Revistr lunar5 de schimb de experienfi ti

tndrumare metodologid apicoli editati de

Asociatia Crescatorilor de Albine din Republica
Socialists Rominia
* * * : Republica la 40 de ani.
* * * : 30 de ani de la reorganizarea Asocia-
tiei Crescitorllor de Albine.
V. I'OI'ESCU : Realiziri $i perspective ale api-
culturii bcnafene.
R. FURTUNA, Alexandrina FURTUNA,
P. ILEA : Iernarea fami l i i l o~ de albine dt,
putere redusi in conditii optime $i dezvol-
t area lor in primbvar;i.
T. VOLCINSCHI : Din arhitectura, geometria
$i matematica fagurilor.
M. MARIN, D. IONESCU, Emilia BURSUC.
I. RUSU : Determinarea toxicitafii f a t i dr
albine a piretroizilor de sintez5 i n conditii
de laborator.
S. ONEA. R. TRIF, C. NICOLXCIN. Maria
ONEA, C. FELIX : Date preliminare pri-
vind cauzele ~i posibilitatile de combatere
a fenomenului depopularii familiilor de
albine.
V. VASILACHF.. I. VASILACHE : Trat area
stupilor cu Varacl ~et .
0. ILIILE:\ : Oaspcti in prisaca rom8neasc9.
I. COT01 : Acasri In o familie de apicultori cu
traditie.
V. PADURARU : Concursul ,,Prietenii albi-
nelor".
CALENDARUL APICULTORULUI -
M. POPESCU-DICULESCU, Emilia POPESCU-
DICULESCU : Addenda satlovenian5.
DOCUMENTAR APICOL
INDEXUL AUTORILOR $I ARTICOLELOR
PUBLICATE f N ANUL 1987
Cu prilejul ANULUI NOU 1988, Redactia revistei
,,APICULTURA IN ROMANIA" ~i a publicatiilor
apicole ureqzii t ut uror cititorilor si colaboratorilot un
cdlduros LA MULTI ANI, sandtate deplfnd, fericire
$i succese mereu mai tnari in activitatea apicolli.
C o p e r t a I : f o t o Pave1 TANJALA
Cele patru decenii care au trecut de
la actul istoric a1 proclamarii Repu-
blicii la 30 decembrie 1947, a1 instau-
r5rii puterii de stat a clasei munci-
toare i n aliant5 cu Pr5nimea si inte-
lectualitatea inseamns parcurgerea
unui drum glorios de avint ~onstruc-
tiv, sub conducerea inteleapts a Parti-
dului Comunist Ron12n. In aceastii pe-
rioadg s-au obtinut succese de o im-
portant5 crucial5 pentru. destinul pa-
triei si a1 poporului nostru, care au dus
la implinirea visului de veacuri a1 eli-
ber5rii sociale $i nationale, pentru care
au luptat $i s-au jertfit atitea geiieratii
de vrednici inaintasi. A fost edificat5
baza tehnico-material5 a socialismului,
s-a trccut la ctapa f5uririi societ5tii
socialiste multilateral dezvoltate, cre-
dndu-se cadrul propice inaintsrii RomA-
niei spre comunism.
Ideea republicii are o traditie istoric5
in cowjtiinta rom5nilor, acesteia i s-au
dedicat cele mai inaintate spirite re-
volutionare. Revolutionarul democrat
Nicolae Bslcescu, in a1 s5u ,,Manual a1
bunului romiin" scria : ,,Republics este
UI Z stat in care oamenii adunati, ingri-
jesc singuri de soarta lor, fdr& a-si pune
sttiphi pe cap, avind i n lucrarea lor
drept regulti, dreptatea ~i drept tintil
frdtia. Pntr-o republic5 poporul nu
ascult5 decz^t de slujbaSi a l e ~i de dinsul
chiar cu treabti hotZritti g i pe vreme
hot5rft5. Ac e ~t i sl uj ba~i sint deopotrir:d
cu toti ceilalti oameni. Ei poruncesc
numai in numele poporului ..."
Aceast5 idee a implicat generatia re-
volutiei de la 1848, cit qi pe aceea a
Unirii din 1859, dobindind forme de
opozitie ferm5 i n toti cei 80 de ani de
domnie ai dinastiei de Hohenzollern.
Din anul 1921 incoace, de la f5urirea
sa, in fruntea acestui iinperios dezi-
derat s-a situat i n permanent5 Parti-
dul Comunist RomGn. Lupta sa a fost
incununat5 de succes dup5 victoria re-
volutiei de eliberare social5 $i natio-
nals antifascist5 si antiimperialists
inceputg in August 1944. fntr-adevsr,
reunindu-si intr-un front larg Portele
democratice si progresiste ale t5rii,
dup5 numai trei ani de la insurectia
armat5, poporul romiin, exprimindu-$i
vointa sa de nestrsmutat, a impus re-
gelui actul abdic5rii. Lulnd in propriile
miini puterea politic5 in stat, munci-
torimea, i n strins5 aliant5 cu @rani-
mea si intelectualitatea, s-a dovedit a
fi purtatoarea celor mai inalte idea-
luri ale intregii societ5ti rom5ne~ti.
In cei patruzeci de ani care au tre-
cut de la ace1 30 Decembrie 1947, po-
porul nostru, condus de Partidul Co-
munist Romiin, a obtinut victorii isto-
rice pe drumul f5uririi unei vieti noi,
demne ~i libere. Tara intreag5 s-a
transformat intr-un vast vantier a1
muncii constructive : de la nationali-
zarea principalelor mijloace de produc-
tie in iunie 1948, trecindu-se treptat
la marea opera de industrializare so-
cialist:, de la agricultura necooperati-
vizat5 practicatg cu utilaje rudimen-
tare, individuale, l a aceea socialist5,
beneficiind de mijloace de munc5 din
ce i n ce mai moderne $i obtinind ast5zi
recolte care i n trecut nu figurau nici
in cele mai optimiste anticipsri. Po- ,
porul roman, st5pin pe destinele sale
si ale patriei, paralel cu dezvoltarea
permanent5 a bazei materiale a tsrii,
a dobindit nenum5rate succese i n toate
domeniile de activitate. In fruntea
vastei opere de reinnoire revolutionari3
a societ5tii romhne~t i a stat $i st3 cu
fermitate Partidul Comunist Romin,
a c%rui politic5 este bazata pe temei-
nica cunowtere a realit5tilor specifice
r omi ngt i $i a1 c%rui scop suprem -
a$a cum subliniazg in repetate rinduri
tovar5sul NICOLAE CEAUSESCU -
se identific5 armonios cu cele mai ina-
ripate visuri de $osperitate +i liber-
tate ale intregului nostru popor.
Proclamarea Republicii a deschis larg
calea hfirm5rii plenare a capdcitatilor
creatoare ale poporului romsn, rele-,
vind cu t%rie aspiratiile de pace, pro-
gres $i colaborare ale acestuia, dorinta
sa de a-si f5uri o via@ demn% $i fe-
ricit5, pe mzsura jertfelor plstite de
siruri de generatii de-a lungul isto-
riei sale milenare, pentru libertate.
Jubileul celor 40 de ani ai Republicii
poart5 pecetea celor 22 -de ani eroici ,
'de la istoricul Congres a1 IX-lea a1
P.C.R., de cind i n fruntea partidului ~i
a tgrii a fost ales, prin vointa unanima
a intregului popor, eel a1 c5rui nume
s-a identificat cu acela a1 epocii pe care
Rominia socialist5 o t r 5i qt e azi cu
mindrie $i recuno~tint5 - ,,EPOCA
NICOLAE CEAU$ESCUu.
Printre m5surile luate de partid si
guvern pentru sprijinirea dezvoltgrii
cre~t eri i albinelor, a fost ~i infiintarea
la, 30 decembrie 1957 a Asociatiei Cres-
cstorilor de Albine, organizatie de ma-
s5 care cuprinde astszi aproape pe toti
apicultorii cu gospodgrie individual5 de
diferite profesii, si indrums activitatea
apicol5 din unitgtile socialiste in con-
formitate cu legislatia si reglement51-i-
cile in vigoare.
Entuziasmul qi abnegatia cu care ma-
sele largi de apicultori au imbr%ti$at
aceast% form% de a sprijini voluntar
actiunea de dezvoltare a cre~t eri i albi- ..
nelor, au facut ca organizatia apicul-
( '
torilor din tara noastr5, sprijinitFi per-
manent de conducerea de partid $i de
stat, s5 obtin5 in cei 30 de an5 de exis-
tent%, In anii republicii, succ,ese im-
portante ~i s5 se situeze c u realiz5ri
la nivel mondial.
Experienp acu.mulat5 .si realizsrile
obtinute de Asociatia Cresc5torilor de
Albine Pn cei .30 de ani care au trecut
de la infiintarea acesteia, confirm5 ma-
rea capacitate de concentrare intr-o
astfel de organizatie, a energiei si mun- ;
cii maselor largi ai iubitorilor de al-
bi-ne, care prin munca lor entuziasts
pot aduce o contributie insemnat5 la
continua dezvoltare a acestei rarnuri
importante din cadrul agri'culturii, ob-
tinind o seamri de su-ccese care sint
materializate in sporirea numsrului fa.--
miliilor de albine, cre~t erea productiei
,
medii de miere realizat5 de fiecarefa-
milie qi imbuniit5tirea calitAtii pro-.
duselor.
Unitstile socialiste ca're dispun' de
stupine, ca si apicultorii cu gospod5rie
individual& au toate conditiile create
pentru a obtine rezultate m.ai .bune in
cre~t erea productiei apicole, aducind
prin aceasta o contributie insemnatg la
inflorirea economiei Republicii noastre,
predind la fondul de stat productii spo-
rite, in Scopul asigurgrii ,necesit5tilor
interne, cit ~i creerii unor cantitiiti
pentru export.
Cu prilejul anivers5rii prdclanlirii
Republicii la 30 decembrie 1947, api-
cultorii dill patria noastr5 se bucurs
din inims, al5turi de toti oamenii mun-
cii si intimping cu entuziasm mafea
sgrbiitoare, angajindu-se s5 munceasc5
pe mai departe cu avint creator pentru
realizarea sarcinilor ce le revin.
F.
I*.
Anul 1957 s-a inscris i n istoria stupriritu-
lui romdnesc prin traducerea i n via@ a unei
vechi aspiratii a iubitorilor de albine din
tara noastrri - aprobarea de. catre organele
superioare de partid $i de stat a demersu-
lui unui colectiv de act i vi ~t i , grupati Tn ju-
rul prof. dr. ing. V. Harnaj, privind reor-
ganizarea asociatiei apicole $i reunirii cres-
cgtorilor de albine din unititile agricole SO-
cialiste $i a amatorilor de stupgrit, intr-o
puternic5 organizatie profesionalri $i de larg
interes ob~t esc - Asociatia Cresclitorilor de
Albine. Astfel, noua organizatie - a c5rei
istorie incepe i n anul 1873 - ajunge, dupa
cum bine $tim - prin cuprinderea in rln-
durile sale a marii majoritSti a crescgto-
rilor d e al.bine profesioni~ti cit $i a celor
amatori din toat5 ,tars - sZ contribuie i n
anii care urmeazg nemijlocit la afirmarea
fiir5 precedent a ~t i i nt ei $i practicii apicole
romdne~t i , pe toate meridianele lumii.
La 30 decembrie 1957 activitgtile privind
popularizarea cre~terii albinelor $i indru-
*mares a~picultorilor, desf a~urat e mai ineinte
de Societatea centrals de apiculturg din
Romsnia, Societatea de $tiinte agricole
,I. V. Miciurin" $i de c%tre Asociatia $hiin-
tific5 a inginerilor $i tehnicienilor (A.S.I.T.),
au fost reorganizate a ~ a ' c u m a m arritat mai
inainte, astfel cZ aceste activitgti au ince-
put sii se desf Z~oare, pe baze noi, i n con-
formitate cu legislatia ~i reglementgrile in
vigoare, in cadrul Asociatiei CrescZtorilor
de Albine. In expunerea de motive intoc-
mitri la 1 octombrie 1957 ,de colectivul de
initiativg alcstuit din prof. dr. ing. V. Har-
naj, Dr. T. Boqdan, C. I . Hristea, ing. N.
Foti, 'N. V. Iliesiu, ing. N. Nicolaide, ing.
V. Petrus, C. Antonescu, ing. V. Hanganu
din Iagi $i dr. ing. Fr. Szoverdi din Cluj-Na-
poca, s-au evidentiat printre altele :
- ,,Pentru dezvoltarea $i modernizarea
cresterii albinelor i n Romania t n anii con-
strufliei socialisi~zului la nivelul condifiiilor
naturale specifice tiirii noastre Si a1 cerin-
telor cresdnde ale economiei, se simte ne-
voia ~mbiliziirii ~i sprijinirii tuturor api-
cultorilor di n unitiitile agricole de stat $i
coop,eratiste, pentru a cunoaste si introduce
i n practicii tehnologiile moderne de crestere
$i idrebinere a fa~niliilor de albine. De
o T i m i mare nevoie de sprijin au nevoie
cresciitorii de albine amatori din mediul ur-
ban $2 rural, care detin i n gospodiiriile lor
personale, peste . tref slerturi din numiirul
total de stupi cu albine existent i n tar&.
- Activitatea vechii Societiiti centralc de
apiculturii din Romdnia, rezumata - prac-
vtstei lunare "ROMANI A APICOLA", s-a
dovedit departe de a putea desfiisura ac-
tiunile innoitoare agteptate de masa cres-
cdtorilor de alb2ne. La r t d u l lor, actiunile
-
desfdsurale de A.S.I.T. ,se adresau i n ge-
neral cresciitorilor de albine di n munictpii
si mhrile orase ca : Bucuresti, ' Ploie~ti, Cra-
iova, Briiila, Galuli, lasi, Timisoara, Cluj,.
Oradea, Tg. %lure$ etc., astfel .incit tiiranii
colectivi~ti si alte categorii de oameni ai
muncii dornici sii practice stupiiritul nu pu-
teau benefzcia de eforturile canalizate i n
aceastd directie.
- La ac~iunile intreprinse de Ministerul
Agriculturii pentru eradicarea bolilor la al-
bine, extinderea stupiiritului pastoral, folo-
sirea albinelor pe scar6 tot mai largii la
polenizarea culturilor agricole entornofile,
diverstficarea si ridicarea calitiitii produc-
tiei apicole, spirijinirea valorificiirii produ-
' selor npicole la fondul centralizat a1 statu-
lui, atragerea Ti sprijinirea oamenilor mun-
cii, indiferent de virst6 si profesiune, de a
se indeletnici cu albiniiritul i n timpul liber,
formarea de noi .yi tinere cadre pentru sec- I
torul apicol de ' st at ~i cooperatist, se im-
pune a se folosi di n plin pasiunea profesio-
nald si patriotismul a sute ~i did de cres-
ciitori de albine cu experientii din toate
colturile tiirii, a oamenilor de stiintii si spe-
L
cialistilor dornici .sii activeze voZuntar in
cadrul organizalii1or'-teritoriale ale asocia-
tiei lor profesionule $i de interes obstesc.
- Se simte nevoia orgdniziirii neintirzi-
1
ate a schimbului de piireri intre cresciitori :,
de albine profesioni~ti si amatori cu oame-
nii de $tiin$& i n domeniul .albiniiritului, de
prezenta tiirii noastre - a scolii rombnesti
de apiculturii - la manifestiirile si confrun-
tiirile apicole internationale.
- Se simte o tot mai acut6 nev'ie de
asigurarea unei baze materiale la nivelul
tehnicii actuale pentru dotarea si moderni-
" ,
zarea stupinelor existente, cit si pentru in-
liintarea de noi stupine i n cadrul gospo-
diiriilor agricole socialiste ~i gospodiiriilor
personale ale oa~nenilor muncii."
I
Chiar din prima zi dupa reorganizare, ac-
tivitatea . ,Asociatiei s-a desfgrjurat cu forte
proprii - ca de altfel ~i in prezent. In
conditiuni uneuri grele, ca la orice inceput,
pre~edintele de atunci a1 A.C.A., Prof. dr.
ing. V. Narnaj, impreung cu colaborator~i,
I
au reurjit sii mobilizeze $i sri antreneze Co- , ,
mitetul esecutiv, comitetele organizatiilor te-
ritoriale ~i activi~tii voluntari, pentru reali-
zarea tuturor actiunilor de inter? obqtesc
tic vorbind - ,la editarea .yi difuzarea re- care au urmat, actiuni ale caror rezultate le
1
, _ - , .
vedem cu totii $i cu care ne mindrim in
-prezent. .
. Asociatia profesional5 a crescritorilor de
i l albine $i odat5 .cu ea, ~coal a romhneasci
;f'
de apicultul.3 a iegjt din anoni~nat $i a In-
i- ceput sg se afirme ill \ar5 $i peste hotare,
1 chiar din prinlul an dup5 reorganizare. fn-
:i. ce.pind din anul 195?, .,devine mrinbra si
participa efectiv la, desfS$urarea activitatii
Fcderatiei InternatiomIe a Asociatiilor de
Apiculturd . - A1'IMONDIA. lncepind di n
j
anul 1969 asociatia - impreuns cu organi-
zatiile sale teritorialc - s21-;ibfitore$te in
fiecare an, in luna decembrie ,,Sdptdinincv
r.' international& 2 apicultoi'ului".
