Modulul 2 - Utilizarea computer-ului si organizarea fisierelor

Primii pasi cu computer-ul

Pornirea computer-ului
Orice calculator are pe unitatea centrala doua butoane: unul de pornire (este cel mai mare
buton, pe care scrie uneori Power sau On) si unul de restartare (repornire) a calculatorului in caz de
blocare.
Deschiderea unui computer se face urmarind pasii:
se apasa butonul Power/On de pe unitatea centrala
de multe ori, prin pornirea computerului este alimentat simultan cu energie electrica si
monitorul. Daca nu se intampla asa, trebuie sa porniti si monitorul
Ce se intampla cu PC-ul dupa pornire se numeste boot. ceasta inseamna ca sistemul
ruleaza sec!entele necesare de start. cestor proceduri de start le apartine si incarcarea sistemului
de operare.
Dac" dup" ap"sarea butonului de pornire a calculatorului acesta nu a pornit, trebuie s"
!erifica#i dac":
calculatorul este conectat la re#eaua electric"$
%ntrerup"torul aflat %n partea din spatele unitatii centrale este pus pe op#iunea &$
monitorul este pornit.
Inchiderea corecta a computer-ului
'naintea inchiderii calculatorul trebuie sa ne asiguram ca datele au fost sal!ate. 'nchiderea
corecta presupune cati!a pasi de urmat:
se sal!eaza datele cu care ati lucrat si se inchid toate
aplicatiile
se inchid toate dispoziti!ele periferice ( imprimanta,
scaner
se alege din meniul )tart comanda Turn Off
Computer
din caseta de dialog ce se deschide se apasa butonul
Turn Off
Repornirea computer-ului
*ste posibil ca din diferite moti!e sa fie necesara o noua pornire a calculatorului.
'nstalarea unei aplicatii noi !a necesita repornirea calculatorului pentru ca aplictia sa poata
functiona corect. +epornim (restartam sau resetam) urmand pasii:
se alege din meniul )tart comanda Turn Off Computer
din caseta de dialog care apare se selecteaza optiunea Restart
,neori calculatorul se !a bloca din cauza erorilor din sistem tunci calculatorul nu !a mai
raspunde la comenzi. Optiunile pentru un calculator blocat nu sunt prea multe: apasam simultan
tastele Ctrl+Alt+Del. )e !a deschide fereastra Windows Task Manager din care !om selecta
aplicatia care nu mai raspunde comenzilor (in dreptul aplicatiei respecti!e !a scrie Not Responding)
Daca nu raspunde la aceasta comanda se reporneste calculatorul apasand butonul Reset de pe
unitatea centrala. ceasta metoda nu este recomandata decat in momentul in care celelalte doua
optiuni nu functioneaza.
Desktop-ul
Dupa ce pornim calculatorul, apare interfata grafica a sistemului de operare -indo.s. Prima
/imagine0 ce apare pe ecran este Desktopul ( un fundal pe care sunt cate!a iconite si o bara de
programe (tas1bar).
Desktopul este asemenator cu suprafata mesei de scris pe care lucram.
Vizualizarea informatiilor referitoare la sistemul de baza al computer-ului, de exemplu
sistemul de operare, tipul procesorului, RAM instalata, etc.
Pentru a !edea ce sistem de operare a!em instalat pe computer, ce tip de procesor si cata
memorie +2 a!em instalata facem clic cu butonul din dreapta la mouse-ului (clic de dreapta) pe
iconita M! Computer si se alege din meniul ce se deschide optiune Properties. ceasta comanda !a
deschide fereastra "!stem Properties.
ici se !or putea citi pe sectiuni:
System: sistemul de operare instalat pe statia de lucru: e3: 2icrosoft -indo.s 4P
Professional 5ersion 6776 )er!ice Pac1 6
Registered to: catre cine a fost inregistrat si numarul de inregistrare.
Computer: aici sunt afisate tipul procesorului: e3: 2D thlon(4P) 68779 6.77 :hz si
cata memorie +2 este instalata pe computer: 6;< 2= +2
Vizualizarea confiuratiei desktop! data si ora, "olumul, optiuni desktop de afisare #de
exemplu! optiuni pentru fundal, screen sa"er, di"erse optiune de setare$
-indo.s !" permite s" modifica#i at>t modul de afi?are al ecranului, a orei ?i a datei, pute#i
instala un nou echipament sau pute#i modifica modul de lucru al barei de aplica#ii (@as1bar).
Putem obser!a in partea dreapta a taskbarului (bara de Aos) mai multe simboluri. ,nul din
simboluri arata ora si daca se tine sageata mouse-ului 6 secunde deasupra ceasului, apare si data
curenta. Pentru a modifica ora sau data facem dublu clic pe ceas si se deschide fereastra Date and
Time Properties.
ceasta fereastra permite actualizarea datei sau a orei sistemului. Pute#i modifica formatul
de reprezentare a datei ?i orei pentru a corespunde standardelor folosite de di!erse #"ri.
