CURS 2 CERCETARE IN NURSING

PROMOVAREA SNTII I PREVENIREA MBOLNVIRILOR

Pstrarea sntaii i lupta contra bolilor se nscriu printre cele mai vechi
preocupari ale omului. Sntatea nu este numai o problem individual, ci privete tot
att de mult societatea n ntregime sntatea nu este totul, dar fr sntate totul este
nimic(Schopenhauer).
OMS a dat o definiie oficial a sntii formulat astfel : sntatea este acea
stare de complet bine fizic, mintal i social i nu const numai n absena bolii sau a
infirmitii.
Intr-o frumoas exprimare, un mare endocrinolog (N. Pende) descoperea
urmatoarele 4 armonii n organismul sntos : sntatea este armonia functiunilor, aa
cum frumuseea este armonia formelor corpului, aa cum adevarata bunatate este armonia
sentimentelor etice i adevrata intelepciune este armonia intelectului.
Pe plan bio-medical, progresele extraordinare fcute n ultimele decenii au permis
o explorare mult mai aprofundata a strii de sanatate. Introducerea unor tehnici noi au
fcut ca organismul uman s devina din ce n ce mai transparent i accesibil explorrilor
morfologice cele mai fine cu detectarea celor mai mici modificri anatomice.
Nu este suficient sa spunem : nu am simtit nimic sau nu m-a durut
nimicpentru a ne incredinta ca suntem sanatosi. Cele mai rele boli sunt cele care nu
incep cu dureri.
Exista boli, care se manifesta la inceput prin simptome foarte discrete, greu
sesizabile si care nu sunt luate in seama de un om ocupat. Asa se intampla cu HTA,
arterioscleroza, hepatopatiile cronice, boli pe care numai un examen medical periodic
atent le poate descoperi. Deseori medicii se afla in situatia neplacuta de a descoperi
aceste boli in stare inaintata, dupa ce simptomele lor de inceput au scapat cu totul
posibilitatilor pacientului de a le sesiza prin autoexaminare.
Asistentul medical are un rol deosebit in prevenirea imbolnavirilor si mentinerea
starii de sanatate a omului.

Omul este o fiinta unica, avand nevoi biologice, psihologice, sociale si culturale, o
fiinta in continua schimbare si in interactiune cu mediul sau inconjurator, o fiinta
responsabila, libera si capabila de a se adapta.
Boala reprezinta ruperea echilibrului, a armoniei, un semnal de alarma tradus prin
suferinta fizica, psihica, o dificultate sau o inadaptare la o situatie noua, provizorie sau
definitiva. Este un experiment care poate duce pana la respingerea sociala a omului chiar
si din anturajul sau (vezi cazul alcoolocilor, dependentilor de droguri, bolnavilor de SIDA
etc.)
Mentinerea si promovarea sanatatii, precum si prevenirea imbolnavirilor fac parte
din ingrijirile primare de sanatate (I.P.S.).
In conceptia actuala, se considera ca o buna asistenta medicala ( o buna ingrijire)
presupune trecerea de la ingrijirile strict terapeutice la ingrijirile primare de sanatate care
urmaresc:

Mentinerea si promovarea sanatatii precum si prevenirea imbolnavirilor.

Educatia sanitara din toate punctele de vedere: alimentatia, educatie

sexuala, educatia gravidelor etc.

Prevenirea specifica (vaccinarile si profilaxia unor boli).

