Cartoful nu ingrasa

Cartoful e recomandat de medicina moderna

pentru ca e sanatos, hranitor, energetic, permis
tuturor celor predispusi la ingrasare. Inlesneste
functiile intestinale, combate ulcerul, este
cicatrizant. Daca nu e preparat cu grasime,
cartoful nu ingrasa. Este chiar recomandat
obezilor, hepaticilor. Administrate diabeticilor,
zilnic cite 1 kg-1,5 kg de cartofi, s-a constatat
atenuarea simptomelor morbide (glicozurile,
poliurie, polidipsie). Chiar daca este voluminos,
cartoful are 80% apa, un pic mai putin decit
laptele. Un cartof de dimensiuni medii cintareste
in jur de 150 de grame si furnizeaza organismului
doar 100-110 kilocalorii, cit un pahar de suc de
portocale. Un cartof are numai 10 miligrame de
sodiu (de 400 de ori mai putin decit aportul zilnic
de sodiu). Potasiu are, insa, din plin: de trei ori
mai mult decit o portocala si chiar si mai mult
decit o banana. Sint mai greu de digerat cartofii
prajiti, deoarece contin mai multe lipide. Cartofii
fierti nu trebuie pastrati mai mult de 24 ore. Nu
consumati portiunile verzi ale cartofului. Sint
toxice!
Consumul de cartofi poate aduce mai multe
beneficii dect consumul de spanac

Cartoful poate aduce
multe beneficii
organismului uman,
ns din cauza faptului
c cei mai populari sunt
cartofii prjii, plini de
grsime, beneficiile nu
mai apar. Mai mult,
pn i cartofii copi
sunt mbogii cu
unt, brnz sau buci
de unc
Ca urmare, de multe ori, consumul de cartofi, astfel gtii, contribuie
serios la apariia afeciunilor cardiace sau chiar a unui atac de cord. ns
consumul cartofilor copi, simpli, fr grsimi, constituie o surs de fibre
care ofer protecie mpotriva bolilor de inim i, mai mult, are foarte
puin calorii. Cartofii sunt o bogat surs de vitamina C, de vitamina B6,
de potasiu, de magneziu i de fibre, susin specialitii.

Reputatia cartofului
Studii recente au
artat c reputaia
cartofilor de a fi bogai
n carbohidrai i c
trebuie eliminai din
alimentaia celor care
vor s slbeasc este
fals. O descoperire
surprinztoare a
cercettorilor arat c
broccoli este mai puin
folositor corpului
uman dect cartoful.
Mai mult, cartoful este
mai bogat n fenoli
dect spanacul sau
varza.

Sucul de cartofi cruzi
Sucul de cartofi nu are egal in tratarea
aciditatii gastrice si a ulcerelor gastrice.
Calmeaza si cicatrizeaza mucoasele digestive.
Este un antispastic, diuretic, emolient. Intr-un
pahar de vin, se pun doua degete de suc si
restul apa calda. Se bea dimineata, pe
stomacul gol. Se poate amesteca si cu supa sau
ciorba. Ca toate sucurile, si cel de cartofi se
altereaza repede; de aceea, trebuie extras si
consumat imediat. Milioane de indivizi sufera
de artrita, dar putini cunosc actiunea benefica
a sucului de cartofi impotriva acestei boli.
Extractul crud e indicat si in hepatita si
litiaza biliara, constipatie, hemoroizi, scorbut.
Sucul de cartofi din soiurile rozalii contine
hidrati de carbon, protide, lipide, saruri
minerale, vitamine (B1, B6, C, K). Amidonul
de cartof este antiinflamator in bolile
gastrointestinale, in intoxicatii cu substante
toxice.
Medicamentul pielii
Pentru arsuri, degeraturi, crapaturi ale pielii,
ulceratii, edeme ale
pleoapelor: se rade o cantitate suficienta de
cartofi cruzi si se aplica pe locul respectiv, in
amestec cu o lingurita de miere sau ulei de
masline, lasind sa actioneze cel putin doua ore; se
fixeaza cu ajutorul unui bandaj. Se schimba
cataplasma in timpul zilei, pina la vindecarea
completa. Pentru arsuri solare, se pun cartofi in
rondele subtiri. Se lasa sa actioneze citeva
minute. Pecinginea trece cu cartof crud, dat prin
mixer, se lasa 10 minute, apoi se clateste. Faina
de cartofi este un bun calmant in caz de
flegmoane, arsuri, erizipel, ulcer varicos, eruptii
cutanate si crapaturi ale pielii. Se fixeaza cu un
bandaj si se lasa o ora sau doua. Operatia se
repeta de doua ori pe zi, pina la vindecarea
completa. Pe negi, se pune cartof crud, ras, o
data dimineata si o data dupa-amiaza.
Transpiratia abundenta a picioarelor se trateaza
cu faina de cartofi pudrata pe piele, dupa
spalarea picioarelor.

