Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
GP 106 2004
GP 106 2004
0 1 2
Amplasarea in plan vertical a canalelor care alctuiesc reeaua de canalizare se face inand seama (dup caz) de:
> posibilitatea colectrii apelor uzate din subsolul cldirilor;
> sarcinile care acioneaz asupra canalului, inclusiv efectul mecanic (dinamic) al circulaiei rutiere;
> adancimea de inghe;
> configuraia terenului;
> puncte obligate (pasaje subterane, subtraversri de ci de comunicaii, etc.);
> dimensiunile canalului;
> nivelul apei subterane i tendina lui;
> regimul hidraulic al raului in care se evacueaz apele de canalizare.
Distane minime dintre conductele de alimentare cu ap i colectoarele de canalizare i alte reele i elemente de
construcie
Tabel 1.2
Canalizare pluvial i 2/ 1/ 3/ 4/
2 menajer 1,5 2,0 0,5
III.1.5.2. In plan vertical, profilul in lung prin colector va fi conceput astfel incat pantele radierului canalelor s
urmreasc, pe cat posibil, pantele terenului natural pentru a rezulta un volum de terasamente minim, cu condiia
respectrii vitezelor minime i maxime in colectoare.
III.1.5.3. Adancimea minim de pozare (ingropare) reprezint diferena dintre cota terenului i cota radierului canalului.
Determinarea valorii adancimii de pozare se face in funcie de procedeul i tipul reelei de canalizare (pentru ape uzate,
pentru ape meteorice sau pentru ape uzate + ape meteorice), de solicitrile statice i dinamice datorate circulaiei i de
adancimea de inghe din zon.
OBSERVAII:
1. Adancimea de pozare trebuie s asigure pentru orice reea amplasat in subteran, sub zona carosabil, rezistena la
solicitrile statice i dinamice datorate circulaiei sau compactrii.
2. Adancimea de pozare trebuie astfel aleas, incat cota spturii s respecte adancimea de inghe recomandat in
STAS 6054.
3. In cazul conductelor care transport lichide i sunt amplasate in terenuri sensibile la umezire, trebuie s se respecte
prescripiile tehnice in vigoare referitoare la msurile de asigurare a etaneitii.
4. Distana minim in plan orizontal intre colectorul de canalizare i cablurile electrice, canalizaia telefonic, canalele
termice i conductele de alimentare cu ap industrial este:
- 0,50 m pentru conductele ingropate pan la 1,50 m adancime;
- 0,60 m pentru conductele ingropate peste 1,50 m adancime.
Distana de 3,0 m recomandat in plan orizontal intre colectoarele de canalizare i conductele de ap potabil nu
poate fi respectat in foarte multe cazuri din cauza limii reduse a strzilor. In aceste cazuri, pe lang recomandrile
standardului SR 8591/1, se vor respecta prevederile HG nr. 101/03.04.1997 - Norme speciale privind caracterul i
mrimea zonelor de protecie sanitar.
Pentru canalele din reeaua de ape uzate din procedeul separativ i pentru canalele din procedeul unitar, adancimea
de pozare se va calcula funcie de trei criterii:
a - respectarea adancimii maxime de inghe pentru terenul de fundare, la nivelul cotei spturii, inand seama de
recomandrile prevederilor STAS 6054 "Adancimea maxim de inghe";
b - colectarea apei uzate din subsoluri i pivnie inand seama de cota pardoselii acestora fa de cota terenului;
c - realizarea, dac este cazul, a unui strat de umplutur din pmant de minim 80 cm deasupra extradosului crestei
canalului, in scopul micorrii prin "efectul de bolt" a solicitrilor mecanice exterioare care acioneaz asupra canalului
(in special din greutatea vehiculelor care circul pe carosabil).
La proiectare i execuie se va adopta valoarea maxim a adancimii de pozare rezultat din aplicarea celor trei criterii
(v. fig. III.4, III.5 i III.6).
Pentru canalele din reeaua de ape meteorice realizat in procedeul de canalizare separativ, adancimea de pozare se
va calcula luand in considerare criteriile a i c, in proiectare i execuie adoptandu-se valoarea maxim rezultat.
Considerarea criteriului a de respectare a adancimii de inghe, conduce la aplicarea relaiei (v. fig. III.4):
Figura III.4
Adancimea de pozare necesar pentru respectarea adancimii de inghe
H(s) >= h(inghe);
H(o) >= H(s) - g(o);
H(s) - adancimea spturii;
g(o) - grosimea radierului canalului;
C(T) - cot teren;
C(R) - cot radier;
C(S) - cot sptur;
H(o) = C(T) - C(R);
H(s) = C(T) - C(S);
Aplicarea criteriului b de colectare a apelor uzate de la subsoluri conduce la respectarea relaiei:
H(o) >= a + i x l + H;
H(o) - adancimea de pozare;
a - adancimea pardoselii subsolului fa de cota strzii;
i - panta canalului de racord;
H' - inlimea msurat intre axul conductei de racord i radierul canalului;
H - inlimea canalului.
In relaia de mai sus s-a introdus in mod acoperitor H in loc de H'.
Debuarea ("ineparea") canalului de racord in canalul stradal se va face, dup caz, astfel:
a) legare direct in canal:
- prin elemente de tip A la canalul stradal din PVC. aua este tot din PVC i este prevzut cu tu cu muf;
- prin T-uri intercalate pe canalul stradal dac acesta este din PVC;
- prin tuuri PVC lipite (racordate) in cazul canalului stradal din PAFS (poliester armat cu fibre de sticl).
b) legare intr-un cmin de vizitare de pe canalul stradal, dac acest lucru este posibil.
Conform furnizorilor de tuburi de canalizare din PVC - tip greu, elementele de racordare de tip A au diametrul tuului
cu muf de 125 i de 160 mm, iar elementele de tip T, au diametrul tuului pentru racord de 160 i 200 mm. Ca urmare,
este recomandabil ca diametrul interior al canalului de racord s se prevad de minimum 150 mm. Panta radierului
canalului de racord va fi de minimum 1% (recomandabil intre 1 i 4%).
Se va prevedea un cmin de racord situat la limita de proprietate, cmin care separ instalaia de canalizare interioar
aflat in exploatarea proprietarului de reeaua de canalizare public i care este necesar pentru efectuarea curirii
canalului de racord, mai ales in cazul racordurilor legate direct la canalul public.
Se recomand, in scopul evitrii inundrii subsolurilor i pivnielor datorit blocrii canalizrii stradale, ca in toate
cazurile in care exist obiecte sanitare situate sub cota terenului natural, s se prevad pomparea apelor uzate in
canalul stradal.
Aceast variant se va analiza i in cazul in care subsolul este situat la cote prea joase (a > 1,5 .... 2,0 m), pentru a se
evita o ingropare exagerat i neeconomic a intregii reele.
Pentru canalele din PVC, PAFS, beton, .a., funcie de adancimea de pozare rezultat din profilul longitudinal, trebuie
intocmit calculul static aferent, inandu-se seama i de recomandrile productorilor materialului respectiv (tuburilor),
referitoare la condiiile de pozare.
Figura III.5
Adancimea de pozare necesar pentru colectarea
apelor uzate de la subsoluri
Aplicarea criteriului c de favorizare a comportrii canalului la solicitrile mecanice exterioare, conduce la respectarea
relaiei:
Figura III.6
Adancimea de pozare necesar din condiia de favorizare
a comportrii canalului la solicitrile mecanice
III.1.5.4. Amplasamentul staiilor de epurare se va face luand in considerare urmtoarele aspecte:
> staia de epurare trebuie s ocupe o suprafa in plan cat mai redus, de preferat soluii compacte sau monobloc,
asigurandu-se un flux optim atat pe linia apei cat i pe cea a nmolului; Aceste soluii se pot aplica i in cazul epurrii cu
o singur staie a apelor uzate provenite de la dou sau mai multe localiti;
> amplasarea obiectelor tehnologice trebuie s conduc la o curgere pe cat posibil gravitaional, cu pierderi de
sarcin reduse i cu volume de beton i terasamente minime;
> s permit accesul apelor uzate in staie precum i evacuarea apelor epurate in emisar pe cat posibil gravitaional,
evitandu-se astfel pomparea acestora, soluie ce ar implica costuri suplimentare de investiie, exploatare i intreinere. In
multe cazuri costurile energetice reprezint valori deloc de neglijat;
> distana de la staia de epurare la zona populat s fie suficient de mare astfel incat obiectele i procesele
tehnologice de epurare s nu aib impact defavorabil asupra mediului locuit prin miros, zgomot i ali factori care pot
influena negativ condiiile de via ale oamenilor. Este important a se studia care este direcia predominant a vantului
pentru zona respectiv, in scopul amplasrii optime a staiei de epurare corelat cu aceast direcie;
> riscul de inundaie. Dac amplasamentul va fi in albia major a unui rau sau intr-o zon potenial inundabil, se vor
executa lucrri specifice de protecie (indiguire) i se va solicita avizul de amplasament de la unitatea teritorial de
gospodrire a apelor sau de la filialele sale bazinale (funcie de competenele de emitere), conform "Normelor
metodologice" in vigoare;
> se va evita pe cat posibil alegerea unui amplasament care s necesite pozarea obiectelor tehnologice componente
in teren sub nivelul panzei freatice sau intr-un teren instabil, slab coeziv (nisip, praf, etc.), ori alunector;
> terenul pe care se va amplasa staia de epurare s fie liber de alte construcii i s constituie proprietatea autoritii
locale;
> s nu necesite strmutri de conducte (de gaze naturale, de petrol, etc.) i nici lucrri auxiliare (suplimentare) de
mare anvergur;
> s fie amplasat la distane corespunztoare fa de liniile de inalt tensiune, in afara zonei de protecie, pentru
evitarea oricrui risc de electrocutare sau de incendiu;
> s permit racordarea cu uurin a staiei de epurare la reelele de utiliti cum ar fi: alimentarea cu energie
electric, ap potabil, gaze, conectarea la reeaua telefonic, utiliti care s aib i capacitatea necesar prelurii
consumurilor i cerinelor aferente staiei de epurare;
> s permit un acces uor i cat mai scurt la reeaua local de drumuri existent, pentru a favoriza transportul
materialelor i echipamentelor necesare in timpul execuiei i exploatrii;
> s existe posibiliti de extindere in viitor;
> s prezinte condiii favorabile, tehnice i economice, de evacuare in emisar a apelor epurate;
> s se incadreze in planurile de urbanism ale localitilor, construciile i instalaiile de epurare s prezinte un aspect
vizual i estetic corespunztor cerinelor locale i in msura in care acest lucru este posibil, s se realizeze in jurul
incintei o perdea vegetal de protecie;
> se va lua in considerare amplasarea staiei de epurare in apropierea depozitului de deeuri al localitii, operaiunea
de evacuare a materiilor reinute in incinta staiei fiind astfel mai puin costisitoare;
> se va urmri micorarea riscului de vandalism i asigurarea securitii staiei de epurare prin realizarea unei
imprejmuiri.
La alegerea soluiei pentru amplasamentul construciilor i instalaiilor aferente sistemului de canalizare, se vor avea in
vedere urmtoarele reglementri: Legea Apelor nr. 107 din 1996, Legea Proteciei mediului nr. 137 din 1995, Normativul
privind obiectivele de referin pentru clasificarea calitii apelor de suprafa aprobat cu Ordinul ministrului apelor i
proteciei mediului nr. 1.146 din 10 decembrie 2002 privind lucrrile exterioare construciilor. De asemenea, se va avea
ca referin STAS 3051 i SR EN 805.
III.1.6. Criterii specifice de calitate a lucrrilor
Prevederile legate de calitatea in construcii cuprinse in Legea 10 sunt obligatorii pentru orice construcie deci i
pentru obiectele sistemelor de canalizare. Majoritatea acestor prevederi sunt aceleai cu cele care se refer la lucrrile
de alimentri cu ap i care au fost evideniate la pct. II.1.7. din Cap. II a prezentului ghid (paragrafele a, .......... j). Ca
urmare, in continuare, se vor prezenta numai aspecte specifice lucrrilor din domeniul sistemelor de canalizare.
Sigurana in exploatare a sistemului prezint dou aspecte: sigurana construciilor in sine i sigurana funcionrii
ansamblului tehnologic. Sigurana funcionrii sistemului trebuie conceput de la inceput, cu variante de funcionare in
regim normal precum i pe durata remedierii avariei. Accidentele posibile vor fi clar menionate in regulamentul de
exploatare la fel ca i msurile ce vor trebui luate i modul de aciune a personalului. Pentru a dispune de un sistem
funcional sigur este nevoie de utilizarea unor materiale bune, de o execuie corespunztoare a lucrrilor i de o
exploatare judicioas. Pentru a evita manevrele i deciziile incorecte i pentru a micora numrul defeciunilor i
avariilor, trebuie ca ansamblul lucrrii s fie cat mai simplu alctuit, concepandu-se scheme funcionale raionale i
fiabile, dac se poate fr pompare, cu un grad ridicat de automatizare, astfel incat intervenia personalului in
funcionarea sistemului s fie cat mai mult limitat;
Sigurana construciilor va fi asigurat printr-o proiectare judicioas, printr-o execuie corect i printr-o exploatare
corespunztoare;
Sigurana la foc, protecia impotriva zgomotului i eficiena izolaiei termice sunt aspecte ce nu pun probleme
deosebite la acest tip de lucrri, cu excepia instalaiilor de epurare monobloc care trebuie protejate termic impotriva
ingheului. Pot fi unele cazuri speciale de protecie la foc pentru construcii din materiale combustibile (lemn), de protecie
impotriva zgomotului la folosirea motoarelor termice, a compresoarelor i a suflantelor, cazuri pentru care vor fi fcute
meniuni in proiectele de detaliu ale obiectelor respective;
Igiena, sntatea oamenilor, refacerea i protecia mediului sunt strans legate de aceste lucrri;
Apa uzat produs poate afecta sntatea oamenilor i a animalelor (mai ales a celor slbatice) i starea mediului
(animalele slbatice, apa subteran, subsolul, solul, apa de suprafa, etc.); lucrrile propuse trebuie s asigure
evacuarea sigur (prin anul drumului) i epurarea adecvat inainte de evacuarea final in receptorul natural (NTPA
001-2002 i NTPA 011-2002); proiectul va conine i msuri educaionale pentru populaie;
prin realizarea lucrrilor aferente reelei de canalizare i staiei de epurare pot fi afectate stabilitatea pmantului (din
cauza apei exfiltrate) i drumurile de acces (care vor fi aduse dup finalizarea lucrrilor cel puin la starea iniial sau
chiar mai bun; este de preferat ca lucrrile s fie amplasate in afara prii carosabile). Se recomand ca apa colectat
din precipitaii s fie evacuat prin anul drumului i nu pe drum, unde poate inghea i produce accidente etc.;
realizarea epurrii apei nu trebuie s altereze mediul (prin miros, mute, alte insecte, accesul animalelor) i trebuie
fcut astfel incat receptorul natural s fie protejat;
depozitarea nmolului trebuie fcut in condiii controlate, iar dac acesta este utilizat in agricultur vor fi luate
msurile necesare de control i protecie contra germenilor i viruilor care pot afecta sntatea oamenilor prin utilizarea
produselor vegetale la preparatul hranei. In orice caz, se va evita utilizarea nmolurilor provenite din staiile de epurare
drept ingrmant pentru legumele care se consum crude.