Un puternic avint creator in viata asocia-
tiei noastre l-a constituit organizarea $i des-
: fQurarea la Bucure~ti, in zilele de 26-51
i- august 19G5, in Sala Pa!atului Republicii So-
cialiste Romania, a celui de a1 XX-lea Con-
gres - Jubzllar a1 API,\IONDIEI, unde au
fost inregistrati peste 2.000 de participanti
de pe toate continentele, prilej cu care au
avut loc si alte dou5 marl evenimente:
- inaugurarea si intrarca in func;iune
: a Conplcxului upicol a1 asociafiei, ampla-
sat in Bucuresti-Bgneasa, rcalizat din fon"
clurile asociatiei dup5 0 conceptie proprie ;
- inaugurarea Priinei expodtii-tirg inter-
national de apiculturd din lume - ,,EXPO-
API 'G5".
Sarcinile privind dezvoltarea apiculturii $i
a Asociatiei Cresc5torilor de Albine au cres-
cut an de' an, Pn riim sustinut, rezultatele
Pndeplinirii acestora irrscriindu-se In dina-
mica eforturilor intregului popor i n toate
ramurile economiei nationale, pentru des8-
virvirea constructiei . socialiste in patria
noastr8. A reiegit, astfel, grija. $i atentia pe
Care 0 acord5 condurerea de partid $i de
stat $i in domeniul apiculturii, chem&a &-$i
aducs contributia la lmbun5t%tirea. nivelu-
'lui de trai a1 poporului nostru.
f n contestul noilor $i importantelor o-
biwtivc, sarcinile Asociatiei Cresc5torilor de
Albine din tara noast~-5 au dobindit para-
nletrii noi, continut $i valoare, membrilor
asociatiei revenindu-le raspunderi majore
' in realizarea lor.
In prezent, pentru indeplinirea prevederi-
.
lor statutare $i participarea la traducerea
in viat5 a sarcinilor trasate prin actele nor-
mative, orcline $i instructiuni ale Ministe-
rului Agriculturii, Asociatia Cresc5torilor de
Albine din R. S. Romania :
- organizeazii $i indrumd activitatfa
cresc6torilor de albine \din intreaga tar&, prin
filialele judetene $i cercurile apicole comu-
nale, orS$ene$ti, municipale $i $colare, in
scopul crcvterii num5rului familiilor de al-
bine, a productiei apicole $i diversificgrii
acesteia ;
- contribuie la ridicarea nivelului pro-
fesianal $d a calificiirfi cresciitorilor de albdne
prin folosireq diferitelor forme $i mijloace
ca.: organizarea de cursuri apicole de mass
$i instructaje gratuite, editarea de clirfi, bro-
rjul-i $i a une: reviste de specialitate. orga-
nizarea de expozitii, schimburi de expe-
rientil, vizite, demonstratii practice, simpo-
zioane, conferinte etc. ;
- pregiitestc apicultori calificafi pentru
sectoarele apicole din t ar s ;
- urmiire~te ameliorarea albinei autoh-
tone prin organizarea - in cadrul Institu-
lului de Cercetare $i ~ r d d u q i e pentru Api-
culturs - a centrelor zonale de seIe@ie $i
crevtere, a m5tcilor necesare stupinelor din
toate sectoarele apicole ;
- sprijina unltiibilc agricole socialiste si
cresclitorii de albine i n practicarea stupiiri-
tului pastoral, diversijicarca si valorificarea
superioard a producfiei apicole ;
- acordd asisten@ tehnicd $i juridic6
gratuitd cresciltorilor de albine, la locul de
productie ;
- organizeazii echipe voluntare de spe-
cialisti pentru sprijinirea ackiunilor organe-
lor sanitar-veterinare privind prevenirea $i
combaterea bolilor , $i intoxicatiilor l a al-
bine ;
- aproz'izioneazd stupinele din unitdtile
socialisto cu sector apicol ~i pe crescdtorii
de albine cu gospoddrie personald cu :
stupi cu accesorii, material biologic, utilaje
$i materiale apicole, biostimulatori $i pre-
parate medicamentoase de uz apicol, , agre-
gate $i instalatii .pentru conditionarea mierii,
agregate $i instalatii pentru extractia ~i
conditionarea cerii, literatur5 de specialitate
$i altele ;
- contribuie nemijlocit la formarea fon-
dului de stat de produse apicole necesare
cons?rmului intern si pentru export, prin
contractsri $i achizitii de la membrii sgi,
coaperativele agricole de produqie, fermele
d e stat, a!te unitati socialiste ;
-, livreazil la cxport unelte sl utilaje a-
picote, , fainilii de albine, matci, produse . a-
picole e t c -
In cadrul tomplexului apicol a1 Asociatiei
Cresc5torilor ,de Albine . .P$i desfS$oarZ ac-
tivitatea, lntr-o integrare perfects :
- Combfnatul apicol, , pri'ncipala unitate
economic5 a asociatiei care 'asigur5 baaa
tehnico-material8 a dezvolt5rii qi inoderni-
z5rii cre~t eri i albinelor ;
- Institutul de 'Cerceture ~i produetie
pentru Apiculturii cu sectoare de prodnctie,
laboratoare ~i un sector de apiterapie in
care lucreaz5 personal cu o inalt5 calificare
profesionals, care execut5 lucr5ri de cerce-
tare privind ,sclecfia $i ameliorarea mate-
rialului biologic autohton, crearea de linii
rji hibrizi de inalt5 productivitate, Pmbun5tZi-
:,
qrea bazei meliere $i polenizarea dlrijat5 .
a culturilor agricole entomofilie cu ajutorul
'
albinelor, exploatarea economic5 a familiilor
de albine in unit5ti mari specializate $i Pn
'
stupinele mici ale apicultorilor cu gospod5-
. !
rie, personal5, proiecte de noi tipuri de uti-
laje apicole, realizarea de preparate medi-
mmentoase pentru prevenirea ~i combaterea
bolilor la albine etc. ;
- Liceul agro-industrial cu specialitatea
apiculturii si sericiculturii, institufie de in-
vHt5mPnt specializatil In preg5tirea viitoa-
relor cadre de apicultori ;
- Muzeul si expozitia permanentli de n-
piculturli si altele.
fn cadrul platformei apicole, htr-o clg-
dire modern5 i ~ i desfZi~oar5 activltatea In-
stitutul International de Tehnblogie $i Eco-
nomie Aplcolii a1 AFIMONDIA, care pose-
d5 o tipografie unde se editeaz5 in mai
multe limbi cca 80% din intreaga literaturd
apicol5 ce apare in lume.
~k plan extern, Asociatia Cresc5torilor de ,
Albine dim R.' S. Romlnia ca membr5 a Fe-
deratiei Internationale a Asociatiilor de
A~i cul ut r 5 APIMONDTA. intretine relatii cu
toate organizatile membre ale federatieid
Pentru contributia deosebit5 adus5 la dez-
voltarea apiculturii, cu prilejul implinirii a
100 de ani de la PnfiinMrea primelor aso-
dat i i ale crescgtorilor de albine din tara
noastrg, Pn anul 1974 Consiliul de Stat a1
R. S. Rsmlnia a conferit Asociafiei Crescz-
torilor de Albine din R. S. Romhnia ,,Or-
dinul Muncii clash I-a".
Cu deosebitd mindrie apicultorii au pri-
mit ,vizita tovar6~ului Nicolae Ceau~escu
secretarul general a1 P.C.R. $i pre~edintele
R. S. Romlnia, la Combinatul apicol, pre-
cum ~i la diferite expozitii apicole organi-
zate de asociatie, cu aceste ocazii .fiind apre-
ciate Pn mod favorabil rezultatele obfinute
2n acest domeniu de activitate.
,
Pentru viitor, avind in vedere dezvoltarea
in perspcctiva a apiculturii r oml ne~t i , Aso-
, ciatiei Crescitorilor de Albine Pi revin sar-
cini deosebite. Astfel, Programul special de
dezvoltare a apiculturii din R. S. Romlnia
prevede pentru urm5torii ani noi sarcini
atit in ce pr i ve~t e cre~t erea num5rului fa-
miliilor de albine cit $i a productiei de miere
marf5 $i a fondului de stat l a acest produs.
Un accent deosebit se pune, de asenie-
ajutorul albinelor, in special a culturilor de
trifoi, lucernZ, floarea-soarelui, precum ~i a
intinsd.or suprafete de livezi.
Un lactor important Pn actiunea de dez-
voltare a apiculturii fn cadrul sectorului so;
cialist este $i realizarea unui numar ma1
mare de stupine industriale Pn unitatile de
stat $i cooperatiste, cu efective importante
.de famllii de albine $i unde, datoritd unui
h a l t grad de mecanizare a lucr5rilor de
volum, procesul de produei e s2i se desfi-
~ o a r e in mad intensiv. I
Sarcini importante revin Asariatiei Cres-
cgtorilor de Albine care, prin Institutul de
Cercetarc $i Productie pentru Apiculturg.
trebuie sd realizeze pentru stupinele sec-
torului apicol socialist ~i pentru apicultorii
cu. gospod5rie personald, un num5r din ce
in ce mai mare de m5tci de inalt5 pro-
ductivitate.
Combinatul apicol a1 Asociatiei are sarci-
na de a spori productia de stupi, utilaje $i
materialr apicole, paralel cu diversificarea
productiei de utilaje $i materiale destinate
asigurarii bazei materiale necesare dezvol-
t5rii ap~culturii. 0 alt5 sarcind se refer5 la
diversificarea gamei de produse alimentare, ,
energo-vitalizante, apiterapice gi cosmetice,
atlt in scopul satisfacerii cerintelor
populatiei cit $i pentru export.
qidicarea nimelului profesinoal a1 apiculto-
rilor din toate secbtarele $i hdeosebi for-
marea de noi cadre tinere, popular,izarea Pn
cadrul revistei ,,Apicultura En Romrinia" $i
introducerea in practica apicol5 a unor teh-
nologii noi, corespunz5toare conditiilor na-
turale di n. tara noastrg, constitufe 'sarcinile
principale ce stau in fata intregului activ
de apicultori, in viitor.
Este tiecesar ca in intreaga activitate s5
avem mereu in fat5 indemnul tovard~ului
NICOLAE CEAUSESCU secretarul general
a1 partidului nostru care spunea c5 ,,trebuie
sii organizGin mai bine npicultura, s6 ne
ocup6m de ea ca de una din problemele
importante ale economiei nationale".
fncurajati de realiz5rile obtinute in cei
30 de ani de la reorganizarea Asociatiei
Crescdtorilor de Albine, avind indrumarea
inteleaptd $i spirijinul larg a1 partidului $i
statului, toti cei ce muncesc Pn apicultur5,
trebuie s5 depun5 eforturi sustinute pen-
tru continua dezvoltare a apiculturii pentru
ridicarea ei la nivelul realizat de celelalte
ramuri ale economiei nationale, Pn vederea
cre~t eri i nivelului de trai a1 poporului, pen-
nea, pe extinderea actiunii de polenizare sa-
Ouratri a culturilor agricole entomofile cu
tru Inflorirea patriei noastre $i edificarea
societ5tii socialiste multilateral dezvoltate.
~5~t Zi rni na international5 a apicultorului ...
. .
REALIZARI $I PERSPEC~IVE ALE APlCULTURll BANATENE
* , 1
I
Vasils POPESCU
Frevedintele Cercului apicol municipal Timivoara
6
Reuniti in cadrul APIMONDIm ca in-
'tr-un uria$\ stup, cei peste 5 milioane de
apicultori de pe mapamond, posesori a mai
mult de 50 milioane familii de albine, gru-
pati 111 72 de asociatii nationale de apicul-
'tur5 din 61 dc tari ale lurnii situate pe
cinci continente, srirbiitoresc anual, Pn prima
decadj a lunii decembrie .,SAPTAMINA
INTZRNATIONALA A APICULTORULUI".
Fiind inifiatd in urms cu 18 ani (in 1969)
de Federatiti Internationals a Asociatiilor
de Apicultura APIMONDIA, aceast3 mani-
festare de anvergur5 mondiala constituie un
bun prilej de analiza retrospectiv5 a afir-
marii strbvechii ~i nobilei Pndeletniciri a
stupsritului, prin care apicultorii din intreaga
lume pun la dispozitia oamenilor de pre-
tutindeni valoroasele produse al e, miracu-
loasei insecte care este albina.
APIMQNDIA, ca organism,. mondial cu
statut consultativ in relati~le cu F.A.O.,
E.C.O.S.O.CI, U.N.C.T.A.D. $i O.M.S.,: se
bucur5 de aprecierea unanim5 pentru acti-
vitatea ce o desf5soarA pe linia dezvoltarii
$i consolid5rii relatiilor de prietenie $i co-
laborare intre apicultorii din lumea fntrea-
gB, i n vederea promovriri unei apiculturi
moderne $i eficiente pentru realizarea unei
productii mondiale de miere ce se estimeaz5
la circa 820.000 tone anual.
Stuptiritul este o striiveche indeletni,:ire
a locuitorilor meleagurilor rombnevti, fiind
favorizat de existenfa in bazinul carpato-
pontico-dunarean a unei clime propice $1 a
florei variate ce ofera conditii prielnice
cre~t eri i albinelor.
Continuitatea in timp a albinaritului rc-.
manesc este atestatii de nenumgrate mat-
turii ce se pierd in negura vremurilor, cum
sint : scrierile unor istoriografi ai antichi-
tiitii (Herodot. Strabon, Xenofon rji altii) ;
prirnirea cu faguri de miere a lui Dragov
Veda (a$a cum stipuleazj M. Kogrilniceanu
deslpre legenda Pntemeierii Moldovei) de c5-
t re bstrinul stupar Iafcu din padurile de
pe valea Siretului ; tablifele cerate (dipticuri
$i tripticuri) descoperite'in minele de la Ro-
via Montana din Carpatii Apuseni ; docu-
mentele diferitelor epoci c e contin .informar
tii referitoare la danii, dijme $i plBti ale bi-
rului in produse catre Itnalta PoartB, dln
care nu lipseau mierea $i ceara, fapt cf!
dovede~t e cu prisminfa cti stuparitul la strii-
bunii no~t r i i era o ocupatie infloritoaile.
De un r5suniitor prestigiu $i o bogat2 tra-
ditie se bucura $i stup5ritul de pe ~nelea-
gurile bfinatene, a . ctirui atestare dateazii
din epoca marilor migratii din secolul a1
V-lea, cind, in a~eztirile stabile d ~ n Banatul
de vest, se folosea bsutura IhcutFi din 'nie-
re .medosU (mied-hidromel), lar alte tlocu-
mente de mai tlrziu cuprind inforinatii re-
feritoare la acte dotale de stupi, tranzac-
tii $i conventii vamale privind produsele a-
picole, ceea c e demonstreaza starea deosebit
de avansata a acestei indeletniciri i n partea
de'vest a t5rii noastre. A$a se explica de
ce apicultorilor banateni le revine meritul
de a fi contribuit substantial, prin inaintasii
lor, la organizarea stupgritului sistemstic ro-
minesc, de ce aici s-au editat in limba .ro-
mi n5 primele lucr5ri despre $tiinfa $i teb-
nica acestei indeletniciri, de ce aici s-au
pus bazele celei dintii organizatii apicole
din tara noastr5.
Aceste prioritsti sint atestate de urms- ,
toarele repere istorice :
a) aparitia cu peste 200 ani in urm5, in
1785, a cBrtii intitulat5 : ,,Economia stupi-
lor, lucrare publicat5 la Viena, dup5 impri;
inarea sa la tipografia romino-sirba din
Timirjoara, de catre ciirturarul transilvsnean
dr. Ioan Piuaru-Molnar (1749-1815), nascut
in comuna Sadu de ljng5 Sibiu, care $i-a
trait cea mai mare parte a vietii pe melea-
gurile bsnsfene, ca medic oculist $i profesor
in localitStile Timirjoara rji Sinicolaul Mare
precum $i Virvet din Iugoslavia ;
b) publicarea la 7 noiembrie 1823 de cB-
tre alt dasc5l a1 apiculturii ban5tene, adept
a1 sjstematizarii stupului - prof. Ioan TO-
mici din VAr5dia cle Cars$ (1774-1857), a
celei de a doua carti scrise in limba ro-
min5, c~; -l i t ere chirilice, intitulat5 ,,Culturn
albinelor", tat el, fiind $i fondatorul primei
vcoli rombneqti -de albinsrit, infiintat5 in
anul 1805 l a Lugoj ;
c) fundamentarea primei organizstii de
s t q5r i t din Rominia,. sud denum~rea de
,,Reuniunea ApicuZtoPilor Bdndteni", initiats
de inv5tatorul banatean Nicolae Grand, in
anul 1873, la Buzia$ ;
d) afirmarea ca animator a1 stuparitului
modern din Banat a lui Vichente Schele-
jan din Timirjoara (1830-1898), ale chrui
contributii la imbogritirea patrimoniului api-
. culturii rominerjti sint de importanta mljo-
r5. Vichente Schelejan a fost premergbto-
rul brazilianului de origine german5 Ilane-
mann, In inventarea $i folosirea, iilcri din
anul 1859 a gratiei deip5rtitoare pentru se-
pararea mstcilor, tprezentat5 d e autor ca
metod5 proprie l a Congresul a1 XVIII-lea
a1 apicultorilor germani de l a Salzburg di n
anul 1872, in t i mp ce in Europa aceasta
' gratie a ap5rut sub denumirea de gratie
Hanemann abia in anul 1877 ;
e ) editarea primei reviste de informare
$i tehnic5 apicol5 in lilnba romanti, din
initiativa gi sub redactia inin2osului patriot
r omi n Svetoniu Petrovici, revista avind da-
t a de aparitie 1 wpt embri e 1889, in locali-
tatea Sinicolaul Mare din cimpia bLin5teanri.
