lenin, au redus numarul celor
"incon:;;tienti" cu mai bine de 70 milioane de oameni.
National - socialismul, adica fascismul, a fost mai
consecvent in crearea viitorului luminos. Viitorul omenirii
consta in viitorul anumitor oameni. A:;;a cum va fi un anu-
mit om a:;;a va fi viitorul societatii. Fasci:;;tii au renuntat de
la bun inceput la posibilitatea schimbarii, transformarii :;;i
dezvoltiirii omului. Ei credeau ca materialul nu este princi-
pal, iar spiritualul - :;;i mai putin important. Exemplul su-
prem' de manifestare a spiritualitatii este India antica. De
acolo a fost preluat simbolul svasticii. Schema societatii pe
caste unde unii au dreptul la to ate bunurile iar altii au
dreptul sa fie .doar sclavi a fost preluata de asemenea din
India.
Pe portile lagarului Buhenvald era scris: "Fiecaruia ce-i
este dat". Actionand conform acestei scheme, nazi:;;tii nu Ie
permiteau oamenilor sa se schimbe :;;i rezolvau problema
intru-un mod radical: "Cine nu corespunde cu idealul de om
al viitorului sa fie lichidat". Pentru a-i face pe toti fericiti
trebuiesc lichidati cei nefericiti.
Comunismul a rezolvat aceasta problema putin altfel:
"Pentru ca toti nefericitii sa se simta fericiti, trebuiesc
omorati cei fericiti." Ideea comunismului admitea, totu:;;i,
reeducarea, schimbarea, con:;;tiinta in cre~tere a oamenilor,
de aceea socialismul a trait mai mult. EI a fost, totu~i,
condamnat, fiindca impulsul primar a fost nedesavar~it. A
inceput cel de-al doilea razboi mondial care a insemnat
zdruncinarea economiei mondiale ~i milioane ~i milioane de
morti. Era consecinta rezolvarii incorecte a unei "rnici" , ,
probleme psihologice: cum sa se faca un om fericit ~i sa fie
transformat astfel incat sa devina armonios ~i sa of ere mai
mult decat consuma?
Popoarele tarilor occidentale care s-au format pe baza
conceptiei cre~tine des pre lume au acumulat energie
interioara ~i au invatat s-o utilizeze in muncii, disciplina ~i
crearea valorilor materiale. In Orient, energia superioara a
fost transformata in realizari spirituale. Rusia, care are
legaturi cu Orientul, a simtit influenta lui puternica dar n-a
devenit 0 tara orientalii. Dupa reformele lui Petru, Rusia s-a
in tors catre Occident dar n-a devenit 0 tara occidentala.
Totu~i, in con~tiinta Rusiei s-au unit doua stiluri de gandire,
uneori distrugandu-se reciproc, alteori, obtinand cele mai
mari rezultate sub aspectele material ~i spiritual.
~
132
133
- De curand, la televiziune, s-a dezbiitut problema
legaliziirii prostitutiei. Un birocrat de la 0 grupare
politicii binecunoscutii sustinea cii aceastii legalizare
va avea eject economic. Banii vor ajunge in visteria
statului ~i nu la maJie. Care este piirerea dumnea-
voastrii?
Exemplul politicianului pentru care principala valoare
sunt banii ~i cre~terea economica fie ~i in detrimentul
moralita!ii este des intalnit in Occident. Consecin!ele unei
asemenea abordari vor fi, mai devreme sau mai tarziu
tragice. Iubirea ~i moralitatea sunt radacinile noastre. Dad
un om strope~te coroana pomului ~i nu radacina sau incear-
ca sa taie radacina ca sa creasca coroana, acesta nu va fi
niciodata pomicultor. Atitudinea de consum fa!a de lume
duce la caderea energetica a sufletului. Cand cineva are
.
pu!ina_-energie, nu poate sa se schimbe, sa se transforme.
Adaptabilitatea la lume scade brusc. EI nu poate sa depa-
~easca stresul ~i incepe moartea lenta.
La inceputul fiecarei lec!ii eu diagnostichez sala dupa
doi parametri:cat de pregatita este sala sa of ere energie ~i
cat de pregatita este sa consume. Cand consumul este mult
mai mare, omul este deja bolnav. Pute!i sa ma intrebati cum
ramane cu copiii mici care consuma doar? Raspunsul este
simplu. Dezvoltarea, schimbarea copilului, maturizarea lui
inseamna eliminarea unei cantitati uria~e de energie. Aici
consumul este inevitabil. Teatrul, artele trebuie sa fie
~
134
".,.....
subven!ionate de stat. Fara sus!inerea statului nu pot sa sc
dezvolte ~tiin!ele fundamentale. Trebuie sa in!elegem ca
acolo unde disponibilitatea de a oferi este uria~a, dezvolta-
rea ~i transformarea sunt continue, iar ajutorul material estc
inevitabil. Randamentul va fi de zeci, chiar de sute de ori
mai mare dedit avansul.
Astazi statuI incearca sa lupte cu consumatorismul
trecand totul pe baza de comer!. Este ca ~i cum ai obliga un
copil sa alerge dupa cateva ore de la na~terea sa, iar peste
cateva zile sa se alimenteze singur. Cand un sfant meditea-
za, se roaga, cedand 0 cantitate uria~a de energie, pe planu I
fin el este sus!inut de acei care muncesc fizic. In cele din
urma, randamentulla nivelurile de suprafa!a sau de profun-
zime trebuie sa fie mai mare decat consumul.
Unul dintre indicii dezvoltarii omului este capacitatea
lui de a munci chiar ~i atunci cand cerin!ele materiale ~i
spirituale sunt, in principiu satisfacute. Daca salbaticul a
mancat, el nu va mai munci. Pentru orice animal, condi!ia
de baza pentru eliminarea energiei sunt frica, setea, foamea
sau sentimentul sexual. Omul, chiar daca ~i-a satisfacut
dorin!ele, continua sa cedeze energie. Aceasta este dezvoJ-
tarea.
Am citit in ziar ca s~a facut un sondaj de opinie printrc
oamenii de afaceri ~i oamenii care traiesc din salarii:
"A
ti
continua sa lucra!i daca a!i primi cinci milioane de dolari ?,,'
.
Cam 80% dintre oamenii care traiesc din salarii au
riispuns cii nu ar mai lucra. Aceasta inseamnii cii degradarea
us
pe fondul bunasUirii pe ei ii satisface pe deplin. Printre
oamenii de afaceri acest indice era mai scazut. Totu~i,
depa~ea 50%. Ce inseamna asta? Conc1uzia este deplora-
bila. In societatea noastra, chiar ~i acei care s-au obi~nuit sa
munceasca raman, in esenta, consumatori. Rezulta ca au
. putina energie, iar pentru purificare stresul este insuficient.
Putem vorbi despre boli ~i despre probleme nu numai la
ace~ti oameni ci la intreaga societate.
,
Ce este prostitutia? Este dorinta de a ca~tiga bani mai
u~or ~i multi. Daca lipse~te iubirea ~i moralitatea din suflet,
este greu sa te abtii de la ispita de a primi un salariu intr-o
singura noapte. De obicei, un om imoral nu se gande~te care
vor fi repercusiunile asupra sufletului fiindd sensibilitatea
sufletului sau, este scazuta. Pentru 0 prostituata totul se
sfar~e~te, de regula, foarte trist. Dad 0 asemenea "munca"
ii produce placere, concentrarea asupra sexului, adica asu-
pra vietii ~i a continuarii ei, amplificii de 'muIte ori depen-
denta de fericirea umana nu numai a femeii ci ~i a urma~ilor
ei. De aceea copiii au 0 vitali tate scazuta. Daca aceasta
ocupatie nu-i produce placere ~i-i provoaca emotii negative,
apare agresivitatea din partea clientilor, incep bolile ~i
prabu~irea destinului. Sufletele copiilor se umplu de agresi-
vitate ~i au 0 vitali tate de asemenea scazuta.
Sa vorbim putin despre c1ientii prostituatelor. Energia
sexuala trebuie sa se trans forme la orice om in sentiment de
iubire. Transformarea energiei sexuale in energie spirituala
este continua. Cu cat mai mult aspiram catre Dumnezeu cu
at at mai u~oara este transformarea ~i cu atat mai spirituali
devenim, cu atat mai bogat este sufletul nostru ~i cu at at
suntem mai buni ~i mai talentati. Cu cat mai mult oferim, cu
at at mai u~or simtim iubirea ~i cu atat mai u~or energia
sexuala contribuie la dezvoltare. Consumul tinde mai mult
spre nivelul animal. Multi calugari de la manastiri ~i dori-
tori de a deveni monahi nu rezista la aceasta viata. Pentru a
simti iubirea de Dumnezeu trebuiesc infranate aspiratiile
trupului, sufletului ~i spiritului. De aceea calugarii fac un
leg amant sa nu faca averi, de ascultare ~i puritate morala.
Renuntarea la bani ~i avere franeaza functiile trupului.
Ascultarea infraneaza trufia ~i functiile spiritului. Puritatea
morala infraneaza dorintele arzatoare ~i functiile senzuale
ale sufletului. Cea mai grea este lupta cu dorintele arza-
toare. Daca mecanismul transformarii energiei sexuale
animalice in energie spirituala umana nu este dezvoltat,
omul incepe sa-~i iasa din minti cand este obligat sa-~i
infraneze dorintele arzatoare. Un asemenea om pleaca din
manastire. Dar ~i in via!a sociala ii va fi greu sa comunice
cu femeia fiindca se va gandi doar la satisfacerea dorin!elor
sexuale. In acest caz el va apela la serviciile prostituatelor.
Dezvoltarea societatii nu inseamna crearea confortului
pentru oamenii cu 0 patologie sufleteasca. 0 societate
armonioasa trebuie sa ajute' oamenii sa depa~easca aceasta
patologie. Credinta in Dumnezeu, orientarea catre
sentimentele superioare, bunatatea ~i altruismul, abtinerea
periodica de la sex ~i mancare sunt factori care contribuie
-/:f$f6
I~C
~
137
la corectarea acestei patologii. Daciio societate pretinde cii
este umanii tolerand patologia sufletului, atunci un om
siiniitos 11 va imita pe cel bolnav ~i i~i va orienta, tot mai
putin, energia ciitre iubirea de Dumnezeu, sentimentele
iniiltiitoare ~i va apela tot mai des la serviciile prostituatelor.
Nu trebuie sii te rogi, nu trebuie sii ai grijii de cineva, se
poate sii prime~ti repede ~i fiirii biitaie de cap pliicerile
dorite. Se consumii minimum de energie, iar pliicerile fizice
sunt la maximum. Apelarea regulatii la serviciile prostitua-
telor inseamnii boala sufletului ~i spiritului apoi ~i a trupu-
lui. Cu cat mai multi biirbati vor pliiti serviciile prostitua-
telor, cu atat mai multe femei vor pomi pe aceastii cale. In
consecintii - degradeazii societatea. Se legalizeaza prostitu-
tia, narcomania ~i alte lucruri imorale ~i periculoas.
Apropo de narcotice. Insuficienta iubirii din suflet,
distrugerea energeticii, a sentimentelor luminoase,
atitudinea de con sum fatii de viatii duc la cre~terea
prostitutiei. Insuficienta energiei ~i intoleranta stresului duc
l~ narcomanie ~i homosexualitate. In tiirile Europei Occi-
dentale bolile mentale sunt intensificate ~i nu vindecate.
Oamenii care renuntii la iubire nu suporta durerea sufleteas-
ca. Ei, fie se sinucid, fie cautii moartea incon~tient. Ajutorul
principal pentru ace~ti oameni este in primul rand sa fie
invata!i sii iubeasca, in al doilea rand, sa se abtina de la
sinucidere.
In Olanda, totul s-a rezolvat foarte simplu. Pe langii
notiunile de libertate, democratie ~i umanism, au introdus
138
T
I
I
i
i
lege a care pennite sinuciderea - eutanasierea. Au legalizat,
de fapt, narcomania. In Franta au deschis un post de televi-
ziune pentru homosexuali. Aceasta inseamna legalizarea
sexului la televizor ~i propaganda homosexualitiitii. La
des chid ere a participat ~i ministrul culturii. Po ate ca utili-
zarea frecventii a cuvintelor "umanism", "libertate", "demo-
cratie", pentru Occident este 0 minciuna? Despre care
umanism poate fi yorba dacii occidentul dezvoltii in om
tendintele patologice? Ce fel de democratie poate sii permitii
coruperea sufletelor copiilor. Care libertate transformii
,
treptat, oamenii in animale? Riispunsul este simplu. In
OrieAnt, omul este spirit ~i suflet. Trupul este oarecum negli-
jat. In Occident, omul este trup ~i toata democratia ~i uma-
nismul trebuie sii asigure confortul trupului ~i n-are nici 0
importantii daca moare sufletul. Homosexualitatea,. narco-
mania ~i sterilitatea care inundii tiirile occidentale sunt
consecintele materialismului proferat consecvent de
civilizatia occidentalii.
Existii un lucru mult mai periculos decat minciuna -
adevarul spus pe jumatate. Adeviirurile superficiale sunt
mult mai periculoase decat orice riitacire. In conceptia
materialistii despre lume. exista 0 ratiune saniitoasa care a
creat civilizatia occidentalii. Este, insii, 0 jumatate de
adevar. Faptul ca societatea occidentalii degenereaza ~i
dispare fiind inlocuita de populatia arabo-musulmanii, ~i cii
in Franta fiecare a doua femeie nu poate avea copii, sunt
consecinta acestei jumatiiti de adeviir.
139
La inceputul cercetarilor mele credeam ca biodimpul
este totalitatea campurilor fizice care inconjoara corpul
omului. Presupuneam ca odata cu schimbarea corpului se
schimba I?i structura campului. Daca se imbolnavel?te un
organ, se deformeaza structura campului. Biocampul este
secundar fata de organ I?i, in acelal?i timp este primar. Se
exclud unul pe celalalt. Mai tarziu am inteles ca exista
diferite straturi ale campurilor. Unele de profunzime, care
formeaza corpul I?i determina starea lui, I?i altele de
suprafata, care depind de corp, I?i sunt formate de el. Un
camp trece in altul. Spiritul devine materie I?i materia
devine spirit.
Am observat ca structurile de camp principale sunt, in
esenta, emotiile noastre, ca emotia este primara fata de
corp, del?i straturile de suprafata ale emotiilor depind de
corp. Am inteles ca idealismul I?i materialismul se intersec-
teaza in iubire fiind parti ale unui intreg, iar ciclul de
dezvoltare a oricarei fiinte incepe cu energia I?i iubirea
Divina care se transforma in inceput spiritual apoi In
structuri materiale. Energia Divina vine de pe planurile fine
I?icreeaza religia. Religia creeaza cultura, iar cultura - ci vi-
lizatia. Daca civilizatia nu se intoarce la Dumnezeu I?i la
religie, moare. Unul dintre semnele principale ale apusului
civilizatiei este crel?terea brusca a homosexualitatii, adica
primeaza interesele trupului in detrimentul sufletului. Sa ne
amintim de Sodoma I?i Gomora. Cu cat mai mult incearca
Europa sa ajute trupul muribund, cu atat mai grave sunt
problemele civilizatiei. Cand America incearca sa salveze
civilizatia cu ajutorul hegemoniei planetare, iar acesta
reprezi~ta un exemplu clasic al sistemului fara conexiune
inversa, orice om poate intelege ca tara Soarelui Apune va
putea avea multe probleme.
.
Dinozaurii au disparut din cauza ca energIa lor
principala era folosita pentru puterea fizica I?i pe~tru
protectie. Mamiferele slabe, lipsite de aparar~ I?l-a~
concentrat energia asupra continutului I?i nu a forme!. Dupa
cum s-a dovedit deja, dezvoltarea spirituala, emotional a
protejeaza mult mai bine decat orice haina antiglont.
Apararea suprema este sentimentul iubirii fata de
Dumnezeu care ne-a creat I?i care este prezent in fiecare
farama din Univers.
140
141
la corectarea acestei patologii. Dadio societate pretinde ca
este umana tolerand patologia sufletului, atunci un om
siinaros il va imita pe eel bolnav ~i i~i va orienta, tot mai
putin, energia carre iubirea de Dumnezeu, sentimentele
inaltatoare ~i va apela tot mai des la serviciile prostituatelor.
Nu trebuie sa te rogi, nu trebuie sa ai grija de cineva, se
poate sa prime~ti repede ~i fara baraie de cap placerile
dorite. Se consuma minimum de energie, iar placerile fizice
sunt la maximum. Apelarea regulatii la serviciile prostitua-
telor inseamna boala sufletului ~i spiritului apoi ~i a trupu-
lui. Cu cat mai multi barbati vor plari serviciile prostitua-
tel or, cu atat mai multe femei vor porni pe aceasta cale. In
consecin!a - degradeaza societatea. Se legalizeaza prostitu-
tia, narcomania ~i alte lucmri imorale ~i periculoas~.
Apropo de narcotice. Insuficienta iubirii din suflet,
distmgerea energeticii, a sentimentelor luminoase,
atitudinea de consum fata de viata duc la cre~terea
prostitutiei. Insuficienta energiei ~i intoleranta stresului duc
la narcomanie ~i homosexualitate. In tarile Europei Occi-
dentale bolile mentale sunt intensificate ~i nu vindecate.
Oamenii care renunta la iubire nu suporta durerea sufleteas-
ca. Ei, fie se sinucid, fie cauta moartea incon~tient. Ajutoml
principal pentm ace~ti oameni este in primul rand sa fie
invatati sa iubeasca, in al doilea rand, sa se abtina de la
sinucidere.
In Olanda, totul s-a rezolvat foarte simplu. Pe langa
notiunile de libertate, democratie ~i umanism, au introdus
"'\0
138
I
I
I
I
lege a care permite sinuciderea - eutanasierea. Au legalizat,
de fapt, narcomania. In Franta au deschis un post de televi-
ziune pentm homosexuali. Aceasta inseamna legalizarea
sexului la televizor ~i propaganda homosexualitatii. La
deschidere a participat ~i ministml culturii. Poate ca utili-
zarea frecventa a cuvintelor "umanism", "libertate", "demo-
cratie", pentm Occident este 0 minciuna? Despre care
umanism poate fi yorba daca occidentul dezvolta in om
tendintele patologice? Ce fel de democratie poate sa permita
comperea sufletelor copiilor. Care libertate transforma
,
treptat, oamenii in animale? Raspunsul este simplu. In
Orient, omul este spirit ~i suflet. Tmpul este oarecum negli-
jat. In Occident, omul este tmp ~i toata democratia ~i uma-
nismul trebuie sa asigure confortul trupului ~i n-are nici 0
importanta daca moare sufletul. Homosexualitatea,. narco-
mania ~i sterilitatea care inunda tarile occidentale sunt
consecintele materialismului proferat consecvent de
civilizatia occidentala.
Exista un lucm mult mai periculos decat minciuna -
adevaml spus pe jumatate. Adevamrile superficiale sunt
mult mai periculoase decat orice ratacire. In concepti a
materialista despre lume exista 0 ratiune sanatoasa care a
creat civilizatia occidentala. Este, insa, 0 jumatate de
adevar. Faptul ca societatea occidentala degenereaza ~i .
dispare fiind inlocuita de populatia arabo-musulmana, ~i ca
in Franta fiecare a doua femeie nu po ate avea copii, sunt
consecinta acestei jumatati de adevar.
139
La inceputul cercetarilor mele credeam ca biodimpul
este totalitatea campurilor fizice care inconjoara corpul
omului. Presupuneam ca odata cu schimbarea corpului se
schimba ~i structura campului. Daca se imbolnave~te un
organ, se deformeaza structura campului. Biocampul este
secundar fata de organ ~i, in acela~i timp este primar. Se
exclud unul pe ceHilalt. Mai tarziu am inteles ca exista
diferite straturi ale campurilor. Unele de profunzime, care
formeaza corpul ~i determina starea lui, ~i altele de
suprafata, care depind de corp, ~i sunt formate de el. Un
camp trece in altul. Spiritul devine materie ~i materia
devine spirit.
Am observat ca structurile de camp principale sunt, in
esenta, emotiile noastre, ca emotia este primara fata de
corp, de~i straturile de suprafata ale emotiilor depind de
corp. Am inteles ca idealismul ~i materialismul se intersec-
teaza in iubire fiind parti ale unui intreg, iar cic1ul de
dezvoltare a oricarei fiinte incepe cu energia ~i iubirea
Divina care se transforma in inceput spiritual apoi in
structuri materiale. Energia Divina vine de pe planurile fine
~i creeaza religia. Religia creeaza cultura, iar cultura - civi-
lizapa. Daca civilizatia nu se mtoarce la Dumnezeu ~i la
religie, moare. Unul dintre semnele principale ale apusului
civilizatiei este cre~terea brusca a homosexualitatii, adica
primeaza interesele trupului in detrimentul sufletului. Sa ne
amintim de Sodoma ~i Gomora. Cu cat mai mult incearca
Europa sa ajute trupul muribund, cu atat mai grave sunt
problemele civilizatiei. Cand America incearca sa salveze
civilizatia cu ajutorul hegemoniei planetare, iar acesta
reprezinta un exemplu clasic al sistemului fara conexiune
inversa, orice om poate intelege ca tara Soarelui Apune va
putea avea multe probleme.
Dinozaurii au disparut din cauza ca energia lor
principala era folosita pentru puterea fizica ~i pe~tru
protectie. Mamiferele slabe, lipsite de aparar~ ~l-a~
concentrat energia asupra continutului ~i nu a formeI. Dupa
cum s-a dovedit deja, dezvoltarea spirituaHi, emotionala
protejeaza mult mai bine decat orice haina antiglont.
Apararea suprema este sentimentul iubirii fata de
Dumnezeu care ne-a creat ~i care este prezent in fiecare
farama din Univers.
140 ~ 141
PARTEA A TRElA
- Trebuie, oare, anulata condamnarea la moarte?
In unele dintre statele din SUA condamnarea la moar-
te n-a fost anulata.
Cred di la cum ati pus intrebarea nu se poate da un
riispuns corect. Sii luiim, de exemplu, Europa. Ea se man-
drete, de regulii, cu un nivel foarte ridicat de culturii i
civilizatie. Culturii inseamnii nu numai teatru sau balet,
cultura este ~i egalitate in fata legii, i furtul minim al
ftlnctionarilor, ~i lipsa de invidie, trufie ~i biidiiranie. Toate
acestea inseamna iubire ~i respect fata de aproapeIe nostru.
Este logica concluzia ca omul, fie el i criminal, nu trebuie
omorat. Aceasta corespunde cu moral a cretina. Pozitia
contrara in aceasta problema este cea a islamului care
decurge din legile Coranului: ai furat - trebuie sa ti se taie 0
mana, ai omorat - eti supus executiei. In Europa civilizata
~
142
r
demult nu se mai executii astrologi i vrajitoare cum se cen;
in Vechiul Testament, iar criminalii continua sa se inmul-
teasca. Acum cativa ani am fost in Emiratele Arabe l am
intrebat pe cineva daca acolo exista criminalitate.
- Nu, - mi s-a raspuns.
- Cum adica? - am intrebat mirat.
- Uite-aa. Dubai, de exemplu, este cel mai putin
periculos ora din luInC.
- Bine dar altadata a existat criminalitate?
- Bineinteles c-a existat.
- ~i unde a disparut?
- Intr-o buna zi emirul a spus:
"Pe multi ii detanjeaz[[
creterea criminalitatii. Cred ca a sosit momentul sa nu mai
existe." Peste trei zile criminalitatea a disparut.
- Foarte ciudat, - am ZlS eu. - In Europa nu s-ar fi
intamplat a~a ceva.
- In Europa nu exista religie. Cre~tinismul este un
paravan pentru europeni, - a spus conlocutorul meu. Aici,
oamenii sunt mai credincio~i.
- Care este nivelul de trai la dumneavoastra.
- Nu este rau. Salariul me diu este in jur de 2000 de
dolari. Conform ordonantei emirului, fiecare locuitor
primete un surplus la salariu ca venitullunar sii fie de 2000
de dolari.
- E comunism adeviirat - am replicat eu.
143
- In orice caz, conducerea tarii are grija de popor.
Pentru ei, valorile morale nu sunt cuvinte goale.
M-am gandit, apoi, cum sa rezolvam aceasta problema.
In Europa, au facut 0 statistica ~i au Inteles ca introducerea
pedepsei cu moartea nu reduce criminalitatea. In Emiratele
Arabe nu s-au preocupat de statistica. Daca religia spune ca
este un pacat sa omori, sa furi, Inseamna ca piicatul nu
trebuie sa existe ~i orice pedeapsa, In acest caz este
jus~ificata. ~i, criminalitatea a disparut.
In Rusia a fost introdus moratoriul pentru pedeapsa cu
moartea. A fost Inlocuita cu Inchisoarea pe viata pentru acei
care au putini bani. Ceilalti I~i rascumpara libertatea foarte
repede ~i comit alte infractiuni fiind convin~i ca In aceasta
tara corupta totul e posibil daca ai bani.
Acum cativa ani mergeam In compartiment cu un
militar care se Intorcea din Cecenia.
- In armata e un dezmat total - povestea militaruI.
Pentru a face ordine In Cecenia trebuie facuta ordine, In
primul rand, in armata. Aici, cadrele superioare Ii tradeaza
pe ofiteri, iar ofiterii pe soldati. Imprejurarile ii determina
sa procedeze astfeI. Hotii ~i tradatorii sunt decorati ~i
premiati.
'.
Cei corecti sunt omorati sau Ii se ridica gradul
militar. Noi ne jertfim vietile facandu-i pe ceceni prizonieri,
iar peste doua saptamani ii vedem luptand. Ei se rascumpara
~i lupta in continuare. Cecenii trec liber, inarmati fiind, prin
orice punct de control. Civilii a~teapta in rand iar militarii
ceceni pliitesc 200 de dolari ~i trec. Noi am renun!at sa-i
mai facem prizonieri pe ceceOl.