III.1.7. Perfecionarea personalului de execuie i exploatare
Realizarea unui sistem de canalizare in mediul rural nu presupune construcii i instalaii de mare complexitate, dar
proiectarea, execuia i exploatarea unor astfel de lucrri sunt caracterizate printr-un specific aparte, deoarece:
debitele de ap uzat au valori reduse, ceea ce creaz dificulti la dimensionarea reelei de canalizare i a
obiectelor tehnologice ale staiei de epurare, datorit necesitii de respectare a vitezelor minime (de autocurire)
admise in canalele i conductele de transport a apelor uzate i a nmolului;
investiiile pentru realizarea lucrrilor i cheltuielile anuale de exploatare reprezint valori importante care, raportate
la numrul redus de locuitori ai unei aglomeraii din mediul rural conduc la indicatori economici ridicai i la un cost mare
al apei canalizate fa de sistemele de canalizare ale localitilor cu un numr mediu sau mare de locuitori, de tipul
oraelor sau a municipiilor;
finanarea unor astfel de lucrri reprezint, de asemenea, o problem dificil in contextul unor bugete locale reduse;
exploatarea reelei de canalizare i a staiei de epurare prezint unele dificulti tehnice i aspecte specifice legate
de riscul infundrii i colmatrii unor tronsoane de canal care au diametre mici i unde se inregistreaz viteze de curgere
reduse ale apei, precum i datorit proceselor de epurare din staie care se desfoar in condiii dificile din cauza
debitelor mici i a inconstanei acestora in timp.
Ca urmare, autoritatea local, ca beneficiar a sistemului de canalizare, trebuie s se ingrijeasc ca execuia i
exploatarea unor astfel de construcii i instalaii s fie efectuat de ctre persoane calificate i s urmreasc
indeaproape corectitudinea i calitatea execuiei, precum i respectarea Regulamentului de exploatare de ctre cei
angajai in acest scop.
Avand in vedere c aceste lucrri, chiar dac nu sunt de mare anvergur, se execut in terenuri dificile, in prezena
apei subterane, la adancimi uneori mari sub nivelul terenului, in zone circulate i faptul c pentru funcionarea sistemului
se prevd utilaje i echipamente care necesit o atent i competent intreinere, este necesar ca personalul de execuie
i exploatare s fie calificat i instruit special pentru aceste activiti.
Instruirea personalului de exploatare este cu atat mai necesar cu cat tendina actual este de a se reduce la
minimum numrul de persoane prin automatizarea aproape complet a funcionrii obiectelor tehnologice din staia de
epurare, fapt care conduce i la creterea gradului de corectitudine/siguran prin eliminarea factorului subiectiv indus de
cel care rspunde de exploatare.
Este recomandabil ca execuia s fie realizat de uniti specializate, cu experien in domeniu care, prin personalul
propriu s rspund de corectitudinea respectrii prevederilor proiectului i de rezistena, stabilitatea i calitatea
construciilor i instalaiilor finalizate. Autoritatea local se va ingriji ca pentru exploatare, funcie de mrimea, importana
i dificultile de intreinere a reelei de canalizare i a staiei de epurare, s prevad un numr corespunztor de angajai
din personalul propriu care s aib ins pregtire de specialitate sau, s angajeze pentru anumite lucrri de intreinere
ori pentru rezolvarea avariilor, societi specializate in rezolvarea unor astfel de probleme.
Pentru exploatare, este recomandabil s se analizeze i varianta ca acelai personal s se ingrijeasc de intreinerea
i exploatarea mai multor sisteme de canalizare aparinand unor localiti apropiate, soluie care poate aduce economii
importante beneficiarilor respectivi.
Necesitatea perfecionrii personalului de execuie i exploatare este impus i de faptul c realizarea sistemelor de
canalizare din mediu rural va fi mult accelerat in viitorul apropiat, datorit creterii continue a gradului de confort cerut
de populaie i a realizrii sistemelor de alimentare cu ap din aceste zone in ultimii ani.
III.2. Proiectarea lucrrilor de canalizare
III.2.1. Principii generale de alctuire a reelelor de canalizare
III.2.1.1. Reeaua de canalizare este alctuit din totalitatea canalelor i construciilor accesorii, care au rolul de a
colecta apele uzate i meteorice i de a le transporta in afara obiectivului canalizat, in staia de epurare (dac este vorba
de ape uzate sau de un amestec de ape uzate cu ape meteorice), sau direct in emisar (cazul apelor de ploaie care, in
majoritatea cazurilor sunt ape convenional curate).
III.2.1.2. Procedeul de canalizare recomandat pentru localitile din mediul rural este cel separativ (divizor).
In acest procedeu, exist cel puin dou reele de canalizare distincte:
> o reea numai pentru ape uzate;
> o reea numai pentru ape meteorice.
Cele dou reele nu trebuie s aib nici o legtur tehnologic sau funcional intre ele.
Reeaua de canalizare pentru ape uzate este alctuit din canale inchise, ingropate, cu pant corespunztoare
realizrii unor viteze cuprinse intre 0,70 i 5,0 m/s (pentru tuburi din beton, beton armat, PVC, polietilen, PAFS).
Tuburile sunt in general prefabricate, cu seciunea transversal circular sau ovoidal. In mediul rural, avand in vedere
debitele reduse de ap uzat i limea mic a strzilor, tuburile cu seciunea transversal de tip clopot, sunt foarte rar
utilizate.
Se recomand pe cat posibil, ca apele meteorice s fie evacuate superficial (la suprafaa terenului) prin amenajarea
corespunztoare a tramei stradale, prin rigole i anuri amplasate in lungul strzilor, de o parte i de alta a acestora.
Funcie de materialul din care sunt realizate strzile, rigolele i anurile de scurgere, dimensionarea acestora va avea
in vedere limitarea valorilor maxime pentru viteza apei, astfel:
Tabel 2.1
0 1
Inierbare 1,00
Brzduire 1,50
Soluia este aplicabil in special in zonele de deal i de munte, unde terenul are pante suficiente pentru a permite
scurgerea la suprafa a apelor meteorice i indeprtarea lor de pe teritoriul locuit, fr a produce bli, stagnri sau
inundarea locuinelor i a curilor aferente.
La localitile de es sau oriunde scurgerea superficial nu este posibil in condiii admisibile, apele meteorice vor fi
colectate (prin guri de scurgere) i transportate prin canale ingropate (total sau parial) in anumite zone depresionare din
exteriorul localitilor.
III.2.1.3. Dac, in urma unor calcule tehnico-economice comparative, se dovedete mai economic procedeul unitar,
atunci, in localitate va exista o singur reea de canalizare care va colecta i transporta pe timp uscat numai ape uzate,
iar pe timp de ploaie, un amestec de ape uzate cu ape de ploaie. In acest procedeu, reeaua va fi alctuit din canale
inchise, subterane (ingropate). Evacuarea apelor meteorice i a apelor de suprafa de pe terenurile situate in afara
perimetrului construibil al localitilor sau altor obiective canalizate, se face, de regul, prin soluii independente de
reeaua de canalizare a localitii sau obiectivului respectiv (anuri de gard, devieri de traseu, etc.).
Aceste lucrri, prevzute pentru protecia obiectivului canalizat se vor proiecta avandu-se in vedere recomandrile
standardelor 1846, 4068/1, 4068/2 i 4273.
III.2.1.4. Stabilirea procedeului de canalizare se va face pe baza analizrii mai multor variante, avand in vedere
caracteristicile apelor de canalizare, posibilitile de epurare, influena apelor epurate asupra receptorului (emisarului),
posibilitatea de ealonare a investiiilor, eficiena economic, etc.).
III.2.1.5. Alctuirea unei reele de canalizare trebuie conceput inand seama de la caz la caz de urmtoarele criterii:
> curgerea apei prin canale s se fac pe cat posibil gravitaional, evitandu-se staiile de pompare a apelor de
canalizare;
> in acest scop, proiectantul va utiliza la maximum avantajul prezentat de relieful terenului;
> colectorul principal s fie amplasat in zona cea mai joas, astfel incat s poat colecta apa de la toate colectoarele
secundare;
> suprafeele bazinelor de canalizare care revin colectoarelor secundare s fie apropiate valoric, in scopul incrcrii
cat mai uniforme cu ape de canalizare a acestora;
> adancimea minim de pozare a canalelor va ine seama de adancimea de inghe, de acoperirea cu pmant a crestei
colectorului pentru a favoriza comportarea acestuia la solicitrile mecanice provenite din traficul auto i de colectarea
apelor uzate de la subsoluri i pivnie. Dac aceast ultim condiie conduce la o ingropare nejustificat a reelei, se va
prevedea, dac este necesar, pomparea local a apei din subsol sau pivni in reeaua de canalizare stradal;
> se vor evita trasee ale canalelor i amplasarea construciilor accesorii in zone cu terenuri instabile sau macroporice
iar dac acest lucru nu este posibil, se vor lua msurile necesare, inandu-se seama de normele tehnice aferente
lucrrilor amplasate pe terenuri sensibile la umezire;
> soluia tehnic adoptat pentru reeaua de canalizare este recomandabil s in seama i de prevederile STAS 1481
privind "Reele exterioare de canalizare. Criterii generale i studii de proiectare";
> reducerea la minimum sau chiar evitarea dac este posibil a punctelor obligate i a unor zone dificile sau joase care
impun pomparea (pasaje de nivel, trasee in contra pant sau cu pant exagerat care impun cmine de rupere de pant,
etc.);
> respectarea prevederilor planului de urbanism (PUG) al localitii cu privire la trama stradal, la gradul de confort al
gospodriilor (instalaii de ap rece i cald, bi, grupuri sanitare), la existena sau realizarea in viitor a unor societi
comerciale, industriale sau sociale in perimetrul localitii, etc.;
> traseul colectorului de evacuare a apelor spre staia de epurare se va alege astfel incat adancimea de pozare de la
intrarea in staia de epurare s fie minim, pentru ca obiectele tehnologice ale staiei de epurare s fie cat mai puin
ingropate.
III.2.2. Dimensionarea reelei de canalizare pentru ape uzate menajere
La dimensionarea reelei de ape uzate menajere din procedeul separativ se vor avea in vedere urmtoarele:
III.2.2.1. Debitul de dimensionare sau debitul de calcul pentru canalele reelei de ape uzate din procedeul separativ
este:
Q(c) = Q(u orar max)
III.2.2.2. Canalele vor fi in totalitate inchise i ingropate.
III.2.2.3. Din punct de vedere hidraulic, dimensionarea canalelor se face admiand ipoteza de micare uniform i cu
nivel liber (exceptand canalizarea sub presiune, unde rmane valabil ipoteza de micare uniform, dar curgerea este
sub presiune).
In aceast situaie se poate aplica, la dimensionare, relaia lui Chezy:
_________
Q(c) = A C \/ R i(r) (m
3
/s) (III.7)
unde,
- Q(c) = Q(u orar max) - debitul de calcul al apelor uzate;
- A - aria seciunii transversale de curgere (seciunea "udat"), in m
2
;
- C = 1/n R
1
/
6
- coeficientul lui Chezy (relaia lui Manning);
- n - coeficient de rugozitate a interiorului tubului;
- K = 1/n - coeficient de netezime care poate fi considerat egal cu 74 pentru tuburile din beton i beton armat, de 83
pentru tuburile din metal, din beton armat centrifugat (PREMO), din gresie ceramic sau din bazalt i 90 pentru tuburi din
azbociment, PVC i PAFS;
- R = A/P - raza hidraulic, (in metri), reprezentand raportul dintre aria seciunii "udate" i perimetrul "udat";
- P - perimetrul "udat" reprezint lungimea suportului solid al canalului in contact cu apa;
- i(r) - panta radierului canalului.
Pentru o dimensionare mai operativ se pot utiliza diagramele de tip Manning, prezentate in Anexele IV.16.1. ....
IV.16.5. pentru tuburi inchise cu seciunea transversal circular, ovoidal sau clopot realizate din diferite materiale
(beton simplu sau beton armat avand K = 74, respectiv metal sau PREMO avand K = 83).
III.2.2.4. Dimensionarea canalelor din reeaua de ape uzate din procedeul separativ se face pentru un grad de
umplere a = h/H ale cror valori maxime admisibile sunt prezentate in tabelul 2.2 de mai jos:
Tabel 2.2
0 1
unde,
H - inlimea canalului msurat la interior (pentru seciune circular H = Dn - unde Dn este diametrul nominal);
h - adancimea apei in canal la debitul de calcul;
a - grad de umplere.
Pentru realizarea unor valori ale gradului de umplere sub cele maxim admise in tabelul 2.2, se va proceda astfel:
se va utiliza la dimensionare un debit Q'(c) = (1,15 ... 1,20) Q(c), cu care se vor determina din diagrama Manning
pentru panta radierului canalului considerat, caracteristicile "la plin" ale canalului: seciunea, debitul Q(plin) i viteza
v(plin);
in continuare, pentru raportul alfa = Q(c)/Q(pl), prin utilizarea diagramelor de umplere parial se determin
rapoartele beta = v(ef)/v(plin) i a = h/H;
rezult caracteristicile curgerii prin canalul ales la debitul de calcul (Qc):
- v(ef) = beta v(plin) - viteza efectiv de curgere;
- h = a H - adancimea apei in canal.