~. .
.. Reorganizarea apiculturii rornfine~ti pc
: baze noi, prin constituirea l a 3 0 decembrie
1957 a Asociatiei Cresc5toriior de Albine
din R.S. Romania, ca organitatie obgtcass8
de larg5 cuprindere, a f5cut ca Rom2nia
Socialist5 s5 fie propulsat5 pe coordonatele
, statelor mari productitoare gi exportatonre
de mi ere din lume. ca Argentina, Mexic
China, ,Australia. U.R.S.S.. Spania, U~lga:-ia
Cuba, Brazilia, Bulgaria gi Grecia.
Prestigiul stup5ritului . ~ i stiintei romii~?e$l
mai este confirmat $i de alegerca in 4nci
legislaturi consecutive, a cite 4 ani, de cB-
- t re Congresele Internationale de apicultur8
..., al e APIMONDIEI, ca prevedinte a1 forului
npicol mondial amintit, a romBnului prof.
dr. ing. V. Harnaj, care vreme de 25 de
ani a fost ~i pr e~edi nt e a1 Asociatiei Cres-
c5torilor,de Albine di n t ara noastr3 $i care
in prezent est e pr e~edi nt e de onoarc a1
APIMONDIA indeplinind gi functia de pre-
sedinte a1 Comitetului de directie ai Insti-
t ut ul di International dc Tehnol.ogie ~i Eco-
nomie Apicol3 a1 APIMONDIA, care func-
tioneazri , i n Bucurevti de mai bine de un
deceniu.
Aga cum se cunoa~t e, un rol insemnat in
clezvoltarea stupLiritului din t ar a noastr5 1-a
avut . ~s &ci af i a Cresciitorilor de Albine din
R.S. Romfinia, care, desfasurind o activitate
rodnic5, a reurit ca in cei 30 de ani de l a
Pnfiintare, sb at rag5 i n cadrul cel or. 41 fi-
liale judetene un numar de peste 70 mi i
membri organizati in 1.400 cercuri apicole.
Dintre acestea aproape 200 sPnt cercuri apl-
cofe cu gestiune prin ele asigurindu-se 1-
provizionarea apicultorilor cu utilaje gi ma-
; teriale precum $i desfacerea produselor re-
al ~zat e pe baz5 d e produse apicole.
Complexul apieol d e pe platforma B5-
neasa, infiintat in urrn5 cu 22 de an1 (1965),
i n care i$i desf&oat-5 act i vi t at ea un num5r
de trei unit5ti specializate pe profile, de la
practica $i pr oduqi a apicol5, l a cercetarea
$tiinfificB gi invi?it5llll^ntul' de specialitate,
reprezint5 un unicat mondial. Gama larg5
r de metode $i utilaje destinate dezvoltririi
i
continue a . stup5ritului romfinesc +i puse CU
generozitate de asociafie l a dispoz1;ia api-
cultorilor ne d5 garant i a realizirii progra-
mului special de dezvoltare a apiculturii in
actualul cincinal, astfel incit i n 1990, patri-
moniul national.apico1 sB aj unga l a 2,45 mi-
l wane farnilii de albine, i ar productia de
miere marfB l a 21 mii tone.
I n contextul afirmtirii . 'ap'lctdturii romfi-
n e ~ t i pe plan mondial; apicultura bgn5tean5
s-a impus tot mai mult p i n potentialbl sBu
format .din cei peste 7 mii ' d e membri. ai
asociatiei noastre posesori ai aproape . I00
mii falnilii de albine. Apicultorii isi desf5-
$oar5 activitatea in cadrul a 90 de cercuri
teritoriale dintre . care 17 cercuri apicole
cu gestiune. Realizarile obtinute de apicul-
t ura b5n5tean5 de-a lungul anilor s-au cir-
cumscris constant pe coordonate superioare
de cantitate si calitate ceea ce a f5cut ca
stup3ritul di n zon5 s5 se bucure de apre-
cieri elogioase chiar si din partea apiculto.
rilor din al t e t5ri. A7a cle excmplu, la pri-
ma expozitie international3 de apidulturg,
organizat5 i n anu! 1965 l a Bucuresti, filiala
judetean3 A.C.A. Timi$ a obtinut ~nednlia
de argint. .
Preocuparea. permanent 5 a com:tetului ju-
detean A.C.A. Timi$ a constituit o atrage-
rea oamenilor muncii l a practicarea stups-
ritului gi a1 ridicgrii .nive?lului profesional
a1 apicultorilor, pri n foloslrea celor niai va-
ri at e gi adecvate forme $i mijloace instruc-
tiv-documentare. Toate acesl rs s-au reali-
zat pri n actiuni specifice pl i nt re care cnu-
r ner i m urm8toarele :
1. hfi fnfarea 5i fuhcfionarea sta-jiei zo-
nal e Ti mi ~oar a de ameliorare a albinelor gi
producere a materialului biologic {aparti-
nind Institutului de cercetare $i productie
pentru apiculturZ), dotat5 i n anul i983 c u
un -imobil nou, corespunz5tor cerintcloi- de
cercetare gi productie, precurn gi cu apa-
ratura necesar5 producerii de lll3tci selec-
tionate pentru intreaga Z0l l 3. de vest a tarii,
in vederea, pcistrarii yi irnbulliitatirea fondu-
lui genetic apicol autohton di n Banat .
2. Organizarea $i punerea i n functiune a
cabinetului tehnic de documentare apicolg
a! filialei judetene A.C.A. Timi$, cuprinzind
4 sectoare didactico-documentare distincte :
o bibliotcca in care probleniatira act ual 5
din l i t crat ura de specialitate se al5tur5
i n 3-4 limbi, cu vechime de pestc un se-
col ; o colectie de mi ere cuprinzind ~r i n- .
cipalele sortimente di n productia anilor 1921
pi n5 i n 1987 ; colectia $tampilelor organiza-
tiilor apicole din Banat, care a u existat in
ultimii' 108 ani, din 1879 pi n5 i n prezent,
gi un laborator cu aparat ura necesarFi unor
analize a produselor apicole.
3) Reprezentarea apicultorijor briniitcni .la
sesiunile ~impozionului national dc istorie
9i retrologie agrard a Rom6nit.i $i susti~lerea
de comuniciri despre istoria apicultu~ ii din
Banat.
4) Ggzduirea schimburiior dc expericnts
$i documentare apicola, a delegatiilo: i: stu-
pari din tar5 $i striliniltate (R. P. Bulgaria,
R.F. Germans, Italia yi Indonezia).
5) 0 sustinutii contributic !.a imbogafirea
patrimoniului doc um~nt a r a1 tehnologiei a-
piculturii, cu materiale elaborate ~i publi-
cate in revi5ta ,Apicultura i n Ron~cinia". .
6) Popularizaj-t'a prin toate ~nijloacele a
cunoa~t eri i $i aprecierii juste ' de catre or-
gan~srne\~ &- Ftc<\i\~, a rzdului an icultur ii
Pn productia agro-alirnentar5, pentru a con-
vinge pc toti cci interesati ci albina ?st?
aliatu! cc.1 ~ n n i statornic ~i leal a1 agricul-
turii prccunl 3i un factor important a1 pBs-
triirii neallerate a' mediulyi Pnconjurritor.
-In vederea atingerii ,parametrilor. din pla-
nurile ~i programele noastre, o atentie de-
osebitil trebuie acordat5 de activul retri-
huit $i voluntar a l filialelor judetene, reali-
zgrii unor importante obiective dupii cum
au fost cele enuntate in revista ,,Apicultura
in Romiinia" In nr. 711987, pag. 25, dill care
rediim : ,,bunele traditii se cer p6sti.atc?; ino-
vate si fmbogiitite si una dintre intportcn-
tele sarcini' ale obstel apicultorilor : bZnii-
teni este continua propdsire a vie,ti< apicole
prin imbundtiitiren sti-uctyrii organizatoricc
si functionale a filialei judelenc Trnzis: i n
cadrtil acestci snrcini trebuie urnlartLd i.,*ali-
zarpci cupri,tdo'ii in profil teritorial (1 lu-
turor. localitii~ilor in core existii api1:uZtori
sau persoaiLe care doresc sd prctctrcc! api -
cultura, ctLl.agerecl sprc ctccastii eficientd ~i
rentabild preocuparc ( I unui nui~ziir cit mai
marc de cetdkcni dc toate virstele si profe-
siila".
Veghind $i actionind cu perseverentR p(>n-
t ru indeplinirea sarcinilor ~i obiectivelor
ce-i revin stupsritului romgnesc, precunl si
pentru indrumarea i n mai mare m8surZ a
masei de apicultori, prin acordarea i n per-
manents a sprijinului necesar practicilrii
acestei nobile fndeletniqiri, ne vom aduce
contributia l a spdrirea iantitifilor de pro-
duse apicole la cr e~t er ea patrimoniului na-
tional apicol.
IERNAREA FAMlLllLOR DE
SI DEZVOLTAREA LOR
Radu FURTUNA, Alexandrina
Experientele au fost efectuate timp
de 3 qni asupra unui numar de mini-
muill 10 familii de albine, ocupind la
inceputul iernii intre 2 ~i 4 intervale
de albin5 (pe rame 435 X 300 mm).
Scopul urmiirit a fost de a asigura ier-
narea famiLiilor.de albine de putere re-
dus5 in conditii optime, in stupi am-
plas,ati i n2e r liber.
Atingerea scopului urin5rit vizeaz5
folosirea unor tehnologii privind uti-
lizarea unor surse sup'ilmentare he c3-
durii, in stupi avind o constructie adec-
vat3 si programator electronic.
Stupii avind o capacitate de 22 raine
(435 X 300 mm) am plasat elelnente
electrice de incglzire intre fund si lea-
tul inferior a1 ramelor. i n coilstructia ,.
perefilor, fundului si capacului stupi-
lor se folosesc materiale izolatoare u-
Soare, stupii fiind previizuti cu dia-
fragme mobile,xe dau posibilitatea adB-
postirii rnai multor familii i n acel a~i
stup.
Buna izolare termic5 a stupilor- pei--
mite utilizarea la o temperaturg mai
red1!s5 a elementelor de incslzire s i pu-
ilerea lor sub tensiune la intervale
rnai mari de timp. Acest fapt . a redus
consurnul de energie, a diminuat ris-
cul de uscare a aerului din interiorul
stupj.lor si expunerea de durat5 a fa-
miliil'o%' la cimpuri electro-magnetice.
Elementele de inctilzire, Pnsumind o pu-
tere instaiat5 de 9 w pentru un stup,
au asigurat - functionind cu intermi-
tent5 - temperatura de +5" in inte-
riorul stupilor, la o temperatura exte-
rioar5 de -28C.
Progranlatorul opto-electronic .inde-
plineste functiile de control si reglare
automat5 a temperaturii din interioful
studlor, functie de anurnite crtterii ca :
Referat prezentat la cel de-a1 XXXI-lea
Congres International a1 APIMONDIA, Po-
lonia, Var~ovi a, august, 1987. 4
FURTUNA, Petru ILEA
- temperatura din interiorul stupi-
lor ; ,
- teinperatura exterioar5 la yrnbr5;
- temperatura exterioar5 la soare ;
- cxistenta curentilor de aer pu-
ternici ;
- insolatia.
Programarea unei anumite tempera-
turi in interiorul stupilor $i a .nivelu-
;
.rilor de crestere ale acesteia reflect5
strategia adoptat5 de apicultor si. este
i n functie de anumite conditii, cum ar
fi : puterea familiilor de albine, rasa
-lor, pcrioada calendaristic5, particula-
rit5tile climato-geografice ale zonei de
amplasare e k.
fntr-una din strategiile adoptate s-a
. ;. urmsrit, de exemplu, crearea conditi-
. ilor pentru efectuarea zborurilor de cu-
rstire in timpul iernii, ftir5 riscul pier-
derilor de albine.
Aceastj. p'osibilitate s-a bazat pe ob-
servatii $i experiment5ri fscute in
cursul iernilor anilor 1978,-1982. in zo-
na de cimpie si zona colinar5, care au
condus la concluzia c2 poate fi deter-.
minatii efectuarea zborurilor de curs-
' . tire in cursul sezonului rece, dac5 sint
lndeplinite o serie de conditii minime
cum ar fi :
- temperaturs la umbra mai mare
de 0C ;
- existents insolatiei care mai ales
in zonele colinare asigurti producerea
unei temperaturi la suprafata corpului
2:. albinelor, de natux-5 55 creeze confor-
. tu1 necesar efectu5rii zborurilor ftirti
, . - riscuri ;
- plasarea 'stupilor in locuri des-
chise, cu urdiniqele orientate spre sud,
eli,minindu-se astfel riscul de intrare a
albinelor aflate in zbor in conuri de
umbr5.
de +1O0C,, numai dac5 au fost inde-
plinite cdnditiile de : temperatur5 po-
zitivg la umbra mai mare de +2"C,
existents a insolatiei, lipsa cureritilor
puternici de aer. In momentul dispa-
ritiei uneia dintre aceste conditii, tem-
peratura inferioarti a coborit la nivelul
programat initial. A putut fi valorifi-
cat astfel un interval de timp de circa
1 or5 in luna ianuarie pentru efectua-
rea zborurilor de curatire. Familiile de
albine iernate in mod traditional nu au
efectuat zborul de cur5tire. Operatiu-
nile sus mentionate se desf5~oar5 farti
a fi necesar5 prezenta apicultorului.
Pentru a preveni totusi riscurile in-
tervenite in m u 1 defectgrii instalatiei
si in special mentinerea sub tensiune
timp mai indelungat a elementilor de
inc5lzire - fapt ce ar putea declansa
ponta mtitcii la un moment nepotrivit
- s-a folosit telesemnalizarea functio-
nsrii instalatiei la una din locuiritele
aflate in apropierea l a u i de ampla-
sare a stupilor. '
Receptorul a fost dotat cu semnali-
zare optic5 $i/sau acustic5 a functional
rii instalatiei $i cu releu de timp pro-
grarnabil, ce semnalizeaz5 functionarea
def ect uod a instalatiei, alarmind per-
soanele aflate in locuinta respectiv5.
Corelarea efectusrii zborurilor de cu-
rstire cu alti factori cum ar fi : tem-
peraturile programate in interiorul stu-
pilor, hrana proteicti administrats, con-
ditiile clirnato-geografice exisfente, au
pe'rmis obtinerea de farnilii ssn5toase,
au dus la declawarea tirnpurie a cres-
terif de puiet si la dezvoltarea accele-
rats in prim5var5.
Autorii consider5 c5 nu au epuizat
toate posibilitstile oferite de tehnolo-
gia folosiGi.
Tinind cont de conditiile enumerate NOTA :
mai sus, s-a programat cresterea tern- Iarna grea a anului 1986-1987 a impus
peraturii in interiorul stupilor de la val utilizarea arocedeului sus mentionat $i la
loarea initial5 d& 5C pin5 la valoarea celelalte familii de albine.