Au trecut multi ani dupa aceasta discu!ie. Astazi,
armata se regenereaza, noi, ins a, nu avem opinie publica, nu
avem legi care sa-l iJIfluen!eze pe criminalul incepator.
Eram sigur ca in Rusia este necesara introducerea pedepsei
cu moartea. Am primit, insa, 0 scrisoare din inchisoare de la
un criminal:
- Am organizat ~i am savar~it un omor. Sunt condamnat
pe via!a.
Am citit car!ile dumneavoastra ~i am devenit alt om.
Mi-ar fi imposibil sa comit 0 alta crima.
Dupa aceasta scrisoare am in!eles care e sensul
pedepsei cu moartea. Sa-l ajute pe om sa nu mai comita
crime. Vorbind intr-un limbaj religios, sa nu-i permita sa
piiciituiasca in continuare. Cu fiecare crima comisa omul i~i
innegre~te mai mult sufletuI. Cand comite 0 crima din
lacomie, omul omoara ~i iubirea in sufletul sau. Un suflet
negru intoxicii spa!iul in jurul sau ~i-i impinge pe altii la
faradelegi ~i la renuntarea la Dumnezeu. Rezulta ca moartea
este 0 binefacere pentru un asemenea om. Apare intrebarea:
de ce Dumnezeu nu-l pedepse~te pe un asemenea om?
Raspunsul este simplu. Spre deosebire de judecata umana,
indeosebi cea rusa, principiul inevitabilita!ii pedepsei la
Judecata Divina nu functioneaza in totalitate. Daca omul
comite pac ate marunte, ele se trans.forma, iminent, in aItele
mai mari ~i piitrund adanc in subcon~tient ~i devin
144
145
convingeri personale. In acest moment incepe degenerarea,
bolile ~i intervine moartea.
Deseori, sunt intrebat unde este dreptatea? De ce pentru
gre~elile unora raspund altii?
Cand ne urcam in avion ii incredintam viata pilotului.
Pentru gre~elile lui raspundem noi, iar pentru moartea
noastra raspunde el, daca ramane in viata. Pedeapsa
principala pentru un criminal este moartea ~i degenerarea
urma~ilor lui.
A~adar, legile umane - penale, administrative, morale-
grabesc procesul pedepsei salvand criminalul de degenerare
~i moarte in viitor. Mult mai repede functioneaza legea
moral a, apoi cea administrativa ~i, in ultimul rand, cea
penala. Toate, insa, trebuie sa actioneze pentru salvarea
sufletului omului. Rezulta ca pedeapsa cu moartea inseamna
a recunoa~te ca este imposibil ca sufletul criminalului sa se
schimbe. Existenta lui pe Pamant inseamna omorarea
continua a iubirii din sufletul sau. Doar moartea poate sa-l
ajute sa-~i purifice sufletul, sa stopeze intinarea in
pI;ofunzime a subcon~tientului. Anularea pedepsei cu
moartea este valabila cand criminalul poate sa se schimbe.
Para credinta in Dumnezeu acest lucru este imposibil.
In URSS, inchisorile se numeau institutii de corectie
prin munca. Corectia se reducea doar la munca. Astazi
inchisoarea inseamna pedeapsa. Despre corectie nu vorbe~te
nimeni. Toti au inteles ca nu are rost. Dar au inteles gre~it.
Omul po ate ~i trebuie sa se schimbe in sensul bun. Iar cand
legislatorii se gandesc doar daca sa introduca sau sa anuleze
pedeapsa cu moartea, este dovada ca nu ~tiu sa gandeasca.
0 gandire superficiala nu va putea niciodata sa rezolve 0
problema. Daca nu se creeaza posibilitati ca un criminal sa-
~i purifice ~i sa-~i salveze sufletul, introducerea sau anula-
rea pedepsei cu moartea doar ii vor inrautati situatia
, ,.
Calea occidentala este umanismul fata de criminal ~i
are ca efect cre~terea continua a criminalitatii. Calea
orientala este lichidarea oricarui criminal ~i a criminalita!ii
in general. Rezultatele modalitatii occidentale de abordare
au fost evidente in Germania fascista. In anii .
60, in Brazi-
lia traia un batran pe care 11iubeau foarte mult copiii fiindcii
ii rasfata cu bomboane. Apoi, dnd a fost ares tat, s-a aflat cii
era un calau fascist binecunoscut care a omorat mii de copii
pentru experimentele sale. Pentru el, copiii de alta nationa-
litate erau criminali care nu aveau dreptulla existenta. Atat
calea occidentaHi dit ~i cea orientala sunt condamnate la
degenerare. Ele pot sa se uneasca doar in cazul cand sufletul
fiecarui om se va schimba benefic.
Sa vorbim putin despre psihologia criminalului. Am
citit nu demult 0 scrisoare ciudata de la 0 doamna:
- Am avut leucemie. Am citit cartile dumneavoastra :;;i
m-am vindecat. Sunt sal1iitoasa, sunt fericita, m-am casatorit
cu tatal meu.
I-am examinat campul dupa scris ~i am inteles cii
problema e rezolvata superficial. Boala a trecut iar cauza a
ramas. Ce inseamna incestul? Ce se intampla in acest caz pc
~
146
147
planul fin. In orice religie este un piicat. In Orient, energia
de bazii a omului este cea sexualii. Ea trebuie irositii dite
putin iar aceasta este 0 dovadii a siiniitiitii. Am ajuns la ni~te
concluzii similare dar intrucatva diferite. Energia de bazii a
omului este curata fiirii vreo nuantii. Ea se transformii, in
primul rand, in energie sexualii de continuare a vietii, apoi
in energie spiritualii, adicii a con~tiintei, mai apoi in energia
trupului. Universul este holografic in timp ~i spatiu, adicii,
in orice obiect, pe plan subtil, se ascunde intreaga inform a-
tie despre Univers, in trecut,. prezent ~i vii tor. In limbaj
religios, Dumnezeu este prezent, dar nevazut, in intregul
Univers. A~adar, in fiecare zecime de secundii, in noi, se
na~te, se dezvoltii, imbiitrane~te ~i moare intregul Univers.
Esenta acestei dezvoltiiri este urmiitoarea.
Iubirea divina creeazii timpul; timpul creeazii spatiul;
spatiul creeazii materia; materia, organizandu-se, devine tot
mai spiritualii creand tot mai multe legiituri; spiritualitatea
se transformii in sentimente supreme care sunt in legiiturii
cu timpul, iar sentimentele supreme se transformii in iubire
de Dumnezeu. Acest cicIu se desfii~oarii in noi in fiecare
zecime de secunda cand energia Divinii ajunge la noi. Intru-
cat ea, se transformii de la bun inceput in energie sexualii, 0
parte din ea trebuie restituitii in mod obligatoriu, in caz
contrar ea trece treptat, de la nivelul senzual - temporar la
eel spiritual - spatial, apoi la nivelul material ~i se blochea-
zii in punctul extrem. Aici incepe dezintegrarea. Intoarcere
nu exista. Acesta este mecanismul distrugerii Universului,
iar omul in sufletul ciiruia s-a decIan~at mecanismul pieirii
Universului este expus lichidiirii ~i urma~ii lui de asemenea,
ca purtiitori ai unei tendinte periculoase.
A~adar a mare parte, dacii nu cea mai mare din energia
sexuala trebuie sa se intoarca la Creator. Cum se intampla
acest lucru? Trebuiesc infrante dorintele sexuale care lovesc
in noi in fiecare zecime de secundii, sa renuntiim la ele
pentru un timp. Trebuie sii separiim sentimentul iubirii de
instinctul sexual. A~a aqioneaza iubirea parinteasca.
Am riimas uluit cand am vazut ce se inHimpla cu noi
cand avem emotii pozitive. Tot ce ne place, chiar ~i in
natura moartii, ne provoacii senti mente sexuale. Noi avem
sentimente sexuale subcon~tiente i?i fata de 0 persoanii care
ne place. La suprafata, insii, ele se manifesta insii fatii de 0
persoana de sex opus doar in anumite perioade. lnstinctul
sexual fatii de parinti, chiar ~i fata de parintele de sex opus,
este franat eel mai puternic fiindca iubirea subcon~tienta
fata de parintii care ne-au dat viatii este uria~a. Este ~tiinta
despre iubire care ne permite sa supravietuim. Ea este fixata
de identitatea genetica, iar degenerarea fizica ce incepe
odata cu incii1carea acestei legi, este doar 0 dublare a unei
degeneriiri mult mai periculoase a sufletului. Franarea
dorintelor sexuale fata de parinti ~i rudele apropiate este de
fapt 0 profilaxie a crimei. In acest caz codurile penal ~i civil
nu functioneaza. ludecatorul ~i politistul nu pot sii patrunda
in sut1etul omului. Aici e valabila doar legea moralii pe care
(4
~8
...,.
149
0 ~tim cu totii intuitiv. In ultimele mii de ani, aceasta lege a
fost sustinuta de religie. Daca omul nu poate sa-~i infraneze
dorintele sexuale, el nu va putea sa Ie infraneze nici pe
celelalte, iar aceasta nu este decat cale deschisa spre crimi-
nalitate.
Am citit intr-un roman politist des pre sistemul de
selectare a spionilor. Acolo se spunea ca daca. omul manan-
ca repede ~i se uita cu invidie in farfuria vecinului, el va
vinde ~i va trada, de aceea trebuie exclus din serviciile
secrete. Mi-am amintit unul dintre primele teste psihologice
din istoria omenirii despre care am vorbit deja. Pentru a
selecta cei mai buni luptatori, armata era trecuta prin pustiu,
apoi, soldatii erau du~i la un riiu ~i urmariti cum beau apa.
Cine se arunca in apa ~i bea cu lacomie, ca un animal, nu
era un luptator bun. Invinge acela care i~i infriineaza dorin-
tele pastrandu-~i demnitatea umana. Cand energia se consu-
ma pentru satisfacerea dorintelor omul devine sclavul lor
fiindca nu are alt punct de sprijin. Dorintele depind de viata.
Sclavul dorintelor este sclavul propriei vieti. Cine are teama
in permanenta de viata sa este un la~. EI va pierde ~i va tra-
da in lupta.
Ani de-a randul am incercat sa inteleg de ce ne simtim
bine dind vorbim urat despre cineva, sau il umilim. In cele
din urma am inteles. Cu cat mai mult ingenunchem in fata
vietii ~i a dorintelor cu atat mai greu este sa acceptam
umilinta ~i atunci il judecam pe acel care ne-a suparat sau
ne-a umilit, sau il uram. Cand umile~ti sau omori 0 alta
viata apare bucuria: "Eu traiesc, pe mme nu ma umile~te
nimeni
'"
A~a cum avarul tremura bucuros la vederea
catorva banuti in plus, la fel ~i un om dependent de viata se
bucudi ~apd cineva este furat, ii invidiaza pe acei care au un
trai mai bun ~i simte plaeere cand altii mor iar el ramane in
viata. Lipsa dorintei ~i neputinta de a infrana dorintele,
concentrarea asupra vietii, ura fata de cei prin care se
provoaca durerea, purificarea, depresia, lips a dorintei de a
trai eand se prabu~e~te ferieirea, toate astea formeaza
viitorul criminal. Sufletul fara iubire este apt de a comite 0
crima, iar modalitatea de a eomite crima 0 va gasi oricand.
$tim eu totii cati oameni au omorat comuni~tii. Zeei ~i
zeci de milioane. De ee? Fiindca la Dumnezeu nu se intor-
eea niei un dram de energie. Sistemul ideologic comunist
nega notiunea de moralitate ~i iubire ca inceput primar.
Toata energia era pentru un viitor luminos ~i pentru bunas-
tarea materiala a prezentului. Esenta comunismului consHi
in di vinizarea vietii ~i a dorintelor umane, de aceea ii omora
pe altii ~i de aceea a fost condamnat.
In una dintre calatoriile mele am fost in vizita la 0
familie de oameni in varsta. Erau foarte buni ~i primitori. In
timp ce batrana punea mas a, un nepotel de ditiva ani~ori a
cerut ceva ~i nu i-au dat ~i deodata i-a strigat bunicului:
"Am sa te omor." Nu i-au acordat nici 0 atentie.
- Multe po ate spune un copil, - a zis batriinul. Bunica a
hotarat sa-l corecteze spunandu-i:
- Dragul meu, nu-i frumos sa vorbe~ti a~a.
'"'"
150 151
- Am sa te omor ~i pe tine, - a !ipat baie!elul. - Am sa
iau automatul ~i am sa te omor.
.
Bunica s-a apropiat ~i i-a dat 0 palma. Baie!elul a ince-
put sa pHinga. in clipa aceea a intrat tatal ~i i-a certat pe
bunici:
- Imi bate!i copilul?
BiHranii au inceput sa se justifice. Am incercat sa-i
explic eu situa!ia.
- Nu se po ate sa nu fie pedepsit pentru un asemenea
comport ament, - i-am spus eu. - Pe urma va fi prea tarziu.
Dacii parintele nu-~i va pedepsi copilul agresiv, 0 va face
destinul, mult mai dur.
Mi s-a parut ca tatal nu m-a in!eles, dar nu mai puteam
sa fac nimic altceva. Apropo, eu ~tiam ca nu schimbi copilul
pedepsindu-l. Sa-l opre~ti - da, ~i este inevitabil. De~i nu
in!elege, este deja un criminal. Situa!ia era neobi~nuita ~i
am hotarat sa diagnostichez copilul. Campul era ambiguu.
Pe 0 parte era armonios, clar, aproape sclipitor, pe de alta
parte, era intinat, agresiv, deformat. Analizand dupa tendin-
!e, cel deformat il va distruge pe cel curaL Chiar daca in
viitor acest copil ar trebui sa comita crime, el va putea sa se
salveze cat timp va mai fi neintinat, pur in interior. Cand
am incercat sa gasesc cauza am vazut ca de vina era mama.
In timpul sarcinii era geloasa pe so!ul ei ~i se supara mereu
pe el. Nu I-am intrebat pe tatiil copilului des pre rela!ia lui
.
cu soria in timpul sarcinii. Pe planul fin, se vedea suficient
de clar cii mama, inainte de sarcina ~i in timpul ei trebuia sa
treaca purificarea standard. Daca nu exista tendin!a bene-
vola spre iubire ~i spre Dumnezeu iar de dragul acestora
abtinerea de la dorintecare inseamna via!a, se declan~eaza ,
'
mecanismul purificarii for!ate. In loc sa accepte durerea ~i
necazurile pe un semn al unei situa!ii nefavorabile interi-
oare, femeia a inceput sa ~e apere 'cu suparari ~i imputari. In
loc sa inmul!easca iubirea din suflet, ea a contribuit la
impu!inarea ei. Copiii, insa,intensifica emo!iile parin!ilor.
Starea nefavorabWi pe care i-a transmis-o mama, putea
sa-i distruga copilului trupul. Putea sa se nasca foarte bol-
nay sau sa sufere mai tarziu. Aceasta stare putea sa fie
transmisa spiritului blocandu-i aptitudinile sau con~tiin!a.
Lovitura a fost data in punctul eel mai vulnerabil: a inceput
dezintegrarea sufletului $i a destinului. Sunt foarte multe
cazuri in ultimele decenii a~a incat, putem vorbi, despre 0
anumita tendin!a: oamenii depun toate eforturile pentru
sanatatea trupului ~i a con~tiin!ei uitand de suflet.
Am citit intr-un ziar ca justitia franceza a hotarat sa-l
deporteze pe un preot musulman care locuia in Fran!a
pentru concep!iile lui. Dacii soria te-a in~elat sa n-o love~ti
in cap ~i peste fa!a ci mai jos de mijloc. Iudeciitorul a
considerat ca este 0 justitlCare a violen!ei fa!a de aHa
persoana ~i I-a condamnat. la deportare. Faptul ca soria
permi!andu-~i desfraul sexual va omori sufletele propriilor
copii nu I-a preocupat pe judeciitor. In Occident, lipse~te
no!iunea de protec!ie a sufletului ~i a moralita!ii.
-to
~52
153
Moralitatea este inteleasa superficial ca 0 contradiqie intre
viata ~i dorinte. Moralitatea ~i iubirea rezulta din notiunile
de viata ~i dorinte, prin urmare depind de ele.
Am incercat sa inteleg cum se formeaza sufletul
criminalului. In subcon~tientul nostru, in fiecare secunda se
modeleaza diferite situatii. Intrudit in subcon~tientul nostru
principalul este pastrarea ~i continuarea vietii, majoritatea
situatiilor au intotdeauna doua directii: intarirea vietii ~i
distrugerea ei. Procesele de distrugere sunt necesare la fel
ca ~i procesele de creatie. Distrugerea devine creatie atunci
cand se afla sub controlul iubirii. Dad iubirea este putina,
ideea creatiei degenereaza in ideea pastrarii, ~i intangibili-
tatii vietii ~i divinizarea ei, iar ideea distrugerii se transfor-
ma in ideea suprimarii vieW. Agresivitatea subcon~tienta
este rezultatul divinizarii subcon~tiente. Daca ne infranam
fericirea, placerile, aceasta contribuie la marirea iubirii in
suflet. Daca franam distrugerea, agresivitatea, aceasta
contribuie, de asemenea, la marirea iubirii in suflet. Energia
care vine in sufletul nostru se manifesta prin emotiile
noastre creand situatii. Daca am furat, am violat imaginar ~i
n-am apreciat situatia din punct de vedere moral, ea se
fixeaza in subcon~tient. Asemenea situatii se acumuleaza ~i
nivelul lor energetic cre~te. Cand acesta din urma atinge 0
anumita limita, devine imposibila lupta cu un program care
dicteaza comportamentul emotiilor. Omul nu dore~te sa fie
criminal, dar concentrarea emotiilor il impinge la furt sau
Un cunoscut mi-a povestit 0 intamplare interesanta:
- Mi-au pradat firma, dar inainte de acestea eu am
transmis 0 suma mare de bani cu trenul printr-o insotitoare
de vagon. Cand au venit sa ia banii a spus ca au fost doua
persoane care i-au luat ~i le-a descris. S-a purtat frumos ~i a
fost imposibil sa fie suspectata. Proprietarul banilor a fost la
0 clarvazatoare care i-a spus ca banii sunt la insotitoarea de
vagon. In ultima clip a i-a transmis unui apropiat de-al ei.
Insotitoarea de vagon ~i-a dat demisia ~i n-a mai intors
banii. Mi-ati spus ca vina e in mine. De atunci totul se
naruie~te oricat a~ incerca sa ma schimb. Mi-a disparut 0
suma mare de bani. Puteau sa-i fure doar cativa oameni. 0
banuiam pe 0 femeie. Am hotarat sa apelez din nou la
vizionara.
..;,
- Un barb at a furat. banii, - mi-a spus femeia ~i I-a
descris pe barbat.
Am inteles despre cine era yorba.
- De~i are multe probleme, femeia la care te-ai
gandit n-a furat, - a adaugat vizionara.
- M-am in tors acasa, - a continuat conlocutorul meu,
- I-am chemat pe barbatul in cauza, am vorbit cu el intre
patru ochi, ~i a recunoscut. Apropo, era singurul ateu la
firma mea. Mai exact, necredincios.
- Da, pentru credincio~i este mult mai greu sa fure, -
am confirmat eu.
- Eram sa uit, - ~i-a amintit barbatul - vizionara mi-
a spus: "Vei mai avea probleme cu banii, dar, la mine, sa nu
omor.
154
155
mai vii. Cauza e in tine." L-am iertat pe acel om ~i nu I-am
concediat. A trecut 0 jumatate de an ~i a furat din nou. 0
suma nu prea mare. L-am chemat ~i i-am spus: "Te-am
iertat, te-am crezut, ti-am oferit posibilitatea sa te corectezi.
De ce m-ai mintit?" dind m-a furat prima data nici nu I-am
banuit macar. Este un om foarte de~tept, sufletist, insa,
necredincios. Sotia mi-a spus de la inceput ca este el. $titi
ce mi-a raspuns? "Inteleg ca nu trebuie sa fur, ca imi tai
craca de sub picioare, simt, insa, ca nu ma pot abtine. " I-am
iertat, am procedat cre~tine~te. Acum nu ~tiu cum sa
procedez.
Am ridicat din umeri.
- Probabil trebuie sa-l concediez?
- Iubirea nu exclude pedeapsa. Nu v-ati gandit ca a
furat ca sa fie concediat.
- Interesant, - a cazut pe ganduri barbatul.
- I-ati oferit posibilitatea sa se schimbe la exterior, dar
este foarte greu daca nu exista schimbari din interior. Este
imposibil sa te schimbi fara iubirea de Dumnezeu. Adevarul
este ca, daca in decursul multor vieti iti infranezi dorintele,
dad pastrezi bunatatea in momentul durerii, mortH ~i a
pierderii, punctul de sprijin poate fi trecut, intuitiv, dincolo
de limitele vietH ~i ale dorintelor. Poti sa te schimbi atat de
mult, ineat sa nu mai fii criminal dar sa purifici sufletul in
totalitate este imposibil.
De aceea un om necredincios i~i vindeca sufletul
prin dureri ~i pierderi ~i nu prin iubire ~i infranare. Cand un
~
156
asemenea om simte ca. sufletul lui incepe sa moara el comite
0 crima dorind, in subcon~tient, sa fie pedepsit. Aceasta
durere ii vindeca sufletul. Iertarea presupune schimbari in
profunzime. Daca dumneavoastra iertati, nu cereti schim-
bari ~i lasati crima nepedepsita, ii pricinuiti rau sufletului
omului respectiv ~i el se va razbuna. Dumnezeu va va
pedepsi de asemenea. De multe ori copiii special fac anumi-
te lucruri, pentru a fi pedepsiti. Copilul se poarta urat pentru
ca parintii sa-l dojeneasca. Durerea provocata de parinti din
iubire educa ~i purifica sufletul.
- Eu nu sunt de parere ca trebuie sa batem copiii, - i-
am spus conlocutorului meu. Bataia nu este necesadi daca
invatam copilul sa iubeasca ~i sa se infraneze.
- Este foarte interesant. In copilarie cand se intam-
pIa sa ma bata tata, mi se facea mai u~or pe suflet ~i mi se
lumina fata. Evident ca atunci eand ~tiam de ce ma bate, de
exemplu, cand mai ca n-am incendiat ~coala. Cand simteam
ca sunt pedepsit pe nedrept, ma supiiram.
- Notiunea de dreptate este relativa - am adaugat eu.
Deseori pentru om dreptatea este ceea ce corespunde
dorintelor lui. 0 cuno~tinta de-a mea a avut 0 problema
foarte grava, in copilarie care putea sa se soldeze cu
moartea. Daca cineva nu-i indeplinea dorintele, incepea sa
strige ~i sa planga a~a incM se sufoca, se invinetea apoi nu
mai putea sa respire. De cateva ori era cat pe-aci sa moara ~i
parintii au apelat la medici. Hipnoza, medicamente, bai, etc.
totul era in zadar. Li s-a propus sa se adreseze unui medic
.
157
in varsta, foarte intelept. Acesta le-a recomandat 0 re!eta
foarte simpla: "Data viitoare, dind incepe sa se sufoce ~i sa
se invineteasca, mangaiati-l bine cu 0 curea, fad rautate,
dar fara mila." Ce erau sa-i faca? L-au "mangaiat" ~i totul s-
.
t Nu S a mal
.
su focat nu s-a mai invinetit nicio-
a termlna . -
,
data. Astazi, oamenii cred in Dumnezeu formal, fad con-
.
a
-
da
-
bl
.
ne Reli gia s-a redus la respectarea unor
vIllgere, c .
traditii ~i obiceiuri neintelese. ,
Am fost de curand in Europa ~i am intrat intr-o
bisericii catolica. M-am apropiat de locul unde se apri.nd
lumanarile. Am introdus cateva monede ~i s-au apnns
cateva lumanari electrice pentru cateva minute. S-a pierdut
esenta ritualului. Plate~te bani ~i Dumnezeu te va izbavi de
aca~e - este tot ce-a ramas. Care este sensu 1 aprinderii p
1 D'
.
-
lumanarii in fata icoanei? Cu cat exista mai mu t IVIll III
dorintele noastre, adica mai multa iubire ~i mai putinii
laco~ie, cu atat exista mai multe ~anse ca acestea sa se
indeplineasca. Dacii nu vrem sa ne schimbam dar ape~am la
Dumnezeu pentru intarirea vietii ~i realizarea donntel~r
noastre este deja magie. Daca aceste dorinte sunt III
,
.
:detrimentul altora, este magie neagra. Atunci cand lacomla
invinge, este
o'
viitoare boala. Focul e~te
simbolul ~istru-
.. . t..
",' a dorl
.ntelor Cand apnndem 0 lumanare,
genl VIetH .,.1
" . . .
renuntam in subcon~tientul nostru la lacomle ~I ne este mal
"'or sa ne indreptam catre iubire ca la un bun suprem pe
u.,. .
.
_
1
. .
de la Du mnezeu Esenta icoanei este victona
care I pnmlm
"
158
T
I
I
I
I
I
iubirii Divine asupra vietii ~i a dorintelor. Ceea ce am vazut
in biserica catolica semana cu victoria banilor.
Pierderea continua de iubire in lumea contemporana
da na~tere la criminalitate. Sa analizam, acum, problema
narcomaniei. Pe de 0 parte, exista tot mai multe victime,
adica acele persoane care au putina iubire in sufIet ~i nu pot
sa depa~easca stresul iar pe de alta parte sunt criminalii care
ii aprovizioneaza cu narcotice. Dar, lupta cu narcomania cu
ajutorul fortei este condamnata la e~ec. In lume se confisdi
doar 10 % din narcotice. Aceasta nu inseamna ca trebuie sa
se renunte la pedepsirea vinovatilor sau sa inceteze lupta
impotriva crimelor. Profilaxia doar la nivelul corpului nu va
fi niciodata eficace, trebuie sa se inceapa cu profilaxia
sufletului. Comunitatea intern~tionala, indeosebi din tarile
occidentale, este convinsa ca criminalitatea este 0 actiune
fizica care ameninta viata, sanatatea ~i averea omului.
