Analiza Potentialului Energiilor Regenerabile in Regiunea Centru

ANALIZA PRINCIPALELOR RESURSE SI POSIBILITATI EXISTENTE LA NIVELUL
REGIUNII CENTRU PENTRU PRODUCEREA PE TERMEN SCURT SI MEDIU DE ENERGIE

Proiect Resurse regenerabile de energie - o solutie pentru dezvoltarea durabila a doua regiuni Europene

2
Analiza potentialului valorificarii energiilor regenerabile in Regiunea CENTRU

CUPRINS

1. Cadrul metodologic privind analiza potentialului resurselor regenerabile la nivelul Regiunii Centru ... 3
2. Cadrul legislativ cu privire la SRE (Surse Regenerabile de Energie) .................................................. 4
2.1 Legislatia europeana ....................................................................................................................... 5
2.2 Legislatia romaneasca .................................................................................................................... 9
3. Stadiul actual privind utilizarea SRE, la nivel european si in Romania: tehnologii, performante,
capacitate instalat prognoze, bariere: energia eoliana, solara, hidroenergia, biomasa, energia geotermala .......... 12
4. Potentialul resurselor regenerabila la nivelul Regiunii Centru. Particularitatile geografice ale Regiunii
Centru 15
4.1 Principalele caracteristici ale reliefului Regiunii Centru ................................................................. 15
4.1.1 Particularitati ale diviziunilor si subdiviziunilor Muntilor Carpati din Regiunea Centru ............. 16
4.1.2 Particularitati ale diviziunilor si subdiviziunilor Depresiunii Colinare a Transilvaniei din
Regiunea Centru .............................................................................................................................................. 18
4.2 Clima Regiunii Centru ................................................................................................................... 20
4.2.1 Particularitatile climatice ale Muntilor Carpati din Regiunea Centru ........................................ 21
4.2.2 Particularitatile climatice ale Depresiunii Colinara a Transilvaniei din Regiunea Centru ......... 21
4.2.3 Analiza potentialului energetic regenerabil pe baza resurselor climatice din Regiunea Centru
22
4.3 Hidrografia Regiunii Centru un suport in valorificarea resurselor hidroenergetice ..................... 28
4.3.1 Caractere generale ale hidrografiei Regiunii Centru ............................................................... 28
4.3.2 Potentialul microhidroenergetic si geotermal al Regiunii Centru ............................................. 32
4.4 Solurile .......................................................................................................................................... 36
4.5 Vegetatia naturala si biomasa ....................................................................................................... 38
4.5.2 Biomasa ..................................................................................................................................... 38
4.6 Principalele resursele de subsol cu potential energetic din Regiunii Centru ................................. 39
5. Economia si resursele umane ........................................................................................................... 41
5.1 Structura economica a Regiunii CENTRU din perspectiva consumului energetic ......................... 41
5.1.1 Economia i consumul de energie .......................................................................................... 41
5.1.2 Evoluia economiei Regiunii Centru. Principalii indicatori macroeconomici ............................. 42
5.2 Situatia energetica a Romaniei. Potential si productie .................................................................. 49
5.3 Agricultura ..................................................................................................................................... 55
5.3.1 Particularitati ale agriculturii Regiunii Centru ........................................................................... 55
5.3.2 Caracteristici generale cu privire la agricultura Regiunii Centru .............................................. 57
5.3.3 Resursele regenerabile obtinute din biomasa ......................................................................... 62
6. Initiative locale si regionale privind utilizarea energiilor regenerabile. ............................................... 67
6.1 Parteneriatul local/regional pentru utilizarea energiilor regenerabile ............................................. 67
7. Regiunea CENTRU - o piata pentru aplicatii regenerabile ................................................................ 69
7.1 Situatia electrificarii localitatilor din Regiunea CENTRU ............................................................... 69
7.2 Reteaua de alimentare cu gaze naturale in Regiunea CENTRU .................................................. 72
7.3 Resurse si solutii pentru dezvoltarea de aplicatii care utilizeaza sursele regenerabile de energie in
localitatile din Regiunea CENTRU ........................................................................................................................ 73
8. Concluzii ............................................................................................. Error! Bookmark not defined.

3
1. Cadrul metodologic privind analiza potentialului resurselor regenerabile la nivelul
Regiunii Centru

Realizarea unei analize a potenialului resurselor regenerabile de energie n Regiunea CENTRU este o
consecin a preocuprilor manifestate, la nivel local, ntr-o prim etap, de ctre autoritile publice judeene i ale
municipalitilor, pentru definirea unor politici i planuri de aciune n domeniul energiei. Patru agenii judeene i
locale
1
au fost nfiinate n Regiunea CENTRU n cadrul Programelor Intelligent Energy Europe i SAVE pentru a
face vizibi politica European n domeniul energiei dar i pentru a impulsiona utlizarea surselor alternative de
energie, eficeina energetic i a gestiona aciunile i planurile locale i judee din domeniul energiei.
De asemenea, o expertiz important n domeniul energiilor regenerabile este deinut n universitile i
centrele de cercetare din Regiune, Universitatea Transilvania din Braov fiind un reper la nivel regional dar i
naional n ceea ce privete cercetarea i formarea de specialii n sisteme de energii regenerabile.
ADR CENTRU a realizat n anul 2007 o analiz a potenialului eolian n Regiunea CENTRU. Datele folosite
n analiz au fost obinute din publicaii ale Ageniei Naionale de Meteorologie i Hidrologie, pentru cteva staii
meteo. Prin utilizarea unui software GIS i aplicarea unor metode matematice de interpolare, coroborate cu
caracteristicile geografice i climatice ale regiunii, s-a obinut o hart a potenialului eolian al Regiunii CENTRU.
Aceast analiz a fost un prim pas spre abordarea integrat a potenialului surselor regenerabile i asumarea
acesteia ca domeniu de interes regional.
Necesitatea unei analize a potenialului surselor regenerabile de energie a fost dat pe de o parte de
existena ei ca prioritate la nivelul politicilor europene i naionale precum i de realitile socio-economice ale
regiunii.
n acest moment la nivelul rii exist 20 de firme productoare de energie din surse regenerabile, care
beneficiaz de certificate verzi
2
(micro-hidro centrale MHC i grupuri generatoare/centrale eoliene), a cror putere
instalat este de 47 MW (7 MW instalai n grupuri eoliene i 40 MW instalai n MHC). n Regiunea Centru sunt
instalate 2 micro-hidrocentrale, una dintre acestea n localitatea Zetea, jud. Harghita cu o PI de 3,6 MW i o alta n
localitatea Arpau de Sus, jud. Sibiu.
Solicitrile pentru instalarea de centrale eoliene adresate Transelectrica au fost mult mai mari, PI a
acestora ridicndu-se la 4000 MWh fapt ce a determinat elaborarea unui studiu de integrarea al acestora n
sistemul energetic naional.
Un interes deosebit a fost manifestat de ctre consumatorii individuali i pentru programul Casa Verde, un
program guvernamental prin care se dorea finanarea implementrii sistemelor de producere a energiei din surse
alternative.
Daca pentru energia electric produs din surse regenerabile exist informaii la nivel naional i regional,
pentru sursele regenerabile utilizate pentru nclzirea locuinelor i a apei, n special n mediul rural, nu exist o
estimare care s reflecte pe de o parte economia realizat raportat la consumul de energie fosil iar pe de alt
parte inventarierea soluiilor i posibilitilor de valorificare a altor forme de energie (energia solar, hidroeneria,
energia eolian) n scopul asigurrii eficienei i confortului energetic al acestor localiti. Conform datelor statistice
existente, nc existau n Regiunea Centru, n anul 2006, peste 5000 de gospdrii neelectrificate i 169 de uniti
adminsitrative neracordate la reeaua de alimentare cu gaz metan, dintre care i 7 localiti urbane.
De asemenea, eficiena energetic a sistemelor de nclzire individuale, a cldirilor de locuine dar i a
cldirilor publice reprezint nc un domeniu insuficient abordat i care, prin analize i soluii corecte ar putea duce
la economie de energie.

Elaborarea acestei analize s-a realizat cu sprijinul finanrii primite de la Comisia European pentru
proiectul resurse regenerabile de energie o soluie pentru dezvoltarea durabil a dou regiuni Europene (RenERg
EuReg).
Proiectul RenERg EuReg a rezultat din necesitatea oferirii unui cadru n care s poat fi promovat
utilizarea energiilor regenerabile la nivel regional, prin inventarierea actorilor regionali i locali implicai n acest
domeniu i a nevoilor acestora, prin realizarea unei inventarieri a potenialului resurselor regenerabile de energie i
a cadrului de sprijin existent pentru dezvoltarea i implementarea unor investiii precum i prin definirea unor direcii
de aciune pentru dezvoltarea sectorului energiilor regenerabile n Regiunea CENTRU.

1
Agenia Local pentru Managementul Energiei Sighioara, Serviciul Public de Managementul Energetic Harghita,
Agenia pentru Managementul Energiei i Protecia Mediului Braov, Agenia Local a Energiei Alba
2
Sursa: Studiul de fundamentare a strategiei Companiei Nationale de Transport a Energiei Electrice
Transelectrica de integrare n sistemul energetic naional a centralelor eoliene, febr. 2008: www.transelectrica.ro

4
Acest proiect precum i activitile sale au la baz transferul de experien n problematica utilizrii
resurselor i a sistemelor de energii regenerabile dintre Regiunea Brandenburg, Germania i Regiunea CENTRU,
Romnia.
Consultarea
n cursul lunii iulie, ADR CENTRU mpreun cu partenerii din Regiunea CENTRU i partenerii din
Regiunea Lusatia-Landul Brandenburg au organizat o serie de ase seminarii, n fiecare din cele ase judee ale
Regiunii CENTRU pentru iniierea unui dialog cu actorii regionali din domeniul energiilor regenerabile precum i
transferarea de know-how i expertiz din partea partenerilor din Regiunea Lusatia.
Peste 180 de persoane au participat la cele 6 workshop-uri reprezentand autoriti publice locale i
judeene, agenii de mediu, direcii pentru agricultur, universiti, camere de comer, firme, agenii locale ale
energiei, reprezentani regionali ai Ageniei pentru Conservarea Energiei, etc
Obiectivul acestor workshop-uri a fost identificarea, n primul rnd a intereselor i nevoilor celor care
activeaz n acest domeniu pentru a putea identifica temele majore care vor fi abordate n cadrul clusterului de
cercetare care urmeaz s fie creat prin acest proiect. Astfel, a fost aplicat un chestionar n care participanii au
avut ocazia s-i manifeste interesul pentru o anumit resurs regenerabil de energie, pentru anumite tehnologii
precum i s-i exprime opinia cu privire la rolul clusterului de cercetare. Au fost reprezentate la aceste workshop-
uri 44 de firme, camere de comer i reprezentani ai ntreprinztorilor din regiune, 37 de autoriti locale i
judeene, 29 de instituii din domeniul mediului, agriculturii, silviculturii, 3 agenii locale ale energiei, filiale regionale
ale Ageniei pentru Conservarea Energiei i 8 universiti i institute de cercetare din regiune.
Principalul interes n utilizarea resurselor regenerabile, aa cum rezult din procesarea chestionarelor
l-au reprezentat, n ordinea opiunilor: energia solar, biomasa, energia eolian, i hidroenergia.
Cei mai muli respondeni ai chestionarelor au fost interesai de producerea de energie din resurse
regenerabile, urmat de dezvoltarea de politici n acest domeniu, educaie i formare, cercetare i transfer
tehnologic. Reducerea pierderilor de energie i utilizarea sistemelor de nclzire utiliznd radiaia solar au fost
principalele opiuni ale participanilor la soluiile privind sistemele de nclzire urmate de utilizarea pasiv a
radiaiei solare n construcii, descentralizarea sistemelor de nclzire i monitorizarea consumului de energie. n
ceea ce privete tehnologiile de interes, cei mai muli dintre participani i-au exprimat interesul pentru sistemele
micro hidro, urmate de panouri solare pentru nclzire, tehnologii pentru reducerea pierderilor de energie i
convertori pentru energie eolian.
n ceea ce privete rolul clusterului, cei mai muli participani au considerat c acesta trebuie s
contribuie la intensificarea colaborrii dintre firme i institutele de cercetare, s poat influena politicile i
programele din domeniul energiei, s lupte pentru rezolvarea problemelor de mediu i s contribuie la dezvoltarea
de noi produse n acest domeniu.
Urmtorul pas n implementarea proiectului l-a constituit crearea unei structuri regionale care s reuneasc
instituii cu expertiz n domeniul energiilor regenerabile i interesate n dezvoltarea unui nucleu de expertiz care
s faciliteze accesul firmelor la rezultatele cercetrii, s fie un nucleu de informare i dezbatere pe probleme de
interes pentru actorii care activeaz n domeniul energiilor regenerabile.
Crearea clusterului de cercetare a fost supus dezbaterii publice a actorilor regionali care au decis asupra
domeniilor principale de interes care vor fi abordate ntr-o prim etap n cadrul clusterului: biomasa i energia
solar, aceastea reprezentnd surse cu potenial energetic pentru regiune. Treisprezece instituii au fost cooptate
n acest cluster: 6 fiind partenerii iniiali din proiect plus nc 7 instituii din Regiune.
Grupul de lucru pentru realizarea analizei
n elaborarea analizei au fost implicai partenerii romni ai proiectului precum i alte instituii din regiune
care dein informaii calitative i cantitative privind utilizarea sursele regenerabile de energie sau alte informaii
relevante pentru analiz.
Urmtoarele instituii au fost implicate n acest grup de lucru prin furnizarea de date, comentarii sau
sugestii:
Agenia Regional pentru Protecia Mediului Sibiu, SC Eon Gaz Srl, Sc Electrica Srl, Direcia pentru
Agricultur i Dezvoltare Rural Alba, Mure, Braov, Haghita, Covasna, Sibiu, Direcia Silvic Covasna, Braov,
Alba, Harghita, Mure, Sibiu, Filialele Teritoriale Sibiu, Targu Mures ale ARCE.
Instrumente i metode utilizate n prelucrarea datelor:

2. Cadrul legislativ cu privire la SRE (Surse Regenerabile de Energie)

5
2.1 Legislatia europeana

Energia a fost considerat mult timp ca fiind un domeniu reglementat exclusiv prin politici naionale i cu o
implicare direct a guvernelor naionale. Motivele pentru care s-a considerat normal aceast abordate sunt date
de: monopolul natural pe care l constituie activitile de transport i distribuie n cadrul sectorului de energie, ceea
ce permite integrarea facil pe vertical, sub form de monopoluri, a diferitelor activiti; de rolul esenial pentru
comunitate pe care l joac energia, fie ca resurs primar, fie ca energie electric, motiv pentru care s-a simit
nevoia unui control strict guvernamental; de caracterul strategic, pentru orice economie, al sectorului de energie, n
special energia electric, gazul i ntr-o msur mai mic, petrolul. Aceste caracteristici au contribuit la crearea unei
paradigme tradiionale n relaia guvern-industrie pe tema energiei, care a dominat timp de decenii, i care se
poate descrie sub forma unui model de organizare care implic controlul central asupra unei reele de energie
primar i final.
Modelul a funcionat o perioad lung de timp, acumulnd ns nemultumirea tot mai evident a
consumatorilor fa de faptul c, n nici una din fazele de operare ale sistemului de energie, ei nu sunt parte la
procesul de luare a deciziilor. Un alt neajuns important a fost determinat de faptul c cei care planific, conduc i
opereaz sistemul nu-i asum nici un risc i nu sufer dac greesc. Costul incompetenei sau al unor judeci
greite a fost ntotdeauna pltit de consumatori, n dubla lor calitate de consumatori i pltitori de impozite. Aceast
relaie rigid, tradiional, guvern-industria de energie este afectat, de ceva timp, de o schimbare ce pare
ireversibil. Vechile certitudini au nceput s se clatine, iar acceptarea necondiionat a deciziilor luate centralizat
nu a mai funcionat, n mod tot mai evident dup anii 90. Noul val care ia locul reglementrii centralizate este
reglementarea pentru competiie.
Monopolurile naturale, fie proprietate de stat, fie sub controlul acestuia, care funcionau ntr-o configuraie
tehnic centralizat, ncep s se destrame i s se reorienteze spre clieni i competiie. Caracteristicile noului tip de
abordare sunt diferite, i anume:
- separarea activitilor, pentru a permite concurena ori de cte ori este posibil (n locul integrrii pe
vertical);
- libertatea de a investi n activiti concureniale (n locul planificrii centralizate);
- libertatea de a contracta la tarife competitive (n locul tarifului fixat);
- accesul la reea i infrastructur;
- supravegherea sistemului de ctre reglementatori independeni (n locul guvernului);
- adaptarea la tehnologia informaiei.
Crizele de energie din anii 70 au condus la intervenii energice ale statelor industrializate n sectorul
energetic. Pe agenda politic european a aprut o nou problem, i anume aceea a siguranei n alimentarea cu
energie. S-au iniiat programe costisitoare pentru construcia de centrale nucleare i s-au alocat subvenii pentru
energiile alternative. S-a creat Agenia Internaional a Energiei, cu scopul de a supraveghea alocarea resurselor
financiare i a ncuraja diversificarea formelor alternative de energie. In acelai timp, modest, au nceput s apar
politicile naionale de energie i ageniile de implementare. Totui, unele intervenii planificate n acest mod
tradiional s-au dovedit grbite sau chiar nefolositoare, de aceea capacitatea guvernelor singure de a interveni n
politica de energie a nceput s fie pus la ndoial.
Avocaii noii abordri deschise ctre pia au nceput s apar n Marea Britanie i SUA nc din anii 70.
Anumite structuri de funcionare care existau izolat, n special n SUA, reprezentate prin productori independeni
care debiteaz energie ntr-o reea public, au generat ntrebarea dac acest tip nu s-ar putea extinde, lrgind
numrul actorilor din sector i ncurajnd concurena, pentru ca ntr-un viitor s creeze piaa liber.
La mijlocul anilor 80, noua gndire a nceput s ctige tot mai muli adepi. Tabu-urile controlului de stat
asupra sectorului au nceput s cad, mai ales sub influena a dou fenomene: globalizarea economiei mondiale i
apariia diferitelor iniiative guvernamentale de liberalizare a pieelor de energie. Globalizarea a adus n discuie
rolul statelor naiuni, nu n sensul reducerii, ci al transformrii funciilor lor i depolitizarea spaiului naional pentru
unele sectoare economice. Liberalizarea, ca o consecin imediat a globalizrii, implic n mod necesar un
transfer de responsabilitate de la stat ctre sectorul privat, concomitent cu preluarea corespunztoare a atribuiilor
de reglementare de ctre agenii guvernamentale.
In ciuda co-existenei celor dou abordri, una tradiional i cealalt, de pia, cea din urm a devenit n
anii 90, dac nu neaprat o realitate pentru toate statele, cel puin o aspiraie i un nou principiu de organizare.
Totui, noua paradigm conine nc ntrebri la care se ateapt rspunsuri. Una este legat de durata
implementrii efective, ct vreme se tie c schimbarea structurilor i infrastructurilor de energie, foarte
costisitoare, va dura probabil foarte mult timp, perioada n care intervenia guvernamental va continua s se fac

6
simit. O alt ntrebare deschis rmne compatibilitatea politicilor de energie cu cele de mediu i sociale, ultimile
dou rmnnd, pentru un tip nedefinit, n sarcina exclusiv a guvernelor.

MOMENTE CHEIE N DEZVOLTAREA POLITICII COMUNE DE ENERGIE - ncercri de definire a unei
politici comune de energie
In istoria Comunitilor Europene, politica de energie a fost mai degrab nesemnificativ, dei, paradoxal,
dou dintre tratatele de baz, Tratatul de constituire a Comunitii Europene a Crbunelui i Oelului (CECO) i
Tratatul de constituire a Comunitii Europene a Energiei Atomice (Euratom), se refer la energie. CECO, nfiinat
prin Tratatul de la Paris n 1951, crea de jure o pia comun a crbunelui, care pn la urm nu s-a dezvoltat
i spre alte direcii. Tratatul Euratom, ncheiat la Roma n 1957, i are originea n criza petrolului din Suez din
1956. Tratatul i-a propus, pe de o parte, reducerea dependenei fa de importurile din Orientul Mijlociu, iar pe de
alta, s ofere o contrapondere la dominana nuclear a SUA i URSS ce ncepuse s se manifeste la acea vreme.
Mai trziu, Euratom a ncurajat dezvoltarea programelor nucleare naionale. O deschidere spre unele clarificri s-a
fcut n 1964, cnd a fost ncheiat un Protocol de Inelegere ntre Statele Membre pe probleme de energie.
Documentul atrgea atenia asupra caracterului global al problemelor de energie i asupra faptului c Tratatele
Comunitilor Europene acoper acest sector ntr-o manier ne-coordonat. Prima ncercare de coordonare a
fcut-o Comisia European n 1967, printr-o Comunicare ctre Consiliul Minitrilor, unde indica primele msuri n
construcia unei politici comune n acest domeniu. Actul Unic European (1987) a marcat un punct de turnur pentru
piaa unic, dar energia nu s-a bucurat de un interes special, pentru c, la acea vreme, guvernele nu erau dispuse
s cedeze o parte din controlul lor asupra monopolurilor naionale de energie n favoarea deschiderii ctre pia.
Tratatul de la Maastricht ncheiat n 1992 i cunoscut sub numele de Tratatul UE, a adus unele completri
la definirea conceptului de pia intern a energiei (PIE), fr s includ un Capitol de Energie. Comisia European
a pregtit o propunere de capitol, care ar fi trebuit, ntre altele, s o investeasc cu anumite competene n
domeniu. Trei ri sau opus vehement acestei iniiative : Marea Britanie, Olanda i Germania. Aceeai soart a avut
i o alt propunere a Comisiei, referitoare la administrarea Cartei Energiei de ctre Direcia de Energie din cadrul
CE. Propunerea de includere a Capitolului Energie a fost repus pe agenda urmtorului Tratat de la Amsterdam,
din 1997, dar a fost nc o dat respins. Este interesant c Parlamentul European a fost un susintor puternic al
Capitolului de Energie, adversarii ei fiind chiar Statele Membre. Tratatul UE a adus totui ceva nou pentru sectorul
energie, lrgind aria de aciune a principiului subsidiaritii, valabil pn la acea dat numai pentru chestiunile de
mediu. Principiul subsidiaritii are o importan special n domeniul energiei, pentru c permite Comisiei s
armonizeze raportul de fore ntre Statele Membre i instituiile comunitare, utiliznd ca instrument principal
directiva. Aceasta, dup cum se tie, nu impune mecanisme rigide, ci definete un cadru care permite Statelor
Membre s opteze pentru acele sisteme care se potrivesc cel mai bine resurselor naturale, profilului industrial i
politicilor de energie din fiecare ar n parte.
Tratatul de la Amsterdam (1995) a consfinit pentru prima dat o initiaiv comunitar din domeniul
energiei, anume Reelele de Energie Trans-Europene (TENs), proiect care urmrete extinderea reelelor de
transport, telecomunicaii i infrastructuri energetice pan-europene, dincolo de cadrul strict al Uniunii. Scopul
acestor programe este de a mri capacitatea de interconectare i inter-operabilitatea reelelor naionale, ca i
accesul la acestea, i deasemenea, s lege zonele izolate i periferice cu regiunile centrale ale Uniunii. Pentru
administrarea acestor programe exist o linie bugetar special n bugetul Uniunii.

Carta European a Energiei
La Consiliul European de la Dublin din 1990 s-a lansat idea c refacerea economic n fostul spaiu
comunist, ca i sigurana n alimentarea cu energie a rilor din spaiul comunitar, ar putea fi ntrite printr-o
colaborare n domeniul energiei. Aa s-a nscut Carta European a Energiei, al crui document final a fost semnat
la Haga de ctre 51 de state, n decembrie 1991. Cadrul legal de cooperare pentru a pune n practic principiile
Cartei a fost realizat prin Tratatul Cartei Energiei. Acesta este un document multilateral semnat n decembrie 1994
la Lisabona, avnd drept obiectiv stabilirea unui cadru de promovare pe termen lung a colaborrii n domeniul
energiei pe axa Est-Vest, pornind de la principiile Cartei Europene a Energiei. Tratatul se bazeaz pe respectarea
principiilor Pieei Interne a Energiei i reprezint o extensie a acesteia la ntreaga Europ i mai departe (Japonia
este una din semnatare). O parte important a Tratatului se refer la eficiena energetic i problemele de mediu.
Comerul cu energie ntre prile semnatare este guvernat, conform Tratatului, de procedurile GATT, ceea ce
nseamn c rile semnatare trebuie s aplice aceste proceduri chiar dac nu sunt parte a Acordului GATT sau
OMC. Sunt prevzute articole care stabilesc condiiile de concuren, transparen, suveranitate, taxare i mediu,
ca i articole dedicate proteciei investiiilor, 8 tranzitului de energie i tratamentului aplicat disputelor. Tratatul a
intrat n vigoare n anul 1998.

7

Cartea Verde a Energiei
Comisia European joac un rol central n dezbaterea dintre diferiii actori de pe piaa energiei, unii dintre
ei dorind descentralizarea, iar alii, dimpotriv, aa cum s-a vzut anterior.
Prima comunicare a Comisiei Europene care abordeaz chestiunea unei politici energetice comune
dateaz din 1995 i s-a numit Cartea Verde For a European Union Energy Policy. I-au urmat, n acelai an,
Cartea Alb An Energy Policy for the European Union, apoi o nou secven de comunicri n 1996 i 1997,
numite Green Paper for a Community Strategy Energy for the Future: Renewable Sources of Energy, respectiv
White Paper: Energy for the Future Renewable sources of Energy.
Aceste documente stau la baza actualei politici energetice comune i a legislaiei europene create pentru a
o pune n practic. Complexitatea problemelor legate de producerea energiei, transportul si consumul energiei a
crescut mult n ultimile decenii, odat cu acutizarea problemelor globale de mediu, schimbrile climatice i
epuizarea resurselor naturale. Pe lng acestea, Uniunea European se confrunt cu cteva probleme specifice,
ntre care cea mai serioas este cea legat de dependena accentuat fa de resursele energetice de import.
Aflat i sub presiunea angajamentelor asumate prin Protocolul de la Kyoto, Comisia European a lansat
n anul 2000 cea de-a treia Carte Verde Spre o strategie european a siguranei n alimentarea cu energie.
Raportul final asupra Crii Verzi a Energiei, rezultat n urma unei dezbateri publice de o amploare fr precedent
n ultimii 30 de ani, a fost prezentat de Comisia European la 27 iunie 2002. Un moment recent care a dat semnalul
unei accelerri n dezvoltarea politicii de energie comun s-a petrecut la Consiliul European de la Barcelona (martie
2002), unde s-a decis liberalizarea total a pieei de energie electric pentru consumatorii industriali i comerciali
ncepnd cu anul 2004.
Cartea Verde a Securitii Furnizrii Energiei este primul studiu energetic cu adevrat important realizat
dup anii 70 n spaiul european i reprezint baza unei strategii energetice pe termen lung a Comunitilor
Europene. Scopul su nu a fost s prezinte soluii, ci s atenioneze asupra strii actuale a sectorului de energie,
precum i a implicaiilor i consecintelor consumului de energie asupra economiei i mediului nconjurtor.
Pentru a mbunti sigurana n alimentarea cu energie i a rspunde n acelai timp cerinelor de mediu
(n special n problema schimbrilor climatice i a nclzirii planetei), Cartea Verde evideniaz necesitatea ca
sursele de energie regenerabil s devin o parte tot mai important din structura produciei de energie. Pn n
2010, proporia surselor regenerabile ar trebui s ajung la 12 %, fa de 6 % n 1998. Sursele convenionale de
energie cu potenial poluant mai redus (pcur, gaz natural, energie nuclear) sunt reconsiderate, n sensul de a
sprijini, prin ele, dezvoltarea de noi resurse energetice. Pe de alt parte, grija pentru meninerea competiiei pe
piaa energiei nu d prea mult spaiu de manevr subveniilor de stat destinate stimulrii productorilor de energie
din surse neconvenionale. Din acest motiv, Comisia European consider c este necesar o minim armonizare
n domeniul subveniilor.
Promovarea energiei verzi prin certificare sau printr-o reform a taxelor de mediu sunt dou dintre cele mai
vehiculate modele. Dezbaterea lansat de Cartea Verde a conturat cteva directii de aciune, dup cum urmeaz:
Managementul cererii de energie electric. Consumul de energie va trebui s fie controlat i dirijat,
ndeosebi prin monitorizarea atent a eficienei energetice i prin diversificarea surselor de energie primar.
Stocurile de combustibil. n 2004, Uniunea lrgit va consuma peste 20% din productia mondial de petrol. Pentru
sigurana n alimentarea cu combustibili energetici, este necesar asigurarea de stocuri strategice de petrol i
coordonarea utilizrii acestora, ca i solidaritatea ntre S/M pe timp de criz. O abordare similar exist pentru
stocurile de gaz. Sigurana alimentrii. Pentru asigurarea siguranei n alimentare cu energie primar n Europa, s-a
convenit crearea unui nou parteneriat energetic EU Rusia, care va conine prevederi legate de sigurana reelei,
protecia investiiilor, proiecte majore de interes comun. Actualul Acord de Parteneriat i Cooperare UE-Rusia,
semnat n decembrie 1997 pe o durat de 10 ani, are o putere redus, mult sub puterea Acordurilor Europene
ncheiate cu statele n curs de aderare.
Surse de energie noi si regenerabile. Acestea reprezint n prezent doar 6 % din balana energetic a UE.
Dac se psteaz trendul, ele vor acoperi numai 9 % din totalul consumului pn n 2030.
Directiva privind promovarea energiei produse din surse de energie regenerabila, adoptat de Comisia
European n Noiembrie 2000, face un pas important spre atragerea interesului pentru investiii n surse alternative.
Actul legislativ conine prevederi ce fac referire la programe de sprijin nationale pentru producatorii de energie pe
baza de surse energetice regenerabile, n condiiile acordrii unor garanii de origine a electricitii produse din
aceste surse i suportarea costurilor tehnice pentru racordarea la reea a productorilor de energie. Energia
nuclear. Temerile legate de nclzirea planetei au schimbat percepia asupra energiei nucleare. Este un fapt
recunoscut acela c folosirea energiei nucleare i a celor regenerabile, mpreun cu eficiena energetic crescut,
conduc la limitarea efectului de ser al gazelor emise de combustibilii fosili. Abandonarea total a energiei nucleare

8
ar nsemna ca 35 % din producia de energie electric s fie acoperit din alte surse. De aceea, opiunea nuclear
ramne deschis statelor europene care o doresc. Totui, procesarea i transportul deeurilor radioactive rmne
o chestiune nc nerezolvat. Noile ri membre i candidate care au reactoare vechi trebuie s le nchid sau s le
modernizeze, aa cum este cazul grupurilor nucleare de la centrala Dukovany din Cehia sau Kozlodui din Bulgaria.
Fiind un subiect de interes major, sigurana nuclear va face obiectul unor raportri regulate, se va elabora un
standard de practici comune i un mecanism european de control i peer-review. Statele vor trebui s-i
construiasc sisteme naionale de depozitare a deeurilor radioactive. Piaa intern de energie. Este singura care
poate asigura competiia sntoas i garanta sigurana alimentrii cu energie, ntrind competitivitatea economiei
europene, dar necesit capaciti trans-frontaliere mbuntite. Comertul cu energie n UE. Comerul acoper doar
8 % n cazul energiei electrice, i are nc nevoie de capaciti de interconectare. Exist un plan de dezvoltare a
infrastructurii de gaz i reele electrice, i au fost identificate mai multe proiecte deinteres european. Conceptul
global de siguran n alimentare. Acest deziderat impune un efort de anticipaie pe termen lung i relaii ntrite cu
tere ri. Decuplarea consumului de creterea economic, este o tendin a politicii comune de energie, prin care
se ncearc reducerea sau stoparea influenelor negative ale sectorului de energie asupra mediului i vieii sociale.
Instrumentul recomandat este folosirea eficient a energiei.