*
b
DIN ARHITECTURA, GEOMETRIA
MATEMATICA
FAGURILOR
Ing. Traian VOLCINSCIII
Scfu.1 Servlciului tehnic a1 Asociatiei Crescitorilor de Albine
fn cuibul albinelor, fagurii sint dis-
gonal qezat pe o temelie piramidalg si
. p ~ i vertical ~i paralel unii fat5 de
fiecare fagure este compus din doua
altii rji pe ei se desf%?oar8 intreaga ac-
straturi de celule lipite la bak5, incit
tivitate a familici. f n ace~t i . faguri, ce
fiecare din cele trei romburi care con-
. formeaz5 schelctul de sustinere a stituie baza piramidalh a unei celule
populatiei, albinele, vor aduna strinsura
de pe o fat& formeaz5, in acelasi timp,
de miere qi polen si vor c r e ~t e nume-
baza, de asemenea pi r ami dah a trei
roase generatii de puiet:
celule de pe partea opus5. Acest mo-
'
~i~~~~~ fagure este cornpus &ntr-un
del de repartizare constituie, poate, cea
perete median, pe ambele psrti fiind
mai robust5 constructie de inginerie.
dispuse orizontal rinduri de celule he-
Cind cele 7aSe plalluri ale celulclor
xagonale. ~ / l ~ l t i cercet5tori culn au fast
sint cel putin 114 ingltate, albinele cls-
~ ~ i ~ t ~ t ~ l , Virgilius, ~ ~ ~ l ~ ~ , ~ ~ ~ ~ i ~ , ditoare corecteaz5 unele abateri. La a-
~~b~~ Si altii au studiat cu atelltie ca- ceasta finisare intervine numai grupul
pacitate,i albinelor de. a construi faguri albinelor constructoare. Regularitatea
cu celule ast . ~at e
simetric, de form5 lor se datorea'zrl mai cu seam5 actiuni-
hexagona15 si cu fundul rombo-pris- lor executate in comun dc multe al-
matic, cu ul,ghiuri si l,lanuri inclinate bine ce construiesc acei pereti subtiri
precis. Celulele fagurelui sint prisrna- $1 friabili'.
tice, cu sase planuri. Peretele median 111 aceste celule se depoziteaz5 mie-
ce desparte celulele de pe fata a doua rea care este mult mai grea decit cea-
a unui fagure are o grosime de 1/20
ra si pentru a evita scurgerea ei pe tim- .
mm. Marginile superioax-e ale celulelor
pul coacerii, albinele le-au asigurat o
fagurilor sint illt5rit.e si consolidate cu
inclinatie usoar5 cu u11 unghi de 4-5
i7n inel de cearZ si propolis, iar albine-
grade, spre partea superioard.
le spoiesc si lustruiesc cu un balsam de
Avantajele pe care le prezint5 struc-
propolis interiorul celulelor. Albinele tura hexagonalii, fat5 de alte forme
incep clgdirea fagurelui de. la baz5. geometrice (pgtrata, triunghiularg, oc-
Fundul cclulclor cste construit din trei togonal5 sau rotund;t) au fast dovcdite
romburi a c3ror inclinatic, i n raport pentru prima oars de un matematician
cu peretii celulei, cstc dat5 dt! unghiul si astronom grec dill secolul IV, Pap-
ascutit al fieciirui ronlb care este de pus din Alexandria.
70" si 32'. Darchen arat5 c5 albinele 111 1712 astronomul francez Jacques-
au adoptat acest unglli care a fost ye- Philippe Maraldi a m5surat dimensiu-
pficat de matematicieni astfel incit cele nile celulelor de tear-5 din stup, i ar
sase planuri ce formeaz5 hexagon111 55 mai tirziu, matematicianul elvetian.Sa-
permit5 fieciirei celule s5 contina ma- muel Koening a utilizat aceste m%su-
xirnum de miere, folosind in construe- r5tori pentru a demonst,ra c5 baza cer
tie o cantitate minim5 d e cear5, cu Lulei de fagure este construit5 de al-
maxilnu~n de rezistent5. For1n.a hesa- bine, folosind in mod optin1 nlaterialul
gonala a celulei dd o siguranta si o re- de cl5dit.
zisteng deosebitj edificiului, fiind cel
Maurice Maeterlillclc, laureat al pre-
mai bun pentru 0 repartizare uniforms
miului Nobel, scrie in lucrarea sa ,,Via-
a presiunii, atit la intindere tit ~i la
t a al bi nel o~" : ,,De mii de albinele
cornprimare. Fiecare din aceste celuie
c16desc fagul-ii aceqtia ui772itori c6rol-a
este compush dintr-un recipient hexn- . n-ai putea stj le atlaugi ni mi c .yi ni cf
sii le iei ceva $i .in care se unesc, intr-0
des6vir~itti mEisurd, ~t i i nt a chimistului
cu cea a geometrului, ingeniozitatea
arhitectului cu cea a ingineruluiu.
De asemenea, Charles Darwin spu-
nea c5 este imposibil s5 nu fii p5truns
de o profund5 admiratie cind exami-
nezi atent structura fagurelui, atit de
perfect adaptat5 scopului.
Cuibul familiei de albine se compune
dintr-un num5r .variabil de faguri CIS-
diti de albine lucrgtoare. ht r - un stup
puternic sint circa 200 000 celule. De
regul5, fagurii au pozitie verticalg si
s e construiesc de sus in jos. Fagurii
proasp5t construiti sint albi $i cu tim-
pul se inchid la culoare. In scorburi sau
stupi primitivi, fagurii sint fixati d i ~ e c ~
de tavan ~i peretii laterali ~i nu p ~ t fi
scosi far5 a se degrada.
In stupii sistematici, fagurii sint f i -
xati in rarne mobile, fiind asezati ver-
tical si paralel unul fat5 de altul $i dis-
p q i de obicei perpendicular fat5 de
urdinis (pat rece) sau paralel cu urdi-
n i ~ u l (pat cald). Fagurii mai mici de
multietajat sint lucrati mai repede ~i
in num5r mai mare fa@ de fagurii din
ramele Dadant. Albinele, cind cl5desc
fagurii intr-un stup sistematic cu rame
goale stau in formatii de perdele co-
nice cu baza in sus, se prind de pi-
cioare si formeaz5 lan$ul albinelor sub
spetezele goale ale unui nunl5r de 3-
4 rame ce au fost luate in lucru.
Pe cele 3-4 perdele cu ochiuri largi,
albinele nu stau inghesuile unele in
altele, ele fiind inconjurate de un in-
velis format din trupurile majorit5tii
albinelor, qezat e ca intr-un ciorciiine.
Tnveliqul ciorchinelui este format din
2-3 straturi de albine strinse intre
ele pentru a p5stra o temperatur5 uni-
form5, de 33,34"C, care este nece-
sar5 elaborgrii $i prelucr5rii solziquri-
lor de cear5.
fn functie de temperatura mediului
ambiant, albinele organizate in form5
de ciorchine se string sau se resfir5
pentru a-$i regla temperatura optimi
necesarg secretiei cerii ~i constructiei
trainice a fagurelui.
Un fagure in rama de cuib de 435X
Fagurc con5truit tic un 1 0 , I I , I ~ U I ~ I ~ , prins
de creanga unul poln
300 mm are pe
ambele fete 8 000-
9 000 celule de albine lucrgtoare. Su-
prafata unui fagure crescut intr-o ase-
mcnea ram5 este de 11,20 dm 2. Pe
1 dm2 fagure sint circa 400 celule, iar
pe ambele fete ale fagurelui circa 800
celule de a1bin.A lucrgtoare, revenind
4 celule/l cm2 pe o parte.
0 celul5 de albing luci-5toare are di-
ametrul de 5,3-5,5 mm $i adincimea
de 10-12 mrm, putind cuprinde 0,40-
0,43 g miere sau 0,19 g polen. Grosimea
fagurilor cl5diti cu celule de albin5
lucr5toare este de circa 25 mm, iar dis-
tanta intre faguri de 12-12,5 mm.
Distanta intre perctii mediani a doi fa-
guri vecini este de 37-37,5 mm.
Cercet5rile facute de Eugen MBrza si
Aurel M5laiu cu privire la dirnensiu-
nile celulelor de albine din tara noas-
tr5 au concluzionat faptul c5 popu-
latiile de albine prezint5 o variabilitate
in ceea ce priveqte dimensiunile diame-
trelor celulelor fagurilor naturali, in
functie de zon5 - de la 5,50 mm in
Podisul Transilvaniei la 5,33 rnrn in
Podi ~ul Moldovei. Autorii arat5 c5 intre
dimensiunea corporal5 a albinelor $i
dimensiunea celulelor fagurilor exist%
o corelare direct&
DATE PRELIMINARE PRI Vl l D CAUZELE
DE A1 BINE
Ing, Stelian ONEA *., dr. Radu. TRIF **, dr. Constantin NICOLCIN *.
chimist Maria ONEA ''., ing. Constantin FELIX 4
Situatia deosebit.5 in care s-a aflat
apicultura din zona de influent5 a sta-
tiei zonale apicole Timisoara i n anul
1986 si in primsvara anului 1987 .a f5-
cut oportun5 investigarea unor factori
care au putut contribui la inregistra-
rea de pierderi, la reducerea puterii
familiilor de albine $i in paralel, stabi-
lirea eficientei unor mijloace terapeu-
tice.
Ancheta epizootologir5 desfs~urat5
in zona de i nf heng a statiei zonale Ti-
migoara (judetele Arad, Bihor, Satu
Mare $i Ti me) a relevat c5 desi in teh-
nologia de intretinere si exploatare nu
au survenit modifictiri, pierderile la fa-
miliile de albine au fost ingrijor5toi-
de mari. Familiile de albine care pre-
zentau fenomenul de depopulare se ca-
racterizau prin : reducerea co:ltinu5 a
populatiei din stup, cu foarte multe
celule goale, urmare mortii larvelor, al-
bine muribunde in fa@ stupului, albine
cu malformatii si albine aparent nor-
male, dar la care se manifest5 imposi-
bilitatea de a zbura.
Din discutiile cu apicultorii care au
avut pierderi in stupin5 a reiesit fap-
tul c5, d g i s-au efectuat tratamente
de primhvar5 $i toamnil, folosind sub-
stantele medicarnentoase utilizate in
mod curent i n apicultur5, rezultatele
nu au fost similare cu cele .obtinute
in anii precedenti. *
Complexitatea fenomenelor semna-
* I.C.P.A. Statia zonalii apicola Tlmi-
qoara.
** Institutul tAgronomic Timi~oara.
late cit $i informatiile din literatura de
specialitgte str5inh , yi din tarii, ne-au
determinat s5 presupunem cii la apari-
tia manifestsrilor patologice mentionate
au contribuit si unele bacterii condi-
tionat patogene.
Plecind de la aceast5 ipotez5 s-a con-
siderat necesar a se face determin5ri .
bacteriologice si a se urmgri eficaci-
tatea principalelor substante medica-
mentoase utilizate uzual in tratamen-
tele curativo-profilactice la albine.
ORGANIZARE $I METODELE
DB INVESTIGARE
fn experient5 s-au inclus familii de
albine care prezentau fenomenele sem-
nalate, si care au fost grupate in patru
loturi a 24 familii, corespunz5tor celor
4 substante utilizate : penicilins, tera-
micin5, streptomicin5 si sulfatiazol. fn
cadrul fiec5rui lot s-au constituit grupe
de unittiti biologice Pn greutate 0,5 kg;
0,750 kg $i 1,O kg.
Examenele bacteriologice s-au facut
atit inainte rit si duph efectuarea tra-
tamentelor. fn acest scpp s-au recoltat
probe de albine $i larve de la fiecare
familie de albine, la inceputul si sfir-
$itul perioadei experimentale. Din o-
mogenizatul intestinal s-au facut ini-
tial i nshi nt 5r i in bulion cu ser l o%,
apoi o incubare la 37" timp de 18 ore,
dup5 care s-au executat frotituri co-
lorate prin metoda Gram $i examinate
microscopic.
Din culturile unde examenul micro-
scopic a evidentiat germeni uniformi
s-au fhcut transplantari pe gelozii cu
Tabelnl nr., l
FRECVENTA GERMENILOR DETERMINATI IN OMOGENIZATUL DI N CONTINUT ~ E S T I N A L .
DE ALBINA LA ~NCEPUTUL PERIOADEI EXPERIMENTALE (a) $1 DUPA APLICAREA
TRATAMENTELOR (b)
Lotul
Legendd: - absent; + frecventB redus%; + + frecventg moderala; 4- + + frccrent k ridicatk.
ser la
in scopul izolsril in cul-
rimentale (tabelul 1 - coloanele .ab')
t ur5 pura a germenului. La identifica-
au relevat o flor5 bacterianii polimorf5
.
rea germenilor s-au avut i n vedere ca-
f5r%' s5 predomine un anumit germen.
;. racterele culturale $i morfologice.
Din culturile obfinute s-au deterrninlt
.CantiGtile de substanfe adininistrate
atit germeni Gram pozitiv cit ~i ger-
pe familie in perioada experimental5
meni Gram negativ cu predominarea
a u variat i n functie de puterea unitgtii
cqor Gram pozitiv. fnc5rc5tura mare
biologice, folosind urm5toatele doze pe
cu germeni la toate probele examinate
kilogram albin5 : peniciling 100 mii
pledeazg pentru o infectie cu o etiologic
u.i. t er af ~i ci n5 0,7 g, - streptomicin5 polibacterian5, generats probabil de o
0,6 g, sulfatiazol 1,2 g. serie de factori favorizanfi, care au
Tfatamentul s-a efectuat in perioada
deterrninat reducerea rezistentei fami-
24 martie 1987-14 aprilie 1987 din 4
liilor de albine ~i aparitia fenomenelor
in 4 zile. cantitatea fiind divizat5 i n
semnala'te.
6 administr5ri. Administrarea substan- MentionSm ca nu sLau executat exa-
@i medicamentoase s-a fiicut prin in- mene virusologice, fapt pentru care nu
troducerea. acesteia in siropul de za-
se poate exclude evolutia unor illfectii
h5r cu o concentratie de 2 la 1. :' virale.
Pe ~ar cur s ul ~er i oadei experiments-
f n' urma tratalnentelor aplicate s-a
!e s-a urmSrit :
constatat o reducere a florei bacte-
- puterea farniliei de a l b i ~ , apre-
riene la toate loturile tratate cu sub-
: ciatA in functie de s u~r af at a de fa- stante antiinfectioase rezultatele cele
I _ gure acoperits cu albine ; mai bune obtinindu-se la lotul tratat
- suprafata de puiet, det ermi nat ~
( X U peniciling, unde flora bacterianj
'
eu ajutorul ramei Netz ;
Gram pozitivs a fost foarte redus5 (ta-
- gradul de pieire a puietului, prin
belul 1 p coloanele ,,b").
nurngrarea celulelor goale din supra- Puterea uniGtilor biologice incluse .
fats de We t czpscit, folosindu-se fo-
ill experientg prezinta evolutie carat-
tografii ale ramelor cu puiet peste care
teristic5 pe parcursul perioadei cape-
s-a ' a~ezat rama Netz.
, rimentale, atit de la un lot la altul tit
REZULTATE OB'J'INIJTE
si in cadrul fiwgrui lot (tabelul 2). '
Examenele bacteriologice de probe
Astfel, se constat5 c5 puterea medie.
recoltate la inceputul perioadei expe-
a familiilor de albine prezint5 o scSdere
Germeni determinanti .
-
r ;-,, ;
I : .
, .
: ,
+
++
+
.++
penicilinl
teramicing
streptomicina
hlfatiazol
-
-
4-
-
+
++
$+
++
+++
+++
+
++-
+ t -
-
++
++
++
- - -
++
-
----
++
+
+4
+++
+++
+++
+
i-++++' +
____------
+++
- .
+
+
+++
-
-----
-
-
+ +
+++
+++
f ++
f :,.
++.
++
+' +++ ++
Tabelulq2.
~ ~ ~ L U T I A PUTERII FAMILIEI DE ALBIPE
I
I
Puterea tam. de albine (g fam.)
I
I
La Pnceputul perioadei La sflr~itul perioadei '
Lotul expenmentale experimentale
)I
PENICILINA
-,
10 500.0 - 8 562,5&82,48 4 1,35 '
TERAMICINA. 9 750,O - 7 - 571,4+ 80,98 37,41
5 1000,O - 4 775,0& 154,78 39,94
7 500,O - 6 533,3& 95,81 43,83
I
STREPTOMICINA ' 9 750,O - 9 633,3& 92,79 43.95
S 1000,O - - 8 275,0& 77,57 79,55
24 760,4&40,36 25,95 23 534.7,t 60,56 50,61
12
500,O - 12 516,6& 60,16 40.28
SULFATIAZOL 6 ,
750,O - 5 460,0+ 81,45 39,48
6
1000,O - 5 360,8+ 154,OO 95.40
24 ' 687,5&42,39 30,15 22 468,2& 32,75 "50.37
/
fat5 de inceputul perioadei experi- la care tratamentul s-a fiicut cu tera-
mentale, la loturile tratate cu terami- micinz, streptomicin5 $i sulfatiazol. La
cin5, streptomicin5 ~i sulfatiazol, pe lotul tratat .cu penicilin5, evolutia aces-
cind la lotul la care s-a folosit peni- tu3.f parametru este total diferia, i n
cilina se inregistreaz5 o crestere a aces- sensul. cii puterea unitiitilor biologice
tei puteri. Diferenta privind cantitatea prezintZi. -0 cre~t ere la sfirsitul perioa-
de albins unitate biologic5 in cazul lo- dei exper!mentale, indiferent de pu-
tului tratat cu penicilinii, fat5 de cele- terea initials a familiei de albine.
lalte loturi este semnificativii. Considergm cZ rezultatele bune ob-
Analizind acest parametru in cadrul tinute prin utilizarea penicilinei se da-
fiec5rui lot, avind in vedere puterea toreaz5 specificitiitii acestui antibiqtic-.
initial& se constat5 cii indiferent de fat5 de bacteriile mentionate, ipstprii-
lot, unitstile biologice cu o populatie rii imediate a efectului terapeutic ~i
redus5 (500 g . albin5) au rsspuns pozi- probabil rolului biostimulator a1 aces-
tiv 'la cele patru substant6 antiinfecti- tui antibiotic.
oase utilizate. Unit5tile biologice . cu, 0 Sc5derea puterii unitiitilor biologice
populatie de 750 g albine respectiv cele fa% Be inceputul perioadei experimen-
cu :1 000 g albine la inceputul perioa- tale constatat5 la loturile la-care s-au
dei experimentale inregistreaz5 sc5- utilizat celelalte antibiotice poate fi
deri :fa@ de situatia initial5 la loturile explicatii prin instaurarea mai tardivii
I
16,
Tabelul 3
SITUA'J'IA SUPRAFQEI ' DE .PUIET
LA SFIRSITUL PERIOADEI EXPERIMENTALE
Lotul Puterea familiei Suprafata de puiet
(albinii)
* (d2) ,
initial 8 final n X f Sz cv
500 562,5 8 19,5&2,50 36,40
TERAMICINA 750 57 1,4 7 15,8&3,30 55.70
10000 775,50 4 24,2&5,50 45,SO
500 5 16,6 12 17,5& 1,90 h, 30
SULFATIAZOL 750 460,O 5 15,4&2,50 36,30
1000 360,O 5 16,2&4,20 58,60
6873 - 468.2 22 16,7& 1,55 4 1,56
lz- ,
a efectului celor trei antibiotice utili-
zate asupra albinelor adulte care fiind
. puternic infectate $i cu rezistentii sc8-
zuE, au dispiirut lnainte de instaurarea
efectului curativ a1 substantelor ad-
ministrate.