Pentru configurarea Des1top-ului se face clic dreapta pe Des1top si se !a afisa un meniu
derulant din care se alege comanda Properties. )e !a deschide o fereastra de configurare DisplaB
Properties.
'n aceasta fereastra se poate alege din T#emes, o alta tema decat cea standard. 'n sectiunea
Desktop putem alegere o alta imagine care sa fie pe des1top. )e poate alege din cele e3istente sau se
poate alege o alta, proprie, dintr-un fisier, folosind butonul =ro.se si specificand calea fisierului si
numele acestuia.
'n sectiunea "$reen "a%er se poate acti!a si seta )creen )a!er-ul. cesta se acti!eaza atunci
cand nu lucram mai mult timp la computer.
'n sectiunea "ettings se poate seta rezolutia si adancimea de culoare. +ezolutia este numarul
de puncte care sunt folosite pe ecran pentru a afisa o imagine. Cu cat rezolutia este mai mare, cu atat
numarul de puncte este mai mare, deci calitatea !a fi mai buna. dancimea de culoare ( este data de
numarul de biti folositi. Daca se !a folosi o setare pe C6 de biti, calitatea imaginii afisate !a fi mai
buna.
%ormatarea unei dischete
Pentru a putea folosi o discheta trebuie sa o formatam. Dormatarea este necesara pentru ca
discheta respecti!a sa fie compatibila cu sistemul de operare. 'n unitatea de discheta se introduce o
discheta. Prin dublu clic pe iconita M! Computer e3istenta pe des1top se deschide fereastra M!
Computer. 'n aceasta fereastra faceti clic de stanga pe iconita &'( )lopp! A si din meniul ce se
deschide alegeti optiunea )ormat.
)e !a deschide o fereastra in care se specifica tipul dischetei ( &.88 (C.; EE). )e apasa butonul
)tart si apoi OF pentru a incepe formatarea. Pentru a optine rezultate cat mai bune, nu se indica
folosirea comenzii Guic1 Dormat.
Instalarea si dezinstalarea unei aplicatii soft
Pentru a instala o nou aplicatie soft.are trebuie sa introduceti discheta sau CD-ul si sa rulati
programul de instalare. De obicei, acesta apare cu numele setup.e*e sau instal.e*e. Dupa ce ati
pornit acest program urmariti instructiunile ce !a apar pe ecran.
Daca nu mai a!eti ne!oie de un anumit program si !reti sa il scoateti din computer a!eti trei
!ariante:
din directorul aplicatiei alegeti functia +ninstall
Daca nu gasiti o astfel de optiune deschideti fereatra Control Panel (din meniul )tart (
)ettings), de unde alegeti optiunea Add or Remo%e Programs. Ca sa dezinstalati un
program, il selectati cu un clic de stanga, dupa care apasati butonul C#ange,Remo%e
Daca nici o !arianta din cele de mai sus nu functioneaza, puteti sterge directorul aplicatiei
respecti!e cu aAutorul comenzii Delete
&tilizarea optiunii Print 'creen si afisarea ei intr-un document
'maginea ecranului poate fi copiata si pusa intr-un document. Daca doriti sa faceti acest
lucru apasati butonul Print "$reen e3istent pe tastatura. poi, deschideti un document (de e3emplu,
prin 2icrosoft -ord) si din meniul -dit alegeti optiunea Paste si imaginea ecranului !a aparea in
document. Daca !reti sa copiati doar imaginea ferestrei acti!e !a trebui sa apasati simultan cu tasta
Print "$reen si tasta Alt.
%olosirea functiilor ()elp* disponibile
)istemul de operare -indo.s !a pune la dispozitie functia .elp /A0utor1 pentru a !a aAuta in
di!erse situatii, daca nu stiti sa folositi anumite functii ale sistemului de operare. 2eniul .elp se
poate acti!a din meniul )tart ( Helpand )upport. )e !a afisa o fereastra din care !eti putea selecta
ori cautarea in cuprins, ori prin cautare (introducerea termenului necunoscut in campul "ear$#).
+ansarea unei aplicatii de editare de text. Deschiderea, sal"area si crearea unui
document
*ditorul de te3te cu care este dotat sistemul de operare -indo.s este Notepad. *ste un
editor de te3te foarte simplu, cu care putem crea documente de dimensiuni reduse. Iotepad il putem
deschide din meniul "tartProgramsA$$esoriesNotepad.
)e !a deschide fereastra Iotepad, unde putem sa introducem te3tul.
Pentru a crea un document nou, din meniul )ile al aplicatiei Iotepad alegeti optiune New
sau apasand simultan tastele Ctrl+N.