Justitia contemporana are radacini in dreptul roman. A fost
foarte bine gandit. Cu toate ~bestea, Imperiul Roman s-a
prabu~it din cauza imoralitatii; Nici un fel de legi n-au putut
sa-l salveze de la pieire. Pe atunci, notiunea de aparare ~i
salvare a sufletului era inferio~ra, notiunii de aparare ~i
salvare a trupului. De aceea observam ca in tarile occiden-
tale, cu cat este mai dura disciplina, cu atat mai puternic
energia distrugatoare va trece de pe planurile exterioare ~i
se va indrepta tot mai adanc pe cele interioare, distrugand
con~tiin!ele ~i sufletele oamenilor, ceea ce se ~i intamplii
astazi. In consecinta, iau proportii
159
- Este posibilii renaterea jascismului in Rusia?
fascismului. Nimic nu este intampliitor. Este un semn destul
de alarmant. Oamenii cu 0 gandire siiniitoasii deja ajung la
concluzii corecte. ldeile lor se fac auzite in presii ~i la tele-
viziune. Cauza aparitiei fascismului este inactivitatea pute-
rii. Dacii aceasta nu poate sii apere poporul, elincearcii sii se
apere singur. Evident cii forma de apiirare este foarte
primitivii. Acest primitivism care debordeazii ca 0 furie
oarbii devine cu timpul foarte periculos. Astiizi, vedem la
televizor emisiuni care descriu cum "capetele rase" (Skin-
head) omoarii oameni de altii nationalitate decat cea rusii
urmate de 0 frazii standard:
"a
fost deschis un proces penal,
vor fi judecati conform articolului ...". Ce inseamnii asta?
Inseamnii sliibiciunea puterii. Pentru a lupta cu un fen omen
oarecare trebuie sii i se facii 0 apreciere corectii. Incercarea
de a aprecia mi~carea skinhead doar de pe pozitii penale
este unilateralii ~i incorectii.
Terori~tii ~i narodnici~tii din Rusia taristii erau perce-
puti de putere doar din punct de vedere penal contrapu-
nandu-Ie puterea intregului aparat de stat. Prioritatea acestui
aspect era incontestabilii. Puterea s-a lini~tit. A fost 0
mi~care politicii ~i tocmai sub acest aspect bol~evicii au
avut 0 priori tate evidentii. Regimul tarist rigid ~i conser-
vator n-a avut ce sii opunii bol~evicilor. De aceea tarismul a
fost condamnat. Criminalul actioneazii in interesele sale
personale, politicianul - in interesele unui grup mare de
oameni. Tocmai in aceasta constii puterea lui. Politieianul
trebuie sii adune energiile poporului, sii Ie canalizeze spre
homosexualitatea, perversitiitile, numiirul copiilor eu
afectiuni psihice, sterilitatea femeilor. Toate aces tea pot fi
rezultatul apiiriirii exagerate a trupului in detrimentul
con~tiintei ~i al sufletului. Medicina contemporanii avand
grijii doar de trup poate sii contribuie la dezintegrarea lui.
De aceea n-are rost sii rezolviim problema criminalitiitii prin
intensificarea pedepsei criminalului sau prin imblanzirea ~i
eliminarea ei. In primul rand, criminalul trebuie ajutat sii se
schimbe. Miisurile drastice sunt numai primul pas spre
schimbare. Mai intai durerea ~i infranarea.. urmatii apoi de
iubire ~i abtinere benevolii. Dacii cineva ne-a priidat, cauza
celor intamplate se ascunde in primul rand, in sufletul
nostru. Inseamnii cii primul ajutor pe care 1l putem oferi
unui criminal este: capacitatea noastrii de a iubi ~i, prin
iubirea continuii fatii de Dumnezeu, a avea grijii permanentii
de sufletele noastre dezvoltandu-Ie ~i indreptandu-Ie intr-o
directie corectii.
.-
Cred cii intrebarea ar trebui sii sune altfel: ce
contribuie la aparitia fascismului in Rusia ~i care sunt
conditiile care ar determina dezvoltarea lui?
- Apropo, astii noapte, 28 decembrie, mii gandeam daeii
sii riispund sau ba la aceastii intrebare. Dimineatii, am viizut
pe u~a de la intrare cii cineva desenase cu creta svastica
fascistii. Acesta este riispunsul: este posibilii rena~terea
160
.,. 161
anumite scopuri demonstri'indu-~i programul sau, apoi sa
obtina putere pentru realizarea ideilor sale. Cu ca.t este mai
mare nemultumirea unui grup de oameni sau a intregului
popor fapi de 0 anumita situatie, cu aUit mai mult prospera
partidele politice.
La inceputul secolului XX, Germania a pierdut primul
razboi mondial. Orice stres ~i pierdere provoaca eliminarea
unei cantitati uria~e de energie. Problema consta in modul
in care sa fie folosita ~i canalizata. Metoda cea mai primi-
tiva dar ~i cea mai frecvent folosita este de a gasi vinovatii
~i de a indrepta ura impotriva lor. Deseori se intampla cii
puterea, pentru a scapa de furia poporului, incearca sa-i
directioneze agresivitatea in alta parte. Cu cat mai slaba este
puterea, cu atat mai activ cauta societatea vinovati. Orice
nemultumire, orice revolta a poporului este pregatirea
pentru 0 incercare unilater.ala de a schimba situatia , dadi
puterea nu poate sa faca fata ~i sa gaseasca 0 cale de ie~ire
din impas. Aceasta se nume~te formarea legaturii indirecte.
Mai repet 0 data ca economia ~i politica sunt doar psiholo-
gk. Nimeni nu poate sa supravietuiasca fara mecanismul
legaturii indirecte. Legatura indirecta este reactia organis-
mului la mediul inconjurator. Pentru a reactiona trebuie sa
modelam 0 situatie ~i s-o apreciem. Cu cat mai slab este
modelul mediului inconjurator cu atat mai primitiva va fi
reactia.
Omul trebuie sa raspunda la 0 situatie dureroasa printr-
0 actiune oarecare. Daca nu are nici un program, adica
~
162
T
I
I
I
actiuni consecutive care sa dea rezultate, agresivitatea din
om cauta ie~ire revarsandu-se asupra celor apropiati saLt
asupra sa. Cum au primit bol~evicii energia poporului? Au
gasit vinova!i. Ace~tia erau oameni bogati. Cei saraci, care
erau mai multi, trebuiau sa-i invinga pe cei boga!i, care erau
mai pu!ini.
Am vazut nu demult 0 emisiune despre viata anima-
lelor. Era yorba despce manguste care traiesc in familii
mari, un fel de c1anuri fiindca Ie este mai u~or sa aiba grijii
unii de altii, sa-~i apere interesele, sa supravietuiascii. Ca sa
nu se confunde cu strainii, mangustele i~i fac semne. ell
secretia glandelor anale. Acest mod de existenta, in c1anuri.
cre~te posibilitatile de aparare ~i supravietuire.
Omul este ~i el un animal. El a existat in componenta
unui clan nu prea mare, tribul, timp de milioane de ani
dezvoltandu-se astfel con~tiinta colectiva, vorbirea, expe-
rienta colectiva in producerea uneltelor de mundi, a locuin-
telor etc. Odata cu dezvoltarea societatii, paralel cu lichi-
darea reciproca a clanurilor exista ~i un proces de unificare
a clanurilor mari. Unirea clanurilor.a fost posibila cand au
aparut interesele ~i scopurile comune. Daca acestea dispa-
reau, incepea din nou du~mania ~i exterminarea reciproca.
Condi!ia existentei cla!1ului este unitatea tuturor membrilor
care se exprima prin ajutorul reciproc ~i lupta in comuo
impotriva du~manului. Uniunile dintre clanuri pot sa existc
doar atunci cand nivelul unitatii lor, adica ajutorul ~i
1,,3
apiirarea reciprocii sunt mai presus decat nivelul unitiitii
unui singur clan.
Grice stat reprezintii 0 uniune de clanuri. Cu cat statuI
este mai capabil sii apere fiecare cetiitean ~i sii aibii grijii de
el, cu at at scade necesitatea unei gandiri de clan. Idealul
comuni~tilor era distrugerea statului ca aparat al violentei.
De fapt, era yorba despre revenirea la psihologia clanului.
NQtiunea de "conduciitor" este specifidi doar pentru trib,
pentru clan. Comuni~tii au renuntat la religia unitarii, la
ideea de Dumnezeu unic ~i au revenit la idolatrie, au ince-
put sii se inchine lui Karl Marx, partidului comunist, lui
Lenin pe care I-au inmormantat dupii traditia piiganii. Idola-
trizarea liderilor politici a fost urmata de lichidarea religii-
lor traditionale. Idolatria elementarii, vroia sii distruga, in
primul rand, reprezentantii altor religii. Erau omorati nu
numai preotii ortodoc~i ci ~i cei musulmani ~i catolici.
Lichidandu-i pe ortodoqi, Uniunea Sovieticii devenise un
clan puternic, capabil sii-i supunii, sii-i elimine ~i sii-i lichi-
deze pe toti ceilalti. Ideea superioritiitii clanului propriu
,lsupra altui clan a fost utilizatii ~i de fasci~ti. A~a a apiirut
national,-socialismul. Care sunt concluziile?
Astiizi, con~tiinta de clan, fie economicii, fie politicii
sau religioasii, conduce spre pieirea inevitabilii. Esenta
con~tiintei de clan constii in suprimarea ~i lichidarea clanu-
rilor concurente ~i nu in unificarea lor. Dacii statuI nu este
,:apabil sii propunii idei, politica eficace, apiirare ~i sigurantii
;"iecaruia, un asemenea stat se va dezintegra mai intai pe
clanuri, apoi in tari separate. Sau, un clan, 0 nationalitate
vor trebui sii lichideze sau sii provoace degenerarea sau
disparitia altor grupuri.
Distrugand statuI rus, comuni~tii s-au ciocnit de un .
haos inimaginabil. Con~tiinta poporului a dispiirut ~i a fost
nevoie sa fie creatii din nou. A existat insii principalul - 0
idee ~i un program care ii unea pe toti. A existat concepfia
despre apiirarea poporului sovietic de du~manii din exterior.
A existat concepti a, de~i in descre~tere, a grijii fatii de
cetiitenii sai. Existau cre~e ~i gradinite de copii, instruirea ~i
medicina gratuite. De aceea statuI a putut sii supravietu-
iasca, sii se reunifice. NEP (noua politica economidi) a
distrus ideea unitiitii. Au dispiirut scopurile comune. Fiecare
miza doar pe propriile puteri. A inceput formarea rapidii a
clanurilor economice ~i politice. A aparut pericolul
dezintegrarii statului. Acest proces a fost stopat in anul
1929. ~tim cu totii ce s-a intamplat in continuare. Ideea
comunismului nu s-a consolidat. Credinta intr-un vii tor
luminos a inceput sa slabeasca. Unirea clanurilor concuren-
te care i"ncepusera sa se inmulteascii extrem de repede a fost
posibilii printr-un pericol care i"i ameninta pe toti ~i 0 disci-
plina de fier care i-a lichidat pe liderii oridirei grupiiri. Pe
parcursul existentei sale Uniunea Sovietica i"~i gasea noi
du~mani ~i se unifica in interior pentru a lupta cu ei. Cand
dupa intalnirile lui Gorbaciov cu Regan s-a vazut ca nu
exista du~mani externi, s-a intensificat tendinta de dezinte-
grare a societatii pe fundalullipsei scopurilor comune.
~
g
G1
165
Gorbaciov a 1ncercat sa salveze situatia promitiind fiecaruia
apartamente pana 1n anul 2000. lntroducerea legii anti-
alcoolice care a distrus reform a a fost 0 1ncercare de
unificare spirituala a tarii. Situatia nu s-a schimbat iar
puterea agoniza. Ea nu putea sa apere interesele cetatenilor
sai.
Nemtii au fost consternati cand Gorbaciov a scos
armatele de pe teritoriul Germaniei Democrate fara a
pretinde ceva 1n schimb. Putea sa primeasca zeci de
milioane de dolari drept compensatie ~i sa-i utilizeze pentru
dezvoltarea tarii sale ~i a cetatenilor ei. Mai mult decat atat,
giganticul potential militar al Uniunii Sovietice a fost furaL
Conducatorul statului, introducand legea antialcoolica, a
creat mafia, de~i ~tia ca 0 asemenea mafie a existat la
1nceputul anilor '30, 1n America. Risipind bogatii uria~e,
conducatorul statului consolida gruparile mafiote ~i c1anu-
rile criminale. Care este cauza? Nu ~tia ce sa faca. Nu avea
nici scopuri, nici un program concreto StatuI murea. Pentru
salvarea lui era nevoie de reforme. Nu ~tia, 1nsa, care ar
trebui sa fie esenta acestor reforme. Ramanea 0 singura
solutie - sa sustina Occidentul. Stereotipurile ~i conditiile
sovietice n-au elaborat un mecanism efectiv de legatura
indirecta. Liderii politici marc anti sovietici au pierdut
contactul cu situatia reala din tara ~i s-au dezobi~nuit sa
actioneze adecvat unei situatii dificile.
Imi amintesc ca la 1nceputul ani lor ' 80 un economist
1mi spunea: "Biroul politic a hoHirat 1n cele din urma sa se
166
r
intereseze ce se 1ntampla cu tara. Ne-au 1ntrebat referitor la
sfera economiei. Am 1nteles ca la conducere se afla ni~te
batrani fara putere de aceea am 1nflorit totul ~i Ie-am trimis
un raport. Au tacut timp de trei zile, apoi au sunat ~i ne-au
1ntrebat: "Este 1ntr-adevar situatia tarii atat de catastrofala?"
De ce, totu~i, conducerea tarii pierduse capacitatea de a
conduce? De ce orice situatie este privita unilateral ~i dena-
turat? Fiindca mecanismul aprecierii corecte este alcatuit
din mai multe planuri: religios, filozofic, politic, economic.
Trei nivele superioare de apreciere a situatiei au fost lichi-
date de doctrina comunista. 0 apreciere corecta ~i exacta a
situatiei nu putea sa existe, 1n principiu, deoarece condu-
cerea tarii cu trecerea timpului a 1nceput sa sufere de 0
paralizie generalii atat la nivelul de intelegere a situatiei cat
~i la cel de conducere ~i gestionare a ei. Reformand statuI,
conducatorul singur I-a ~i distrus.
Ce aveau urma~ii democrati? Aveau scopuri, programe?
Da, aveau, dar nu aveau poporul, nu-l apiirau. Exista un
singur scop - detronarea fostului regim ~i cucerirea puterii.
Rezolvarea principalelor probleme de supravietuire ~i
dezvoltare se reducea la 0 singura formula: imitarea
Occidentului ~i 1mprumutarea metodelor economice ~i
politice. Tara s-a 1mpartit in c1anuri ~i fo~tii comuni~ti
cereau din nou decentralizarea puterii. Economia a inceput
.
sa se 1nvioreze putin dar politica ~i ideologia piereau. Tara
se priibu~ea dar revenirea la comunismul de razboi ~i
disciplina de fier care sa uneasca societate era imposibila.
167
Totul a revenit la formele primare de evolutie: triburi
separate, grupari; clanurile cucereau noi zone de influenta
economica. Cele mai puternice clanuri s-au grupat in jurul
puterii care se mai men tinea pe vechile structuri de stat.
Evident ca cel mai puternic trebuia sa fie clanul pre~edin-
telui. A aparut, insa, 0 problema. S-a dovedit ca in condi-
tiile in care, pe de 0 parte, erau promise libertati demo-
cratice, iar, pe de alta parte, lipseau interesele unificatoare
~i structurile puterii erau distruse, era aproape imposibiHi
pastrarea statului ~i a ordinii. Toti scuipau pe pre~edinte ~i
democratia lui.
Oar sa ne abatem putin de la acest subiect. Eram la
odihna in Crimeea ~i stateam de yorba cu un cunoscut de-al
meu.
- Prietenul meu are probleme cu sanatatea. Ati putea sa-
I ajutati cum va?
- Cu ce se ocupa? -I-am intrebat eu.
- Cu afacerile. La inceput avea vreo 2-3 buticuri ~i van-
zatori angajati. Facea totul singur. Astazi are 15 buticuri ~i
munce~te la fel, singur. Este suprasolicitat dar nu poate sa
schimbe situatia.
- Nimeni nu-l va putea ajuta, - i-am raspuns eu. - Cum
sa-l ajute medicii sau vindeciitorii daca este mereu supraso-
licitat autodistrugandu-se. Este un caz mortal. Pentru a-~i
salva stapanul "prostanac",organismul incepe sa creeze boli
~i sa se impotriveasca sa fie vindecate. lar dad! stapanul nu-
~i schimba comportamentul, organismul va inventa 0 boala
care nu-i va permite sa faca afaceri. 0 boala incurabila va fi
salvarea vietii lui.
- Ce-ar trebui sa faca?
- Sa-~i schimbe concepfia.
- N-am inteles.
-
- Concepti a este un mod de a gandi, aprecieri ~i reactii
la mediul inconjurator. Un mic bussinesman traie~te in
limitele unei singure conceptii. Un mare bussinesman
trebuie sa aiba 0 alta conceptie. E ceva asemanator cu
principiul de functionare a cutiei de viteza la automobil.
Poti sa te mi~ti din loc la prima viteza, iar daca vrem s-o
marim, trecem la alta mult mai mare. La fel e ~i in afaceri.
Capacitatea de a trece la 0 viteza mult mai mare inseamna
sa-ti pastrezi sanatatea ~i sa supravietuie~ti. Un mare
bussinesman are gandire de psiholog ~i politician ~i nu de
muncitor. Trebuie sa gaseasca un adjunct priceput ~i sa-l
conduca iscusit. Oe aceea, daca un bussinesman vrea sa se
dezvolte din punct de vedere economic, el trebuie sa se
dezvolte spiritual sau sa aiba din timp un asemenea
potential. Banii putini sunt bani, banii multi inseamna
economie, banii foarte multi inseamna politica.
In anii '90, fiecare escroe ~colit vroia sa devina
bussinesman, fieeare bussinesman de~tept vroia sa devina
politician, fieeare politician- eu perspicacitate era nevoit sa
studieze psihologia ~i filosofia. In toate timpurile, filosofii
intelegeau ca este imposibil sa cuno~ti lumea doar in
limitele logicii umane ~i a cerintelor umane. Filosofii
168
...
169
~
""
tindeau spre mistica, mistica spre religie. Intotdeauna a
existat un proces invers. Religia crea fiIosofia, fiIosofia
educa poIiticienii, politicienii aIegeau bussinesman-ii de
perspectiva, marii bussinesman-i ii invatau sa munceasca pe
cei mici. DezvoItarea presupune doua curente de energie
situate unul inintampinarea aItuia. .
Sa revenim la situatia poIitica actuaIa. DezvoItarea
Iegaturii indirecte Ia oricare organism inseamna dezvoItarea
senzuaIitatii care cuprinde un voIum tot mai mare de timp r;;i
spatiu. Cu cat mai voIuminos r;;i mai cIar ne imaginam un
proces pericuIos pentru noi cu atat mai mari sunt r;;ansele ca
sa-I dirijam r;;i, prin urmare, sa supravietuim. Imaginati-va
ca ati agatat 0 cratita de pe 0 polita care a cazut r;;iv-a lovit
dureros peste picior. Dacii yom reactiona doar Ia niveIuI
corpului, yom injura r;;i0 yom arunca. Prima reactie primi-
tiva este sa Iichidam izvoruI durerii. Un nivel superior aI
Iegaturii indirecte presupune urmatoarea reactie. Sa nu
aruncam cratita revarsandu-ne asupra ei furia ci s-o rididim
r;;is-o punem Ia locul ei astfeI incat sa nu mai cada. Un nivel
r;;iJ;l1aiinaIt aI reactiei este sa mutam poIita in aIt loc sau sa
cu;nparam un dulap care sa excIuda accidenteIe. Ar;;adar, un
niveI superior de aparare presupune un nivel superior de
conducere, ceea ce inseamna pronosticare, prognozare. In
anii '90 deveneau bancheri cei cu studii de matematica, sau
fizica, deoarece erau capabili sa gandeasca abstract r;;i
potentiaIul spiritual ridicat Ie marea posibilitatea conducerii
financiare, economice r;;ipolitice.
~
170
,....
I
i
I
r
I
I
I
Imi amintesc 0 discutie cu reprezentantuI unei banci
care avea probIeme. Situatia era critica. Banca putea fi
inchisa, iar ditiva colaboratori riscau sa fie bagati in
inchisoare. I-am explicat ca e yorba de 0 Iupta politicii.
Partidele au nevoie de bani. Ca sa aiba bani, boIr;;evicii
pradau bancile. Aceasta metoda de sustinere a partidelor
poIitice este vaIabiIa r;;i astazi. Veti fi nevoiti sa dati bani.
Dati vina pe un singur om r;;iconcediati-I pentru un an. Vor
Iua banii, situatia va reveni Ia normal iar omuI se va
intoarce Ia serviciu. Acer;;ti bancheri aveau, insa, probleme
cu gandirea analitica. N-au inteIes propunerea mea. Au furat
bani r;;i ditiva oameni nevinovati au nimerit Ia inchisoare.
lata de ce un mare bussinesman, cu atat mai mult un
politician trebuie sa gandeasca abstract, in perspectiva.
Ce se intampla astazi pe arena politicii a Rusiei? Nu
exista nici un partid politic cu un program mai muIt sau mai
putin rational. De ce? Fiindca gandirea strategic a, reaIa a
fost intotdeauna educata de religie r;;i filosofie. Nu in tam-
pIator Alexandru Macedon il avea invatator pe AristoteI.
Pentru a supravietui r;;ia ne adapta Ia 0 situatie dureroasa nu
trebuie sa reactionam doar la niveluI corpului. Reactia
trebuie sa aiba loc r;;i la niveluI spiritului, sufIetului r;;i al
structurilor care trec dincolo de limitele vietii r;;idorintelor.
AstfeI, noi yom putea sa vedem dincoIo de 0 situatie simpla .
un sens profund, yom putea sa reaqionam la cauza r;;inu la
efect r;;iyom putea sa Ie infIuentam in mod corespunzator.
171
In URSS, pe parcursul mai mu1tor decenii au fost
suprimati ~i 1ichidati 1ideri religio~i, filosofi, politicieni.
Lipsa gandirii strategice se simte ~i astazi. Po1iticienii cauta
rau1 unii in cei1a1ti. Scot mizeria la suprafata dar nu pot sa
raspunda 1a intrebarea principala: cum sa se asigure unitatea
statului? Nu numai unitatea politica ~i economica ci, in
primul rand, cea spirituala. In jurul caror valori sa se uneas-
ca? Care valori sa Ie apere? Ce sa protejeze in primul rand?
Chiar ~i in lipsa totala de idei care se formeaza pe baza unor
conceptii religioase ~i filosofice despre lume, tara iese trep-
tat din situatia catastrofala. Totu~i, spontaneitatea nu of era
nici un fel de garantii pentru viitor. Grice rezultate in
economie, politica ~i cultura pot sa dispara intr-un timp
record dad puterea nu va invata sa gandeasca, adica sa
reactioneze 1a situatia aparuta. Mi~carea Skinhead se af1a in
cre~tere ~i reprezinta una din formele ascunse ale nemultu-
mirii fata de 0 situatie. Daca aceasta energie va cre~te ~i
puterea nu va fi in stare rezo1ve problema cu mij10ace
politice situatia poate sa iasa de sub control.
Astazi, in presa ~i la te1evizor se discuta in permanenta
des pre privatizarea ttilhiireasca din anii '90. Proprietatea de
stat este a poporu1ui. Daca cineva 0 fura, 0 fura de 1a popor.
E deja 0 situatie penala. Poporul intelege ca a fost pradat.
Revolta ascunsa cre~te ~i apare 0 dilema de nerezolvat.
Daca nu vor fi analizate rezultatele privatizarii, poporul
mintit va acumu1a ura ~i 0 va revarsa in forme1e cele mai
distrugatoare. Dupa cum s-a mentionat in unul din ziarele
noastre, daca vom reanaliza privatizarea vor suferi, in
primu1 rand cei care au contribuit la jefuirea ei iar acum se
af1a la putere. Situatia este fara ie~ire daca nu ~tim sa
gandim, dar avem oameni care ~tiu sa gandeasea ~i au
propus deja ni~te posibile variante:
1) Atunci au furat totu1, dar nu trebuiesc judecati
functionarii de stat, nu trebuie inten~ate proeese penale, ci
sa redea statu1ui intreprinderile eumparate pe un pret de
nimic.
2) De lasat oligarhilor (persoane eu averi foarte mari)
tot ce-au furat dar sa fie obligati sa plateasca valoarea reala
a bogatiilor furate. Sa Ii se aeorde un timp real de plata.
3) Comuni~tii pot sa renunte la trecutu1lor sangeros, sa
promita 0 presa independent a, sa recunoasca credinta in
Dumnezeu, dreptul 1a proprietatea privata, ca vor transfor-
ma principalele bogatii ale tarii in bogatii de stat. In conse-
cinta, revolta maselor se va revarsa in votul general pentru
comuni~ti sau tineretul va intensifica starea parintilor indu~i
in eroare ~i vor ineepe sa omoare ~i sa distruga totul in jur
a~a cum procedeaza tinerii national-bol~eviei sau skinhead-
ii (Capetele rase).
Incapacitatea puterii de a unifica tara la toate niveluri1e,
nedorinta de a avea grija de cetatenii ei, de a reactiona la
timp, filosofie ~i politic la cele in tamp late pot provoca
explozia tendintelor fasciste. Aeesta este doar inceputul.
Teritoriul Rusiei este un poligon pentru viitoarele eveni-
mente mondiale. Daca omen ire a nu va gasi putere sa
173
i72
gaseasdi scopuri comune care s-o uneasca, con!?tiinta de
clan care se intensifica va distruge lumea firava !?i civili-
zatia. Este 0 problema a zilei de maine. Astazi, Rusia
trebuie sa invete sa gandeasca, sa se uneasca prin spiritua-
litate !?i moralitate pentru propria salvare !?i a omenirii
intregi.