Suprafata de puiet s-a apreciat ti-
nind seama atit de puterea initial5 a
familiei de albine cit de substan$a me-
dicamentoas5 utilizat5. Datele obtinute
evidentiaz5 6 suprafata de puiet cea
mai mare s-a obtinut la lotul la care
s-a utilizat penicilin5, pe cind la cele-
lalte loturi valorile acestui paramet ~u
sint mult mai mici (tabelul 3). Ihter-
pretarea statistic5 releva c5 aceast5
cre$tere in cazul lotului tratat cu pe-
nicilin5 fa@ d e celelalte loturi este :.
semnificativg.
. , . .. ..
. .
Y . '
. .ri ,.
Diseminarea puietului s-a apreciat .iri
fuhctie. d.e :humSrul. cdulelor goaleflk'p~
puiet c5p5cit1 numgr5toarea f5cindu-se
Foto 1
y e fotografii realizate la fiecare fami- .
lie in parte, eliminind familiile ce nu
prezentau suprafete compacte de puiet
(foto 1 si foto 2).
Datele obtinute relev5 c5 procentul
cel mai sciizut de celule goale s-a con-
st at at la lotul la care s-a folosit peni-
d i n 5 de 7,65 +0,82, cu o limit5 de va-
riatie cuprinss intre 3,2 si. 15,7. Re-
zultatele cele mai necorespunziitoare
s-au inregistrat la loturile la care s-a
folosit teramricin5 si sulfatiazol unde
procentul 8; celul; goale a fost cel rnai
ridicat de 21,90 2 1,10, respectiv de
20,37 + 1,11 O/O. Analiza variatiei eviden-
tiaz5 diferente semnificative prin tes-
tul T h e y la lotul cu penicilin5 fat2 de
celelalte loturi.
Analizind pierderile prin mortalitate
la familiile bolnave luate in'experientg
a t e de remartat c5 singurul lot in ca-
drul cgruia nu s-au inrcgistrat pierderi
Foto 2
a fost lotul tratat cu penicilin5. fn ca-
dm1 celorlalte loturi procentul de pier-
deri a vaiiat intre 17 si 41/b in func-
tie de substanta medicamentoas5 uti-
lizat5.
CONCLUZn
hc5rcStura mare de b'actcrii pus5 in
evident5 prin examenele bacteriologice
efectuate la fainiliile de albine afectate
de depopulare pledeaz5 pentru, inclu-
derea intre cauzele care au condus la
pierderi in apicultur5 yi a unei infectii
ku o etiologie polibacterian5, generat5
in conditiile existentei unor factori fa-
.
vorizanti.
- Penicilina a avut o eficieng terat
peutic5 superioar5 celorlalte substante
folosite (teramicin5, streptornicin5, -1-
fatiazol) in,cazul tuturor bacteriilor pa-
togene determinate.
- Penicilina a actionat favorabil a-
supra viabilitgtii ~i longevitstii albine-
lor adulte iar teramicina, ~t' re~tornicina
si sulfatiazolul nu au avut nici un efect
in acest sens.
Penicilina a influentat pozitiv canti-
tatea de puiet crescut, fapt ce pledem5
pentru utilizarea acesteia in actiunile
terapeutice $i pentru faptul c5 stinlu-
leaz5 cresterea puietului.
+
- Pknicilina actioneazs favorabil
asupra reducerii disemin5rii puietului,
procentul de celule goale pe dm2 de
puiet c5p5cit fiind cel mai mic, pe lo-
cul doi situindu-se teramicina.
- Sint necesare in continuare cer-
cet5ri compaiative pe pei-ioade expe-
rimentale mai indelungate pentru a de-
termina cit mai exact efectul benefic
a1 antibioticelor administrate separat
sau combinat nefiind de neglijat nici
aspectul efectului sinergic in cazul
unor tratamente simultane cu dou5 sau
mai multe substante antibacteriene.
Relata'ri de la apicultori
' TRATAREA STUPILOR CU VARACHET
Ing. Virgilius VASILACHE. prof. Ion VASILACHE
Ghisindu-ne. cu stupii In comuna ~i s t ol i t a. - dou.6 picaturi pentru un s t l ~p ori-
judetul Mure$, Pntr-o zon5 de munte - in zonal cu 4-9 rame acoperite cu al-
perioada iulie-septembrie 1987 -, impre- bine ;
un8 cu alti stupari inimosi ca Natalia Trip$a - ~ O U & pictituri pentru fiecare corp
5i Aurel Luca, tot din judetul 5'1ure5, am
plin cu albine la stupii muttietajaJi..
cercetat, toti stupi? nqt r i $i am constatat $i L~ 7zzlcleii n7ici de rarne
cu ochiul liber - f5r5 lup5 - cB esista acoperite cu albine n-am adnzinistrat
mdt i acarieni. p e aceea, dup5 ~nul t e deli-
ntedicam.ent. , . .,
ber5ri am hot5rIt ca I n perioada 1-10 au-
gust. s5 tratgm cu Varachet cele trei stupinr
Familiile celor t rfi stupive , $-I f h " .
ale noastre, cu un efectiv de 120 familii de
tinute sub obsetpvatie timp de $ase s l ei
aLbil>e. Am folosit rn primul rind indica-
constathdu-~e . ~rmritoarele : ' , au 'cszut
tiile din prospectuI.care insote~te fiecarc cu-
mulli piiduchi ; albinele a u avut zbor
tie, cit ?i &servatiile unor stupari cu es-
normal ; afbine moakte am giisit zilnic
perienta care in urma tratamentului cu de la 3-10, ceca ce era $i illainte de
Varachet au obtinut rezultate diferitc.
tratament ' ; lerve moarte n-ally obser-
. 0 prim5 problem5 ridicatii in qs - vat- I > .
cutiile noastre a fost aceea a stabiltrii
Tot u~i u r i ~ l dintre stupari a dat ex-
-+ unui dozaj optim de picdturi cu medi-
perimental 0 picstura de medicament
cament, diferentiat , dupii numzrul de
Si unui nucleu pe dou5 rame acope-
rame acoperite cu albine la data tra-
rite cual bi ne, format pentru cre~t e-
tapentului. Cei care nu au respectat rea unei mztci. Deschiziild nucleul du-
acekt 5 norm5 au obtinut, rezultate ne- p5 25 dc minute, majoritatea al bi ne~
satisfiiciitoare. Am pornit de la expe- lor ei-au ciizute pe fundul nucleului, fi-
rienta stuparilor cu rezultate valoroase ind intr-adev5r ametite.
si anume cg stupii Se ggsesc strimtorati
IaG dovad5 (-5 ~i 0 piciiturj este
cu diafragme pe cite rame acoperitc
prea mult la uns sau dous rame ace-
exist& Ori, administrind patru pic5turi
perite & albine $i a r e efecte negative,
la Un stup cu 17 rame acoperite ~i tot ducind la dezechilibrul iau &iar la
patru picsturi la un stup orizontal nu-
moartea albinelor.
mai cu cinci -rame acoperite, efectul
. un alt stupar din zol,B, care nu a
va fi dife'rite pentru cii $i spatiul din-
tinut seama ;e nu..,srul de picaturi
tre diafragmele celor doi stup I... de mai
prescris ill prospect a pus lnai lnulte
sus este diferit. La primul stup fumi-
pic;turi cu gindu, sR .ornoare
p5-
ga\ia va fi o p t h i , iar la eel cu cinci
duchii, dup5 tratamentul cu Varachet
rame, fumigatia va fi prea puternice de
a observat multe albine amortite pe
la patru piciituri, di nd efecte negative.
scindura de zbor $i pe fundul stupului. .,
Astfel stind lucrurile, d ~ p 5 incercgrile
~~b~~~~~ ,,azute pe nu mai re- :
noastre $i ale altor stupari am ajuns
se ridice. slgur ca a gresit
la concluzia c5 numgrul de picaturi
si' a obtinut rezultate nesatisfgciitoa;.e
trebuie administrat diferentiat, dupg heoarec; nu a tinut de I.ecoman-
cum urmbeaz5 :
d5rile din prospect. Varachetul este :
- Patru piciituri pentru un st'lF ori-
foarte bun, dar trebuie administrat cu
,-
zontal cu 16-20 rame acoperite de al-
atentie, in limitele prescrise. . ,
bine ;
- trei piciituri pentru un stup ori-
Cel care administreaza Varachetul'
zontal cu 10-15 ,rame ,acoperite de al-
trebuie sg fie atent la numgrarea pi-..,'
bine ; ciiturilor, sii aib5 Vederea bun5 $i d''..;,
. ,
1-9
t
. ,
fie calm. Am asistat odat5 la efectuarea
acestei operatii de c5tre o persoan5 in
virst5, care a numarat o pic5tur2, dar
d e fapt au picurat trei pictituri. fn-
tr-o astfel de situatie, cind num5r5-
toarea difera de piciiturile administrate
pot fi omorite famlliile. Deci subliniem
importanta acorddrii unei atentii deose-
bite la numkarea pic5turilor de Va-
rachet administrat.
0 problem5 foarte importanti care
ne-a preocupat a fost g5sirea unei so-
lutii de a efectua tratamentul cu Va-
rachet ftirit a deschide stupii. Am por-
nit de la ideea c5 totwji, deschiderea
~i inchiderea unui stup cu scoaterea
citorva scindurele de podi~or, a unor
Tame libere, care poate trebuiau si sca-
turate, ne lua timp mult $i produceam
un deranj destul de mare albinelor,
alarmindu-le, obtinind ~i citeva in@-
p5turi. Astfel, am ajuns la conc!uzia
c5 este mult mai usor, mai simplu, inai
eficient s5 administi-kn medicamentul
prin introducerea pe urdinis a fisiei de
tabla cu banda de hirtie, c5reia i s-au
pus pic5turile necesare. Mai intii am
scos kat ul bloc care se g5segte la fie-
care urdiniv - chiar si la pavilion -
din exterior, apoi am introdus fisia de
tab15 cu banks de hirtie avind la un
cap5t picaturile ~i la cel5lalt fiind 8-
prins8 ; am pus leatul bloc la loc $i am
?nchis stupul cu scindurica de zbor. 9n
citeva situatii unde scindurica de zbo;
nu inchidea ermetic stupul am astupat
uridinisul cu o buc5tic5 de hirtie r5su-
cit5, apasata cu o surubelnitg ca s5
inchid5 cit mai ctans. Dup5 30 de mi-
nute am deschis urdinisurile.
Ne-a preocupat de asemenea tim-
p z ~ l optim cit pot sta stupii inchisi cu
fumigatia. Dup5 experienlele mai mul-
t or stupari care au tratat stupii cu Va-
rachet si au obtinut rezultate bune, s-a
ajuns la concluzia c5 timpul optim
.estc cle la 25-30 minute.
PHEGATIREA TRATAMENTULUI
Cu una-dou5 zile inainte de a efec-
t ua tratamentul, preg5tim n i ~ t e f i ~i i
s a u benzi dreptunghiulare din tab15
zincat5 sau neagr5 cu dimensiunile de
i
20 -
12/4 cm. Noi, fiind, pe cimp am con-
fectionat aceste f i ~i i de tab15 din cu-
tii de conserve. Pe aceste fiqii de tabI5,
in ziua tratamentului, se pune banda
de hirtie cu pic5turile corespunz5toare.
F1iec5rei f i ~i i de tab15 i-pm f5cut la
capst o gaur5 cu ajutorul unui cui,-
unde am. prins o bucat5 de sirma de
insirmat rame, lung5 de circa 15 ctn,
care ajut5 la scoaterea tablei afarz,
dup5 cele 30 de minute de fumigatie.
Banda de hirtie cu pic5turile pe ea o
asezzm pe aceas6 tab15 in momentul
efecturirii tratamentului, cu indoitura
longitudinal5 in sus, pentru ca aerul
s5 intre pe dedesupt $i aceasta s5 ardH
in intregime, mocnit ~i rapid.
Benzile de hirtie pentru impregn&
cu generator de oxigen se indoaie lon-
gitudinal, pe mijloc, inainte cu o zi,
ca s5 nu influenteze ncgativ timpul de
fumigatie. Pictiturile le punem pe dun-
ga creat5 de indoiturz benzii, la un
capzt, una ling5 alta, ca s5 fie mai vi-
zibil, numai in momentul cind incepe
t rat am~nt ul . La cap5tul opus pic5tu-
rilor d5m foc hirtiei in momentul cind
efectu5m tratamentul propriu-zis.
ORGANIZAREA TRATAMENTUIJJI
CU VARACHET
Pentru a avea o bun5 eficieng or-
ganiz5m o echip5 din patru persoane,
incredintind fiec5reia cite o sarcins
dup3 cum urmeaz5 :
1) o persoan5 indoaie benzile de hir-
tie lbngitudinal - pe mijloc, dac5 nu au
fost indoite din ziua precedent5 si le
aseazg pe f i ~ i a de tabl5, tinind i n d n 2
cite una, pfn5, vine persoana a doua
$i pune ,pic5turile necesare ;
2) a doua persoan5 pune pic5turile
pe un cap5t a1 cartona~ului de hlrtie,
pe dunga rezultat5 din indoitura pe
care o efeotueaz5 prima persoan5, dupP
numarul de rame acoperite, cite spune
apicultorul care cunoaste stupii ~i are
caietul de evident5 in min5 ;
3) a treia persoan5 d5 foc cartona~u-
lui la cap5tul opus pic5turilor, cap5tul
care are sirma. Cart ona~ul se giisegte
pe f i ~ i a de tab15 in mina primei pere-
soane. Cel cu evidenta stupilor scoate
leatul bloc de la ur di ni ~ $i primqte
cartonqul aprins cu fisia de tab15 sus-
@n:toare - de la prima persoan5 -
introducindu-1 cu cap5tul cu .media-
ment inainte $i cu partea aprinsa ~i
sbma ap5tat5 de tab15 in spate. In-
chide repede blocul de la urdini? $i
scindurica de zbor ca la transport. Dac5
scindurica de zbor nu inchide etan$,
atunci astup8m urdi ni ~ul cu hirtie r5-
sucit5, presat5 putin cu o ~urubelniw.
OBSERYATII $1 DISCUTII
Facem precizarea c5 am vizitat rnai
multe stupine, dar $i noi am fost vi-
zitati de alti stupari ~i discutind aceas-
t5 problem5 au rezultat cfteva idei ge-
nerale : -
- toti stupii trebuie tratati cu Va-
rachet care este foarte bun ;
- operatia de tratare a stupilor cu
Varachet trebuie efectuata de 3-4 per-
soane ca s5 se poat5 lucra corect $i 13.