Pentru a sal!a acest document apelati functia "a%e din meniul )ile sau apasand simultan
tastele Ctrl+". 5a aparea o fereastra in care !a trebui sa precizati locul unde doriti sa sal!ati
documentul precum si numele acestuia.
Desktop-ul si fisierele
+ucrul cu pictorame
,n fisier este o colectie de informatii utilizate de calculator. Documentele pe care le creati
sunt fisiere. 'nstructiunile necesare functionarii sistemului de operare sunt memorate tot in fisiere.
,n dire$tor /folder1 este un loc in care se pot stoca fisierele in mod organizat. Putem
compara directoarele (folderele) cu niste dosare in care punem foi, aceste foi fiind fisierele.
Dolderele si fisierele sutn reprezentate prin intermediul unor mici imagini grafice numite
i$onite sau pi$tograme. ceste iconite sunt diferite in functie de tipul fisierului respecti!.
Printre icoanele care se afla pe des1top, se afla si icoane care reprezinta shortcut-uri ale
aplicatiilor folosite. tunci cand efectuam dublu clic1 pe o astfel de icoana, se deschide aplicatia.
stfel de icoane sunt si shortcut-uri (scurtaturi) pentru 2icrosoft -ord si 2icrosoft *3cel.
Daca a!em un fisier de date sal!at pe des1top pe care il deschidem astfel, mai intai este
deschisa aplicatia, dupa care sunt incarcate si datele din fisier.
Dosarele de pe des1top se pot folosi pentru a grupa icoanele si a nu le afisa pe toate de
des1top si a nu aglomera ecranul. Daca se face dublu clic1 pe un astfel de folder (dosar) se deschide
o fereastra si !a prezenta itemii din interiorul dosarului.
'coana Re$!$le 2in (Jcosul de gunoi0) contine fisierele si directoarele recent sterse. Ca si in
!iata reala, putem scoate obiectele aruncate la Jcosul de gunoi0, pana nu este golit de tot. Daca din
greseala am sters un fisier, +ecBcle =in ofera posibilitatea de a restaura fisierul, de a-l recupera.
)electarea icoanelor se face cu un singur clic1 cu butonul din stanga al mouse-ului pe icoana
dorita. O data ce a fost selectata, icoana !a fi e!identiata.
2utarea unei icoane de pe des1top se face prin selectarea itemului dorit si, fara a elibera
butonul mouse-ului, se trage icoana in locatia dorita, dupa care se elibereaza butonul mouse-ului.
Pentru a copia un fisier/director se selecteaza itemul dorit, se apasa tasta Ctrl si se trage cu
mouse-ul icoana peste locatia unde dorim sa copiem, dupa care eliberam tasta Ctrl si butonul
mouse-ului.
)e poate de asemeni personaliza alinierea icoanelor pe des1top. Cu un clic1 de dreapta pe
dest1op se !a obser!a afisarea unui meniu derulant. legand comanda rrange 'cons =B !a apare
un submeniu din care se !a selecta modalitatea dorita de aranAare a icoanelor pe des1top.
Name ( !a aranAa icoanele dupa nume
"i3e ( !a aranAa icoanele dupa marime
T!pe ( !a aranAa icoanele dupa tipul acestora
Modified ( !a aranAa icoanele dupa data la care au fost create
Auto Arrange ( !a aranAa icoanele in mod automat. De fiecare data cand se !a incerca
mutarea unei icoane in alta parte a des1top-ului, se !a repozitiona.
Pentru deschiderea unei aplicatii se efectueaza dublu clic1 pe iconita ce reprezinta acea
aplicatie. )au dati clic de dreapta pe iconita programului sau fisierului pe care doriti sa il deschideti
si din meniul ce se deschide alegeti Open.
Daca lucrati foarte mult cu o anumita aplicatie, ca deschiderea acesteia sa fie cat mai simpla,
!a puteti crea o Jscurtatura0 (s#ort$ut) pe des1top.
Pentru a crea un shortcut pe des1top se selecteaza din meniul )tart ( Programs sau din
-indo.s *3plorer programul pentru care dorim sa facem un shortcut pe des1top, si faceti clic
dreapta pe program si apoi din meniul derulant care se deschide se alege "end To Desktop /$reate
s#ort$ut1, sau folositi combinatia de taste Ctrl+"#ift si in timp ce sunt tinute apasate aceste taste, se
trage cu mouse-ul programul dorit pe des1top, dupa care se elibereaza tastele. 5eti recunoaste o
scurtatura dupa sageata din partea stanga Aos a iconitei.
)tergerea unui s#ort$ut nu !a sterge programul.