De la infiintarea OMS, in anul 1948, cand sanatatea a fost definita ca o stare de

bine psihic, somatic si social a individului s-a tins spre conceptualizarea starii de
sanatate ca proces activ, dinamic, cu o serie de factori determinanti biologici,
psihologici, sociali, inclusiv stilul de viata, profesia, nutritia, igiena, factorii de mediu,
accesul la serviciile de sanatate.
Orice cadru medical (medic, asistenta, infirmiera) trebuie sa stie ca bolnavii si
familiile acestora asteapta totul de la persoana sa si ca nu i se va ierta nimic in caz de
neresusita.
Promovarea sanatatii are ca scop schimbarea atitudinii fata de factorii de risc
pentru boala sedentarismul, fumatul, consumul de alcool si droguri etc. atat la
populatia afectata de boala, cat si la populatia santatoasa.
Cadrele medicale au posibilitatea de a juca un rol important in a motiva
persoanele sa adopte un stil de viata sanatos. Astfel, cadrele medicale au posibilitatea de a

interveni in cazul majoritatii persoanelor cu factori de risc pentru bolile cardiovasculare si

nu numai.
De exemplu, pentru reducerea riscului ptr. bolile cardiovasculare, in tarile U.E.
75% din populatie este consultata de medic cel putin o data pe an, iar peste 95% din
populatie cel putin odata la 5 ani.
Educatia medicala duce la formarea de atitudini care, la randul lor conduc la o
abordare preventiva a ingrijirii medicale.
Educatia medicala se poate realiza prin :

Promovarea unor campanii mediatice de sustinere a comportamentului si

stilului de viata sanatoase.

Acentul pus pe preventia si tratamentul bolii.

Identificarea cauzelor care duc la aparitia bolilor si depistarea acestora in

timp util.

NU SUNT VORBE GOALE!

Rolul asistentului medical in realizarea educatiei sanitare este extrem de
important!
Putem realiza aceasta prin responsabilizarea pacientilor, explicandu-le care pot fi
consecintele unui stil de viata neadecvat.
Bolnavul/pacientul trebuie sa constientizeze ca daca va continua sa duca un stil de
viata nesanatos isi face rau lui insusi! El va fi cel care va suferi, familia lui, cei dragi si
nu cadrele medicale!
FACTORI FAVORIZANI N CRETEREA NUMRULUI DE BOLI
Multe probleme de sanatate depind de:
modul de viata,
cultura medicala a populatiei,
cum ne menajam sanatatea,
cum ne hranim,
igiena muncii fizice si psihice,
modul cum ne odihnim si ne organizam timpul liber,

 modul cum traim si respectam mediul ambiant.

Exista factori nocivi care tin si de unele aspecte ale vietii moderne :

sedentarismul

recurgerea la o hrana abundenta si prea mult rafinata,

abuzul de medicamente;

accidentele de circulatie,

poluarea aerului si cea fonic in orase,

adaptarea insuficienta la conditiile vietii urbane,

fumatul, abuzul de bauturi alcoolice

Spunea un mare cardiolog scandinav : experienta a aratat ca homo sapiens nu este

totdeauna o creatura rationala si nu se lasa usor lipsit de dorinta sa si de placeri, chiar
cand acestea constituie o amenintare pt. sanatatea sa .
IMPORTANA PROBLEMEI
Activitatea preventiv este susinut larg n toate programele de sntate adoptate
n forurile internaionale, ca fiind singura metod eficient i ieftin care poate limita
riscul mbolnvirilor i rata mortalitii, acestea atingnd cote alarmante.
Odat cu analiza cazurilor de deces prin boli cardiovasculare, cerebrovasculare,
cancer pulmonar, BPOC, accidente i infecii HIV SIDA a crescut importana laturii
activitii preventive prin analiza cazurilor de deces pentru aceste boli.
Bolile cronice sunt, astzi, cauza major de mortalitate i invaliditate din lume,
reprezentnd una din marile provocri ale secolului XXI, ameninnd viaa a milioane de
oameni.
n 1998, bolile cronice au contribuit la 60% din decese (31,7 mil.) din cele 52,8
mil. decese prin boli necomunicabile.
n 2002, numrul deceselor prin boli cronice a crescut cu 3% (de la 31,7 la 33,6
mil.).
Dac bolile cronice reprezint 60% din decese la nivel global, n rile n curs de
dezvoltare, acestea reprezint 80% din decese. Romnia, alturi de rile balcanice, cade
n categoria rilor cu o povar mare a bolilor cronice.