Protecia mediului i nevoia asigurrii unei dezvoltri durabile (concept lansat la Rio), au fost argumentele
reconsiderrii energiilor noi si regenerabile pentru producia la scar industrial. Uniunea Europeana s-a angajat
prin Protocolul de la Kyoto s reduc emisia gazelor cu efect de ser cu 8 % pn n 2008-2012. i totui, n anii
imediat urmtori semnrii documentului, nimic semnificativ nu s-a intmplat. Una din rile care i-a luat n serios
angajamentele de la Kyoto a fost Germania, care mai mult dect alte ri membre, i-a impus un obiectiv extrem de
ambiios prin reducerea emisiior de gaze cu efect de ser cu 21 %.

Bazele unei Politici Energetice a Uniunii Europene a fost lansat n anul 2007 odat cu comunicarea ctre
Consiliul European a documentului O politic energetic pentru Europa. Obiectivele Strategice ale UE n cadrul
acestei politici energetice n perspectiva anului 2020 sunt de reducere a emisiilor de gaze cu efect de ser cu 30%
n rile dezvoltate, cu un angajament de 20% pentru rile membre UE.
Aceast strategie face parte din comunicatul ambiios al Comisiei Europene de a limita schimbrile
climatice cu 2 grade pn n anul 2020.

Din lista msurile care vin n sprijinul intelor propuse de UE sunt i:
Planul de Aciune pentru Eficiena Energetic, coninnd msuri care ar duce la o reducere a
consumului energiei primare de 20% pn n anul 2020
Harta de parcurs a energiilor regenerabile, comunicat de Comisia European n ianuarie 2007,
stabiliea strategia pe tremen lung a Uniunii Europene pentru producerea energiei regenerabile. Scopul acestei
strategii este de a sprijini UE pentru a-i ndeplini ambele obiective: de cretere a securitii furnizrii energiei i
reducerii emisiilor de gaze cu efect de ser.
Cu aceast Hart de Parcurs, Comisia European stabilete o parte important a viziunii sale strategice
asupra viitorului energiei n Europa. Aceasta caut s accelereze creterea importanei energiei regenerabile i
propune ca UE s ating o contribuie de 20% n mixul de energie din sursele regenerabile de energie pn n anul
2020.

Dezbaterile au continuat i n anul 2008 cnd Comisia European a propus dezbaterii Parlamentului
realizarea planului strategic pentru tehnologia energiei care se dorete a sprijini la realizarea obiectivelor i a face
fa provocrilor acestui sector prin: creterea activitilor de cercetare, pe termen scurt care s reduc costurile
tehnologiilor existente i s le mbunteasc performanele, iar pe termen lung prin sprjinirea dezvoltrii de noi
tehnologii cu emisii sczute de carbon.
n noiembrie 2008 Comisia European a ieit cu propunerea realizrii Planului de aciune pentru
securitate i Solidaritate Energetic a Uniunii Europene i a prezentat un pachet amplu pe problematica
energiei pentru o nou lansare a politicii de securitate energetic n Europa, care s susin propunerea
intelor energetice 20-20-20 care urma s fie propus aprobrii Statelor Membre n decembrie 2008.

n decembrie 2008, Consiliul European a adoptat o politic integrat pentru energie i schimbrile
climatice, care include inte ambiioase pentru anul 2020 care sper s aeze Europa pe calea spre un viitor
sustenabil cu reducerea carbonului, economii eficiente din punct de vedere energetic prin:
Reducerea gazelor cu efect de ser cu 20% (fa de anul 1990)

9
Reducerea consumului de energie cu 20% prin creterea eficienei energetice
Acoperirea n proporie de 20% a consumului de enrgie din surse regenerabile.
2.2 Legislatia romaneasca

Prin Tratatul de aderare semnat de Romania la 25 aprilie 2005, la Luxemburg, tratatele constitutive ale
Uniunii devin parte integranta a legislatiei Romaniei, iar principiul suprematiei dreptului comunitar asupra dreptului
intern devine aplicabil si in tara noastra. Din acest motiv, stadiul alinierii legislatiei interne la acquis-ul comunitar se
impune ca o necesitate, orice discrepanta intre normele unionale si legislatia romaneasca putand sa creeze
dezechilibre in piata interna.
Din punct de vedere legislativ, n unele domenii impactul pe care l va avea integrarea este mai mare decat
in altele. Unul dintre aceste domenii este energia.
Scopul principal al politicii energiei al Comisiei Europene consta in dezvoltarea procesului de regenerare a
energiei, in special a energiei produse cu ajutorul vantului, a apei, a energiei solare si biomasei. Comisia
Europeana justifica acest obiectiv prin precizarea a catorva motive si anume:
Energia astfel obtinuta are un rol important in reducerea emisiilor de dioxid de carbon (CO2) un obiectiv
major al Comisiei Europene;
Dezvoltarea schimbului de energie sporeste sprijinirea industriei.
Totodata, ajuta la imbunatatirea securitatii schimbului de energie prin reducerea dependentei Comunitatii
de sursele de energie de import.
Reinoirea surselor de energie se asteapta a fi mult mai econome in comparatie cu sursele de energie
competitive, estimandu-se in termen de la mediu la termen lung.

Nevoia Comunitatii de a sprijini inlocuirea surselor de energie este evidenta. Cateva tehnologii, in special
energia vantului, dar si hidroenergia pe o scara mai mica, energia biomasei si aplicatiile solar-termale sunt viabile si
competitive din punct de vedere economic. Celelalte, in special energia fotovoltica (constand in paouri de silicon
care genereaza electricitate pe baza solara) depind numai de volumul produs si de cererea economiei.
Programul Comunitatii Europene intitulat White Paper for a Community Strategy stabileste o strategie prin
care se dubleaza schimbul de energie regeneratain domeniul consumului de energie in Uniunea Europeana pana
in 2010 (adica de la 6% in pezent la 12%), incluzand si un program de atingere a acestor obiective in formatul unui
plan de actiune. Cele mai importante caracteristici ale planului de actiune pot fi considerate aspecte precum
masurarea pietii interne in sfera fiscala, reinoirea politicilor Comunitatii care au suefrit schimbari in producerea si
distribuirea de energie regenerabila, propuneri pentru intarirea colaborarii intre statele membre.

Msurile legislative i aciunile luate la nivel naional pentru utilizarea surselor regenerabile de energie.

Prin adoptarea Cartii Verzi Spre o strategie europeana pentru siguranta in alimentarea cu energie se
incurajeaza si se subliniaza necesitatea depunerii unor eforturi considerabile in vederea restrangerii folosirii
combustibililor fosili si dezvoltarii de surse alternative de energie. Astfel, se precizeaza ca sursele regenerabile de
energie pot contribui efectiv la cresterea resurselor interne de energie, devenind astfel o prioritate a politicii
energetice comunitare.
intele asumate la nivel European privind utilizarea energiilor regenerabile se regsesc i ele n msurile
legislative naionale.

Prin Directiva 2001/77/EC privind Promovarea energiei electrice produsa din surse regenerabile pe piata
unica de energie, statele membre adopta o politica de incurajare a productiei de energie electrica din surse
regenerabile si de stimulare a agentilor economici care valorifica astfel de surse.
Principalele directii de actiune ale Directivei 2001/77/EC constau in:
cresterea gradului de valorificare a surselor regenerabile de energie in productia de energie electrica
stabilirea unei cote tinta a consumului de energie electrica produsa din surse regenerabile de energie
adoptarea de proceduri adecvate pentru finantarea investitiilor in sectorul surselor regenerabile de energie
simplificarea procedurilor administrative privind implementarea proiectelor ce valorifica sursel regenerabile
de energie

Primele msuri luate de Guvernul Romniei n ntmpinarea recomandrilor i legislaiei Europene au fost
legate de liberalizarea sectorului energetic.

10

Deschiderea pieei de energie electric a nceput n anul 2000, iar din anul 2005 toti consumatorii, cu
exceptia celor casnici au devenit eligibili, ceea ce corespunde unui grad de deschidere a pietei de energie electric
de 83,5%. Liberalizarea integrala a pietei de energie electrica, inclusiv pentru consumatorii casnici a avut loc la
data de 01.07.2007.

Cteva din cele mai importante msuri legislative luate de Guvern pentru liberalizarea pieei enetriei
electrice dar i pentru susinerea producerii de energie regenerabil:

Legea nr. 199/2000 republicata in Monitorul Oficial nr. 954/27.11.2006 privind utilizarea eficienta a
energiei. Aceasta are drep scop crearea cadrului legal necesar pentru elaborareasi aplicarea unei politici nationale
de utilizare eficienta a energiei, in conformitate cu prevederile Tratatului Cartei energiei, ale Protocolului Cartei
energiei privind eficienta energetica si aspectele legate de mediu,si cu principiile care stau la baza dezvoltarii
durabile. Legea cuprinde un capitol intitulat Stimulente fiscalesi financiare pentru activitati care conduc la cre[terea
eficientei energetice, care prevede ca, pentru finantarea investitiilor care au ca obiectiv principal cresterea
eficientei energetice, consumatorii de energie pot beneficia de sprijin financiar din Program de pana la 50% din
valoarea proiectului. La aliniatul (2) se prevede ca autoritatile administratiei publice localesi centrale pot finanta
lucrari pentru cre[terea eficientei energeticesi pe baza unui contract de performanta incheiat cu terti. Acordarea de
stimulente financiare pentru promovarea eficientei energetice se face cu respectarea legislatiei in vigoare cu privire
la acordarea ajutorului de stat.
Hotararea nr. 941/29 august 2002 privind organizarea si functionarea Agentiei Romane pentru
Conservarea Energiei (ARCE). Acesta este organ de specialitate la nivel national in domeniul eficientei energetice,
cu personalitate juridica, autonomie functionala, organizatorica si financiara, in subordinea Ministerului Industrieisi
Resurselor, cu finantare din venituri extrabugetaresi din alocatii de la bugetul de stat. ARCE are, printre altele,
urmatoarele atributii si responsabilitati principale: elaborarea politicii nationale de utilizare eficienta a energiei;
promovarea surselor noi, regenerabile de energie: biomasa, eoliana, geotermala, minihidro, solarasi altele.
Hotararea nr. 443 din 10 aprilie 2003 privind promovarea productiei de energie electrica din surse
regenerabile de energie, publicata in Monitorul Oficial nr. 288 din 24 aprilie 2003. Aceasta implementeaza in
legislatia romana Directiva 2001/77/EC privind promovarea producerii de energie electrica din surse regenerabile
de energie si stabileste cadrul legal necesar promovarii programului de crestere a contributiei surselor regenerabile
de energie la productia de energie electrica. Romania isi propune in articolul 3 ca ponderea energiei electrice
produse din surse regenerabile de energie la consumul national brut de energie electrica sa ajunga la 30% pana in
2010.
Hotararea nr. 1892 din 4 noiembrie 2004 pentru stabilirea sistemului de promovare a producerii energiei
electrice din surse regenerabile de energie. Prevederile prezentei hotarari se aplica energiei electrice produse din
urmatoarele surse de energie regenerabile: energie hidro produsa in centrale cu o putere instalata mai mica sau
egala cu 10 MW, puse in functiune sau modernizate incepand cu anul 2004, energie eoliana, solara, geotermala,
biomasa, a valurilor, precum si hidrogen produs din surse regenerabile de energie.
Directiva UE 2003/30/CE (mai 2003) privind promovarea si folosirea in transporturi a biocombustibililor si a
altor combustibili regenerabili. Romania a adoptat directiva UE prin HG 1844 din 2005, asumandu-si obiectivul ca
pana la 1 ianuarie 2007 sa inregistreze o cota de consum de biocarburanti de 2% din totalul combustibililor
consumati la nivel national, cota urmand sa creasca gradual pana la 5,75% pentru 2010si pana la 20% pentru
2020.
Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal roman. Aceasta prevede la art. 201 scutiri pentru uleiuri minerale.
Conform art. 201 litera (l)si art. 23.8 din Hotararea nr. 44/2004, cu modificarile la zi, biocarburantii produsi in
totalitate din biomase sunt scutiti total de la plata accizelor. In conformitate cu prevederile art. 3 din Hotararea nr.
1844/2005, biodieselul face parte din categoria biocarburantilor, fiind definit de lege ca ester metilic, de calitatea
motorinei, produs din ulei vegetal sau animal, in vederea utilizarii ca biocarburant.

Pentru susinerea producerii energiei electrice din resurse energetice regenerabile, din anul 2005 a fost
stabilit un mecanism de promovare bazat pe certificate verzi, prin care furnizorii achiziioneaz certificate n cote
obligatorii, proportional cu volumul de energie electrica vanduta consumatorilor. Au fost stabilite urmtoarele cote
obligatorii, ca valori procentuale anuale din consumul brut de energie electric: pentru anul 2006-2,2%,pentru anul
2007 3,74%, pentru anul 2008-5,26%, pentru anul 2009-6,78% i ncepnd cu anul 2010-8,3%.

11
Lansat n dezbatere public la mijlocul anului 2007 de ctre Ministerul Economiei i Finanelor, Strategia
naional n sectorul energetic pentru perioada 2007-2020 a fost aprobat de guvern n septembrie 2007.
Principalul obiectiv al strategiei vizeaz acoperirea integral a consumului intern de energie elctric i termic, n
condiii de cretere a securitii energetice a rii i de dezvoltare durabil.
Strategia i propune ca pn n anul 2010, consumul intern brut de energie s fie asigurat n pondere de
11% din surse regenerabile.
O alt int a politicii energetic Europene preluat n strategia energetic naional se refer la reducerea
consumului de eneregie i eficiena energetic prin care economiile de energie final ar trebui s fie de 9% ntr-
o perioad de 9 ani (2008 - 2016)
Promovarea utilizarii biocarburantilor
Tintele stabilite in Romania n privina utilizrii biocarburanilor, sunt urmatoarele:
Pana la sfarsitul anului 2010, procentul de utilizare a biocarburantilor din totalul coninutului energetic al
carburanilor utilizai n transport va fi de cel putin 5,75% (tinta stabilita prin Directiva 2003/30/EC);
Pn n anul 2020, procentul de utilizare a biocarburantilor va fi de cel putin 10 %, n condiiile utilizrii
noilor generaii de biocarburani.
Legea 220/2008 pentru stabilirea sistemului de promovare a producerii de energie din surse regenerabile
vine n sprijinul productorilor de energie electric din surse regerenabile prin reglementarea sistemului de cote
obligatorii i a

Dintre msurile recente luate de Guvernul Romniei pentru sprijinirea obiectivelor strategice de promovare
a utilizrii surselor regenerabile se nscrie programul pilot Casa Verde, un proiect al Ministerului Mediului.
Programul de nlocuire sau completare a sistemelor clasice de ncalzire cu sisteme care utilizeaza energie solara,
energie geotermala si energie eoliana ori alte sisteme care conduc la mbunatatirea calitatii aerului, apei si solului,
a fost aprobat prin Ordinul ministrului mediului si dezvoltarii durabile nr. 1.339/2008. Obiectul Programului l
reprezint finanarea de la Fondul pentru mediu a proiectelor de nlocuire sau completare a sistemelor clasice de
nclzire cu sisteme care utilizeaz energie solar, energie geotermal i energie eolian sau alte sisteme care
conduc la mbuntirea calitii aerului, apei i solului, beneficiari fiind operatorii economici, composesoratele,
ocoalele silvice, unitile administrativ-teritoriale, unitile i instituiile de nvmnt, persoanele fizice, asociaiile
de locatari i organizaiile neguvernamentale.
Scopul Programului Casa Verde l reprezint mbuntirea calitii aerului, apei i solului prin reducerea
gradului de poluare cauzat prin arderea lemnului i a combustibililor fosili utilizai pentru producerea energiei
termice folosite pentru nclzire i obinerea de ap cald menajer, precum i stimularea utilizrii sistemelor care
folosesc n acest sens, sursele de energie regenerabil, nepoluante. Alocarea din Fondul pentru mediu a sumei
necesare finanrii Programului Casa Verde, se va implementa anual, n limita fondurilor stabilite cu aceast
destinaie prin bugetul anual de venituri i cheltuieli al Administraiei Fondului pentru Mediu i al Fondului pentru
mediu, aprobat prin hotrre de Guvern. Pentru anul 2009, suma prevzut pentru derularea Programului Casa
Verde este de 520.000 mii lei. Finanarea alocat Programului Casa Verde provine din taxa pe poluare pentru
autovehicule.

Romnia i-a armonizat n parte legislaia naional pentru a rspunde angajamentelor
asumate n legtur cu necesitatea atingerii intelor de utilizare a energiei regenerabile
Au fost adoptate msuri pentru asigurarea ndeplinirii intelor asumate pentru o pondere de 33%
a energiei regenerabile din totalul energiei electrice consumate, acordndu-se prioritate livrrii n reea a
energiei provenite din surse regenerabile (Legea 220/2008)
A fost creat cadrul legislativ pentru promovarea utilizrii biocombustibililor
Au fost luate msuri care s susin strategia naional energetic 2007-2020: Programul casa
Verde, programul de reabilitare termic a locuinelor, finanarea valorificrii resurselor regenerabile frin
Programul Operaional pentru Creterea Competitivitii Economice

12
3. Stadiul actual privind utilizarea SRE, la nivel european si in Romania: tehnologii,
performante, capacitate instalat prognoze, bariere

1. Actualul sistem energetic al UE este puternic dependent de combustibilii fosili. Ponderea acestora in consumul total
de energie a scazut usor intre anii 1990 si 2005: de la 83 % la 79 %.
2. Mai mult de 54% din consumul de energie primara in 2005 a fost importat, dependenta de importuri crescand in
mod constant de la nivelul de 51% in 2000.
3. Dependenta are o crestere rapida in special pentru gazele naturale si carbune. Importurile de gaze naturale au
reprezentat 59 % din totalul de gaze naturale utilizate pentru obtinerea energiei in 2005, in timp ce in cazul
energiei bazate pe procesarea carbunelui, importurile s-au situat la nivel de 42 %. Importurile de titei, ce au crescut
de la 84% in 2000 la 87% in 2005 datorita cresterii accentuate a cererii din partea sectorului de transport, reflecta
situatia grava si lipsita de alternative a reservelor de titei ale UE.
4. Cel mai mare exportator de energie catre UE este reprezentat de Rusia, aceasta livrand in 2005 18.1% din
consumul total de energie primara al UE-27. Rusia furnizeaza 24 % din energia produsa pe baza de gaz, 28 % din
energia produsa pe baza de titei si se situeaza pe locul doi la exporturile de carbune dupa Africa de Sud, cu 10%
din energia produsa pe baza de carbune.
5. Intre 1990 si 2005 consumul final de electricitate a crescut cu o medie de 1,7%/an in timp ce consumul final de
energie a crescut doar cu 0,6 %/an.
6. Totusi, poate fi observata o schimbare in mix-ul energetic al Europei. Astfel, energiile regenerabile inregistreaza
cele mai inalte rate de crestere anuala, cu o medie de 3,4 % in perioada 1990-2005. Pe al doilea loc se situeaza
gazele naturale cu o rata de crestere de 2,8% in aceeasi perioada. Rata de crestere anuala a consumului de titei a
incetinit in special in ultimii ani, datorita inlocuiri partiale a titeiului cu carbune si gaz.
7. Trecerea la gaz, in contextul cresterii cererii de energie electrica, a adus cu sine beneficii in ceea ce priveste
protectia mediului dar a sporit in acelasi timp dependenta UE fata de importurile de gaz. Astfel, consumul de gaze
naturale a crescut in perioada 1990 - 2005, cu peste 30 %.

Mix-ul consumului primar de energie variaza in mod considerabil intre tarile UE. Acesta este strict
dependent de necesitatile privind importurile dar si de nivelul de securitate energetica al acestora. De pilda, Malta
si Cipru importa titei pentru a-si satisface aproape total necesarul de energie primara, in timp ce Suedia are un
necesar energetic de doar 35%, bazat pe combustibili fosili, majoritatea acestora fiind importati. Aceste exemple
contrasteaza cu situatia per ansamblu a UE-27, unde 79% din consumul de energie primara provine din gaz -
24,6%, titei 36,7% si carbune 17,7 %.
Dependenta UE fata de importurile de combustibili fosili din tari non-UE a crescut constant in perioada 2000
2005. Volumul total de importuri de gaze naturale, carbune si petrol, ca pondere in consumul total de energie
primara a crescut de la 50,8 % in 2000 la 54,2 % in 2005. Gazul natural si carbunele au inregistrat cele mai mari
cresteri in aceasta perioada aproximativ 7% in importuri. Cel mai mare exportator de energie catre UE este
reprezentat de Rusia, aceasta livrand in 2005, 18.1% din consumul total de energie primara al UE-27. Aceasta se
situeaza pe locul doi la exporturile de carbune, dupa Africa de Sud. Norvegia se situeaza pe locul doi printre
exportatorii de petrol si gaz, insumand 9% din consumul de energie primara al UE.
Cat de rapid sunt implementate tehnologiile pentru energii regenerabile in Europa

Tehnologiile bazate pe energii regenerabile au in general un impact mai scazut asupra mediului decat
combustibilii fosili, desi exista anumite semnale de alarma in ceea ce priveste sustenabilitatea ecologica a anumitor
tipuri de biocombustibili. In ultimii ani, acest sector a inregistrat cresteri substantiale insa vor fi necesare eforturi
sustinute pentru atingerea obiectivelor 2020.
1. In 2005, energiile regenerabile au insumat 6,7 % din consumul total de energie primara al UE-27, comparativ cu
4,4 % in 1990. In aceeasi perioada, ponderea energiei regenerabile in consumul final a crescut de la 6,3 % in 1991
la 8,6 % in 2005.
2. Energia eoliana ramane dominanta, reprezentand 75% din capacitatea regenerabila instalata, in 2006 (excluzand
energia produsa de biomasa si hidrocentralele mari). Cele mai mari cresteri in acest domeniu au fost inregistrate in
Germania, Spania si Danemarca, acestea producand 74 % din intreaga capacitate eoliana instalata a UE-27. In
acealsi an Germania a produs 89% din energia fotovoltaica instalata si 42 % din energia termala instalata.
3. Ponderea energiei regenerabile in consumul final de energie variaza in mod seminificativ intre tari: de la peste
25 % in Suedia si Finlanda, la 2% in Marea Britanie, Luxembourg si Malta. Tarile noi aderate au inregistrat cresteri
rapide ale acestor ponderi, de peste 10 procente in cazul Estoniei sau Romaniei.

13
4. Din 1990 pana in 2005, productia de energie regenerabila a crescut in medie cu 2,7%/an insa aceasta crestere
semnificativa a fost partial neutralizata de cresterea cereri si consumului de energie, in aceeasi perioada.

Scenariile realizate cu ajutorul modelelor POLES, WEM si PRIMES arata ca este de asteptat ca ponderea
energiilor regenerabile sa creasca la 10% pana in 2020 si 18% in 2030. Alte scenarii, bazate pe politici mai
restrictive previzioneaza o pondere de 13 % in 2020 si peste 24 % in 2030. Aceasta evolutie va fi sustinuta de
asemenea de imbunatatirea generala a eficientei energetice la nivel european. Estimarile variaza seminficativ, in
functie de modelul sau scenariul utilizat, deoarece acestea pornesc de la ipoteze diferite in ceea ce priveste
costurile, preturile combustibililor, tehnologiile sau ritmul de imbunatatire a eficientei energetice.
Atingerea noilor tinte in ceea ce priveste energia regenerabila va necesita eforturi substantiale pentru a face saltul
de la nivelul de 8,5% in 2005 la 20% in 2020, din consumul final de energie. Pentru a atinge acest nivel, 15 dintre
statele membre ale UE vor trebui sa isi imbunatateasca ponderea energiilor regenerabile in consumul final de
energie cu peste 10%, comparativ cu nivelul anului 2005. Aceste tinte pot fi atinse, in primul rand prin reducerea
cererii de energie a Europei.
Desfasurarea energiilor regenerabile
O parte a directivelor privind energia regenerabila au intrat deja in vigoare, incluzand Directiva privind
promovarea electricitatii din energii regenerabile (EC, 2001b) si Directiva privind promovarea bio-combustibililor
(EC, 2003b). Aditional, se asteapta ca aceste politici sa fie dublate la nivel national, dupa adoptarea din 2008 a
pachetului privind schimbarile climatice si energia, care a impus tinte totale de 20% din consumul final de energie.
Este recunoscut faptul ca rezultatele aplicarii tehnologiilor regenerabile depind in mare masura de contextul fizico-
geografic si de circumstantele socio economice ale fiecarui stat membru. Noile politici ale UE lasa statelor membre
posibilitatea de a decide asupra proportiilor in ceea ce priveste sectorul electric si cel termic, in atingerea
obiectivului de 20%.
In 2005, energiile regenerabile au insumat 6,7 % din consumul total de energie primara al UE-27,
comparativ cu 4,4 % in 1990, aceasta situatie conducand la reducerea nivelului emisiilor de CO2. Totusi, cresterea
consumului general de energie, in termeni absoluti, a neutralizat efectele benefice asupra mediului, rezultate din
utilizarea energiei regenerabile. In ciuda progreselor vizibile inregistrate pana in prezent, atingerea tintei de 12 %
pana in 2010 va necesita eforturi suplimentare intense.
Avand un cadru politic stabil, cu grafice si obiective clare comunitatea de investitori poate fi implicata mai
activ in acest proces. Astfel, in Danemarca, aproape toata energia regenerabila este produsa pe baza de vant si
biomasa, reprezentand 16% din consumul primar de energie. Aceasta realizare a fost posibila prin implementarea
unei combinatii de taxe si subventii care a favorizat energiile regenerabile in detrimentul energiei produse pe baza
de combustibili fosili. Cresterea energiei eoliene in Germania s-a datorat in principal aplicarii unui tarif special de
alimentare. Alte exemple pozitive pot fi gasite de asemenea in Finlanda, Suedia sau Letonia.
Ponderea surselor de energie regenerabila in consumul final de energie a crescut constant incepand cu
1990 atingand 8,6% in anul 2005. In ceea ce priveste sectorul regenerabil de incalzire, principalele tehnologii care
au contribuit la cresterea ponderii energiilor regenerabile in consumul final au fost biomasa si in mica masura
energia solara si pompele de caldura. Ponderea biocombustibililor in combustibilii folositi in transport a inceput sa
creasca in mod semnificativ doar din 2000 ca raspuns la noile tinte ale UE (EC, 2003b).
Ponderea energiilor regenerabile in consumul final de energie variaza intre state de la aproape 40% la 0 in
unele cazuri. Progrese substantiale au fost realizate de Lituania, Letonia, Romania si Estonia care au reusit sa isi
imbunatateasca ponderea cu aproape 10% comparativ cu 1991, 10 alte state membre reusind in aceeasi perioada
sa isi dubleze aceasta pondere. Totusi, din 1991 pana in 2005 aceasta pondere a scazut in unele state membre,
datorita in primul rand cresterii rapide a cererii si consumului de energie si pe de alta parte datorita fluctuatiilor in
productia de hidroenergie, determinate de perioadele de seceta.
Productia de energie regenerabila este in continuare dominata de marile hidrocentrale (> 10 MW), care au
produs in 2005 peste doua treimi din energia regenerabila a EU-27. Ponderea celorlalte energii regenerabile este:
17 % biomasa si reziduri, 15 % energie eoliana, geotermala 1,2 % si solara 0,3 %. Exista diferente semnificative in
ceea ce priveste aceste ponderi, in statele membre. In 2005, dintre tarile EU-27, Austria, Suedia si Letonia detin
cele mai mari ponderi de electricitate regenerabila in consumul brut de energie, incluzand hidrocentralele mari.
Danemarca detine cea mai mare pondere in acest sens, daca sunt excluse marile hidrocentrale.
Majoritatea domeniilor energiilor regenerabile au cunoscut o crestere accelerata incepand cu anul 2000.
Cresterea in domeniul energiei solare fotovoltaice a fost determinata in special de avansul acestora in Germania, in
timp ce Suedia a dezvoltat mai mult sectorul geotermal. Energia eoliana a inregistrat in schimb o incetinire a
ritmului de crestere, in tarile UE, proiectele de parcuri eoliene fiind dezvoltate in afara granitelor UE. Energia

14
eoliana a suferit la randul ei descresteri datorate schimbarilor climatice, ce au determinat cantitati reduse de
precipitatii.
Puterea totala instalata in 2006 a EU-27 a fost de aproximativ 48 000 MW. Germania detine cea mai
importanta capacitate instalata, desi rata anuala de crestere a noii capacitati instalate a scazut in ultimii ani.
Spania ocupa locul al doilea in aceasta privinta, insa are in vedere schimbarea cadrului legislativ, datorita cresterii
pretului energiei electrice. Desi Germania, Spania and Danemarca raman cei mai importanti producatori de energie
eoliana, cu puteri instalate de 20 622 MWe, 11 615 MWe si respectiv 3 135 Mwe, acestea nefiind singurele tari
care instaleaza capacitati mari de energie eoliana, exemplul lor fiind urmat de tari precum Franta, Marea Britanie,
Irlanda, Olanda si Portugalia.
Piata energiei solare fotovoltaice ramane heterogena si puternic dependenta de progresele din Germania,
aceasta fiind liderul mondial in producerea de celule fotovoltaice, mult in fata Statelor Unite si Japoniei. In timp ce
progresele din Germania se datoreaza in special cadrului politic favorabil, Spania a urmat acest trend datorita
contextului geografic favorabil si a unei bune piete in domeniu.
In ceea ce priveste microhidrocentralele, dezvoltarea acestora a fost limitata in 2006 de constrangerile
impuse de Directiva cadru privind domeniul apelor. In schimb, energia oceanica incepe sa creasca in importanta
atat in Europa cat si in alte parti. Astazi, 90 % din puterea produsa de curentii oceanici este produsa in Franta, la
Rance Tidal Power Plant (240 MW). Proiecte similare se afla in analiza in Portugalia si Marea Britanie. In 2005 a
luat fiinta Asociatia Energiei Oceanice, al carui obiectiv este sprijinirea dezvoltarii tehnologiei energiei oceanice si a
pietei acesteia. Centrul European pentru Energie Marina a decis recent sa utilizeze tehnologii de modelare pentru a
studia nivelul apelor, curentilor si valurilor, acestea fiind testate in Insulele Orkney situate la nord-est de Scotia.
In 2006, comparativ cu 2005 electricitatea geotermala a crescut cu 10 MW, atingand un volum de 855 MW.
Italia ramane cel mai mare producator, cu o energie instalata de aproximativ 810 MW. Portugalia si Franta se
situeaza mult in urma Italiei in ceea ce priveste capacitatea instalata de electricitate geotermala dar detin mai multa
capacitate de caldura instalata. Capacitatea totala instalata a caldurii geotermale a inregistrat in 2006, 2 236.3
MWth cu 5,2 % mai mult decat in 2005.
Energia solar termala a urmat acelasi trend ascendent in ultimii ani, Germania continuand sa aiba cea mai
extinsa piata, cu mai mult de 1.5 milioane m2 instalati in 2006. Aceasta evolutie pozitiva a avut loc chiar si in
contextul reducerii subventiilor pentru sistemele de incalzire solara, la jumatate, in perioada 2006 2007. De
asemenea, situata pe locul al doilea, Franta a realizat o crestere de 300 000 m2 in 2006, piata energiei solar
termale crescand cu 83.1 % comparativ cu anul 2005.

Situatia in Romania

La nivelul anului 2005, in Romania 17,8% din energia electrica consumata provenea din surse regenerabile
si 3,2% din consumul final de energie dupa tipul de combustibil utilizat, celelalte resurse alternative nefiind
mentionate ca avand o contributie in productia si consumul final de energie la nivel national.
3

Strategia Energetic a Romniei pentru perioada 2007-2013 face o estimare a potenialului teoretic al
Surselor Regenerabile de Energie SRE din Romnia, conform tabelului de mai jos:

Tabel 1
Sursa Potential anual Aplicatie
Energie solara 60PJ
1,2TWh
Energie termic
Energie electric
Energie eolian 23 TWh Energie electric
Energie hidro
Din care sub 10MW
36TWh
3,6TWh
Energie electric
Biomasa si biogaz 318 PJ Energie termic
Energie electric
Energie geotermal 7PJ Energie termic
Sursa: Strategia energetic a Romniei n perioada 2007-2020

Potenialul utilizabil, se spune n aceeai lucrare, al acestor surse Este mult mai mic, datorit limitrilor
tehnologice, eficienei economice i a restriciilor de mediu. Potrivit ultimelor evaluri (2007), potenialul
hidroenergetic tehnic amenajabil al Romniei este de 36.000 GWh/an din care, raportat la situaia actual a

3
www.energy.eu

15
preurilor din piaa de energie se pot valorifica, n condiii de eficien economic, circa 30.000 GWh/an (potenial
economic amenajabil).
La finele anului 2006 puterea instalat n centrale hidraulice era de 6.346 MW, energia de proiect pentru
anul hidrologic mediu fiind evaluat la 17.340 GWh/an. Astfel, gradul de valorificare a potenialului tehnic
amenajabil este in prezent de 48%, iar al potenialului economic amenajabil este de 57,8%.