- Unii spun ca totul este predestinat, ca in toate
este voia lui Dumnezeu. Altii spun ca totul poate fi
schimbat, se poate influenta viitorul dar nu numai al
tau ci ~i al altora, ca lumea seamana cu un joc foarte
complicat la computer. Puteti sa ne explicati putin ce
se intampla cu noi ~i in jurul nostru?
Dati-i drumul unei libarci intr-o camera goala ~i veti
vedea ca e foarte greu sa-i numarati mi!?carile. Daca in
camera nu existii giiuri, puteti fi incredintat cii mi~carile ei
vor fi limitate la spatiul din camerii. Dacii yom pune 0
farfurioarii cu apii, mi~ciirile libiircii pot fi ghicite. Setea 0
va duce spre farfurioarii. Vorbind despre faptul cii oamenii
s~nt dirijati, noi subintelegem cii dirijarea are loc din exte-
rior, adicii sunt fortati ~i dorintele umane sunt limitate. Se
poate dirija ~i din exterior prin dorinte. Dacii yom ~ti dorin-
tele omului, putem sii ghicim conduita lui ~i sii incepem sii-l
dirijiim. "Ciiutati-l pe cel care are de ca~tigat" - este una din
metodele principale de descoperire a crimei. De aceea cand
unii spun cii nu au 0 vointii realii, iar, altii spun cii fac ce
....
174
r
vor, ~i unii ~i al!ii au dreptate. Adevarul
este
.
f ' specI IC pentril
fiecare situatie
.
t .
Pe plan exterior, putem vorbi de intam
pla-'
I
.
l ' b
fl, (c
I ertatea voin!ei. Pe
P
lanul fin
toat
.
, e evelllmentele s-au
produs deja. Cu cat sunt mai fine planurile cu at at maj
mu!te ev~nimente ale viitorului s-au produs deja. IntreguJ
Ulllvers ~l-a incheiat deja ciclul ~i s-a intors in punctul care
se apropie
~e c~uza primara. In planurile de suprafa!a noi
pute~ vorbl de mtamplare, de libertatea voin!ei. In planul
subtll to ate evenimentele deja s-au petrecut. ~i cu cat
planurile sunt mai subtile, adica cu cat sunt mai aproape de
cauza primordialii, cu at at mai multe evenimente din vii tor
deja s-au petrecut. In punctul care se apropie de cauza
~rimordialii tot universul deja a terminat ciclul ~i s-a intors.
In planurile de exterior exista notiunile de intamplare, liber-
tate a voin!ei !?i este posibil conf1ictul dintre dorin!ele omu-
lui ~i voin!a Divina care se manifesta in feluI urmator.
Dumnezeu ne dirijeaza prin iubire. Daca ne conducem
dupa
ace~t sentiment fara sa-l dirijam, nu renuntam la eI ~i
ou-l
~~pflm~m, atunci nu numai subcon~tientul nostru ci ~i
co~~tllnta ~l
~
vointa se apropie de Divin ~i inteleg legil e
Ulllversului. In iubirea Divina este ascunsa toata informatia
despre Univers ~i toate legile lui. Dorintele noastre ~e
suprafata sunt in legatura cu trupul nostru ~i locul de trai.'
Ele depind de mediu, iar dind Ie absolutizam, noi punem 0
particica infima mai presus de intreg. Iotrucat, pe planul fin.
emo!iile noastre depind de spatiu !?itimp ~i se raspandesc
in.
175
intregul Univers, divinizarea lor incalca principiul unitatii
Jniversului ~i se dec1an~eaza mecanismul apararii ~i
~orectarii iar noi suferim de 0 anumita boala ce tine de 0
anumita inca1care.
au savar~it crime impotriva iubirii nu pot sa pi'itrunda nici
chiar in lumea de dincolo. Ele nu se mai afla pe Pamant, dar
nu pot sa pi'itrunda nici pe planurile fine. Daca un asemenea
suflet va fi zamislit, acest copil nu va putea sa se nasca.
Cand sufletul patrunde in lumea de dincolo are loc stratifi-
carea in continuare a emotiilor ce tin de viata anterioara. Cu
cat sufletul celui mort are mai multa iubire de Dumnezeu cu
at at mai rapid este procesul de transformare. In aceste c1ipe
omul poate sa vada orice. Con~tiinta ~i imaginatia lui care
se 'pastreaza pot sa-i of ere diferite imagini. Aflandu-se in
lumea de dincolo, sufletele vad viitorul celor apropiati, al
rudelor, uneori se straduiesc sa-i ajute, sa-i anunte de apro-
pierea pericolelor aparandu-le in somn. Aflandu-se un timp
oarecare in lumea de dincolo, sufletele curate tree in aIte
lumi. Cu cat mai multa iubire exista in suflet, cu cat este
mai curat, cu atat mai mare este numarul lumilor prin care
trece. Cand un astfel de suflet se reincarneaza pe pamant
sau pe aIte planete, se na~te un om talentat saa genial. De~i
nu banuie~te macar, acesta este un c1arvazator de nivel
superior.
Am vazut in timpul diagnosticarii magilor ~i astrolo-
giIor ca ace~tia sunt conectati la lumea de dincolo. Sfintii
erau conectati la alte lumi iar informatia pe care 0 primeau
era mai curata, mai ampla ~i mai exacta. In principiu, pentru
om, alegerea principala in orice situatie este sa urmeze
iubirea sau. sa renunte la ea. Aceasta alegere este determi-
nata, intr-o masura considerabila de emotiile parin!ilor
Fiindca ne orientam mai intai cu sufletul apoi cu
con~tiinta ~i in cele din urma cu trupul, se imbolnave~te, in
primul rand, sufletul care pierde iubirea. Este procesul eel
mai periculos ~i eel mai putin vizibil. Apoi se imbolnavesc
con~tiinta ~i trupul. Suferin!ele trupului purifica sufletul, de
aceea, pe planul fin, un invalid ~i un om sanatos pot sa arate
absolut contrar. De ce, candomul moare, viata Ii trece ca un
film prin fata ochilor? De ce muribunzii devin, de regula,
mai buni? De ce oamenii care au trecut prin moartea c1inica
au aptitudini supranaturale? Fiindca moartea intrerupe
contactul cu straturile de suprafata ale con~tiintei ~i emotii-
lor. Eul interior al omului trece pe planuriIe fine unde
timpul este comprimat ~i intr-o secunda se poate vedea mai
muIt decat vedem timp de ani de zile intr-o viata obi~nuita.
Trupul, care intensifica egoismul, lacomia, invidia, gelozia,
trece pe planul doi ~i ne este mai u~or sa sim!im iubirea.
De ce inainte de moarte oamenii se spovedesc ~i i~i cer
iertar~? Fiindca, daca omul moare supiirat sufletul lui va
patrunde foarte greu pe planurile fine.
M-am uitat ce se intampla cu sufletul dupa moarte. Mai
intai ajunge in lumea de dincolo un de trece printr-un proces
de pregatire. Aceasta se intamplii in cele patruzeci de zile de
dupii moarte. Sufletele sinuciga~iIor ~i ale altor oameni care
:76
....
177
c.
. -
dar
"
1' de
educatia lui actuaHi, . t- antenoara '{ ,
formate intr-o v1ata
t Da di tinem seama de .
de com
portamen . t
de modul de tra1,
. -
.
are de ales.
.
n em la concluzla ca nu mal
toate astea, aJu g . - ~
totalitate emo-
.
t i actual determma m
Locul de tra1, trecu ~ ' - d' rnrejele
. - ~
lui Omul poate sascape m
tiile ~1
hotararea .
Q' atunci se
.
'. 'n iubirea de
Dumnezeu. ",1
,
destinulUl doar pn
.
dul de viata, genele, care
~ ~
1- n miracol. Educatla, mo
- mtamp au.
boaUi
grea ce nu of era
t' '1 ~i au provocat 0
au format emOtll e
.' de dominatie
asupra
vietuire i~l p1erd puterea .
~anse de supra
~..,
bolile dispar. Deseon, 0
1
.
El se schimba 111mtenor ~1
omu U1.
. - se soldeaza cu moartea, Dar
astfel de transfo~~are
~utern~c
t
~t' mari de iubire purifica ~i
1 10Zle1 une1 cant1 at1
in cazu exp
-
. - f" sanatos ~i i se va
- C' tie sa mbeasca va 1
salveaza. me ~
. - d rinte Asemenea
oameni au
permite
realizarea on~aro.r
0 t.
dreptulla
libertatea
v0111te1.
.
A
an se repeta aceeai situafie: am bar--
- Dtn an t~
b' n-am barbat. Ajutafi-ma, va
bat n-am bant, am ant,
,
A
l
V?
ro/{ sa infeleg ce se in tamp a.
. .
1
Comunicarea ..
B
..
~nseamna indeplinirea donnte or. .
- anll 1
~
na de asemenea,
indeplinirea
donntelor.
cu un barbat 111seam
-
.
D aca in suflet exista
. - multa energ1e.
.
-
..
Donntele
consuma
. -
1
.
La inceputul activ1tatn
.' ti nevOlt sa a eg1.
putina
mb1re, e~
.
d t la sportivi. Un sportiv
observat un lucru cm a
- mele am
. . . A roblemele in viata personala.
daca obtine
V1cton1, 111cep p
- libereaza de supararile
Trece un timp in care se roaga, se e
178
t
!
I
,
\
fata de femei, viafa personala revine la normal, incep, insa,
nereu~itele in sport, care se tin lant. Am inteles ca exista 0
oarecare legatura intre gelozie ~i trufie. Con~tiinta ~i dorinta
trec din una in alta, iar dacii exista 0 dependenta de profun-
zime, problema va trece de la gelozie la trufie. Vor suferi
fie familia, fie serviciul sau destinul. Apoi, am ajuns la
urmatoarea concluzie: ceea ce numeam dindva dependente,
ata~amente, astazi poate fi numit altfel - insuficienta de
iubire ~i energie.
Ciindva Ie spuneam tuturor: "Trebuie sa pastrati iubirea
in suflet." Ma refeream la faptul ca pentru a pastra iubirea
nu trebuie s-o suprimam cu ura, suparari, frica, depresie,
regrete. A trecut 0 etapa ~i astazi ~pun: "Daca ati invatat sa
piistrati iubirea, invatati s-o oferiti. Cu cat mai mult oferim
cu atat mai mult primim." In acest caz, notiunea de ata~a-
ment i~i pierde sensu!. Omul care iube~te dezinteresat nu
depinde de nimic.
Altadata a~ fi spus cii ata~amentul de barbati se
intensifica dublu cand apar banii. Cre~te agresivitatea ~i
trebuie sa pierzi ceva. Astazi voi spurre ca:"Incapacitatea de
a iubi transformii iubirea in ata~ament iar ata~amentul ne
obliga sa uitam de Dumnezeu. Rezulta ca ata~amentul
trebuie sa fie mai mic." Capacitatea noastra de a iubi se
dezvolta prin con~tiinta religioasa care ne ajuta sa simtim
iubirea fata de Dumnezeu. Atitudinea noastra fata de
Dumnezeu este arbitrul principal ce decide daca yom fi
ferici!i sau ba. Cu cat mai avide sunt rugaciunile noastre, cu
I
I
\
179
cat eerem mai multi bani, bunastare, Indeplinirea dorintelor,
sanatate eu atat mai adane toate as tea patrund 1n subeon~ti-
entul nostru. Comuniearea eu oamenii formeazii emotiile
noastre de suprafata. Cand apeliim la Dumnezeu se des chid
profunzimile saere ale subeon~tientului care vor forma
sufletul nostru ~i sufletele urma~ilor no~tri. Rezulta ca 0
rugaeiune avida ne omoara sufletul ~i neferiee~te urma~ii
nO!;ltri. De aeeea exista ateii. Deeat sa te rogi la Dumnezeu
eu aviditate, mai bine sa nu !;Itiinimie des pre El.
Am eonsultat 0 femeie prin telefon care mi-a spus:
- Am probleme eu fiiea mea. Nu vrea sa eomuniee eu
mine.
- Problemele sunt 1n primul rand ale dumneavoastra.
Femeia m-a Intrerupt zieandu-mi:
- Veti vorbi eu fiica mea?
- Da, voi vorbi, dar a~ vrea, mai 1ntai, sa vorbim des pre
problemele dumneavoastra.
M-a Intrerupt din nou:
- Da, da, va aseult!
- Dumneavoastra aproape ea nu aeeeptati situatiile
traumatizante. Aeeasta se Intampla...
.
M-a 1ntrerupt a treia oara:
- Cum ramane eu fiiea mea?
- Situatia fiieei e mai grava deeat a dumneavoastra. In.
timpul diseutiei, femeia m-a 1ntrerupt de vreo eincisprezeee
- Dumneavoastra ma presati 1n permanenta, i-am spus
eu. Ma 1ntrerupeti 1n permanenta. Nu ~titi sa va 1nvingeti
dorintele. Cum sa va ajutati fiiea daea sunteti sc1ava
trupului ~i a dorintelor dumneavoastrii?
Ii este greu, dar se straduie~te sa se abtina. Ineep sa
vorbese eu fiiea. Sufletul ei este plin de nemulfumire.
- Mai 1ntai, trebuie sa 1ndepartati prin rugaeiune
nemultumirea de sine ~i destin. Rugati-va lui Dumnezeu !;Ii
1ndepartati pretentiile.
- Eu nu ered 1n Dumnezeu, - mi-a raspuns fiiea. - Cand
am eitit eartile dumneavoastra, eredeam, dar eand am
Ineereat sa ma sehimb, n-am reu~it.
- Am sa va explie altfel. Vreti sa fiti ferieita?
- Da.
- La baza oriearei ferieiri se afla sentimentul iubirii.
Daca doriti sa fiti ferieita renuntati la eeea ee va 1neurea sa
iubiti: supararea pe sine ~i pretentiile fata de mama. Nu
exista iubire fara durere. Daca fugiti de durere, fugi!i de
iubire. In fieeare zi eonvingeti-va sufletul ea trebuie sa
iubeasea, sa ierte, sa fie grijuliu.
- Nu reu~ese sa fae aeest lueru, - a raspuns fata.
- A~a suntem noi. Vrem salariu, dar sa nu muncim.
Via!a este, 1nsa, altfel. II eunoa~tem pe Dumnezeu prin
iubire. Pentru a sim!i iubirea, trebuie sa oferim mult ~i
dezinteresat. In filosofia indiana, aeeasta 1nseamna sa nu te
ata~ezi afeetiv de rezultat. Cand ne rugam doar pentru
ori.
n
180
181
,
bun eaz rezultate
in eel mal , -
a
_
tat e yom avea, san,
,
" b ' a
'
,
- yom slmt1 lU Ire,
neinsemnate fllndea nu ,
van t ~tiinta este - 'I mele doar ea sa .
'?
,
Am ineeput eereetan
~ ~
d tata spre indeplinirea
' atoare :;;1este m rep
0 oeupat1e eonsum
.'
f
- - reli gie eorupe omul
De aeeea :;;tllnta ara
dorintelor noastre,
, -' - - iubirea dorintelor.
i-I obhga sa sup una
, ,
pe neobservate :;;
-
~
Ie doar posib1htatea - 'I Ie au vazut m e
Multi, eitind eart1 e me
"
.
d rin rugaciune, eeea ee Ie
.
.
d
-' "oare:;;l rap1 e P
unei vm eean u.,.
"
t~
d la medieamente. Cu
. - f - eeonomll, renuntan
~
permite :;;1sa aea
-' 1
~
tele
geam tot mai mult cat
'
~
eereetanle me e m,
dit inamtam m
"
d
- fata de Dumnezeu. Am
' - t atitudmea aVl at. de peneuloasa es e
..
r' InseS1za-
~
reu sa une:;;ti :;;tllnta eu re 19la.
.
vazut cat este de g
~ - domine treptat :;;1pe
' d umanul meepe sa
bil, pe aseuns, aV1,
,. ~ - ~n
ghita religia. Pentru
'
.
ul ~tllnta meepe sa 1
~
neobservate D1vm.,
b
.
sa ne purifieam m - se intample tre Ule
ea aeest lueru sa nu
-
1
-
O mia "i sa ne mi:;;eam
1 sa luptam eu ae .,.
permanenta sufletu,
,
Iubirea de Dumnezeu ne -
.
b' e:;;l Dumnezeu.
eontinuu eatre lU U
- - -
t te bani, bunastare.
.
- '
,
e senzuala, sana a ,
of era v1ata, fene1r
.
b 'sa uitam de intere- - l' Dumnezeu tre Ule
Cand ne adresam Ul
"
1
.
Trebuie sa ne intere-
' 't 1 1 :;;1 sufletu Ul.
sele trupului, spIn u u
-
t a aeeasta dezinteresare
"
'pentru a pas r
seze doar lUbuea, 1ar
fm p oareeare dorintele
' -
~
franam pentru un 1
, ,
trebUle sa ne m
Iti deveneau pustme1
.
,
ului. De aeeea mu
t spiritulUl :;;1 ale trup
, .
- 1 nu po ate sa apeleze
' 'manastln. Daea omu
~
~,
:;;ise refug1au pnn
,
- se invete, mai mta1,
D nezeu trebUle sa dezinteresat la urn,
1 sa se abtina de
.
1
~
eepand eu trupu - ,
sa-"i infraneze donnte e m
fl
-
~
asea
- Sa infraneze
.,.
- a amanze .
la maneare, sa posteasea, s
~
182
..,.......
. ~
i
dorintele spiritului: sa nu se surmeneze prin munea, S;'
renun!e la televizor, sa se izoleze, sa stopeze eon:;;tiin!a, s:
nu se irite :;;isa nu judece. Sa Infraneze
dorin!ele sufletului:
sa se ab!ina de la dorin!ele sexuale, sa depa:;;easca frica ~i
regretul, sa nu se grabeasca,
"Credin!a fara fapte este moarta" - se Spune in Biblie,
Daca omul face abuz de man care, judeca :;;i se grabe:;;te,
daea este avar, irascibIl :;;i gelos, rugaciunea lui va fi In
zadar. Daca va incepe sa se roage eu ravna, aspirand spre
iubire :;;iDumnezeu, poate sa se 1mbolnaveasca :;;i sa moara,
Renun!area la dependen!e poate fi prea grea pentru el. Nu
oricine poate ajunge la 0 rugaeiune adevarata. Probabil de
aeeea Hristos Ie spunea ucenicilor sai ea Vor putea sa simta
iubirea de Dumnezeu doar prin El. Valorile spirituale pot sa
Inchida mult mai dur calea spre iubire decat valorile mate-
riale.
Perceperea iubirii de Dumnezeu este un proees
eomplieat :;;i Indelungat care decurge foarte greu, se
dezvolta :;;i se perfec!ioneaza.
Capacitatea de a iubi se
ea:;;tiga de-a lungul anilor, a deeeniilor sau a intregii vie!i.
Despre aceasta a vorbit Hristos In parabola despre feeioare
~i eandele. Trebuie sa n~ pregatim din timp pentru a fi
supu~i Incerearii daea suntem capabili sa iubim. Cand yom
eunoa:;;te iubirea divina va fi deja tarziu sa ne cairn :;;i sa
eerem:
"Creatorule, eu am paeatuit - iarta-ma!". In masura
in care Invatam In fiecare zi sa iubim deiinteresat, In
aeeea:;;i masura depa:;;im
dependenta de dorintel~ trupului,
I
f
i
I
J
;
R
I
,
,
I
~.
i
(
!in
spiritului ~i sut1etului ~i, in aceea~i masura, rugaciunea
adresata lui Dumnezeu ne va influenta pozitiv pe noi ~i
urma~ii no~tri.
Astazi este 30 decembrie. Nimeni n-a mai desenat
svastica pe u~a mea. Asemenea semne anunta prezenta unor
situatii critice in stat. Clnd tara slabe~te cu duhul, multi
oameni incep sa se urasca unii pe altii ~i cauta arice mijloc
pentru a-~i manifesta nemultumirea. Odata cu alegerea unui
nou pre~edinte, Rusia a inceput sa-~i revina nu numai din
punct de vedere economic. Pentru Rusia au aparut perspec-
tive de supravietuire. Exista asemenea perspective pentru
intreaga omenire? In lume domina aceea~i moral a de stat-
clan ca in Rusia, acela~i cult al banilor, aceea~i tendinta de
lichidare a culturii ~i moralitatii. Lumea a devenit idolatra.
Pentru mare a majoritate, religia s-a transformat intr-un
ritual frumos, intr-o formalitate lipsita de sens.
Epoca socialismului s-a incheiat. Poporul a respirat
u~urat. S-a sfar~it cu omorurile, arestarile, condamnarile
politice. Cuvantul nu mai este suprimat. A inceput 0 alta
perioada. Poporul este preocupat de stabilitate ~i ardine.
Rusia va incepe sa se dezvolte ca 0 tara occidentala. Ce rau
e in asta? ~i ce daca va fi schimbata cultura rusa cu cea
occidentala de masa ? De ce tara este atat de bolnava? Poate
ca Rusia are destinul sau? De ce in momentul cand Rusia a
pornit pe calea orientala au inflorit cultura ~i moralitatea?
De ce atunci cand a incercat sa traiasca doar ca in occident
a inceput sa moara, sa se dezintegreze? Cred ca explicatia
trebuie ciiutata, in primul rand, in filosofie ~i psihologie.
Dezvoltarea inseamna energie. Energia presupune
deosebirea dinte potentiale. Principala sursa de energie este
timpul. Principala deosebire dintre potentiale este trecutul ~i
viitorul, cauza ~i efectul. Dezvoltarea a tot ce este viu pe
Pamant ar fi fost imposibila fara interactiunea cu doua
curente ale timpului fara lupta dintre inceputurile masculin
~i feminin.
Inceputul masculin reprezinta lumea nevazuta care tine
de viitor. Inceputul feminin reprezinta lumea materiala care
tine de trecut ~i prezent. Inceputul masculin este agresiv
fata de trup, dar are grija de suflet. Inceputul feminin are
grija de trup ~i este agresiv fata de spirit. Inceputul
masculin franeaza dezvoltarea trupului, a materiei ~i
civilizatiei. Inceputul feminin are energie dar ea transfor-
mandu-se in valori materiale, stoarce structurile spirituale.
Civilizatia se na~te ~i se dezvolta ca inceput masculin dar
prospera ~i moare ca inceput feminin.
Lumea se imparte in Occident ~i Orient. Aceste sunt
doua stiluri de gandire care nu pot fi unite in exterior. In
gandirea orientala, intregul sau inceputul spiritual se
descompune in parti separate devenind material. In gandirea
occidental a, intregul spiritual se compune din anumite
unitati materiale. Occidentul democratic ~i Orientul
despotic. In Orient, conducerea se efectueaza preponderent
de la varf, in Occident - de jos. In realitate Orientul ~l
Occidentul au fost intotdeauna unitare dar nu numai din
..
184
185
cauza ca popoarele ~i culturile au interaction at intre ele.
Sufletele celor care au trait in Orient se reincarnau in
Occident ~i invers. De aceea cultura occidentala a avut
intotdeauna un potential spiritual ascuns sustinut de cre;;ti-
nism. Civilizatia materiala este imposibila fara prezenta
stratului spiritual anterior. Interacfiunea curentilor energe-
tici ai celor doi poli, occidental ~i oriental, ai planetei a
permis dezvoltarea omenirii. Procesul de transformare a
unui tip in altul era intensificat in punctele de frontiera.
Civilizatiile din zonele de mijloc Ie depa~esc pe celelalte in
dezvoltarea lor. Babilonul antic, Mesopotamia, Asiria,
Egiptul, Grecia antic a, Roma antica, au fost locurile de
contact a doua curente. In aceste locuri, trecerea spiritua-
lului in material ~i invers era mult mai intensa. Orientul
ascetic care renunta la trup se unea cu Occidentul plin de
viata, imoral ~i lipsit de spiritualitate. Poruncile morale
interactionau cu viata de zi cu zi influentand starea statului.
Legile Divine expuse sub forma unor prescriptii morale
sunt valabile nu numai pentru fiecare om in parte ci ~i
pentru toate popoarele. Anticii intelegeau acest lucru. Un
om imoral se imbolnave~te ~i moare. Daca nu are grijii de
suflet, trupul sau este condamnat la suferinta. Despre
aceasta au vorbit misticii, filosofii din India Antica ~i
Orientul Apropi~t. Evident ca omul trebuie sa aiba grija de
trupul sau. Daca nu se va ingriji ~i de suflet, nu-~i va salva
trupul oricat de puternic ar fi ~i oricata hrana i-ar da.
Religiile mondiale spun ca omul trebuie sa-~i ingrijeasca in
primul rand sufletul. Acest model de comportament a
patruns in con~tiinta ~i subcon~tientul oamenilor ~i a fost
impulsul unei dezvoltari ~i al unei armonii ulterioare. In
ultimii doua mii de ani omenirea s-a dezvoltat intr-un ritm
nemaivazut. Schimbarea celor doua curente ale omenirii pe
Pamant avea loc cu aceea~i viteza. De aceea s-a produs 0
ruptura exterioara intre cuJturile Occidentului ~i Orientului.
Occidentul care s-a dezvoltat cu pa~i uria~i in ultimele sute
de ani n-a reu~it sa se inspire din moralitatea ~i spiritualita-
tea Orientului. Trupul a uitat de sufletul sau japt ce amenin-
ta cu pieirea intregii omeniri.
Tocmai aceasta, dupa toate probabilitatile, a fost
impulsul pricncipal al aparitiei comunismului ~i a unei noi
oranduiri sociale unde inceputul moral ~i spiritual era mai
important decat cel material. Unul dintre principalele
impulsuri subcon~tiente ale comunismului era sa supuna
trupul spiritului. De aici a inceput economia planificata,
gandirea strategic a, codul moral al constructorului comunis-
mului. Cre~tinismul slabea ~i nu mai putea sa facii fata
scopului sau de educatie moral a ~i salvare a sufletelor.