+ucrul cu ferestre
Derestrele sunt partea cea mai importanta a sistemului de operare -indo.s. Diecare program
pornit sau folder deschis este plasat intr-o fereastra. 2arele a!antaA consta in aceea ca aceste ferestre
au intotdeauna aceleasi componente, care se manipuleaza la fel. Daca tehnica ferestrelor a fost
in!atata, functiile fundamentale ale ferestrelor pot fi utilizate in fiecare program, chiar daca se
lucreaza cu acesta pentru prima data.
Orice fereastra contine elementele e!identiate in figura de mai Aos si au aceleasi functii.
=ineinteles ca in programe diferite !eti gasi meniuri diferite, iar bara de meniuri si bara de
instrumente !or diferi de la program la program, dar modul de functionare este acelasi.
2ara de titlu se afiseaza in partea de sus a fiecarei ferestre sau casete de dialog. ceasta bara
afiseaza numele folderului deschis sau numele programului care ruleaza si numele documentului
prelucrat cu acest program. 'n imaginea de mai sus este deschis programul Mi$rosoft Word si
numele documentului la care se lucreaza este Do$ument4.
2ara de meniuri ( contine o serie de meniuri derulante. 'n aceste meniuri gasiti toate
comenzile care sunt disponibile pentru programul respecti!.
2ara de instrumente ( contine o serie de icoane in forma de butoane pentru comenzile mai
des folosite. Printr-un simplu clic pe un astfel de buton se declanseaza comanda corespunzatoare.
)pre e3emplu, in bare de instrumente de formatare din 2icrosoft -ord apasarea pe icoana = (=old)
!a modifica formatul te3tului selectat in BOD (ingrosat).
2ara de stare ( maAoritatea aplicatiilor -indo.s au o bara de stare, afisata in partea de Aos a
ferestrei. =ara de stare pentru 2icrosoft -ord afiseaza informatii despre numarul de pagini, pagina
la care se lucreaza, linia, coloana la care se lucreaza, modul de inserare al datelor ('nsert sau O!er
-rite), precum si alte informatii.
2ara de derulare ( e3ista doua seturi si apar atunci cand este ne!oie sa se afiseze informatii
care depasesc marimea fizica a ecranului. *le permit mutarea in orice pozitie a
documentului/ferestrei si lucrul in documente care depasesc marimea fizica a ecranului.
Deplasarea pe !erticala sau pe orizontala se face prin apasarea icoanelor care au ca imagine
sagetile in sus si in Aos, respecti! dreapta sau stanga din capetele barelor de derulare.
Pentru a trece prin paginile unui document rapid, se folosesc barele de derulare, prin tragerea
acestora cu mouse-ul in sus sau in Aosul paginii.
'n partea dreapta a barei de titlu e3ista C butoane.
Primul din stanga este butonul de minimi3are. Daca dati clic pe acest buton, fereastra !a
disparea de pe ecran si !a ramane doar un icon pe bara de start (tas1bar). cest lucru nu inseamna
ca programul a fost inchis, el ruland in continuare.
tunci cand se apasa butonul de minimizare, fereastra se !a afla in @as1bar. Pentru a
restaura fereastra este suficient sa se faca clic1 pe icoana din tas1bar.
=utonul din miAloc este de ma*imi3are. *3ista situatii cand o fereastra este prea mica pentru
a putea !edea tot continutul sau. Daceti clic1 pe butonul de ma3imizare, fereastra se e3pandeaza
astfel incat sa incapa pe tot ecranul.
Dupa ce ati ma3imizat fereastra apare alt buton in locul celui de ma3imizare: butonul de
Restore (+estaurare) returneaza fereastra, la marimea originala.
'nchiderea unei ferestre se realizeaza din butonul Close al acesteia (al treilea buton de pe
bara de titlu), pozitionat in partea drepta sus a ferestrei. Orice program, fisier sau director are acest
buton. Iecesita un singur clic stanga de mouse. Daca e3ista date care nu au fost sal!ate, -indo.s
intreba intai daca dorim sal!area datelor inainte de inchiderea aplicatiei.
+edimensionarea ferestrelor aflate pe des1top se face: prin redimensionare !erticala,
orizontala sau ambele. +edimensionarea ferestrelor pe !erticala se face prin pozitionarea mouse-ului
pe oricare dintre marginile orizontale ale fereastrei, pana cand pointerul mouse-ului se schimba intr-
o sageata !erticala dubla. )e apasa butonul stang al mouse-ului si se trage de fereastra in sus sau in
Aos, pana la pozitia dorita, dupa care se elibereaza butonul mouse-ului.
+edimensionarea orizontala se realizeaza intr-un mod asemanator. )e pozitioneaza mouse-ul
pe oricare dintre marginile !erticale ale ferestrei pana cand pointerul mouse-ului se schimba intr-o
sageata orizontala dubla. )e apasa butonul stang al mouse-ului si se trage de fereastra in lateral,
pana la pozitia dorita, dupa care se elibereaza butonul mouse-ului.