*$imp neinfluentindu-se negativ cele
30 minute de fumigatie. Este contrain-
dicat de a fi efectuat5 de o singur5
perspang, rnai ales la pavirion unde
trebu.ie urcat $i pe scaun sau scar8 ; '
--'tratamentul trebuie efectuat in li-
niqte pentru a nu agita albinele ~i este
necesa'r un maxim de atentie din par-
tea tuturor membrilor echipei privind
toate aspectele de rnai sus. Toate per-
sonele care lucreazt-1 in echip5 trebuie
s5 stie precis ce au de f8cut fiecare,
s5 fie foarte atente la toate fazele si
amgnuntele, pentru a nu se face g*eli
care s5 coste scump ;
- dozajul de pic5tuii trebui; s5 fie
in functie de num5rul dB rame acope-
rite, cum s-a ar5tat mei sus ;
- unii stupari - cu cwk am discu-
tat - sustin c5 ei pun banda de hirtie
cu &cggturi direct pe f&dul stupului,
pe la urdinis, in contact direct cu lern-
nul, f i r 5 o tab15 protectoare pe dede-
subt, deoarece este rnai simplu. Nu sin-
tem de acdrd cu aceasti3 p8rere, intru-
cit banda de hirtie se aprinde ~i arde
(relativ, lent, mocnit) ca un c5rbune
aprins, totuy far5 flac5r5, care poate
intilni ~i farimituri de cear5. Acestea
pot lua foc $i decl an~a catastrofa. Tg-
blita pus5 dedesupt asigur5 protectia
impotriva incendiului. Banda arde lent,
lRsind uneori un c5rbune care r5mine
pe fisia de tabl5, $i o dat5 cu scoaterea
ei se indep5rteazH 'qi csrbunele, fundul
r5minind curat ;
- pentru a'prinderea benzii impreg-
nate cu generator de oxigen experienta
ne-a condus la ni ~t e solutii rnai prac-
tice $i rnai simple $i anume : aprinde-
rea acesteia de la o bucat5 de iasc5
qr i ns5, o singurii dat5, cu un singui-
b5t de chibrit. 0 alt5 procedurii,: am
aprins banda de la o tigarii aprins5. In
felul acesta am eliminat flac5ra de la
fiecare b5t de chibrit. Apoi, unele bete
de chibrit nu se aprind, producind in-
tirzieri in dauna celor 30 de minute.
Deci, cu un singur b5t de chibrit am
aprins o bueat5 de iasc5 sau o tigar2
de la care se aprind in continuare al-
tele.
- unii stupari sustin c5 avind para-
ziti multi, ei au tratat tot efectivul cu
Varachet chiar $i vara, in sezonul ac-
tiv si nu au observat anomalii. Adic5
nu le-a atacat nici puietul pici larvele.
albinele avind un kbor normal. Noi nu
am i yercat un tratwnent in mijlocul
verii. Totu$i consi derh c5 tratind co--
rect la interval de 7 zile, de 2-3 dri
bamna $i primiivara, dac5 e cazul, to-
pind fagurii vechi si cu celule de trin-
tori nu mai e nevoie s5 trat5m si vara.
%mine s5-si spun5 psrerea si alti api-
cultori.
N. R. Tratamentul cu Varachet se efectu-
@a26 conform prospectului ~i indrumiirilor
date' 9n revista ,,Apicultura En Rom6niam-
~rumerele 5 si 8 din acest an, precum ~i tn
brosura ,,Mdsuri sanitar veterinare i n stu--
pine" de dr. MirCea Marin, difuzat& gra-
tuit prin filialele Asoctatiet Crescdtorilor de-
Albine.
Referttor la organizarea tratamentului,
numzrul de persoane mentionat pentru efec-
tuarea acestuia ni se pare exagerat, deoarece
sint suficiente numai 2 persoane chiar in.
cazul stupinelor mari.
Dr. Octavian MILEA
, .
Am imprumutat acest titlu de la cartea apdrutii cu ani en urmd, constftuitd
drcpt o prim6 colectie de marturii a f dme i crescinde cie care se bucurii apicultura
rom0ncuscd. Iatd cii anii au trecut si realizdrile apicultorilof romi ni au sporit
noi carate aceastii faimii; Sub acest titlu, intentioniim sd facem o rubric6 perma-
nentii i n revista noastrii, i n coloanele ei consemnind evenimente, aprecieri, mcrturii
ale unor ouspeti de peste hotare cape poposesc pe meleagurile albinei rombne~t i .
: r
CURS DE SPECIALIZARE Exprirnind opiniile 'unanime ale ..
PRIN F.A.O. cursantilor turci, ing.. GENC FERAT !
un grup de 8 specialiSti apicbli din
a apreciat nivelul ridicat a1 qtiintei
~ ~ ~ ~ i ~ : au urmat tirnp de 2 ssptsmini,
~i tehnicii apicole romsngti, stadiul
in luna septembrie a.c., un curs de spe-
avansat a1 cercetarii de specialitate si
.cializare in cadrdl Institutului de Cer- rezultatele bune obtinute in marea .
cetare Si produc,ie pentru Apicul- practic; apic018. ,Vom duce la Erzu-
turG. cursul a fast organizat la ce- rum - provincia in care lucr5m noi
rerea F.A.O., i n cadrull unui program
~i unde este in curs de realizare un '
de dezvoltare a apiculturii in Turcia,
de dezvoltare a apiculturii cu
prin intermediul fntreprinderii de co-
sprijinul F.A.O. - inv5Vminte extrem
mert exterior ,,FRUCTEX~ORT-ROM-
de valoroase ce ne vor ajuta in rnunca.
AGRIMEXU. cursul a cuprins atit let-
n ~a ~t r - 5 viitoare. Ne V O ~ bucura dac5
tii teoretice, sustinute ,de cercetAtorii
curs a hsemnat dear 0 ~ o a r t a
instihtului. nostru, $i +izite la stu-
deschis5 pentru colaborarea dintre api-
pine $i statiuni de cr e~t er e a m5tcilor. cultOrii rOmsni S~ turci".
Programul a cuprins o vizita 1,a filiala
UN OASPETE DIN BRAZIL~A
A.C.A. Tulcea, ifi Delta Dungrii, la stu-
Din indepsrtata Brazilie, gazdi vii-
pinele I.C.P.A. deplasate in pastoral la torului congres a1 APIMONDIA', a so-
cules de izm5, precum $i o viziG la sie intr-o scurt5 vizita de documentare
Institutul International, de Tehnologie o pasionat3 ~i inimoasa apicultoare : Li-
gia Helena Tricta Stockler Benevides.
Dq i de profesie avocat, doamna Be-
nsyides este, impreun5 cu sotul s5u, o
Paki.onat5 apicultoare qi animatoare a
activitgtii asociatiei din care face parte :
APACAME, din statul Sao Paulo.
DupS.ce a asistat la lucrarile Congre-
sului a1 XXXI-lea APIMONDIA de la
Varsovia, unde a fscut parte din dele:
gatia braziliani?, ea a venit i n Romiinia
cu scopul m5rturisit de a lua un prim
contact cu apicultura romsneascii care .
se bucur5 de o faim5 deosebit5 i n tara
sa. Cu impresiile deosebite culese in
vizitele sale la Complexul apicol Bucu-
resti si I.I.T.E.A. - APIMONDIA, va
scrie un serial de reportaje in revista
de specialitate ,,APICULTURA NO
BRAISIL".
vilceana
-+
. e j u e u r ~ o j ~ a d a p . ~ o l ! a g . ~ o d s - a d s ! o p ! a s " s . J . ~ . N . ~ ! e ~ j a d s e o
; e ! d e ~ % 1 s e ! j e ~ u a u r ! ~ e u ~ s o ~ o j a n u r
A O ~ ~ ~ I W [ V H I V ~ . a . H ! h ~ 1 7 1 ' ~ q . v
a p ! J 1 0 6 a r a a u ! p n ? ! ? z a a n a T S a p l p : ! ~ ! ? z o d s n z q u a d a 3 ! $ n a s e u r ~ e ~ - o s ! p a u
- n ) s s u n r e a p u j $ s o $ n e n u a ~ o J ! d e a l a s ! . m ? a x a J a p [ ~ t . ~ ! u a s T n ? n $ g s r [ I c : a p
- - n p o ~ d ' a l a p a ~ a p l s u n d I s a x u ! p ' p ! x l a p \ o s ~ ; : , ! ( e ! s ? d s l o p n s o - ) n ; q q z a p
! e u n u r o 3 e ! z n I a u o s e l s u n C e e - s - g z e a m F : ' ~ ' c i ' 3 . 1 r e a ! d e z s ~ ! d e a p I n l c , l e . r o q
- n I a J e a u r I n l n l ! ? s u r a p y ) ! p u r q o p e j u a - Z T e r " 7 1 . r o q y a 3 . 1 a s a p d n z 8 u n
- ! ~ a d x a u ! p y e p o ? o ) p u ! S e ~ ; r g d u r j ' n ! u s c I q e d ! s u ! ~ d a u r a $ $ s o $ e e ~ s e a x j
- a r u o p ? s a x u ~ g x e a u g n r o ~ o i u s ! ~ a d x a
~ o ~ I A I J , ~ ~ ~ ~ ~ I & ~ & N ~ [ ~ I ~ ~ r g [
~ 3 s e o u n a g s q ~ o p n e ! x l a ! , \ o s ! ~ s g u p 3 1 0 3 1 d v 3 s n a 0 ~ 6 -
t
- - - - - - - e - o * o * ~ * ~ * ~ * o + ~ * ~ * o - o * * ~ * ~ ~ ~ o ~ ~ * o * e + o ~ o ~ ~ ~ o + e + - 4 ~ * o * ~ ~ e ~ ~ ~ ~
? i n d a s ! . r d ! i ! s ! u . r u q ! . L O T - r r e . \ e ! e u r n u n u e o s u n d w . 1 . ' I n l ' 3 s
- ~ n s ! d e T r r I s a l e 0 1 a p ! ! l r r l e - ! I M - l ! . r r , . u ! q l e a p a d n s o a s n o ! $ U V ~ J ~ J ~ U O ~ ! A ! $ J E ' ! ~ o l ~ n s
. . u e S T J 3 l n l u s u ! , , B I e . r n l I n s
B S l e u ~ i r : . ~ ~ l a p e - 1 a s e u J i a - ! d e ! i , a [ e u r ! n e a p ! . i o l e x . ~ . ~ s
a s c u g L a d $ n q a . r l u r m e - ? ' ! . r o $ j n s ! . 1 , 5 c ! ~ ! u J I ? L [ ' n j e ~
e ! 2 e u r - r o j r r ! p a l . r e c [ D P J e ! s n T
. c j p a s ! S a l a ! ~ a p a l I J - " U * 5 r r ! P q s n d i r r o s ' e u J ! a
' J O T F 3 ! ! J 1 9 e ! . l e l M ' e s u ! i o s
+ d s ! j 9 3 ! ) u E ~ p ! $ q o e s ' ! r e ! s a s E U F l ! n l n l s ! u n r L r o s ! a ! l ! u r e $
' J e J a l q ! 9 I e s ! z n u r . r o T s [ o j a p - ! J ! ~ E ! . r n $ t ? j ! s ' k d n l s n s ' . > j ! j e S " J u T ' 0 1 1 T n . I F ? L L r n u e 1 ' u e S
J o l @ a [ n > q e u o ! s t . d u n - p a d s a f e [ ! l n I S . , l l . t n n ' y o l - ! - I 3 I n l u s L 1 ! l ! s o d o d W V " '
- e ~ n u r ! l s o ! q ' ~ I ? u o ! ~ J ~ J s I D ~ ~ U I . a l c n l s e
I n . l n l [ " ' ~ ~ ~ ~ ! ~ ~ c j n o e r r ! d n l s l [ n l t l ! F ? n r J O l . l i ~ ! . l d J I n [ a , z ! u ' 2 1 a ; o o ! d
! * J e P P e J S ' 1 . 3 . 3 . 2 e l a z a z ! u j a p o m ! i - q s ! j a ~ I o , \ z ~ l l - " ! a ! i 3 " 1 ) " - 1 c [ e B I ! q E J a p ! s u o a
a p ! n I n j . r e l I n J p e s u ~ ' U O J
I S - g s l ! . r c l o ~ [ o l s a ~ l c l , o l o , l , " " . ~ ! J o ~ v * 1 1 3 ' a . l ! J ! U l J l a P U !
- o x = e l ~ ~ e l n d o d y s r z n u r a p
. s o [ a . r d V S I ; ~ a s n u 8 1 " a J " d p c d n s o 2 s a m
l s ! l u > u r n J l s r r ! a l s a u r r . r ! a a s c r l
e l s a s e l n u u ! J ! N . s ! j e . ~ a c [ ~ ~ ~ - 1 0 1 3 5 ! n I n . r B ~ ~ r n u e ~ l J a l k a J . 3
- e L T . ' i ? l e . I n l l n J E . ? ~ E I ! A ! ~ x n . 1 1
! Q ~ n ! q , ~ a p J o I ! j o l r p s a . l 3 P ~ ! A ! J ~ e . l ~ o p a u n H p ! l ~ e d a p
- u a d ! S d u r q a l i a s y . 3 r ? r r . r ! g
~ ? ! i e ! , t o s v u ! . r d o - p u p ! ~ ! . r o ~ u b ? a i a p n ! ! n l n l a l ! r u o 3 I e l e ! s
- e u z ~ . ! n [ n l s ! t r n r r r o s u ! l ! r r r e j
- , ? A 1 1 ~ 1 ~ I n I l u o ~ l e l ) , , l c l - J ~ S ! 1 1 1 n ~ ~ . l r 4 0 ~ d a I a n ! l x ! q o
. s o ! i a . r d l u a r r r e 8 % a p 8 9 a . r w u ! p ' a . r a ! i u n 3 ' ! ! J ~ u o ! z ! a o . r d e O l n e n l ! ! c l ! s
- ! I " u n I < . r e 1 1 ' ! n l n u r o ! ! i ~ l c r r B Y 0 0 ~ a p y I o J a l o l n r r - ~ ~ ! - ~ d n ~ ' ! ~ l n ~ ! l J e d I l ? i v . 1 ; ) u a z
, r r n ~ I U ! ! J & ! 1 0 c 1 3 s e o . r J u r n u u ~ - ! l c l o e l n J , ) J 1 [ n u v . ! d n l s ~ ( 1 l n . r c l s J s x ) s ' n J s a s * " ~ 3 a f ) Z o J ? N
g l n j ! p u ! a l s a , , u ! c ( [ t ? a p n ; , . r u ! p a i r n d u r o , , a s e u . l ! S a s n u ! n T n S i ? ~ e A O l ' l ! t ! L ! n J
- a ! m ' ! . r n c l u l ! l ! i ( , l t j A ! r ? r r r a l a s - F L i n [ e ~ . r E u o ! j t ? ~ s u u ! d n l ~ w a S r r O s " ' I ' I S J 3 . 1 e 3 a J ! s ! U l a l
u ! a . a u ! c l l c < ) 1 1 T U L I ! U . ) . \ C Z I ? ~ ~ . P E . I ~ l n i e . 1 0 U ! ~ I 1 ' J 1 1 ~ [ c . I ~ u L ? 1 5 L ' a 3 1 ? a p a ! i ! 1 1 ~ ~ ? u ! ~ d
n 1 n n ~ n l n n i s ~ \ \ ! i ~ . r n ~ i . r u z ! . r l o c f - a 3 u l 1 ? 0 2 $ c l e a m z u e s e l . ) u ! B ~ ~ J O c ) s ! ! i l e ! S T I 3 u e j ! J 3
- u r l ~ ~ L I . ) L L I ~ ! . ) ! ~ I , ) L I I , > j l n l v . s o . [ F A a l - , ' l ? ] s n 7 . l o [ i ? s ! ! j ' r ? ! . l o j , y l " l E s u ! l ' I J A e d u u O I ' a ! q ! H
- n Y y ! u u r l n . ) a j n ~ ? - , I ? . , n r ~ e r : s e ! @ s r q l . [ ~ ' 1 1 . l ! . r g d n l s a [ )
l n l r w n i l ' c a 1 3 Z u ! s e . r a L i 3 I n . [
a u ! q l e 3 1 ) . i ~ ! . r n l ~ ; d d i ~ i ! ! j . 1 1 ? ! 1 1 3 l J L I a 3 r ) p ! " . I 1 a ) s a c i . , I , y c i n s o - " L ~ O ! S U ~ C [ ' s o y e A c . l q r u n a
e a . e u ! d n l s r j l j u - 1 s . i l ) i l n ! . ) s l ? . ~ ,,s P L I . I ! H a s i ? r r u L ' p c . 1 ~ U ! I I u ! p n ! S a ~ 3 n ! I a u - l o 3
> s u ~ r e a . r c l n i l : t ? r r ! p c . r Y u ~ . r , q , ; a ! l n ~ o l ! i q l u r i n u r o j a ! . r c l ~ o c i ~ ~ J o ~ B ~ F ? A ~ ~ ' ~ ! l i a s ~ a . r l u ! a
- ! I [ n d u r g r r ! I ! , ~ . I ~ ~ F ? [ J J ' e C q r ? $ - s o 3 a p r ? , l . r r ? l o o [ d s g t . 1 . r e q ' ! - ' 0 1 1 n 3 ! ~ " . ' p 0 " F ? l s ! x a
- - F u g s 1 s 1 . 1 ' J . ) ! ; i l o u c ) . J a . ) T A T ~ : I - 0 s a p 1 : s u ! j r ? ( i n s o p i r g J d ! ~ T V . ~ J E O P ~ U ~ ~ l n i a p n ! . u ! ~ l
e i ! q ! H ! a L r n u o o J o l a l e s . r o l ! . r
- o l ! n ~ o ~ e y ! p u ! d s e J ! e a r l o 1
a ! \ i ! d n ~ o o l ! u a : \ a p r ? - ! u a S
- ! . l a . I O ~ ! ~ O L U B a J ! S ! U ? d [ ; ) P U I
a L l s a A l ; . . l l s - e . l n l l n s ! d m e ' a u
- ! q I e " 1 1 . 1 0 1 ! ! l ! u r e j n . r e s a s a u
a ~ a l i r a u ~ u s ! p , ~ r r r ! i q ~ ? s ! p a u ~
r : i n a l s ! s e i \ ! s n [ s r r ! ' a s t . o ! ~ u ! n q
- 3 . 1 3 a 1 . u a l u o l . r o [ ! . r o q [ n s r d
- e e ! i ! z o c i s ! p e [ < ) u n d a u ! q j v
, ) p . r o [ ! . l o l p s s a . r 3 e ! l e ! 3 o s v
u ! . r d a . l r ? s ' n ~ l s o u l n l e l s ! k
~ n p ! l . r e d a p J e [ - ' J o s e ~ n u ! r ! ~ d s
" 1 ' u g d u ! p a s - n p u : . r n s n ~
4
Vasile PADURARU i
? ;
, ! In vara acestui a n , cu sprijinul orga- i
Lucrari apic0Ie.