Aspiratia spre consum a majoritatii popoarelor nu mai putea
fi stapanita fji in Europa au aparut ~i au prins radacini ideile
comunismului. Impulsulsubcon~tient spre comunism in
executare europeana a aparut ca ideea de egalitate, frater-
nitate ~i fericire generala.
186
187
La sfar~itul sec. XX s-a prabu~it socialismul. Omenirea
ajuns din nou pe muchia prapastiei. Locul lui I-a ocupat
;lamul care s-a raspandit foarte repede ~i pe teritoriul
:uropei. Astazi, islamul reprezinta Orientul inver~unat care
,leaga vehement psihologia occidentala. SUA reprezinta
. \)ccidentul intransigent. Ele nu au puncte de contact. Daca
vom analiza din punct de vedere economic ~i politic, este
logic ca SUA, cu potentialul ei economic, sa invinga repede
islamul impreuna cu tarHe arabe. Poate ca un economist sau
politician vor spune ca aceasta va fi garantia stabilitatii, a
lipsei terorismului ~i a prosperarii omenirii. Pentru un
filosof, victoria SUA inseamna moartea civilizatiei. Lumea
cu un singur pol nu are energie pentru dezvoltare.
Principalul oponent al SUA este considerata, astazi,
China. Este adevarat din punct de vedere economic. China
este 0 tara ce se dezvolta cu pa~i rapizi care va ajunge ~i va
depa~i SUA. Este un antagonism economic evident. Nu
exista, insa, contradictii politice. China este 0 tara oriental a
care viseaza sa devina occidentala. Tineretul chinez
gande~te occidental. Femeile chineze vor emancipare.
Deocatp.data, China ~i India sunt in exterior tari orientale, in
interiOl:, insa, devin, tot mai rapid. occidentale. Rezulta ca
islamul trebuie sustinut de sus pentru ca omenirea sa
supravietuiasca. Este interesant cum se intiimpla acest lucru
pe plan exterior. SUA pot sa atace orice tara araba. In
principiu, acest lucru se poate obtine ~i prin subjugare
economica ~i politi ca.
Este mai problematic sa atace Franta sau Germania.
AsHizi, fiecare al doilea elev din clasa intai este de
provenienta araba ~i de credinta islamica. Opozitia gandirii
occidentale se dezvolta chiar pe teritoriul tarilor occiden-
tale. A~adar, daca va invinge gandirea occidentala lumea va
pieri, iar daca va invinge cea orientala', lumea va pieri de
asemenea. Politica terori~tilor islamici' este 0 dovada in
acest sens.
Sa vorbim acum despre misterul sufletului rus. Rusia
este oriental a ~i occidental a in acela~i timp. Da, socialismul
chinez une~te modelul oriental ~i cel occidental, dar, acest
fenomen este spontan, temporar. China devine tot mai
occidentala ~i se simte minunat. Rusia a incercat sa imite in
to ate Occidentul ~i s-a in~elat. A aparut urmiitoarea maxi-
ma: "Salvati sufletele noastre." Calea orientala s-a dovedit
insuficienta pentru Rusia. Socialismul s-a prabu~it. Calea
occidentala s-a dovedit a fi ~i mai nefolositoare. Rusia va
trebui sa uneascii idealismul ~i materialismul, religia ~i
~tiinta, conceptiile despre lume orientala ~i occidentaHL In
caz contrar, Rusia se va prabu~i.
De doua sute de ani exista SUA care s-a supranumit
tara fagaduintei, a democratiei ~i a libertatii. Este
intruchiparea gandirii occidentale. Doar la 90 km distanta se
afla insula Libertatii in frunte cu de neinlocuitul Fidel
Casstro. Este yorba de Cuba, bastionul civilizatiei orientale
t .
Este singura tara din lume unde nu exista proprietate pri vata
asupra mijloacelor de productie, un de s-a pastrat prioritatea
....
188
189
valorilor morale fata de setea de profit. Am scris di
prabu~irea socialismului a lovit mult mai crunt America.
Este un lucru evident. America a pierdut energetic ~i
spiritual, dar a ca~tigat din punct de vedere economic ~l
politic.
Pentru serviciile FBI - (Biroul Federal de Investigatii al
SUA) este extrem de simplu sa lichideze orice om de pe
planeta. Dadi n-o fac din prima incercare, vor intreprinde 0
a doua ~i 0 a treia. Au incercat de 637 de ori sa-l omoare pe
F.Casstro, dar n-au reu~it. Casstro i-a spus uneia dintre
amantele sale: "Este imposibil sa ma omoare." America
dore~te deliberat moartea lui Casstro, iar in subcon~tient ii
dore~te 0 viata lunga ~i multa sanatate. Cuba, 0 tara nein-
semnata teritorial ~i infima din punct de vedere material are
0 energetic a ~i 0 importanta uria~e. Nu intamplator acolo
exista, in anumite ramuri, cea mai buna medicina din lume.
Nu se ~tie cat va mai putea sa reziste acest echilibru fragil.
Deocamdata functioneaza pentru salvarea civilizatiei.
A~adar, 0 parte minuscula po ate fi prin energetica ei
mult mai puternica decat una uria~a care este slaba spiritual.
La
(, emisiune televizata, un savant a fost intrebat: "Credeti
in sfar~itul lumii? Omenirea poate sa provoace, prin acti-
unile sale, pieirea planetei?" savantul a raspuns:
- Este 0 grandomanie sa atribui omenirii asemenea
posibilitati. Ea este mult mai mica comparativ cu masa ~i
propor!iile planetei noastre.
Daca tinem seama de legile fizice ~i materiale, are
perfecta dreptate. Sa incercam sa analizam aceasta proble-
ma din alt unghi. Sa admitem ca un om este infectat Cll
ciuma sau holera. Masa microbilor este mult mai mica
comparativ cu cea a omului, dar microbii nu mor. De ce';'
Fiindca microbii ataca func!iile principale ale organismului
care tin de energetic a pianurilor fine ~i nu masa. Daca omu]
sUibe~te energetic, ii seade imunitatea ~i infeqia reapare san
vine alta din exterior.
Ieri am fost anuntat despre numarul moqilor in urma
cutremurului de duminica din Asia de Sud-Est. Acum
cateva zile cifra mor!ilor era de 12,5 mii. leri a fost preciza-
ta: mai mult de 125 mii. Totu~i, poate oare omul sa influen-
teze starea planetei? Religiile mondiale spun ca este posibil.
Am discutat nu demult eu 0 femeie care eunoa~te iudaismul.
Conform eredin!ei evreilor, daea nu se vor ruga, in lume VOT
avea loc catastrofe in cele mai diferite loeuri. Acum eateva
zile am auzit 0 parere similara. S-a dovedit ea aeeasta idee a
fast lansata eu eateva decenii in urma de un eunoseut
savant rus: daca in bisericile ortodoxe nu se vor mai face
rugaeiuni atunci va exploda planeta. Ceea ee este mai
interesant este ca ~i eu am ajuns la aceea~i eoncluzie. Sa
incepem eu ni~te simple experien!e. Savan!ii francezi au
scos ni~te molu~te din seoiei ~i Ie-au pus in apa distilata
.
unde lipse~te ealciul, dar inveli~ul de protee!ie a apiirut din
nou. Concluzia este una singura. In organismul viu are lac 0
dezintegrare termonucleara. La nivelul fizie exterior este
190
191
urmat de eliminarea unei cantitati de energie uria~a. Pe
planurile energetice fine acest proces este invizibil ~i nu
este dureros. Care este conc1uzia? Energia principala a
Universului se afla pe planurile energetice fine prin care se
regleaza to ate procesele din Univers. Orice fiinta vie are
acces la aceste planuri ~i poate sa aiba influenta asupra lor.
Dar influentele spontane sunt slabe ~i de aceea nu sunt
periculoase. Totul consta in faptul ca impulsurile energetice
ale omenirii nu mai sunt haotice. In ultima vreme oamenii
au inceput sa observe ca manifestarile urii umane de
propoqii ~i cutremurele coincid intr-un mod straniu, dar nu
atat actiunile agresive ~i omorurile cat emotiile agresive
coincid cu cutremurele.
Agresiunile fizice, chiar ~i una precum explozia
atomic a, nu sunt periculoase pentru Pamant. Asemenea
actiuni sunt de proportii microscopice. Functiile corpului
ceresc pe care traim depind de curentii de energie din
interiorul planetei. Dupa toate probabilitatile, energia
negativa a omenirii, unindu-se intr-un singur curent poate
deveni un pericol fundamental pentru planeta noastra.
Totu~i, ura nu patrunde atat de adanc in energetic a planetei.
Exista, oare, ceva mai periculos decat ura? Exista.
Exista depresia sau programul de autodistrugere. De~i masa
omenirii este minuscula, programul de autodistrugere poate
sa distruga planeta daca va patrunde mai adanc decat limita
permisa. Cum este posibil? Daca intr-o persoana oarecare
mecanismul autodistrugerii depa~e~te limita permisa, se
distrug curentii energetici ~i functiile fiziologice ~i organis-
mul moare. Principiul uniH'itii sta la baza existentei Univer-
sului. Am descris 0 situatie cand un singur om comite 0
crima impotriva iubirii ~i ii moare tot neamul. Rudele sunt
unitare pe planul fin. Daca yom patrunde in planurile fine,
yom vedea ca omenirea este unitara. Fiecare dintre noi este
raspunzator de intreaga omenire. Pe un plan mai fin putem
vedea unitatea a tot ce este viu, iar pe altul ~i mai fin nu mai
exista deosebire intre materia vie ~i cea moarta. Se pare ca e
0 adancime imensa dar oridit ar parea de straniu omul are
acces la aceasta adancime. Dovada este fenomenul materia-
lizarii obiectelor. Rezulta ca omul poate sa influenteze
curentele energetice care determina starea ~i integritatea
planetei. Programul de autodistrugere, a urii fata de sine
ajunge in interiorul sufletului. Ce provoaca acest program?
Am fost de curand in Israel. Intr-un ziar de limba rusa
am citit des pre prorocul Isaia. Evenimentele au avut loc
acum cateva mii de ani. Prorocul Ii spunea imparatului:
"Daca vei comite faradelegi '~i crime impotriva iubirii,
Dumnezeu te va pedepsi ~i va fi un cutremur care te va
distruge pe tine, neamul tau ~i palatul impreuna cu ora~ul."
Se mai spunea ca palatul era din filde~. Savantii contempo-
rani credeau ca este imposibil sa coristruie~ti un asemenea
palat, de asemenea nu credeau nici in celelalte lucruri. De
curand, in timpul sapaturilor, au descoperit urmele cutremu-
rului ~i ruinele palatului. Era din caramida obi~nuita
192
...
193
acoperita cu placute de filde~, de aceea crea impresia ca
palatul era cioplit doar din filde~.
In invatatura budista des pre karma se spune ca exista
un letopiset universal unde este inregistrat tot ce a fost creat
- cronica Akasha. Nici 0 fapta savar~ita de om nu dispare
fara urma in valtoarea timpului - totul se inregistreaza.
Pentru fiecare fapta a sa omul este fie rasplatit fie pedepsit.
Omul este in primul rand suflet apoi trup. Faptele savar~ite
spre binele sufle~ului ~i unitatea lui cu Creatorul imbuna-
tatesc karma. Faptele savar~ite doar spre binele trupului in
d~trimentul sufletului se transforma in gre~eli ~i crime.
Pedeapsa este iminenta. Legatura dintre comportamentul
omului, destinul ~i sanatatea lui 0 gasim in to ate religiile
mondiale. Iudaismul abordeaza altfel aceasta tema.
Am fost in repetate randuri in Israel ~i de fiecare data
am observat ca deasupra fiecarei u~i este fixata 0 cutie
numita mezuza in interiorul careia se afla un fragment din
Tora scris de mana. Este un citat din Vechiul Testament.
Starea in care omul intra in casa va determina energetica
incaperii. Daca in acea clip a se va gandi la Dumnezeu,
~ederea lui intr-o asemenea casa ii va ajuta sa aiba grija de
suflet. Icoanele ortodoxe au aceea~i functie. Nu cuno~team
textul din mezuza, I-am aflat de cudind ~i am ramas uluit.
Traducerea este urmatoarea: "Dad. poporul Israelului va
indeplini poruncile Mele, ploaia va veni la timp." Este
echivalentul karmei colective, adica legatura dintre mora-
litate ~i soarta poporului, a~adar, ~i a omenirii. Invatatura
lui Hristos: "Nu va faceti griji pentru ziua de maine...omul
traie~te nu doar cu paine." atentioneaza ca a uita de suflet, a
pierde iubirea ~i moralitatea este un pericol nu numai pentru
sanatate ~i destinul unui singur om dar ~i pentru existenta
.
planetei. Toate astea erau actuale ~i acum 2000 de ani. Inca
de atunci omenirea i~i stramutase grija de la suflet la trup.
Maine este 31 decembrie. Ne yom lua ramas bun de la
anul vechi ~i de la lumea veche. Vom intalni un An Nou ~i 0
Lume Noua. Vom putea, oare, sa ne schimbam ~i sa
supravietuim intr-o Lume Noua? Cine ~tie...
~
194
195
PARTEA A PATRA
este un indicator al starii sufletelor noastre, ca este 0 posi-
bilitate de a ne schimba de~i huliganismul poate fi eliminat
partial cu ajutorul sistemului anti injuraturi pe net ~i mode-
ratiei. Ne-ar fi de mare folos parerea dumneavoastra in
aceasta problema fiindca, pe de 0 parte, este 0 posibilitate
de a ne schimba, iar, pe de alta parte inseamna - distrugerea
un or conditii pentru discutarea unor probleme serioase.
Cred ca i~i fac un cadou in primul rand lor ~i nu mie.
De~i sunt necesare, eu nu particip la forumuri, ele creeaza 0
conexiune inversa pe care cartea n-o creeaza. Am renuntat
sa mai raspund la intrebari prin po~ta electronica fiindca pe
oameni ii intereseaza mai mult telefonul de la biroul meu
.
-
,
posibilitatea de a se inscrie la ~edinte ~i achizitionarea
casetelor video dar nu apeleaza aproape deloc la rubricile
create in mod special pe internet. Imi pun de multe ori
aceea~i intrebare fara sa citeasca raspunsurile mele. Nu
exista comunicare. Majoritatea vor sa primeasca ~i putini
sunt cei care vor sa of ere. Aceasta e particularitatea gandirii
noastre. Vrem sa primim ajutor dar nu ne invatam sa-i
ajutam pe altii. Daca in interiocul nostru este blocata
eliminarea energiei este imposibil sa fim ajutati. Am vorbit
in una dintre cartile mele despre 0 oaie care moare dar,
aducandu-i mielul de la 0 alta oaie, are grija de el, elimina 0
cantitate uria~a de energie, grija ~i iubire, ~i depa~e~te astfel
suferinta mortala. De aceea a~ vrea sa ma adresez cititorilor
de pe internet. Doriti sa va insanato~iti ~i sa va rezolvati
problemele? Sa nu a~teptati ajutor, ajutati-va singuri. Cu cat
Au trecut cateva zile dupa Anul Nou. Rasfoind
eorespondenta am gasit 0 felicitare cu ocazia Anului Nou ~i
0 propunere despre crearea unui forum pe internet: "In
noaptea de Anul Nou ne yom intalni cu prietenii ~i rudele ~i
ne yom aminti despre cele mai importante evenimente ale
anului trecut. Pentru unii dintre noi aceste evenimente
inseamna a te intelege pe tine, a intelege lumea, a intelege
destinul ~i a obtine un punct de sprijin in viata..."
.
.Noi, participantii la forum - ortodoc~i, budi~ti, catolici,
luterani, atei, musulmani, ezoteri~ti, filosofi, yoghini,
eompozitori, studenti, parinti, holtei, ru~i, americani,
osetini, evrei, uzbeei... dorim sa va faeem eadou cu prilejul
Anului Nou un nou forum care sa eorespunda eerintelor
eontemporane.. .
Ne straduim sa-i primim la acest forum eu toata iubirea
~i fara agresivitate pe huligani, intelegand ca prezenta lor
~
196
197
mai putin va yeti gandi in aceasta c1ipa la dumneavoastra,
cu at at mai sanato:;;i yeti fi. Imi amintesc situatia prin care
am trecut. Diagnosticul meu - cancer cu metastaza. Nu
aveam nici 0 :;;ansa sa supravietuiesc. Revenisem din Soci in
Piter cu 0 recomandare la institutul de ontologie. In acel
moment m-a sunat una dintre pacientele mele.
~titi, am 0 problema ingrozitoare. Doar
dumneavoastra'puteti sa ma ajutati, - imi spunea plangand.
Va rog sa veniti in statia de metrou "lnstitutul Tehnologic".
M-am dus :;;itimp de 0 ora am ascultat povestea ei.
- Am 0 stare ingrozitoare, mi-am pierdut sensul vietii,
nu mai vreau sa traiesc.
Ma uitam la ea de parca eram in alta lume.
- Spuneti-mi concret ce s-a intamplat?
- ~titi, :;;eful meu nu ma pretuie:;;te, ma :;;icaneaza la
fiecare pas. S-a creat 0 situatie fara ie:;;ire.
0 fractiune de secunda m-am gandit: "Ce-ar fi sa ne
schimbam locurile pentru 0 c1ipa."
- V a trece un timp :;;i yeti uita de acest necaz. Cand 0
problema vine din viitor ni se pare uria:;;a, iar cand peste un
timp oarecare 0 privim in trecut, ni se pare minuscula.
Credeti-ma, nu este eel mai mare necaz.
S-a uitat la mine :;;ia zambito
- Ati avut 0 puternicii influenta pozitiva asupra mea.
Ma simt mult mai bine, - :;;i, mai :;;optind cateva vorbe, a
disparut in multime. Eu, insa, ma gandeam cat este de bine
ca intr-o situatie ca a mea sa poti sa ajuti pe cineva. Cine
198
r
:;;tie, poate ca aceasta situatie creata de a ajuta pe cineva, eu
fiind intr-o stare catastrofala, m-a ajutat s-o transform intr-o
situatie neplacuta cu care poti sa te lupti.
Am indeplinit intuitiv cele patru reguli care te ajuta sa
simti Divinul :;;icontribuie la insanato:;;ire.
Unu: am eliminat tot ce ma incurca sa iubesc, in primul
rand frica pentru viata mea. Am incetat sa mai contez pe
medicina :;;i in general sa mai contez pe ceva, dar am
continuat sa lupt, iar obiectivul salvarii mele era sufletul :;;i
nu trupul. Am citit Biblia :;;i am gasit acolo cuvantul
"lubire." :;;iI-am urmat intuitiv.
Doi: Nu-mi mai era frica de durere :;;iprobleme, fiindcii
tineau de trupul meu. Ele au devenit minuscule.
Trei: Am stopat toate dorintele :;;iscopurile, adica absti-
nenta totala.
Patru: Am inceput sa caut posibilitati de a ajuta familia
care, dupa moartea mea, ar fi ramas fara mijloace de
existenta. N-am renuntat la ajutorul acordat altora. Aceasta
a diminuat dependent a mea de viata :;;isanatate.
In Vechiul Testament se spune: "Sa
nu prime:;;ti daruri
intrucat ii orbesc pe cei care vad." Omul care s-a obi:;;nuit
doar sa primeasca - slabe:;;te. Slabe:;;te, in primul rand
sufletul. Este greu sa credem, dar tocmai aceste nuante ale
senzatiilor determina. sanatatea noastra :;;i posibilitate<:.
pieirii sau a supravietuirii civilizatiei noastre.
1')')
Dad. pentru un om fericirea suprema este doar sa
primeasca, este bolnav. Boala se va ascunde in trupul, in
contiinta i in sufletullui, ea nu va putea fi vindecata.
Am incetat sa mai raspund la intrebarile de pe internet
ca sa nu sustin aceasta tendinta. Rubrica "Schimb de expe-
rienta nu mai exista. Cativa oameni m-au ajutat cu 0 noua
informatie de care aveam nevoie. Aproximativ zece mii de
oameni vroiau sa Ii ajut, personal. Este foarte bine ca mi-am
schimbat parerea cu privire la aceasta problema. Altadata a
fi spus: "Un om bolnav este un consumator. La nivel fizic
inseamna lacomie, la nivel spiritual - invidie i condam-
nare, iar la nivelul sufletului - gelozie." Daca este un
consumator, n-ai ce sa discuti cu el.
Astazi, vad altfel aceasta problema. Boala sau
consumul este incapacitatea de a gandi corect. Rezulta ca
trebuie sa ajutam omul sa se schimbe pozitiv. Sunt necesare
metode noi care sa-l ajute sa of ere i sa iubeasca.
Comunicarea inseamna educatie. Daca nu va place ceva
in om, ajutati-l sa se schimbe. Daca nu va place ceva in
lumea inconjuratoare, ajutati-o sa se schimbe. Supararea,
condamnarea i cautarea celor vinovati inseamna blocarea
energiei iubirii sau imposibilitatea de a ne schimba. La
orice boala sau problema trebuie sa raspundem cu energie
creatoare. Intrucat energia vine din iubire Divina, la orice
boala, pierdere sau suparare trebuie sa raspundem in mod
reflex cu iubire. ~i at unci va disparea parerea noastra despre
un om rau, pagubos. In fata noastra se va afla 4n om care n-
~
00
,
,
!)
a putut sa se schimbe i sa-i puna in ordine sufletul.
Aceasta inseamna capacitatea de a gandi corect.
Imi amintesc ca cineva mi-a pus 0 intrebare.
- Cum sa procedezi cu un om care te-a tradat?
- Inlocuiti cuvantul "tradat" cu "vindecat" i problema
care pare de nerezolvat va disparea. Ati idolatrizat umanul
i de sus vi s-a trimis purificarea. Capacitatea de a gandi
este determinata de masura in care putem sa ne schimbam.
Pentru aceste schimbari este nevoie de energie pe care 0
primim de la Dumnezeu prin iubire. Cu cat avem mai multa
iubire de Dumnezeu, cu atat avem mai multa energie in
suflet cu atat mai mult ne schimbam, iar prin noi schimbam
lumea inconjuratoare. Rezulta ca prima regula este
sa. nu
blodim iubirea Divina prin suparari, condamnari, frica i
regrete. Cea de-a doua regula este: sa ajutam iubirea prin
infranarea inceputului animalic i activizarea sentimentelor
superioare. Chiar i munca fizica, sportul ne ajuta in acest
sens nemaivorbind de activitatea intensa a contiintei i a
sentimentelor noastre.
0 cunotinta de-a mea me-a povestit 0 istorioara
interesanta. La un congres un nou venit s-a exprimat
indecent la adresa ei.
- Nu i-am raspuns nimic, - spunea ea. - In acel moment
am inceput sa ma rog. Persoana respectiva a disparut i n-a
mai venit la congres.
201
Cand cineva se concentreaza asupra iubirii 'este foarte
periculos sa fii agresiv fata de eL Orice vietate simte acest
lucru,
Injuratura de mama inseamna jignirea sentimentelor
supreme. Daca cineva din preajma incepe sa injure de
mama, inseamna ca ~i dumneavoastra aveti 0 vina oarecare.
Inseamna ca principiile ~i idealurile dumneavoastra se afla
pe prim plan, iar sufletul a uitat de iubire. Cand omul se afla
intr-o situatie critica, mortala, nu se deosebe~te prin nimic
de animale. Prima reactie este sa se apere, sa se ascunda,
sau sa imobilizeze inamicul, iar cand nu exista nici un
pericol pentru viata, omul poate ~i trebuie sa se comporte
altfeL Cu dit manifesta mai putina agresivitate cu atat este
mai intelept comportamentul lui. Cred ca eel mai bun lucru
la forum - pe chat este sa stabiliti 0 anumita perioada de
repaus fata de cei care injura.
La una dintre lectii 0 doamna m-a intrebat cum sa se
roage daea situatia din familie nu-i permite sa faea acest
lucru. Sotul este agresiv, are mult de lucru prin casa, copiii
0 incurca.
De ce a aparut aceasta problema? Fiindea nl.lintelegea
rostul rugaciunii. Pentru ca rugaciunea era un ritual
superficial pentru care sunt necesare izolarea, lini~tea,
confortul sufletesc. Rugaciunea este pentru a simti iubirea.
Daca la inceput omul are nevoie de izolare, mai tarziu el
po ate sa se roage in orice conditii. Daca yeti continua sa
iubiti omul care v-a suparat, daca va pastrati bunastarea
sufleteasca in cele mai grele conditii, deja va rugati. Daca
sentimentele . dumneavoastra de iubire, buniitate, daruire,
depind mai putin de durere, de pierdere sau suparare, cu atat
mai curata va fi rugaciunea.
Care ar trebui sa fie atitudinea fata de cineva care
injura? Ca fata de un om care are putina iubire in suflet. EI
simte pericolul idolatrizarii sentimentelor superioare ~i
incearca sa se salveze intr-un mod primitiv. Inseamnii ca in
orice injuriitura ~i mitociinie exista un sens. Orice mitocan
~i injurator de mama are nevoie de ajutorul nostru la fel ca
cineva cu trupul bolnav. Atitudinea corecta fata de orice
situatie 0 schimba din interior apoi ~i in exterior.
Ce inseamna, astazi, 0 conceptie corecta despre lume?
In lume vor ,exista intotdeauna doua tipuri contrare de
gandire. Con~tiinta noastra se dezvolta ~i are nevoie de
contradictii ~i contrarii. Occidentul ateu ~i Orientul mistic
au provocat dezvoltarea gandirii ~i perceperea religioasa ~i
~tiintifica a lumii. In ~tiinta, omul este centrul, in religie -
periferia. Religia ~i ~tiinta erau de neunit. In cazul unirii, ori
ca~tiga una ori se autodistrugeau reciproc. In India exista 0
maxima: "Nu exista oameni, exista idei."