4. Potentialul resurselor regenerabila la nivelul Regiunii Centru. Particularitatile
geografice ale Regiunii Centru

Situata in partea centrala a Romaniei, in interiorul arcului carpatic, in zona centrala a Romaniei, pe
cursurile superioare si mijlocii ale Muresului si Oltului, Regiunea de Dezvoltare CENTRU este formata din 6
judete: Alba, Brasov, Covasna, Harghita, Mures si Sibiu.
Cu o suprafata de 34 100 kmp, reprezentand 14,3 % din teritoriul Romaniei, Regiunea Centru ocupa
pozitia a 5-a intre cele 8 regiuni de dezvoltare. Prin pozitia sa geografica, realizeaza conexiuni cu 6 din celelalte 7
regiuni de dezvoltare, inregistrandu-se distante aproximativ egale din zona ei centrala pana la punctele de trecere a
frontierelor.

Figur 1 Harta incadrarii administrative a Regiunii CENTRU

O analiza a potentialului resurselor regenerabile la nivelul Regiunii Centru trebuie sa se axeze pe o
cunoastere geografica complexa a regiunii, atat din prisma componentelor si a particularitatilor cadrului natural, cat
si a interpretarii unor harti complexe de modelare spatiala. Potentialul resurselor regenerabile (energia eoliana,
solara, geotermala, microhidroenergia si biomasa) se afla in stransa legatura cu particularitatile reliefului, a climei, a
hidrografiei, a solurilor, si a vegetatiei.
Pentru o mai mare obiectivitate se vor analiza particularitatile geografice ale Regiunii Centru
individual, pentru cele doua mari diviziuni ale reliefului. Muntii Carpati din Regiunea Centru prezinta un potential in
valorificarea resurselor energetice in special pentru energia eoliena, microhidroenergie si biomasa (din masa
lemnoasa), in schimb Depresiunea Colinara a Transilvaniei dispune de un potential ridicat in valorificarea energiei
solare si a biomasei, in special pentru producerea de biocombustibil, bioetanol.
4.1 Principalele caracteristici ale reliefului Regiunii Centru

Relieful joaca un rol esential in identificarea resurselor regenerabile de energie. Prin pozitia, orientarea,
altitudinea, etajarea sa, relieful prezinta o serie de particularitati.
Relieful Regiunii Centru cuprinde parti insemnate din cele trei ramuri ale Carpatilor Romanesti, si
Depresiunea Colinara a Transilvaniei. Zona montana se intinde pe 47% din suprafata Regiunii Centru, ocupand
partile de est, sud si vest ale regiunii. Pe teritoriul Regiunii Centru, la limita cu Regiunea Sud, se gaseste al doilea
varf din Romania: Vf. Negoiu (2535 m) situat in masivul Fagaras.

16
Reliefului ii este recunoscut astfel rolul deosebit in ansamblul elementelor fizico-geografice, tinandu-se
seama de:
- armonia morfologica a reliefului, modul aproape ideal in care se imbina cele trei mari trepte de relief,
Carpatii, Dealurile si Podisurile, Campiile;
- dispozitia concentrica a acestor trepte;
- puternica influenta exercitata de altitudine asupra caracteristicilor climatice, care influenteaza in mod
hotarator apele, invelisul vegetal, asociatiile de fauna si solurile, realizandu-se o etajare complexa, foarte
caracteristica pentru Regiunea Centru, atat la nivelul fiecarui element natural cat si al intregului peisaj;
- influenta destul de clara a celor trei mari trepte de relief asupra particularitatilor social- economice ale
regiunii, populatia incercand mereu si reusind intr-o masura destul de avansata sa valorifice cat mai eficient
resursele naturale specifice fiecarei unitati. Aceasta a permis constituirea in timp a unor peisaje geografice
umanizate caracteristice pentru fiecare treapta, in special in ceea ce priveste tipurile de asezari umane,
structura agriculturii, distributia spatiala a exploatarilor forestiere, a industriei extractive, valorificarea
potentialului hidroenergetic si turistic natural.

Figur 2 Harta fizico-geografica a Regiunii CENTRU
4.1.1 Particularitati ale diviziunilor si subdiviziunilor Muntilor Carpati din Regiunea Centru
Muntii Carpati din Regiunea Centru dispun de un potential privind valorificarea unor tipuri de resurse
energetice alternative. Pentru a identifica aceste zone este necesara o scurta descriere a principalelor unitati si
subunitati de relief. Se va scoate in evidenta particularitatile impuse de orientarea culmilor, diferentele de altitudine,
complexitatea formelor de relief (munti, depresiuni intramontane, culoare depresionare, etc)
In urma evolutiei tectonice si structurale dar si a modelarii subaeriene se definitiveaza relieful carpatic, fiind
incadrat in categoria muntilor mici si mijlocii, avand in cateva locuri altitudini ce depasesc 2500 de metri.
Fara a atinge anvergura morfogenetica a proceselor naturale, interventiile antropice au fost si mai ales au
devenit in timp destul de puternice, atat in muntii propriu-zisi cat si, mai ales, in depresiunile intramontane. Forme
de relief antropic sunt specifice, in primul rand, ariilor de extractie, unde excavatii la zi sau forme negative
rezultate din prabusiri, in unele arii cu exploatari subterane, se asociaza cu acumulari de tip halda. De asemenea,
nivelari, taluzari, tasari secundare s-au produs in ariile locuite, succesiuni de baraje masive fragmenteaza vaile
amenajate in scopuri hidroenergetice complexe, iar retelele de drumuri sunt insotite de debleuri si rambleuri.

A1. Carpatii Orientali

A1.1 Grupa Transilvano-Moldoveana (Grupa Centrala)

17
Prin caracterisiticile generale, Grupa Centrala infatiseaza in modul cel mai potrivit personalitatea Carpatilor
Orientali, fiind foarte bine puse in evidenta:
paralelismul culmilor si orientarea acestora in directia NV SE,
tripla zonalitatea petrografica care merge pana la izvoarele Trotusului,
prezenta pe lungimi considerabile a vailor longitudinale sau oblic, dar si a multor sectoare de vai
transversale, ele avand rol semnificativ in sculptarea a numeroase depresiuni, culoare, pasuri de culme si vale.
Muntii vulcanici din aceasta grupa constituie unitatea cea mai extinsa si unitara dintre muntii vulcanici de la
noi din tara. In aceasta categorie se inscriu sudul muntilor Calimani, Muntii Gurghiu si Harghita (1800 m). In sudul
Muntilor Calimani este prezent Defileul Muresului, important culoar transversal (35 km) intre Toplita si Deda. Muntii
Gurghiului incep de la Defileul Deda-Toplita si tin pana la izvoarele Tarnavelor Mari. Spre est, vin in contact cu
Depresiunea Giurgeu printr-un abrupt de 200-300 m, in vest ajung pana la Depresiunea Transilvaniei.
Trei masive importante ce se prezinta sub forma unor peninsule care patrund in spatiul Depresiunii
Brasov sau o limiteaza fata de unitatile vecine sunt Muntii Persani, Baraolt si Bodoc. Altitudinile variaza foarte mult,
coborand pana la 600-700 de metri, dar exista si cateva locuri unde aceasta depaseste 1500 de metri.
Existenta unor depresiuni intramontane au dus la conturarea particularitatilor orografice, topoclimatice,
hidrografice, edafice, bigeografice si mai ales socio-economice. Amintim in acest sens cateva depresiuni
intramontane a caror altitudine scade de la nord spre sud : 950-750 m in Borsec, 850-650 m in Giurgeu, 750-600 m
in Ciuc.
A.1.2 Grupa Curburii
Carpatii Curburii se caracterizeaza prin extensiunea maxima a rocilor sedimentare (flis) in cadrul Carpatilor
Romanesti, ceea ce a determinat o scadere semnificativa a altitudinilor. Mozaicarea petrografica a determinat
altitudini diferentiate. In nord, spre Depresiunea Brasov, sunt prezente unele trepte margiale situate in jurul a
1000m.
Fragmentarea reliefului, patrunderea retelei de vai dinspre sud, interventia accentuata a factorului antropic
au contribuit la evidentierea mai multor subunitati. Pe teritoriul Regiunii Centru se afla muntii Vranecei, Muntii
Timisului si Depresiunea Brasov.
Muntii Vrancei sunt marcati de o serie de localitati marginale: Covasna, Zabala, Ghelnita, Ojdula si
Bretcu.Muntii Bretcului, subunitate a Muntilor vrancei, sunt situati in vestul Muntilor Vrancei, la contactul cu
Depresiunea Rau Negru. Sunt munti scunzi cu suprafete de nivelare intinse, fragmentati de afluentii scurti ai Raului
Mare. In extremitatea vestica a Carpatilor de la Curbura se detaseaza masivele Postavaru (1779 m) si Piatra Mare
(1843 m).
Situata aproximativ in centrul tarii, si in SE Regiunii Centru, Depresiunea Brasov este o arie de
discontinuitate intre Carpatii Orientali si cei Meridionali, fiind cea mai intisa depresiune intramontana din Carpatii
Romanesti (2004 kmp) si una dintre cele mai reprezentative. O privire generala asupra depresiunii de pe oricare
din muntii din jur desvaluie netezimea acestuia si zidul muntos ce o strajuieste aproape de jur imprejur si care o
domina cu peste 1300 m in sud, 120 m in est si 500 m in nord si vest. Depresiunea Brasov se caracterizeaza printr-
un relief cu o dispunere aproximativ concentrica.

A.2 Carpatii Meridionali

Dintre cele trei ramuri ale arcului carpatic, Carpatii Meridionali sunt cei mai impunatori din punct de vedere
al altitudinii si masivitatii, detasandu-se ca o unitate morfologica bine definita. Cele mai mari inaltimi nu se dispun
insa pe axa mediana, care ar fi trebuit sa corespunda cumpenei apelor, ci se situeaza la nord de acesta, in
masivele Bucegi, Fagaras si Parang.
A.2.1. Grupa Bucegilor
In extremitatea estica a Carpatilor Meridionali masivele Bucegi, Piatra Craiului, Masivul Leaota, culoarele
depresionare Bran, Rucar, reprezinta o unitate teritoriala bine definita din punct de vedere geografic. Limitele
acestei unitati sunt conturate de abrupturi tectonice si structurale pe care vegetatia, solurile si modul de utilizare a
terenurior le accentueaza. Denivelari de peste 1000 m apar in partea de nord intre Bucegi si Muntii Clabucetelor
sau intre Piatra Craiului si Depresiunea Brasov.Desfasurat sub forma unui amfiteatru cu deschidere sudica, Muntii
Bucegi este delimitat de abrupturi ce depasesc frecvent 1000 m fata de zonele limitrofe. Limita nordica este cea
mai impunatoare, culmile dominand cu 1200-1400 m Culoarul Rasnovei.
A.2.2 Grupa Fagarasului
Portiunea Muntilor Fagarasului cuprinsi pe teritoriul Regiunii Centru se caracterizeaza prin altitudini mari,
peste 2500 m, pante accentuate fata de unitatile limitrofe, culoarele de vale si depresiunile marginale formeaza

18
elemente majore care delimiteaza net aceasta unitate. Versantii nordici se caracterizeaza printr-o energie mare de
relief.
A.2.3 Grupa Parangului
Doua subdiviziuni sunt cuprinse in perimetrul Regiunii Centru: Muntii Sureanu si Muntii Cindrel. Muntii
Sureanu prezinta o evidenta asimetrie orografica: inaltimile maxime sunt in culmea Vf. lui Patru (2130). Culmile
muntoase inalte se ramnifica in trei directii, despartite de vai adanci, dispuse radiar. Muntii Sureanu ocupa partea
sudica a judetului Alba.
O parte insemnata din judetul Sibiu este ocupata de Muntii Cindrel. Intregul relief este sculptat intr-o
alcatuire geologica uniforma care a favorizat mentinerea formelor rotunjite. In ansamblu, sunt doua unitati
asimetrice, formate din cate o culme principala cu altitudine ce depaseste 2000 m, din care se ramnifica culmi
secundare netezite, cu altitudini joase, ultima treapta fiind de 800-900 m care se termina printr-un abrupt spre valea
Oltuluisi spre depresiunile Sibiului si Apoldului.

A3. Carpatii Occidentali

A.3.1 Muntii Apuseni
Complexitatea petrografica, fragmentarea accentuata, altitudini reduse care au permis umanizarea pana pe
cele mai inalte culmi, etc sunt cateva dintre trasaturile ce definesc personalitatea geografica a Muntilor Apuseni.
Muntilor Apuseni se incadreaza in categoria muntilor mici si mijlocii, altitudinile nedepasind 1600 m. Principalele
diviziuni cuprinse in Regiunea Centru sunt:
Depresiunea Zlatna care este situata intre doua lanturi muntoase :muntii Metaliferi de origine vulcanica, cu
varful Jidov cu o inaltime de peste 900 m si de Muntii Trascau, munti formati prin incretire din care se remarca
varful Dambau cu o inaltime de 1.369 m
Muntii Metaliferi sunt situati in partea de sud a Muntilor Apuseni, la nord de valea Muresului, fiind limitat in
partea de est de valea Ampoiului. Altitudinile sunt medii sunt 900-1000 m.
Muntii Bihor, situati in partea de nord-vest a judetului Alba se caracterizeaza printr-un relief complex:
inaltimi ce depasesc 1500 m, relief carstic (relieful carstic de suprafata scoate in evidenta multimea cheilor, in
cuprinsul carora intalnim un topoclimat specific) fragmentare si orientare radiara a culmilor montane.

4.1.2 Particularitati ale diviziunilor si subdiviziunilor Depresiunii Colinare a Transilvaniei din
Regiunea Centru

Depresiunea Colinara a Transilvanie este cea mai mare depresiune din interiorul arcului carpatic. Are un
relief colinar, de unde denumirea de "colinara. Este marginita de cele trei ramuri carpatice, care isi iau numele
dupa pozitia fata de aceasta zona depresionara: Carpatii Orientali (in est), Carpatii Meridionali (in sud) si Carpatii
Occidentali (in vest).
Datorita evolutiei si structurii geologice, depresiunea colinara a Transilvaniei este formata din doua zone
relativ concentrice, diferite:
Zona centrala prezinta un relief aproape orizontal si domol asemanator unui relief de podis (Podisul
Transilvaniei)
Zona marginala aflata la contactul cu aria montana este formata din depresiunii submontane (in vest si
sud) sau o succesiune de depresiuni si dealuri (in est), asemanatoare Subcarpatilor, de unde si denumirea de
Subcarpatii Transilvaniei
B1. Podisul Transilvaniei
In Regiunea Centru, Podisul Transilvaniei este format din:
Campia Transilvaniei, o campie in sens agricol, ea fiind o regiune deluroasa relativ neteda, cu vai scurte
pe care s-au amenajat iazuri
Podisul Tinavelor, situate la sud de raul Mures, fiind format din doua mari diviziuni: Podisul Hartibaciului si
Podisul Secaselor.
B1.1 Campia Transilvaniei
Campia Muresana este cuprinsa in teritoriul din valea larga a Muresului, la sud, pana la interfluviul Mures
Somes, in nord. Altitudinea medie a reliefului este 250 m. Relieful este
definit ca fiind unul colinar,
directionat in general de la nord spre sud,
cu o energie relativ redusa si cu vai largi si netede, caracterizate printr-un potential ridicat de inmlastinire,

19
acoperit pe zone foarte restranse cu vegetatie forestiera.
B.1.2 Podisul Tarnavelor
Dealurile Tarnavei Mici sunt extinse intre Culoarul Muresului in nord si Culoarul Tarnavei Mici in sud.
Diferentierile de pozitie, altitudine, latime si structura permit evidentierea a trei sectoare in cadrul acestei subunitati:
Dealurile Faraului, Cucerdea- Cerghid si Nirajului.
Culoarul Tarnavei Mici, in profil transversal se caracterizeaza printr-o clara asimetrie, determinata de
abaterea constanta spre dreapta
Dealurile Tarnavei Mari corespund subunitatii cuprtinse intre culoarele Tarnavei Mici si Tarnavei Mari,
inchisa in unghiul de confluenta a acestora la Blaj. Extinderea longitudinala a subunitatii permite separarea a trei
sectoare : Dealurile Blajului, Dumbravenilor si Nadesului.
Culoarul Tarnavei Mari ( aproximativ 110 km, Vanatori Blaj ) formeaza axa principala si unitara a
Podisului Tarnavelor, a intregii Depresiuni a Transilvaniei, dezvoltat aproape in totalitate pe stanga raului, inspre
podisurile Hartibaciului si Secasului. In raport cu litologia si structura, de-a lungul culoarului , se pun in evidenta
unele sectoare de largire, separate de altele de ingustare.
Podisul Hartibaciului se desfasoara intre Tarnava Mare la nord si Depresiunea Fagaras si Depresiunea
Sibiu la sud. Lunca Hartibaciului se caracterizeaza prin latimi reduse, de-a lungul celor 90 km ai sai, evidentindu-se
patru sectoare. In general relieful este accidentat.
Podisul Secasului caracterizat prin netezime si prin suspendare fata de culoarele si depresiunile
inconjuratoare. Se evidentiaza mai multe subunitati: Podisul Straja, Cergaului, Gorganu- Gruiu, Amnasului,
Culmea, respectiv Culoarul Visei.
B2. Dealurile si depresiunile submontane
B2.1 Subcarpatii Transilvaniei
Dealurile Reghinului reprezinta compartimentul grefat pe Valea Muresului si unii dintre afluentii acesteia in
sectorul de la iesirea Muresului din munte (Deda) si pana spre Targu Mures. Componenta joasa a unitatii este
reprezentata prin depresiunile Valenii de Mures, Reghin si Gurghiu, in cadrul acestor depresiuni fiind bine
dezvoltat relieful de terase.
Dealurile Sangeorgiu de Padure si Sovata. Este bine evidentiata de la est la vest, Depresiunea Sovata
Praid, aliniamentul inaltimilor Bichis sau Becheci (1080 m) , Piatra Siclod (1028 m). Datorita altitudinilor de peste
1000 m se remarca prezenta aglomeratelor vulcanice, si o zona colinara inspre Podisul Transilvaniei, formata din
largi unitati depresionare, zona fiind cutata in domuri cu zacaminte de gaz metan.
Unitatea Dealurilor Odorheiului si Homoroadelor se caracterizeaza printr-un relief accentuat fragmentat,
reprezentat prin depresiuni si culoare relativ inguste, insotite de masive deluroase inalte. Unitatea apartine
bazinelor hidrografice ale Tarnavei Mari si Oltului.
B2.2 Depresiunile sudice
Depresiunea Fagaras (Tara Fagarasului sau Tara Oltului ) situata in zona marginala de sud a Depresiunii
Dolinare a Transilvaniei, intrand in contact direct cu muntii Fagaras (2000 m). Este delimitata la nord de Podisul
Hartibaciului, care este la randul sau o subdiviziune a Podisului Tarnavelor, la est de muntii Persani, la vest de
depresiunea Sibiului si la sud de muntii Fagaras. Depresiunea este drenata de la est la vest de raul Olt.
Depresiunea Sibiu-Saliste este regiunea intramontana in care se situeaza orasul Sibiu si zonele limitrofe,
cunoscute sub denumirea generica de Marginimea Sibiului, fiind constituita din doua compartimente, Depresiunea
Sibiu si Depresiunea Saliste. Reprezinta unitatea axata pe Cibin si cei doi afluenti care coboara de pe versantele
nordice ale muntilor Candrel, Saliste si Sadu.
Depresiunea Apoldului situata la vest de depresiunea Sibiului, are caracter colinar, fragmentare
accentuata, instabilitate si procese active.
Culoarul depresionar din vest
Culoarul Alba Iulia-Turda (Sectorul Alba Iulia-Aiud ) axat pe cursul Ariesului Inferior si al Muresului
Mijlociu, reprezinta o unitate geografica complexa, fiind situat intre doua zone cu bogatii insemnate, respectiv sarea
din cutele diapire si gazul din strucutra de domuri din vecinatate si aurul din muntii Metaliferi.

20

4.2 Clima Regiunii Centru

Din punct de vedere climatic Regiunea Centru se incadreaza in climatul temperat continental moderat.
Datorita pozitiei in teritoriul Romaniei si a Europei, clima Regiunii Centru este nuantata de influentele climatice
exterioare. Pe cea mai mare suprafata din regiune se resimt influentele climatice vestice (Muntii Apuseni si
Depresiunea Colinara a Transilvaniei), pe o fasie ingusta din partea de nord a Carpatilor Orientali, in timpul iernii
sunt prezente influentele baltice. Altitudinea Carpatilor Meridionali si Orientali joaca un rol de barare in calea
influentelor de ariditate ce vin dinspre estul Europei.
Factorii geografici joaca un rol esential in identificarea particularitatilor climatice. Principalul factor care
influenteaza distributia parametrilor climatici il constituie relieful. Dintre caracterisiticile fizice de baza ale reliefului
(altitudinea, orientarea versantilor in raport cu pozitia Soarelui si cu deplasarea maselor de aer, tipul formei de
relief, strucutra petrografica) altitudinea se dovedeste a avea rolul cel mai important in distributia parametrilor
climatici.
In functie de atitudine in Regiunea Centru se disting doua mari etaje climatice: de dealuri si podisuri si de
munte. In tabelul de mai jos sunt enumerate atat unitatile de relief in cuprinsul carora intalnim topoclimate complexe
dar si principalele tipuri de topoclimate specifice celor doua etaje climatic din Regiunea Centru.
Tabel 2
Etajul climatic Unitatea de relief Topoclimate complexe in: Topoclimate de:
De dealuri si podisuri:
joase: <300-500m
inalte: 500-800m
Depresiunea
Colinara a Transilvaniei
Culoarul Muresului
-lunca si vale
-culoare
-terase
-piemonturi
- cueste
Campia Transilvaniei
Depresiunile din sudul si estul
Transilvaniei
Podisul Tarnavelor
De munte:
josi:
800-1200m
(Carpatii Occidentali)
800-1700m (In
Carpatii Occidentali
(Muntii Apuseni)
Muntii Bihor - Vladeasa -vai inguste
-vai largi
-defile, culoare, chei
-piemonturi
-creste alpine
Muntele Mare
Carpatii Meridionali Muntii Fagaras
Carpatii Orientali Muntii Calimani (S)

Particularitatile reliefului Regiunii Centru un suport in identificarea resurselor alternative de energie

Lipsit de campii propriu-zise, relieful Regiunii Centru cuprinde parti insemnate din cele trei ramuri ale
Carpatilor Romanesti (aproape jumatate din suprafata regiunii), zona colinara a Podisului Transilvaniei si zona
depresionara de contact intre zona colinara si cea montana.
Altitudinea reliefului si directia dominanta a maselor de aer joaca un rol esential in valorificarea resurselor
energetice eoliene. Analizand particularitatile reliefului se pot identifica cateva zone montane din partea de est,
sud si vest a Regiunii Centru in cuprinsul carora exista posibilitatea valorificarii resurselor energetic eoliene.
Amintim in acest sens:
zona Muntilor Apuseni, datorita influentelor climatice vestice, cu vanturi permanente
zona muntilor Fagaras (peste 2500m), Cindrel, sudul Muntilor Calimani, Muntii Gurghiu, Harghita, datorita
altitudinilor ridicate, existand locuri in care aceastea depaseste 2000m
Pe baza unor masuratori in teren se poate stabili daca exista potential energetic in Subcarpatii
Transilvaniei si dealurile submontane din Depresiunea Colinara a Transilvaniei.
Podisul Transilvaniei detine un potential energetic solar si biomasa, acesta fiind analizat in detaliu in
raport cu particularitatile bio-pedo-climatice ale zonei.
Altitudinea reliefului determina etajarea pe verticala a vegetatiei, in zona montana diferentiendu-se 3 mari
etaje de vegetatie forestiera (etajul stejarului, etajul fagului si etajul coniferelor). Exista un potential ridicat de
valorificare energetica a materialelor rezultate in urma prelucrarii lemnului.

21
Carpatii Orientali si
Meridionali)
inalti:
>1700m (Carpatii
Orientali)
>1900m
(Carpatii Meridionali)
Muntii Harghita-Baraolt
- culmi muntoase principale
si secundare
- versanti adapostiti fata de
circulatia de vest
-versanti cu expunere
sudica
-versanti cu expunere
nordica
Depresiunea Giurgeu-Ciuc
Depresiunea Brasov

Raportat la Romania si Uniunea Europeana, Regiunea Centru dispune de un potential energetic eolian
modest, in schimb potentialul energetic solar poate fi valorificat pe suprafete relative mari. Pentru identifica acestor
zone este necesara o analiza a principalilor parametrii climatici si a factorilor geografici ce influenteaza clima in
regiune. Pe baza datelor climatice obtinute din atlasele climatice, agentii internationale de meteorologie si
climatologie, dar si metode geografice s-au realizat harti bazate pe metode avansate de analiza si modelare
spatiala. La nivel national s-au realizat harti generale de identificare a potentialului eolian si solar, acestea avand la
baza doar parametrii climatici. ADR Centru a realizat pe baza unor metode GIS avansate harti de modelare a
potentialului eolian si solar, avand la baza o metodologie si analiza proprie in functie de particularitatile Regiunii
Centru.
Regiunea Centru dispune de un potential energetic regenerabil relativ valorificat pe baza resurselor
climatice. Pentru a identifica aceste zone se vor analiza particularitatile climatice atat pentru zona montana cat si
pentru zona de deal si podis.
4.2.1 Particularitatile climatice ale Muntilor Carpati din Regiunea Centru

Definitorii pentru climatul carpatic sunt diferentierea altitudinala, gradul de fragmentare a reliefului,
orientarea culmilor montane si efectul acestor factori asupra rezultantei medii a interferentei influentelor climatice
exteriare. Datorita masivitatii si inaltimilor, Carpatii Meridionali au rol de barare in calea influentelor climatice
esterioare. Carpatii Occidentali reflecta caracteristicile climatului cu puternice influente atlantice, cu vanturi
permanente dinspre vest si bogate in precipitatii.
In ariile cele mai joase, ale depresiunilor marginale si vailor largi, climatul (temperat continental) este uneori
destul de asemanator cu cel al podisurilor sau al depresiunilor intra si extracarpatice. Zona montana propriu-zisa
este puternic marcata de altitudine, clima fiind mai rece si mai umeda.
Temperatura aerului are valori medii anuale de 6
0
8
0
C la contactul muntilor cu unitatile geografice
invecinate (la altitudini de aproximativ 700 m). In situatiile exceptionale ale unor depresiuni intramontane de mari
dimensiuni sau ale unor depresiuni/culoare de mica altitudine mediile termice cresc pana la 8
0
9
0
11
0
C. Odata
cu cresterea altitudinii valorile acestui parametru scad, cu gradienti mai accentuati in sectoarele nordice si pe
versantii umbriti, pana la aproximativ 5
0
C in jurul altitudinii de 1000 m, 2
0
C spre limita superioara a padurii (1700
m 1800 m) si valori negative mai sus de 2000 m.
Precipitatiile cresc odata cu altitudinea. In aria de contact cu unitatile intra si extracarpatice cantitatea
medie anuala este de aproximativ 700 mm/an, in palierul altitudinal 1400 m 1700 m depaseste 900 mm/an, iar
mai sus de 2000 m ajunge la valori de 1400 mm 1500 mm/an. Datorita influentelor vestice in Muntii Apuseni
cantiatea de precipitatii depaseste 1400 mm/an.
Dinamica aerului este dominata de deplasarea maselor de aer de origine oceanica, dinspre vest si nord-
vest, din ce in ce mai active si mai constante pe masura cresterii altitudinii. In partea cea mai inalta a muntilor, pe
fondul unei fragmentari morfologice reduse, miscarea aerului are caracteristicile dinamice ale atmosferei libere, asa
dupa cum atesta frecventa extrem de redusa a situatiilor de calm inregistrate: 8% in Muntii Trascau. Caracteristicile
fizice ale influentelor climatice exterioare, particularitatile orografice (topografia zonei) imprima aspectul general al
climatului Carpatilor, cat si diferentierile lui regionale.La nivel local, circulatia aceasta este influentata insa foarte
puternic, in primul rand, de catre morfologia montana. Pe masura ce altitudinea scade si gradul de fragmentare se
accentueaza, culmile si culoarele de vale cu orientare diferita descompun si deviaza fluxurile principale.
4.2.2 Particularitatile climatice ale Depresiunii Colinara a Transilvaniei din Regiunea Centru
Depresiunea Colinara a Transilvaniei se inscrie in tipul climatului de dealuri si podisuri (joase si inalte),
avand iarna un climat de adapost, datorita pozitiei din interiorul arcului carpatic. Este strabatuta de influentele
oceanice, caracterizate de un climat umed si moderat termic. Precipitatiile insumeaza 600-800 mm anual.

22
Predomina Vinturile de Vest, iar in Depresiunea Fagaras se manifesta Vantu Mare (un vant de tip foen). Vitezele
medii anuale ale vantului oscileaza intre 2-3 m/s. In Campia Transilvaniei in lunile cu calm atmosferic (spre
exemplu luna august) viteza vantului oscileaza intre 0.5-1.5 m/s. Datorita pozitiei geografice a Podisului
Transilvaniei, aflat in interiorul arcului carpatic care ii confera un climat de adapost, a particularitatilor orografice si a
conditiilor de topoclimat, in aceasta regiune geografica.O particularitate climatica esentiala o constituie frecventa
inversiunilor termice, si manifestarile foehnale in sectorul culoarului depresionar Alba Iulia-Aiud.
4.2.3 Analiza potentialului energetic regenerabil pe baza resurselor climatice din Regiunea Centru

Metodologia de calcul
Analiza potentialului energetic regenerabil pe baza resurselor climatice din Regiunea de
Dezvoltare Centru a avut la baza utilizarea tehnologiei GIS. In sens restrans un sistem informatic geografic este un
sistem dedicat gestionarii, analizei si afisarii informatiei geografice, ce este reprezentata folosind o serie de seturi
informationale. S-au realizat harti care permit o imagine referitoare la zonele cu potential eolian si solar. Au fost
analizate atat valorile parametrilor climatici specifici cat si particularitatile geografice ale Regiunii Centru, relieful
fiind un factor esential ce influenteaza potentialul energetic eolian si solar. Prin altitudinea, orientarea versantilor
fata de Soare, panta, adancimea fragmentarii, tipurile de relief, etc relieful infulenteaza direct potentialul eolian si
solar. Pentru o mai buna obiectivitate s-au realizat un set de harti care au reprezentat un suport in stabilirea
ecuatiei de modelare.

Figur 3 Harta hipsometric

Figur 4 Harta orientrii versanilor Figur 5 Harta pantelor

Ca parametrii climatici s-au folosit pentru identificarea potentialului eolian: viteza vantului (m/s), frecventa
vantului (%) si directia dominanta a vantului.