Este necesar ca gradul de umplere a s aib valori sub cele din tabelul 2.2, iar v(ef) aparine [0,70 m/s - 5,0 m/s].
III.2.2.5. Traseele i pantele canalelor se vor alege astfel incat la curgerea debitului de calcul s se realizeze in canal
o vitez medie pe seciune cel puin egal cu viteza de autocurire [notat v(min)] i cel mult egal cu viteza de
neeroziune [notat cu v(max)].
Viteza minim sau de autocurire are valoarea de 0,70 m/s i reprezint viteza la care nu se produc depuneri ale
materiilor solide in suspensie pe pereii i radierul canalului.
Viteza maxim sau de neeroziune este viteza de la care materialul canalului se poate deteriora datorit fenomenului
de eroziune produs de apa de canalizare, care curge prin canal cu viteze ridicate.
Valoarea maxim admisibil a acestei viteze depinde de rezistena la eroziune a materialului din care este realizat
tubul de canalizare. Astfel, pentru canale inchise, care transport numai ape uzate, vitezele maxim admisibile sunt:
> 5 m/s pentru tuburile metalice i din beton armat;
> 3 m/s pentru tuburile din beton simplu, gresie, PVC (policlorur de vinil), PAFS (poliester armat cu fibre de sticl),
azbociment.
Pentru canalele inchise care transport numai ape meteorice sau ape uzate in amestec cu apele meteorice, vitezele
maxime admisibile se vor considera:
> 8 m/s pentru tuburi metalice i din beton armat;
> 5 m/s pentru tuburi din beton simplu, gresie, PVC (policlorur de vinil), PAFS (poliester armat cu fibre de sticl) i
azbociment.
III.2.2.6. Panta radierului canalului i(r) se alege pe cat posibil paralel cu panta terenului i(t), in scopul de a obine un
volum de terasamente minim la execuia reelei de canalizare.
Micarea apei in canale fiind considerat uniform i cu nivel liber, panta energetic J i piezometric J(p) sunt egale
cu panta radierului i(r), ceea ce permite ca, variind panta radierului s poat fi variat viteza medie pe seciune a apei in
canal.
Din punct de vedere hidraulic, valorile pantei variaz i ele intre anumite limite i anume:
i(r min) - este panta radierului la care se realizeaz viteza minim de 0,70 m/s;
i(r max) - este panta radierului la care se realizeaz viteza maxim (de neeroziune).
Valorile respective se determin din relaia lui Chezy, astfel:
0,70
2
i(r min) = (III.8)
C
2
(min) R(min)
v
2
(max)
i(r max) = (III.9)
C
2
(max) R(max)
Din punct de vedere constructiv, se admite la limit, o pant minim de 0,5
0
/00, sub aceast valoare neexistand
certitudine in realizarea pe teren a pantei respective.
In unele ri (Germania), valoarea minim admis pentru panta radierului se determin cu relaia:
i(r min) = 1000/D(n) (
0
/00) (III.10)
unde D(n) este diametrul nominal (msurat la interiorul tubului), considerat in mm.
III.2.2.7. Pe tronsoanele reelei unde nu este realizat viteza de autocurire [v(min) = 0,70 m/s], in cazul in care nu
este justificat economic mrirea pantei radierului, este necesar prevederea cminelor de splare pe aceste tronsoane.
Acestea se prevd la distane de max 60 m pentru canalele cu D(n) <= 400 mm i de max 120 m pentru canalele de
diametre mai mari.
III.2.2.8. Pe tronsoanele reelei cu pante mai mari ale radierului, unde viteza medie pe seciune depete valoarea
maxim admisibil, se prevd cmine de rupere de pant.
III.2.2.9. Dimensionarea canalelor se face la debitul calculat in seciunea situat in avalul tronsonului care se
dimensioneaz. Acest debit de calcul se determin pentru fiecare tronson in parte cu ajutorul debitului specific obinut
prin repartizarea debitului orar maxim [Q(u or max)] in raport cu lungimea total a canalelor reelei (SUM l) sau in raport
cu suprafaa in plan ocupat de localitate [SUM S(i)] in limita perimetrului construit (recomandabil).
Astfel, debitul specific poate fi determinat cu relaiile:
Q(u or max)
q = (l/s, m) (III.11)
SUM l
Q(u or max)
q = (l/s, ha) (III.12)
SUM S(i)
Debitul de calcul al unui tronson BC, avand seciunea de calcul in C, se determin cu relaia (III.13) in cazul metodei
care utilizeaz debitul specific q in l/s, m:
Q(BC)^C = Q(tranzit) + Q(lateral) + Q(tronson) (III.13)
unde (v. fig. III.6):
Q(tranzit) = q l(AB) (III.14)
Q(lateral) = q l(1B) (III.15)
Q(tronson) = q l(BC) (III.16)
Figura III.6
Schema pentru determinarea debitului de calcul al tronsonului BC,
utilizand debitul specific q (l/s, m)
Q(tranzit) - debitul provenit din canalele amonte i care trebuie tranzitat prin tronsonul care se dimensioneaz;
Q(lateral) - debitul provenit din zonele situate lateral tronsonului care se dimensioneaz;
Q(tronson) - debit colectat pe lungimea tronsonului care se dimensioneaz.
In cazul metodei care utilizeaz debitul specific q in l/s, ha, debitul de calcul al tronsonului care se dimensioneaz se
determin in seciunea situat in avalul su, tot cu relaia (III.13) in care ins debitele componente se calculeaz cu
relaiile de mai jos (v. fig. III.7):
Figura III.7
Schem pentru determinarea debitului de calcul al tronsonului BC,
utilizand debitul specific q (l/s, ha)
Q(tranzit) = q S(tranzit) (III.17)
Q(lateral) = q S(lateral) (III.18)
Q(tronson) = q S(tronson) (III.19)
unde,
S(tranzit) - este suprafaa bazinelor de canalizare din amontele tronsonului care se dimensioneaz (ha);
S(lateral) - este suprafaa bazinelor de canalizare situate in lateralul tronsonului care se dimensioneaz (ha);
S(tronson) - este suprafaa bazinelor de canalizare aferente tronsonului care se dimensioneaz.
Calculul suprafeelor bazinelor de canalizare aferente seciunilor de calcul, se face in mod curent prin metoda
bisectoarelor, dup alegerea schemei de canalizare, secionarea reelei i fixarea sensurilor de curgere a apei prin
canale. Tabelul de calcul al suprafeelor bazinelor de canalizare este prezentat in anexa nr. IV.17.1.
Dintre cele dou metode de evaluare a debitului de calcul, se recomand ca fiind mai exact, metoda care utilizeaz
debitul specific q in l/s, ha (repartizarea debitului pe suprafaa localitii).
III.2.2.10. In cazul in care in perimetrul construit al localitii exist incinte ale unor societi comerciale sau unor uniti
industriale care dispun de reea de canalizare proprie pentru ape uzate i se racordeaz concentrat la reeaua de
canalizare a centrului populat, la dimensionarea acestei reele se va ine seama de debitul racordului astfel:
Pentru valori sub 10 l/s, debitele racordurilor se consider repartizate uniform pe suprafaa canalizat i debitul
specific dat de relaia (III.12), devine:
localitate
Q + Q
u orar max concentrat
q = (l/s, ha) (III.20)
SUM S(i)
Pentru valori peste 10 l/s ale debitului racordat acesta se consider introdus concentrat in reeaua de canalizare a
centrului populat i se va suprapune peste debitele de calcul ale canalelor situate in aval de punctul de evacuare.
III.2.2.11. Racordarea canalelor in profilul longitudinal se poate realiza in trei moduri:
- la creast;
- la radier;
- dup nivelul apei.
Racordarea cea mai comod, in special pentru executant, este racordarea "la radier". Ea conduce ins la situaii in
care curgerea apei in colectorul aval poate pune sub presiune colectorul amonte. Racordarea dup nivelul apei este,
teoretic, cea mai avantajoas din punct de vedere al hidraulicii curgerii, dar este dificil de realizat in practic. Modul uzual
i cel mai recomandat este racordarea la creast, deoarece evit situaiile de punere sub presiune a canalelor amonte,
chiar dac prezint dezavantajul creterii adancimilor de pozare a reelei spre aval i unele dificulti la execuie (variaia
continu, in trepte a adancimii spturii).
III.2.2.12. Adancimea minim de pozare a canalelor se va considera valoarea cea mai mare obinut prin calcul pentru
adancimile de pozare prin aplicarea criteriilor a, b i c de la punctul III.1.5.3. Ea trebuie respectat in orice seciune din
lungul canalului care se dimensioneaz.
III.2.3. Dimensionarea staiilor de pompare
III.2.3.1. Proiectarea sistemelor de canalizare va avea in vedere realizarea curgerii apei pe cat posibil gravitaional in
toate segmentele sistemului. Sunt ins situaii cand acest lucru nu este posibil i trebuie prevzut pomparea apei. Astfel
de situaii pot s apar din cauza reliefului terenului natural (canalizarea unor zone amplasate mai jos decat colectorul
secundar sau principal al reelei), in cazul prevederii unor bazine de retenie cu pompare, la intrarea in staia de epurare
cand cota radierului colectorului influent este prea coborat i ar conduce la ingroparea exagerat i nejustificat a
obiectelor tehnologice din staia de epurare, cand cotele apei din emisar sunt situate peste cota apei din decantorul
secundar, .a.m.d.
Pomparea apei poate fi necesar:
> in reeaua de canalizare;
> la admisia apelor de canalizare in staia de epurare;
> in interiorul staiei de epurare;
> la evacuarea in receptor a efluentului epurat.
III.2.3.2. Inainte de intrarea apei uzate brute in staia de pompare, se va prevedea un grtar des, pentru reinerea
corpurilor de dimensiuni mai mari care ar putea duna funcionrii agregatelor de pompare, precum i curgerii apei prin
conducte sau canale inchise. Se recomand in cazul in care nu se prevede grtar, ca electro-pompele prevzute, s fie
de tip submersibil i echipate cu rotor-toctor, soluie modern i insuit de marea majoritate a productorilor de pompe
pentru ape uzate.
III.2.3.3. Dat fiind debitele relativ reduse ce trebuie pompate in cazul sistemelor de canalizare din mediul rural, staia
de pompare poate fi realizat de tipul "cu camer umed", adic sub forma unei cuve cu seciunea rectangular sau
circular in plan, echipat numai cu pompele de tip submersibil aflate in funciune. Pompa de rezerv este pstrat in
magazie, constituind aa numita "rezerv rece". Numrul pompelor in funciune este dictat de gama de variaie a
debitelor, de debitul nominal al unei pompe i de gradul de automatizare.
Alegerea tipului, numrului i caracteristicilor pompelor se face in funcie de debitul maxim i minim ce trebuie pompat,
de inlimea de pompare, de modul de funcionare a pompelor (in serie sau in paralel), de curbele caracteristice ale
pompelor i a conductei de refulare, de posibilitile de extindere, etc.
III.2.3.4. Construcia staiei de pompare (cuv sau cheson) poate fi aleas, in funcie de cota coronamentului fa de
cota terenului amenajat, in una din urmtoarele soluii:
- suprateran, cand fundaia cuvei este in imediata apropiere a cotei terenului amenajat (dar minim la adancimea de
inghe);
- semi-ingropat, cand o parte insemnat (40-60%) din inlimea cuvei este deasupra cotei terenului amenajat;
- ingropat, cand marea majoritate a inlimii cuvei este in pmant, cota coronamentului staiei fiind cu cca. 30-50 cm
deasupra cotei terenului amenajat.
III.2.3.5. Pompele recomandate sunt de tip submersibil, prevzute cu sisteme de glisare pe vertical, astfel incat
revizia, repararea sau inlocuirea lor s se fac cu uurin i in timp scurt, fr a se impiedica funcionarea celorlalte
pompe (in caz c sunt mai mult de dou pompe) i fr s fie nevoie de golirea bazinului de aspiraie.
In planeul cuvei de pompare sunt inglobate chepengurile de acces la dispozitivul de glisare al fiecrei pompe, astfel
incat acest tip de cuv nu impune suprastructur.
Se recomand ca faa superioar a planeului cuvei s fie situat cu minimum 30 cm deasupra cotei platformei
amenajate, pentru a se impiedica ptrunderea apelor din precipitaii in interiorul cuvei i acoperirea total cu zpad pe
timp de iarn.
III.2.3.6. Pe conducta de refulare se vor prevedea obligatoriu clapet de reinere i van, clapetul situandu-se amonte
de van, in sensul curgerii apei pe conducta de refulare.
Intreruperea pomprii pe o perioad mai mare de 24 ore, va necesita msuri speciale care s permit splarea
conductei de refulare (se fac depuneri din pomprile precedente).
III.2.3.7. Pe planeul cuvei se monteaz (pe un cadru din oel) panoul electric de comand i de automatizare al staiei
de pompare.
III.2.3.8. La proiectarea instalaiei de pompare, se va ine seama de recomandrile reglementrilor tehnice in vigoare
(NP 032/1999) i se va avea ca referin SR EN 752/6 i STAS 12594.
Principalii parametri de proiectare sunt: debitele maxime i minime ce trebuie pompate, inlimea de pompare,
calitatea apei (temperatur, coninutul de materii solide in suspensie, vascozitatea lichidului, etc.) i nivelurile maxime i
minime din bazinul de aspiraie.
III.2.3.9. Automatizarea funcionrii pompelor se va face in funcie de niveluri prestabilite de aa manier incat s nu
se produc mai mult de 6 porniri/opriri pe or, la fiecare pomp.
III.2.3.10. O instalaie de pompare a apelor uzate cu pompe submersibile, const din:
- bazin de aspiraie sau de recepie;
- agregatele de pompare;
- tijele de ghidare/glisare a pompelor;
- golurile/chepengurile de acces;
- instalaia electric de for i iluminat;
- instalaia de automatizare;
- instalaia hidraulic (conducte de refulare, de aspiraie dac este cazul, piese speciale, armturi, etc.);
- goluri (ferestre) pentru ventilaie.