Candva, unii oameni traiau doar cu banii, cu bucuria
materiala ~i se simteau minunat. Altii renuntau la to ate ~i
sustineau ca doar ei sunt fericiti cu adevarat. Ei nu se
incurcau unii pe altii ci se completau creand 0 armonie.
Pentru a intelege dreptatea unora ~i a altora trebuie sa ie~im
....
202
203
la nivelul unde logica trupului cu idolatrizarea valorilor
materiale ~i logica spiritului cu idolatrizarea ideii, reprezin-
ta un tot intreg. Este nivelul unde trupul, spiritul ~i sufletul
sunt 0 substanta unitara. Este nivelul Divin. Pentru a ajunge
la acest nivel trebuie sa avem 0 capacitate mult mai mare de
a iubi. Prin iubirea de Dumnezeu putem vedea unitatea
oricaror contrarii. Daca nu este suficienta iubire, ambele
moduri de gandire tind sa se distruga reciproc.
Modul de gandire occidental a dezvoltat civilizatia.
Daca mobilul principal pentru construirea unei fabrici, a
magazinelor, pentru producerea de marfuri, este profitul,
efectul va fi extraordinar, se va elimina 0 cantitate uria~a de
energie ~i va exista 0 diversitate a formelor. Socialismul a
demonstrat caeconomia nu po ate fi construita fara stimu-
lente materiale. Civilizatia nu poate sa se dezvolte fara bani,
fara recompense materiale ~i fadi avantaje economice. Cand
acela~i principiu este mutat din sfera materiala in cea spiri-
tuala au loc schimbari catastrofale. Spiritualitatea ~i cultura
nu se mai dezvolta ci degenereaza vertiginos. De ce? .Fiind-
ca spiritualitatea este 0 notiune strategica iar atitudinea de a
scoate Un ca~tig imediat din cultura ~i spiritualitate inseam-
na Iichidarea acestora. Acest proces are loc astazi in Rusia.
S~ propune ca teatrele sa se autofinanteze. Inseamna ca
teatrul trebuie sa degenereze ca sa ca~tige bani. BaIciul ~i
teatrul de masciirici au fost unitare cu publicul ~i aveau
legatura indirecta , dar nu puteau sa se dezvolte. Cand
teatrul nu depinde economic de spectator, moare, iar cand
depinde in totalitate de aceasta, nu se dezvolta. Astazi, la
televiziunea rusa, timpul de emisie este ocupat de programe
comerciale al diror scop este de a face bani. Este mai u~or
sa iei bani de la un prost decat de la un de~tept. Dad vom
tolera cele mai primitive dorinte ale telespectatorilor,
prostindu-i con~tient, banii se intorc mult mai repede.
Rezultii cii televiziunea contemporana, pentru a face bani,
trebuie sa distrugii, cu voie sau fiirii voie, cultura ~i spiritua-
Iitatea poporului. Daca intr-o Ii briirie , cumpiiratorul poate
sa-~i aleaga 0 carte buna, la televiziune exista tot mai putine
posibilitati de a face 0 alegere. Cultura de strada, comer-
ciala nu sustine cauzele superioare, strategice, spirituale. In
dipa in care religia incepe sa fad comert, iubirea ~i credin-
ta dispar pe neobservate, iar in locul lor raman obiceiuriIe,
economia ~i politica. Comertul este permis pana la 0
anumitii limita. Iubirea ~i moralitatea trebuie sa sustina
comertul ~i nu invers. CuItura trebuie sa fie comerciala de
asemenea pana la 0 anumita limita, altfel, degenereaza.
Economia trebuie sa fie comerciala dar asta nu inseam-
na di trebuie sa fie lipsita de moralitate ~i de notiuni strate-
gice. Astazi, de exemplu, industria alimentara occidentala
omoara oamenii prin provocarea unui numar uria~ de boli.
Medicina este preocupata de vanzarea medicamentelor ~i de
profitul comercial ~i nu .de insiinato~irea oamenilor. Doua
contrarii nu se unesco
Proportiile uria~e ale prioritatii banilor asupra moralitatii
ameninta existenta civilizatiei contemporane.
'
, ,
204
~
205
---
"" ~ ~
.-
--"
.-.
Cand banii devin valoarea principal a, adica invinge
modul materialist de gandire, sufletul Incepe sa moara. Mai
mult decat atat, orice om cu 0 conduita morala, de~tept, cu
spirit de previziune va fi intotdeauna un pericol pentru cei
care vor sa ca~tige bani cu orice pret. Sa ne imaginam ca
cineva a cumparat un canal de televiziune ca sa ca~tige
bani. Inseamna ca trebuie sa elaboreze 0 anumita schema ~i
sa subordoneze totul scopului principal de a face bani.
Deodata, unul dintre angajati declara ca existii scopuri mult
mai import ante cum ar fi interesele poporului ~i ale statului,
apiirarea principiilor morale ~i religioase. Proprietarul: insa,
nu are nevoie de a~a ceva ~i n concediazii imedlat pe
angajatul in cauza. Dar iatii cii incepe "poveste~". Pop~~l
prive~te la televizor cu satisfactie ~i inghite once pubhcl-
tate. Cu cat mai multe emotii pozitive primesc telespecta-
torii cu atat mai multi bani pliitesc dupii care vine raiul.
Oamenii se uitii la televizor ~i Ii se indeplinesc dorintele.
Ce urmeazii?
Imi amintesc cerul sclipitor de albastru de deasupra
Marii Moarte. Eram pentru prima datii pe acele locuri. Pe 0
tiibIitii era scris "Sodoma." Este numele unuia dintre cele
douii ora~e bibIice de trista amintire Sodoma ~i Gomora.
Emotiile omului sunt in legiiturii cu destinul luL Destinul
unui 'popor este de asemenea legat de emotiile lui, adicii de
reIigiozitate, moralitate ~i culturii. Oamenii sunt 0 parte a
Piimantului. Riidiicinile, tulpina ~i coroana copacului
206
formeazii un tot intreg. Un tot intreg formeazii ~i Piimantu!
cu tot ce se aflii pe eI. Aceastii unitate este, In primul rand,
informationalii, de aceea starea informationalii a unui grup
de oameni poate sii influenteze starea Piimantului. Existii 0
ipotezii cii in. sistemul nostru Solar a mai existat 0 planetii
care a explodat nu se ~tie din ce cauzii. Aceastii ipotezii a
apiirut din cauzii cii in locul presupusei orbite poate fi
observat un brau de asteroizi care ar fi apiirut In urma
exploziei. Aceastii planetii se numea Faeton. Poate cii a
explodat, in primul rand, din cauza situatiei informationalc
foarte proaste? Incerc sii Inteleg cum ariitau oamenii din
Sodoma ~i Gomora. Mancare din abundentii, agresivitate,
atitudine riiuvoitoare fatii de noii veniti, satisfacerea tuturor
dorintelor, concentrare asupra pliicerilor, adicii, dacii vreau
sii savurez pliicere, fie mancare, sex, sau buniistare, nimeni
~i nimic nu mii poate opri. Au fost spulberate notiunile de
infriinare, iubire, moralitate, credinta In Dumnezeu. In
principiu a fost 0 concentrare asupra principalelor functii
vitale, a diviniziirii vietii ~i a Gontinuitiitii ei.
'
Orice obiect din Univers se dezvoitii dupa principiul
unitiitii care poartii in el cauza primarii ce une~te Intregul
Univers ~i n reduce la un singur punct. Dacii energetica unei
stele este orientatii doar spre nevoile ei ~i nu spre asigurarea
unitiitii cu cauza primarii, steaua explodeaza. Daca energe- '
tica planetei se inchide In sine, se declan~eazii programul
de autodistrugere ca mecanism de salvare a Universului, iar
planeta moare. Cu cat este mai mare energetic a unui grup
I
~
207
de oameni, cu atat mai repede se dezvoWi programul de
autodistrugere dadi ace~tia renun!a la iubire de dragul
dorin!elor lor. Cu cat este mai puternica idolatrizarea vie!ii,
cu at at mai tare se distruge via!a i?i incep bolile, femeile nu
mai pot sa nasca, incep seceta i?i inunda!iile. Toate religiile
remarca legatura energetic a dintre emo!iile omului i?i
fenomenele naturii. Eu am vazut aceasta legatura la Paris, in
ajunul anului 2000. De ce a inceput uraganul dupa Craciun?
De ce au fost afectate cele mai bogate regiuni? De ce a
facut pagube uriai?e chiar in ajunul anului 2000? Am vazut
copaci de 0 suta de ani scoi?i din pamant cu tot cu radacini.
Au fost i?i alte uragane mult mai puternice dar tocmai acesta
a smuls copacii din pamant. Apoi am in!eles. In ortodoxie,
sarbtHoarea principal a este Pai?tele, adica descoperirea
Divinului prin moarte, pierderea umanului. In catolicism,
sarbatoarea principal a este nai?terea lui Hristos. Inseamna ca
dupa Craciunul catolic, in subconi?tientul a milioane de
oameni s-a produs concentrarea asupra vieW, idolatrizarea
ei, dupa care, s-a declani?at programul autodistrugerii.
Ceea ee s-a intamplat inainte de Anul Nou in sudul
Asiei ,:>easeamana eu cele intamplate la Paris. Primele zile
dupa Craeiunul eatolie. Un numar uriai? de turii?ti s-au
adunat intr-un anumit loe pentru indeplinirea dorin!elor.
Asia de sud-est se afla in zona dolarului. Inseamna ca
pentru majoritatea turii?tilor europeni vacan!a de Anul Nou a
eostat de doua ori mai ieftin. Apropo, tocmai Thailanda n-a
dat dovada niciodata de moralitate in oferirea diferitelor
....
208
I ,
I
I
servieii. Atmosfera este izbitor de asemanatoare eu eea care
domnea eandva pe loeul marii Moarte. Omenirea se unifiea
astazi vertiginos. Ce se va intampla eu planeta eand
asemenea emo!ii vor euprinde nu doar eateva milioane de
oameni ci intreaga popula!ie? In Biblie gasim 0 deseriere
aproximati va.
Privese prin geam la Peterburgul aeoperit de zapada.
Ma gandese la 0 noua versiune. Daea se va adeveri sau ba 0
va dovedi timpul. Sunt eonvins ea lumea, in eel mai apro-
piat timp, trebuie sa se sehimbe. Trebuie sa ne sehimbam, in
primul rand, noi. Noi suntem eeea ee gandim i?i sim!im. De
modul in care yom sim!i i?i yom gandi depinde destinul
intregii planete.
- Serghei Nicolaevici, ati scris ca pentru un ani-
mal, stapiinul este ca un Dumnezeu. De multe ori se
fntiimpla ca animalul fi schimba atitudinea lata de
stapiin. Care este greeala stapanului?
Am sa va explie prin eateva exemple.
Primul. 0 femeie traia in pace i?i linii?te impreuna eu
pisiea i?i cainele ei. Pisiea era frumoasa, de rasa, i?i toti 0
iubeau ea pe un eopil. Pe dUne, nu-l iubeau la fel de mult.
Stapana hranea, in primul rahd, pisiea eu ee avea mai bun,
apoi hranea eainele. Odata, eand i-a ehemat la maneare, a
venit intai eainele iar pisiea a intarziat. Stapana a hranit
intai cainele. Pisiea a vazut, s-a infuriat i?i i?i-a infipt eoltii
(
209
in mana femeii, i-a mu~cat apoi palma pana la os, i-a rupt
tendoanele, nervii ~i cu mare greutate a smuls-o. Femeia a
fost operata, dar a ramas invalida pentru tot restul vietii.
Degetele de la mana dreapta au ramas imobilizate. '
Al doilea exemplu. Un barbat avea un caine ~i il iubea
foarte mult. Cainele era gelos pe stapan. Odata a venit in
vizita nepotica de care ii era foarte dOL Fetita I-a cuprins de
gat ~i a inceput sa-l sarute. Cainele s-a aruncat la fetita ~i ~i-
a infipt coltii in gatul ei. Au incercat sa-i descle~teze dintii
dar nu au putut. Au omorat cainele, dar era prea tarziu. Ii
sparsese deja vertebra cervicaHi ~i fetita a murit.
Al treilea exemplu. Un caine lup german i~i iubea foar-
te mult stapanul dar nu putea suferi oamenii beti. Odata
stapanul a venit acasa beat ~i cainele I-a mu~cat atat de tare
ca a fost nevoit sa apeleze la chirurg.
Credeti ca oamenii nu procedeaza la fel? In majoritatea
cazurilor 0 fac pe neobservate. Schizofrenia, cancerul, dia-
betul, homosexualitatea, moartea prematura sunt urmari ale
disfunctiei planului energetic informational. 0 femeie tru-
fa~a., irascibila, neechilibrata se omoara nu numai pe sine,
dar ~i copiii, ~i sotul. 0 femeie educata gre~it inseamna
copii mutHati ~i 0 societate muribunda. De ce credeti ca
exista, astazi, .un numar uria~ de divorturi ~i casatorii civile?
Cand sufletul uita de Dumnezeu, energia iubirii care este
uria~a, tinde sa se uneasca cu sufletul persoanei iubite. Dar
in locul unui tesut moale, armonios, apare 0 cicatrice. Cea
mai mica schimbare intr-un suflet este perceputa de celalalt
...
210
r
ca 0 tradare ~i provoaca 0 durere inimaginabila.
imposibil sa rezi~ti. Apare dorinta, greu de evitat,
omori persoana iubita sau de a te sinucide.
Omenirea nu mai ~tie sa iubeasca. Cu cat mai putemice
sunt sentimentele noastre ~i cu cat mai mare este iubirea
noastra cu atat mai mari sunt dezastrele pricinuite de ea.
Iubirea se transforma foarte repede in patima, iar patima in
dependenta, dependenta in ura, iar ura in crima. Pentru a
supravietui, omul trebuie sa mic~oreze cantitatea de energie
~i de iubire din sufletul sau. Este mecanismul subcon~tient
al supravietuirii. Savantii nu pot sa inteleaga cum a aparut
sindromul oboselii cronice. De ce oamenii i~i pierd interesul
pentru viata? De ce in ultimii 50 de ani, la barbati s-a
miqorat de doua ori cantitatea lichidului seminal? De ce
degenereaza barbatii?
Astazi, este foarte modern stilul de imbracaminte
unisex. Femeile i~i pierd feminitatea, iar barbatii se poarta
ca femeile. Arta ~i mod a sustin ~i dezvolta aceasta tendinta.
Care este cauza? Deosebirea dintre barbat ~i femeie este
potentialul energetic care asigura energia sexuala, rosibili-
tatile creatoare. Cu cat este mai mica deosebirea dintre
barbat ~i femeie cu atat e mai putina energia orientata de la
unul spre celalalt, are loc degenerarea amandurora. Femeile
barbiitoase, inseamna nu immai sterilitate ci ~i copii bol-
navi, agresivi fata de lumea inconjuratoare.
Am fost rugat sa comentez un articol de ziar des pre
moartea a doi soti despre care am vorbit la inceputul cartii.
Este
de a
211
De obicei, explicati totul prin exemple, descifrati
fiecare situatie iar aici v-ati rezumat la ni~te fraze generale, , ,
- mi-a replicat conlocutorul meu. Este greu de inteles de ce
au murit. De ce bea atat de tare sotul acestei femei? De ce
ea I-a iubit dad el nu venea acasii cu anii?
Am ridicat din umeri. Straniu, m-am gandit eu, - totul
este clar. In principiu, aceastii intamplare descrie starea
civilizatiei actuale. Civilizatia se na~te ca inceput masculin
~i moare ca unul feminin. Inceputul masculin neagii incepu-
tul feminin. Inceputul feminin este simbolul vietii, conti-
nuarea ei. La aparitia civilizatiei trebuie sii existe 0 concen-
trare minimii asupra vietii care ii oferii un potential ener-
getic maxim.
Dacii vorbim de formarea civilizatiei contemporane,
cred cii trebuie sii ne intoarcem in India de acum 7-8 mii de
ani. Ideea renuntiirii absolute la lume ~i la viatii a permis
crearea unui potential energetic necesar pentru aparitia
religiilor mondiale, a culturilor ~i a civilizatiei contem-
porane. Cu cat mai mult triumfii inceputul feminin, cu atat
mai multii energie masculinii se eliminii. Este un semn cii
energia civilizatiei este pe sfar~ite. Civilizatia actualii
moare. Are loc un proces firesc.
Este adeviirat cii, pe de 0 parte civilizatiile au murit ~i
aWi datii, iar oamenii au continuat sii triiiasca a~a ca exista
motive sa fim optimi~ti, insa, notiunile "omenirea actuala"
~i "civilizatia contemporanii" s-au contopit ~i, probabil,
destinele lor de asemenea. De aceea exista motive ~i pentru
alarma. Pe de altii parte, faptul cii civilizatia moare nu
exclude posibilitatea degenerarii. Mecanismele acestei
degeneriiri trebuie sii existe. Dar prorocii ~i clarvaziitorii nu
vorbesc despre pieirea omenirii. Dupii datele mele incorda-
rea trebuia sa se termine, mai mult sau mai putin, ciitre anul
2002. Incepe 0 noua fazii de dezvoltare. Calendarul poporu-
lui antic maya se sfar~e~te cu anul 2012, de~i erau ni~te
astronomi ~i astrologi excelenti nu este exclus sa Ie fi fost
inchisa informatia referitoare la omenirea din noua era.
Sa revenim la articolul din ziar.
- $titi, povestea celor doi oameni indriigostiti seamiinii
cu 0 pies ii, - i-am spus eu conIocutoruIui meu. Viata noastrii
este un teatru, spunea Shakespeare. In fiecare piesii existii
un punct culminant. Ce credeti, care este punctul culminant
din aceasta poveste?
- Moartea sotiei? - a presupus conlocutorul meu.
- Nu. Punctul culminant presupune descoperirea esentei
spectacoIuIui care constii in faptul ca fiul incearcii sii-~i
omoare tatiil. Fiti atent, el nu I-a lovit, n-a chemat militia.
Dacii fiul a incercat sii-~i omoare tatiiI, in sufletul lui I-a
ucis deja. Nu ~tiu de ce, agresivitatea cea mai mare se adunii
in copii atunci cand i~i uriisc tatiil ~i nu mama. Este cea mai
periculoasii. $titi, am inteles un Iucru. In subcon~tientul
nostru, mama este simbolui v\etii ~i agresivitatea fatii de
mama ne va distruge viata ~i siiniitatea fizicii. Agresivitatea
fatii de tatii ne va distruge lumea spiritualii care inseamnii,
deja, diavolism. Pare-se ca am amintit in una dintre dirtile
(I
~
)12
213
me Ie despre semnul satanist. !vii I-a adus un militian ~i a
spus di I-a luat de la un tip cu un comportament patologic.
Dadi 0 hartie cu un asemenea semn va fi strecurata intr-o
casa, oamenii care traiesc in ea se vor imbolnavi $i vor
muri. Cand am descifrat acest semn am descoperit 0
agresivitate uria~a fata de tata. Agresivitatea fata de
inceputul feminin este superficiala, iar fata de inceputul
masculin patrunde in straturile mult mai fine ~i omoara nu
numai sufletul ci ~i trupul. Daca te indragoste~ti de 0 femeie
~i strive~ti iubirea fata de ea, agresivitatea poate patrunde la
arice nivel, dar asta este deja 0 alta discutie.
Inainte de zamislire ~i in timpul graviditatii, emotiile
mamei formeaza conceptia despre lume ~i caracterul
viitorului copil. Daca mama are depresii, pretentii fata de
sine ~i fata de destin, acest program de autodistrugere se va
intensifica in copil. Daca mama are 0 dependenta marita,
ambitii care sunt amplificate de un caracter puternic, vointa,
studii ~i educatie, ea nu va putea sa accepte 0 purificare
inevitabila prin sotul ei. Cu cat mai spiritualizata este
aceasta femeie cu atat mai dur i~i va omori sotulla un nivel
foarte fin. Daca sotia este agresiva fata de sot, va suferi
sufletul copilului ~i nu trupul lui. In subcon~tientul nostru,
iubirea de Dumnezeu ~i iubirea de tata sunt foarte
asemanatoare. De~i vor merge la biserica ~i se vor numi
cre~tini, musulmani, etc, copiii nascuti de 0 mama agresiva
vor fi in esenta lor atei. Intr-o familie unde copilul are un
program de distrugere a tatalui iar mama de distrugere a
.....
214
r
I
t
I
\
t
~otului, ba~batul se afla intr-o situatie fara ie~ire dad!. i~i
lUbe~te sotla. Daca divrteaza, inseamna ca a tradat iubirea
~i va muri. Daca ramane in familie, 11vor omori. Faptul cii
t~tal I-a obligat pe eroul povestirii sa devina geolog ~i nu
pICtor a fost 0 previziune subcon~tienta a viitoarei situatii.
Profesia de geolog i-a permis sa ramana suflete~te impre~nii
cu iubita lui, dar sa se indeparteze fizic de ea ~i sa blocheze
dep~ndenta ~i agresivitatea. Cu cat este mai puternica vointa
unUl om, cu atat mai greu va accepta vointa Divina. Apelam
la Dumnezeu dnd suntem slabi ~i neajutorati. De aceea, 0
femeie trufa~a ~i cu vointa puternica are putine ~anse de a
na~te copii sanato~i, cu aUit mai mult dadi are studii
superioare. Este 0 excePtie daca este credincioasa sau s-a
nascut intr-o familie de credincio~i. .
Apropo, nu intampHitor biserica din sec. al XIX-lea
interzicea femeilor sa fadi studii. Sofia Kovalevski, de
exemplu, a fost nevoita sa faca 0 disatorie fictiva ~i sa pIece
peste hotare ca sa studieze. Multe femei emancipate au
declarat ca sunt un misogin ~i au renuntat sa citeasca
lucrarile mele. Ele cred ca parerea mea este ca femeia sa fie
umilita, sa nu faca studii, sa fie lipsita de drepturi. Nu-i
adevarat. Eu Ie spun femeilor sa iubeasca. Am descris
mecanismul purificarii foitate a sufletului. Daca ~nteti
capabil sa-l purificati benevol, yeti putea sa va bucurati, sa
na~teti copii. Majoritatea femeilor nu accepta purificarea
fortata ~i nu pot, dar nici nu vor, sa-~i puna in ordine
r
I
t
215
sufletul benevol, ~i atunci, natura revine la purificarea
fortatii, de data asta, insii, prin boli sau moarte.
- $titi cum a apiirut ~i a supravietuit Israelul? - am
intrebat eu pe cineva.
Nici un riispuns.
- Prima idee ii apartine lui Einstein, apoi Stalin, ONU ~i
in cele din urmii izraelitii. Oar ce a urmat? De ce URSS iar
astiizi Rusia au 0 atitudine n~ce, distantii, fatii de Israel?
- Presa n-a scris niciodatii des pre acest lucru, - a
constatat interlocutorul meu. Nimeni n-a spus nici un
cuvant.
- Uite ce a urmat apoi, Arabii au hotiirat sii lichideze
Israelul. Ar fi reu~it dacii Stalin nu dota cu armament mica
armata israelianii. Scopul era sii tinii sub control Orientul
Apropiat ~i sa-~i realizeze programul politic ~i economic.
Israelul n-a avut incotro~i a acceptat ideile socialismului.
A~a au apiirut un fel de colhozuri (kibutzuri) care existii
panii astiizi in Israel. Apoi, viizand ce se intamplii in URSS,
Israelul a inteles cii socialismul este condamnat ~i a trecut
de partea Americii. Iar URSS s-a indepiirtat ~i ea de Israel ~i
a inceput relatiile de prietenie cu palestinienii, arabii ~i
egiptenii.
De ce vii spun toate astea? Fiindcii, trecand de partea
Americii, Israelul a ca~tigat din punct de vedere economic,
dar a pierdut in plan spiritual ~i strategic. Orientarea catre
Occident a influentat negativ energetic a Israelului care a
preluat sistemul educational de la americani.
216 -to
I
I
I
I
1
Femeile din Israel au 0 independentii totalii ~i au de
toate mai mult decat este necesar. Am simtit acest lucru pe
pielea mea. Mii aflam in restaurantul unui hotel pe malul
miirii Moarte. Am vazut, la un moment dat, cii spre mine se
indreaptii 0 femeie cu un platou plin ochi cu mancare.
Venea ca un tractor dandu-mi de inteles cii trebuie sii-i fac
loco La un metru jumiitate era un spatiu liber printre mese
dar a preferat sii nu ocoleascii mesele. M-am ridicat, m-am
lipit de masii, ~i i-am dat voie sa treaca. Avea un comporta-
ment social ~i nu personal. Am aflat mai tarziu ca femeile
din Israel se bucura de to ate drepturile. StatuI are cultul
femeii. 80% dintre barbatii izraeliti care stau in inchisoare
se afla acolo in urma denunturilor sotiilor.
Imi amintesc de 0 pacientii din Israel care mi-a povesti
despre situatia grea din familia fratelui ei. Sotia acestuia
avea un comportament urat ~i Ii jignea pe toti.
- De ce ii permite? - am intrebat-o eu.
- A sarit la el cu cutitul ~i a vrut sa-l omoare. Ii este
frica.
- De ce n-a chemat politia?
- Daca ar fi chemat politia, ar fi declanit ca a fost
agresata de sot ~i s-a apiirat. EI ar fi stat cativa ani in
pu~carie. Asta e situatia la noi in Israel.
Oar nu e totul. In Israe1, la fel ca in SUA, exista 0 grija
totala fata de trupul fizic al copilului ~i 0 ignorantii total a a
componentei moral-spirituale. Este interzis sa pedepse~ti
(
217
copilu!. Televiziunea de limba rusa din Israel a aratat un
profesor mutilat ~i ramas fara dinti. In pauza dintre ore le-a
facut observatie elevilor care fumau. Oupa lectii, I-au batut
cu ni~te vergi de metal ~i I-au s,ehilodit. Erau ni~te adoles-
centi intre 12-14 ani. Nici un trecator n-a luat atitudine. Toti ,
,
~tiu: daca te atingi de vreun copil, nimere~ti la inchisoare.