23

Figur 6 Harta vitezei vnturilor Figur 7 Harta frecvenei vitezei vnturilor

Valorile parametrilor climatici au fost reprezentate prin punct. Determinarea unui numar mare de valori pe
baza unor date cunoscute s-a realizat prin interpolare. Pe baza unor studii s-a incercat stabilirea unei metode
corecte de interpolare. Avand in vedere faptul ca modificarea indicatorilor climatici se afla in dependenta de
altitudine, se va folosi metode de interpolare avansate. Spatializarea (interpolarea) datelor se poate realiza printr-o
serie de metode ce descriu dependenta datelor invecinate, dintr-un set de date, intr-un sistem cartezian de
coordonate.
Metoda de interpolare folosita in acest studiu presupune ca atat distanta dintre puncte cat si aranjarea lor
spatiala (corelatia) contribuie la generarea suprafetei. S-a folosit o formula matematica precum si un numar de
puncte aflate la o raza pentru a obtine valorile interpolate pentru fiecare locatie.
Metoda de interpolare include o analiza statistica a datelor, modelarea variografica (prin variograma sau
analiza structurala se intelege procesul de obtinere a modelului spatial prin ajustare) si crearea suprafetei. Aceasta
metoda este potrivita atunci cand stim ca avem o corelatie spatiala a punctelor din vecinatate sau cand avem
directii preferentiale (in cazul de fata s-a tinut cont de grid-ul care reprezinta elevatia terenului).
Pentru a realiza o predictie folosind metoda de interpolare s-au parcurs doua etape :
- descoperirea regurilor de dependenta
- efectuarea predictiei.
Pentru a se realiza aceste doua etape s-a trecut prin doi pasi :
- Crearea variogramei si a functiilor de covarianta pentru estimarea statistica a dependentei
(numita si autocorelarea spatiala) dintre valori, care depinde de modelul de autocorelatie
- Prezicerea valorilor necunoscute (efectuarea predicitiei)

potentialului energetic eolian:
Analiza potentialului eolian al regiunii are ca principal element de analiza viteza medie a vantului si frecventa
acestuia. Viteza medie a vantului este direct influentata de orografie si de stratificarea termica a aerului, care o pot
intensifica sau atenua. In zona montana sunt caracateristice viteze medii anuale care scad cu altitudinea de la 8-10
m/s pe inaltimile carpatice (2000-2500 m) pana la 6 m/s in zonele cu altitudini de 1800-2000 m, pe versantii
adapostiti vitezele anuale scad la 2-3 m/s, iar in depresiunile intramontane (intracarpatice inchise) acestea sunt de
1-2 m/s.

Figur 8 Harta potenialului eolian

24

Imbinand conceptele geografice cu datele statistice si sistemele informatice geografice s-a incercat realizarea
hartii potentialului energetic eolian la nivelul Regiunii Centru. Pe baza analizei efectuate se pot trage urmatoarele
concluzii:
- in Grupa Centrala a Carpatilor Orientali se resimt pe fateta vestica influenta maselor de aer nord-vestice,
vitezele medii anuale fiind de 4 - 4.5 m/s. Prezenta depresiunilor intramontane favorizeaza producerea
frecventa a calmului atmosferic si a inversiunilor de temperatura (in depresiunile Giurgeu si Ciuc se
inregistreaza temperaturi minime absolute dintre cele mai coborate din tara)
- Particularitatile topografice ale Depresiunii Brasovului influenteaza mult circulatia aerului. Astfel, in
jumatatea estica, sunt dominante directiile nord si nord-est (Targu Secuiesc peste 16% anual), iar in vest
cele dinspre nord-est si nord-vest (Brasov 16%). Vanturile dominante bat si cu cea mai mare viteza. La
Targu Secuiesc vantul de nord-est, numit local Nemira, are viteza medie anuala de 3-4 m/s, cel de est de
3 m/s, iar la Brasov vantul de nord-vest bate cu o viteza medie de aproximativ 2 m/s
- Altitudinea, masivitatea si configuratia vaior si a interfluviilor din Grupa Muntilor Bucegi explica
particularitatile climatice. Pe suprafetele cu pante eccentuate, vanturile au o intensitate maxima de 60 m/s,
frecventa acestor vanturi fiind maxima (75%) in primavara si iarna. Frecventa vanturilor puternice detin un
procent mediu de 40%, cele moderate 54%, adierile slabe 6%, viteza medie anuala fiind de 6 m/s, iar in
vaile adapostite se inregistreaza 2 m/s.
- In Muntii Fagaras vanturile dominante sunt cele dinspre vest si nord-vest. larna acestea pot atinge viteze
de peste 120 km/h (7.2 m/s). Primavara bate Vantul Mare sau Mancatorul de zapada, un vant local care
bate dinspre creste spre Tara Fagarasului si grabeste topirea zapezii. Nebulozitatea este prezenta
aproape permanent fiind putine zilele cand este complet senin.
- In zona Muntilor Apuseni ce se afla pe teritoriul Regiunii Centru directia dominanta a vanturilor este cea
vestica, unele modificari inregistrandu-se in lungul vailor (determinate de particularitatile reliefului), unde si
frecventa calmului atmosferic creste foarte mult, atingand 40-50% anual, spre deosebire de situatia de la
nivelul celor mai inalte culmi muntoase, unde vantul bate in permanenta (calmul fiind o raritate, 5-6%
anual), iar vitezele medii fiind foarte mari. In sezonul rece viteza vantului atinge 5-6 m/s, iar in perioada
iulie august 4-5 m/s.
- In zona montana din sudul judetului Alba si estul judetului Sibiu, viteza vantului care atinge valori de 4-5
m/s are o frecventa de 45-50 % anual. In lungul vailor si ariilro depresionare, viteza vantului este mica, ea
ajungand la valori medii de 1-2 m/s.
- In zona Depresiunii Colinare a Transilvaniei din Regiunea Centru particularitatile climatice ofera posibilitati
limitate de valorificare resurselor de vant. Datorita climatului de adapost, a vitezelor medii foarte reduse,
energia eoliana poate fi valorifcata doar temoprar si doar in anumite zone aflate la contact cu zona
montana. Energia poate fi obtinuta doar temporar si de intensitate slaba, costurile de investitie in
echipamente eoliene vor fi mult ridicate compartativ cu posibilitatile de productie energetica.
- Din pacate zone cu potential energetic eolian exploatabil eficient, la puteri instalate de peste 100 kW, nu
sunt in Regiunea Centru, ci in partea vestica a Moldovei,Dobrogea, Litoralul Marii Negre, si Campia
Romana. In Transilvania pot fi identificate zonele inalte (dar acolo apar probleme de instalare si apoi de
exploatare pentru turbine de medie/mare putere) si pe unele culuare in zonele de deal ale podisului.
Frecvente sunt zone izolate cu potential exploatabil sub 20 kW.
- In Regiunea Centru exista zone in care se poate exploata potentialul eolian de mica putere, de pana la 10
kW, existand posibilitatea folosirii unor echipamente punctuale destinate unor utilizatori locali (gospodarii
izolate, statii meteo, puncte de lucru sezoniere de tipul santierelor, amenajarilor,etc) .
- In conditiile unui potential energetic eolian slab, turbinele de mica putere devin interesante daca sunt
utilizate pentru conversia in alte forme de energie cum ar fi producerea de caldura (care poate fi
acumulatacu aporturi mici in cantitati mari si pentru perioade de timp relativ interesante pentru utilizator)
sau pomparea apei(in special la irigatii).

Potentialului energetic solar

Potentialul solar poate fi analizat atat din perspective radiatiei globale, cat si a radiatiei solare nete
(potentialul solar efectiv).
Radiatia solara globala (Rs) se refera la suprafata pamantului in functie de mai multi factori : natura,
culoarea si panta suprafetei, unghiul de incidenta a razelor solare, etc Albedoul sau fractiunea din Rs, notat cu ,
care este reflectat de suprafata active a pamantului, poate atinge un maxim de aproximativ 95% in cazul zapezii

25
proaspete, respective de un minimum de 5% pentur sol nud, ud si negru. Covorul vegetal prezinta un albedou
cuprins intre aproximatic 20-25%, iar iarba verde avand o valoare de 23% (Allen, 1998). Radiatia solara neta de
lungime scurta (Rns) reprezinta fractiunea din Rs care nu este reflectata de suprafata active, iar radiatia neta de
lungime lunga (Rnl) reprezinta diferenta dintre lungimea de unda lunga emisa sic ea primita de suprafata active a
pamantului.
Radiatia solara neta (Rn) reprezinta diferenta dintre radiatia receptata (incoming) si cea emisa sau
reflectata (outcoming) de ambele lungimi de unda, scurta sau lunga. Rn este echilibrul dintre energia absorbita,
energia reflectata si energia emisa de suprafata active a pamantului, sau diferenta dintre radiatia neta receptata, de
lungime de unda scurta (Rns) si radiatia neta emisa, de lungime de unda lunga (Rnl). Rn este, in mod normal,
pozitiva in timpul zilei, respective negative in timpul noptii. Valoarea diruna pentru Rn este apropae intotdeauna
pozitiva, cu exceptia conditiilor deosebit de severe de la latitudini mari. Rn are o importanta deosebita in clima unei
regiuni, prin aportul major cu care aceasta contribuie, printer altele la procesul de evapotransiratie diferentiata a
apei de pe suprafata apelor sau a uscatului (evapotransiratie). In acest sens, pe plan international sunt mentionati
Prescott (1940), care a evidentiat corectia dintre evaporatia apei si radiatia solara, Doorenbos si pruitt (1977), Allen
(1998) care au aratat importanta deosebita a radiatiei solare globale si a celei nete asupra evapotransiratiei.
Realizarea unei harti (grid) care sa reprezinte radiatia solara medie are la baza interactiunea dintre radiatia
solara si suprafata terestra care este guvernata de:
Geometria locala terenului (inclinare, latitudine, unghi solar)
Particularitatile terenului (altitudine, panta, orientarea suprafetei, umbrirea)
Atenuarea atmosferei (dispersie, absortie) determinate de: gaze (molecule din aer, ozon, CO2, O2),
particule solide/lichide (aerosoli, inclusive apa necondesata), nori (apa condesata)
Radiatia exploatabila la suprafata terestra consta in:
Radiatia care nu este reflectata sau disperasata si care atinge suprafata direct (radiatia directa). Inainte
de a ajunge la suprafata solului radiatia este atenuata selectiv de straturile atmosferei
Radiatia dispersata care atinge solul (radiatia difuza)
Radiatia care este reflectata dinspre sol inspre receptorul inclinat (radiatia reflectata) si care este
intrunita de altfel cu parametrul numit albedou

Comisia Europena a initiat un proiect prin care se ofera celor interesati o serie de date cu ajutorul carora se
poate identifica potentialul resurselor energetic regenerabile. In cadrul proiectul intitulat Photovoltaic Geographical
Information System (PVGIS) s-au realizat harti pe baza unui inventar de date privind energia solara si evaluarea
resurselor de generare a energiei electrice si de la sistemele fotovoltaice din Europa, Africa si Asia de Sud-vest.
Actiunile desfasurate contribuie la identificarea si valorificarea potentialului energiilor regenerabile in Uniunea
Europeana in scopul dezvoltarii durabile si aprovizionarea pe termen lung cu energie de catre intreprinderi.
Analizand harta solara a Europei, se observa ca Romania este mai insorita decat sudul Germaniei, Austria
si asemanatoare cu jumatatea de sud a Frantei. Cu toate acestea Austria, Germania si Franta sunt liderii in
producerea si exploatarea sistemelor solare pe acest continent.

26

Figura 9 Potentialul energiei solare la nivelul Europei

Figura 10 Radiatia globala si potentialul energetic solar Figura 11 Radiatia globala si potentialul energetic
solar din Romania (in plan orizonatal) din Romania (in functie de un unchi optim)

Analiza valorificarii potentialului solar din Regiunea Centru are la baza analiza unor informatii cu privire la
elementele specifice reliefului, a parametrilor meteorologici precum: nebulozitatea (gradul de acoperire a cerului cu
nori), durata de stralucire a Soarelui, radiatia solara, etc. Durata de stralucire a Soarelui si repartitia sa teritoraiala
se afla in stransa corelatie cu regimul si distributia nebulozitatii, in special a celei inferioare (norii superiori si cei
mijlocii, mai putin dezvoltati pe verticala si transparenti datorita alcatuirii lor din particule de gheata, lasa sa treaca o
parte din razele solare luminosa). In regiunile mai inalte - zona depresionara si cea de munte, unde ceata si zilele
cu cerul noros sau cu cerul acoperit prezinta o frecventa mai mare - numarul mediu anul de ore de stralucire a

27
Soarelui se reduce treptat de la 1800-1900 ore in depresiunile intracarpatice pana la 1500-1600 ore la altitudini mai
mari de 2200 m. In zona Muntilor Carpati potentialul de valorificare a energiei solare este foarte scazut.
Pentru Romania s-a realizat o harta cu zonele de interes deosebit pentru aplicatiile electroenergetice ale
energiei solare, astfel ca s-au identificat 3 areale:
- Arealul cu cel mai ridicat potential (>1400 kWh/mp): Dobrogea, parti insemnate din Campia Romana
- Arealul cu potential bun (1300-1400 kWh/mp): nordul Campiei Romane, Podisul getic, Subcarpatii Olteniei
si Muntenei, Lunca dunarii, sudul si centru Podisului Moldovenesc, Campia si Dealurile de vest, vestul
Podisului Transilvaniei
- Arealul cu potential moderat (< 1300 kWh/mp): cea mai mare parte a Podisului Transilvaniei, nordul
Podisului Moldovenesc si Rama Carpatica.
Pentru realizarea hartii potentialului energetic solar la nivelul Regiunii Centru s-au folosit datele calculate
pentru diferite locatii din portalul http://re.jrc.ec.europa.eu/pvgis/apps3/pvest.php (Photovoltaic Geographical
Information System - Interactive Maps). Datele au fost completate cu date extrase din hartile realizate de
Agentia Nationala de Meteorologie, puse la dispozitie prin intermediul unui atlas climatologic, date din baza de date
a programului canadian RETScreen, portalul Agentiei Europene de Mediu. Datele sunt exprimate in kWh/mp/an, in
plan orizontal, aceasta valoare fiind cea uzuala folosita in aplicatiile energetice atat pentru cele solare fotovoltaice
cat si termice.
Pentru radiatia globala s-au identificat cateva valori exprimate in kWh/mp2/an: 1570 pentru Sebes,
Cisnadie, Targu Secuiesc, Agnita, Gheorgheni, 1560 pentru Aiud, Targu Mures, Ocna Mures, Medias, Baraolt,
Toplita, Victoria, Fagaras, Mirecurea Ciuc, Covasna, Blaj, 1550 pentru Sighisoara, Sibiu, Sovata, Ludus, Tarnaveni,
1470 pentru Cristuru Secuiesc, 1400 pentru Sacele.

Figura 12 Harta radiatiei solare la nivelul Regiunii Centru

Pornind de la datele disponibile s-a realizat harta potentialului energetic solar. La baza acestei harti au stat
modelarea spatiala a mai multor harti fizico-geografice si climatologice. Analizand harta de mai jos se poate
observa cu usurinta posibilitatea valorificarii potentialului energetic solar in zona centrala a regiunii, aceasta
scazand treptat spre zona montana.

28
Figura 13 Harta potentialului solar la nivelul Regiunii Centru

Pentru a scoate in evidenta gradul de detaliu a hartii potentialului energetic solar realizata pornind de la
date climatologice si particularitatile reliefului, trecute prin filtrul unor ecuatii matematice s-au localizat pe harta si
pantele si versantii cu orientare sudica. In harta de mai jos care reprezinta un detaliu din zona vaii Ampoiului din
judetul Alba se pot identifica cu usurinta toate aceste elemente.

Figura 14 Detaliu privind potentialului solar din bazinul vaii Ampoiului din judetul Alba.

In urma analizei potentialului solar se pot enunta niste concluzii:
- Daca din punct de vedere al valorificarii energiei eoliene Depresiunea Transilvaniei din Regiunea Centru nu
dispune de posibilitatea valorificarii potentialului energetic, in privinta resurselor energetice solare, aceasta
zona detine cel mai ridicat potential din regiune.
- In zonele cu altitudini reduse in conditiile unei nebulozitati scazute, durata de stralucire a Soarelui este mult
mai mare fata de zona montana, Depresiunea Transilvaniei dispunand de conditii medii de valorificare a
energiei solare.
- In zona montana variatia in teritoriu a radiatiei solare directe este foarte mare, formele negative de relief
pot favoriza persistenta cetii si diminuarea duratei de stralucure a Soarelui, in timp ce formele pozitive de
relief (in functie de orientarea in raport cu Soarele si cu directia dominanta de circulatie a aerului) pot
favoriza cresterea sau diminuarea radiatiei solare directe.

4.3 Hidrografia Regiunii Centru un suport in valorificarea resurselor hidroenergetice

4.3.1 Caractere generale ale hidrografiei Regiunii Centru

Reteaua hidrografica este bogata, fiind formata din cursurile superioare si mijlocii ale Muresului si Oltului si din
afluentii acestora, dintre care ii mentionam pe cei mai importanti: Tarnavele, Sebesul, Cugirul, Ariesul, Ampoiul
(afluenti ai Muresului), Raul Negru, Barsa, Cibinul (afluenti ai Oltului). Importante sunt resursele energetice ale
Clima factor decisv in indentificarea potentialului resurselor regenerabile in Regiunea Centru
In functie de atitudine in Regiunea Centru se disting doua mari etaje climatice: de dealuri si podisuri si
de munte. In zona montana s-au identificat cateva zone cu potential eolian: Muntii Fagaras, Muntii Cindrel,
Muntii Sureanu, muntii vulcanici din zona estica a regiunii, masive din Muntii Apuseni. In zonele de culoar
depresionar (aparita calmului atmosferic), depresiuni intramontane, cea mai mare parte a Podisului
Transilvaniei potentialul eolian este foarte redus sau nu se poate vorbi de o posibila valorificare a sa.
Potentialul energetic solar poate fi valorificat in toate unitatile de relief din Regiunea Centru, cel mai
mare potential fiind in Podisul Transilvaniei. In zona montana potentialul soar poate fi valorificat in zonele cu
versanti cu orientare sudica.

29
Muresului, Oltului si Sebesului.Potentialul energetic al cursurilor repezi de munte este exploatat in principal pe
cursul raurilor Sebes si Olt.

Figura 15 Harta hidrografica a Regiunii Centru

Principalele baraje din Regiunea Centru
Tabel 3
Nr.
crt.
Numele
barajului n PIF
Raul
(m) (m)
Volum lac
(mil.mc)
Suprafata
lac (ha)
Suprafata
bazin
(kmp)
1
OASA
979
Sebes
1 00
136 401 187
2 TAU 984 Sebes 8 87 21 81 401
3
GURA RAULUI
980
Cibin
4 30
17,5 68 147
4
NEGOVANU
960
Sadu
2 57
6,3 32 360
5
CUGIR Cugirul Mare
8 20
1 15 174
6
OBREJII DE
CAPALNA 986
Sebes
2 45
3,5 25 619
7
ZETEA
993
Tarnava
Mare 8 20
44 234 352
Barajul de acumulare
de la Oasa
Acumularea permanenta
de la Ighis

30
8
FENES
000
Ampoi
0 75
6,5 22 450
9
FRUMOASA
986
Frumoasa
8 00
10,6 81 45,5
10
IGHIS
978
Ighis
6 75
13,4 102 23
Sursa:..

Bazinul hidrografic al raului Mures
Izvorul propriu-zis al Muresului se afla in sudul depresiunii Giurgeului, la o altitudine de 850 m, langa
comuna Izvorul Muresului. Cursul Muresului de la obarsie si pana la varsare este impartit in 4 sectoare, dintre care
primele doua se afla in Regiunea Centru: Muresul superior (cuprinde Depresiunea Giurgeului si Defileul Toplita-
Deda, 110km) si Muresul mijlociu (axat pe zona central a Podisului Transilvaniei, intre Deda si Alba Iulia, 266 km).
In sectorul Muresul superior, denistatea mediei a retelei hidrografice este ridicata, intre 0.9-1.1 km/kmp.
Afluentii sai sunt mici dar au pante mari iar adancimea fragemntarii reliefului este f mare (40-60 m/km). atat din
stanga cat si din dreapta Muresul primeste un numar de 14 afluenti, reteaua dendritica fiind bine dezvoltata.
Amintim cateva particularitati fizico-geografice pentru sectoare de rau al carui potential hidroenergetic ar putea fi
valorificat. In aval de Toplita, valea Muresului se transforma primind aspectul raurilor tipice de munte. Pe parcursul
defilelului, lung de 40 km, raul are o cadere de 210 m. In aval de Defilelul Toplita-Deda, Muresul se largeste, iar in
zona de relief creat sosesc apropae simetric o serie de afluenti dinspre Calimani si Muntii Gurghiu.
Sectorul Muresul mijlociu formeaza un culoar larg in Podisul Transilvaniei pana la Alba Iulia. Cursul
Muresului are un caracter meandrat, pantele longitudinale sunt mici (cadere totala de 200 m pe distant de 266km
sau 0.75 km/kmp). In acest sector potential hidroenergetic este pus in evident de cel mai mare affluent de pe
dreapta Muresului, Ariesul, care contribuie prin debitul sau cu mai mult de jumatate la cresterea apelor colectorului
principal. In prezent apele Ariesului sunt folosite intens de interprinderile industrial din zona, in consumul populatiei
si in agricultura.
Potentialul hidroenergetic este calculate in functie de bilantul hidrologic si debitele medii ale raurilor dintr-
un bazin hidrografic. Pentru bazinul hidrografic al Muresului s-au masurat debitele medii (m3/s) pentru Mures si
afluentii ai sai in locatii diferite din punct de vedere hipsometric: Toplita (2.69), Remetea (4.68),Suseni (1.07),
Stanceni (10.5), Valenii de Mures (23.0), Solovastru (7.20), Scarisoara (5.45), Campeni (11.7), Odorhei (5.45),
Topa (8.590, Blaj (13.0), Tarnaveni (8.30), Alba Iulia (93.0), Sugag (7.70).

Tabel 4

Bazinul Muresului
Raul Post
S.baz
(km2) Hmed(m) Q0(m3/s)
Mures Suseni 152 950 1,07
Mures Remetea 730 977 4,68
Toplita Toplita 211 1 155 2,69
Mures Stanceni 1 492 991 10,5
Rastolita Rastolita 158 1 155 3,39
Mures
Valenii de
Mures 2 338 995 23
Gurghiu Solovastru 555 918 7,2
Mures
Tg.Mures
Glodeni 4 053 833 33,6
Comlod Band 322 397 0,57
Aries Mare Scarisoara 200 1 150 5,45
Aries Campeni 631 1 023 11,7
Tarnava
Mare Odorhei 657 893 5,45
Tarnava Topa 1 673 692 8,59

31
Mare
Tarnava
Mare Blaj 3 586 365 13
Tarnava
Mica Sarateni 447 881 5,67
Tarnava
Mica Tarnaveni 1 478 587 8,3
Ampoi Zlatna 146 816 1,31
Mures Alba-Iulia 17 848 636 93
Sebes Oasa 198 1 578 3,64
Sebes Sugag 539 1 396 7,7
Sebes Petresti 695 1 249 8,76
Secas
Miercurea
Bai 176 474 0,542
Cugir Cugir 300 1 143 4,02

Sursa Ujvari I, Geografia apelor Romniei, Editura tiinific Bucureti

Dezvoltarea energeticii si hidroenergeticii a parcurs diferite etape in Regiunea Centru. Inainte de 1950,
utilizarea potentialului hidroenergetic a fost cu totul insuficienta si oarecum sporadic. Primele amenajari:
- Uzina Sadu-Sibiu I (1895-1896, puterea 1050 kW)
- Sadu Sibiu II (1905-1907, puterea - 1950 kW)
- Targu Mures (1913-1914, puterea - 1200 kW)
In scopul producerii energiei electrice s-au construit cateva centrale hidroelectrice pe cursurile superioare
ale raurilor Mures si Olt si a unor afluenti, pe acele sectoare de rau cu potential hidroelectric.
S-au construit centrale hidroelectrice echipate cu diferite tipuri de turbine. In Regiunea centru cele mai
multe central hidroelectice sunt cele echipate cu turbine Kaplan. Turbina Kaplan este o turbine hidraulica cu rotatie
axiala, cu un rotor cu pale reglabile, utilizat la hidrocentralele de cadere mica a apei. Acest tip de turbine a fost
inventata in anul 1913 de catre prof. ing. austriac Viktor Kaplan. Aceasta inventive este de fapt perfectionarea
trubinei Francis. La turbine Francis exista problema formarii cavitatiei (bule de aer in curentul de apa din turbina)
care produce scaderi de presiune cu scaderea randamentului turbine. Aceasta deficient este inlaturata la turbine
Kaplan care foloseste palete reglabile. Pentru o functionare optima turbina necesita un current de apa cu debit
constant. Turbina functioneaza prin efectul de suprapresiune, randamentul ajung\nd la 80-95%.

Figura 16 Schema unei hidrocentrale prevazute cu o turbina Kaplan
Centrale hidroelectrice echipate cu turbine Kaplan s-au construit in Regiunea Centru pe:

32
raul Olt centralele Fagaras, Voila, Vistea, Arpas, Avrig
raul Mures centralele Targul Mures, Ludus III
Centrale hidroelectrice echipate cu turbine Francis s-au construit in Regiunea Centru pe:
raul Sebes centralele Sugag, Sasciori
raul Sadu centrala Sadu V
raul Cibin centrala Cibin
O centrala hidroelectrica cu turbine Bulb a fost construita pe raul Sebes la Petresti, iar o hidrocentrala cu turbina
Pelton pe raul Sadu.

4.3.2 Potentialul microhidroenergetic si geotermal al Regiunii Centru
4.3.2.1 Potentialul hidroenergetic si microhidroenergetic

Cresterea rapida a consumului de energie si implicit a gradului de utilizare a resurselor hidroenergetice, a
pus problema valorificarii optime a resurselor energetic. In acest scop este necesar sa se cunoasca marimea si
caracteristicilor resurselor hidroenergetice disponibile in raport cu celelalte categorii de resurse. Prin inventarierea
resurselor hidroenergetice se urmareste determinarea cantitatii de energie care poate fi obtinuta, variatia ei in timp
si localiyarea ei geografica.
Potentialul hidroenergetic teoretic (sau brut) reprezinta totalitatea resurselor de energie naturala ale unui
bazin, fara sa tina seama de posibilitatile tehnice si economice de amenajare. El corespunde unei utilizari integrale
a caderii si disponibilului de apa al bazinului si unui randament toal de 100%. Acest potential teoretic include atat
potentialul de suprafata cati si potentialul liniar.
Potentialul teoretic de suprafata se refera la apele de suprafata, cele din precipitatii si cele de scurgere.
Potentialul teoretic liniar al cursurilor de apa reprezinta energia (puterea)maxima care se poate obtine pe raul
respective.
Potentialul hidroenergetic tehnic reprezinta acea parte din potentialul brut care ar putea fi obtinuta prin
amenajarea cursului de apa, tinand cont de conditiile tehnice ale momentului respective. Acest potential se poate
determina pe baza elaborarii schemelor de amenajare ale fiecarui urs de apa si se calculeaza tinand seama de
pierderile care apar in instalatiile unei amenajari . acest potential reprezinta o marime mai aproape de realitate.
Potentialul hidroenergetic economic amenajabil reprezinta a cea parte a potentialului hidroenergetic tehnic
amenajabil, care se poate obtine in conditii economice. Aceasta marime este cea mai susceptibila de modificari,
fiind influentata de progresul ethnic. Valoarea acestui potential trebuie raportata la o anumita data, iar evaluarea
trebuie reluata periodic.
Enuntarea tipurilor de potential hidroenergetic este necesara pentru a intelege si aplica corect metoda de
calcul al potentialului hidroenergetic brut.
Potentialul hidroenergetic teoretic se calculeaza pe sectoare caracterisitice ale cursului de apa. Pentur
apele mici, sectorizarea se face luand drept limite punctele de confluent cu afluenti, zonele de schimbare a pantei
raului. Pe raurile importante unde aportul difeitilor afluenti este neinsemnat, potentialul teoretic se poate calcula pe
sectoare de lungime egala, cuprinsa intre 10 si 100 km.
P= 9.81 (Qi+Qj)/2*(zi-zj)
Unde Qi si Qj sunt valorile debitelor din punctele i si j , iar zi si zj sunt cotele fata de un acelasi plan de
referinta ale acelorlasi puncte.
Aceasta metoda de calcul a stat la baza amenajarii hidroenergetice a raului Sebes

33

Figura 17 Model de amenajare hidroenergetica

La nivel national exista preocupari in domeniul identificarii potentialului energetic din surse regenerabile de
energie. In conditiile socio-economice actuale din Romania, nu se dispune de o inventariere a micropotentialului
existent (in exploatare) si nici a celui viitor, care sa ofere un suport pentru valorificarea in continuare a
micropotentialului hidroenergetic, sursa cea mai importanta de energie regenerabila din Romania. In acest scop,
Ministerul Economiei si Comertului a finantat proiectul Evaluarea micropotenialului hidroenergetic romnesc,
surs regenerabil de energie, n vederea idntificrii de amplasamente pentru dezvoltarea investiiilor n acest
sector . S-a avut in vedere o inventariere a ceea ce exista amenajat din potentialul hidroenergetic si apoi o
estimare a ceea ce nu este amenajat pe bazinele Olt, Mures, Tisa- Somes si Ialomita. Rezultatele cercetarii vor
folosi autoritatilor publice, partenerilor, beneficiarilor si mai ales firmelor interesate in realizarea de
microhidrocentrale si de exploatarea acestora.
Micropotentialul este parte integranta a potentialului energetic al Romaniei si daca, pana in prezent s-a pus
accent in special pe realizarea de centrale hidroelectrice cu puteri >10 MW, Romania va face demersuri pentru
valorificarea in continuare a micropotentialului pentru a raspunde cerintelor Directivei Uniunii Europene privind
sursele regenerabile de energie.

In Regiunea Centru s-au identificat cateva zone optime privind realizarea de microhidrocentrale in bazinul
hidrografic al raului Mures. Amplasamentele stabilite sunt prezentate sintetic in tabelul de mai jos:

Tabel 5

Nr.crt.
Denumire
centrala
Cursul de
apa Judetul
Cadere
bruta
(m)
Debitul
instalat
(mc/s)
Puterea
instalata
(MW)
Energie
medie
(GWh/an)
1 Dusa Mures Mures 10 11,62 0,8 4,2
2 Zebrac Mures Mures 10 12,19 0,8 4,4
3 Stanceni Mures Mures 10 12,19 0,8 4,4
4 L.Bradului Mures Mures 20 14,05 1,9 10,2
5 Jirca Mures Mures 20 14,17 1,9 10,2
6 Beleiu Mures Mures 10 16,12 1,1 5,8
7 Ferigilor Mures Mures 10 16,24 1,1 5,9

34
8 Bradului Mures Mures 15 16,35 1,7 8,9
9 Iodului Mures Mures 7 16,41 0,8 4,2
10 Sarateni
Tarnava
Mica
Mures 11 4,5 0,3 2,1
11 Salard Salard Mures 78 1,65 0,9 5,4
12 Iara
Iara,
Ocolisul
Alba 200 1,33 1,8 11,1
13 Cugir Cugir Alba 100 2,28 1,5 9,5
14 V.Stefancii Aries Alba 10 17,54 1,2 6,3
15 Lupsa Aries Alba 16 17,99 2,0 10,4
16
Valea
Lupsei
Aries Alba 14 18,71 1,8 9,5
17
Baia de
Aries
Aries Alba 12 18,76 1,5 8,1
18 Sartas Aries Alba 12 19,01 1,5 8,2
19 Turnu Aries Alba 12 19,02 1,5 8,3

Sursa Evaluarea micropotenialului hidroenergetic romnesc, surs regenerabil de energie, n vederea
idntificrii de amplasamente pentru dezvoltarea investiiilor n acest sector, Proiect finanat de Ministerul
Economiei i Comerului (www.minind.ro)

Puterea instalata a microhidrocentralelor din bazinul Muresului ar ajunge la 24 MWh iar energia
produsa anual de acestea ar insuma 137,1 GWh, energie care ar putea acoperi consumul cu energie
electrica pentru 287.000 persoane (la un consum mediu casnic de 477 kWh/persoana).