III.2.3.11. Volumul util al bazinului de aspiraie se va stabili in funcie de debitul maxim ce trebuie pompat pentru un
timp t = 2 .... 10 minute, cu relaia:
V(u) = Q(Pmax) x t (m
3
) (III.21)
in care: Q(Pmax) este debitul maxim care trebuie pompat.
III.2.3.12. Inlimea util a volumului bazinului de aspiraie (recepie) se va stabili cu relaia:
h(u) = V(u)/A0 (m) (III.22)
in care:
A0 = aria orizontal a bazinului de aspiraie (recepie).
Se recomand ca domeniul de variaie a inlimii utile a apei din bazin s fie h(u) = 0,50 .... 1,50 m, pentru a nu se
ingropa prea mult construcia cuvei de pompare.
III.2.3.13. La stabilirea dimensiunilor in plan ale cuvei de pompare se va ine seama, de asemenea, de tipul i
dimensiunile agregatelor de pompare utilizate in conformitate cu recomandrile furnizorului, precum i de suprafaa de
teren avut la dispoziie pe amplasament.
III.2.3.14. Amenajarea radierului se va proiecta i realiza astfel, incat s fie evitate zonele moarte in care s-ar putea
produce depuneri de materii solide aflate in suspensie. Depunerile, au in mod obinuit un coninut ridicat de substane
organice care, intrand in fermentare anaerob acid, produc gaze toxice deosebit de nocive (oxidul de carbon, amoniac
NH3, hidrogen sulfurat H2S), care sunt generatoare de poteniale explozii (metanul CH4).
III.2.3.15. La alegerea agregatelor de pompare se va ine seama i de modul de funcionare al acestora, in paralel sau
in serie, de puterea consumat i de obinerea randamentului maxim la punctul optim de funcionare.
III.2.3.16. Se va opta, dac financiar este posibil acest lucru, pentru montarea pe ansamblul de pompare a cat mai
multor protecii in funcionarea pompei (senzori de temperatur, umiditate, scurtcircuit pe faze, etc.).
III.2.3.17. In situaia in care schema tehnologic de pe linia apei impune acest lucru i in scopul proteciei staiei
impotriva inundrii cu ape uzate, se recomand prevederea unui preaplin in cuva de pompare.
III.2.3.18. Proiectarea trebuie astfel fcut, incat s se asigure siguran i fiabilitate in exploatare precum i protecie
impotriva accesului persoanelor neautorizate.
III.2.3.19. Viteza apei in conducte se recomand s aib urmtoarele valori:
- 0,7 .... 1,0 m/s in conductele de aspiraie
- 1,0 .... 1,3 m/s in conductele de refulare.
III.2.3.20. Diametrele minime admise:
a) Pentru lungimi reduse ale conductelor (sub 20 .... 30 m),
- Dn 150 mm - pentru conductele de aspiraie;
- Dn 100 mm - pentru conductele de refulare.
b) Pentru lungimi ale conductelor peste 20 .... 30 m,
- Dn 200 mm - pentru conductele de aspiraie;
- Dn 150 mm - pentru conductele de refulare.
III.2.3.21. Agregatele de pompare, ventilatoarele i alte echipamente vor fi dotate cu dispozitive antiexplozie.
III.2.3.22. Pentru executarea de lucrri in bazinul de aspiraie se va realiza o foarte bun ventilaie in scopul
indeprtrii gazelor toxice nocive pentru personalul de intervenie. In acest scop fie se prevd ventilatoare fixe
(exhaustoare), fie se aduc ventilatoare mobile utilizate numai pentru perioada de intervenie. In acest scop trebuie
prevzute prizele electrice corespunztoare, necesare racordrii ventilatoarelor mobile.
III.2.3.23. Se vor lua, de asemenea, msurile de protecia muncii care se impun pentru astfel de lucrri (balustrade de
protecie, legarea la pmant a instalaiei electrice, iluminarea la tensiune nepericuloas, de 12-24 V, instalaia de
paratrsnet, etc.).
III.2.3.24. Instalaiile de pompare, trebuie proiectate luand in considerare:
- valoarea debitului total i inlimea de pompare necesar;
- valoarea de investiie;
- consumul total de energie pentru pompare;
- condiiile de funcionare i posibilitile de intervenie pentru intreinere;
- riscurile i consecinele unei avarii;
- securitatea i sntatea personalului de exploatare;
- impactul asupra mediului;
- natura apelor de canalizare care pot fi agresive fa de materialele de construcie i de agregate, pot produce
infundarea conductelor, pot fi toxice sau pot genera riscuri de explozie.
III.2.3.25. Proiectarea staiilor de pompare, se va referi in special la:
- tipul pompelor i numrul lor;
- tipul motorului i modul de antrenare, tensiune, turaie (variabil, constant), putere;
- comenzi i echipament electric;
- senzori i aparate de msur i control;
- alarme;
- instalaie hidraulic (diametre conducte, piese speciale, armturi pe aspiraie i pe refulare, etc.);
- mijloacele de ridicare pentru a scoate sau demonta echipamentul;
- dimensiunile construciei de pompare, volumul bazinului de aspiraie;
- necesitatea unei surse energetice de rezerv (grup electrogen funcionand cu motorin);
- posibiliti de limitare a zgomotului i a mirosurilor;
- posibilitatea de ventilare forat a bazinelor de aspiraie in scopul evitrii accidentelor i exploziilor;
- dotarea cu mijloace de avertizare asupra prezenei gazului (portabile sau instalate permanent);
- asigurarea echipamentului electric i mecanic impotriva inundrii;
- alegerea unui echipament mecanic i electric robust, fiabil care s necesite o intreinere minim i cu un randament
energetic ridicat;
- prevederea de piese de schimb i a agregatelor de pompare de rezerv.
III.2.4. Evacuarea apelor meteorice
III.2.4.1. Apele meteorice considerate la proiectarea reelelor de canalizare sunt cele provenite din ploi, datorit
faptului c genereaz debite mai mari decat apele provenite din topirea zpezii sau din efectul cumulat (ploi + topirea
zpezii).
III.2.4.2. In mediul rural se adopt de regul, procedeul de canalizare separativ (divizor) in care exist reea de
canalizare pentru apele meteorice separat de reeaua de canalizare pentru ape uzate.
Procedeele unitar i mixt se aplic mai rar i numai dac prezint avantaje tehnico-economice suficiente fa de
procedeul separativ.
Avand in vedere cele de mai sus i posibilitile de finanare reduse din mediul rural, se va urmri ca evacuarea apelor
meteorice de pe teritoriul construit al localitii s se realizeze in condiii cat mai economice. In acest sens, prin
amenajarea corespunztoare a tramei stradale, prin tipul de imbrcminte a drumurilor, prin anurile i rigolele de
scurgere prevzute lateral strzilor, prin utilizarea la maximum a reliefului terenului, se vor propune soluii prin care
evacuarea apelor meteorice din localitate s se fac preponderent la suprafaa terenului (prin curgere superficial).
III.2.4.3. Debitul de calcul al apelor de ploaie se determin cu relaia (III.23):
Q(P) = m S i (l/s) (III.23)
in care,
m - coeficient de reducere a debitului Q(P) care ine seama de capacitatea de inmagazinare a reelei de canalizare in
timp i de durata ploii de calcul t.
El are valorile:
- m = 0,80 pentru t <= 40 min;
- m = 0,90 pentru t > 40 min.
S - suprafaa bazinului de canalizare aferent seciunii de calcul a canalului care se dimensionaz, in hectare.
Seciunea de calcul se consider in avalul canalului respectiv.
- coeficient de scurgere reprezentand raportul:
= q(c)/q(p) (III.24)
unde:
q(c) - este debitul de ap de ploaie czut pe suprafaa S, care ajunge in canal, in l/s;
q(p) - este debitul de ap de ploaie czut pe suprafaa S, in l/s.
Valoarea lui depinde de mai muli factori:
- natura suprafeei de scurgere;
- panta terenului;
- starea terenului (uscat, afanat, ingheat, etc.).
Cu cat terenul este mai impermeabil, in stare uscat sau ingheat, i are panta mai mare, cu atat valoarea debitului din
precipitaii care ajunge la canal este mai mare, deci i valoarea coeficientului va fi mai ridicat.
In conformitate cu normele din ara noastr, in tabelul 2.3 se indic valorile lui in funcie de natura terenului i panta
acestuia.
Determinarea valorii medii a coeficientului de scurgere pentru localitate, cartier, cvartal, etc. se face prin afectarea
suprafeelor de natur diferit [S(i)] cu valorile coeficienilor de scurgere afereni (i), conform valorilor din tabelul 2.3.
Valoarea coeficientului se calculeaz ca medie ponderat a valorilor (i) cu suprafeele S(i):
SUM S(i) (i)
= (III.25)
SUM S(i)
Coeficientul este adimensional i intotdeauna subunitar, avand in vedere c debitul q(c) este inferior debitului q(p).
Acest lucru se intampl deoarece o parte din apa de ploaie czut pe suprafaa S i care curge la suprafaa terenului
pan la canal se evapor, se infiltreaz, sau ader la suprafeele cu care vine in contact (acoperi, iarb, copaci, etc.).
Pentru ara noastr i in special in mediul rural, s-au obinut pentru valori cuprinse intre 0,25 i 0,40. La aprecierea
valorii coeficientului de scurgere se recomand atenie deosebit intrucat debitul apelor meteorice este direct
proporional cu , astfel incat orice exagerare ridic, in mod nejustificat, costurile pentru canalizarea apelor meteorice.
Valorile coeficientului de scurgere, , in funcie de natura suprafeei
bazinului de canalizare
Tabel 2.3
0 1 2
8. Drumuri impietruite:
- in zone cu pante mici (<= 1%) 0,15 ... 0,20
- in zone cu pante mari (> 1%) 0,25 ... 0,30
i - este intensitatea ploii de calcul i reprezint cantitatea de precipitaii care cade in unitatea de timp pe unitatea de
suprafa, in l/s, ha.
Valoarea intensitii ploii de calcul depinde de durata i frecvena acesteia.
Durata reprezint timpul scurs de la inceputul pan la sfaritul ploii, in minute.
Frecvena unei ploi de durat t i intensitate i, reprezint numrul de ploi de durat egal cu t i intensitate mai mare
sau egal cu cea considerat, care se produce intr-un anumit interval de timp.
In ara noastr, s-au adoptat urmtoarele frecvene (denumite frecvene normate): 2:1, 1:1, 1:2, 1:3, 1:5, 1:10 i 1:20.
Funcie de frecvena i durata ploii, din diagramele cuprinse in STAS 9470 se determin intensitatea ploii. Diagramele
se aplic pe 19 zone delimitate din teritoriul rii, conform hrii anexate standardului de mai sus.
III.2.4.4. Relaia (III.23) de determinare a debitului de calcul pentru apele provenite din ploi, s-a obinut considerand ca
model o ploaie de calcul uniform distribuit pe intregul bazin de canalizare aferent seciunii care se dimensioneaz, cu
intensitate constant pe durata de concentrare superficial i de curgere prin canal.
III.2.4.5. La determinarea debitului de ape meteorice Q(P), este necesar s se stabileasc in prealabil clasa de
importan a folosinei pentru care se realizeaz canalizarea.
Clasa de importan a construciei hidrotehnice se stabilete i se definitiveaz in cursul procesului de proiectare i se
aprob odat cu documentaia investiiei respective.
Incadrarea in clase de importan a sistemului de canalizare din mediul rural se face in conformitate cu HG nr.
766/1997 i Ordinul nr. 31N/1995, inand cont de urmtoarele criterii:
categoria construciei hidrotehnice stabilit pe baz de criterii social-economice;
durata de exploatare proiectat;
rolul funcional al construciei in cadrul sistemului hidrotehnic.
Pentru mediul rural, sistemul de canalizare se incadreaz in categoria 4.
In funcie de durata de exploatare proiectat, construciile aferente sistemului de canalizare din mediul rural pot fi:
permanente (definitive) cand durata de exploatare este cel puin egal cu din durata de serviciu normat, dar nu
mai mic de 10 ani;
provizorii, cand durata de exploatare este mai mic decat din durata lor de serviciu normat, sau mai mic de 10
ani.
In funcie de rolul funcional, construciile din sistemele de canalizare din mediul rural se pot incadra in:
construcii principale (avarierea sau distrugerea lor parial sau total provoac fie scoaterea din funciune, fie
reducerea considerabil a capacitii de producie a obiectivului deservit);
construcii secundare (distrugerea lor parial sau total nu are repercursiuni grave asupra obiectivului deservit).
Sistemele de canalizare aferente localitilor din mediul rural se incadreaz, de regul, in categoria 4 i pot fi
considerate permanente (definitive) i secundare. Ele se incadreaz astfel in clasa de importan IV a construciilor
hidrotehnice (v. tabelul 2.4 de mai jos).
Tabel 2.4
Principale I II III IV
Definitive
Secundare III III IV IV
Chiar in situaia in care construciile sistemului de canalizare sunt considerate principale, clasa de importan a
construciei hidrotehnice rezult tot IV.
Clasa de importan a construciilor hidrotehnice
Tabel 2.5
0 1 2
III.2.4.6. Frecvena normat a ploii de calcul se stabilete din tabelul 2.5, funcie de clasa de importan a construciei
hidrotehnice.
Pentru localitile din mediul rural, frecvena aferent clasei IV de importan a construciei hidrotehnice este de 2/1.
In cazuri bine justificate tehnic i economic, pentru construcii cu clasa de importan III, se poate admite o frecven
normat de 1:1.
III.2.4.7. Durata ploii de calcul t se stabilete pentru seciunea din avalul tronsonului de canal care se dimensioneaz,
cu relaiile:
t = t(cs) + L/v(a) (min) (III.26)
t(i) = t(i-1) + L(i)/v(ai) (min) (III.27)
Termenii din relaiile (III.26) i (III.27) au semnificaiile urmtoare:
- tcs - timpul de concentrare superficial, in minute;
- L - lungimea tronsonului incipient care se dimensioneaz, in metri;
- v(a) - viteza apreciat de curgere a apei in canalul incipient, considerat, pentru un prim calcul, intre 60 i 120 m/min.