Predispoziia Romniei pentru boli cronice este datorat, pe de o parte, nivelului

socio-economic sczut, i pe de alt parte, mbtrnirii populaiei ca urmare a scderii
natalitii.
O alt provocare creia trebuie s i fac fa Romnia este prevalena bolilor
infecioase. Tuberculoza reprezint principalul obstacol care plaseaz Romnia pe primul
loc n privina incidenei bolii, atingnd o valoare maxim n 2002, fa de rile din U.E.
Cu toate acestea, este posibil ca ratele adevrate s fie mult mai mari, datorit stigmatului
social i raporturilor ineficiente ale cazurilor noi.
CARE SUNT PRINCIPALELE BOLI CRONICE?
Cele mai frecvente boli cronice ce afecteaz populaia sunt:
-

bolile cardiovasculare,

cancerul,

obezitatea,

boala pulmonar cronic obstructiva,

diabetul zaharat

bolile osteoarticulare degenerative.

DE CE PREVENIE?
Prevenia este necesar, ieftin i eficient.
Exist dovezi clare asupra eficienei activitilor preventive n reducerea
morbiditii i mortalitii asociate cu un numr mare de boli.
Activitatea preventiv este susinut larg n toate programele de sntate adoptate
n forurile internaionale, ca fiind singura metod eficient i ieftin care poate limita
riscul mbolnvirilor i rata mortalitii, acestea atingnd cote alarmante.
Dac bolile acute sunt, n general, controlate prin vaccinare, multe dintre acestea
fiind eradicate sau n curs de eradicare (ex. poliomielita), bolile cronice i cancerele au
scpat de sub control.
Acelai lucru se poate afirma i despre alte afeciuni, cum ar fi difteria, tetanusul,
tusea convulsiv i rujeola, frecvente n copilrie, care au sczut dramatic ca frecven
datorit vaccinrii sistematice.

In medicina copilului si familiei orientarea spre prevenire s-a amplificat prin:

sfaturi pentru o procreare normal
constientizarea mamei de importanta consultatiei genetice prenatale si a alaptarii
la san pt. a avea un copil sanatos
O alt modalitate de scdere a morbiditii i mortalitii o reprezint testele
screening:
implementarea programului screening folosind testul Papanicolau pentru
depistarea displaziei cervicale a dus la scderea cancerului cervical invaziv
depistarea precoce i tratamentul hipertensiunii arteriale au dus cu scderea cu
50% a deceselor prin AVC (stroke).
depistarea unor boli metabolice sau endocrine cum ar fi: fenilcetonuria i
hipotiroidismul congenital, ambele asociind retard psihic sever a copiilor afectai.
O alt modalitate frecvent folosit n medicina de familie o reprezint activitatea de
consiliere. Aceasta const n sftuirea pacientului de a aborda un stil de via sntos i de
a evita factorii de risc ce pot precede apariia strii de boal.
In medicina interna orientarea majora va fi spre prevenirea bolilor cronice cu caracter
degenerativ : arterioscleroza, cardiopatia ischemica, reumatismul degenerativ. Pt.aceasta
bolnavul: se va prezenta periodic la medic,va evita eforturile inutile, emotiile,va face
exercitii recomandate de medic, va respecta repausul la pat, nu va consuma bauturi
alcoolice, va evita frigul, curentii de aer, umezeala si temperaturile ridicate, va lua cu
regularitate medicamentele prescrise.
In domeniul nutritiei : prevenirea obezitatii si a diabetului, prin : evitarea stresului si
sedentarismului, evitarea traumelor psihice , alimentatie corespunzatoare, evitarea
abuzului de medicamente, respectarea regulilor de igiena, suprimarea consumului de
cafea si tutun, etc.
In domeniul bolilor infectioase : prevenirea hepatitelor, antraxul, toxiinfectia
alimentara, boli diareice acute prin: respectarea cu strictete a regulilor de igiena personala
si in gospodorie (in cazul antraxului vor fi efectuate vaccinarile la animale), spalarea
mainilor inainte de masa si dupa folosirea toaletei, utilizarea unei vesele curate, pastrarea
alimentelor acoperite ferindu-le de contactul cu muste, gandaci sau rozatoare si la
temperaturi scazute, interzicerea consumului apei de suprefata (lacuri, rauri, parauri),
6