Alunga tusea si migrenele
Chiar si frunzele cartofului au
intrebuintare terapeutica. 15 g de frunze
proaspete se fierb 5 minute in 750 ml de
apa. Se strecoara. Ceaiul obtinut se
indulceste cu miere. Se bea intre mese
pentru calmarea tusei. Pentru migrene, se
pot aplica pe frunte si pe timple felii de
cartof crud sau frunze proaspete de visin,
menta, cimbrisor sau podbal. In cazul
durerilor de cap persistente, se va bea suc
cald de cartofi (cite 1/4 pahar, de 3 ori pe
zi, inainte de masa). Contra parazitilor
intestinali: se va minca seara, timp de 3
zile, exclusiv o salata de cartofi amestecati
cu 60 g de ulei de nuca. Asadar, nu ocoliti
cartofii din dieta zilnica. La masa de seara,
100-200 g de brinza de vaci si citiva cartofi
la cuptor reprezinta un regim de sanatate
mai bun decit orice medicament din lume.
Leacuri din batrani
Cand se formeaza noduli in urma
injectiilor, aplicati felii reci de cartofi cruzi.
In cazul durerilor in gat, se pun cartofi
cruzi rasi si dati prin alcool incalzit;
amestecul se asaza intr-o tesatura de
bumbac si se aplica pe zona gatului; trebuie
pastrata caldura.
Pentru cei care sufera de inima, e bun
cartoful copt.
Pentru a scapa de ulcer, mancati zilnic
doua-trei felii de cartofi cruzi sau beti cate
100 ml de suc de cartofi cruzi (simplu sau
amestecati cu miere de albine sau suc de
morcovi) cu o jumatate de ora inainte de
fiecare masa.
In sciatica si dureri reumatice: 100 g de
cartofi se fierb intr-o jumatate de litru de
apa. Pasta se intinde pe o carpa si se aplica
pe locul dureros.

Cartoful si frumusetea
Pentru ten gras: aplicati, o
data pe saptamana, o masca
pe baza de cartof ras
amestecat cu zeama de
lamaie si lasati sa actioneze
10 minute, dupa care clatiti
cu ceai de galbenele sau apa
minerala.
Pentru ten uscat sau mixt:
se face o masca din cartofi
fierti si pasati amestecati cu
galbenus crud si lapte fiert.
Amestecul trebuie sa capete
consistenta unei smantani si
trebuie lasat sa actioneze 10
minute, apoi se clateste cu
ceai de galbenele.


De ajutor gospodinelor
Clei din cartofi: fierbem patru sau
cinci cartofi timp de o jumatate de ora
intr-un litru de apa. Adaugam trei sau
patru prafuri de alaun (piatra acra).
Ca sa curatam calcarul de pe un vas,
fierbem indelung in el coji de cartofi.
Ca sa curatam geamurile si oglinzile,
le frecam cu o felie de cartof.
Ca sa stergem urmele de degete de pe
usi, le frecam cu o felie de cartof.
Apa de la fiertul cartofilor fara coaja
curata perfect argintaria.
Pentru a inviora culorile unui covor: il
aspiram bine; apoi radem doi cartofi,
ii acoperim cu apa calda si-i lasam sa
infuzeze doua ore. Ii strecuram si
frecam covorul cu pasta obtinuta.