Relaia (III.26) se aplic pentru canalele incipiente i ori de cate ori lungimea parcursului maxim al apei in canal pan
in seciunea de calcul se realizeaz pe alt traseu decat cel considerat pan in acel moment al dimensionrii.
Relaia (III.27), cunoscut i sub numele de "relaia cumulrii timpilor", se aplic pentru restul canalelor, valoarea t(i)
obinandu-se prin cumularea timpului necesar apei s parcurg lungimea tronsonului care se dimensioneaz [L(i)/v(ai)]
cu timpul de calcul al ploii aferent seciunii de calcul a tronsonului de canal dimensionat anterior [t(i-1)].
In cazul in care, viteza la seciune plin rezultat la dimensionarea canalului, difer cu mai mult de 20% de viteza
adoptat iniial, calculul se reface apreciindu-se o nou vitez, egal cu viteza la seciune plin rezultat anterior, pan
cand se indeplinete condiia de mai sus:
- t(i) - durata ploii de calcul in seciunea "i", situat in avalul tronsonului de canal care se dimensioneaz, in minute;
- t(i-1) - durata ploii de calcul in seciunea "i-1", situat in avalul tronsonului de canal dimensionat anterior, in minute;
- L(t) - lungimea tronsonului de canal care se dimensioneaz, in metri;
- v(ai) - viteza apreciat de curgere a apei in canalul care se dimensioneaz, in metri pe minut; ea trebuie astfel aleas
incat s nu difere cu mai mult de 20% de viteza la seciune plin rezultat din dimensionarea canalului respectiv.
Timpul de concentrare superficial, t(cs), este in funcie de panta i natura suprafeei de scurgere, de densitatea
construciilor pe lungimea parcursului de la punctul de cdere a apei de ploaie pan la cel mai apropiat canal, de
intensitatea i durata ploii, de capacitatea de reinere a apei in depresiuni etc.
Timpul de concentrare superficial se alege:
1 ... 3 minute, in zone de munte (pante medii >= 5
0
/
00
);
3 ... 5 minute, in zone de deal (pante medii intre 5
0
/00 i 2
0
/
00
);
5 ... 12 minute, in zone de es (pante medii <= 2
0
/
00
),
dar astfel incat, durata minim a ploii de calcul t sau t(i), stabilit cu relaiile (III.26) sau (III.27) s fie:
5 minute, pentru zone de munte;
10 minute, pentru zone de deal;
15 minute, pentru zone de es.
Valorile timpului de concentrare superficial se apreciaz in limitele de mai sus, inandu-se seama i de natura
suprafeei de scurgere preponderente pan la canal. Valorile mai mici se adopt pentru pante mai mari ale terenului i
pentru suprafee mai puin permeabile.
Debitul de calcul pentru apa de ploaie intr-o seciune "i" rezult din luarea in considerare a traseului pentru care se
obine cea mai mare valoare a duratei ploii de calcul, t(i), pornind de la extremitatea amonte a canalului. In cazuri
speciale, condiionate de caracteristicile zonei canalizate (forma bazinului, valoarea coeficientului de scurgere, poziia
unor afluene de ape de suprafa, etc.) se au in vedere situaiile care conduc la debite maxime, chiar dac aceste debite
nu corespund intregii suprafee a zonei canalizate.
Debitul determinat intr-o seciune oarecare "i", trebuie s fie mai mare sau cel puin egal cu debitul determinat in
seciunea imediat amonte, "i-1".
III.2.4.8. Suprafeele bazinelor de canalizare S(x) aferente seciunilor de calcul ale tronsoanelor care se
dimensioneaz, se determin cu o relaie de forma:
S(x) = S(tranzit) + S(lateral) + S(tronson) (III.28)
unde, S(tranzit), S(lateral), S(tronson) au semnificaia artat la pct. III.2.2.9. i fig. III.7.
Suprafeele bazinelor de canalizare se determin prin metoda bisectoarelor.
Tabelul de calcul a suprafeelor bazinelor de canalizare aferente seciunilor de calcul este indicat in Anexa IV.17.2.
III.2.4.9. In cazul in care localitatea este amplasat pe un teren accidentat, cu pante mari i diferene de cote
importante intre diferitele zone ale localitii, debitul de calcul al apelor meteorice este mai corect s fie calculat pe baz
de studii hidrologice intocmite pentru teritoriul respectiv i nu prin metoda de calcul prezentat anterior.
La calculul debitelor pe baz de studii hidrologice, probabilitatea de depire a acestor debite se va stablili inandu-se
seama de recomandrile STAS 4068/1, STAS 4068/2 i STAS 4273.
La dimensionarea reelei de canalizare, se adopt pentru debitul de ap meteoric cea mai mare dintre valorile
rezultate prin aplicarea celor dou metode de calcul.
III.2.4.10. Debitele de ape meteorice provenite de pe versanii afereni zonei canalizate se determin, de regul, pe
baza studiilor meteorologice i hidrologice.
III.2.4.11. Pentru colectarea apelor meteorice de pe versanii dominani ai zonelor care se canalizeaz, se recomand
prevederea de canale de gard cu rolul de a reduce, pe de o parte, debitele ce pot ptrunde in sistemul de canalizare al
localitii iar, pe de alt parte, de a apra de inundaii suprafaa respectiv i zona locuit, luandu-se msuri de prevenire
a antrenrii suspensiilor de orice natur in sistemul de canalizare al localitii.
Debitele de ap meteoric colectate de pe versani in canalele de gard se evacueaz direct in emisari, nu in reeaua
de canalizare a localitii. Evacuarea acestor ape in reeaua de canalizare a localitii este admis numai in cazuri
speciale, cu justificare tehnico-economic.
III.2.4.12. In Anexele IV.17.2. i IV.17.5. se prezint modele pentru tabelele de dimensionare a canalelor din reeaua
de ape meteorice in procedeul separativ.
III.2.5. Alegerea tipului i dimensionarea staiilor de epurare
III.2.5.1. Staiile de epurare a apelor uzate provenite din localitile rurale, se recomand a fi amplasate in avalul
localitilor la o distana de minim 300 m fa de perimetrul construit. In cazul in care aceast distan nu poate fi
respectat, staia de epurare trebuie s dispun de instalaii speciale care s limiteze la minimum neajunsurile provocate
de miros, zgomot, vibraii i s reduc riscul de imbolnvire a populaiei, etc., in conformitate cu normele i
reglementrile impuse de organele abilitate (inspectoratele teritoriale sanitare i de mediu, sistemele bazinale de
gospodrirea apelor, .a.).
III.2.5.2. Avand in vedere c in mediul rural se adopt cu preponderen procedeul de canalizare separativ, nu trebuie
epurate decat apele provenite din reeaua de canalizare a apelor uzate. Apele meteorice sunt considerate convenional
curate i pot fi evacuate direct in receptorii naturali, fr epurare.
III.2.5.3. La proiectarea staiilor de epurare a apelor uzate provenite de la colectivitile mici, se vor avea in vedere
recomandrile standardelor i reglementrilor tehnice indicate in anexa IV.20, precum i cele din literatura de
specialitate.
III.2.5.4. Pentru substanele reinute, inclusiv nmolurile primare i biologice, instalaiile de epurare mecano-biologic
trebuie s asigure obinerea de produse finite, igienice, valorificabile i uor de integrat in mediul natural.
III.2.5.5. Epurarea apelor uzate provenite de la micile colectiviti ridic o serie de probleme specifice privind
proiectarea, realizarea i exploatarea instalaiilor aferente.
Astfel, se pot evidenia urmtoarele aspecte mai importante:
- valoarea redus a debitelor caracteristice, de calcul i de verificare, creeaz dificulti la curgerea apei uzate prin
canale i conducte (nu se realizeaz viteza de autocurire i deci exist probabilitatea producerii depunerilor pe pereii
interiori ai conductelor);
- variaia orar a debitelor de ap uzat este foarte mare, raportul Q(u.or.max)/Q(u.or.min) avand valori ridicate;
- intermiten in funcionarea staiei de epurare (noaptea, debitul de ape uzate influent in staia de epurare putand fi
chiar nul);
- aplicarea unor scheme de epurare clasice conduce la un cost de investiie i exploatare ridicat i la un indice specific
lei/cap de locuitor mare;
- sunt numeroase cazurile in care emisarul lipsete (parau, rau, fluviu, lac, mare, etc.), nu are un debit permanent, sau
se afl la distane foarte mari care impun pompare i conducte de refulare lungi, scumpe i cu dificulti majore in
execuie i exploatare;
- lipsa fondurilor de investiie creeaz dificulti in finanarea lucrrilor;
- lipsa personalului calificat pentru exploatare;
- buget de exploatare i intreinere limitat.
Instalaiile de epurare a apelor uzate provenite din mediul rural, fac parte din categoria staiilor de epurare mici [5 l/s <
Q(u zi max) <= 50 l/s) i foarte mici [Q(u zi max <= 5 l/s], conform clasificrii din ara noastr.
III.2.5.6. Realizarea i funcionarea eficient a staiilor de epurare de capacitate mic i foarte mic impun o serie de
cerine, dintre care se prezint mai jos cele mai semnificative:
- s necesite cheltuieli de investiie i de exploatare reduse;
- s dispun de instalaii, echipamente i utilaje fiabile, robuste, simplu de exploatat, pretabile la automatizare i
eficiente energetic;
- schema de epurare i activitile de exploatare s fie simple i s nu necesite personal de exploatare i intreinere cu
calificare superioar;
- s aib un consum de energie redus;
- materialele utilizate pentru construcii i instalaii s fie rezistente la intemperii i la aciunea coroziv a apelor uzate i
a nmolurilor reinute;
- in cazul in care este necesar tratarea fizico-chimic, consumul de reactivi s fie minim;
- s ocupe o suprafa in plan cat mai redus, construciile i instalaiile de epurare dispunandu-se cat mai compact
posibil;
- s se amplaseze astfel fa de localiti incat s nu creeze neajunsuri generate de zgomot, miros, etc. i s permit
realizarea cu cheltuieli reduse a racordului pentru energie electric, gaze, alimentarea cu ap potabil, etc.;
- amplasamentul trebuie astfel ales, incat s nu fie inundabil sau situat in terenuri alunectoare sau cu caracteristici
geotehnice defavorabile;
- funcionarea staiei s fie, pe cat posibil, automatizat, necesitand un numr minim de persoane pentru exploatare i
intreinere;
- s se evite ocurile de debit i de incrcare cu poluani, prevzandu-se mijloacele necesare unei funcionri continue
a treptei de epurare biologic, cu debit pe cat posibil constant (bazin de uniformizare-egalizare, spre exemplu).
III.2.5.7. Caracteristicile calitative ale influentului (apele uzate brute care sunt admise in staia de epurare) se stabilesc
astfel:
pe baza studiilor hidrochimice efectuate inainte de proiectare pentru staiile de epurare noi;
prin analiza bazei de date (rezultatele rapoartelor de monitorizare) pentru staiile de epurare existente care trebuie
extinse sau retehnologizate;
prin asimilarea valorilor indicatorilor de calitate inregistrai la alte staii de epurare care deservesc localiti cu sistem
de canalizare, dotri edilitare, activiti sociale i industriale similare i cu un numr apropiat de locuitori;
prin calculul principalilor indicatori de calitate pe baza incrcrilor specifice de poluant (g/om, zi).
III.2.5.8. Substanele poluante care se gsesc in apele uzate dau caracteristicile calitative ale acestora. Principalii
indicatori de calitate sunt:
materii organice biodegradabile dizolvate sau sub forma de particule in suspensie, exprimate in mod obinuit prin
consumul biochimic de oxigen la 5 zile (CBO5);
materii organice biodegradabile i nebiodegradabile care pot fi descompuse chimic, exprimate prin consumul chimic
de oxigen (CCO);
substane extractibile in eter de petrol (de ex: grsimi, uleiuri, hidrocarburi);
substane solide in suspensie inerte (de ex. nisip, plastic sau alte materii solide similare);
azot sub form de amoniac, amoniu, azot organic (in principal uree) sau azot oxidat (nitrii i nitrai);
fosfor organic i mineral sub form de fosfai;
germeni patogeni (de ex. bacterii, virusuri).
III.2.5.9. Incrcrile specifice ale apelor uzate provenite de la micile colectiviti (localiti rurale, campinguri, tabere,
uniti militare, moteluri, mici uniti comerciale, etc.), recomandate pentru proiectarea staiilor de epurare sunt
prezentate in tabelul 2.6.
Tabel 2.6
0 1 2
1. CBO5 30-40
2. CCO 55-75
3. MS 30-50
4. N organic 1-2
5. N-NH4 3-6
6. N total 4-8
7. P total 1-4
III.2.5.10. Caracteristici calitative ale apelor uzate epurate, in seciunea de evacuare in receptorii naturali (emisari)
La proiectarea staiilor de epurare specifice colectivitilor mici se iau in considerare prevederile HGR nr. 188/2002
"Hotrare pentru aprobarea unor norme privind condiiile de descrcare in mediul acvatic a apelor uzate", dup cum
urmeaz:
A) Norme tehnice privind colectarea, epurarea i evacuarea apelor uzate oreneti, NTPA-011-2002 (v. tabel 2.7 de
mai jos).
Pentru staiile de epurare care sunt amplasate in zone sensibile supuse pericolului eutrofizrii (lacuri, rauri avand
curgere lent), se vor aplica corespunztor prescripiile privind eliminarea nutrienilor (azot i fosfor) inserate in tabelul
2.8.
Metodele de determinare de referin sunt indicate in normativul NTPA 001-2002.
B) Normativ privind condiiile de evacuare a apelor uzate in reelele de canalizare ale localitilor i direct in staiile de
epurare, NTPA 002-2002.
Prevederile acestui normativ se aplic in cazul in care in localitate exist o societate comercial sau industrial care
evacueaz la reeaua de canalizare a localitii ape uzate preepurate sau nu, ori le evacueaz direct in staia de epurare.
Aceste ape nu trebuie s difere calitativ de apele uzate menajere i ca urmare este necesar s fie respectai indicatorii
de calitate impui in tabelul nr. 1 din NTPA 002-2002.