+edimensionarea ferestrei in ambele directii se face prin pozitionarea mouse-ului pe unul
dintre colturile ferestrei, pana cand pointerul mouse-ului se schimba intr-o sageata oblica dubla. )e
apasa butonul stang al mouse-ului si se trage de fereastra oblic, pana la pozitia dorita, dupa care se
elibereaza butonul mouse-ului.
-indo.s este un sistem multitas1ing ( puteti lucra cu mai multe aplicatii deodata. De multe
ori !eti a!ea deschise mai multe ferestre simultan, dar nu puteti lucra in mai multe deodata.
Dereastra cu care lucrati se numeste fereastra a$ti%a. Derestrele inacti!e au bara de titlu de alta
culoare decat cea acti!a. Pentru a !edea continutul altei ferestre !a trebui sa o faceti acti!a. cest
lucru il puteti facand un clic pe bara de instrumente a ferestrei inacti!e.
)chimbarea intre ferestrele deschise o mai puteti face si prin simpla apasare a programului
dorit in @as1bar sau folosind combinatia de taste lt9@ab.
Organizarea fisierelor
Directoare , foldere
Datele pot fi stocate pe harddis1 (intern sau e3tern), CD, D5D, disc Kip, disc Laz, DloppB
dis1 sau un disc din retea.
tunci cand accesam informatiile de pe harddis1, chiar si din retea, -indo.s foloseste un
sistem de alocare de litere pentru a pointa catre o locatie fizica. Diecarei litere ii corespunde un dri!e
fizic. De pe fiecare dri!e e posibila accesarea fisierelor stoca in acea locatie.
Daca toate fisierele ar fi localizate intr-un singur loc, sistemul ar fi dificil de folosit, datorita
numarului mare de fisiere. Pentru a organiza fisierele este posibila crearea folderelor sau a
directoarelor, pentru a di!ide si chiar a subdi!ide fisierele stocate pe harddis1. Dolderele dintr-un PC
sunt ceea ce in !iata reala sunt dosarele: obiecte in care documentele se pot grupa pe teme. ,n
a!antaA al folderelor fata de dosare este faptul ca pot contine si subfoldere, ceea ce conduce la o
structura ierarhica ordonata. ,n sistem de directoare ierarhice cu foldere care reprezinta harddis1-ul,
mai este numit si arbore de directoare (folder tree). Directorul aflat pe ni!elul cel mai de sus este
numit director radacina.
Mn cadrul structurii arborescente se respect" urm"toarele reguli:
- un subdirector are un singur director de origine, numit director p!rinte, situat pe ni!elul
ierarhic superior,
- un director poate a!ea mai multe subdirectoare, numite directoare copii, situate pe ni!elul
ierarhic imediat inferior.
Iumele dat acestor directoare nu poate depasi in lungime 6;; de caractere si nu poate
contine urmatoarele caractere: /NO:00
Windows -*plorer permite !izualizarea arborelui de directoare, folosind o prezentare
ierarhica. )e pot afisa detalii ale directoarelor si fisierelor: data creearii, dimensiunea, tipul
fisierului.
Dereastra -indo.s *3plorer este impartita in doua sectiuni. 'n partea stanga se afla sistemul
de directoare, iar in partea dreapta se afiseaza continutul directoarelor.
Dire$torul $urent este directorul %n care se lucreaz" la un moment dat (director de lucru).
Mn sistemul de operare -indo.s 4P structura ierarhic" a directoarelor arat" ca %n figura de
mai sus. )emnul J"0 indic" faptul c" folder-ul respecti! con#ine alte subfoldere. )emnul /-0 ne
sugereaz" c" !izualizam con#inutul folder-ului respecti!.
-rearea unui director, folder si a unui sub-director , sub-folder
Pentru crearea unui director in fereastra -indo.s *3plorer se urmeaza pasii:
se deschide din meniul )tart - Programs - -indo.s *3plorer. Din meniul )ile se alege
New. Din meniul care apare se alege Dolder si se !a obser!a ca in structura arborescenta a
aparut un nou director care are numele New )older. Putem folosi noul director pentru a
sal!a in el sau a muta fisierele si directoarele care au aceeasi tematica. De e3emplu: toate
Aocurile sa fie sal!ate intr-un director Locuri.
Pentru a crea suddirectoare este suficient sa deschidem directorul in care dorim sa cream un
subdirector si sa repetam procedura de mai sus.
Daca dorim crearea unui director pe des1top, este suficient sa facem clic1 dreapta pe
des1top, si sa selectam din meniul derulant optiunea Ie. si apoi din submeniu, Dolder. )e !a crea
pe des1top un director nou, Ie. Dolder.