Organizatia Natiunilor Unite a
declarat anul 2008 drept Anul
international al cartofului.
Cartof
(bandraburce,
baraboi, barabule,
balogene,
crumpeni,
grumciri,
hadeburce, mere de
pmnt, poame de
pmnt, piciorc,
ermer, solanum
tuberosum).


ORIGINE
Un platou inalt din muntii
Anzi in America de Sud
este locul de nastere al
cartofului alb, numit astazi
irlandez.
Platoul cunoscut de noi
astazi ca Titicaca se intinde
pe teritoriul statelor Peru
si Bolivia. Indienii Aymara
au dezvoltat mai mult de
100 de varietati de cartofi
pe care ii ciltivau la
inaltimi mai mari de
3000m. Cartofii erau baza
alimentatiei incasilor si a
indienilor Aymara
ISTORIC
In ruinele antice din
Peru si Chile,
arheologii au gasit
ramasite de cartofi,
datate din sec.V i.Ch.
Incasii ii cultivau ,ii
mancau si chiar ii
adorau. Adesea cosuri
sigilate, pline cu cartofi
erau ingropati ca
rezerva pentru anii de
foamete sau in caz de
razboi, ii uscau si
formau proviziile
carate in expeditii.
LEGENDA
Cartofii vechilor incasi
aveau coaja de culoare rosie
inchisa si miezul galben.
Incasii ii numeau papas,
asa cum sunt numiti si
astazi in Peru.
O rugaciune incasa spune:
O, Creatorule! Tu, care ai
dat viata tuturor lucrurilor
si ai facut ca oamenii sa
traiasca si sa se
inmulteasca, inmulteste si
fructele pamantului,
cartofii si alta hrana pe care
ai creat-o, ca sa nu mai
suferim de foame si
mizerie.
Piedro de Cieza de Leon
1540- primul european
care a vazut cartofi, a
fost Piedro de Cieza de
Leon(1518-1560).
Conchistador spaniol si
istoric, care a scris
despre cartof in opera
sa: Peru- Descoperire
si cucerire -1560
Gonzalo Jimenez de Quesada
1565- exploratorul
spaniol Gonzalo
Jimenez de Quesada, a
adus cartoful in Spania,
in locul aurului pe care
il cautase zadarnic.
1588- o legenda
irlandeza spune ca
vasele armatei spaniole
esuate pe coastele
irlandeze , erau
incarcate cu cartofi
In sec. XX, a devenit alimentul de
baza in toate tarile lumii
Cartoful a ajuns in Europa prin secolul XVI si, de atunci, nu ne-a mai lipsit
de la masa. Aceasta leguma aparent banala, daca este fiarta pe abur sau
inabusit, dezintoxica organismul, datorita continutului sau bogat in potasiu.
Contribuie la eliminarea acidului uric, fiind indicat in reumatism si artroza.
Slab hipnotic si calmant, cartoful e foarte bun pentru persoanele nervoase,
cu crampe, insomnii, tuse pe baza nervoasa. Este recomandat si
diabeticilor, copt in cenusa, in asa fel incit sa nu i se piarda nici savoarea,
nici calitatile nutritive. Cartoful reduce glicozuria, determina o ameliorare a
starii generale si, la bolnavii cu complicatii chirurgicale, o revitalizare a
tesuturilor, prin favorizarea proceselor de cicatrizare. Cartoful contine
provitamina A, vitamina K (antihemoragica si antianemica), sulf (combate
excesul de seboree si fier). Constituie una dintre principalele surse de
vitamina C a francezilor, care consuma in jur de 120 kg de cartofi pe an de
persoana. Dr. Leon Binet a demonstrat ca aceasta leguma contine o
substanta azotata, tuberina, care favorizeaza cresterea copiilor. Mai cu
seama cartofii noi sint bogati in tuberina.
Bibliografie
www.reteteculinare.ro
www.agroecologia.ro
www.chimro.ro
www.condimenteweb.ro
ecosnd.blogspot.com
mayas-esprit.blogspot.com
www.koedooder.nl
www.gds.ro