In cazul micilor colectiviti o astfel de situaie este rar intalnit, dar dac ea exist, vor trebui respectate prevederile
normativului specificat mai sus.
Valorile limit admisibile ale indicatorilor de calitate ai efluentului epurat pe durata funcionrii staiei de epurare sunt
prezentai in tabelul nr. 1 din NTPA 001-2002, din care s-au selectat in tabelul 2.9 de mai jos valorile limit admisibile ale
principalilor indicatori.
Tabel 2.7
Concentraia (mg/dm
3
),
pentru un numr de Procentul minim
Nr. echivaleni locuitori de reducere (%)
crt. Indicator de calitate (EL)**)
2.000- 10.000- 2.000- 10.000-
10.000 100.000 10.000 100.000
0 1 2 3
*) Valorile de 20 mg/l pentru CBO
5
i 70 mg/l pentru CCO(Cr) se aplic in cazul staiilor de epurare
existente sau in curs de realizare. Pentru staiile de epurare noi, extinderi sau retehnologizri, se vor
aplica valorile mai mari, respectiv 25 mg/l pentru CBO
5
i 125 mg/l pentru CCO(Cr).
**) EL - echivalent locuitor (noiune utilizat pentru transformarea unei cantiti de poluant evacuat
de ctre o industrie in reeaua public de canalizare, in numr echivalent de locuitori. De regul, in
calcule se consider o cantitate specific de CBO
5
, a(x) = 60 g CBO
5
/loc, zi).
Tabel 2.8
Concentraia (mg/dm
3
) pentru un Procentul minim de
Nr. Indicator de numr de echivaleni locuitori reducere (%)
crt. calitate (EL):
Sub 100.000 Peste 100.000 Sub 100.000Peste 100.000
0 1 2 3 4 5
1. Fosfor total 2 1 80 80
Caracteristicile calitative ale efluentului epurat considerate la proiectare, trebuie s fie cel puin egale
sau mai mici decat valorile limit admisibile precizate in normele i normativele de specialitate sus
menionate sau in avizul de gospodrire a apelor i acordul de mediu.
Avizele i acordurile unitilor de reglementare in domeniul proteciei mediului se obin conform
prevederilor legislative in vigoare (Legea Proteciei Mediului nr. 137/1995, Legea Apelor nr. 107/1996,
.a).
III.2.5.11. Gradul de epurare necesar
Gradul de epurare necesar reprezint eficiena ce trebuie realizat in mod obligatoriu de ctre staia de
epurare pentru reinerea unui anumit poluant.
Gradul de epurare necesar se calculeaz cu o relaie de forma:
k(i) - k(e)
d = x 100 (%) (III.29)
k(i)
- unde:
k(i) - este cantitatea (sau concentraia) de substan poluant care intr (influent) in staia de
epurare;
k(e) - este cantitatea (sau concentraia) de substan poluant care este evacuat (efluent) din staia
de epurare i care este impus de ctre NTPA 001 sau prin avizul ori autorizaia de gospodrire a apelor.
Tabel 2.9
0 1 2 3 4
2. CBO5 mg O2/dm
3
20-25*) STAS 6560
3. CCO-Cr mg O2/dm
3
70-125*) SR ISO 6060
4. MS***) mg/dm
3
35 (60)**) SR ISO 6953
*) Valorile de 20 mg/l pentru CBO
5
i 70 mg/l pentru CCO(Cr) se aplic in cazul staiilor de epurare
existente sau in curs de realizare. Pentru staiile de epurare noi, extinderi sau retehnologizri, se vor
aplica valorile mai mari, respectiv 25 mg/l pentru CBO
5
i 125 mg/l pentru CCO(Cr).
**) Vezi art. 7, aliniatul (2) din Anexa la NTPA 011-2002.
***) Valorile din afara parantezei se vor respecta pentru descrcri in zone sensibile, conform tabelului
nr. 2 din Anexa nr. 1 la norma tehnic NTPA 011/2002.
Eficiena (sau gradul de epurare) obinut la un moment dat, poate fi mai mare sau mai mic decat gradul de epurare
necesar. Cerinele proteciei mediului inconjurtor impun ca eficiena s fie mai mare sau egal cu gradul de epurare
necesar.
Calculul gradului de epurare necesar pentru principalii indicatori menionai in tabelul 2.9, servete pentru alegerea
schemei tehnologice de epurare.
Astfel, se consider c pentru valorile gradului de epurare necesar indicate mai jos, este suficient treapta de epurare
mecanic (sau primar):
- 40 ... 60% - pentru materii in suspensie;
- 20 ... 40% - pentru CBO5;
- 20 ... 40% - pentru CCO;
- 10 ... 20% - pentru fosfor total i azot organic;
- 25 ... 75% - pentru bacteriile coliforme totale.
Pentru valori ale gradului de epurare necesar mai mari decat cele indicate mai sus, este necesar epurarea mecano-
biologic sau mecano-chimic a apelor uzate inainte de evacuarea lor in emisar.
Pentru valori intermediare ale gradului de epurare necesar (de exemplu intre 40 i 60% la materii in suspensie, intre
20 i 40% la CBO5 i intre 10 i 20% la fosfor i azot), necesitatea treptei biologice sau chimice de epurare se stabilete
de ctre proiectantul general, cu avizul unitilor abilitate prin lege.
Toate apele uzate provenite din canalizarea localitilor din mediul rural in oricare din procedeele divizor, unitar sau
mixt se supun epurrii mecanice indiferent dac dup aceasta urmeaz epurarea biologic sau chimic i indiferent de
emisar.
III.2.5.12. Scheme tehnologice de epurare
Schema tehnologic de epurare mecano-biologic, se elaboreaz avand in vedere urmtoarele considerente:
staia de epurare trebuie s cuprind acele obiecte tehnologice care s asigure cel puin realizarea gradelor de
epurare necesare indicate mai jos.
Astfel, epurarea mecano-biologic poate asigura eficiene de indeprtare a diferitelor substane poluante, dup cum
urmeaz:
- 40-95% i chiar mai mult pentru CBO5 i CCO funcie de tehnologiile de epurare adoptate i de calitatea apelor uzate
supuse epurrii;
- 10-20% pentru fosforul i azotul organic;
- 20-30% pentru fosforul i azotul total;
- 70-90% pentru bacteriile coliforme totale.
Eficiena epurrii mecano-biologice convenionale asupra eliminrii compuilor anorganici ai azotului (amoniu, nitrai,
nitrii) i fosforului (ortofosfai, polifosfai, etc.) este practic neglijabil.
Epurarea mecano-biologic a apelor uzate oreneti trebuie s asigure eflueni corespunztori calitativ care s
indeplineasc condiiile impuse de normele de protecia apelor din ara noastr, norme armonizate cu prevederile
Directivei nr. 97/271/CEE referitoare la epurarea apelor uzate oreneti.
Construciile, instalaiile i echipamentele utilizate pentru epurarea apelor uzate in configuraie monobloc sau
compact ofertate de ctre furnizorii de specialitate, vor trebui s aib agrementul tehnic necesar acordat de organele
abilitate din domeniu.
utilajele i echipamentele prevzute trebuie s fie fiabile, s aib un consum redus de energie electric, s fie
avantajoase din punct de vedere al cheltuielilor de exploatare i al investiiei de baz;
s cuprind acele obiecte tehnologice care s realizeze reinerea eficient a deeurilor solide, care trebuie s ocupe
volume cat mai mici i s fie stabile din punct de vedere biochimic;
s se ia in considerare posibila extindere a staiei de epurare in funcie de evoluia demografic a localitii;
s permit preluarea materialului septic vidanjabil provenit de la gospodrii izolate, a cror racordare la reeaua de
canalizare este dificil sau presupune investiii ridicate;
pentru un anumit obiect tehnologic se va adopta soluia cea mai potrivit din punct de vedere tehnico-economic i
care s se poat adapta cel mai uor condiiilor locale de spaiu, relief, posibiliti de fundare, execuie, etc.
schema de epurare s fie simpl, dar s prezinte siguran in exploatare i s nu necesite personal de inalt
calificare.
Staia de epurare trebuie s ocupe o suprafa in plan cat mai redus, de preferat soluii compacte sau monobloc,
asigurandu-se un flux optim atat pe linia apei cat i pe cea a nmolului.
Amplasarea obiectelor tehnologice in fluxul de epurare a apei trebuie s conduc la o curgere pe cat posibil
gravitaional, cu pierderi de sarcin reduse i cu volume de beton i terasamente minime.
Schema tehnologic a staiei de epurare de capacitate mic (5 l/s < Q(c) <= 50 l/s), va putea cuprinde dac se
consider necesar, treapt de degrosisare ce const din grtare dese, deznisipator i separator de grsimi, sau numai o
parte din ele. Pentru grtarul des, in cazul in care este singular, se va prevedea un canal de by-pass pentru a preveni
situaia in care grtarul se infund (spaiul dintre bare este obstruat de ctre materiile grosiere din apele uzate) i trebuie
curat de materiile reinute, precum i eventuale revizii i reparaii.
Este necesar introducerea in schem a unui bazin de egalizare/omogenizare a debitelor i concentraiilor datorit
variabilitii acestora intr-o plaj larg in decursul unei zile.
Schemele tehnologice ce se pot aplica sunt influenate in mod special de tipul procesului de epurare adoptat:
- epurare biologic convenional;
- epurare biologic cu nitrificare;
- epurare biologic prin aerare prelungit i cu stabilizarea nmolului;
- epurare biologic prin aerare prelungit cu nitrificare, denitrificare i cu stabilizarea nmolului.
Din schema tehnologic a staiei de epurare pot lipsi decantoarele primare dac:
- epurarea se realizeaz in instalaii biologice compacte de capacitate redus (soluie cu bazine de aerare);
- eficiena decantrii primare prin sedimentare gravimetric e(s) (procentul de reinere a materiilor in suspensie) este
sub 40%, cu excepia cazului in care schema de epurare cuprinde filtre biologice.
Din schema tehnologic a staiei de epurare nu trebuie s lipseasc decantorul primar atunci cand epurarea biologic
se realizeaz cu filtre biologice (filtre biologice cu discuri, filtre biologice percolatoare, etc.) pentru a preveni colmatarea
prea rapid a materialului filtrant.
Se prezint mai jos cateva scheme tehnologice de epurare mai des intalnite in practic:
S1 - Epurare mecano-biologic convenional cu bazine cu nmol activat (v. fig. III.8);
S2 - Epurare mecano-biologic cu aerare prelungit, cu bazine cu nmol activat (v. fig. III.9);
S3 - Epurare mecano-biologic convenional, cu filtre biologice cu discuri (v. fig. III.10);
Figura III.8
Schema S1 - Epurare mecano-biologic convenional cu bazine
cu nmol activat
Degrosisare - grtar + deznisipator + separator de grsimi; BNA - bazin cu nmol activat; DS - decantor secundar;
P(nb) - pompare nmol biologic; SN - stabilizator de nmol; RSN - rezervor de stocare a nmolului; a - deshidratarea
nmolului in staia de epurare i evacuarea pe camp ca ingrmant agricol; b - transportul nmolului la o alt staie de
epurare; c - prelucrarea nmolului intr-o instalaie mobil de deshidratare i trimis pe camp ca ingrmant agricol; d -
evacuarea nmolului in depozite controlate i amestecat cu deeurile menajere.
Figura III.9
Schema S2 - Epurare mecano-biologic cu aerare prelungit, cu bazin
cu nmol activat
Degrosisare - grtar + deznisipator + separator de grsimi; DN - compartiment de denitrificare; N+C - compartiment in
care are loc nitrificarea, oxidarea compuilor organici pe baz de carbon i stabilizarea nmolului; DS - decantor
secundar; P(nb) - pompare nmol biologic; RSN - rezervor de stocare a nmolului; Q(nr) - recirculare extern; Q(ri) -
recirculare intern; a, b, c i d au aceeai semnificaie ca la fig. III.8.
Figura III.10
Schema S3 - Epurare mecano-biologic convenional cu filtre
biologice cu discuri
Degrosisare - grtar + deznisipator + separator de grsimi; DP - decantor primar; FBD - filtru biologic cu discuri; DS -
decantor secundar; P(nb) - pompare nmol biologic; BAm - bazin de amestec a nmolului primar cu cel biologic; F -
fermentare nmol; RSN - rezervor de stocare nmol; a, b, c i d au aceeai semnificaie ca la fig. III.8.
Schema S1 (v. fig. III.8) se caracterizeaz prin:
- existena bazinelor cu nmol activat in care au loc procese biochimice de eliminare a materiilor organice pe baz de
carbon;
- lipsa nitrificrii apelor uzate;
- eficiena eliminrii CBO5 pan la 90%;
- recircularea nmolului activat reinut in decantoarele secundare;
- evacuarea nmolului in exces spre treapta de prelucrare a nmolului din staia de epurare;
- lipsa decantorului primar din schema tehnologic de epurare.
Schema S2 (v. fig. III.9) cuprinde in treapta biologic instalaii in care se realizeaz eliminarea materiilor organice pe
baz de carbon, nitrificarea i denitrificarea apelor uzate, precum i stabilizarea aerob a nmolului.
Schema se caracterizeaz prin:
- se aplic la epurarea unor debite mici i foarte mici de ape uzate;
- aplicarea recirculrii externe;
- lipsa decantorului primar din schem;
- durate de aerare mari (18 .... 24 h i chiar mai mult, la debitul de calcul);
- aplicarea recirculrii interne, in care lichidul aerat din bazinul de aerare, bogat in nitrai, este trimis amonte de zona de
denitrificare;
- nmolul in exces, stabilizat pe cale aerob in bazinul de aerare, unde are loc i epurarea biologic a apelor uzate,
este trimis in rezervorul de stocare a nmolului, de unde poate urma una din variantele de prelucrare a, b, c sau d i
eventual, ulterior, de valorificare.
Schema S3 (v. fig. III.10) se caracterizeaz prin:
- lipsa pomprii apelor uzate decantate primar in filtrele biologice cu discuri atunci cand condiiile locale de relief o
permit. Acest obiect tehnologic se poate introduce in profilul tehnologic al staiei de epurare astfel incat alimentarea lui cu
ap uzat decantat primar s se fac gravitaional;
- lipsa recirculrii apei epurate amonte de filtre.