dezinfectarea periodica a toaletelor din locuinte si cele din localuri publice, vaccinari
periodice.
Profilaxia nu mai poate fi redusa numai la metodele ei mai vechi cum ar fi :
prezentarea la vaccinari contra bolilor infectioase. Trebuie sa ne bazam pe o profilaxie
activa, pe participarea intregii populatii la obiectivele medicinii preventive, prin
respectarea regulilor de viata care asigura sanatatea, protectia mediului inconjurator,
dobandirea unei culturi medicale.
Medicina omului sanatos urmareste sa intervina activ in apararea sanatatii prin :
1. Promovarea masurilor de igienizare a mediului inconjurator a localitatilor in care
traieste si munceste omul, pt. a face acest mediu cat mai favorabil sanatatii.
2. Formarea unor deprinderi igienice la fiecare persoana, folosind toate mijloacele de
cultura si educatie, incepand cu scoala, reviste, carti. Intr-un sens mai larg, formarea unei
culturi sanitare. Sanatatea nu se vinde in farmacii, ci se asigura prin deprinderi igienice :
igiena alimentara, igiena muncii fizice, igiena muncii intelectuale etc.
3. Imbunatatirea conditiilor de mediu la locul de munca si aplicarea tuturor masurilor
care privesc protectia muncii .
4. Aplicarea unui complex de masuri pt. dezvoltarea normala, fizica si mintala a
copiilor, incepand cu supravegherea femeii in timpul sarcinii si continuand cu cea a
copilului si a adolescentului.
5. Punerea in valoare a culturii fizice (gimnastica, sport) a excursiilor si a vietii in aer
liber, folosirea factorilor naturali de intarire a organismului: aer, soare, munte, mare.
6. Promovarea unei alimentatii rationale, stiintifice, cu combaterea atat a exceselor
alimentare, cat si a subnutritiei, a dezechilibrului in utilizarea tuturor factorilor nutritivi a
prepararii greoaie ori complicate a alimentelor, erori care pot sa duca la boli de nutritie si
ale tubului digestiv.

MSURI LA NIVEL MONDIAL

n ultimii ani, la nivel mondial au fost luate o serie de msuri limitative, care au avut
drept scop promovarea sntii i prevenirea factorilor de risc, OMS fiind principalul
promotor al acestora.
Astfel, n 2002, la recomandarea Grupului de Sntate OMS, s-a iniiat Strategia
Global asupra Dietei, Activitii Fizice i de Promovare a Sntii program care s-a
derulat ntre 2002 i 2004.
Din 2004, cnd a avut loc cea de a 57-a ntlnire a Grupului de Sntate a OMS, s-a
formulat o nou strategie, care a concluzionat necesitatea abordrii multi-nivel i multiinstituional a ncrcturii globale a bolilor.
CONCLUZII
Meninerea sntii populaiei implic utilizarea tuturor cunostintelor actuale pt.
apararea sanatatii si respectiv prevenirea imbolnavirilor asa cum spunea Paul Valery
medicina inseamna toate stiintele in serviciul omului.
O asistenta devine din ce in ce mai mult un consilier pt. toate activitatile umane
care pot afecta sanatatea, un consilier al sanatatii. Sfatul sau va trebui ascultat in toate
problemele care privesc mediul inconjurator si unde pot aparea factori de risc pt.
sanatatea omului. Sanatatea este mai mult decat o problema pur medicala : ea angajaza
raspunderea intregii societati.
Trebuie sa stim ce nu trebuie sa facem pt. noi insine si in acest scop o buna
cultura sanitara are o valoare nemasurat.