Bazinul hidrografic al raului Olt
Pe cuprinsul Regiunii Centru, Oltul strabate forme variate de relief, drenand o serie de depresiuni si
massive muntoase. Profilul longitudinal al Oltului se distinge printr-o serie de trepte, defile, praguri, cu multiple
posibilitati de amenajari hidroenergetice. Afluenti directi si indirecti ai Oltului cu potential hidroenergetic sunt: Raul
Negru, Baraolt, Homorodul Mare, Homorodul Mic, Avrigul, Cibinul, etc

Tabel 6
Bazinul Oltului

Raul Post
S.baz
(km2) Hmed(m) Q0(m3/s)
Olt Tomesti 217 1078 1,25
Olt Sancraieni 916 935 4,76
Olt Micfalau 1 433 896 7,95
V.Neagra Tinoasa 281 825 1,22
Casin Ruseni 476 830 1,81
Covasna
Borosneul
Mare 228 760 1,16
V.Neagra Reci 1 646 760 6,26
Tarlung Sacele 190 1 146 2,36
Ghimbasel Rasnov 118 1 022 1,8
Barsa Zarnesti 198 1 202 2,95
Olt Feldioara 5 608 811 32,2
Varghis Varghis 203 863 1,76
Olt Hoghiz 7 073 805 39
Homorodul
Mare Sanpaul 160 733 0,96
Homorodul
Mic Homorod 240 778 1,26
Sinca Sercaia 349 750 2,94
Olt Fagaras 9 085 731 50,4
Balea Cartisoara 60 1 263 1,92

35
Olt Sebes-Olt 10 816 740 69,4
Cibin
Gura
Raului 171 1 326 2,81
Cibin Sibiu 506 943 4,18
Hartibaciu Cornatel 961 516 2,45
Sadu Sadu II 222 1 475 3,84
Cibin Talmaciu 2 232 714 13,2
Lotrioara
Gura
Prejbii 95 1 292 2,51
Lotru Voineasa 340 1 560 6,45

Sursa Ujvari I, Geografia apelor Romniei, Editura tiinific Bucureti, 1972

Pentru bazinul hidrografic al Oltului s-au masurat debitele medii (m3/s) pentru raul colector si afluentii sai
directi si indirecti in locatii diferite din punct de vedere hipsometric: Rasnov (1.80), Feldioara (32.2), Hoghiz (39.0),
Sanpaul (0.96), Fagaras (50.4), Sebes-Olt (69.4), Sibiu (4.18), Sadu II (3.84), Sacele (2.36), Borosneu Mare (1.16).

Microhidrocentralele (MHC) utilizeaza ca sursa primara de energie energia hidraulica, potentiala si cinetica
a caderilor de apa naturale sau artificiale. Transforma energia cursurilor de apa in energie mecanica pentru
actionarea diverselor utilaje (ferastraie, mori, etc.) sau pentru producerea energiei electrice. Printre avantajele
folosirii microhidrocentralelor amintim: nu produc nici un fel de poluare cu noxe, gaze, materiale reziduale; apa
naturala este intr-un circuit permanent, asigurand regenerarea sursei; costurile de exploatare/ intretinere sunt mici.
Cantitatea de energie produsa de o microhidrocentrala depinde de doi factori:
inaltimea de cadere a apei : cu cat este mai mare cu atat energia generata este mai mare
debitul de apa ce trece prin turbina : energia produsa este direct proportionala cu volumul de apa ce trece
prin turbina.
Azi, circa 24% din energia folosita in lume este produsa hidraulic si peste un miliard de oameni beneficiaza
de aceasta energie.

Figura 18 Model de amplasare a unei microhidrocentrale

In Romania bazinele hidrografice care se preteaza cel mai bine la dezvoltarea de aplicatii microhidroenergetice
sunt: Olt, Mures si Tisa-Somes.
In cuprinsul Regiunii Centru se afla cele mai importante suprafete din bazinul Oltului si Muresului.
- Oltul izvoraste din nodul orohidrografic Hasmas (Curmatura), izvoarele acestuia fiind la altitudini de
aproximativ 1800 m. Cea mai importanta amenajare hidroenergetica se afla pe raul Olt, pe raurile
interioare. Din calculi hidrologice reiese faptul ca potentialul ramas de amenajat este semnificativ. La
nivelul intregului bazin, potentialul theoretic liniar insumeaza 457.906 kW, iar pmed = 85.1 kW/km, variind
de la 0.3 kW/km la 721 kW/km
- Cea mai importanta suprafata a bazinului hidrografic al Muresului este cuprinsa intre Carpatii oriental,
Meridionali si Muntii Apuseni. Pantele cursurilor de apa variaza mult de la sub 10 m/km la peste 100 m/km.

36
Sectoare cu potential mai mare de 150 kW/km se afla in regiunea Centru, potentialul specific variind de la 15
kW/km la 628 kW/km.
Resursele de apa din interiorul Regiunii Centru se caracterizeaza printr-o mare variabilitate, atat in spatiu cat si
in timp. Apar variatii in timp a debitelor, atat in cursul unui an, cat si de la an la an. In lunile de primavara,
potentialul hidroenergetic al raurilor este foarte mare, datorita potentialului hidroenergetic rezultat din precipitatii.
In ceea ce priveste potentialul hidroenergetic al tarii se apreciaza ca potentialul teoretic al precipitatiilor este de
circa 230 TWh/an, potentialul teoretic al apelor de scurgere de aproximativ 90 TWh/an, iar potentialul teoretic liniar
al cursurilor de apa este de 70 TWh/an. Potentialul teoretic mediu al raurilor tarii, inclusiv partea ce revine
Romaniei din potentialul Dunarii, se ridica la 70 TWh/an, din care potentialul TEHNIC amenajabil reprezinta 40
TWh/an (2/3 dat de raurile interioare si 1/3 de Dunare).

4.3.2.2 Potentialul geothermal

In 2006 Institutul Geologic din Romania a realizat un studiu privind zonare locatiilor cu potential in valorificarea
rezervelor de ape geotermale. Zonarea locatiilor pentru aplicatiile geotermale are in vedere distributia rezervelor de
apa geotermale in teritoriu in functie de temperaturile maximale de emergent de 120 grade Celsius, respective de
140 grade Celsius. In ambele cazuri aplicatiile predominante sunt cele termice.
In Regiunea s-au identificat doua zone de interes pentur aplicatii termice (cu pompe de caldura geotermice):
Toplita si Mirecurea Ciuc-Jigodin

4.4 Solurile
Diversitatea formelor de relief, varietatea topoclimatelor, etajarea pe verticala a vegetatiei, determina
identificarea mai multor tipuri de sol la nivelul Regiunii Centru.
Analizand tipurile de sol si repartitia acestora in judetele Regiunii Centru s-a identificat cateva particularitati:

Judetul ALBA
Hidrografia Regiunii Centru un suport in valorificarea resurselor hidroenergetice
Hidrografia Regiunii Centru este reprezentata de suprafete importante din bazinul hidrografic al raurilor
Mures si Olt.
- Aspecte hidrografice ale Muntilor Carpati din Regiunea Centru
Din punct de vedere hidrologic, Carpatii constituie zona de obarsie si alimentare cu apa pentru toate
raurile principale de pe teritoriul tarii. Scurgerea atinge, pentru zonele inalte, cele mai ridicate valori primavara,
mai timpuriu in Carpatii Occidentali (februarie, martie, aprilie) si mai tarziu in restul ramurilor carpatice (martie,
aprilie, mai si chiar iunie). Ca urmare debitul cel mai mare al raurilor se inregistreaza tot primavara, cand de
obicei topirea zapezii se suprapune cu ploile de primavara. Debitul bogat si constant, in buna parte, ca si panta
mare a profilelor longitudinale sunt caracteristici care determina potentialul hidroenergetic ridicat al raurilor
carpatice. In plus, necesitatile de apa pentru alimentarea localitatilor, a unitatilor economice si pentru irigatii,
paralel cu nevoia regularizarii nivelului raurilor, dau acumularilor de apa din marile bazine artificiale montane
functii economice foarte complexe. Doua sisteme hidrografice importante, Muresul si Oltul, ofera un potential
hidroenergetic care poate fi valorificat in zonele unde relieful se caracterizeaza prin pante accentuate (peste 7
grade), debitul acestor rauri si a afluentilor sai depasind 60-70 m3/s. In zona Muntilor Apuseni, cel mai important
rau din punct de vedere al valorificarii potentialului hidroenergetic este Ariesul, debitul mediu fiind de 23.5 m3/s.
- Aspecte hidrografice ale Depresiunii Colinare a Transilvaniei din Regiunea Centru
Principalul rau din Depresiunea Transilvaniei este Muresul, care o strabate pe directia NE-SV si primeste
afluenti mai importanti pe Tirnava (formata la Blaj, prin unirea Tirnavei Mari cu Tirnava Mica), Secasut, Sebesul,
Ariesul si Ampoiul. In sud depresiunea este strabatuta de Olt, care aduna toate riurile ce coboara din Fagaras,
precum Homoroadele (Mare si Mic), Cibin cu Sadu si Hartibaciu. Potentialul hidroenergetic poate fi valorificat in
zonele cu pante accentuate ce asigura un debit mare al raurilor. In acest sens, potential hidroenergetic ridicat il
au raurile: Aries, Cibin, Sadu, Hartibaciu. Cea mai mare parte a Depresiunii Transilvaniei aflata in perimetrul
Regiunii Centru este strabatuta de rauri cu debile modeste, datorita pantelor reduse ale reliefului.

37
Aproape de un sfert din suprafata judetului este acoperita de Podisul Tarnavelor, cu resurse
agricole bogate (in special culturi de cereale si podgorii), fiind specific solurile cernoziomuri levigate, argiluvisoluri,
cambisoluri. In Culoarul Muresului care separa Muntii Apuseni de Podisul Tarnavelor (400-500 m altitudine) sunt
caracteristice cernoziomurile levigate, iar in lunca Muresului aluviuni si soluri aluviale. In zona de munte (Muntii
Trascaului, Muntii Surianu, Muntii Bihorului) spodosolurile sunt reprezentate prin soluri brune feriiluviale care s-au
format in conditii de clima foarte umeda si rece, pe roci acide si podzoluri care s-au format in conditii de clima
bogata in precipitatii si rece, pe substrat acid. Pe suprafete restranse din Muntii Apuseni intalnim solurile organice,
reprezentate prin tipul de sol turbos tipic
Judetul BRASOV
Judetul Brasov se afla la jonctiunea a trei mari unitati naturale: Carpatii Orientali, Carpatii Meridionali si Podisul
Transilvaniei, de unde rezulta o pronuntata complexitate si diversitate in trasaturile geologice si geomorfologice,
reflectata in clima, ape, soluri, vegetatie si fauna. Relieful muntos ocupa circa 40% din suprafata judetului, cele mai
raspandite solurile monate fiind brune si cele brune-galbui podzolite, brune acide, andosolurile. Relieful
depresionar si deluros ocupa aproximativ 60%.din suprafata judetului, predominand solurile argiluiluviale,
cambisoluri. Muntii Fagarasului atrag atentia prin relieful alpin modelat pe roci dure, de origine metamorfica, ce
consta dintr-o gama variata de sisturi cristaline. La peste 2000 de metri solurile sunt scheletice sau apare la zi roca
dur. Pe piemonturile colinare submontane predomina solurile podzolice argiloiluviale si cele brune podzolite. In
general, aceste soluri prezinta o fertilitate scazuta, exploatarea agricola realizandu-se cu mijloace de ameliorare
(ingrasaminte chimice si naturale etc.). In lunca Oltului din dreptul Feldioarei se regasesc cernoziomuri argiloiluviale
si levigate, obiectul unor intense exploatari agricole. Restul luncii Oltului, precum si malurile raurilor mai mari
prezinta soluri aluviale de lunca, cu o fertilitate destul de ridicata, dar si cu exces de umiditate.
JudetulCOVASNA
Relieful predominat muntos (60% din suprafata judetului Covasna), cu altitudine medie de 800-1.200 m, cele
mai raspandite solurile fiinde brune si cele brune podzolite, brune acide, andosolurile. In ariile depresionare
intramontane, bine individualizate (Depresiunea Targu Secuiesc, Depresiunea Sfantu Gheorghe, Depresiunea
Baraolt, Depresiunea Intorsura Buzaului, Depresiunea Comandau, Depresiunea Aita si Depresiunea Ozunca),
soluri argiluvisoluri, soluri brune, renzine,
Judetul HARGHITA
Activitatea vulcanica care a avut loc in partea de vest a judetului a favorizat formare solurilor brune acide,
brune podzolice si andosoluri (pe roci magmatice). In zonele de chei se gasesc soluri Rendzine calcarice care se
formeaza si se gasesc numai in conditii de relief fragmentat, pe culmi inguste sau usor rotunjite, cu stanca la zi si
pe versanti cu inclinari variate. Zonele depresionare sunt specific solurile argiluvisoluri, soluri brune si cambisoluri.
Judetul MURES
In etajul padurilor de stejar caracteristic zonelor de deal si munti josi, solurile sunt brune si brun-roscate de
padure. In etajul padurilor de fag specific altitudinilor peste 600-700 m solurile sunt brun-acide, brune de padure si
soluri podzolice. Zona padurilor de molid, este specifica altitudinilor de 1200-1800 de m, dar in conditii speciale de
topoclimat, ele se gasesc si la atitudini de 600 de m intalnim solurile podzolice brune. In zonele muntoase sunt cele
mai raspandite solurile monate brune si cele brune-galbui podzolite, brune acide, andosolurile, dar si cele podzolice
feriiluviuale. In partile inalte ale muntilor apar si solurile scheletice. Solurile de pajisti alpina se intalnesc in deosebi
in zona craterului mare al Pietrosului din Muntii Calimani. In Campia Transilvaniei predomina solurile brune si
cernoziomurile levigate, solurile negre si cele erodate. In partea de vest a acestei campii sunt raspandite solurile
cernoziom carbonatic. In partea de vest a judetului campia primeste un caracter de stepa, solurile cele mai
raspandite fiind cernoziomurile. In zona de deal si podis cele mai frecvente soluri sunt cele: brune inchise de
padure, argiloiluviale, podzolice argiloiluviale, etc
Judetul SIBIU
Aproximativ 30% din suprafata este acoperita de Muntii Fagaras, Lotru si Cindrel, 50% este acoperit de
platourile Tarnave, Hartibaci si Secas ce sunt strabatute de vai adanci. In zonele muntoase sunt cele mai
raspandite solurile monate brune si cele brune-galbui podzolite, brune acide, andosolurile, dar si cele podzolice
feriiluviuale. In partile inalte ale muntilor apar si solurile scheletice; pe versanti solurile predominante sunt cele
tinere de grohotisuri. Zonele depresionare sunt specific solurile argiluvisoluri, soluri brune, cambisoluri
In Regiunea Centru exista cateva zone critice sub aspectul deteriorarii solurilor. Cele mai afectate
zone din regiune sunt: Baia de Aries, Zlatna, Abrud, Rosia Montana, Copsa Mica, Tarnaveni, Codlea, Rotbav,
Persani, Fagaras, Medias, etc.

38

4.5 Vegetatia naturala si biomasa

A. Vegetatia naturala a Regiunii Centru

- Vegetatia specifica Muntilor Carpati din Regiunea Centru
Conditiile fizico-geografice se rasfrang direct asupra aspectului pe care il imbraca vegetatia in Carpati. Din
punct de vedere biogeografic, se constata ca, in linii generale, Carpatii cuprinsi in Regiunea Centru prezinta
caracteristici comune cu cele ale sistemelor muntoase din Europa centrala si din nordul Peninsulei Balcanice. Se
evidentiaza prezenta in Muntii Carpatii a patru etaje vegetale:
- etajul alpin, care incepe de la altitudinea de 2200 de metri pe inaltimile carpatice din Meridionali, iar in
Carpatii Orientali la peste 1800 de metri;
- etajul subalpin, la peste 1650-2200 de metri, in Carpatii Meridionali si 1500-1900 de metri, in Carpatii
Orientali;
- etajul boreal (al padurilor de conifere boreale(molid)), situat la peste 1300-1650 de metri, cu exceptia
nordului unde incepe de la 1000-1500 de metri;
- etajul nemoral (al padurilor de foioase), la 200-1300 de metri, iar in nord la 400-1000 de metri.
Bogatia mare a fondului forestier permite valorifica lemnului si a altor plante fibroase ca materii prime
lignocelulozice folosite in fabricarea biocarburantilor. Zona montana din Regiunea Centru are un potential energetic
de biomasa ridicat, ceea ce ar putea substitui consumul de resurse primare in procent semnificativ. Caldura
produsa pe baza de biomasa se obtine din arderea de reziduuri forestiere (caldura necesara incalzirii locuintelor si
prepararea hranei (in special in mediul rural) este rezultatul consumului de reziduuri si deseuri vegetale).

- Vegetatia specifica Depresiunii Colinare a Transilvaniei din Regiunea Centru
Vegetatia Depresiunii Colinare a Transilvaniei se caracterizeaza prin existenta etajului stejarului in zonele cu
altitudini de sub 500 m, a fagului la peste 500 m si a silvostepei in zona de campie unde altitudinile coboara sub
300 m.
4.5.2 Biomasa

Biomasa constituie pentru Regiunea centru o sursa regenerabila de energie, promitatoare, atat din punct
de vedere al potentialului, cat si din punct de vedere al posibilitatilor de utilizare.
Institutul National al Lemnului (INL) a realizat in anul 2006 un studiu privind potentialul energetic al
biomasei in Romania (distributia pe regiuni de dezvoltare si judete). Analizand harta realizata de INL in 2006 s-a
constatat ca:
- Judetul Harghita se numara printre cele mai bogate judete din tara in resurse forestiere (206,5 mii mc)
- Judetele Harghita (41.004 mii tone), Covasna (73.000 mii tone) si Brasov (89.000 mii tone) sunt cele mai
sarace in resurse agricole dintre judetele din tara
- Judete bogate in biomasa forestiera care au municipii si orase unde nu se distribuie energie terminca sunt:
Componenta edafica a Regiunii Centru
Varietatea formelor si treptelor de relief precum si complexitatea climatului Regiunii Centru sunt
principalii factori care contribuie la formarea si etajarea solurilor. Dezvoltarea vegetatiei si cultura plantelor cu
potential ridicat in valorificarea biomasei sunt influentate direct de calitatea solurilor. Cerealele si plantele
tehnice au cel mai mare potential in producerea de biomasa, biodiesel, acestea dezvoltandu-se in zonele cu
soluri fertile, bogate in humus. Aceste soluri fac parte din clasa molisoluri (cernoziom, cernoziom levigat) fiind
specific zonelor de campie sau zonelor cu altitudini sub 300-400 m. Podisul Transilvaniei si in special unitatea
de relief Campia Transilvaniei se caracterizeaza prin predominanta solurilor fertile pe suprafata carora se
cultiva cantitati importante de cereale (grau, orz, porumb), plante tehnice oleaginoase (floarea soarelui, rapita,
etc)
In zona montana solurile se caracterizeaza printr-un orizont subtire de humus, acide, ele facand parte
din categoria spodosoluri. Datorita altitudinii si conditilor climatice solurile impugn restrictii in ceea ce priveste
cultivarea plantelor. Cartoful este o planta care se preteaza foarte bine conditiilor de mediu, putand fi folosita
ca materie prima producerea de energie regenerabila.

39
Alba (4 orase, 65 comune); Brasov (5 orase, 45 comune); Covasna (2 orase, 34 comune); Harghita (3
orase, 52 comune); Mures (5 orase, 85 comune)
Bogatia mare a fondului forestier permite valorifica lemnului si a altor plante fibroase ca materii prime
lignocelulozice folosite in fabricarea biocarburantilor. Zona montana din Regiunea Centru are un potential energetic
de biomasa ridicat, ceea ce ar putea substitui consumul de resurse primare in procent semnificativ. Caldura
produsa pe baza de biomasa se obtine din arderea de reziduuri forestiere (caldura necesara incalzirii locuintelor si
prepararea hranei (in special in mediul rural) este rezultatul consumului de reziduuri si deseuri vegetale).

Figur 19 Harta repartiiei padurilor

Climatul de dealuri si campii, particularitatile orografice, suprafetele insemnate de terenuri agricole, fertilitatea
ridicata a solurilor bogate in humus permite cresterea si dezvoltarea plantelor de cultura in Depresiunea
Transilvaniei: cereale (grau, pormb, orz, ovaz, secara), plantelor tehnice si uleioase (rapita, floarea soarelui,
soia,etc). in zonele de depresiuni si dealuri din vecinatatea carpatilor permite valorificarea energetica a unor
reziduri forestiere (specii de stejar, fag).
Potentialul energiei din biomasa (obtinuta prin arderea tuturor tipurilor de produse derivate din plante: masa
lemnoasa, plante de cultura, reziduri forestiere) ocupa cel mai mare procent din punct de vedere al valorificarii
energiilor regenerabile din Depresiunea Colinara a Transilvaniei cuprinsa in Regiunea Centru. Desi randamentul
energetic pentru biomasa este mai redus decat in cazul carbunelui, rezidurile (cenusa) rezultate in urma ardeii
biomasei sunt mult mai reduse cantitativ, nu au in compozitie compusi toxici si pot fi folositi ca ingrasamant in
agricultura. Toate diviziunile si subdiviziunile Depresiunii Colinare a Transilvaniei dispun de potential mare de
valorificare a biomasei.

4.6 Principalele resursele de subsol cu potential energetic din Regiunii Centru

Zacamintele de gaz metan
Cea mai importanta resursa a subsolului Regiunii Centru o constituie zacamintele de gaz metan,
descoperite la Sarmasel in 1907, in urma unui foraj de exploatare a unor presupuse saruri de potasiu. Cele mai
mari zacaminte de gaz metan din Romania se gasesc in aceasta zona a tarii la Nades, Zaul de Campie, Bogata,
Vegetatia naturala din Regiunea Centru suport in valorificarea potentialului de biomasa
Particularitatile reliefului si a climei permit identificarea unor etaje de vegetatie care se afla in stransa corelatie
cu structura edafica: etajul silvostepei, etajul stejarului, etajul fagului, etajul coniferelor si etajul alpin. Fondul
forestier din Regiunea Centru este unul bogat si diversificat, favorizand dezvoltarea industriei de prelucrare a
lemnului in centre mai mici situate in zona montana (Campeni, Talmaciu). El reprezinta un element de baza in
obtinerea biomasei prin prelucrarea materialelor rezultate din valorificarea lemnului. Potential ridicat de
valorifcare energetica a biomasei se gaseste in zona montana, Subcarpatii Transilvaniei si dealurile inalte
marginale Depresiunii Colinare a Transilvaniei.

40
Saros, Singiorgiu de Campie, Seleus, Zau-Saulia, Madaras, Sarmasel, Cetatea de Balta, Tauni, Porumbenii Mari,
Avramesti, Mugeni, etc. De mentionat este faptul ca gazul metan din aceasta regiune este cel mai curat gaz natural
din lume, fiind alcatuit aproape exclusiv din gaze uscate. Gazele sunt compuse in general, in proportie de cca. 99%
din metan (proportia metanului variaza, de regula, intre 95 si 99,7%) alaturi de metan, in proportii neinsemnate, se
gasesc si alte hidrocarburi (etan, protan, butan).
Zacaminte de carbune
In zona nord-vestica a judetului Covasna sunt exploatate prin lucrari miniere de suprafata si in subteran in
cadrul perimetrelor miniere Capeni Baraolt si Racos Sud. Din motive tehnice sau economice o parte din
sectoarele miniere au fost inchise, in prezent, continuandu-se exploatarea in urmatoarele sectoare: mina Baraolt ,
cariera Bodos si cariera Racos Sud. Zacaminte de carbune mai intalnim si la: Borsec, Jalotca, Codlea, Cristian,
Virghis.

Figur 20 Repartiia geografic a resurselor energetice de subsol

Complexitatea resurselor naturale ale Regiunii Centru
In Regiunea Centru se gasesc cele mai mari reserve de gaze naturale si associate din tara, gazul
metan din Transilvania fiind considerat ca fiind cel mai pur gaz din Europa (99% puritate). Gaz metan se
extrage din domuri gazeifere la Sarmasu, Zau de Cimpie, Medias, Nades, Deleni etc, localitati aflate pe teritoriul
Depresiunii Colinare a Transilvaniei.
Zacamintele de carbune se gasesc cu precadere in partea de nord-est a Regiunii, calitatea acestora
fiind data de puterea calorica care depinde la randul ei de cantitatea continutul de carbon.
Luand in considerare ritmul actual de exploatare a combustibililor fosili din Regiunea Centru s-a
constatat pe baza unor calcule ca rezervere de gaz metan se vor epuiza in cativa zeci de ani. Valoriticarea
potentialului energetic regenerabil va trebui sa constituie o prioritate pentru economia si imbunatatirea calitatii
vietii in Regiunea Centru.

41
5. Economia si resursele umane

5.1 Structura economica a Regiunii CENTRU din perspectiva consumului energetic
5.1.1 Economia i consumul de energie
Energia joac un rol esenial n economie att n ce privete cererea ct i oferta. Privit prin
prisma cererii, energia este unul din produsele pe care consumatorul decide s le cumpere pentru a-i
maximiza utilitatea. Privit prin prisma ofertei, energia este un factor cheie de producie alturi de capital,
fora de munc i materia prim, jucnd un rol vital n dezvoltarea economic i social a rilor i regiunilor
fiind un factor cheie n asigurarea creterii economice i a standardului de via. Acest lucru implic faptul
c trebuie s existe o relaie de cauzalitate reciproc i interdependen ntre consumul de energie i
valoarea produsului intern brut. Unii economiti consider c relaia de cauzalitate este orientat prevalent
dinspre energie spre economie sau, cu alte cuvinte, exist o dependen a economiei de energie. Energia
poate fi deci un stimul pentru economie sau, n cazul apariiei unei crize energetice pot fi afectate
semnificativ performanele economiei, cu consecine asupra creterii i ocuprii. Aceast puternic
dependen a ieit la iveal pentru prima dat n 1973, cnd reducerea ofertei i creterea preului
petrolului la nivel mondial au provocat turbulene serioase n ntreaga economie i au impus elaborarea sau
regndirea strategiilor energetice naionale.
Dac sensul relaiei de cauzalitate se inverseaz, desfurndu-se predominant dinspre economie
(P.I.B.) spre consumul energetic rezult, n mod logic, c nu exist o dependen a economiei de energie i
deci politicile energetice pot fi implementate fr efecte adverse asupra economiei, consumul de energie
adaptndu-se la evoluiile generate de economie. Astfel, n perioadele de cretere economic se
nregistreaz o sporire a cererii de energie, iar n perioadele de recesiune sau stagnare economic asistm
la reducerea consumului de energie. Ali factori care influeneaz consumul de energie sunt particularitile
climatice ale regiunii i standardul general de via al populaiei. Conditiile climatice dificile si standardul de
viata ridicat determina cresterea semnificativa a consumului de energie.
Alti specialiti consider ca nu exist nici o relaie de cauzalitate n nici un sens ( ipoteza
neutralitii ) acest lucru implicnd faptul c nu exist corelaie ntre consumul de energie i produsul intern
brut , astfel c politicile n domeniul energetic pot fi implementate fr nici o implicaie asupra economiei.
In studiul de fata, plecand de la ipoteza interdependentei intre energie si economie, vom analiza
evolutia consumului de energie si structura acestuia tinand cont de evolutia produsului intern brut si de
modificarile structurale inregistrate in economie.

Intensitatea energetica
Un indicator deosebit de important pentru previzionarea consumului de energie este intensitatea
energetica. Intensitatea energetica a unei ri este definita ca raportul dintre consumul total de energie si
produsul intern brut. In funcie de consumul total luat n calcul se pot determina:

Intensitatea energetic primar , prin considerarea consumului total de resurse primare
Intensitatea energetica final, prin considerarea consumului total final
Intensitatea electrica, prin considerarea consumului final de energie electric
Intensitatea energetica a unei ri sau a unei regiuni este un indicator global care permite asocierea
consumurilor de energie ale unei ri sau regiuni cu nivelul activitilor economice desfurate. Intensitatea
energetica este direct proportionala cu consumul energetic al unei tari/ regiuni si invers proportionala cu
valoarea produsului intern brut.
Pentru a msura variaia n timp a intensitii se utilizeaza valorile anuale ale Produsului Intern Brut,
exprimate n preuri constant (P.I.B. exprimat n preuri curente i corectat cu inflaia)
Compararea evoluiei intensitii enegetice a unor tri cu monede diferite se poate face doar dac
Produsul Intern Brut este exprimat n aceeai moned i tinndu-se cont de nivelul mediu al preurilor din
fiecare ar. Pentru comparaiile dintre Romnia i alte ri europene moneda utilizat este euro la paritatea
de cumprare standard (euro PCS).

Evoluia intensitii energetice n Romnia i Uniunea European

42
-kg tep/1000
euro
Tabel 7
2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006
UE-27 213,90 214,71 211,76 214,69 212,06 208,56 202,45
Romnia 1459,79 1371,41 1361,17 1352,20 1226,10 1167,35 1128,01
Sursa: Eurostat
Din datele publicate de Eurostat rezult c intensitatea energetic a Romniei era , n anul 2006,
de 5,6 ori mai mare dect media UE27. Progresul realizat in reducerea acestui indicator este mai
substanial n cazul Romniei dect n majoritatea trilor din Uniunea European. Dac n Romnia
intensitatea energetic s-a redus cu 22,7% , ntre 2000 i 2006, la nivelul Uniunii Europene intensitatea
energetic a sczut , n aceeai perioad cu 5,4%. Ponderea nc ridicat a sectorului industrial i
predominana a ramurilor industriale energointensive (metalurgie, chimie, ciment, producia de celuloz i
hrtie) nu permit o reducere mai rapid a nivelului acestui indicator . De asemenea, utilizarea pe scar
larg a tehnologiilor nvechite, energointensive n industrie precum i eficiena energetic sczut a
sectorului rezidenial contribuie la meninerea nivelului ridicat al intensitii energetice n ara noastr.
Datele cuprinse in Strategia energetica a Romaniei pentru perioada 2007-2020, document aprobat
prin H.G. nr. 1069/2007, indica pentru Romania, la nivelul anului 2005, o intensitate energetica primara de
0,492 tep/ 1000 euro, la paritatea cursului de schimb si de 0,225 tep/ 1000 euro la paritatea puterii de
cumparare, iar intensitatea energetica finala , pentru acelasi an a fost de 0,308 tep/ 1000 euro la paritatea
cursului de schimb si de 0,141 la paritatea puterii de cumparare. Aceste valori sunt de 1,4 ori respectiv de
1,34 ori superioare mediei UE-25.
In ce priveste intensitatea energiei electrice, acelasi document indica o valoare de 0,491 kWh/ 1000
euro la paritatea cursului de schimb si de 0,225 kWh /1000 euro la paritatea puterii de cumparare. Astfel,
intensitatea energiei electrice este de 2,18 ori mai mare decat media UE-25, daca se ia in calcul PIB la
paritatea cursului de schimb, dar este cu 9 % sub media UE daca PIB este exprimat la paritatea puterii de
cumparare.

5.1.2 Evoluia economiei Regiunii Centru. Principalii indicatori macroeconomici
Economia Regiunii Centru are un accentuat profil industrial evidentiat atat de ponderea ridicat a
industriei la formarea produsului intern brut cat si de ponderea populatiei ocupate in sectorul secundar.
Profilul industrial al regiunii este dat de industria constructiilor de masini si a prelucrarii metalelor,
industriile chimica, a materialelor de constructii, lemnului, extractiva, textila si alimentara. Unitatile
industriale sunt amplasate in general, in localitatile urbane, si in cazul multor orase mici dau acestor
localitati un caracter monospecializat.
n 2006, PIB/loc, exprimat la Paritatea de Cumparare Standard
4
,

in Regiunea Centru, era de 9100 euro, (
cu 0,3% sub media naional). Judeele care nregistreaz cea mai mare valoare sunt Braov i Sibiu (cu
peste 10000 euro/loc). Celelalte patru judee nregistreaz valori ale PIB/loc sub media naional.
Serviciile si industria au cele mai importante contributii la formarea PIB: 50, 3% respectiv 34, 2%. Sectorul
agricol contribuie n proporie de 9,8%, iar sectorul de construcii cu 5,7%.
In perioada 1990-2000 regiunea a traversat o perioada dificila, de declin economic, marcata de un
inceput greoi al transferului de proprietate si al restructurarii activitatilor economice ineficiente, in conditiile
pierderii pietelor traditionale de desfacere din Europa de Est, pe fondul deteriorarii principalelor echilibre
macroeconomice si a inflatiei galopante. Procesul de restructurare industrial a fost nsoit de o restrngere
semnificativ sau de nchidere a capacitilor existente de producie, mineritul, chimia i metalurgia
neferoas fiind cele mai afectate ramuri industriale.
Incepand cu anii 2000-2001 climatul economic s-a imbunatatit, economia si-a reluat cresterea, iar
in prezent asistam la consolidarea cresterii economice. Un rol important in dezvoltarea economica l au
investitiile straine , Regiunea Centru reusind sa atraga doar intr-un singur an, 2007, investitii straine directe
in valoare de 982 milioane euro. La sfaritul aceluiai an valoarea cumulat a investiiilor strine se ridic la
peste 3,5 miliarde euro, reprezentnd 8,3% din totalul nregistrat la nivel naional. Regiunea Centru se
plaseaza pe pozitia a 2-a , dupa Regiunea Bucuresti-Ilfov si att n ce priveste totalul investitiilor straine si

4
Paritatea de Cumparare Standard este o unitate de valut convenional care exclude influena diferenelor ntre nivelul preurilor
dintre ri

43
ct i investiiile greenfield. Activitatile industriale spre care s-au indreptat cele mai importante investitii sunt
industria de prelucrare a lemnului, industria alimentara, industria materialelor de constructii, constructiile de
masini.
Sectorul serviciilor are o contribuie important la formarea P.I.B., avnd o dezvoltare semnificativ n
ultimii ani. Domeniile care au inregistrat cele mai mari creteri sunt transporturile (in special transporturile
rutiere si cele aeriene), telecomunicatiile, sectorul financiar-bancar si de asigurari.. Turismul, cu toate ca a
inregistrat o serie de progrese pe anumite componente, cum ar fi agroturismul, nu reuseste sa valorifice
inca importantul potential turistic al regiunii.
Agricultura se afla la inceputul unui lung si dificil proces de modernizare si restructurare, menit sa
conduca la eficientizare si la valorificarea mai bun a importantului potential agricol al regiunii. Este
nevoie de restructurarea intregului lant de activitati economice, incepand cu schimbarea metodelor de
organizare a productiei agricole terminand cu valorificarea acesteia.
Ca urmare a evolutiilor economice pozitive dar si a migratiei, in numar mare, a fortei de munca,
spre Europa Occidentala numarul somerilor este in scadere iar rata somajului s-a redus pana la 6,2% la
sfrsitul anului 2006 si 4,8% la sfarsitul anului 2007 (rate, totusi, superioare celor inregistrate la nivel
national).