In practica epurrii apelor uzate provenite de la micile colectiviti exist i alte scheme de epurare in afara celor
prezentate i care pot fi aplicate cu justificarea tehnico-economic corespunztoare.
Este recomandabil ca gruparea obiectelor tehnologice s se realizeze cat mai compact i dac este posibil intr-un
singur modul (monobloc), in scopul economiei de spaiu, de investiie (costul conductelor i canalelor de legtur intre
obiectele tehnologice, a cablurilor electrice pentru asigurarea iluminatului, forei, automatizrii, proteciilor, etc.),
micorarea pierderilor de sarcin pe linia apei, respectiv a energiei de pompare, simplificarea exploatrii i intreinerii,
.a.
Localiti rurale invecinate pot fi racordate la o staie de epurare comun, prevzut cu sistem complet de
automatizare.
Pentru localitile rurale invecinate oraelor care au staii de epurare, se poate analiza soluia racordrii reelelor de
canalizare la cele oreneti.
III.2.5.13. Amplasamentul staiilor de epurare se va face luand in considerare urmtoarele aspecte:
- s permit primirea apelor uzate in staie pe cat posibil gravitaional, evitandu-se astfel pomparea acestora, soluie ce
ar implica costuri suplimentare de investiie, exploatare i intreinere. In multe cazuri costurile energetice reprezint valori
deloc de neglijat;
- s permit evacuarea apelor epurate in emisar pe cat posibil gravitaional;
- distana de la staia de epurare la zona populat s fie suficient de mare astfel incat s nu influeneze prin miros,
zgomot i ali factori viaa oamenilor. Este important a se studia care este direcia predominant a vantului pentru zona
respectiv;
- riscul de inundaie. Dac amplasamentul va fi in albia major a unui rau sau intr-o zon inundabil, se vor executa
lucrri specifice de protecie (indiguire) i se vor cuta soluii de evacuare a efluentului epurat in receptorul natural, in
perioadele de viitur, prin pompare temporar;
- se va evita pe cat posibil alegerea unui amplasament care necesit pozarea obiectelor tehnologice componente in
teren sub stratul freatic sau intr-un teren slab coeziv (nisip, praf, etc.), ori alunector;
- s permit racordarea cu uurin a staiei de epurare la reelele de utiliti cum ar fi: alimentarea cu energie electric,
ap potabil, gaze, conectarea la reeaua telefonic;
- racordare uoar a drumului de acces in staie la drumul principal;
- s existe posibiliti de extindere care s nu necesite eforturi financiare mari;
- limitarea timpului de retenie a apei uzate in anumite obiecte tehnologice cum ar fi, spre exemplu, bazinul de aspiraie
al staiilor de pompare sau bazinul de egalizare al debitelor i concentraiilor, pentru evitarea sedimentrii materiilor
solide in suspensie i a septicitii;
- condiiile de evacuare in emisar a efluentului epurat;
- aspectul vizual (estetic) al construciilor i instalaiilor de epurare;
- se va lua in considerare amplasarea staiei de epurare in apropierea depozitului de deeuri al localitii, operaiunea
de evacuare a reinerilor din incint fiind astfel mai puin costisitoare;
- micorarea riscului de vandalism, asigurarea securitii i necesitatea realizrii unei imprejmuiri.
III.2.5.14. Obiectele tehnologice componente ale staiei de epurare
Staia de epurare este compus din mai multe obiecte tehnologice care trebuie s realizeze evacuarea in emisar a
unui efluent ce respect condiiile de calitate impuse de legislaia in vigoare.
Epurarea apelor uzate const in indeprtarea intr-o prim faz a materiilor in suspensie cat i a celor nemiscibile cu
apa, separabile gravitaional (epurare mecanic sau primar), urmat de eliminarea substanelor organice coloidale i
dizolvate prin procedee de epurare biologic sau biochimic (epurare secundar). Pentru eliminarea compuilor pe baz
de azot i fosfor (nutrieni), care sunt mai dificil de eliminat din apele uzate se aplic aa-numita treapt de epurare
avansat sau teriar.
O staie de epurare este constituit din construcii i instalaii care pot fi comasate in trei grupuri:
1. Linia (sau fluxul) apei;
2. Linia (sau fluxul) nmolului;
3. Construcii i instalaii auxiliare.
Obiectele componente pe linia apei ale unei staii de epurare mecano-biologic de capacitate mic pot fi urmtoarele
(parial sau total):
- grtar;
- canal de by-pass (ocolire) a intregii staii de epurare, sau a unui obiect tehnologic, dac acest lucru se dovedete a fi
necesar;
- deznisipator;
- dispozitiv de msur a debitului de ap uzat;
- separator de grsimi;
- camer de distribuie a debitelor;
- decantor primar;
- bazin de omogenizare;
- staie de pompare pentru ape uzate;
- bazin cu nmol activat sau filtre biologice;
- decantor secundar;
- staie de pompare pentru ap epurat de recirculare;
- conducte i canale tehnologice de legtur;
- conduct (sau canal) de evacuare a apelor uzate epurate in receptorul natural (emisar);
- gur de evacuare a apelor uzate epurate in emisar.
Deznisipatorul i separatorul de grsimi sunt in unele cazuri obiecte tehnologice independente. Ele pot fi grupate intr-
un singur obiect tehnologic numit deznisipator-separator de grsimi cu insuflare de aer. Exist, de asemenea, instalaii
compacte de degrosisare care pe lang deznisiparea i separarea grsimilor realizeaz i reinerea materiilor solide
aflate in suspensie (sitare), prin prevederea unui grtar des (sau site) amonte de compartimentul de deznisipare.
Numrul obiectelor tehnologice similare se recomand a fi n >= 2. In cazul in care n = 1, se va prevedea obligatoriu
canal de ocolire.
Epurarea biologic se poate realiza in:
- bazine cu nmol activat, utilizand procedeul de epurare biologic cu biomas in suspensie;
- filtre biologice clasice sau filtre biologice cu discuri, utilizand procedeul de epurare biologic cu pelicul fixat;
- instalaii de tip Stahlermatic care utilizeaz procedeul de epurare biologic mixt (biomas in suspensie i pelicul
fixat).
Obiectele componente pe linia nmolului ale unei staii de epurare de mic capacitate pot fi urmtoarele (total sau
parial):
- instalaii de pompare a nmolului reinut in decantoare;
- instalaii de sitare a nmolului;
- bazin de amestec a nmolului primar cu cel in exces;
- instalaii de fermentare (aerob sau anaerob) a nmolului;
- rezervor de stocare a nmolului;
- instalaii de condiionare chimic a nmolului;
- instalaii de deshidratare a nmolului:
deshidratare natural pe platforme (paturi) de uscare;
deshidratare artificial sau deshidratare mecanic (filtre band, centrifuge, filtru-pres cu nec, etc.).
deshidratare cu saci.
- depozit de nmol deshidratat (recomandabil acoperit);
- conducte i canale tehnologice de legtur.
Instalaiile de sitare au rolul de a reine particulele grosiere din nmolul provenit din decantoarele primare i/sau
secundare i trimis la prelucrare, in scopul protejrii electropompelor, mixerelor i a evitrii infundrii conductelor de
transport.
Particulele grosiere se refer la fibre textile, elemente din material plastic, buci de panz, carton, dopuri din plastic,
etc.
Instalaiile de sitare constau din site fixe sau mobile, ori din grtare fine, a cror funcionare intermitent se recomand
a fi automatizat.
Construciile i instalaiile auxiliare aferente unei staii de epurare de capacitate redus, pot consta din:
- cldire tehnologic, care va cuprinde i laboratorul necesar analizelor chimice i biologice din staia de epurare;
- sursa de furnizare a aerului sub presiune (suflante);
- instalaii sanitare, de inclzire i de ventilaie;
- atelier mecanic;
- drum de acces;
- drumuri, alei i platforme interioare;
- imrejmuiri i pori;
- sistematizare pe vertical a incintei, colectarea i evacuarea apelor pluviale;
- instalaii de alimentare cu energie electric;
- instalaii electrice de for, iluminat interior i exterior i protecie;
- instalaii de automatizare i AMC;
- grup electrogen (ca rezerv pentru sursa de energie electric);
- instalaii de telefonie;
- lucrri de indiguire, aprri de maluri, lucrri in albie, in cazul amplasamentului in zon inundabil, etc.;
- spaii verzi;
- cabin poart.
Pentru staii de epurare foarte mici, de importan redus, multe din aceste construcii i instalaii pot lipsi sau se pot
comasa.
III.2.5.15. Consideraii privind selectarea obiectelor tehnologice
Lista obiectelor tehnologice prezentat la pct. III.2.5.14. grupeaz la modul general componentele unei staii de
epurare complete, in funcie de particularitile schemei tehnologice pot lipsi unul sau chiar mai multe obiecte.
Acolo unde se prevede un singur grtar se recomand realizarea unui canal de by-pass, pentru izolarea acestuia in
caz de revizie sau reparaii.
In funcie de configuraia terenului staia de pompare a apelor uzate poate lipsi din schem, caz in care curgerea apei
prin obiectele staiei de epurare are loc gravitaional.
Linia nmolului poate cuprinde doar staia de pompare a nmolului biologic i rezervorul de stocare atunci cand
epurarea este de tip aerare prelungit, deoarece nmolul biologic in exces este stabilizat pe cale aerob in acelai bazin
in care are loc aerarea apei uzate i nu mai prezint pericol pentru oameni i mediul inconjurtor in situaia stocrii
acestuia. Instalaiile de deshidratare, de regul scumpe, pot, de asemenea, lipsi dac se prezint soluii tehnico-
economice mai avantajoase.
III.2.5.16. Dimensionarea obiectelor tehnologice
Pentru dimensionarea obiectelor tehnologice din staia de epurare, amplasate pe linia apei i linia nmolului, se vor
avea in vedere recomandrile din standardele i normativele tehnice in vigoare cuprinse in anexa IV.20, dintre care se
evideniaz urmtoarele:
NP 032 - 99 - Normativ pentru proiectarea construciilor i instalaiilor de epurare a apelor uzate oreneti. Partea I:
Treapta mecanic;
NP 088 - 03 - Normativ pentru proiectarea construciilor i instalaiilor de epurare a apelor uzate oreneti. Partea a
II-a: Treapta biologic;
NP 089 - 03 - Normativ pentru proiectarea construciilor i instalaiilor de epurare a apelor uzate oreneti. Partea a
III-a: Staii de epurare de capacitate mic (5 < Q <= 50 l/s) i foarte mic (Q <= 5 l/s).
In aceste normative sunt cuprinse elementele necesare dimensionrii obiectelor tehnologice de pe linia apei,
parametri de proiectare, metodologia de dimensionare i verificare pentru staiile de epurare, care sunt valabile i pentru
epurarea apelor provenite din localitile din mediul rural, cu adaptrile de rigoare impuse de condiiile locale.
Ca urmare, in prezentul ghid se vor da la pct. III.2.6. elementele de dimensionare numai pentru construciile i
instalaiile de pe linia nmolului.
Ghidul cuprinde, de asemenea, glosar de termeni specifici domeniului reglementat (v. anexa IV.19 - care conine
notaiile utilizate pentru principalii parametri de dimensionare ai staiilor de epurare (anexa IV.19.1) precum i notaiile
utilizate in schemele i figurile din ghid (anexa IV.19.2)). i valori recomandate pentru parametri de dimensionare ai
principalelor obiecte ale sistemului de canalizare (v. anexa IV.13).
III.2.6. Elemente generale privind proiectarea construciilor i instalaiilor din linia nmolului. Prelucrarea i utilizarea
nmolurilor reinute in staia de epurare
III.2.6.1. In staia de epurare, indiferent de mrimea ei, se indeprteaz din ap diferite substane, dintre care se
menioneaz mai jos cele care trebuie prelucrate i/sau evacuate din staie i anume:
materii solide grosiere, reinute la grtare i site;
materii solide in suspensie gravimetric de natura nisipului, cojilor i seminelor de fructe i legume, za de cafea,
etc., reinute in deznisipatoare;
materii plutitoare, de natura grsimilor, uleiurilor minerale, hidrocarburilor, etc., reinute in separatoarele de grsimi;
materii decantabile, reinute in decantoarele primare, denumite nmoluri primare (sunt materii solide in suspensie
gravitaional, de dimensiuni i greuti mai reduse decat nisipurile);
biomasa suplimentar (in exces) produs in bazinele cu nmol activat sau in filtrele biologice i reinut in
decantoarele secundare, sub form de nmoluri biologice.
III.2.6.2. Materiile grosiere, denumite i "refuzul" grtarelor sau sitelor, dup scoaterea lor din ap (manual sau
mecanizat), pot fi dirijate ctre:
instalaie de presare i deshidratare, dup care sunt dirijate temporar intr-un container. Periodic, coninutul
containerelor este evacuat la depozitul de deeuri al localitii sau in alte locuri pentru care trebuie s existe avizul
organelor administrative, sanitare i de mediu;
containere, unde sunt depozitate temporar i evacuate periodic din staie ca in cazul precedent.
III.2.6.3. Nisipurile reinute in deznisipator sunt evacuate din ap prin intermediul unui air-lift sau prin pompare i pot fi:
depozitate pe o platform de drenaj pentru eliminarea apei interstiiale, dup care pot fi evacuate din staie spre
depozitul de deeuri, ori in alte locuri pentru care trebuie s existe avizele necesare;
dirijate ctre o instalaie special de separare i splare de substanele fine de natur organic, dup care pot fi
utilizate pentru fundaii de drumuri i alei, umpluturi, etc.
III.2.6.4. Grsimile separate din ap, funcie de compoziia lor pot fi arse (dac ele conin preponderent hidrocarburi),
reutilizate (dac au un coninut important de substane valorificabile cum ar fi lanolina, de exemplu), fermentate (dac au
un coninut mare de substane organice biodegradabile) sau evacuate spre depozitul de deeuri ori in alte locuri pentru
care trebuie s existe avizele necesare.