Profesorul a declarat ca va pleca pentru totdeauna din inva-
tamant. Pe copii nu numai ca nu i-au pedepsit, nici nu i-au
certat macar. Ei au ramas in aceea~i ~coala. Una dintre
poruncile principale ale Talmudului spune: "Sa nu-ti faci
idoli." Cred, oare, in Dumnezeu izraelitii? Probabi!. StatuI,
insa, dupa toate probabilita!ile, nu crede.
Oaca va imaginati ca aceasta este limita idolatrizarii
inceputului feminin, va in~elati. In America, un artist
suficient de cunoscut a fost vizitat la hotel de 0 adolescenta,
fana a lui. A dormit cu el din proprie dorinta, apoi, probabil
n-a acceptat ~antajul ei ~i ea a chemat politia. Acum se afla
in fata unei dileme: inchisoare pe viata sau 25 de ani de
inchisoare. Judecata sanatoasa nu functioneazii. Justitia
apara drepturile femeii.
.
Oar iata ~i un alt caz. 0 femeie a dormit cu un hocheist
iar prezervativul cu sperma I-a pastrat in frigider ~i I-a facut
cadou prietenei sale de ziua acesteia de na~tere. Prietena a
facut fertilizare artificiala, iar cand a nascut copilul a cerut
pensie alimentara. Expertiza genetic a a determinat paterni-
tatea. Hocheistul a fost obligat sa-i dea unei femei pe care
n-a vazut-o niciodata jumatate dinsalariu. America este 0
..,.
218
tar~
.
destul de
-
du~a ~i morala, dar conceptia ei despre
fer~cIrea umana ~I notiunea de moralitate se reduce la
apararea bunastarii ~i a vietii omul
uI'
"
1'
I
-
"
'.
''f
nu a apararea
DlVlllUIUl dID om ~i a sentimentuIu
I' 1
.
b '
..
D
.
u In!. e aceea, pe de
0 p~te, ~eamunle ~coIiIor americane sunt acoperite cu 0
piasa. ap~I
~u
zabrele, iar, pe de alta parte, copiiIor Ii se
permIte sa-~I violeze sufletele cu 0 sexualitate nepotolita.
0 doamna mi-a POVest1t cum copiii ei s-au odihnit intr-
o.
tabara din America. "Tabara era curata, placuta, era pur ~i
sImpIu minunata. Puteam doar sa visez Ia 0 asemenea tabara
la noi, in Rusia. M-am dus sa vizitez copiii peste vreo zece
zile. Aratau destul de prost, plangeau ~i-mi spuneau: "Totul
e in regula, mama". Am vazut ca se intfunpla ceva ~i am
hotarat sa-i iau acasa. Educatorul nu vroiasa mi-i dea nici
in ruptul capului. Imaginati-va ca nu vroia sa-mi dea
propriii mei copii. M-am adresat Ia politie, dar administratia
nu vroia sa-mi dea copiii. Mi-au povestit, apoi, despre ce
era yorba. Acolo toti copiii incepaQd cu varsta de 12 ani
faceau sex. Sa nu dea Dumnezeu ca un om matur sa faca
sex cu un copil, dar copiii intre ei, poftim, cat Ie place.
CopiiIor mei Ie-au spus ca-i vor viola ~i-i vor omori' daca
vor spune. N-am inteles de Ia bun inceput de ce nu voiau sa-
mi dea copiii. Oricum i-a~ fi luat cand expira termenul.
Apoi am inteles. Pentru ceiIaIti copii ei erau straini.
Trebuiau sa-i faca sa semene cu ceilaIti."
Daca un om se frange moralice~te in interior, el nu se
va mai impotrivi mediului ~i va accepta repede orice
I
219
condi!ii. Ce se Intampla In lagarele fasciste? Daca cineva nu
auzea comanda, era obligat sa-~i sape mormantul, apoi sa se
a~eze In el. Era chemat din rand un alt om care era obligat
sa-Ilngroape de viu. Dacii refuza Ii se ordona sa I~i schimbe
locurile. Primul trebuia sa il Ingroape de al doilea ~i daca
accepta devenea sclav. I~i pierdea eul sau individual ~i traia
doar cu interesele trupului. 1:iindu-i frica pentru via!a sa el
era gata In fiecare clip a sa se lingu~easca ~i sa tradeze. Daca
cei care sti'iteau In rand ali'ituri de el acceptau In interior
comportamentul lui, renun!au ~i ei la suflet. Asemenea
oameni sunt manevra!i foarte u~or.
Orice stat este un aparat de conducere ~i subordonare.
Orice stat care tinde sa subordoneze va face oamenii sai
dependen!i de bunastare, confort ~i stabilitatea vietii. Un
asemenea stat va tinde Intotdeauna, involuntar, spre
imoralitate, lichidarea iubirii apoi, spre autodistrugere.
Concluzia este simpla. Dacii opinia publica, reprezentantii
religiei, culturii nu se afla In opozitie spirituala ~i moral a
fata de stat, un asemenea stat ~i 0 asemenea civiliza!ie au
putine ~anse de a supravietui. Doar iubirea de Dumnezeu
poate sa salveze de la moarte Inceputul feminin regenerand
prin sine impulsul masculin atrofiat ~i sa creeze din nou
armonia dezvolti'irii.
sensul ultimei fraze: "Nu exista poveste mai trista In lume,
decat cea a lui Romeo ~i a Julietei." Toata via!a mi s-a
bagat In cap ca sensul acestei fraze este urmatorul: "Va
imagina!i ce iubire! Ce putere are iubirea! Ei n-au vrut sa
traiasca unul fara celalalt." Dar de ce aceasta poveste este
cea mai trista? Fiindcii doi tineri se iubeau ~i totul s-a sfar~it
at at de nedrept. Dacii Ii s-a luat cea mai mare fericire -
iubirea - Inseamna ca va fi ~i cea mai mare tristete. A fost,
de fapt, 0 chemare la imitarea unei iubiri atat de mari ~i
puternice ~i la fapte asemanatoare.. Toate as tea se numeau
arta ~i eu In interiorul meu imitam eroii lui Shakespeare
neln!elegand ca Imi muti1'eaza sufletul, Imi distruge
sanatatea ~i destinul. Apoi am aflat ca una dintre actritele
care au jucat rolul Julietei a fost internata In spital dupa 0
depresie foarte grea. Arta, dimpotriva, trebuie sa purifice
sufletul, sa provoace catarsisul. Unde este atunci, explozia
luminarii spirituale?
Sim!eam ca ceva nu este In regula, dar nu In!elegeam ce
anume? Astazi Inteleg cii cea mai mare tragedie ~i cea mai
mare triste!e din lume este renun!area la iubirea de
Dumnezeu. Este pierderea iubirii Divine. Cea mai mare
ispita care te face sa uiti de Dumnezeu ~i sa renun!i la
iubirea Divina este iubirea umana. Dumnezeu ne-a dat
viata. Cand nu putem sa acceptam prabu~irea iubirii umane
~i ne distrugem viata ~i omoram iubirea de Dumnezeu, este
cea mai trista poveste din lume. Orice spectacol trebuie sa
provoace catarsisul. Aceasta Inseamna victoria iubirii
(
La una dintre lec!ii am amintit de 0 opera geniala a lui
Shakespeare "Romeo ~i Julieta." Punctul culminant al
acestei opere este moartea eroilor. M-am gandit mult la
220
..
221
Divine asupra vietii ~i a iubirii umane. Grecii antici simteau
acest lucru ~i de aceea tragedia era genu I preferat de ei.
Initierea mea fn dramaturgia contemporana a fost
lamentabila. Aflandu-ne la Moscova, eu ~i sotia am fost la
un spectacol cu 0 mare priza la public. Unul dintre rolurile
principale era jucat de un artist cunoscut, talentat ~i cu 0
plasticitate excelenta. Putin umor, cateva situatii cornice ~i
cateva conflicte de efect. Era imposibil de fnteles care este
cauza conflictului ~i care este sensul spectacolului. Actorii
se mi~cau pur ~i simplu, fn scena ~i declamau textul. Pe
nimeni nu interesa ca planul textual nu functioneaza ~i nu
exista constructie emotionala. Despre toate acestea scria
candva Tovstonogov. S-ar parea ca nici regizorul nu ~tia
care este senul piesei, ideea, fnsa a fost minunata. Fara
conflict nu exista dezvoltare, iar fn piesa conflictul este
exceptional.
Un batdinel bogat are bani, fnseamna ca are ~i putere. Ii
dirijeaza pe toti ~i toti i se subordoneaza. Evident ca rezolva
problema a~a cum dore~te. Cine cu cine sa se fnsoare ~i cine
cu cine sa se marite. Aiei, fnsa, fn mecanismul uman foarte
bine utilizat intervine vointa suprema care se nume~te
iubire. Constructia Hisata fn uitare se ruineaza. Punctul
eulminant trebuie sa se produea fn clipa cand unul dintre
eroii principali con~tientizeaza nimicnicia banilor ~i a
bunastarii fn comparatie cu sentimentul iubirii. Eroul face 0
alegere corecta. Lucrul cel mai interesant este ca bcltranul
investit cu putere ~i avand multi bani, ficedeaza dar nu
~
222
r suporta catarsisul ~i moare. In aceasta moarte trebuie S,'
vedem fnvierea sufletului ~i bucuria salvarii iubirii. Am
fnteles toate astea dupa spectacoL Stand fn sala ~i urmarind
arti~tii care declamau plictisiti textul fara sa ~tie de ce fac
asta, am eazut fn depresie.
Punetul culminant fn acest spectacol a fost fn clip a cand
am alergat pana la bufet. Catarsisul I-am simtit cand fn lac
de 250 ml de coniac am dat pe gat din gre~eala. 350. In
schimb, am revenit fn sala lini~tit ~i am privit lini~tit cea de-
a doua parte a spectacolului. Sotia nu mai era nevoita sa mii
convinga sa nu plec. Dupa ce am trecut pe la bufet, impresia
generaIa despre spectacol a fost acceptabila.
A doua oara am fost la teatru la Peterburg cand sotia a
hotarat sa ma initieze fn cultura teatrala.
- Ajunge estrada cu chi~oti care canta ~i striptis care
tipa. Am sa te initiez fn arta adevarata.
Am accepta eu smerenie. ~i iata-ne fn unul dintre
teatrele de elita. 0 sala nu prea mare ~i placuta. Ma uit in
to ate partile. Imi place. Sunt aici pentru prima data ~i fmi
place. Ne aflam fn primul rand.
Speetacolul fncepe. Lumina se stinge treptat. Pe seena
apare eroul principaL Singurul, pe tot parcursul
spectacolului. Este un artist tanar ~i foarte cunoscut. A ie~it
fn avanscena, a facut cateva mi~cari ~i a amutit. A tacut'
vreo zece minute, sala chico tea ~i a~tepta. Apoi a fnceput s~
vorbeasca. Mai bine continua sa taca. A fost un monolo"
b
insuportabil - patima~, temperamental 1;)i fara sens.
'Y).'
",-,k._1
Conflictul trebuie sa existe chiar !Ji in mono log, doar atunci
este interesant. Cum ar trebui sa fie? Sa admitem ca un om
i!Ji expune punctul de vedere dar nu are 0 singura parere, ea
se imparte in doua pareri contrarii. El simte ci'i amandoua
sunt corecte !Ji oscileaza intre ele, dar cu cat este mai dur
conflictul !Ji mai intransigente parerite cu atat mai interesant
va fi monologul care trebuie sa se sfar!Jea;"ca prin unificarea
lor, adica prin explozia iubirii !Ji a catarsisului.
Regizorul a avut 0 idee originala. Monologul, practic,
n-a existat. Douazeci de minute de invinuiri, suparari !Ji
pretentii la adresa cui va de sus. Uitandu-ma la scena
incercam un singur sentiment - 0 stima uria!Ja fata de artist
care a putut sa memoreze un text dezlanat !Ji nespus de mare
!Ji apoi, sa-l declame eroic. Incepuse sa ma doara capu!.
Po ate ca era un spectacol bun dar nu I-am inteles. Eroul a
inceput pe nea!Jteptate sa alerge dintr-un capat al scenei in
celalalt lovind cu putere in marginea scenei. Sotia imi facea
semn ca ar trebui sa plecam. Am sustinut parerea ei cu toate
ca nu ajunsesem la catarsis. Ne-am strecurat prin intunericul
din sala spre ie!Jire dar am ratat din gre!Jeala trecerea dintre
randuri, am ajuns pana la peretele din pavele de lemn apoi,
gafaind, ne-am intors spre ie!Jice. Zburand pe scari !Ji
alergand spre ie!Jire n-am observat panta abrupta !Ji am ajuns
de-a berbeleacul in coridor. A!J~dar, punctul culminant I-am
trecut, catarsisul I-am simtit atunci cand mi-am lovit toate
coastele de scari, dar, am rezistat, totu!Ji.
- Nu v-a placut? - a intrebat controloarea de la intrare.
- Suntem diletanti in teatru, - i-am raspuns eu. Nu
suportam 0 doza mare de arta.
Cand i-am povesti unei prietene, ea a dat din mana !Ji a
zis: "Ati avut noroc. Am fost acum trei ani la spectacolul
uflui regizor foarte la moda !Ji extravagant. M-am saturat
atat de tare ca nici astazi nu mai merg la teatru."
Oar sa revenim la biletelul des pre animale. Am fost
intr-o toamna cu sotia in Soci. Am hotarat sa intriim intr-o
berarie. Imi permit uneori sa beau bere la halba, este mai
putin nociva pentru sanatate. Am cerut un pui la rotisor,
haciapuri nuc!Joare etc. S-a apropiat 0 pisica !Ji a inceput sa
miaune cerand de mancare. I-am dat cateva bucatele, el a
prins curaj, s-a urcat langa mine !Ji a vrut sa se lingu!Jeasca.
Am lovit cu palma peste scaun !Ji am strigat: "Cat!"
- De ce ai alungat-o? - s-a mirat sotia. - mai intai ii dai
de mancare iar acum 0 alungi?
- Intre om !Ji animal trebuie respectata distanta. Iti
aminte!Jti ce spunea Saint Exupery: "Purtam raspunderea
pentru acei pe care i-am invatat." Daca incepeam sa-l
mangai, emotia ar fi continuat !Ji ar fi trebuit sa-l iau cu
mine. Daca 11 lasam !Ji plecam, ar fi fost intr-o oarecare
masura tradare.
Inca 0 sit~atie. Am fost intr-o vara in vizita la ni!Jte
prieteni. S-a apropiat de mine un caine !Ji a pus capul pe
genunchi. L-am mangaiat. A yea 0 blana neobi!Jnuit de
matasoasa. Era foarte prietenos. La un moment dat am
simtit ca trebuie sa ma retrag !Ji sa alung cainele. Incepeam
(I
~
2-24
225
sa devin dependent de el in interior iar aceasta distruge
sufletul. Probabil, aceasta vine de sus ca sa ne amintim de
Dumnezeu. Cu dit exista mai putina iubire de Dumnezeu,
cu atat e mai mare pericolul ca sufletele sa depinda unul de
altul ~i cu atat este mai mic sentimentul iubirii dintre
oameni. Daca nu respectam aceasta tehnica a securitatii,
sufletele se contopesc at at de mult unul de altul incat: un
pas la stanga, un pas la dreapta - moarte. Nu conteaza pe
cine leaga aceste relatii, oameni sau animale. Nimerim in
situatii fara ie~ire: dad oferim prea putina iubire - slabim -
neimbolnavim ~i degeneram. Daca oferim pre a multa iubire
- devenim dependenti, uram, ne imbolnavim ~i murim.
De ce populatia rurala este mai sanatoasa suflete~te
decM cea urbana? Fiindca muncesc in permanenta, iar
munca il face pe om mai bun, cresc vite pe care toamna
trebuie sa Ie taie. A~adar trebuie sa pastram 0 distanta fata
de orice animal ~i sa nu devenim dependenti de el. Intrucat
omul este 0 fiinta integra atitudinea lui fata de vietuitoare
este, se asemenea, integra. Care va fi atitudinea no astra fata
de oameni, aceea~i va fi ~i fata de animale.
.
Cum apar criminalii? Uitand de Dumnezeu ~i de iubire,
parintii dau frau liber emotiilor ~i sufletele lor devin
dependente unul fata de altul. In interiorul sau, orice om
trebuie sa fie singur ~i atunci, pentru depa~irea acestei
singuriitati el va tinde spre unitatea cu Dumnezeu. Daca
singuriitatea interioara nu exista, omul trebuie sa devina
singur in exterior. De aceea oamenii plecau in manastiri,
~
226
i
deveneau schimnici, faceau legamantul tacerii. Daca pentru
noi fericirea suprema este unitatea interioara cu persoana
iubita, aceasta conceptie des pIe lume va duce la singura-
tatea exterioara. Vor urma tradarile, divorturile etc. Dar
aceasta nu este cel mai groaznic. Copiii unor asemenea
parinti, sunt lipsiti de imunitate sufleteasca. La cele mai
neinsemnate sentimente fata de alta persoana sufletele lor sc
contopesc. ~i cat ne-ar parea de straniu, pentrusalvarea
sufletului sau omul devine criminal. EI simte, pe de 0 parte,
ca nu poate sa iubeasca alti oameni, un lucru foarte peri-
culos pentru el, iar, pe de alta parte, simte ca cea mai buna
atitudine fata de alt om este ca fata de un taura~ care trebuie
taiat toamna fara sentimente ~i excese emotionale.
Ne amintim cu totii maxima lui Iisus Hristos: "Iube~te-.I
pe aproapele tau ca pe tine insuli" ~i ne straduim s-o
urmam. In primul rand, a fost spusa inainte de Hristos. Dad
vom citi Vechiul Testament ne yom convinge de acest
lucru. In al doilea rand, amintindu-ne de porunca lui Hristos
despre iubirea unuia fata de celalalt, am uitat de 0 alta
maxima:"Du~manii omului sunt cei apropiati, familia lui."
Tocmai oamenii apropiati, devenind ata~ati cu sufletele de
noi, ne omoara, obligandu-ne sa uitam de Dumnezeu ~i sa
pierdem sentimentul iubirii care ne une1?te cu El. Noi nu
1?tim sa gandim. Noi, cand gandim, categorisim lucrurile ea
fiind bune sau rele de dreapta sau de stanga Este greu sa
intelegem ea rudele pot fi un bine uria~ pentru noi 1?i in
aeela1?i timp un perieol uria~ pentru sufletele noastre.
r
2T' .::.J
Socialismul ne-a dezvatat sa gandim dialectic. Orice religie,
Insa, Imbinand interesele Divinului ~i umanului, ne ajuta sa
gandim dialectic. Un asemenea ganditor a fost Iisus Hristos.
Cu mult Inainte de Hristos, au existat exemple
exceptionale de gandire armonioasa atat in iudaism cat ~i in
filosofia indiana. Acum ciitiva ani, am aflat cu mirare ca in
filosofia indiana exista notiunea virtute cu sot. Virtutea nu
pOlite sa existe de una singura. Ea trebuie echilibrata de
oimsul ei. Un om generos poate sa devina un risipitor. De
aceea, generozitatea trebuie echilibrata de economie,
curajul de precautie, iubirea de eschivare, bunatatea de
severitate, sociabilitatea de insingurare, etc.
In raport cu progresul tehnic de astazi noi ne
consideram ni~te oameni civilizati ~i intelepti. In reaIitate,
abia invatam sa gandim ~i nu intotdeauna reu~im. Ce este
mintea? Este gandirea abstracta. Pentru a face abstractie de
scaunul pe care starn, trebuie sa cream notiunea de "scaun",
iar pentru aceasta trebuie sa ne deta~am de dependenta de
scaunul concret, dar sa pastram legatura cu esenta lui.
.
Pentru a rupe legaturile exterioare, avem nevoie de
priceperea de a accepta durerea, de a ne stapani dependen-
tele ~i dorintele, de a renunta la legaturi incIusiv la viata.
Pentru a pastra unitatea cu esenta fenomenului sau obiectu-
lui avem nevoie de sentimentul iubirii. RezuIta ca sentimen-
tele superioare, dezvoItarea con~tiintei sunt imposibile fara
iubirea de Dumnezeu, fiindca, doar ea ne of era posibilitatea
sa rupem legaturile exterioare, sa ne indepartam de fiinta
iubita pastriind iubirea fata de ea ca manifestare a Divinului.
Nu este intru totul corecta yorba: "pentru animal
stapanul este Dumnezeul lui." Animalulinvata de la stapan,
imita emotiile lui. De ce oamenii tin animale? Orice
comunicare cu alt om este intotdeauna un conflict, adica
stres ~i durere, pretentii ~i suparari. Ce fel de pretentii ~i
suparari putem sa avem fata de un animal? De aceea,
comunicarea cu animalele ne ajuta sa iubim dezinteresat.
Oamenii de creatie, de exemplu, au deseori, 0 oarecare
pasiune. De ce? Fiindca cedeaza 0 cantitate uria~a, scopul
este bucuria, placerea iar compensarea este minima. De
aceea problemele strategice superioare care devin apoi
vitale, se manifesta, intai, ca 0 distractie sau pasiune
inofensiva, iar comunicarea cu animalele poate sa influen-
teze pozitiv sanatatea. Apropo, speciaIi~tii au observat la
copiii cu deficiente fizice ~i psihice ca se simt mult mai
bine cand ingrijesc animalele ~i comunica cu ele. Atunci
cand animalele se transforma intr-un narcotic ce ne permite
sa fugim de stres ~i suferinte orientandu-ne pe noi ~i pe ele
doar catre emotii pozitive, orice situatie dureroasa se
amplifica nespus de mult. Orice placere poate deveni un
narcotic. Daca uitam de iubirea de Dumnezeu, sexul ~l
iubirea umana pot sa devina eel mai puternic narcotic.
(
Ce-ar fi daca planeta ar reactiona la energetica noastra?
In America n-a fost ratificata legea despre legalizarea
E28
~
229
emi&rantilor. Dadi va fi aprobata, circa 15 milioane de
oameni se vor con centra asupra fericirii umane. Cine te
poate salva de fericirea care a devenit periculoasii? Nici
codul penal, nici constitutia. Po ate salva concepti a care se
aflii la baza aces tor legi, perceperea filosoficii ~i religioasa a
lumii. In Europa ~i America, aceasta conceptie este
concentrata asupra bunastiirii. De aceea sose~i:e timpul dind
este periculos sa te bucuri.
Pan a nu demult, In Rusia exista 0 singura concePtie -
Imbogatirea care s-a schimbat, apoi, cu salvarea tiirii. Care
este urmiitoarea? Poate cii oamenii bogati ~i energici nu vor
pomi pe calea americana ~i vor aparea noi Tretiakovi,
Mamontovi, Morozovi, Orlovi. Gratie acestora au devenit
cunoscuti multi pictori francezi. Multi negustori ~i fabri-
canti ru~i au investit foarte multi bani In dezvoltarea culturii
~i artei. In Rusia prerevolutionara Incepuse sa se formeze
conceptia despre grija pentru suflet ~i nu numai pentru pai-
nea cea de toate zilele. Cred ca va trece un timp ~i to ate vor
reveni la locul lor. Afacerile care au nevoie de multii ener-
gie, istetime, intuitie, inteligentii, un nou mod de a gandi
vox trece In mainile proprietarilor privati. Bussinesul mate-
riei prime care aduce venituri uria~e cu cheltuieli minime va
ajunge In mainile statului. EI trebuie sa creeze conditii pen-
tru cei de~tepti ~i energici pentru 0 creatie continuii. Atunci,
bogatii nu-~i vor pierde mintile de atiitia bani care Ie-au blo-
cat evolutia. In principiu, un om bogat este un cal de trac-
tiune care este primul ~i trage dupa el toatii tara. EI are 0
singura concePtie - sa faca bani. EI tinde, In subcon~tientul
siiu, sii of ere continuu energie care Inseamnii dezvoltare ~i
perceperea Divinului. Banii sunt doar un prilej, de aceea un
om bogat care a atins 0 anumita stare, tinde reflexiv spre
politicii. De~i ar putea sa-l coste libertatea ~i viata.
In realitate, cu cat un om of era mai multa energie ~i se
dezvolta, cu atat mai periculoasa este oprirea. De aceea
negustorii ru~i adunand capitaluri uria~e voiau sa ajunga nu
numai In politica. Cea mai mare galerie de arta din lume a
fost creatii de Tretiakov. Se pricepea la arta ca cel mai bun
specialist. Cumparand vreun tablou de la vreun pictor, acela
devenea cunoscut. Tretiakov a lasat prin testament galeria
statului, iar poporul s-o viziteze gratuit. Daca ar aparea
astazi, In Rusia, 0 conceptie care ar prevedea dezvoltarea nu
numai prin bani ~i politica, atunci acei care astazi, incon-
~tient suprima moralitatea, spiritualitatea, ~i iubirea Ie vor
salva ~i Ie vor dezvolta. $i atunci arta ~i cultura, ramanand
comerciale, vor fi orientate, In primul rand, spre salvarea
sufletului ~i nu a trupului. Dar pentru aceasta este nevoie de
0 noua gandire.
$tiinta trebuie sa se uneasca cu religia. De ce religia, In
trecut, interzicea autopsia? Fiindca se considera ca omul
este 0 fiinta Divina iar ~tiinta nu are ce cauta acolo altfel s-
ar fi pierdut credinta In Dumnezeu, iar odata ce pamantul
este creat de Dumnezeu nu poate fi considerat un balon
care atama In gol ~i nu pot fi calculate orbitele planetelor.
Daca planetele sunt dirijate de legea atractiei, legea inertiei,
...