Evoluia produsului intern brut
Produsul intern brut al Regiunii Centru a crescut in intervalul 2000-2006, n termeni reali, cu
31,6%, iar produsul intern brut / locuitor cu 38%. Creterea nregistrat de-a lungul perioadei 2000-2006
la nivel regional a fost inferioar celei nregistrate la nivel naional, astfel c indicele de disparitate a P.I.B/
locuitor fa de media naional a sczut de la 107,1% la 99,7%. P.I.B/ locuitor la paritatea de cumprare
standard (PCS) a crescut de la 5665 euro PCS n anul 2001 la 9100 euro PCS n anul 2006, reprezentnd
38,3% din media UE27 (vezi tablul 8 in anexa).

4000
5000
6000
7000
8000
9000
10000
2001 2002 2003 2004 2005 2006
e
u
r
o

P
C
S
Evolutia produsul ui intern brut/ locui tor in Regiunea Centru
P.I.B. /loc

Figur 21 Indicii de disparitate a PIB/locuitor
-%-
Tabel 8
2002 2004 2006

Regiunea Centru 105,1 100,4 99,7
Alba 85,8 95,7 98,8
Braov 130,8 117,3 118,4
Covasna 99,3 94,7 77,8
Harghita 89,5 83,3 85,7
Mure 96,9 93,2 87,8
Sibiu 113,6 106,9 113,0
Sursa: Indicatori calculati pe baza datelor I.N.S.

Modificri structurale ale produsului intern brut la nivelul Regiunii Centru

44
n intervalul 2001-2005 s-au produs modificri structurale importante n economia regiunii. Astfel,
agricultura i silvicultura i-au redus contribuia la formarea VAB de la 13,8% la 9,8%, industria extractiv
de la 5,8% la 2,7% , iar ponderea transporturilor a sczut de la 10% la 8,5% (vezi tabelul 9 anexa). Creteri
semnificative au nregistrat tranzaciile imobiliare si serviciile prestate firmelor (de la 8,7% la 11,6%) i
administraia public (de la 3,2% la 5,2%). Per total, ponderea serviciilor a crescut ntre 2001 i 2005 de la
42,1% la 50,3%, devenind cel mai important sector al economiei regiunii in timp ce activitile economice
energofage precum industria si-au redus ponderea in VAB a regiunii de la 40,5% la 34,3% . Aceste
modificri structurale n economie au permis creterea economic a regiunii fr o sporire a consumului de
energie electric al agenilor economici. Acest lucru este ilustrat de datele oferite de S.C. Electrica S.A.,
firma care distribuie energia electric ctre consumatorii finali din Regiunea Centru. Astfel, cantitatea de
energie livrat agenilor economici din Regiunea Centru s-a mrit ntre 2006 i 2008 cu doar 0,4%, n
condiiile unei creteri economice susinute (de 14% conform datelor Comisiei Naionale de Prognoz).

Figur 22 Ponderea sectoarelor economice n VAB la nivelul Regiunii Centru

Structura consumului final de energie
Potrivit datelor la nivel national publicate de Institutul Naional de Statistic activitile economice
dein o pondere de 70% din consumul final de energie, iar populaia 30%. Industria si construciile
realizeaz aproximativ 40% din consumul energetic naional, transporturile i comunicaiile 19%, n timp ce
agricultura detine aproximativ 1% din consumul energetic (vezi tabelul 10 anexa).
Creterea economic nregistrat n ultimul deceniu a determinat i o cretere a consumului de
energie att n sectorul economic ct i casnic. Consumul de energie s-a marit de la 37971 mii tep ( tone
echivalent petrol) la 39159 mii tep. Consumul final/ locuitor a crescut in aceeasi perioada cu 7,3% atingand
1,818 tep in anul 2007.
S-au nregistrat modificri perceptibile n structura consumului de enegie la nivel naional.
Industria si-a redus ponderea de la 41,7% n anul 2001 la 39,9% n anul 2007, agricultura de la 1,3% la
1%, iar sectorul rezidenial de la 32,1% la 30,2%. Ponderea transporturilor a crescut de la 17,7% la
18,9% iar ponderea altor activiti de servicii s-a mrit de la 7,3% la 9,9%.

Ponderea pe sectoare, la nivel naional, a consumului final energetic
Tabel 9

2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007

45
Industrie (inclusiv construcii) 41,7 45,4 43,3 43,9 41,7 39,5 39,9
Agricultur, silvicultur,
pescuit 1,3 1,3 1,0 0,9 0,9 1,0 1,0
Transporturi i
telecomunicaii 17,7 18,4 17,2 16,9 17,4 17,4 18,9
Alte activiti 7,3 3,8 7,3 7,5 8,1 10,9 9,9
Populaie 32,1 31,1 31,3 30,8 32,0 31,2 30,2
Sursa: Institutul National de Statistica
0%
20%
40%
60%
80%
100%
2001 2004 2007
Structura consumul ui energeti c l a ni vel nati onal
Popul ati e
Al te acti vi tati
Tr anspor turi si
tel ecomuni cati i
Agr i cul tur a, si lv.
Industr i e si constructii

Figur 23 Structura consumului energetic la nivelul naional

Datele publicate de Institutul Naional de Statistic arat c 55,8% din consumul final de energie
electric nregistrat la nivel naional n anul 2007 s-a realizat n industrie, consumul rezidenial deine o
pondere de 25,4% din total, celelalte sectoare economice avnd ponderi mult mai sczute (transporturile
3,6%, agricultura 1,3%) (vezi tabelul 12 anexa).
n ce privete structura consumului de energie termic, consumul rezidenial nregistreaz o
preponderen net (71,6%) , fiind urmat de consumul sectorului industrial i de construcii (17,6%),
celelalte domenii avnd n mpreun aproximativ 10% din consumul final de energie termic.

Structura consumului final de
energie electrica
Industriesiconstructii
Transporturi
Agriculturasisilv.
Alteramurieconomice
Cons.populatiei

Structura consumului final de
energie termica
Industriesiconstructii
Transporturi
Agriculturasisilv.
Alteramurieconomice
Cons.populatiei

Figur 24 Structura consumului final de energie electrica Figur 25 Structura consumului final de energie termica

Consumul de energie electric n industrie.

Potrivit rezultatelor unui studiu realizat n cursul anului 2005 de ctre ICEMENERG S.A. la iniiativa
Ministerului Economiei i Comerului, metalurgia, industria chimic i a produse din materiale nemetalice sunt cele
mai energofage ramuri industriale. Raportul dintre ponderea acestor ramuri n consumul de energie al industriei i
contribuia lor la formarea valorii adugate brute din industrie este de 5,4 ori respectiv 4,8 si 3,6 ori. Raportul este

46
subunitar in cazul industriei alimentare, industriei textile, industriei lemnului, constructiilor de masini si industriei
maselor plastic. (vezi tabelul 13 anexa)

Consumul de energie pe ramuri industriale in raport cu ponderea acestora la formarea Valorii Adugate Brute a
industriei prelucrtoare la nivel national

Tabel 10
Metalur
gie
Chim
ie
Produse
din
material
e
nemetali
ce
Constru
cii de
maini
Ind.
alimentar
, a
buturilor
i
tutunului
Ind.
textil
Ind.
celulozei,
hrtiei i
tipriturilor
Ind.
cauciucului
i
materialelor
plastice
Ind.
lemnului
Ponderea in VAB a
ind. prelucratoare
(%)
5,2 5,2 4,2 20,5 37,5 15,0 3,4 2,4 4,4
Ponderea in
consumul final de
energie al
industriei
prelucratoare (%)
28,3 24,9 15,1 10,1 9,0 3,6 3,4 2,1 2,1
Raportul intensitatii
energetic*
5,4 4,8 3,6 0,5 0,2 0,2 1,0 0,9 0,5
Sursa: Studiul privind creterea utilizrii eficiente a energiei la marii consumatori industriali de energie
realizat de SC ICEMENERG SA
*Date calculate; Raportul intensitatii energetic se calculeaza ca raport intre ponderea ramurii industriale in
consumul energetic al industriei prelucratoare si ponderea ramurii in VAB

Figur 26

Intensitatea energetic se poate calcula si la nivel produs/ serviciu sau de ramura si exprim cantitatea de
energie utilizat pentru a obine un anumit produs sau, la nivel de ramura, cantitatea de energie utilizat ntr-un
anumit sector sau ramur economica raportat la rezultatul producia realizat in cadrul sectorului/ activitii
economice.

Tabel 11
Sectorul industrial Cota parte a
costurilor energetice din

47
costurile totale
Producerea de frig 70%
Industria cimentului 55%
Industria producerii amoniacului 50%
Industria siderurgic 30%
Industria sticlei 30%
Industria de ngrminte chimice 25%
Industria hrtiei 25%
Industria ceramicei 20%
Sursa: Studiul privind creterea utilizrii eficiente a energiei la marii consumatori industriali de
energie realizat de SC ICEMENERG SA

Consumul de energie electrica din Regiunea Centru in perioada 2006-2008

Figur 27 Evoluia consumului de energie electric n Regiunea Centru

Dup scderea nregistrat n anul 2007, consumul de energie electric a crescut n 2008 cu 10% fa de
anul anterior. Creterea consumului de energie n perioada 2006- 2008 a fost de 5% , nregistrndu-se ritmuri
diferite de cretere pe categorii de consumatori. Astfel, n timp ce cererea de energie a marilor consumatori s-a
redus cu 5,4%, vnzrile de energie ctre micii consumatori i consumatorii casnici au crescut cu 11,5% respectiv
cu 14%. Structura vnzrilor de energie electric, n anul 2008, pe tipuri de consumatori a fost urmtoarea:
Ageni economici 63,4%
Ageni economici mari consumatori 39,2%
Ageni economici mici consumatori 24,2%
Consumatori casnici -36,6%
Cu 29,1% respectiv 26,4% din consumul de energie electric al Regiunii Centru, judeele Mure i Braov
se situeaz pe primele 2 poziii la nivel regional (vezi tabelul 16 si 17 anexa). Dac nivelul consumului casnic de
energie electric / locuitor variaz ntr-o marj de 11% fa de media regional, consumul total/ locuitor se situeaz
ntre 980,9 MWh (judeul Alba) i 1650,5 MWh (judeul Mure). Diferena specific este dat de marii consumatori
de energie electric. Prezena a 2 consumatori foarte mari de energie electric n judeele Mure ( din industria
chimic) i judeul Braov (din industria cimentului) determin o medie ridicat a consumului energetic / locuitor n
aceste judee. De altfel, judeele Mure i Brasov dein mpreun aproximativ 70% din totalul energiei electrice
livrate ctre marii consumatori din Regiunea Centru. Evoluia sinusoidal a consumului nregistrat de marii
consumatori determin totodat variaiile consumului total de energie. n schimb, consumul casnic i cel al micilor
consumatori au cunoscut creteri att n 2007 ct i n 2008. Consumul casnic a nregistrat cea mai mare cretere
intre 2006 i 2008 (+14%), n condiiile creterii cu 1,6% a numrului de abonai.
Analizat a nivel judeean, situaia consumului energetic a evoluat foarte diferit. Unele judee au nregistrat
scderi importante ale consumului de energie (ex. Alba -25,1%, Braov 4%) n timp ce in altele au nregistrat
creteri (Mure +37%, Sibiu +12,4% ) (vezi figura 21 anexa). Aceste evoluii sunt determinate n cea mai mare
parte oscilaiile nregistrate la nivelul marilor consumatori (vezi figura 22 anexa).

Consumul de energie electric i consumul de energie electric/ locuitor n judeele Regiunii Centru,

48
n anul 2008

Tabel 12
Consumul
total
Consumul
casnic
Consumul/
locuitor
Consumul
casnic/ locuitor
-MWh- -kWh-
Alba 367585,17 163591,97 980,9 436,6
Brasov 869298,76 307060,10 1457,4 514,8
Covasna 223179,75 97480,38 999,9 436,7
Harghita 363011,82 153708,90 1114,6 472,0
Mures 959577,86 260826,66 1650,5 448,6
Sibiu 514479,88 223823,74 1215,9 529,0
TOTAL 3297133,24 1206491,74 1306,0 477,9

Conform datelor Ministerului Economiei, la data de 30.07.2006, in Regiunea Centru erau 69 de localitati
rurale total neelectrificate si 245 localitati rurale partial neelectrificate. Numarul total de gospodarii neelectrificate, la
aceeasi data era de 5081, cele mai multe fiind situate in judetele Harghita si Alba (1360 respectiv 1182) (vezi
tabelul 19 anexa). Majoritatea localitatilor total sau partial neelectrificate se afla in zone montane, greu accesibile.

Figur 28 Numrul de gospodrii neelectrificate din Regiunea Centru n anul 2006

Situatia industriei prelucratoare la nivelul Regiunii Centru
Dei industria are o pondere n Valoarea Adaugata Bruta mai ridicat la nivelul Regiunii Centru dect la
nivel naional (34,1% fa de 27,8%, n anul 2006 ), ramurile energointensive dein ponderi mai puin importante.
Procesele de restructurare economica din ultimii 15 ani, au determinat restrngerea semnificativ a activitilor
industriale energofage, cel mai puternic afectat fiind industria chimic. Totodat, utilizarea unor metode moderne
de producie si a unor tehnologiilor industriale avansate au permis o cretere economic fr a mri proporional
consumul de energie.
Industria siderurgic este reprezentat de mici firme situate n judeele Alba, Braov , Harghita i Mure, a
cror producie total s-a ridicat la 7437 tone (0,1 % din producia Romniei), n timp ce firmele care activau n
metalurgia neferoas i-au nchis complet capacitile de producie.
Industria chimic a nregistrat o scdere accentuat in ultimii ani. Uniti ale industriei chimice (exclusiv
industria farmaceutica) funcioneaz la Trgu Mure (ngrminte chimice), Ocna Mure, Trnveni (produse
clorosodice)
n anul 2006, n Regiunea Centru s-a obinut 35,3% din producia naional de ngrminte chimice,
firma producatoare fiind, de altfel, cel mai mare consumator de energie din regiune.
Industria materialelor de construcii, dup un declin ndelungat, cunoate un reviriment n ultimii ani.
Regiunea Centru realizeaz, prin fabrica de la Hoghiz, aparinnd grupului Lafarge, 9,9% din producia naional de
ciment. Producia altor materiale de construcie (crmizi, igl etc.) dispune de mai multe uniti localizate in toate

49
judeele regiunii. Industria ceramicii se concentreaz la Alba Iulia, ceramica i sticlria la Sighioara iar sticlria i
producia de geamuri la Media.
O alt ramur energointensiv prezent i n regiunea noastr este industria celulozei i hrtiei. Regiunea
Centru produce, n unitile amplasate la Ghimbav (Braov) i Sebe (Alba), 18,5% din producia de hrtie a
Romniei.
Ramurile industriale cu un grad scazut de intensitate energetica precum constructiile de masini, industria
alimentara sau industria textila detin ponderi insemnate in produsul intern brut al regiunii.

5.2 Situatia energetica a Romaniei. Potential si productie
Romania dispune de o gama variata resurse de energie primara dar in cantitati reduse. Situatia rezultata
din datele prezentate in Strategia energetica a Romaniei pentru perioada 2007-2020, document de referinta
aprobat prin H.G. nr.1069/2007, arata ca potentialul (rezervele) resurselor neregenerabile, exclusiv uraniul, se
ridica la 929 tep. Dintre resursele energetice neregenerabile, cele de carbune sunt cele mai importante, acestea
putand asigura o mentinerea productiei anuale actuale pe termen mediu sau lung. In ce priveste zacamintele de
hidrocarburi, se estimeaza epuizarea pana in jurul anului 2020 a rezervelor interne exploatabile de titei si gaze
naturale.

Situatia resurselor nationala de energie primara*
Tabel 13
Resurse Rezerve -total Productia anuala
estimata
Perioada de exploatare
estimata
Mil. tone
1
Mil. tep Mil. tone Ani
Huila 755 422 3,3 229
Lignit 1490 276 32 47
Titei 74 72 5,2 14
Gaz natural

185 159 12,5 15
1
exclusiv gaze naturale, exprimate in mld. Mc
*exclusiv uraniu

Huila,422
Lignit,276
Titei,72
Gaze
naturale,159
Rezerveleenergeticenationale(milioanetep)

Figur 29 Rezervele energetice naionale

Potentialul national al resuselor energetice regenerabile, conform datelor din Strategia energetica
a Romaniei pentru perioada 2007-2020, este estimat la peste 60 000 GWh/ an in ce priveste energia
electrica si de aproximativ 385 Pj in ce priveste energia termica. Dintre resursele regenerabile, doar in
cazul energiei hidro se inregistreaza o valorificare satisfacatoare a potentialului energetic. Conform
specialistilor in domeniu, potentialul hidroenergetic al Romaniei este estimat la 36000 GWh/ an, din care
30000 este valorificabil in conditii de eficienta economica. In prezent, gradul de valorificare a potentialului
tehnic amenajabil este de 48% iar al potentialului economic amenajabil de aproximativ 58%. Studiul

50
realizat de Institutul ICEMENERG S.A. releva faptul ca Regiunea Centru dispune de un potential important
in domeniul biomasei si al microhidrocentralelor.

Potentialul national al resurselor regenerabile*
Tabel 14

Sursa Potential anual Aplicatie
Energie solara 60 Pj
1,2 TWh
Energie termica
Energie electrica
Energie eoliana 23 TWh Energie electrica
Energie hidro
Din care sub 10MW
36 TWh
3,6 TWh
Energie electrica
Biomasa si biogaz 318 Pj Energie termica
Energie electrica
Energie geotermala 7 Pj Energie termica
*Conform ICEMENERG
Resursele de energie primara totalizau, in anul 2007, 47460 mii tone echivalent petrol, din care 27300 mii
tep din productia interna, 17399 mii tep din import, stocul la inceputul anului fiind de 2716 mii tep (vezi tabelul 22
anexa). Gazele naturale si petrolul formeaza impreuna 60% din resursele de energie primara, insa in cazul
acestora dependenta de importuri este mare (60 % la titei si 28% la gaze naturale). Resursele de energie din surse
neconventionale (exclusiv biomasa si energia eoliana) au totalizat in anul 2007, 21 mii tep., reprezentand doar
0.05% din totalul resurselor de energie primara.

Producia de energie primar la nivel naional

- Mii tone echivalent petrol* -
Tabel 15

2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007
Total producie, din care: 27994 27668 28192 28026 27090 27065 27300
Crbune 6239 6117 6536 6192 5793 6477 6858
iei 6105 5951 5770 5592 5326 4897 4651
Gaze naturale 10889 10384 10529 10196 9536 9395 9075
Energie electric 2620 2733 2344 2781 3101 2961 3264
*Echivalent petrol = 10000 kcal/kg
Sursa: Anuarul Statistic al Romniei, Ediia 2008

Gradul de independen energetic a Romniei s-a redus n perioada 2001-2007 de la 73,5% la 69,7%.
Un grad scazut de independenta se nregistreaz n cazul petrolului (35,4%) (vezi tabelul 24 anexa).

Figur 30 Evoluia gradului de independen energetic a Romniei

51
Productia anuala de energie electrica a Romaniei, in perioada 2001-2007 a variat intre 53866 mil. kWh, in
anul 2001, si 62696 mil kWh, in anul 2006, rezultand o productie medie de energie/ locuitor cuprinsa intre 2404
kWh, in anul 2001 si 2905 kWh , in anul 2006 (vezi tabelul 25). Potrivit datelor Institutului National de Statistica.
Ponderea energiei hidroelectrice in total a fost cuprinsa intre 23,4% , in anul 2003 si 34% in anul 2005. Conform
datelor din Raportul pe anul 2007 al S.C. Hidroelectrica S.A. ponderile principalelor surse de energie, in totalul
productiei nationale de energie, in anul 2007, au fost urmatoarele: carbune 43%, hidro 26%, hidrocarburi 18%,
nucleara 13%. In acelasi an, diferenta intre exporturile si importurile de energie a fost de 2100 milioane kWh.

Figur 31 Structura produciei de energie din Romnia n anul 2007

Pentru producia de energie electric, cea mai utilizat materie prim este crbunele urmat de gazele
naturale i prtodusele petroliere lichide a crei ntrebuinare n producerea de energie termoelectric a scozut
progresiv n intervalul 2001-2007.

Structura produciei de energie termoelectric dup felul combustibilului utilizat

% Tabel 16
2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007
Total energie termoelectrica,
din care, produs cu:
100,0 100,0 100,0 100,0 100,0 100,0 100,0
Crbune, din care: 50,6 52,2 53,8 53,7 55,9 56,7 54,9
Lignit 37,7 40,2 43,5 44,1 45,1 47,1 43,6
Produse petroliere lichide 13,5 9,0 8,4 5,4 4,6 3,1 1,7
Gaze naturale 20,7 23,6 25,8 26,2 24,5 26,2 25,3
Consumul specific de combustibil pentru producerea energiei termoelectrice
Cel mai redus consum specific de combustibil pentru producerea energiei termoelectrice se inregistreaza in
cazul produselor petroliere si gazelor naturale (204 kg. respectiv 213 kg. pentru 1000 kWh, in anul 2007), iar cel
mai mare in cazul carbunelui (261 kg.)
echivalent petrol pentru 1000kWh-
kg. Tabel 17
2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007
Total energie termoelectrica,
din care, produs cu:
244 239 239 239 232 240 244
Crbune, din care: 266 255 252 254 242 252 261
Lignit 268 260 255 255 239 250 261
Produse petroliere lichide 200 198 190 183 185 183 204

52
Gaze naturale 217 214 223 215 209 215 213

Industria energetic a Regiunii Centru
Regiunea Centru dispune de un important potenial energetic, valorificat prin cteva termocentrale cu o
putere instalat medie sau mare, funcionnd pe baz de gaze naturale sau crbune inferior i prin hidrocentralele
amplasate pe valea Sebesului, pe cursul mijlociu al Oltului i al unor mici aflueni ai acestuia.
Potrivit datelor disponibile, obinute de la cei mai importani productori de energie care activeaz n
regiunea Centru, puterea instalat a grupurilor electrogene totalizeaz aproximativ 1660 MW, reprezentnd
aproximativ 8% din puterea instalat la nivel naional, din care 30% reprezint energia instalat n hidrocentrale.
Producia de energie electric obinut n Regiunea Centru totalizeaz aproximativ 4200 GWh (7% din producia
Romniei), din care aproximativ 27% reprezint energia produs n hidrocentrale. Aceste date nu includ puterea
instalat i producia de energie electric realizat de centralele de capacitate mic, indiferent de sursele utilizate,
ponderea lor n total fiind neglijabil.
La baza dezvoltrii industriei energetice locale au stat bogatele zcminte de gaz metan din Podiul
Transilvaniei i n mai mic msur zcmintele de lignit din zona Baraolt.
Gaz metan se extrage din domuri la Sarmasu, Zau de Cimpie, Medias, Nades, Deleni etc., iar lignit din
zona de nord vest a judeului Covasna (Baraolt), Mici depozite carbune brun se gsesc in bazinul Almasului
(Cristoltel, Ticu, Tamasa). Este cunoscut ca Depresiunea Transilvaniei da intreaga productie de gaz metan a tarii.
In prezent centrul de coordonare al activitatii de extractie si distribuire a gazului metan (prin conducte) este la
Medias.
Cantitatea de gaze naturale extrase din Regiunea Centru a fost , in anul 2006, de 5099231 mii mc, n
scdere cu 69% fa de nivelul nregistrat n 1990. Producia Regiunii Centru reprezenta n anul 2006 41% din
cantitatea de gaze natural extrase la nivelul ntregii ri. Un singur jude, Mureul, deine din cantitatea extras la
nivelul Regiunii Centru (vezi Figura 25 anexa).

Tabel 18
Productia de gaze naturale extrase - mii mc
1990 2000 2006
Diferene
2006/1990 (%)
Romania 28335636 14606695 12422023 -56,2
Regiunea Centru 16496853 6918044 5099231 -69,1
Alba 741609 281031 206310 -72,2
Brasov 94484 30285 12961 -86,3
Covasna 16745 1247 0 -100,0
Harghita 441357 254797 208053 -52,9
Mures 11978666 5046872 3820255 -68,1
Sibiu 3223992 1303812 851652 -73,6

Crbunele reprezint pentru Romnia una din resursele energetice importante, fiind nc folosit pe scar
larg la producerea energiei. In Regiunea Centru, crbunele se exploateaz doar n bazinul minier Baraolt din
judeul Covasna, iar cantitatea obinut in anul 2006, de 255,5 mii tone, reprezint mai putin de 1% din producia
obinut la nivel naional.

Producia de crbune

mii tone Tabel 19
1990 2000 2006 Diferene
2006/1990(%)
Romnia 40846,3 30924,5 35404 -13,3
Regiunea Centru 512,1 501,6 255,5 -50,1
Covasna 512,1 501,6 255,5 -50,1

Productia de energie electrica

53
Cele mai importante termocentrale din Regiunea Centru sunt cele de la Ludu-Iernut. Termocentrala Ludu
se afl n zona de exploatare a gazelor naturale din zona Trgu Mure-Media. Termocentrala Iernut are o putere
maxim de 800 de MW (4 turbine de cte 100 MW i 2 turbine de 200 MW). n anul 1963 a avut loc punerea in
functiune a primului grup de 100 MW la CTE Ludus (Iernut), cel mai mare din tara la acea vreme. Trei ani mai
tarziu, in 1966 a avut loc punerea in functiune a primului grup de 200 MW la CTE Ludus (TA5), cel mai mare din
tara la acea vreme.
La Braov funcioneaz o centrala termoelectric cu o putere instalat de 100 MW, cu un consum mixt
(lignit i gaz natural), producnd att energie electric ct i energie termic.
Centrala termoelectric de la Fntnele, cu o putere instalat de 250 MW, este n conservare din anul
1995

Centrala Ludu-Iernut (puterea instalata: 800 MW) Termocentrala Iernut

Principalele termocentrale din Regiunea Centru

Tabel 20
Termocentrala
Nr. grupuri
energetice
Puterea totala
instalata (MW)
Productie medie
(GWh)
Combustibil
Iernut 6 800 2797 Gaz natural
Fantanele 1 250 0 Gaz natural
Brasov 1 100 252,7
Lignit, Gaz
natural
Total 8 1150 3049,7

Energia hidroelectric
Hidrocentralele transform energia hidraulic a cursurilor de ap n energie electric. Aceast form de
energie primar regenerabil nepoluant prezint o importan economic deosebit. Rentabilitatea amenajrilor
hidroenergetice crete prin valorificarea complex a bazinelor hidrografice: pentru navigaie, piscicultura,
alimentarea cu ap potabil i industrial, irigaii, agrement i sporturi nautice, regularizarea debitelor rurilor.
Hidrocentralele sunt legate de sursa de ap, depind de debitul de ap, nu pot intra parial n funciune, nu produc
poluare, dar influeneaz bazinul hidrografic al rului aducnd modificri n peisaj.

Principalele hidrocentralele din Regiunea Centru se afl n exploatarea productorului naional de energie
Hidroelectrica SA, au o putere instalat de 513,2 MW i realizeaz o producie medie de 1143,5 GWh (aprox. 6 %
din producia national de hidroenergie). n ultimii ani se remarc o intensificare a interesului pentru valorificarea
potenialului microhidrocentralelor, n prezent, Sucursala Sibiu a Hidroelectrica S.A. avnd n exploatare 46 de
astfel de microhidrocentrale, cu o putere instalat total de 44,4 MW.

54

Hidrocentrala de la Sadu
Principalele capaciti de producere a energiei hidroelectrice din Regiunea Centru
Tabel 21
Sucursala Hidroelectrica Hidrocentrala
Nr.
hidroagregate
Puterea totala
instalata (MW)
Productie medie
(GWh)
Hidroelectrica Sebes
CHE Galceag 2 150 260
CHE Sugag 2 150 260
CHE Sasciori 2 42 80
CHE Petresti 2 4,5 6
SP Galceag 1 20 130
Total sucursala 9 366,5 736
Hidroelectrica Sibiu
CHE Arpas 2 14,2
CHE Avig 2 14,2
CHE Cornetu 2 14,2
CHE Sadu I 4 1,7
CHE Sadu V 2 15,4
CHE Scoreiu 2 14,2
CHE Vistea 2 14,2
CHE Voila 2 14,2
Microhidrocentrale 46 44,4
Total sucursala 64 146,7 407,5
Total hidrocentrale 73 513,2 1143,5
Sursa: Hidroelectrica S.A.

55
Energie
hidroelectrica
Energie
termoelectrica
0
20
40
60
80
Putereainstalata
Productiadeenergie
27.4
30.1
72.6
69.9
%
Structura productiei de energie din Regiunea Centru

Figur 32 Structura produciei de energie din Regiunea Centru

Regiunea Centru dispune de un potenial agricol important, inclusiv n domeniul biomasei, putnd deveni
ntr-un interval scurt de timp un contributor net la balana energetic a Regiunii Centru. Deseurile si produsele
secundare rezultate din exploatarea lemnului sunt importante, de asemenea, din punct de vedere al valorificarii lor
in scop energetic. Agricultura i potenialul agricol al Regiunii Centru fac obiectul unei analize detaliate intr-un
capitol distinct al acestei lucrari.

5.3 Agricultura

5.3.1 Particularitati ale agriculturii Regiunii Centru

Muntii Carpati din Regiunea Centru
Agricultura si in special cresterea animalelor au indelungate traditii in regiunile montane.
Cultura plantelor este direct influentata de caracteristicile a reliefului montan a Carpatilor, in special de
prezenta unor depresiuni intracarpatice.
Datorita particularitatilor climatice din depresinunile intramontane, culoarele de vai si depresiuni, agricutura
este orientata pe cultura cartofului, a graului de primavara, secarei, orzului, inului pentru fuior, sfeclei de zahar. Pe
suprafete intinse se cultiva pomii fructiferi.
Suprafetele de teren arabil sunt foarte mici, ele gasindu- se in Depresiunile Brasovului, Ciucului, Giurgeului
etc. In unele zone montane (ex. Muntii Fagaras) acestea lipsesc.
Cresterea ovinelor si bovinelor a fost favorizata de existenta pasunilor si fanetelor. Suprafete intinse de
pasuni si fanete in special pe versantii orientati spre sud intalnim in sudul Muntilor Calimani, Muntii Gurghiu, Muntii
Harghita, Muntii Persani, Muntii Baraolt, Muntii Fagaras, Muntii Bucegi, Muntii Sureanu, Muntii Cindrel etc.
Exista astazi in Carpati asezari rurale avand ca functie de baza zootehnia (pastoritul), economia forestiera
in timp ce in marile depresiuni, majoritatea asezarilor rurale au ca functie dominanta agricultura.
Datorita particularitatilor climatice din depresinunile intramontane (depresiunea Zlatna, Camepni, Abrud),
culoarele de vale (culoarul Ariesului), agricutura este orientata pe cultura cartofului, a graului de primavara, secarei,
orzului, inului pentru fuior, sfeclei de zahar. Pe suprafete intinse se cultiva pomii fructiferi.
Altitudinile relative mici, influentele climatice vestice, fragmentarea accentuate a reliefului sunt cateva
caracteristici ale Muntilor Apuseni care influenteaza direct sau indirect agricultura din aceasta zona.