.xaminarea unui director,folder. Vizualizarea unor atributii ale directoarelor,folder-elor! nume,
dimensiune, data ultimei modificari., etc.
)e deschide fereastra -indo.s *3plorer. 2odul de prezentare poate fi modificat. *3ista mai
multe modalitati de !izualizare (5ie.) care pot fi selectate ori din meniul 5ie. sau prin selectarea
butonului 5ie. si alegerea din meniu derulant.
legerea modului Details semnifica afisarea fisierelor si a directoarelor cu detalii: data
crearii, data ultimei modificari, marimea, etc. celasi lucru se poate obtine si prin clic1 drepta pe
director /fisier si alegerea din meniu a optiunii Properties.
Daca se doreste proteAarea la scriere a unui fisier, se poate selecta optiunea +ead-OnlB din
acceasi casuta de dialog Properties a fisierului. Pentru a confirma actiunea se apasa butonul pplB si
apoi OF.
Pentru a schimba atributele unui fisier care este read-onlB, din casuta de dialog Properties a
fisierului se deselecteaza casuta +ead-OnlB. Pentru a confirma actiunea se apasa butonul pplB si
apoi OF.
@ot in caseta de dialog Properties a unui folder, putem !edea cate subfoldere si fisiere
contine acel folder.
Pentru a fi mai usor de gasit si de lucrat cu fisierele implicit acestea sunt sortate in ordine
alfabetica. Dar se pot sorta si dupa alte caracteristici. 'n fereastra *3plorer, alegeti !izualizarea de
tip Details. ici puteti sorta fisierele dupa nume (name), marime (size), tip (tBpe), data
crearii/modificarii (date modified).
*3emplu: dati un clic pe butonul "i3e si fisierele !or fi sortate dupa marime in ordine
crescatoare. Daca mai apasati o data butonul "i3e, !or fi sortate in ordine descrescatoare.
Recunoasterea celor mai utilizate tipuri de fisiere intr-un director,folder, de exemplu! fisiere de
procesare /ord, fisiere cu fise de calcul, baze de date, prezentari, R0%, imaini, etc#
Pentru a determina tipul unui fisier, -indo.s afiseaza alaturi de numele fisierului o icoana
care reprezinta icoana aplicatiei sau cea aleasa de utilizator. Daca se foloseste si modalitatea de
!izualizare a fisierelor in modul Details, atunci se poate obser!a ca intr-ade!ar fisierul este de tip
2icrosoft *3cel sau 2icrosoft Po.erPoint Presentation. -indo.s stie cum!a ca aceste fisiere au
un anume tip deoarece atat *3cel cat si Po.erPoint sunt instalate in calculator si au furnizat
informatii sistemului ca acest tip de fisiere au fost create folosind aceste pachete.
'n unele cazuri -indo.s nu cunoaste informatii despre un anume tip de fisiere. Daca se face
dublu clic1 pe aceste fisiere, -indo.s nu !a stii ce program sa foloseasca pentru a le deschide.
O alta modalitate de recunoastere a fisierelor este dupa e3tensia acestora. Orice fisier apare
de felul: 5nume.e*tensie6 - e3tensia are de obicei doar C litere.
*3emple de tipuri de fisiere:
'coanele pot fi diferite, in functie de programele folosite:
Aplicatia Iconita
aferenta
aplicatiei
Iconita
corespunzatoare
fisierelor create
cu acea aplicatie
.xtensia
corespunzatoare
&tilizarea
2icrosoft -ord .doc Creaza documente
2icrosoft *3cel .3ls Creaza foi de calcul
2icrosoft ccess .mdb Creaza baze de date
2icrosoft Po.erpoint .ppt Creaza prezentari
Iotepad .t3t Creaza te3te
Paint .bmp, .Apeg, .Apg,
.gif
Creaza imagini
.tmp Disiere temporare
Disierele audio pot fi sal!ate intr-o !arietate de forme. cestea pot fi fisiere cu e3tensia ..a!
sau .mpC.
Dormatele !ideo includ .mpg, .a!i si .mo!.
Disierele arhi!ate (comprimate) au e3tensia .zip sau .rar. )e mai intalnesc fisiere .arA.
rhi!area fisierelor se face pentru ca acestea sa ocupe mai putin loc pe harddis1 sau sa se poata face
mai rapid transferarea lor in/din 'nternet.
,n tip special de fisiere sunt fisierele temporare. cestea sunt create de -indo.s si de
aplicatiile -indo.s. ceste fisiere nu se sterg in mod automat si au e3tensia .tmp sau .temp.