? nelor locale, In orawl Tg. Neamt a fost +
.+ organizat un- concurs dedicat Pmplinirii a !
4 65 ani de la infiintarea organizatiei @
fn luna ianuarie
? U.T.C. $i Conferintei Nationale a parti- 4
.
? dului.
+ Luna ianuarie la noi in tar5 se caracte-
Concursul a avut ca tern5 ,,Prihtenii! rizeaza prin temperaturile cele mai scazute
? albinelor" $i s-a bucurat de o larg5 par-@ $i ninsorile cele mai abundente, timp i?
$ ticipare : 125 pionieri de la Casa pio-; care, albinele parcurg drumul lor greu $1
4 nierilor din orasele Piatra Neamt, Ro-4 lung de rotire In ghemul de iernare, pentru
4 ! care s-au adaplat in decurs de milenii. Dac5
preggtirea pentru iernare a familiilor de
! albine s-a facut Pn mod core unzator iotul
f va decurge normal, iar api%ltorul urrni-
!
reste in special doar urmgtoarele aspecte : .
prevenirea deranjgrii albinelor de ciitre
! soareci, pasriri si alte animale domestice sau
siilbatice, trepidatii $i zgomot indelungat
etc. ;
prbtejarea suplimentarg a stupinei cdn-
tra vinturilor si a curenlilor reci ; dacri
aceastd luerare nu s-a f5cut din toanln5 CY
realiz5m prin istalarea de paravane con-
!
fectionate din de$euri lemnoase, tulpini dc
! porumb, floarea-soarelui, stuf ;
!
0 supravegherea iernzrii farniliilor de al-
4 @ bine $i Endepsrtarea stgrilor anorinalg care
' ! man, ~gbi r e ni $i Tg. Neamt ~i 150 pio-; pot f i : urniditate excesivs datorit5 h p a -
.@ . .
+ nlerl $i $oimi ai patriei din caclrul celor chetarii defectuoase a stupului $i a spatiu-
. 4 8 celtcuri apicole $cblare care-@ desfj-! lui de iernare mare, in raport cu puterea
>oar5 activitatea sub Pndrumarea cercu- @ fieciirei familii, prezenta $oarecilor In stupi,
? lui apicol din ora$ul Tg.'Neamt. datorit5 nefolosirii gratiilor de urdini$ sau
,@ La pregdtirea concursului 0 contribu- + . instalarea acestora cu intirziere la stupi.
4 $ie Peosebita si-au adus ~i -membrii cer- ! Umezeala excesivB in cuib au stupii In care
4 culu~ apicol tlin Tg. Neamt, printre care 4 in permanent5 ,scindurica de zbor si blocul
? amintim pe tovara~ii : Celestina fiIure$an, + de ur di ni ~ sint umede, de asemenea dac5
-! . scoatem prin ur di ni ~ 'reziduuri de cear5 $i
albihe,.moarte constat5m c5 si acestea s h t
! umede: ji mucegilite. Prezenta soarecilor i n
! stupi o constat2m priri zgomotul presistent
f a1 albinelor interceptat de noi l a ascultarea
acestore cU stetoscopul sau cu un furtun de
4 cauciuc introdus prin ~ d i n i ? , cit 'si prin ro- '
! zltura eliminats din. stup, (albinele moarte
la care lipsevte capul) etc. l a stupii respec-
tivi trebuie sil intervin5 de urgent5 si 55
+ elimin~m' starile anormale ;
f
indepgrtarea fgr5 zgomot a zapezii . ~ i
a glietii de pe scfndurelele de zbor se face
,
i ' in conditii foarte bune in zilele cu moinl,
+ cind temperatura este de 3-4C. De ase-
! menea, este bine ca in permanent& urdi-
nivele s& fie libere : dac5 sint astupate eli-
! minam flril zgomot albinele moarte cu aju-
! torul unei buc5ti de slrms ;
! n e ~ t i -!
f n a doua jumgtate a lunii pot apare
* o * ~ ~ o ~ o + * ~ o ~ o ~ ~ ~ o ~ ~ ~ ~ ~ ~ ~ ~ ~ o ~ o ~ *
Zile cslduroase 'cu temperaturi de 12-14'C.
I ,
*+e+e*e*~+e*~*~*e*e4e*e*e464e+*+
+
? Concursul !
Calendarul opicultorului
I "Prietenii albinelor" !
'4
de care apicultorul trebuie sP profite pen-
tru a inlesni efeetsatea unui zbor de curs-
tire a1 albinelor, care are mare important5
la .menfinerea ssnst5tii $i dezvoltarea tim-
purie a familiilor de albine. In acest S C O ~
pe cit posibil, indepartam zapada de pe va-
tra stupinei iar apoi pressram paie, frunze.
coceni $i alte materiale pe care s5 ser a$eze
albinele, la ie5irea din stup. In momentul
cind razele soarelui reu$esc s5 incalzeascs
stupii, deschidem capacele ca albinele s5
prirneascii cit mai mult3 c5ldur5 ;
0 apicultorii 'care ~ t i u c5 nu au p'utut asi-
gura din' toamni rezerve suficiente de miere
(12-18 kg) , in 'raport cu . puterea fiecarei
familii, este bine ca in zilele cu timp li-
nistit, mai c5lduroase s i intervinri $i SB
administreze cite. o placl de, zahlr candi
sau ~er bet , produse la Combinatul aplcol
sau de noi ,apicultorii, in casa, dup:~ re-
tetele cunoscute.
f N ATELIERUL STUPINEI
Ne preocup5rn de curiitirea, dezinfectarea
rji repararea inventarului apicol, confectio-
narea elementelor $i dispozitivelor rnai
-..simple pentru stupins. Cele de bazii, este
b, ne s5 le cumparam cfe,la magazinele api-
cole. Tncheiem $i perforim ramele nece-
sare in sezonul activ a1 anului.
ORGANIZATORICE
'r
~ r e &m ceara la filialele Asociatiei
CrescAlorilor de Albine, la achizitie sau
schimb cu faguri artificfali.
Aprovizioniiin stupina cu utilajele qi ma-
terialele de consum pecesare in sezonul
activ.
Ne fix5m vetrele temporare ~i solicitlln
autorizatii pentru practicarea stup5ritului
pastoral.
-P
PREGATIREA PROFESIONALA J
. .
Si aceastj activitate are mare important5
I n practicarea $i rentabilizarea activit5fii
apicole, de aceea recornandam urmatoarele :
- participarea la toate conferintele, me-
sele rotunde, schimbul de opinii $i expe-
rient;i organizate de cercurife $i filialele
apicole ale Asociatiei Crescatorilor de Al-
bine ;
- studierea cu atentie a tuturor publica-
tiilor apicole apsrute $i In special a re-
vistei .,Apicultura in Rom8nian, care ne
pune la dispozitie nout5tile ~i metodele cele
mai practice ~i eficiente in cre~t erea albi-
nelor.
Ion POPESCU
pentru luna-
ianuarie
Caractcristicile probabile .luna ia-.
nuarie ale circulatiei atmosferice Iii ~ trop'b
sfera lnedie la nivelul de transport a1 no-
rilor purtiitori de precipitafii $i ale 'centri-
lor barici de la nivelul solului nu vor fa-
voriza des f s ~bar ea unui ,,Gerarb autentic.
Tn altitudine. predominanta curentilor de
NY va antrena deasupra continentului rnase
'
de aer de natur5 oceanicri, astfel lncft vor .
ciiclea precipitatii mirte, in Banat, Oltenia,
Muntenia, Dobroged si sudul Moldovei CU
o pondere destul de ridicatd a lapovitei, bur-
nitei si ploii. Sub aspect cantitativ precipi-
tatiile vor fi normale pentru aceast5 luns
insumind in general tntre 25 si 50 l/m2, va-
lori situate in jurul mediilor ~nultianuale $i
pe alocuri uvor peste accstea. Natura pre-
cipitafii!or .va- favor,iza protlucerea fenome-
nului de polei.
Numiirul zilelor cu precipitatii va f i cu-
prins pe teritoriul t5rii Zntre 10 si 15 ceea ce
reprezint5 un regim mediu, exceptind zo-
nele dealurilor subcanpatice care .in condi-
tiile circulaflei predominant nord-vestice, sub
paviiza muntilor, vor inregistra un nun15r
inai redus de zile cu precipitatii.
La nivelul solului anticiclonul de iarn5
est european se va forma Pn extremitatea
nord-estic5 a continentului, astfel lncft sInt
purine Tanse de formare a unui. briu hnti-
ciclonic l nt re acesta $i masimul barometric
tiin Azore. In acest an este mai probabil
ca briul de inalt5 presiune peste Europa,
care In cuplaj cu orclogeneza din marca Al e-
'
diteran3 genereaz5 fenomenul de viscol i n
regiunile din sudul ~i estul Romftniei sB se
produc5 In luna februarie.
Din punct de vedcre terinic in vestul rji
centrul tsrii se asteapta un regim lnediu
apropiat de normal, cu valori de tempera-
turi cuprinse intre -1 $i -4", iar In sud
$i est. temperaturile medii lunare se vor si-
iua -3C nlai ridicate chiar pe litoral unde
vor fi u ~ o r peste limita de in.ghet.
Direcf ia predominant5 a intensif ic5rilor
de vint va fi din sectorul. vestic. Frecvenfa
mai mare a acestora se va face si mt i a in
zona de munte, nordul Moldovei, Dobrogea
ai in Cimpia RornBnB.
Ca fenomen caracteristic sezonului se va
forma $i ceata, dar cu o frecvenf5 mai re-
dusa decft media climatic5 de aparitie.
Corneliu POP ,
26 de ani de la disparitia unui mare scriitor, iubitor a1 albinelor
Addenda sadoveniana'
Prof. Emiila POPESCU-DICULESCU.
Di n cercetarile unor documente de farni-
lie se desprinde un fapt surprinzator $i ca-
tegoric : marele povestitor Mihail Sadoveanu
a fost u n practician desiivirsit intr-ale albi-
ndritului. Astfel c3 latura poetics desprinsi
din atitea scrieri i5i are acoperirea de ri-
goare (insemnsrile de fat3 sint marginalii
ale articolului : ,,AlbinBritul - o pasiune mai
putin cunoscuta a lui M. Sadoveanu", pu-
blicat i n acea.st5 revista i n nr.. 111976. p. 17- . -
1'8). e
,,De treizeci dc ani am tot umblat, am
cercetat si a m viizut. Observafiile vincitoru-
lui si pe.scarului, ale ruralului care a m fost,
ale p r is ii c a r u 1 u i ~i cultivatorului de
pomi, ale scriitorului le-am siimfinat i n toate
volumele pe care le-am scris. Uneori aceste
observafii au apiirut fantezie" mrirturisea
M. Sadoveanu i n articolul ,Solia tariinimii"
(vol. ,,Publicisticii", Opere 20, E.P.L., p. 96).
Autorul are 'taria de a ne face peste timp-
puri repro~uri celor care ar f i trebuit sS f i m
la curent cu ,,solia sufletului" s5u $i a1 pri-
sicarilor : ,,De cele mai n ~u l t c ori aceste
ciirti n-au ajuns la cunostinfa $i In intele-
gerea celor pe care i-am dorit cetitor"
(idem).
Din m5rturisirea fratelui s5u maf, mic,
Vasile Sadoveanu, ,,bun prieten ... ingiaer
ugronom si profesor la I a~i " T,,Anii de uce-
nicie", Editura Minerva, 1970), af l am c6,
dup5 ce .,biidia Alihai" rji-a intemeiat o fer-
mecatoare livad5 ,,in capiitul di n deal al
striizii Rdddseni din orasul Fdlticeni" (,,Isto-
ria unei livezi" - Vasile Sadoveanu, vol.
,,Biidia Mihai", E.P.L. 1968) s-a simfit nevoia
unei fiinte care sS-i aducS ,,u~L folos indoit:
miere pentru casii si mdrirea capacitdtii de
fecundare a pomilor i n timpul infloritului",
albina.
"Ideea cu stupii" $i-a giisit acoperirea i n
prirriavara anului 1908, clnd a plecat la Ga-
lati $i Braila unde avea prieteni cu care
pescuia $i vina din cind i n cind i n b5lfile
din acea regiune, $i a venit, dupri aproape
o saptamha cu, nici mai mult, nici mai pu-
t i n de 32 de stupi pe care i-a qez at ,,in una
di n parcelele cu pomi tineri". ,,Aceastii in-
deletnicire a tras dupii e a: construirea unui,
temeinic adiipost de iarnd, procurarea uti-
lajului aplcol necesar pentru albine ~i orga-
prof. Warin POPESCU-DICULESCU.
nizarea unui mic atelier de timpldrie intr-o
despiiriturd a magaziei. Aici, fratele meu,
luind i n serios stupiiritul, lucra ramele de
schimb necesare i n timpul roitului si con-
struia stupi sistematici de tip nou, ce erau
descrisi i n dlferitele tratate de apiculturb,
pe care le consulta cu mare atenfie. Din
cind i n &id vizita instalatii apicole strdine,
pentru a deprinde nbua ocupatie ce-1 pa-
siona. i n felul' acesta a reusit sd intemeieze
o stupdrie model, devenind u n apicultor in- '
cercat care-si ingrije,a singur coloniile de
albine" (,,Biidia Mihai", Vasile Sadoveanu.
E.P.L., 1968, p. 29-39).
In ,,gospodiiria bine intenleiat? a scriito-
rului pe lEngri alte acareturi, nu lipse5
,,temnicul pentru stupi" (idem, p. 88) .
,,Dupii ce se odihnea doud-trei ceasuri, in-
cepea sii colinde livada, sd cerceteze stupii ..."
("0 f a r 6 cu revers", de Vasile Sado'veanu,
vol.. idem, p. 82). i
De la un alt meinbru a1 familiei'jscriito-
rului, de la Profira Sadoveanu, care .a trait
,,in umbra marelui stejar" afltim cri mina
prisricarului era in toate i n aceasta ,,durn-
bravii minunatii", CB micutele $i harnicele
gize munceau pe rupte ,,recunoscindu-1 de
piirinte" (,,La lucru", din vol. ,,In umbra ma-
relui stejar", Editura Timretului, p. 26).
10 felul acesta Mihai!. Sadoveanu a deve-
nit;,,,transformist si scamator", fiindc5 sub
rn1na-i mSiastrS ,,toate-s fermecate i n grd-
dind", .disp?irfnd ,,intre roiuri, ca-ntr-un- nor."
Dhrnicia albinelor e pe mrisura grijii pur-
tate, caci ,viriT,pina pin la coate / i n stupi,
si faguri de-aur, scoate". Pentru (scriitor al-
binele sint ,,gospodine" vrsjite $i de aceea
,,nu-i de mirare - roiul sin copac / Ca la
poruncc i se virti-n sac !ld,(,,Cu gospodinele",
vol. idem, p: 27).
Asemanarea : tjranilor cu albinele, des-.
cins3 de la D. Canternir (,,Istoria i e r o g l t f ~ " ,
0 g k i m ~ i - n conceptia familiei Sadoveanu:
,,Sint vrednici gospodarii, trudesc / Ca ~i
albinele care roiesc / Dar pin' la urmd n u
aleg nimic, / Cu greu agonisesc cite u n pic ..."
(,,$i gospodarii" - Profita Sadoveanu, vol.
idem).
Orice cuvinte sint de prisos cind ne' refe-
rim la M. Sadoveanu, exemplul personal e
ridicat la rangul de fapta qi vis.