56
Depresiunea Colinara a Transilvaniei

Campia Transilvaniei
In prezent teritoriul Campiei Transilvaniei este in proportie de aproape 90% ocupat de terenuri agricole
(60% teren arabil, 30% pasuni si fanete) in timp ce padurile se mai pastreaza numai pe aproximativ 9%, cu
diferentieri semificative de la un loc la altul datorita prezentei accentuate a interventiei antropice.
Cu trecerea la agricultura de tip extensive, mai timpurie in Transilvania fata de celellate zone ale tarii,
luncile raurilor, in scopul castigarii de spatiu agricol, au fost desecate.
Factorii pedogenetici specifici teritoriului au condus la formarea solurilor fertile, bogate in humus, specific
clasei molisoluri si cabisoluri.
Aceste soluri prezinta propietati fizice si chimice favorabile pentru cultura cerealelor, a plantelor tehnice si a
celro furajere. In zonele specific solului brun luvic se gasesc conditii favorabile pentru vegetatia arborescenta,
pasuni, fanete, pomi fructiferi si unele culturi (cartofi, plante furajere) si modeste pentru cultura cerealelor.
In peisajul geografic al campiei, care a fsot intotdeauna granarul principal al Depresiunii Transilvaniei, se
impun culturile agricole (graul si porumbul in primul rand), la care se adauga compartimentul sud-vestic al unitatii,
canepa, tutunul, sfecla de zahar, iar dintre plantele furajere se remarca prezenta trifoiului, in unele locuri chiar a
lucernei. Pe areale mai restranse se cultiva cartoful si chiar unele legume. Partea nord-vestica a unitatii dispune de
conditii favorabile pentru pomicultura (dominante sunt prunul, marul, parul).
Sectorul cresterii animalelor este dominat de prezenta bovinelor, ovinelor, porcinelor, a pasarilor la care se
adauga destul de numeroase cabalinele, iar pe baza plantatilor de salcam din unele areale si ale unor plante
furajere melifere se bucura de o anumita dezvoltare apicultura.

Podisul Tarnavelor
Pozitia geografica fata de spatiul monta in vest si est, precum si de unitatea marginala a Depresiunii
Transilvaniei, determina un climat in care valorile de temperatura si precipitatii se accentueaza de la vest spre este,
influentand astfel cultura plantelor. Suprafetele cu vegetatie forestiera cresc de la vest la est, padurea fiind
reprezentata de stejar si gorun cu carpen, dupa care urmeaza gorunetele si fageto-carpinetele in zonele mai inalte.
Corespunzator factorilor de determinare (orografia, mersul elementelro climatice si invelisul de sol, la care
se mai adauga si modalitatea de actiune antropica), activitatile agricole din Podisul Tarnavelor se caracterizeaza
printr-o anumita conditie de succesiune de la vest catre est, aceeasi directive fiind urmata si de modul de utilizare
al terenurilor, in sensul reducerii treptate a celor arabile in concordant cu sporirea frecventei teritoriului ocupat de
padure, pasuni si fanete.
Conditii propuce exista pentru cresterea animalelor: bovine (indeosebi in partea estica), ovine (mai ales in
sud), porcine, pe baza de cartofi, indeosebi in Podisul Hirtibaciului.

Dealurile si depresiunile submontane din sud
Dintre sectoarele Depresiunii Fagarasului, campia piemontana are cea mai larga extindere (83%), cu
altitudini de 450-600 de m, oferind conditii prielnice practicarii agriculturii inca din cele mai stravechi timpuri.
Depresiunea Fagarasului se caracterizeaza prin anumite limite privind conditiile de termicitate si chiar un surplus
de umiditate cu consecinte corespunzatoare in geneza unor soluri destul de sarace. Sunt specifice cultura
plantelor de climat racoros: cartoful, inul pentru fuior, sfecla de zahar (in zona de lunca), iar dintre cereale secara si
ovazul care se cultiva pe suprafete destul de extinse. Cu rezultate destul de modeste se cultiva graul si porumbul.
Exista conditii favorabile pentru prezenta pasunilor si fanetelor si a cultivarii unor plante furajere (trifoi) care a
favorizat dezvoltarea sectorului cresterii animalelor : bovine, ovine, porcine (pe baza culturii cartofului).
Depresiunea Sibiu-Saliste are traditii stravechi in cresterea animalelor, in special a ovinelor. Alaturi de
practicarea unor culturi agricole (cereal, plante tehnice si de nutret, cartofi), pomicultura si cresterea animalelor,
cele doua compartimente ale depresiunii indeplinesc si o importanta functie industriala.
Dealurile si depresiunile submontane din vest
Culoarul depresionar Alba Iulia-Aiud este caracterizat de prezenta izotermei de 9 grade, specifica zonelor
viticole. Interventia accentuata a factorului antropic a determinat in timp inlocuirea suprafetelor de vegetatie
forestiera cu suprafete intinse de terenuri agricole. In zonele de lunca si terase sunt specifice solurile bogate in
humus si conditii climatice favorabile, prezentant in acelasi timp pretabilitate pentru cele mai numeroase dintre
culturile agricole, cerealelel in primul rand, apoi o serie de plante tehnice (sfecla de zahar,canepa), cartofi si
legume.

57
5.3.2 Caracteristici generale cu privire la agricultura Regiunii Centru

Conditiile de clima, relief si sol, faptul ca aproape jumatate din suprafata este ocupata de zona montana,
iar in depresiunile din rasaritul teritoriului se inregistreaza in mod obisnuit cele mai joase temperaturi din tara, ar
putea fi considerati factori care sa faca din Regiunea Centru o zona aparent improprie agriculturii. Cu toate
acestea, agricultura isi gaseste conditii bune de dezvoltare in cea mai mare parte a teritoriului. Chiar si in zona
montana (masive muntoase din Muntii Apuseni, Carpatii Orientali si Carpatii Meridionali) suprafete intinse de
pasuni si fanete naturale sunt favorabile cresterii animalelor, iar clima mai rece si regimul pluviometric specific fac
ca aici sa fie mai putin simtite efectele perioadelor mai secetoase din timpul anului.
Agricultura se afla la inceputul unui lung si dificil proces de modernizare si restructurare, menit sa conduca
la eficientizare si la valorificarea mai buna a importantului potential agricol al regiunii. Conditiile de clima, relief si
sol influenteaza intr-o masura importanta dezvoltarea agriculturii. Culturile de plante tehnice si de cartofi si
practicarea zootehniei dispun de cele mai favorabile conditii naturale in regiunea noastra. In anul 2006 , Regiunea
Centru detinea 28,1% din productia nationala de sfecla de zahar, 25,6% din cea de cartofi si 20,1% din septelul de
ovine al Romaniei.
Agricultura dispune de un fond funciar mediu, dar foarte diferentiat: in lungul vailor, in depresiuni, Campia
Transilvaniei si Podisul Secaselor predomina terenurile arabile cultivate cu cereale, plante tehnice (sfecla de zahar
si, indeosebi, plante furajere), iar in celelalte regiuni terenurile ocupate de vii si pomi fructiferi, pasuni si finete
naturale: pe intinderi mai mari, in partea de est, apar suprafete forestiere importante.
La o prima analiza comparativa privind categoria de folosinta a terenurilor in Romania si Regiunea Centru
s-a constatat ca ponderea terenurlor arabile este mica in comparatie cu media nationala, dar exista o pondere
relativ ridicata a suprafetelor ocupate cu fanete.

Fig.33 Modul de folosinta a terenurilor in Romania si Regiunea Centru (ponderi)

Suprafata agricola a Regiunii Centru reprezinta aproximativ 1/2 din suprafata totala a regiunii si aproximativ
15 % din suprafata agricola a Romaniei. Dupa modul de folosinta structura suprafetei agricole se prezinta astfel:
arabil 22.7%, pasuni 18.75 %, fanete 13.97 %, vii si pepiniere viticole 0,25%, livezi si pepiniere pomicole 0,4%.
Fondul forestier (paduri si alte terenuri cu vegetatie forestiera) ocupa 36.61% (vezi figura 28 anexa).

In fiecare din cele 6 judete ale Regiunii Centru intalnim sub forme variate relieful montan, ceea ce
determina ca suprafetele forestiere si pasunile sa ocupe procente inseminate. Cea mai mare pondere a terenurilor
arabile se gaseste in judetul Mures.

58

Fig. 34 Categoria de folosinta a terenurilor in cele 6 judete din Regiunea Centru (hectare)

Fara a se putea face o delimitare stricta intre zonele favorabile diferitelor activitati agricole se constata
totusi o anumita distributie a acestora in functie de relief, clima si sol. In estul si sudul regiunii cultura principala este
cartoful iar in partea cu inaltimi mai joase sunt conditii favorabile pomilor fructiferi. In zonele colinare si
depresionare precum si in luncile din centrul, sudul si sud-vestul regiunii se cultiva graul, orzoaica, orzul, porumbul,
sfecla de zahar, legumele, plantele de nutret. Podisul Tarnavelor, cu zona delimitata de municipiile Tarnaveni,
Medias, Blaj si Aiud ca si terenurile din jurul municipiilor Alba Iulia si Sebes sunt cunoscute ca foarte favorabile
culturii vitei de vie.
Suprafata agricola a regiunii Centru ce revenea unui locuitor era in anul 2007 de 0,75 ha la o media de
0.41 ha per capita la nivel European
5
. Acest indicator releva potentialul important al Regiunii de producere a
biomasei pentru energie
Desi suprafata arabila a Regiunii a crescut usor in ultimii ani, suprafata cultivate s-a diminuat de la an la an,
atat la nivel national cat si la nivelul celor sase judete ale Regiunii CENTRU. Astfel ca, in anul 2007, o suprafata de
224 mii hectare, reprezentand 29% din suprafata arabila totala a Regiunii a ramas necultivata, fata de 141.000
hectare suprafata necultivata in anul 2005 (18% din suprafata arabila din anul 2005).

Ponderea suprafetei cultivate in totatul suprafetei arabile, la nivel national, regional si pe judetele Regiunii
Centru %

Figura 35 Sursa: Institutul National de Statistica al Romaniei

5
Biogas a promising renewable energy source for Europe, AEBIOM workshop European Parliament, 2008

59
Cea mai importanta reducere a suprafetei cultivate se inregistreaza in judetul Sibiu care a cultivat in anul
2007 doar 44% din suprafata arabila a judetului, 64.500 hectare ramanand necultivate. La polul opus se situeaza
judetul Covasna care, in anul 2007 avea o pondere de 92% a suprafetelor cultivate in total teren arabil.
Reduceri mai importante s-au inregistrat si in judetul Brasov care in 2007 cultiva cu 30.000 de hectare mai
putin decat in anul 2005.
In Regiunea Centru suprafete intinse de teren agricol sunt cultivate cu porumb boabe, furaje verzi, grau,
cartofi. La polul opus cele mai mici suprafete sunt cultivate cu floarea soarelui, soia boabe, secara, radacinoase
pentru furaje.

Fig.36 Suprafata cultivata cu principalele plante ce au un potential ridicat in producerea de biomasa la
nivelul Regiunii Centru in anul 2007 (hectare).

Datorita conditiilor de relief, clima, sol, la nivel de judete se observa diferente inseminate intre suprafetele
cultivate cu principalele plante pretabile a fi utilizate in scopul producerii de energie regenerabila. Dintre aceste
plante se remarca porumbul pentru boabe care se cultiva pe suprafete foarte mari in judetul Mures, Alba si Sibiu si
mai putin in judetele Brasov, Covasna si Harghita.

Fig. 37 Suprafata cultivata cu principalele plante ce au un potential ridicat in producerea de biomasa la
nivelul celor 6 judete ale Regiunii Centru in anul 2007

Cerealele ocupa cea mai mare pondere a suprafetei cultivate, 57,8%, porumbul detinand un loc insemnat,
urmat de grau, orz si orzoaica. Cartoful detinea in 2007 14% din suprafata cultivata a regiunii.
Desi ocupa inca suprafete mici, ponderea suprafetelor cultivate cu plantele uelioase, care prezinta un
potential bioenergetic bun, a cresut constant de la 0,31% in anul 1990 la 1,6% in anul 2007.
Aproape 50% din culturile de plante uelioase se regasesc pe teritoriul judetului Mures iar 38% in judetul
Alba.

60
Valoarea productiei de bunuri si servicii agricole a Regiunii Centru, in anul 2007, a fost de 6793,1 milioane
lei, reprezentand 14,24 % din valoarea productiei agricole a Romaniei. Prin aceasta pondere Regiunea Centru se
situeaza pe locul al 4-lea intre regiunile de dezvoltare ale tarii. Regiunea Centru detine 15 %, din valoarea
productiei vegetale a Romaniei, 13,4 %, din valoarea productiei animaliere nationale si doar 1 % din valoarea totala
a serviciilor agricole. Muresul este judetul cu cea mai mare pondere din valoarea productiei agricole regionale
(21,5%), urmat de judetul Alba cu 18,4% in timp ce Sibiul, cu cea mai redusa pondere (13,2%) ocupa ultimul loc.

Figura 38, Sursa: Institutul National de Statistica al Romaniei

Cresterea animalelor este relativ bine dezvoltata in toate judetele regiunii, in zona montana, constituind
principala activitate agricola. Cresterea oilor, activitate traditionala a locuitorilor din Muntii Cindrelului, Muntii
Sebesului si zona Branului, se afla in usor declin in ultimul deceniu din cauza dificultatilor privind valorificarea
productiei. Judetele Mures si Harghita sunt renumite pentru calitatea efectivelor de bovine, Muresul avand si un
puternic sector de crestere a porcinelor si pasarilor.

Fig. 39 Efectivele de animale, pe categorii de animale, in perioada 1990-2007 in Regiunea Centru

In intervalul 1990-2007 efectivele de animale ale judetelor regiunii au cunoscut scaderi semnificative:
47,6% in cazul bovinelor, efectivele de porcine au scazut cu 32,75%, cu 10% efectivele de ovine, 4,45% efectivele

61
de caprine si 35,43% efectivele de pasari. O usoara crestere a fost inregistrata la efectivele de cabaline, cu 8,8% in
2007 fata de anul 1990.
Judetul Mures, detine cele mai importante efective de bovine si porcine, urmat de judetul Alba in timp de
judetul Sibiu ocupa primul loc in categoria crescatorilor de ovine.

Un loc important in economia Regiunii il ocupa prelucrarea lemnului. In ultimii ani se pune accent pe
utilizarea lemnului in formele sale diverse pentru producerea de biomasa si producerea de energie.

Pe baza datelor statisitice din anul 2007 la nivelul Regiunii Centru peste jumatate din fondul forestier este
ocupat de rasinoase, specii forestiere de esenta tare. Acestea sunt intalnite la altitudini de peste 1200 m. O treime
din suprafata fondului forestier este ocupata de foioase.
Conform datelor statistice, volumul de lemn recoltat in Regiune in anul 2007 a fost de 4040,9 mii mc,
23,4% din volumul de lemn recoltat la nivel national.
In judetul Harghita se recolteaza 30% din volumul de lemn recoltat la nivelul Regiunii CENTRU. Ponderea
cea mai mare in volumul de lemn recolat o au rasinoasele, cu aproape 60%.

Fig. 40 Evoltutia volumului de lemn recoltat in cele 6 judete din Regiunea Centru in intervalul 2005-2007
(mii m3 - volum brut).

62

5.3.3 Resursele regenerabile obtinute din biomasa

Biomasa solida
Marea provocare planetara a mileniului al III-lea in domeniul agroindustrial este orientarea sistemelor de
productie in conditiile dezvoltarii durabile a agriculturii prin care natiunile lumii sa asigure populatiei necesarul de
hrana fara a distruge sistemul ecologic. Noile tehnologii agricole trebuie sa urmeze cateva obiective prioritare, cum
sunt obtinerea produselor agricole de calitate superioara, mai sanatoase si mai valoroase ca aport nutritiv, astfel
Agricultura Regiunii Centru si posibilitati de valorificare a biomasei
Conditiile de clima, relief si sol influenteaza intr-o masura importanta dezvoltarea agriculturii. Culturile
de plante tehnice si de cartofi si practicarea zootehniei dispun de cele mai favorabile conditii naturale in
regiunea noastra. In anul 2006 , Regiunea Centru detinea 28,1% din productia nationala de sfecla de zahar,
25,6% din cea de cartofi si 20,1% din septelul de ovine al Romaniei
In depresiuni, Campia Transilvaniei si Podisul Secaselor predomina terenurile arabile cultivate cu
cereale, plante tehnice (sfecla de zahar si, indeosebi, plante furajere), iar in celelalte regiuni terenurile
ocupate de vii si pomi fructiferi, pasuni si finete naturale: pe intinderi mai mari, in partea de est, apar suprafete
forestiere importante.
Ponderea terenurilor arabile in Regiunea Centru este mica in comparativ cu media nationala, in
schimb ponderea suprafetelor ocupate cu fanete este mai ridicata.
Suprafata agricola a Regiunii Centru reprezinta aproximativ 1/2 din suprafata totala a regiunii si
aproximativ 15 % din suprafata agricola a Romaniei. Dupa modul de folosinta structura suprafetei agricole se
prezinta astfel: arabil 22.7%, pasuni 18.75 %, fanete 13.97 %, vii si pepiniere viticole 0,25%, livezi si pepiniere
pomicole 0,4%. Fondul forestier (paduri si alte terenuri cu vegetatie forestiera) ocupa 36.61%
Cresterea animalelor este relativ bine dezvoltata in toate judetele regiunii, in zona montana,
constituind principala activitate agricola. Cresterea oilor, activitate traditionala a locuitorilor din Muntii
Cindrelului, Muntii Sebesului si zona Branului, se afla in usor declin in ultimul deceniu din cauza dificultatilor
privind valorificarea productiei.
Diminuarea rezervelor de hidrocarburi fosile a creat premize favorabile abordarii altor surse pentru
obtinerea de combustibili. Au aparut preocupari pentru fabricarea de biocarburanti din materii prime
regenerabile (biomasa). Biomasa inglobeaza orice material regenerabil de natura organica, cuprinzand
vegetalele terestre (culturi agricole de uz alimentar, pomi si culturi destinate producerii de energie, plante
industriale, nutreturi ) precum si ansamblul de deseuri si reziduuri organice din agricultura, piscicultura,
silvicultura, deseuri municipale si alte deseuri.
Dintre culturile pomicole destinate producerii de energie se pot mentiona cele de plop, frasin, artar,
salcie, mesteacan etc. De mare insemnatate sunt diferite plante au ajuns pe lista celor denumite generic
energo,cum ar fi diferite specii lemnoase, plopul salcamul si salcia energetica. O cantitate insemnata de
biomasa o constituie rezidurile de culturi agricole reprezentate de partile plantelor cultivate care raman pe
teren dupa recoltare (cocenii, frunzele si panusile de porumb, paiele de cereale etc.), precum si reziduurile
rezultate din silvicultura, in urma exploatarii plantatiilor forestiere de esenta moale sau tare.
Regiunea Centru dispune de suprafete agricole pretabile pentru cultivarea plantelor energo.
Analizand productia medie a principalelor plante utilizabile in scopul producerii energiei se observa o
predominanta a culturilor de sfecla de zahar, cartofi, porumb verde pentru furaje si plante furajere.
Materii prime de mare importanta utilizate in producerea bioetanolului sunt unele fructe cu putere
mare de fermentatie. Regiunea Centru dispune de pepiniere si suprafete pomicole insemnate (13601 hectare
la sfarsitul anului 2007).

63
incat sa asigure prevenirea imbolnavirilor la om si animale si reducerea impactului nefavorabil cu mediul ambiant.
Cercetarea agrochimica are sansa sa imbogateasca spectrul produselor ecologice prin valorificarea resurselor
naturale si sa grabeasca procesul de transfer tehnologic spre producatorii industriali.
Diminuarea rezervelor de hidrocarburi fosile a creat premize favorabile abordarii altor surse pentru
obtinerea de combustibili. Au aparut preocupari pentru fabricarea de biocarburanti din materii prime regenerabile
(biomasa). Biomasa inglobeaza orice material regenerabil de natura organica, cuprinzand vegetalele terestre
(culturi agricole de uz alimentar, pomi si culturi destinate producerii de energie, plante industriale, nutreturi )
precum si ansamblul de deseuri si reziduuri organice din agricultura, piscicultura, silvicultura, deseuri municipale si
alte deseuri.
Dintre culturile pomicole destinate producerii de energie se pot mentiona cele de plop, frasin, artar, salcie,
mesteacan etc. De mare insemnatate sunt diferite plante au ajuns pe lista celor denumite generic energo,cum ar
fi diferite specii lemnoase, plopul salcamul si salcia energetica. O cantitate insemnata de biomasa o constituie
rezidurile de culturi agricole reprezentate de partile plantelor cultivate care raman pe teren dupa recoltare (cocenii,
frunzele si panusile de porumb, paiele de cereale etc.), precum si reziduurile rezultate din silvicultura, in urma
exploatarii plantatiilor forestiere de esenta moale sau tare. O importanta resursa regenerabila de energie o
reprezinta deseurile orasenesti ce contin cantitati insemnate de material organic (hartie, carton, deseuri lemnoase,
deseuri din gradini etc.).
Exista de cativa ani preocupari pentru utilizarea biomasei in scopuri energetic, la nivelul Regiunii Centru.
Spre exemplu, in judetul Harghita se cultiva cu succes salcia energetica, planta cu importante proprietati
energetice. Salcia poate fi cultivata (chiar se recomanda) pe terenuri cu umiditate ridicata (in albiile apelor
curgatoare) unde alte plante nupot fi cultivate. Salcia nu reprezinta o concurenta, ci o alternativa,in agricultura, si
face ca terenurile aflate in paragina sa intre in circuitul agricol.

Salcia energetica

Concluzii - Potentialul biomasei in Regiunea CENTRU

O estimare a potentialului biomasei in Regiunea CENTRU poate fi calculat pornind de la premisa
utilizarii suprafetelor necultivate ale regiunii in scopul cultivarii de plante energetice.
Lucrarea Biogas a promising renewable energy source for Europe elaborata de Departamentul de
Bioenergie al Universitatii de Sud din Danemarca ofera cateva scenarii privind potentialul energetic al
culturilor de plante, care nu este indicat insa in cazul conversiei energiei acestora in combustibil sau
energie electrica. Pentru simplificarea calculelelor, analiza pleaca de la ipoteza ca valoarea calorica a unui
kilogram de masa uscata de biomasa este egala cu 18 MJ. Pentru calcule si transformari suplimentare, 1
Mtpe (tone petrol echivalent) este egal cu 44,8 PJ. Valoarea calorica a metanului este egala cu 40,3 MJ pe
mc de CH4.

Plecand de la o productie de 6750 kg/ha furaje uscate
6
si considerand ca in Regiunea CENTRU, in
anul 2007, a ramas necultivata o suprafata de 224 mii hectare teren arabil, ajungem la o productie posibila
de 1,5 Mtone materie uscata care poate produce 0,6 Mtep.
Conform Datelor Institutului National de Statistica, la nivelul anului 2007 consumul final de energie
al sectorului rezidential a fost de 7559 mii tep (7,6 Mtep).

6
Plecandu/se de la productia medie de 12278 kg/ha de furaje verzi, in Regiunea Centru,(Anuarul Statistic al
Romaniei 2008) in anul 2007, s-a luat in considerare un coeficient de 0,55 de pierdere in cazul uscarii furajelor verzi,
rezultand astfel o productie de aproximativ 6750 kg/ha furaje uscate

64
Conform scenariului de mai sus, utilizarea suprafetelor necultivate in scopuri energetice ar putea
duce la acoperirea a 7,9% din consumul final de energie al sectorului rezidential din Romnia.

Un alt scenariu ar putea fi reprezentat de cultivarea extinsa a culturilor cu crestere rapida. De pilda,
Salixul (salcia energetica) poate da o productie de pana la 40t/ha in al treilea an de viata, puterea calorica a
acesteia fiind de 4900 kcal/kg, prin conversie ajungand la aproximativ 20,5 MJ/kg. La un hectar cultivat cu
salix, in al treilea an de viata, energia echivalenta in gaz metan ar fi de 820000 MJ.
Cultivarea acestei plante energetice cu crestere rapida pe doar 20% din suprafata arabila
necultivata a Regiunii (conform datelor din anul 2007), respectiv 44.800 ha ar putea duce la obtinerea de
energie echivalenta cu 0,8 Mtep. Cultivarea integrala cu salix a suprafetelor necultivate ar putea duce la
obtinerea de energie egala cu 4 Mtep, acoperindu-se peste jumatate din consumul final de energie al
sectorului rezidential din Romania (52,6%).

Biomada lichida

O sursa importanta de biocombustibil o reprezinta plantele. Este important faptul c, n prezent, se cunosc
mare parte din plantele cu potenial energetic, unele care acumuleaz n diferite organe uleiuri, altele care
acumuleaz hidrai de carbon cu valoare energetic mare. n prima grup se pot ncadra plantele oleaginoase,
aproape n totalitatea lor, iar n grupa a doua, a celor productoare de hidrai de carbon, din care fac parte, printe
altele, porumbul, sorgul zaharat, din grupa cerealelor, i trestia i sfecla-de-zahr, care acumuleaz cantiti mari
de zaharuri (hidrai de carbon), din care se pot obine uor etanol sau metanol utilizate ca biocombustibil
7
.
producerea de biocombustibili. Plantele oleaginoase sunt cunoscute de om de mii de ani. Ele au nsuirea de a
acumula n diverse esuturi (semine, fructe, tuberculi) grsimi, care sunt cele mai energetice produse realizate n
procesele complexe de fotosintez. Este de reinut faptul c grsimile vegetale au o valoare energetic mai mare
de 9000 cal/molgr, aproape dubl fa de cea produs de hidraii de carbon (peste 4000 cal/molgr).

n natur sunt extrem de multe specii de plante care acumuleaz grsimi (uleiuri), n diverse organe.
Acestea nc nu sunt suficient de mult cunoscute sau, dac sunt cunoscute, nu sunt folosite: uleiul din fructul de
fag (jirul), din ghinda de stejar. Nu se utilizeaz la potenial superior nici uleiurile cunoscute care ar putea fi extrase
din nuc, smburii de vi-de-vie, din alunele slbatice, seminele rozaceelor etc. Acesta este un motiv n plus n a
afirma c o lrgire a domeniului de utilizare a uleiurilor cunoscute pentru producia de biocombustibili sau pentru
alte forme de energie nu va pune omenirea ntr-o situaie de criz, sub aspectul nevoilor alimentare. n plus, apare
nevoia cercetrii i a gsirii de soluii biotehnice de realizare a unor forme genetice care s determine:
- creteri ale produciei de biomas,
- creteri ale coninutului de substane i principii active necesare att alimentaiei umane ct i producerii
de energie sau alte produse, precum medicamentele.

Autorii articolului aparut in revista AGIR nr. 3/2007 precizeaza c, datorit condiiilor pedoclimatice,
biomasa realizat n Romnia i, mai ales, potenialul energetic al acesteia sunt cu circa 30-40% mai mari dect
cele realizate, de exemplu, in Germania. Acest lucru poate mri randamentele de valorificare a biomasei realizate
pe teritoriul Romniei, cu condiia asigurrii tuturor factorilor care contribuie la creterea acesteia (factori biologici
soiuri, hibrizi; factori tehnologici tehnologia de cultivare).

Analizand productia medie a principalelor plante utilizabile in scopul producerii energiei se observa o
predominanta a culturilor de sfecla de zahar, cartofi, porumb verde pentru furaje si plante furajere. Plantele tehnicie
precum soia, rapita, floarea soarelui etc au inregistrat productii destul de mici in anul 2007 la nivelul Regiunii
Centru.

7
Plantele, surse de productie pentru biocombustibil; Buletinul AGIR nr. 3/2007

65

Fig. 41 Productia medie a principalelor culturi pretabile in producerea de biomasa in 2007 la nivelul
Regiunii Centru

Semnalele privind cresterea importantei utilizarii biomasei in producerea de biocombustibili au fost dati de
cresterea suprafetelor cultivate cu plante uleioase si in special cu rapita. Valorificarea conditiilor bio-pedo-climatice,
necesitatea utilizarii energiilor alternative sunt factori care au contribuit la o crestere senisbila a productiei de rapita
in judetele Regiunii Centru in 2007. Cea mai mare productie de rapita s-a inregistrat in judetele Alba, Brasov,
Covasna si Mures. La polul opus se afla judetul Harghita datorita inversiunilor termice si a topoclimatelor specifice
zonelor montane si depresiunilor intramontane.

Fig. 42 Productia medie de rapita in 2007 la nivelul Regiunii Centru

Materii prime de mare importanta utilizate in producerea bioetanolului sunt unele fructe cu putere mare de
fermentatie. Regiunea centru dispune de pepiniere si suprafete pomicole insemnate. Pe parcursul perioadei 1990-
2007 s-a observat diferente foarte mari privind productia de fructe (prune, mere, pere, piersici, cirese si visine,
caise, nuci, capsuni, alte fructe). In ultimii 3 ani scaderea productiei este semnificativa.

Fig. 43 Productia de fructe in perioada 1990-2007 la nivelul Regiunii Centru (tone)

66
O alta sursa pentru producerea biocombustibililor sunt dejectiile provenite de la animale.

Biogazul obtinut din transformarea anaeroba poate fi produs dintr-o mare varietate de tipuri de
biomasa. Principala materie prima sunt dejectiile provenite de la fermele de animale, in special de la
fermele de bovine si porcine. Acestea furnizeaza microorganismele necesare biodegradarii biomasei. In
Uniunea Europeana sunt produse anual peste 1500 mil tone dejectii animale. Cand acestea sunt netratate
sau administrate defectuos, dejectiile devin o sursa majora de poluare a solului si apelor. Daca sunt
administrate corespunzator, pot deveni materie prima pentru obtinerea de energie regenerabila sau
nutrienti pentru culturile agricole.

Sectorul de productie animala este responsabil de 18% din emisiile de gaze cu efect de sera,
masurate in echivalentul CO2 si pentru 37% din metanul antropogenic care are potentialul multiplicat de 23
de ori al CO2 producand efectele de incalzire globala.

Cresterea animalelor ocupa inca un loc important in agricultura Regiunii CENTRU. Efectivele de
porcine reprezentau in 2007 11,5% din efectivele de la nivel national iar cele de bovine, 13,8%.
O strategie coerenta de valorificare a dejectiilor provenite de la fermele sau crescatorii de porcine
ar putea duce la valorificarea acestora in scopul obtinerii de energie.
Centrul Danez pentru Energii Regenerabile Folkecenter a realizat o ferma demonstrativa de biogaz
care utilizeaza dejectii provenite din fermele de porcine. Modelul este pretabil in special fermelor de
porcine.
Modelul statiei de biogaz pleaca de la utilizarea dejectiilor recoltate de la 11.000 porcine, respectiv
60 mc dejectii pe zi. Prin procese anaerobe acestea sunt transformate intr-o materia mai usor de utilizat.
Biogazul obtinut este convertit prin cogenerare in electricitate si caldura. Tehnologia da posibilitatea
asigurarii autoconsumului de energie al fermelor dar si a furnizarii surplusului in retea. Biogazul produs
zilnic de o astfel de statie este de 1200-3600 mc pe zi (numai din utilizarea dejectiilor), sau 2400 kWh
energie electriza pe zi sau 700.000 kWh pe an energie electrica. Transformat in caldura, reprezinta 4200
kWh caldura pe zi sau 1.600.000 kWh pe an.