230
231
nu ramane loc pentru Dumnezeu. Astazi, $tiinta $tie foarte
multe despre trupul omului, dar a inceput sa cunoasca $i
sufletul care a fost intotdeauna 0 prerogativa a religiei. Aici
apare 0 alta situatie. Pe cat de U$or a cercetat $tiinta planu-
rile materiale, obiceiurile fizice fara a colabora cu religia,
pe atat de repede s-a ciocnit de 0 logic a de alt ordin la
studierea pIanurilor fine. Savantii au ajuns la concIuzia
reprezentantilor religiei: $tiinta tinde spre religie $i religia
spre $tiinta. Voi explica printr-un exemplu.
Dupa consultatie, un barbat mi-a pus in fata doua pungi
de polietilena.
- Ati putea sa testati continutul pungilor? - m-a intrebat
el.
- Exact, - am confirmat eu. In aceasta punga se afla soia
modificata genetic.
- Rezulta ca poporuI care va consuma asemenea produ-
se va dispare de pe fata pamantului?
- Totul e posibil.
- A$ vrea sa $tiu cum sunt alte produse modificate
genetic.
- La fel de groaznice.
- Care este cauza? - s-a interesat pacientul.
- Probabil, 0 schimbare prea rapida, dar, mai curand,
influenta emotiilor omului.
- In ce mod?
- ADN-ul este legat de planurile subtile pe care Ie
putem numi suflet.
ADN-ul este dublarea materiala a unei structuri de
camp mult mai putemice in care se imprima to ate etapele de
existenta ale subiectului, in esenta este - sufletul. Este
foarte periculos sa intervii in sufletul 'altui om. Poate sa faca
acest lucru doar un sfant. Alti oameni pot sa provoace cel
mai mare rau, ceea ce se intamplii cu vindecatorii de astazi
a caror conceptie este intoarsa pe dos. Ace$tia gandesc la fel
ca medicii. Dad nu obtin un efect rapid, de suprafata, nu
primesc bani. De aceea, energetica lor se concentreaza
asupra sanatatii fizice a pacientului provocand un mare rau
sufletului. Este psihologia materialistului care actioneaza
mortal asupra planurilor fine. Cand un vindecator dependent
de bani, dorinte, viata, vindeca un singur om nu este cel mai
(
~ Evident ca pot. De ce ar trebui s-o fac?
- Va expIic mai tarziu.
- Bine, am zis eu. - Ce se afla in pungi?
- Soia. Nu va spun nimic mai multo
- Fie. Energetica celor ,aflate in prima punga este neu-
tra. In cea de-a doua, nivelul concentrarii asupra dorinteIor
este de 7-8 ori mai mare decat eel critic.
- N-am inteIes, s-a incruntat a mirare barbatul.
- Este 0 incarcatura informationaHi. Barbatilor care , ,
consuma soia din a doua punga Ie scade potenta $i
imunitatea, dar Ie cre$te agresivitatea.
FemeiIe pot deveni sterile, pot sa se imbolnaveasca de
cancer, iar in familie apar mereu certuri$i divorturi.
- Hrana poate sa distruga soarta $i sanatatea oamenilor?
233
J
"'+0
'32
mare diu, dar dind un savant cu asemenea probleme creeaza
noi produse alimentare, murdaria sufletului lui va fi consu-
mata de milioane de oameni. Astazi, orice savant fara notiu-
nile religioase de moralitate ~i curatenie sufleteasca devine
un potential uciga~ al omenirii.
- Este Ingrozitor, - spune uluit barbatul. - Oare nu
cunoa~te nimeni acest mecanism?
- Este cunoscut de mii de ani. De ce nu se poate sa
amestecam laptele cu carnea. In cea de-a patra carte eu am
gre~it locul earnii cu cel al laptelui. Timp de ~ase ore dupa
ce am mancat carne nu este indicat sa consumam lactate.
Am inteles, totu~i, esenta fara diagnosticare. In subcon~ti-
entul nostru, carnea este legata de mecanismul mort,ii, iar
laptele inseamna viata ~i iubire. Cand consumam carne, pe
planul fin are loc oprimarea vietii, a sexualitatii ~i a iubirii
umane. De aceea oamenii gelo~i, dependenti de viata,
sexualitate consuma foarte multe produse din carne.
Aceasta Ie permite sa se echilibreze. De ce unii sugari
renunta la san? Daca mama este sexy,- suparacioasa,
geloasa, laptele ei amplifiea dependenta copilului de viata,
~are~te agresivitatea, ~~se imbo~nave~te:
-
Ce se intampla cu energetlca unUl om care dupa ce
consuma carne, bea lapte. Mai intai se declan:;;eaza
programele de suprimare ~i distrugere a energiei sexuale, iar
dupa ce bea lapte, se intensifica concentrarea asupra vietii ~i
a energiei sexuale, aceasta, insa, se distruge foarte repede.
Acest mod de alimentare provoaca impotenta sau va avea
~
234
probleme sexuale. Vorba e ca energia sexuaIa, energia
creatoare, energia vietii ~i a imunitatii sunt varietati ale
energiei fine unitare. Rezulta ca un om care consuma carne
~i bea lapte riscii sa-~i piarda aptitudinile creatoare ~i, in
cele din urma, destinul. Concluzia este simpla. Majoritatea
produselor contemporane distrug omul energetic ~i
informational.
Sa luam, de exemplu, berea. Multe boIi se vindeca cu
drojdia de bere. De ce? Fiindea acolo, la fel ca in boabele
incoltite, are loc explozia energiei vietii. Eu, dind beau
bere, imi dereglez intestinele. Odata, aflandu-ma in Cehia,
am baut bere la halba ~i am ramas mirat ca nu mi s-a
inHimplat nimic. Am diagnosticat de ce berea la sticlii, din
Rusia, este pentru mine ca otrava. Este influenta conservan-
tHoro Ei omoara energia sexuala ~i viata. Berea, in sme,
declan~eaza programul contrariu.
Impotenta inseamna distrugerea familiei, pierderea
aptitudinilor creatoare, inseamna criza statului. Savantii au
observat demult ca berea provoaca impotenta ~i bolile
cardio-vasculare, dar industria de bere, multimiliardara,
ascunde aceasta informatie.
Bussines-ul omoarii sufletul, ~tiinta omoarii religia.
Faptul cii animalele ~i piisiirile sunt hriinite cu hormoni
pentru a cre~te mai repede ~i, concomitent, Ii se introduc
antibiotice, fiindcii, in urma unei asemenea alimentat.ii Ie
scade imunitatea, nu trece fiirii urme pentru locuitorii
235
Europei occidentale ~i pentru acei care consuma produsele
importate de acolo. Credeti ca am facut inHimplator legatura
intre alimentele de proasta calitate ~i homosexualitate?
Imaginati-va ca un om consuma carne de pasare sau vita
importata din occident. Este plina de hormohi care
intensifica concentrarea asupra dorintelor ~i a energiei
sexuale, iar antibioticele 0 distrug. Omul consuma acest
produs ~i i~i distruge rezervele de energie sexuala, care nu
va mai fi suficienta pentru na~terea urma~ilor. Daca urma~ii
se vor na~te, totu~i, vor muri parintii. Moartea parintilor Ie
poate salva viata, iar daca nu este suficienta nici aceasta, se
schiII1ba orientarea sexuala.
- Nu se leagii, - intervine interlocutorul meu. In show-
bus sines exista foarte multi homosexuali, fapt care contra-
zice concluziile dumneavoastra.
- Dimpotriva, Ie confirma. Scena ~i podiumul necesita
un cons urn uria~ de energie psihica, iar daca iubirea nu este
suficiel1ta, este luata din alta parte. Candva, subcon~tientul
omului gandea astfel: pentru crearea unei opere inspirate
este nevoie de eliminarea unei cantitati mad de energie ~i
este periculos. De dragul sufletului, voi pastra aptitudinile,
adica iubirea trebuie sa fie mai importanta decat succesele
creat'oare, decat gelozia, popularitatea etc. Conceptia con-
temporana a societiitii consolidata de moravuri permite
orice compromis de dragul succesului. Are loc distrugerea
planurilor fine, adica a sufletului. In acest caz incepe furtul
din planurile strategice care asigura supravietuirea. 0
236
....
energie sup limen tara poate fi primita prin sex, unde
eliminarea energiei este spontana, prin alcool, narcotice ~i
distrugerea urma~ilor. Aceasta energie nu este creatoare ci
distrugatoare.
Am vazut la televizor un idol al tineretului nostru. Pe
tricoul lui era scris: "Rock, sex, drog". Trebuia sa scrie
homosexual. In ultima vreme, aceste notiuni se unesc tot
mai mult intre ele.
- De ce in iudaism este interzisa utilizarea sangelui de
animale in mancare? Puteti sa explicati din punct de vedere
al cercetarilor dumneavoastra?
- Evident. Dar mai intai am sa va povestesc 0 mica
intamplare. Intr-o buna zi, un cunoscut de-al meu radioelec-
tronist mi-a spus: "Am sa va comunic 0 informatie extraor-
dinara. Cercetarile dumneavoastrii sunt aplicate ~i in radio-
electronica. Imaginati-va 0 schema din cateva blocuri unite
intre ele care au aceea~i sursa de alimentare, un cerc infor-
mational comun ~i 0 energie comuna. Daca Ie yom uni
consecutiv, apoi sa Ie racordam la sursa de alimentare apare
un camp informational. Daca fiecare bloc ar fi racordat la
baterii separate nu se vor observa nici un fel de perturbatii
informationale. Ce se intampla? Cercul energetic este
concomitent ~i informational. Noi primim impreuna cu
energia ~i informatia. Aceasta schema este specifica ~i
pentru oameni ~i s-ar intampla astfel: Cand uita de
Dumnezeu oamenii incep sa se bruieze unui pe altii ~i apare
I
I
I
I
I
1
237
0 perturbare informationala care, intensifidindu-se distruge
sistemul. "
- Sangele din organism, - am continuat eu, - este ~i el
un cerc energetic ~i in acela~i timp informational. Senzatia
unitatii, necesara organismului, este asigurata nu numai de
sistemul nervos, dar ~i de sange. Sangele poarta in el con-
ceptia fiintei vii, orientarile lui valorice. Acest lucru este
mentionat ~i in Noul Testament unde se spune ca sufletul
animalului se afla in sangele lui. Astfel, consumand carnea,
omul trebuie sa primeasca maximum de energie ~i minimum
de informatie. In iudaism este interzis sa se consume carnea
animalelor de prada, a pasarilor ~i animalelor care se hra-
nesc cu hoituri, fiindca devorarea cadavrelor ~i agresivitatea
sunt permise animalelor dar pentru om pot avea consecinte
grave. La un moment dat am observat ca am probleme cu
gingiile cand mananc prea des slanina. Aceasta inseamna ca
ma concentrez asupra dorintelor. Slanina de casa este a unui
animal omnivor, care nu-~i infraneaza dorintele. Purcelu~ii
pot sii-i miinance pe confratii lor morti. Impreunii cu restu-
rile de mancare ale oamenilor porcii miinancii ~i murdiiria
"informationalii.
Ap;opo, de ce pe~tele de mare este mai scump decat cel
din crescatoriile de pe~te? Un gurmand va spune ca este mai
gustos, ~i are dreptate. Pe~tele de mare nu numai ca este mai
gustos, este mai curat informational, adicii este mai sanatos.
- ~titi care apa este cea mai bunii? - I-am intrebat pe
conlocutorul meu, - cea care e curata informational. Dacii in
..,.
238
sticla in care turn am apa a fost aItceva, apa nu va mai fi
curatii informational. De ce 0 parte din vin trebuie sa-l
turniim in pamant ~i sa ardem 0 bucaticii de paine?
Inseamnii distrugerea dorintelor ~i a vietii, inseamnii jertfa
informationalii care imbuniitate~te componenta informa-
tionala a produsului. De ce mancarea curatii informational
trebuie pregiitita de un evreu? Fiindca se presupune ca
acesta va fi un om echiIibrat suflete~te. De ce, biirbatii sunt
cei mai buni bucatari? Fiindca depind mai putin de dorinte
~i de viatii.
Cineva mi-a povestit 0 intamplare interesantii. Amicul
sau avea in jur de zece restaurante - "Vii imaginati, - imi
spunea - cum deschide un restaurant - lumea da niivala.
Ca~tigul este maxim. Mai intai i~i acopera cheItuielile, apoi
datoriile, apoi, cand incepe sa lucreze pentru sine lumea
dispare. Aceia~i buciitari, aceea~i calitate a bucatelor, iar
clientii lipsesc."
- Dupii 0 situatie catastrofala ecologica, - am continuat
eu discutia, - noi vorbim despre piidurile care mor, despre
raurile infectate, des pre animalele bolnave etc. Nu spunem,
insa, cii Intinarea sufletelor noastre, incIusiv cu mancare
este mUIt mai periculoasa. Dacii ~tiinta va continua sii aibii 0
atitudine imoralii fata de noile domenii, consecintele vor fi
ingrozitoare. ~tiinta l?i medicina de astiizi vor sa ne opereze
~i sii ne insanatol?eascii sufletele ca ~i trupul dar nu Inteleg
ca sufletul existii dupii alte legi.
239
- Poate ca e mai bine sa renuntiim la carne ~i la pe~te ~i
sa devenim vegetarieni?
- Cred cii este timpul sa renuntam la modelul de gandire
care imparte lumea in bine ~i in rau. Nu exista situatii bune
~i rele, exista situatii legitime. Intr-un caz vegetarianismul
poate fi benefic, in alt caz - malefic. Am sa va explic prin
povestea unui bussines-man vegetarian pe care 11 preocupa
. filosofia orientala. Este 0 persoana delicata ~i spiritualizata.
"Unul dintre angajatii mei, - povestea aceasta, - era
nefericit in dragoste ~i a incercat sa se sinucida. Probabil ca
era foarte gelos ~i suparacios. Dar, a supravietuit. Dupa
aceasta intamplare s-a facut adept allui Krishna. Nu consu-
ma carne, a renuntat la toate in interior ~i era fericit. Apoi,
s-a indragostit din nou. La inceput era bine, insa, la un
moment dat, au inceput certurile. A suportat foarte greu cele
intamplate, iar peste un timp, nu se ~tie de ce, a murit. Se
presupune ca s-a sinucis. In locul lui am angajat un alt om
care consuma carne in cantitati uria~e. Tot timpul mesteca
ceva. Era preacupat daar de interesele sale. Deodata, a
inceput sa ceara marirea salariului. I-am explicat ca trebuie
sa mai munceasca, sa se manifeste prin ceva, apai yom
putea vorbi despre salariu. Ce credeti ca mi-a raspuns?:
"Mai int.i mariti-mi salariul ~i atunci voi lucra." Intr-o zi,
m-am apropiat de biroul lui ~i am vazut 0 funie legata de
veioza. La un capat era agatat un cartona~ pe care era
desenat un ursulet cu ~treangul de gat, in ochi avea infipte
ace, iar sub el ardea un rug. L-am intrebat de ce a facut-a.
~titi ce mi-a riispuns?: "Am vrut ca ~i la serviciu sa fie la fel
de placut ca acasa." Va imaginati ce atmosfera avea acasa!
~tiu cii nu exista intamplari dar nu pot sa inteleg de ce un
asemenea om a aparut Ia firma mea. Mai tarziu, s-a
imboinavit ~i a renuntat la serviciu. A~ vrea sa va intreb
daca aparitia Iui Ia firma mea are legatura cu mine sau ba?"
- Evident ca are, - i-am raspuns eu. Este portretul
dumneavoastra in viitor.
- Dar n-am nimic in comun cu acest om, - s-a mirat
businessman-ul.
- Fie. Haideti sa Ie Iuam pe rand, - i-am propus eu. -
Dumneavoastra nu va plac florile taiate?
- Da.
- Nu puteti sa suportati vederea sangelui?
- Da.
- In copilarie va era frica de singuratate ~i intuneric?
- Da.
- Sa ~titi ca aveti 0 concentrare marita asupra vietii.
Pentru dumneavoastra, este 0 durere prea mare distrugerea
dorintelor ~i a vietii. Atidevenit vegetarian fiindca nu puteti
sa acceptati moartea unei fiinte.
- E ceva rau in asta?
-
.
Este bine atata timp cat viata nu devine mai impl!:'-
tantii decat iubirea. Atunci cand valoarea vietii devine
absoluta, se intensifica brusc teama de a 0 pierde ~i agre-
sivitatea fata de acei care ar putea sa-i pricinuiasca vreun
(
~
240
241
diu. Cand toate as tea ajung la 0 anumitii limitii, apare
reactia inversii: idolatrizarea vietii se transformii in urii fatii , , ,
de ea. Apare 0 necesitate de a distruge greu de suportat.
Moartea unei alte fiinte sau suferintele ei produc pliicere.
De aceea vi s-a trimis un asemenea om. S-a imbolnavit !;'i a
demisionat fiindcii aspiratia dumneavoastrii ciitre Dumnezeu
a eliminat, intr-o oarecare miisurii idolatrizarea vietii. Dacii
l-ati fi condamnat pe acel om ~i ati fi fost agresiv fatii de el,
ati fi devenit dependent tot mai mult de viatii, iar el s-ar fi
simtit tot mai confortabil. Cand un asemenea om incepe sa
se roage, se imbolniive!;'te foarte gray. Boala devine salvarea
lui. Viata ~i iubirea stau prea aproape una de alta ~i, omo-
rand viata, omoram !;'i iubirea.
Cine poate deveni vegetarian fara consecin!e pericu-
loase pentru saniitate? Omul al carui suflet tinde catre
Dumnezeu ~i iubire. Vegetarianismul poate sa intensifice
brusc energetic a planurilor fine dar !;'i gelozia, agresivitatea
celor care depind de via!ii.
Multi dintre vegetarieni sunt agresivi in plan spiritual.
De aceea un vegetarian care a trait toatii via!a intr-o !arii
sudica cu temperaturi foarte ridicate, unde soarele oferii
energia necesarii, poate sii se nascii intr-o altii viatii intr-o
tarii nordicii unde este putin soare iar pentru intre!inerea
vietii trebuie sa manance carne. Dadi, de exemplu, un
ciilugiir se concentreazii asupra Divinului, se roagii
eliminand frica, regretele ~i supararile, se va simti minunat,
iar in caz cii este nemultumit de sine ~i se supiira pe altii, 0
.....
242
1
dieta riguroasa poate sa-i provoace epuizare ~i sa se imbol-
naveasca. Surplusul de mancare ne face dependen!i de via!ii
~i dorin!e, iar energia de suprafa!a apare nu din mancare ci
de pe planurile fine. A!;'adar, cu cat ne dezvoltam mai mult,
cu atat yom manca nu numai carne ci !;'ialte produse.
Apropo, in ultima vreme, oamenii au observat in ei
ni~te schimbari neobi!;'nuite. Au inceput sa manance mai
pu!in !;'i sa nu mai consume bauturi alcoolice. Am incercat
sa ma urmaresc pe mine ~i am constatat ca nu vroiam sa
miinanc la pranz, renuntam la cina pe care altadata 0
savuram. Inseamnii cii stomacul meu ~tia ce se va inHimpla.
Daca toata lumea a inceput sa manance mai putin exista 0
singura coneluzie. Nu ne ajunge energie fina necesara
pentru adaptarea la noile condi!ii. Pentru a supravie!ui,
trebuie sa ne schimbam nu numal emo!iile ~i modul de
gandire ci !;'imodul de viata.
In timpul cutremurului in Asia de Sud-Est, din anul
2004, n-a pierit nici un animal. P 'te cii in plan informa!io-
nal sufletele ar;1imalelor erau mu curate decat ale oame-
nilor? Ne-am obi~nuit sa credem ca dezvoltarea este doar
bine. Abia de curand am observat di dezvoltarea are loc in
detrimentul sufletului, cii este 0 sinucidere treptata. Acuma
este elar de ce a fost pedepsit Prometeu care a daruit
oamenilor focul. Focul inseamna caldura, confort, bunas-
tare. De ce vulturul ii devora tocmai ficatul? Acesta este
organul care simte eel mai bine viitorul. Sensul legendei
243
este urmatorul. Omul care a uitat de suflet de dragul
confortului trupesc ~i al bunastarii, nu are viitor. Viitorullui
sufera ~i se dezintegreaza. Grija de suflet inseamna grija de
viitoarea supravietuire. Con~tiinta ~i moralitatea sunt
notiuni strategice. Ne-a ram as fo~te putin ca sa intelegem
acest lucru.
INCHEIERE
Revelionul I-am sarbatorit intr-un restaurant. S-a spus
~i un toast pentru anul coco~ului ~i pentru calitatile lui:
curaj, perseverenta, energie, ~i ca aces tea sa se intruchipeze
in noi. Nu m-am putut abtine ~i am rostit ~i al doilea toast:
"~titi ce ma impresioneaza la coco~? Alearga sarmanele
gaini flamande, iar impreuna cu ele ~eful lor. Se vede ca
sunt flamande. Le arunci 0 bucatica de paine ~i oriciit de
mult ar vrea coco~ul sa manance, Ie of era gainilor in primul
rand. Aceasta cumpatare in dorintele sale ii permite nu
numai sa dirijeze gainile dar ~i sa asigure siinatatea urma-
~ilor.
Apropo, ~titi cand se taie coco~ulla tara?, - toti ma pri-
veau intrebiitori. - Primul semn ca trebuie taiat coco~ul,
este cand a inceput sa manance din fata giiinilor. De aceea
ridic acest pahar pentru ca destinul sa fie cu noi binevoitor,
iar noi sa fim mai demni."
(
~
244
245
Au urmat ~i alte toasturi. Cineva a spus unul neobi~-
nuit: "Cind ne comportam corect, dnd ne jertfim, cand
suntem grijulii ~i ne rugam, speram ca Oumnezeu sa ne
auda, mai devreme sau mai tarziu, ~i daca nu peste 10-20 de
ani atunci macar in lumea de dincolo. Sa bem pentru ca,
savar$ind fapte bune, s-o facem dezinteresat"
Nu m-am abtinut ~i am strigat: "E adevarat ca trebuie
sa fim dezinteresati, fiindca suntemJasplatiti instantaneu.
Atunci dnd iubim, ne jertfim, ne abtinem pe planul fin noi
deja suntem raspliititi, doar cii nu ~tim asta. In acel moment
noi atingem Oivinul ~i simtim unitatea cu El. Poate sa existe
oare 0 rasp lata mai mare?"
Toti se bucura, danseaza, iar eu ma gandesc cum va fi
acest an pentru planeta Pamant? Cum va fi pentru Rusia
care are multe probleme? Acum 15 ani, Rusia se afla in
comuna primitiva. Intre anii 1995-2000 - epoca scIavagis-
mului dezvoltat. Incepand cu anul 2000 Rusia a trecut la
feudalism, iar in anul 2004 a inaintat spre Capitalism. In
ritmul asta cred ca peste vreo cinci ani Rusia va ajunge in
viitorul luminos. Oar oricare ar fi acest viitor, principal a
noastra grija trebuie sa fie pas~rarea iubirii, a bunatatii $i a
optimismului.
CUPRINS
Cuvant fnainte .
"" """""
... "'" "'"'''' 7
Partea 1 ""''''
"""" "''''''''
"'"
10
Partea a doua
75
0 iubire stranie
101
Partea a treia
"'"''''
""'" """
142
Partea a patra
196
fncheiere ... "'"
""""'" ""
""
""""'"
... ... 245
246
247
GHID DE UTILIZARE A
SUPLIMENTELOR
VIDEO
SISTEMUL DE CARTE PRIN PO~T A -
PLATA RAMBURS
Numero~i paeienti, luerand eu easetele, observa
partieularitatea influentei aeestora In eomparatie eu
informatiile prezentate In eiiqi. La multi se na~te Intrebarea:
care dintre easete este mai bine sa Ie vizionezi? Din punetul
meu de vedere, aeeasta Intrebare este asemanatoare eu
urmatoarea: "In ee clasa sa ma Inseriu? Poate In clasa a
zeeea?"
Puteti comanda oricare din cartile aparute la
Editura Dharana ~i Ie veti primi prin po~ta In cel mai
scurt timp. Plata 0 veti face ramburs, fa primirea
coletului.
Taxele po~tale vor fi platite de catre editura.
Transmiteti comanda prin po~ta, telefon sau e-mail.
Luerurile sunt destul de u~oare ~i la indemana mintii
noastre, insa sunt greu pereepute de eon~tiinta ~i emotiiIe
noastre.
Timp de douazeei de ani eu m-am oeupat de eercetarea
serioasa a modului In care sa prezint informatia pe
videoeasete. U~urinta exterioara a prezentarii ii induce in.
eroare pe multi cititori, de aeeea cei care dorese In mod serios
sa lucreze asupra propriei persoane, eu ered ca trebuie sa aiba
0 atitudine serioasa fata de prezentarea tuturor videoeasetelor.
Cu stimii,
Autorul
Editura Dharana, Strada Sfanta Ecaterina nr.15, sect. 4,
Bucure~ti, cod. 040155
Tel. 021.337.24.24
e-mail: busuioc@pcnet.ro
Cumparand in acest mod, beneficiati de
,
0 reducere de minim 10%
din pretul de librarie.
('
248
~
tt:
cartea a cincea
RASPUNSURI LA INTREB.ARI
cartea a $asea
Editura Dharana
TREPTE C.ATRE DIVINITATE
publiciseria
cartell. a $aDtea
DIAGNOSTICAREA
de
Sergbei Nikolaevici Lazarev
KARMEI
TRANSCENDEREA FERICIRII
cartea a oDta
Au aparut:
DIALOGURI
cartea intdi cartea a noua
'"
SISTEMUL AUTOREGL.ARII
CAMPURILOR
INDRUMAR DE SUPRA VIETUIRE
KARMA PURA
$i primele doua suplimente video la
"Diagnostie,area Karmei"(Materialul video este in
limba rusa # subtitrat in romiina):
cartea a doua
cartea a trem
Cartea cu sUDliment video nr.l
PROGRES iN PLANUL LOGICII DIVINE
IUBIREA
cartea a Datra
Cartea cu sUDliment video nr.2
SCHIMBAREA CELORLAL TI INCEPE CU
,
...,
SCHIMBAREA NOASTRA
PRIVIRE iN VIITOR