PREZENTE ROI
Revista lunar5 a Uniunii
natibnale a apiculturii fran-
ceze (Revue fran~uzse dlApi-
culture - U.N.A.F.) pl~blicri
periodic suplimente docu-
mentar-informative, cu tema-
tic3 special6 din domeniul
~t i i nt ei , cercethrii, tehnologiri
~i patologiei apicole, inclu-
siv studii privind utilizarea
produselor stupului in scop
terapeutic. In acest mod se
pune la dispozitia tuturor
apicultorilor $i cercet5torilor
din lurne tot ce este prco>u-
pare gi noutate in apicu!tura
mondialg, inclusiv rezumatul
diferitelor comunic5ri prezen-
tatetLa diverse manifestari in-
ternational~ apicole. Ne re:
amintim de suplimentul Re-
vistei franceze de ap~culturd
nr. 421 din iulie 1983, diiuzat
cu prilejul celui de a1
XXIX-lea Congres internatio-
nal a1 AFI&fONDIA de la
Budapesta, Sn care regretatul
dr. Jean-Pierre Bqnimond,
prgedintele U.N.A.F.-ului $i
a1 Comisiei permanente de
apiterapie a APIMONDIEI,
pe ling5 numeroase studii ~i
ComunicSri ~tiintifice apicole
privind un. lai-g evantai a1
cercetririi $i tehnologiei, a in-
serat $i un capitol detaliat
asupra trituratului larvar
,,ApilarnilW, datorat apiculto- tru ApiculturB ' in cadrul
rului r o mh Nicolae V. Ilie- ,A.C.A.
$iu - (pag. 70-73). Aceste s upl i mwe specinle
Suplimentul revistei nr. 465 ale Revistei franceze de api-
(luna iulie-august 1987) edi- cultur5 se g5seau de - vin-
tat ch prilejul celui de a1 zarc - algturi de alte publi-
XXXI-lea Congres a1 API- catii editate de revist5 la'
MONDIA tinut intre 19-25 standul espozitional U.N.A.F.
august 1987 la Var~ovi a a fost organizat in cadrul API-
dedicat integral de critre EXPO '87 Varvovia $i s-aU ,
U.N.A.F: problemelor de api- bucurat dc o atentie $i o so-
' terapie (,,Aujord'hui l'api- licitare deosebite din partea
therapie"). Prefatat de profe- apicultorilor, vizitatorilor gi
sorul Remy Chauvin in acest participantilor la Congresul ,
supliment sint prezentate o XXXI a1 APIMONDIA.
swie de considerente rezul- Este de subliniat cri intreg
tate din ultimele cercetriri acest capitol (,,Produse api-
efectuate pentru cunoarjterea sole asociate") apartine In
compozitiei $i efectelor ,pro- exclusivitate specialiritilor ro-
duselor apicole : miere, cea- mdni respectiv colectivului
rd, polen, liipti~or de md c b , format din farm. Elenl /-'a-
propolis, venin de albine $i los, dr. Mircea Popescu,
altq produse apicole asociate, farm. Filofteia Popescu,
i n scop profilacticl $i terapeu- bioch. Cristina Mateescu ~i
tic. Studiile de baz5 - sem- dr. Claudiu Popovici, colectiv
nat e de cunoscuti speciali~ti care s-a afirmat atit i n tar5
asupra principalelor produse cit $i pe plan international.
apicole sint insotite de nu- Cercetkile lor atest5 priori-
meroase comunicriri pe teme t2,tilc romdnqt i in domeniul
specifice privind actiunea utilizsrii produselor apicole
apiterapeutics a acestor pro- in afectiuni oculare, farin-
duse. Astfel semnal5m comu- giene $i laringiene, autorii
nic3ri .cazuistice primite de la avind $i brevete ale unor
crrcct5tori din : India,, Polo- produse apiterapeutice origi-
nia, Japonia, Cehoslovacia nale. Aparitia lucr5rilor Ior
Anglia, Canada, ~ulgaria! intr-o grupare compact5 acu-
U.R.S.S., Romlnia, Egipt, pind un intreg capitol dintr-o
S.U.A., Franta etc. prestigioasg lucrare editatri
In capitolul ',,Produse api- in Franta ne bucurg. Desigur
Cole asociateu sint publicate cri acest succes se constituie
urmhtoarele lucrriri elabo- ca un indernn pentru noi
' rat e .iil Romania : descoperiri care s5 confere
1?,L ,,Tratamentul apiteru- tririi noastre un loc de frunte
peutic a1 inflamafiilor larin- in circuitul mondial a1 va-
geZui $i faringelui" (autoi-i : lorilor apicole. Nu putem Pn-
C. Popovici, E. Palog,. E. Po- cheia far5 a nota cil farm.
.'pescu $i C. Mateescu). Elena Pal,os a fost aleas5 ca
2 . - Eficienta terapeuto-' membrg a Comisiei perma-
biologic& complex6 a prepa- nente de apiterapie a API..
ratelor apicole i n cinele afec- MONDIA iar conf. dr. Mi r-
;tiuni oculare" (autori : M. P. cea Fopescu este membru a1
Popescu, Elena Palo$ $i Fi- grupului de lucru "Mierea ~i
iofteib Fopescu). produsele derivate provenite
3 - ,,Produsele stupului de la albine" a1 comisiei ceza
utilizate in tratamentul unor ce confirms inc5 o data pres-
afectiuni oculare": lucrare tigiul international a1 com-
prezentati de Sectorul @e patriotilor nogtri. .
apiterapie a1 Institutului deb
Cercetare $i Productie pen- Prelucrare de IN. V. ILIJQIU
APARAREA EFICIENTA
P M POTRIVA
ACARIANU LUl VARROA*
In stupina experimental5 a sectiei de cer-
cetare apicola din Giid6110, parazitul a. fost
depistat l a 4 faMlii Pn prirn5vara anulni
1983. In toamn5 60% din colonii au fost in-
festate, iar l a finel~e anului 1984 infestatia
era generalizatti la toate familiile. fn toat5
aceasti p-crioadii s-au respectat prescriptiile
veterinare privind aplicarea benzilor fumi-
gene, pe baz5 de amitraz ,,VarescensU. U1-
terior s-a constatat c2 i n conditiile respec-
Srii' acestor instruqiuni num5rul para-
zitilor c5zuti cu ocazia tratamentelor de
toamn5 cr e~t e an de an. Autorul s-a con-
vins $i de faptul cii efectul acaricid a1 pre-
paratului coresp'unztitor, deci rezultatele ne-
concludcnte aveau alt5 cauzri. S-a T/ccZutat
o procedur5 de tratament, care s5 fie con-
form5 cu prescriptiile veterinare $i de igien5
a1 alimentelor in vigoare.
Cu ocazia tratamentelor de prinkivar5 au
cazut putini paraziti. Condwi de instinctul
de reproducere ace~t i a se ghseau deja in
cclule, pe puiet. Tratamentul aplicat fn luna
februarie, cu familia in ghem de iernare,
poate' pricinui pagube mai mari, decit - fo-
losul adus prin riirirea parazijiilor rrimagi
dups tratamcntul din toamn2.
Cerc,eGrile ulterioare au confirmat faptul
c5 i n lunile rnartie-aprilie marea majoritate
a parazitilor se g5sesc pe puiet .(in medie
18.4 De familia cercetat5. fat2 de 2.8 uara-
. . . -
ziii liberi).
In vederea reducerii' numirului de para-
ziti care ierneazil, ln luna octombrie,- ina-
intc de lratament s-a scos puietul capricit
cu furculifa de desciipiicit, In acest fel ob-
tinindu-se un nivel minim de-infestare tn
prinibvar5.
Ccrcetind nunl5rul parazifiilor la un g r u c
de colonkinaintea tratamentului de toamn5,
s-a const.atat c5 in cele 1600-3 200 cclule cu
puiet se giiseau 201,6-4 576 paraziti, care ar
fi ~ supravietuit dup5 tratament, fiind pro-
tejati de ciipacealg.
Pierderea unei suprafete de 2-4 dm2 pu-
iet in luna octombrie este r5spl5tits dln
plin prin reducerea masiv5 a nurn2rului de
parazifi care ierneaz5 $i fornleaz5 baza pa-
razitismului anului urmjtor. Aceste albintt,
hl parte sint neviabile, iar parazitii eclozio-
nati tulbura l i ni ~t ea hmiliei in iernare.
Picrderea procius5 de parazitii r 5ma~i Tn
viatti este mai mare dedt cea .cauzatii de
distrugerea puietului la sffrqitul lunii oc-
tombrle.
Dupd articolul Zui Jeno Suhayda af i f ut
in revista ,,MChPszetn ,nr. 3/1987 din R. P.
Ungm25.
,
. .
. ~
Prm distrugerea pdetului de a l b i ~e Pna-
intea tratamentului de toamn5 se poate re-
nunta la tratamentele de prim5varZ $i d e
var5. Eliminarea puietului de dbi ne in luna
octombrie nu riecesitft mai mult5 munc5 de-
cit executarea tratamentelor repetate in
primtivar5 $i var5.
Pentru a face metoda mai expeditivll, in
ultima 'perioadii s-au elirninat din ,cuibul d e -
iernare in luna octombrie, Pnaintea t ~at a-
mentelor de combatere, fagurii cu puiet ;
acgtia au fost depozitati $i folositi in pri-
'Z . 7 .
nl5var5 pentru lsrgirea cuibului f i r 5 nlci .
un inconvenient. Cercetirile intreprinse au . . - ,
dovedit c5 in fagurii tinuti in afara cuibu- , .:;.
lui, la temperatura camerei, atit puietul cit ,:.::: .
$i parazqii Sn diferite stadii de dezvoltare,
, . .. '.
la 40 de zile au pierit.
. . . .
Prelucrare de dr. Iosif DAN
.
,- -
>
OBSERVATll PRlVlN D 1
COMBATEREA ACARIENILOR
Lajos SZUCS -
Pe la mijlocul ' lunii august am terminat
hriinirea .de stimulare $i fiu am constatat
simptome ale infesttirii cu acarieni. La con-
trolul sanitar din toamn5 - csutind $i CU
lupa - am gasit doar doi acarieni pe al-
birie. M-am hotgrit s5 agtept pin5 la ince-
tarea pontei $i disparitia puietului. Ant
f5cut greseala ca, descap5cind faguri eu pu-
tin5 miere, s5 ii restitui famililor respec-
tive. Albinele au inceput s3 care polen $i
s5 creasci puiet.
Constatind o puternica infestare cu aca-
rieni Varroa l a' o stupin5 din apropiere,
soldat5 $i cu pierderea unor familii, n-am
mai avteptat $i la 22 septembrie am Pnceput
tratamentul cu .VarrascensU, prin afum&i
administrate de trei ori, la patru zile inter-
' val; l&..timpul verii, jumfttate din stupi i-am
omenajat-fa n$a fel, incit scZ pot introduce
$i scoate,'brfchd coala de hirtie al bi pen-
tru control, f &r &s5 deranjez familia de.
albine. Am tinutastfel sub observatie 12 fa-
milii. , , ..
. .
In ziua urmiitoare -administriri am
fost surprins d e numzrul 'mare de acarieni,
\ -.
care abia au putut f i observati. M-am li-
nistit, constatind c5 sint sub 500 la numar
(de la 35 la 430). Am ,,cur5@tU colile".de
hirtie $i le-am pus la loc. In urm;itoarel&-'-'.
.*
patru zile de l a primul tratament, num5- -:,. .
rul para~i~tilor c5zuti a fost aproape dublu '' :.
fat5 de prima zi. Numir5toarea din prima
zi nu d5 informatii. suficiente. Rczultatul
definitiv a1 primului tratament, In medie,
pe familie, a fost de 576 paraziti. -Unde au
fmt 3 zile ace~t i acarieni ? AgZtati de al-
bine? Au fost ,,cur5tafiU din celule mat
L '
7 J
I
tirziu ? A intirziat efebtul "varrascens-'dhi ?
Are iLmportant5 c5 am administI'at o
doz5 ma1 mar e? La indicatia controlu-
lui sanltar .am folsit o fi$e $i jum5-
tate. Am &it despre cazul folosirii a 2-3
fi$ii pe familia de albine. Dac5 gazul i$i face
efectul mai tirziu asupra acarienilbr, atunci
$f Sn cazul albinelor e la fel. Modul de uti-
lizare a f i ~i ei de ,VarrascensU ar trebui s3
specifice la ce volum arderea sa are efect
maxim, la ce volum e s t ~ insuficient, respec-
tiv periculos. Dac5 este mai putin dens sau
scap5, nu poate fi eficace. Dac5 este prea
dens, poate afecta albinele. Temindu-mB -de
acestea, am notat num5rul albinelor
moarte.
Ar trebui pus accentul mai mult asuprs
etans5rii stupilor. Afumarea poate fi cfica-
ce, numai atunci cfnd ga'zuit cu densitatrs
corespunz5toat-e este mentinut un limp in
stup. Aprinderea IndelungatB, arderea in-
complet5, inchiderea lent5 wade eficclcit.1-
tea.
I
Preluind indicatia colegului Varallyai din
revista ,,R.I6h6szetu nr. 4 din 1984, am blo-
cat deschiz5turile cu burete dln plastic. La
una din deschiz5turi am uitat dopul de hPr-
tie\ $i am observat scurgere de gaz, ceea
ce in cazul buretelui nu s-a produs. Fisia de
,Varrascens" o ard Pn afum5torul prezentat
in revista ,,MPh&zet" din mai 1984, de 'N6-
meth Ern6 (Pig. 1). Nu am prevgzut cirlige
pe capac. Sub geam am fixat o bucat5 de
sirm5. Arderea flyiei este asigurat5 de,
aerud eare vine de jos. Aprinderea o facem
de l a o bucata de iasc5 aprins;, pe care o
rostogolim pe fi$ia pus5 in afum5tor. Gea-
mul. se afum5 foarte repede. Am crezut c5
iasca este de vin5. A doua oar5 am aprins
fisia cu un cap5t de luminare $i apoi am
armcat-o in afum5tor. Geamul s-a afumat
l a fel. Funinginea este produs5 de arderea
hfrtiei si a amitrazului. Dup3 o d e 'tie
afurnilri, se depune cam o lingur5-de funin-
gine pe geam, sit5 $i teav5.
Iernez cu intervale Snchise.' ~ r n ' restriny
familii1e.h cuib, am @us peste rame a folie
inchis5 la culoare, maf multe, straturi de
ziare ~i capacul. La nici o familie nu am
redus cuibul. Astfel, l a fiecare familie, avind
vplurn egal (10 rame NB)' am introdus fu-
mu) de la cite o ff$ie $i jumBtate. Astfel,
Pn IOC de 3 afumsri, cite am planiflcat, am
f5cut patru. Dup5 a doua afumare, num8-
r5toarea a ar5tat cit de multi acarieni au
fost inchi+i la puietul c5pZcit (la familia
nr. 25, in , 4 zile, 1 735 de acarieni). A tre-
Fig. 1 - Mumator pentru tratare cu 17a-
rachet : A - ar c; B - burduf ; C - ba-
lama ; - D - garniturri ctanrjare ; E - geam ;
F - z8vor ; G - plasA metalic5 (cotele
sint date in mm $i sint doar informaiive).
buit s5 a$tept inc5 8 zile, &a s; iasa toti.
Trei afurn5ri ar fi de ajuns in cazul Pn
care s-ar succede la 6-7 zlle. Dup5 CU-
nqtintele mele, acarianul intra in celuli
cind larva bpl i nevt e vfrsta de 7 zile.
Dac5 numai asta ar trebui urmzrit, ar f i
de ajuns, dar ar trebui stiut ~i peste cPte
zile acarianul.ie$it va intra din nou, pen-
tru a depune 'ou5, pentru cri atit timp cit
exist5 puiet, va g5si mereu puiet in virsti
de 7 zile. DacB aceasta dureazri 4-5 :.ile.
nu se a$tepta mi mult. If-a surprins
num5rul mare de acarieni de la puie:ul c2-
p5cit. De fapt .e natural s5 fie ~ Z I . Toat5
vara acarienii se'lnmultesc liber, spre toam-
n5 ajung la un num5r mare, iar ca~t i t at ea
puietului scade. In cel da unei larve p ~ t in-
tra $i mai multi acarieni. Dar unde au In-
trat mai multi, acarienii $i descendentii :or
chinuie ~ji hpileaz5 fp asemenea ha1 biata
'
albin5, lncit din ea nu va rezulta una s3-
n5toas3, capabil5 s5 ierneze. Puietul cB-
1,Acit de la sflrSitul toamnei, a1 unei familii
parazitat3 cu acarieni este de valoare Indo-
ielnicb. Ar bi bine goate sri desc5p5cim e
parte, inainte de aplicarea tratamentului.
Trebuie folositri coala de hPrtie alb5. Poate
/ c5 ar trebui mentinut5 mereu in5untru. Ar
trebui qtiut $i num5rul de acarieni, ce pot
parazita o familie, Pncit aceasta s5 fie to-
tu$i productivrl. Chiar dac5 stirpirea tutu- '
ror acarienilor s-a f5cut cu mult5 munc5,
cheltiual5 $i h5rtuirea albinelor pericolul pa-
razitgrii va exista $i va trebui s5 ,,neu ap5-
1-51, mereu. Orice tratament de prisos va
duce la m5rirea rezistentei acarieni!or. Tra-
tamentul impotriva acarienilor trebuie hv5-
tat $i practicat $i in continuare.
Traducere de Franeisc KISS din revisb
,,MeheszetU nr. 7, 1985, p. 8.
: ' ~ a me Nagy Boczoncidi de 425 X 360 mm