Redenumirea fisierelor, directoarelor,folder-elor#
+edenumirea se poate face in -indo.s *3plorer. )e selecteaza directorul si apoi din meniul
Dile se alege comanda +ename sau se efectuaza clic1 drepta pe fisier si din meniul derulant se alege
optiunea +ename. )e introduce noul nume al directorului si apoi se apasa *nter.
+edenumirea fisierelor se face in acelasi mod dar trebuie a!ut in !edere sa nu se schimbe
e3tensia fisierelor, deoarece acest lucru poate duce la imposibilitatea folosirii fisierului respecti!.
Copiere$ mutare$ stergere
'electarea unui fisier indi"idual sau parte a unui rup adiacent si ne-adiacent#
)electarea unui fisier/director se face cu un singur clic1 de mouse pe fisierul/directorul dorit.
Daca a!em mai multe fisiere sau directoare pe care dorim sa le selectam putem proceda in doua
moduri.
&. Daca fisierele se afla intr-un bloc continuu, atunci se selecteaza primul fisier, se tine tasta
)hift apasata si se selecteaza ultimul fisier din bloc dorit.
6. Daca fisierele nu fac parte din acelasi bloc, atunci se tine apasata tasta Ctrl si se
selecteaza, pe rand, cu mouse-ul fisierele dorite.
%olosirea functiilor (cop1* si (paste* pentru a muta sau duplica fisiere in cadrul unui director,
folder#
Pentru a copia un fisier sau un director se selecteaza obiectul dorit si din meniul *dit se
alege comanda Cop! .
O alta modalitate este aceea cu aAutorul mouse-ului. Cu clic1 de dreapta pe obiectul dorit se
alege din meniul derulant comanda CopB.
Pentru terminarea operatiei de copiere se selecteaza locatie unde se doreste o copie a
fisierului/folderului si se alege comanda Paste din meniul *dit a ferestrei -indo.s *3plorer sau cu
aAutorul mouse-ului, in noul folder se efectuaza clic1 dreapta si se alege comanda Paste.
)au se selecteaza obiectul dorit si se apasa simultan tastele Ctrl+C, apoi in locatia unde se
doreste copierea Ctrl+7.
2utarea unui fisier/director se face in mod similar cu copierea, dar alegand comanda Cut (in
loc de CopB) din meniul *dit al ferestrei -indo.s *3plorer sau cu clic1 de drepta pe itemul dorit si
alegand din meniul derulant comanda Cut.
)i apoi comanda Paste in locatia unde se doreste mutat obiectul.
Combinatia de taste pentru mutare este: Ctrl+8 99 Ctrl +7.
Realizarea unor copii backup pe dischete
,n bac1up al fisierelor importante este neaparat necesar. ,neori aceste fisiere reprezinta ani
de munca sau proiecte importante. Iu este e3clusa !arianta ca harddis1-ul sa inceteze sa mai
lucreze sau datele sa se piarda din cauza unui !irus. Daca nu a!em la dispozitie alte unitati de
stocare a datelor, atunci fisierele trebuie sal!ate pe dischete si puse intr-un loc sigur, departe de
campurile electromagnetice.
Copierea fisierelor pe discheta se face astfel: se selecteaza fisierele si cu clic1 de dreapta se
deschide meniul derulant. Din acest meniu se selecteaza comanda "end To ... &:)lopp! /A1
'tererea fisierelor din unul sau mai multe directoare,foldere#
Pentru a sterge un director sau un fisier, se selecteaza obiectul dorit, dupa care se apasa tasta
Delete sau, cu clic1 de dreapta se deschide meniul derulant. Din aceast meniu se alege comanda
Delete. Cu aceasta comanda, fisierele sunt trecute in +ecBcle =in (stergere logica), de unde se pot
recupera daca stergerea nu a fost intentionata.
Pentru stergerea fizica a unui director sau un fisier, se selecteaza itemul dorit, dupa care se
apasa tastele )hift si apoi Delete. Pa acesta stergere, mesaAul de a!ertizare este urmatorul:
)tergerea unui bloc de fisiere sau directoare se realizeaza in acelasi mod. )e selecteaza
grupul de fisiere si se apasa tasta Delete, pentru stergerea logica sau combinatia de taste
)hift9Delete pentru stergerea fizica.
Pa stergerea directoarelor care nu sunt goale se !a afisa urmatorul mesaA:
la stergerea logica
sau la stergerea fizica:
%olosirea comenzii de cautare pentru a localiza un fisier sau un director,folder#
Daca nu mai stiti unde se gaseste un anumit fisier sau folder puteti folosi functia "ear$# for
files or folders din meniul "tart.
)e !a deschide o fereastra de unde !eti alege All files and folders.
'n campul All or part of t#e file name; introduceti numele sau o parte din numele fisierului
dorit. ,tilizarea functiei de cautare permite cautarea fisierelor dupa nume, o parte din nume,
e3tensie, continut, data la care au fost create. Cautarea unui tip particular de fisiere, cum ar fi
documentele .ord se pot cauta dupa e3tensie. )e poate cauta de asemeni un fisier care contine un
cu!and sau o fraza specificata.