Efectivele de porcine din Regiunea CENTRU numrau, n anul 2007, 1,13 milioane capete.
Recoltarea deeurilor doar pentru jumtate din aceste efective ar putea duce la instalarea a 50 de centrale
de biogaz, dup modelul danez, care ar putea produce 35 mii MWh pe an, putand asigura consumul de
energie electrica pentru 73.000 locuitori. Aceste centrale ar putea asigura consumul de electricitate pentru
aproape jumtate din populaia din mediul rural a judeelor Alba i Braov i pentru 65% din populaia din
mediul rural a judeului Covasna.

67

6. Initiative locale si regionale privind utilizarea energiilor regenerabile.
6.1 Parteneriatul local/regional pentru utilizarea energiilor regenerabile
Acest subcapitol i propune s realizeze o inventariere a instituiilor de la nivel naional, regional i local,
nfiinate la iniiativa guvernului sau a autoritilor locale i care au atribuii n reglementarea i gestionarea politicilor
din sectorul energiei.
La nivel naional, Ministerul Economiei este autoritatea responsabil de realizarea politicii naionale n
domeniul energiei, prin Direcia General Energie, Petrol i Gaze. n subordinea acestei direcii funcioneaz i
Organismul Intermediar pentru Energie care realizeaz activiti de implementare i monitorizare a Programului
Operaional Sectorial pentru Competitivitate Economic, Axa prioritar IV, Creterea eficienei energetice i a
securitii furnizrii n condiiile schimbrii climaterice.
Autoritatea de Reglementare n Domeniul Energiei funcioneaz funcioneaz n subordinea
guvernului Romniei i are misiunea de a crea si aplica sistemul de reglementari necesar functionarii sectorului
energiei si pietelor de energie electrica, energie termica si gaze naturale in conditii de eficienta, concurenta,
transparent si protective a consumatorilor.
In indeplinirea atributiilor si competentelor sale, ANRE colaboreaza cu autoritati publice si organisme ale
societatii civile, agenti economici din sectorul energiei electrice, energiei termice si gazelor naturale, cu organizatii
internationale din domeniu.
Agenia Romn pentru Conservarea Energiei este organul de specialitate la nivel naional in domeniul
eficientei energetice, care participa la elaborarea politicii de eficienta energetica, cu personalitate juridica,
autonomie funcionala, organizatorica si financiara, aflat in subordinea Ministerului Economiei, cu finanare din
venituri proprii si din subvenii de la bugetul de stat.
Reglementarea pieei de eficienta energetica este realizata de Agentia Romana pentru Conservarea
Energiei si se face prin emiterea si aplicarea prevederilor prevzute de acte normative din domeniul legislaiei
primare si secundare. In susinerea unor aciuni viznd realizarea obiectivelor politicii naionale in domeniul
eficientei energetice si a promovrii surselor regenerabile de energie, activitatea Ageniei Romane pentru
Conservarea Energiei este corelata cu activitatea altor instituii relevante.
Agentia Romana pentru Conservarea Energiei este mandatata sa asigure implementarea prevederilor
Ordonana Guvernului nr. 22/2008 privind eficiena energetic i promovarea utilizrii la consumatorii finali a
surselor regenerabile de energie, cu privire la obligaia consumatorilor de energie de a-si desemna un responsabil
pentru energie (manager energetic), de a realiza in mod periodic audituri energetice, de a identifica masurile de
economisire a energiei, de a dezvolta programe proprii de eficienta energetica si de a promova utilizarea la
consumatorul final a surselor regenerabile de energie.
Totodat ordonana prevede, pentru prima oara in Romnia, obligaii pentru distribuitorii de energie,
operatorii sistemelor de distribuie a energiei si societile de vnzare cu amantul a energiei, de a oferi servicii
energetice la preuri competitive consumatorilor finali i s promoveze aceste servicii sau s furnizeze ctre
consumatorii finali audituri energetice la preuri competitive, desfurate n mod independent i/sau msuri de
mbuntire a eficienei energetice i s promoveze aceste audituri i msuri: audituri energetice la preturi
competitive, informaii legate de masuri de reducere a consumurilor, etc. Aceasta ordonana este de fapt,
transpunerea in legislaia din Romnia a Directivei UE nr. 32/2006 referitoare la eficienta energetic la consumatorii
finali si serviciile energetice. Agentia Romana pentru Conservarea Energiei folosete mandatul sau pentru a intra in
dialog cu consumatorii de energie prin asigurarea consultantei gratuite cu privire la tehnicile moderne de
economisire a energiei si prin creterea cunotinelor si a sensibilitii privind avantajele economice care pot fi
obinute prin introducerea practicilor manageriale de eficienta energetica. Politica de eficienta energetica este o
componenta majora a politicii energetice pe termen lung, care va determina in mod decisiv reorientarea politicii
energetice bazata pe producia de energie ctre o politica energetica activa de economisire a energiei.
ARCE are trei filiale la nivelul Regiunii CENTRU, care acoper cele ase judee: Sibiu, Alba, Mures,
Harghita Braov, Covasna.
La nivel local, autoritile administraiei judeene i locale au avut iniiativa nfiinrii unor agenii ale
energiei, majoritatea nfiinate n cadrul programului Intelligent Energy Europe i SAVE.
Astfel, n acest moment n Regiunea CENTRU funcioneaz patru agenii create la iniiativa autoritilor
locale sau judeene: Agenia Local a Energiei Alba, Agenia pentru Managementul Energiei i Protecia Mediului

68
Braov, Serviciul Public pentru Managementul Energiei Harghita i Agenia pentru Managementul Energiei
Sighioara.
Un exemplu de parteneriat local pentru susinerea utilizrii energiilor alternative este Asociaia Green
Energy constituit prin asocierea a 11 autoriti locale din judeul Covasna. Unul din obiectivele acesteia este
promovarea utilizrii raionale a biomasei, cultivarea arborilor cu cretere rapid i utilizarea acestora ca materie
prim pentru nclzire.

Educaia i cercetarea este esenial pentru dezvoltarea i progresul tehnologic al acestui domeniu. n
Regiunea CENTRU, n cele patru universiti mari: Universitaea Transilvania din Braov, Universitatea 1
Decembrie 1918, Universitatea Petru Maior din Targu Mure i Universitatea Lucian Blaga din Sibiu exist
preocupri pentru formarea de specialiti n sisteme de energii regenerabile, cercetare i transfer tehnologic.

6.2 Proiecte i iniiative locale

Cateva exemple privind modul in care autoritatile locale s-au implicat in mod direct in sustinerea
utilizarii energiilor regenerabile sunt redate mai jos. Lista poate fi completata si cu alte proiecte de interes
local.

Proiectul MOFRER este initiat de 10 institutii care au pus bazele unui parteneriat, dintre care 6 sunt din
Romania (Consiliul Judetean Alba, Consiliul Judetean Cluj, Agentia de Promovare si Dezvoltare Arad, Administratia
Parcului National Retezat, Centrul pentru Arii Protejate si Sustinerea Dezvoltarii Bihor, EWE Cluj), 2 din Belgia
(Engineering for Renewables and Bio-Energy, Tr@me - Belgique) si 2 din Franta (Initialit Ingenierie et Territoire-
Centre du Bois Thirache, Agence locale de l'nergie des Ardennes). Principalul obiectiv al proiectului MOFRER
consta in initierea construirii unor filiere lemn-energie in Romania, prin asigurarea unui suport tehnic de
specialitate in vederea implementarii in teritoriu a unor instalatii energetice pentru alimentarea retelelor de incalzire
din comunitatile rurale, in baza experientei acumulate prin punerea in practica a Planurilor Lemn energie in Belgia
si in Franta.
Proiectul MOFRER are rolul de a contribui la elaborarea viitoarei arhitecturi energetice a Romaniei,
deschizand calea dezvoltarii energiilor neconventionale capabile in functie de specificitatea fiecarui teritoriu sa
exploateze eficient si durabil potentialul privind resursele forestiere sau energia solara si deasemenea sa permita
initiative legislative in acest domeniu. Un alt obiectiv important consta in sensibilizarea autoritatilor romane privind
necesitatea implementarii in teritoriu a unor dispozitive operationale de punere in valoare a resurselor energetice
neconventionale locale.
In functie de rezultatele asteptate, Proiectul MOFRER va putea fi baza elaborarii politicilor regionale in
domeniul energiilor neconventionale, servind drept exemplu altor regiuni, si contribuind astfel la transferul acquis-
ului comunitar in materie de identificare si exploatare a energiilor neconventionale. Studiile elaborate vor include o
componenta economica si de de cercetare dar in egala masura si inventarierea potentialelor surse de finantare
nationale si europene. Impactul direct si indirect asupra mediului inconjurator va reprezenta deasemenea un
obiectiv de interes al proiectului fiind evaluat in cadrul acestor studii.
Finalizarea proiectului se va desfasura in cadrul unui colcviu international care va avea rolul de a asigura
perenizarea proiectului si mediatizarea sa intr-o mainera cat mai larga astfel ca informatia sa ajunga la potentialii
factori interesati din Romania dar si din alte tari ale Uniunii Europene.

O initiativa locala de mare importanta in domeniul promovarii utilizarii si valorificarii energiilor regenerabile
o constituie proiectul realizat de Consiliul Judetean Alba, Identificarea i promovarea potentialului de energie
regenerabila in judetul Alba. Incepand cu anul 2008 se afla in implementare proiectul initiat de Consiliul Judetean
Alba in parteneriat cu Deutsche Gesellschaft fr Technische Zusammenarbeit GTZ (GmbH). Obiectivele principale
ale proiectului sunt: realizarea si evaluarea unor masuratori de vant in judetul Alba, in conformitate cu standardele
europene; intocmirea unor studii de pre-fezabilitate pentru un parc eolian pe baza potentialului de vant identificat
prin masuratori; initierea unui transfer know-how referitor la puterea generata intr-un parc eolian; diseminarea
rezultatelor obtinute catre public.

Proiectul "Satul energetic-Ighisul Nou-a iniiat impreuna cu Primaria Municipiului Medias proiectul i
propune folosirea a peste 50% din energia necesar din surse alternative.

69
Un alt exemplu este proiectul localitatii Sfantu Gheorghe care utilizeaza namolul colectat din canalizare in
biogaz si il transforma in energie electrica, suficienta sa acopere consumul statiei de epurare a orasului. In acest
fel, se realizeaza o economie de energie care poate reduce costurile populatiei cu epurarea apelor uzate.

7. Regiunea CENTRU - o piata pentru aplicatii regenerabile

Romania este o tara in curs de dezvoltare. In aceste tari dezvoltarea energiilor regenerabile reprezinta o
sursa de energie care nu poate fi neglijata in contextul efectelor economice si de mediu. La nivel mondial
tehnologiile aferente energiei regenerabile au atins un anumit grad de maturitate.
Actualmente, interesul investitorilor si utilizatorilor se indreapta in mare parte si spre aplicatiile la scara
mica. Datorita faptului ca energia obtinuta din surse regenerabile reprezinta o alternative la combustibilii fosili, ar
trebui sa creasca cerinta de tehnologii noi pentru energii regenerabile atat din motive pentru mediul inconjurator cat
si din alte motive cum ar fi:
Timp reltativ mic de executie si intrare in functiune a instalatiilor producatoare de energie
regenerabila (in special in cazul instalatiilor fotovoltaice si eoliene)
Posibilitatea amortizarii in timp relativ mic a investitiei datorita faptului ca energia furnizata prin
intermediul acestor instalatii este gratuita
Numarul de localitati/ gospodarii neelectrificate este foarte ridicat, lucru care necesita adopatarea
unor solutii rapide, viabile din punct de vedere tehnico-economic
Sursele regenerabile de energie pot sa contribuie prioritar la satisfacerea nevoilor curente de energie
electrica si de incalzire in zonele rurale defavorizate. In Regiunea Centru exista numeroase gospodarii, asezari,
comunitati (amplasate, de regula, departe de reteaua electrica si in zone greu accseibile) care nu beneficiaza de
electricitate.

7.1 Situatia electrificarii localitatilor din Regiunea CENTRU

Analizele tehnico-economice realizate in cadrul unor strategii de dezvoltare la nivel local si judetean
precum si in cadrul P.A.T.J-urilor indica faptul ca pentru numeroase situatii punctuale solutia electrificarii din surse
regenerabile (SRE) poate fi competitiva sau chiar mai avantajoasa decat alte solutii conventionale: conectare la
retea sau grupuri electrogene.
Inlocuirea sau suplimentarea cu surse de energie regenerabila este necesara atat pentru locuintele si
gospodariile din mediul rural cat si pentru locuintele, cladirile publice, unitatile industriale din mediul urban.
Electrificarea rurala reprezinta o piata importanta in domeniul aplicatiilor surselor regenerabile de energie.
Zonele rurale atat din Romania si implicit din Regiunea Centru sunt afectate de lipsa seminificativa a infrastructurii
si a deficientelor acesteia care afecteaza atat dezvoltarea economica, cat si calitatea vietii.
La data de 31.07.2006 Ministerul Economiei a prezentat un inventar al localitatilor rurale neelectrificate.
Actualizarea inventarului de localitati/ asezari/ gospodarii neelectrificate s-a facut cu suportul SC ELECTRICA SA,
al societatilor E.ON Moldova, ENEL Dobrogea si ENEL Banat, precum si al ELECTRICA Oltenia.
Numarul total de localitati/ asezari/ gospodarii neelectrificate (partial + total) din mediul rural din Romania la
31.07.2006 era de:
2.025 localitati (111 total neelectrificate, 1.914 partial electrificate)
41.376 gospodarii
Judetul Alba se numara prinrte judetele cu numarul cel mai mare de localitati neelectrificate din
Romania
Gospodariile/ asezarile neelectrificate (partial sau total) le intalnim atat in zonele de munte cat si de
deal si campie. Acest lucru permite abordarea unor solutii pe diferite tipuri de resurse energetice:
solara, eoliana, microhidro.
S-a realizat si o distributie a localitatilor si gospodariilor care au nevoie de electrificare, pe arii geografice
de administrare aferente fiecarei Societati de Distribuite. La nivelul Regiunii Centru situatia acestora se prezinta
astfel:
Tabel 22
Stadiul electrificarii rurale la 30.06.2006 in Regiunea Centru pe baza datelor furnizate
de SC ELECTRICA TRANSILVANIA SUD SA

70
Judetul
Localitati rurale
total neelectrificate
Localitati rurale
partial neelectrificate
TOTAL
de electrificat
Nr.de
localitati
Nr.de
gospodarii
Nr.de
localitati
Nr.de
gospodarii
Nr.de
localitati
Nr.de
gospodarii
Alba 36 782 90 400 126 1182
Brasov 1 45 50 367 51 412
Covasna 0 0 23 414 23 414
Harghita 24 1032 10 328 34 1360
Mures 1 5 52 763 53 768
Sibiu 7 104 20 841 27 945
Total 69 1968 245 3113 314 5081

Din datele statisitce furnizate de SC ELECTRICA TRANSILVANIA SUD SA in Regiunea Centru exista un
numar total de 314 de localitati neelectrificate, dintre care un procent de 21,9% sunt total neelectrificate, iar 78,1 %
partial neelectrificate.

Figura 44 Numarul de localitati neelectrificate din Regiunea Centru

In Regiunea Centru exista un numar total de 5081 de gospodarii neelectrificate, dintre care un procent de
38,7% sunt total neelectrificate, iar 61,3 % partial neelectrificate. Cea mai mare parte a acestor gospodarii se afla in
zona montana.

Figura 45 Numarul de gospodarii neelectrificate din Regiunea Centru

La nivel de judet, in judetul Harghita se afla cele mai multe gospodarii partial sau total neelectrificate,
acestea fiind in numar de 1360. La polul opus se afla judetul Brasov cu 412 gospodarii partial sau total
neelectrificate. Fata de celelalte judete din Regiunea Centru, in judetul Covasna se afla cele mai putine localitati

71
care au nevoie de electrificare, numarul acestora fiind de 23. Cele mai multe localitati partial sau total
neelectrificate se afla in judetul Alba (126).

Figura 46 Numarul total de localitati si gospodarii neelectrificate (partial si total) la 31.07.2006

Pe baza datelor statistice obtinute la Recensamantul din anul 2002 s-a realizat o harta privind ponderea
locuintelor neelectrificate. Aceste date au fost reprezentate pentru unitatile administrative: comune si orase.
Exista cateva comune din Regiunea Centru care au cea mai mare pondere a locuintelor neelectrificate,
procentul acestora fiind cuprins intre
- 20-25% : Ceru Bacainti, Intregalde, Ramet, din judetul Alba, iar din judetul Harghita: Zetea si Lueta.
- 15-19.9 %: Avram Inacu, Garda de Sus, Scarisoara si Sasciori din judetul Alba si Varsag din Judetul
Harghita
Analizand harta se observa ca cele mai multe locuinte care au nevoie de electrificare sunt din judetele Alba
si Harghita.

72
Figura 47 Harta ponderii locuintelor neelectrificate in Regiunea Centru in 2002

7.2 Reteaua de alimentare cu gaze naturale in Regiunea CENTRU

Pe baza datelor statisitce pentru anul 2004 furnizate de Institutul National de Statisitca, la nivelul Regiunii
Centru exista 169 de unitati administrative care nu sunt racordate la reteaua de gaz metan. Cele mai multe
localitati private de alimentarea cu gaz metan sunt in zona de munte din partea de NV a judetului Alba (Muntii
Apuseni), NE a judetului Mures (Muntii Calimani si Gurghiului ), partea central-nordica nordica a judetului
Harghita (Muntii Giurgeu si Harghita), partea central-sudica a judetului Covasna (Muntii Intorsurii)

Exista in Regiunea Centru si cateva localitati urbane din mediul montan care nu sunt racordate la reteaua
de gaz metan. Acestea sunt:
- Judetul Alba: Campeni, Abrud, Baia de Aries
- Judetul Harghita: Toplita, Boresc, Gheorgheni
- Judetul Covasna: Intorsura Buzaului

Figura 48 Repartitia unitatilor administrative din Regiunea Centru neracordate la reteaua de gaz
metan in 2002

Majoritatea locuintelor neelectrificate nu sunt racordate nici la reteaua de canalizare sau alimentare cu gaz.
Aceste privatiuni se reflecta in conditiile grele de trai. Regiunea Centru detine un potential relativ ridicat de
valorificare a energiei solare. Prin montarea de panouri solare se poate capta energia solara si transformarea ei in
energie termica atat de necesara in consumul casnic si incalzirea locuintelor atat in mediul rural cat si in cel urban.
Energia inepuizabila a soarelui poate fi valorificata si in obtinerea curentului electric prin montarea de panouri
fotovoltaice atat cu stocare in baterii cat si cu conectare la retea. Panourile fotovoltaice sunt sisteme capabile sa
transforme lumina (energia solara) direct in energie electrica prin intermediul unui proces chimic complex.
Conversia este statica si nepoluanta, astfel ca modul de producere a enerigiei electrice este unul ecologic.
In Regiunea Centru exista cateva zone defavorizate. Prin masurile luate se incearca o reabilitare a acstor
zone aflate in spirala a degradarii. Amintim in acest sens asezari din zona montana

73
(Muntii Apuseni, Muntii Harghita, etc.), zone miniere, asezari urbane aflate in declin economic in urma
inchiderii sau diminuarii activitatiilor industriale. Aceste asezari sunt supuse unor riscuri demografice, economice de
mediu reflectare in scaderea natalitatii si imbatranirea populatiei, fenomene de depopulare, cresterea ratei
somajului, etc.

Figura 49 Rata imbatranirii populatiei Figura 50 Rata de activitate a populatiei

7.3 Resurse si solutii pentru dezvoltarea de aplicatii care utilizeaza sursele regenerabile de energie in
localitatile din Regiunea CENTRU

Adoptarea unor solutii energetice bazate pe energie regenerabila joaca un rol important in imbunatatirea
calitatii vietii populatiei, dar in acelasi timp contribuie la cresterea gradului de atractivitate fata de zona si crearea de
locuri de munca. De pilda, in zona montana in urma valorificarii deseurilor lemnoase si a rumegusului se pot obtine
brichete de rumegus folosite ca sursa alernativa pentru incalzirea locuintelor.
Analizand harta de mai jos se poate identifica cu usurinta suprafetele acoperite cu paduri. Deseurile
lemnoase obtinute in urma prelucrarii lemnului pot fi valorificate in scopul obtinerii unei surse de energie alternativa
cu o putere calorica relativ ridicata (puterea calorifica este 17,5 19,5 MJ/kg, iar continutul de cenusa este de
1,5%). Coreland aceasta harta cu cea a repartitiei unitatilor administrative neracordate la reteaua de gaz metan se
poate spune ca localitatile private de alimentarea cu gaz metan pot valorifica energia din biomasa.
Rezervele de biomasa sunt in special deseurile de lemn, deseurile agricole, gunoiul menajer si culturile
energetice. Producerea de biomasa nu reprezinta doar o resursa de energie regenerabila ci si o oportunitate
semnificativa pentru dezvoltarea rurala durabila. In prezent, in Uniunea Europeana, 4% din necesarul de energie
este asigurat din biomasa. La nivelul UE, se estimeaza crearea a circa 300.000 de noi locuri de munca in mediul
rural, prin exploatarea biomasei.

74

Figura 51 Repartitia geografica a padurilor de conifere, foioase si mixte

Pe baza datelor statisitice din anul 2007 la nivelul Regiunii Centru peste jumatate din fondul forestier este
ocupat de rasinoase, specii forestiere de esenta tare. O treime din suprafata fondului forestier este ocupata de
foioase.

Figura 52 Volumul de lemn recoltat in Regiunea Centru in anul 2007 (mii m3 - volum brut)

La nivelul Regiunii Centru cel mai mare volum de lemn de esenta tare (rasinoase) recoltat in 2007 a fost in
judetul Harghita, urmat de judetul Mures. In functie de erajarea biopedoclimatica, etajul rasinoaselor il intalnim la
peste 1200 m altitudine, etajul fagului intre 500-1200 m, iar etajul stejarului sub 500 de m. in functie de anumite
particularitati geografice, stejarul se poate intalni si la altitudini mai mari de 500 de m.

75

Figura 53 Volumul de lemn recoltat in cele 6 judete din Regiunea Centru in anul 2007 (mii m3 - volum brut)

Pe baza datelor furnizate de catre Agentia Regionala pentru Protectia Mediului Sibiu s-au realizat cateva
interpretari la nivel de Regiune Centru cu privire la cantitatea principalelor tipuri de deseuri colectate, cu potential
de producere a energiei, pentru ultimii 3 ani (in conformitate cu raportarea lunara transmisa catre Agentia Nationala
pentru Protectie a Mediului).
Tabel 23
Judetul
Deseuri lemnoase (tone) Rumegus (tone)
2006 2007 2008 2006 2007 2008
Alba 738081 449288 376347 200469 181590 128201
Brasov 2425,88 27836,08 20395,73 15999,56 18574,29 13597,15
Covasna 49844 25865 19419 21251 13297 14125
Harghita 16468,14 14897 12343 11982 10860 8578
Mures 43153,09 51083,54 70876,57 18785,44 16736,14 16814,36
Sibiu 15504,1 13463,2 17051,2 7746,7 8255,3 9179,43

In perioada 2006-2008 cea mai mare cantitate de deseuri lemnoase a fost produsa in judetul Alba,
1.563.716 de tone, iar cea mai mica in judetul Brasov, 50.657,69 tone.

Figura 54 Cantitatea de deseuri lemnoase (tone) colectate in Regiunea Centru in perioada 2006-2008

Cantitatea de deseuri lemnoase (tone) in judetele Regiunii Centru in perioada 2006-2007
In functie de tratarea lemnului, de lacurile sau vopselele care au fost folosite la impregnare sau la finisaj,
deseurile din lemn se clasifica in 3 tipuri de deseuri:

76
- deseuri ne-impregnate: deseurile generate in urma prelucrarii lemnului: praf, rumegus, talas: (61% din
total generat)
- deseuri slab impregnate: deseuri rezultate in urma producerii de grinzi de lemn, mobilier masiv, PAL si
de PAF. Aceste deseuri pot fi folosite pentru combustie: (28%)
- deseuri foarte impregnate: stalpi telefonici tratati cu creozot sau cupru, talas care a servit pentru a
absorbi un produs periculos, etc. Aceste deseuri nu pot fi folosite pentru combustie si sunt depozitate
in gropi de gunoi sau centre specializate: (11%).
Chiar sub forma bruta, rumegusul depozitat necorespunzator poate genera daune asupra mediului, poate
contamina solul, apele si de asemenea genera distrugerea habitatului acvatic. Chiar daca provine de la o sursa
naturala, deseurile generate in urma prelucrarii lemnului nu mai sunt in forma lor naturala.
In Regiunea Centru cantitatea de rumegus colectata in perioada 2006-2007 este 716041.37 tone.
Analizand graficul de mai jos se observa o scadere a cantitatii de rumegus colectate in ultimii 3 ani.

Figura 55 Cantitatea de rumegus colectata (tone) in Regiunea Centru in perioada 2006-2008

Valorificarea rumegusului in scopuri energetice prezinta mai mule avantaje. In comparatie cu alti
combustibili, rumegusul este net superior. De exemplu, pentru incalzit, este nevoie de o cantitate de brichete de
doua ori mai mica decat de lemne, deoarece puterea calorica a rumegusului este de 4.200-5.500 kcal/kg, fata de
cea a lemnului folosit pentru foc, 1.600-2.800 kcal/kg. Totodata, spre deosebire de lemne, care necesita efectuarea
unor operatii costisitoare si epuizante (taiere, depozitare, aschiere), brichetele de rumegus nu trebuie decat sa fie
ambalate in saci de plastic, fiind apoi usor de transportat si de manevrat. Un alt avantaj al rumegusului este ca se
aprinde foarte usor, iar arderea lui este aproape integrala, ceea ce inseamna ca cenusa rezultata este foarte
putina, aproximativ 10 g la 1 kg de combustibil. Rentabilitatea utilizarii brichetelor de rumegus este evidenta si in
comparatie cu alte tipuri de combustibili, cum ar fi carbunii sau gazul, al carui pret creste vertiginos. O centrala pe
gaz de 1 Gcal consuma de doua ori mai mult decat o centrala asemanatoare care foloseste brichete de rumegus.
Nu este de neglijat faptul ca prin folosirea brichetelor de rumegus se reducerea volumul de depozitare a
materialelor combustibile, tinand seama ca volumul unei brichete este de circa 7-8 ori mai mic decat volumul
ocupat de aceeasi cantitate de rumegus inainte de brichetare.
Pe baza datelor statisitce obtinute, judetul Alba se detaseaza fata de celelalte judete din Regiunea Centru
privind cantitatea de rumegus colectata in perioada 2006-2008.

Figura 56 Cantitatea de rumegus (tone) in judetele Regiunii Centru in perioada 2006-2008

77

Pe baza informatiilor furnizate de catre ARPM Sibiu, dintre agentii economici autorizati IPPC, un singur
agent economic din regiune utilizeaza deseuri in scopul producerii de energie. Acest agent economc este Uzina
Hoghiz d in judetul Brasov. Pana in prezent in cadrul Uzinei Hoghiz au fost coincinerate urmatoarele tipuri de
deseuri solide: textile, hartie, materiale plastice, piele, rumegus, lemn, pluta cauciucata, namol de la statiile de
epurare, uleiuri uzate.

Prin proiectul Rumegus 2000, Regatul Danemarcei si Guvernul Romaniei au finantat punerea in functiune
a unor centrale termice cu rumegus in cateva orase din Romania. In regiunea Centru au fost implementate astfel
de centrale in localitatile Intorsura Buzaului, Vlahita, Gheorgheni.
Majoritatea locuintelor din orasele Regiunii Centru folosesc sisteme individuale de incalzire desi specialistii
afirma ca, costurile energiei ar fi mai mici daca energia termica ar fi furnizata in sistem centralizat. Acest lucru ar
duce la o economie de energie dar si la posibilitatea utilizarii unor surse alternative de energie.

Cantitatea de rumegus rezultata in urma prelucrarii lemnului, care a fost de 190495 tone in anul 2007, ar
putea produce echivalentul a 4170 MWH energie electrica, care ar putea acoperi consumul de energie electrica
pentru peste 8700 persoane (la un consum mediu de 477 kWh/locuitor).
Deseurile lemnoase colectate, conform datelor furnizate de Agentia Regionala de Mediu Alba, se ridicau la
516,4 mii tone in anul 2007. Aceasta cantitate de lemn, calculata la o putere calorica de 2200 Kcal/kg (9,2 MJ/kg)
ar putea produce echivalentul a 1,3 mil MWh sau 4,7 PJ de energie, necesar asigurarii consumului de energie
electrica pentru 2,7 milioane locuitori.

CONCLUZII
In contextul actual al ritmului de expoatare a resurselor energetice primare (epuizarea acestora in cativa
zeci de ani), a cresterii preturilor acestora, dar si cresterea cantitatii de resurse energetice importate, sursele
regenerabile de energie (energia solar, energia eolian, energia hidro-electric, energia geotermal i cea
obinut din biomas sunt alternative eseniale la combustibilii fosili.

In Regiunea Centru:

- nu sunt racordarea la reteaua de utilitati (energie electrica, energie termica sau canalizare, etc):
localitati rurale din zona montana (Muntii Apuseni, Muntii Calimani, Muntii Giurgeului, Muntii Intorsurii,
Muntii Cindrel, Muntii Baraolt, Muntii Bodoc, Muntii Persani, Muntii Barsei etc), 3 orase din judetul Alba
si Harghita si un oras din Judetul Covasna, localitati rurale din depresiuni intramontane,
- imbunatatiri in ceea ce priveste alimentarea cu energie electrica si termica cu scopul de a reduce
pierderile sau adoptarea unor solutii energetice regenerabile au nevoie : localitati urbane aflate in
declin economic, institutii publice si private, scoli,spitale ..se mai completeaza
- biomasa este resursa energetica care poate fi valorificata de pe cea mai mare suprafata din regiune.
Culturile energetice se preteaza conditilor de clima, relief si sol din Depresiunea Transilvaniei, iar
suprafata forestiera este foarte mare in regiune, datorita prezentei unor diviziunui importante a
Carpatilor Orientali, Meridionali si Muntii Apuseni.
- energia solara poate fi valorificata aproape in toate unitatile de refief, aceasta prezentant anumite
particularitati impuse de relief (orientarea culmilor pe directia sud, elevatia) si parametrii climatici
(durata de stralucure a Soarelui, nebulozitatea, etc)
- energia eoliana si geotermala poate fi valorificata pe zone foarte restranse din regiune.
- potentialul micro-hidro poate fi valorificat pe sectoare importante ale Oltului dar si a afluentilor acestuia
(Cibin, Raul Negru, etc), Ariesului si Sebesului care sunt afluenti ai Muresului. Cel mai mare potential
micro-hidro se afla in judetul Harghita.
- Exista deschiderea spre cercetarea si adoptarea unor solutii de energie regenerabila in scopul unei
dezvoltari reginale echilibrate si durabile,
Avantajele folosirii energiilor alternative:

78
- imbunatatirea calitatii vietii: crearea unor conditii optime de trai in zone defavorizate prin adoptarea
unor solutii energetice alternative, creste gradul de atractivitate fata de zona, creste rata natalitatii, se
reduc fenomenele de exod, depopulare, scade rata somajului prin atragerea investitorilor.
- amortizarea in timp relativ mic a investitiilor in echipamente producatoare de energie verde, deoarece
energia produsa este gratuita
- energia regenerabila este ecologica, contribuind la durabilitatea si echilibrul natural al mediului
inconjurator
- existenta unor programe care sustin adoptarea solutiilor energetice alternative si ofera suventii pentru
cei interesati in achizitionarea de echipamente producatoare de energie verde ( de pilda, Programul
Casa Verde)
- folosirea resurselor energetice regenerabile este in acord cu legislatia europeana

BIBLIOGRAFIE

Analiza Potentialului Energiilor Regenerabile in Regiunea Centru

Încărcat de

Informații document

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Analiza Potentialului Energiilor Regenerabile in Regiunea Centru

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

ANALIZA PRINCIPALELOR RESURSE SI POSIBILITATI EXISTENTE LA NIVELUL

REGIUNII CENTRU PENTRU PRODUCEREA PE TERMEN SCURT SI MEDIU DE ENERGIE

S-ar putea să vă placă și