Vizualizarea fisierelor recent utilizate
Cand deschideti documente sau creati unele noi, sistemul de operare pastreaza aceste
documente in directorul Do$uments din meniul "tart. Dar acest document nu are decat o capacitate
de &; fisiere. 'n momentul in care deschideti al &<-lea fisier, primul din lista !a fi eliminat.
%irusii
5irusii sunt programe create de oameni cu scopuri distructi!e. semenea !irusilor umani,
!irusii de calculator imbolna!esc aplicatiile, sistemul de operare si chiar componentele hard.
,n !irus odata intrat in calculator nu este acti!, decat in momentul in acre programul cu care
a fost adus este acti!at.
Cel mai cunoscut tip de !irus este cel tip Jworm6 (!ierme). cesta are capacitatea de a se
e3tinde foarte repede.
5irusiipot patrunde in calculator prin introducerea unei dischete sau a unui CD !irusat in
computer, sau prin intermediul postei electronice. @rebuie a!uta mare griAa la primirea mesaAelor
postale cu atasamente.
Pentru a !a proteAa de !irusi !a trebui sa !a instalati un program anti!irus foarte bun cu baza
de date in care sunt informatiile despre !irusi actualizata mereu, sa scanati periodic fisierele din
calculator, dischetele inainte de a le folosi si fisierele atasate ce le primiti prin e-mail.
5irusii pot fi eliminati cu aAutorul programului anti!irus. ceasta actiune se numeste
de3ar#i%are.
&iparirea documentelor
Ca sa instalati o imprimanta, din fereastra Printers and )a*es din meniul "tart < "ettings
porniti .izard-ul (!raAitorul) Add a printer si urmati intructiunile ce !a apar in fereastra care se
deschide.
Daca pe calculatorul dumnea!oastra sunt mai multe imprimante instalate, cand !reti sa
imprimati puteti sa alegeti intre ele, sau puteti seta o imprimanta care sa fie impli$ita (la comanda
Print informatiile se duc implicit catre aceasta imprimanta). cest lucru il faceti deschizand
fereastra Printers and )a*es din meniul "tart < "ettings. Daceti clic de dreapta pe imprimanta dorita
si din meniul ce se deschide alegeti "et as default printer.
0iparirea efecti"a a unui document
Pentru a imprima un document apasati butonul Print de pe bara de instrumente si printarea
!a incepe.
Daca se foloseste comanda Print din meniul Dile, atunci casuta de dialog Print se !a
deschide. Dolosim aceasta comanda atunci cand dorim sa printam mai multe copii ale documentului,
sa printam intr-un fisier sau sa schimbam modalitatea in care imprimanta !a printa caracterele:
economic (Dast), mod in care !iteza !a fi importanta si calitatea pe locul doi, adica cantitatea de
cerneala !a fi mai mica, Iormal (timpul de printare este mai mare decat in cazul anterior, dar
calitatea !a fi buna) sau =est (un timp mai mare dar o calitate foarte buna).
'mprimarea intr-un fisier este un proces diferit de cel al sal!arii datelor pe disc. Documentul
este sal!at pe disc, iar atunci cand printam intr-un fisier se sal!eaza atat formatarea documentului,
cat si informatia cum ar trebui imprimanta sa interpreteze formatul.
Printarea intr-un fisier se face selectand in casuta de dialog Print optiunea Print to file.
"$#imbarea imprimantei prin alegerea alteia dintro lista de imprimante instalate.
@ot in casuta de dialog Print, la sectiunea Iame, se poate alege imprimanta la care dorim sa
printam. )e face clic1 pe sageata in Aos de langa numele imprimantei setate ca default (implicita) si
se alege din lista o alta imprimanta.
7i3uali3area stadiului in $are se afla pro$esul de tiparire $u a0utorul 5print manager6 de pe
desktop
Dupa ce am selectat butonul OF, printarea incepe. )e poata !izualiza stadiul procesul de
printare prin dublu clic1 pe icoana care apare in partea dreapta Aos a ecranului. )e !a afisa o casuta
de dialog in care se poate !izualiza stadiul procesului.
Pentru a controla procesul de printare, din aceeasi casuta de dialog:
se amana printarea (Pause) - din meniul Printer se alege comanda Pause Printing
se continua printarea dupa o pauza - din meniul Printer se alege comanda Pause Printing
din nou
se anuleaza printarea - se selecteaza documentul si se apasa tasta Delete
Realizat de 'lina (a)riela &omasian
Re*izuit si adaugit de %alentina (aman
+2,,--2,,. /e0t (eneration Consulting