III.2.6.5. Nmolurile primare i nmolurile biologice sunt in general fermentate aerob sau anaerob, concentrate
(ingroate), deshidratate i utilizate pe campuri agricole sau silvice ca ingrmant, ori compostate impreun cu
gunoaiele menajere.
III.2.6.6. Pentru refuzul grtarelor i sitelor, se poate aprecia o cantitate specific de materii reinute -a- de:
18 l/om, an pentru interspaiu b = 3 mm;
15 l/om, an pentru interspaiu b = 5 mm;
12 l/om, an pentru interspaiu b = 6 mm;
8 l/om, an pentru interspaiu b = 10 mm.
Aceste reineri au, de regul, o umiditate w = 70 .... 80%.
Volumul zilnic de materii reinute, cu umiditatea de w = 70-80% se determin cu relaia:
a N(L) k
V(r) = (m
3
/zi) (III.30)
1.000 365
unde,
N(L) - numrul de locuitori;
k = 2 ... 5 coeficient de variaie zilnic.
Cantitatea zilnic de materii reinute, cu umiditatea de 70-80% se determin cu relaia:
G(r) = gamma(r) V(r) (kg/zi) (III.31)
unde,
gamma(r) = 750 ... 950 kg/m
3
este greutate specific a materiilor reinute, cu umiditatea w = 70 ... 80%.
Volumul zilnic mediu de substan uscat (cu umiditatea w = 0) din materiile reinute va fi:
100 - w
V(ru) = V(r) (m
3
/zi) (III.32)
100
Cantitatea zilnic de substan uscat din materiile reinute rezult:
G(ru) = gamma(ru) V(ru) (kg/zi) (III.33)
unde,
gamma(ru) = 1.600 ... 2.000 kg/m
3
- greutatea specific a materiilor reinute, in stare uscat.
III.2.6.7. Pentru aprecierea cantitii de nisip reinut in staia de epurare se pot considera valorile:
c = 4 ... 6 m
3
nisip/100.000 m
3
ap uzat in cazul reelei de ap uzat din procedeul separativ;
c = 6 ... 10 m
3
nisip/100.000 m
3
ap uzat in cazul reelei de canalizare din procedeul unitar.
Volumul zilnic de nisip reinut se poate aprecia cu relaia:
c Q(u zi max)
V(n zi) = (m
3
/zi) (III.34)
100.000
Se recomand ca volumul spaiului de colectare a nisipului ce trebuie asigurat in cuva deznisipatorului s fie
dimensionat pentru o durat intre dou evacuri T = 2 zile.
III.2.6.8. Volumul de nmol reinut zilnic in decantorul primar poate fi calculat cu relaia:
N(p) 100
V(np) = (m
3
/zi) (III.35)
gamma(n) 100 - w(p)
in care,
N(p) (kg/zi) - este cantitatea de substan uscat din nmolul primar;
gamma(n) = 1.008 ... 1.016 (kg/m
3
) - este greutatea specific a nmolului primar cu umiditatea w(p);
w(p) = 95-96% - umiditatea nmolului primar.
Cantitatea de substan uscat N(p) se determin cu relaia:
N(p) = [1 - e(s)] c(uz) Q(c) (kg/zi) (III.36)
unde,
e(s) = 55-60% - este eficiena decantorului primar privind reinerea materiilor solide decantabile;
c(uz) (kg/m
3
) - este concentraia in materii solide in suspensie a apelor uzate la intrarea in staia de epurare;
Q(c) = Q(u zi max) (m
3
/zi) - este debitul de dimensionare a decantoarelor primare.
Volumul de nmol V(np) (m
3
) trebuie evacuat la un interval de maxim 6-8 ore din decantorul primar, in scopul evitrii
intrrii in fermentare anaerob a acestuia.
III.2.6.9. Nmolul biologic reinut in decantoarele secundare (denumit i "nmol activat" in cazul utilizrii bazinelor cu
nmol activat) este utilizat cea mai mare parte pentru recirculare in scopul meninerii unei anumite concentraii c(na) a
lichidului din bazinul cu nmol activat.
Concentraia c(na) poate avea, de regul, valori de 2,5 ... 5 kg/m
3
, funcie de procedeul de epurare biologic adoptat.
Nmolul in exces reprezint diferena dintre nmolul reinut zilnic in decantoarele secundare i nmolul necesar pentru
recirculare.
El este nmolul excedentar procesului de epurare biologic i trebuie indeprtat din sistem i prelucrat in linia
nmolului conceput i echipat cu instalaii i construcii prevzute special in acest scop.
In ghid se utilizeaz noiunile de nmol biologic i nmol activat. Ambele pot fi numite nmoluri secundare, deoarece
provin din decantorul secundar, nelipsit in cazul epurrii biologice.
Nmolul biologic este o noiune mai cuprinztoare, deoarece i nmolul rezultat din schemele cu filtre biologice i cel
rezultat din schemele cu bazine cu nmol activat sunt produse ale epurrii biologice. In practic, se obinuiete ins, ca
nmolul reinut in decantoarele secundare s fie denumit:
nmol biologic, in schemele cu filtre biologice;
nmol activat, in schemele cu bazine cu nmol activat.
Staiile de epurare a apelor uzate provenite din localitile rurale, exceptand tehnologiile cu filtre biologice, nu sunt
prevzute, in marea majoritate a cazurilor, cu decantoare primare, astfel incat instalaiile de prelucrare a nmolului au in
vedere numai prelucrarea nmolului in exces.
Cantitatea zilnic de substan uscat din nmolul in exces N(e) (kg/zi) se determin, de regul, cu relaia:
N(e) = n(es) x C'(b) (kg/zi) (III.37)
in care,
n(es) - este cantitatea specific de substan uscat din nmolul in exces, exprimat in kg s.u./kg CBO(5red) i care
are valorile:
- 0,60 ... 0,80 kg s.u./kg CBO(5red) in cazul epurrii biologice convenionale [d(xb) = 85 ... 90%];
- 0,50 ... 0,70 kg s.u./kg CBO(5red) in cazul epurrii biologice cu nitrificare [d(xb) = 90 ... 95%];
- 0,35 ... 0,70 kg s.u./kg CBO(5red) in cazul epurrii biologice cu aerare prelungit [d(xb) = 93 ... 98%]. Tehnologia
realizeaz inclusiv stabilizarea nmolului pe cale aerob;
- C'(b) - este cantitatea de substan organic biodegradabil exprimat prin CBO5 reinut zilnic in staia de epurare
[kg CBO(5red)/zi].
Valoarea C'(b) rezult din bilanul de substane organice biodegradabile efectuat pe linia apei, funcie de tehnologia de
epurare. Astfel, pentru o schem de epurare mecano-biologic cu bazine cu nmol activat, fr decantoare primare,
cunoscandu-se concentraia CBO5 a influentului X(5uz) (kg CBO5/m
3
) i efluentului X(5uz)^(adm) (kg CBO5/m
3
) staiei
de epurare i evident, debitul de calcul Q(c) = Q(u zi max) (m
3
/zi), bilanul de substan va fi:
- cantitatea de substan organic biodegradabil exprimat prin CBO5, care intr zilnic in staia de epurare,
C(i) = X(5uz) Q(c) (kg/zi) (III.38)
- cantitatea de substan organic biodegradabil exprimat prin CBO5 care intr zilnic in treapta biologic:
C(b) = C(i) (kg/zi) (III.39)
deoarece nu exist decantor primar i deci eficiena acestuia asupra reinerii substanelor organice e(x) = 0;
- cantitatea de substan organic biodegradabil exprimat prin CBO5 care este evacuat zilnic cu efluentul epurat in
receptorul natural,
adm
C(ev) = X Q(c) = [1 - d(x)] C(i) (kg/zi) (III.40)
5 uz
- cantitatea de substan organic biodegradabil exprimat prin CBO5 reinut zilnic in staia de epurare,
C'(b) = C(b) - C(ev) (kg/zi) (III.41)
adm
X - X
C(i) - C(ev) 5 uz 5 uz
d(x) = 100 = 100 (%) (III.42)
C(i) X
5 uz
unde d(x) este gradul de epurare necesar al intregii staii de epurare privind eliminarea (reducerea) CBO5;
C(b) - C(ev) C'(b)
d(xb) = 100 = 100 (%) (III.43)
C(b) C(b)
in care d(xb) este gradul de epurare necesar al treptei biologice privind eliminarea (reducerea) CBO5.
In schemele fr decantor primar, C(i) = C(b) i deci d(x) = d(xb).
III.2.6.10. Prelucrarea (tratarea) nmolurilor reinute in staia de epurare (dup caz, nmol primar, amestec de nmol
primar cu nmol biologic, nmol in exces, etc.) se poate realiza aplicand diverse tehnologii, dintre care se vor prezenta
mai jos cele legate de schemele de epurare prezentate la punctul III.2.5.12. (v. i fig. nr. III.8, nr. III.9 i nr. III.10).
In cazul epurrii biologice convenionale (v. fig. III.8), trebuie prelucrat numai nmolul in exces [N(e)]. Acesta este
nestabilizat i ca urmare schema de prelucrare a nmolului va cuprinde:
pomparea nmolului in exces [P(nb)];
stabilizarea aerob a nmolului (SN);
rezervor de stocare a nmolului stabilizat (RSN);
valorificare/evacuare printr-una din soluiile a, b, c sau d.
Stabilizarea poate fi realizat i prin instalaii anaerobe. Apreciem totui c pentru staiile de epurare din mediul rural
fermentarea anaerob este ineficient din punct de vedere economic i conduce la cheltuieli de investiie i de
exploatare exagerate.
Din rezervorul stocare a nmolului stabilizat (RSN), nmolul poate fi dirijat astfel:
a) spre deshidratare in instalaii prevzute in acest scop in staia de epurare (platforme de uscare sau condiionare
chimic + deshidratare mecanic, .a.); nmolul deshidratat va fi transportat pe camp ca ingrmant agricol;
b) spre o staie de epurare apropiat care are instalaii de deshidratare de capacitate suficient i accept prelucrarea
nmolului respectiv;
c) spre o instalaie mobil de condiionare chimic i deshidratare mecanic care va prelucra periodic (sptmanal,
bisptmanal, etc.) nmolul din RSN. Dup deshidratare, nmolul poate fi transportat pe camp ca ingrmant agricol;
d) spre depozitele de deeuri controlate, unde va fi amestecat/compostat ca gunoaiele menajere, amestecul putand fi
apoi utilizat ca ingrmant agricol.
In mod curent, nmolurile provenite din staiile de epurare aferente localitilor din mediul rural, nu conin metale grele
sau alte substane nocive pentru mediu i sntatea oamenilor, astfel incat ele sunt acceptate ca ingrmant agricol
sau pentru imbuntirea terenurilor silvice degradate.
In cazul epurrii biologice cu aerare prelungit (v. fig. III.9), nmolul in exces este stabilizat in acelai bazin in care se
face aerarea apei i in continuare el este pompat [P(nb)] in rezervorul de stocare (RSN), de unde poate urma una din
soluiile a, b, c sau d.
In schema de epurare biologic cu filtre biologice cu discuri, (v. fig. III.10) decantorul primar nu poate lipsi; motiv
pentru care linia nmolului va trebui s cuprind:
pomparea nmolului primar [N(p)] (dac este necesar) i in intregime a celui biologic [N(b)] in bazinul de amestec
(BAm);
fermentarea aerob sau anaerob (in unele cazuri nmolul biologic rezult stabilizat in filtrele biologice cu discuri);
stocarea nmolului in RSN;
aplicarea uneia dintre soluiile a, b, c sau d.
Pentru efectuarea bilanului de substane pe linia nmolului, se pot considera urmtoarele umiditi pentru nmol:
Umiditi ale nmolurilor din staia de epurare
Tabel 2.10
0 1 2 3
w* - umiditatea nmolului influent in concentrator (poate fi numai nmol primar, numai nmol biologic sau in exces,
sau amestecuri de nmoluri primare cu cele biologice sau cu cele in exces);
w** - umiditatea nmolului influent in instalaia de fermentare (anaerob sau aerob);
Delta w - reducerea de umiditate prin concentrarea nmolului. Poate fi considerat de 1 ... 2% pentru concentrarea
gravitaional i de 6 ... 12% pentru concentrarea mecanic;
Delta w' - creterea de umiditate in urma fermentrii anaerobe. Se poate considera 1 ... 2%.
Delta w'' - scderea de umiditate in urma stabilizrii aerobe. Se poate considera de 1%.
w(d) - umiditatea nmolului deshidradat. Poate fi considerat in calcule de 75 ... 80% pentru platformele de uscare. In
cazul deshidratrii mecanice, valoarea w(d) este indicat de ctre furnizorii instalaiilor respective, ca parametru de
performan a utilajului respectiv.
Pentru a putea fi utilizate in agricultur, nmolurile reinute i prelucrate in instalaiile de epurare a apelor uzate din
mediul rural, trebuie s respecte prevederile Ordinului M.A.P.A.M. nr. 49/14 ianuarie 2004 (v. anexa IV.20.1).
Aceste norme tehnice au ca scop valorificarea potenialului agrochimic al nmolurilor provenite din instalaiile de
epurare, prevenirea i reducerea efectelor nocive asupra solurilor, apelor, vegetaiei, animalelor i omului, astfel incat s
se asigure utilizarea corect a acestora.
Aceste norme se refer in mod special la:
1. nmoluri provenite de la staiile de epurare a apelor uzate din localiti i de la alte staii de epurare a apelor uzate
cu o compoziie asemntoare apelor uzate oreneti;
2. nmoluri provenite de la fosele septice i de la alte instalaii similare pentru epurarea apelor uzate;
3. nmoluri provenite de la staiile de epurare, altele decat cele menionate la pct. 1 i 2;
4. nmoluri tratate - nmolurile tratate printr-un proces biologic, chimic sau termic, prin stocare pe termen lung ori prin
orice alt procedeu corespunztor care s reduc in mod semnificativ puterea lor de fermentare i riscurile sanitare
rezultate prin utilizarea lor;
In tabelele de mai jos se prezint:
> concentraiile de metale grele in solurile pe care se aplic nmoluri (Tabel 2.11);
> concentraiile de metale grele din nmoluri (Tabel 2.12);
> cantitile maxime anuale ale acestor metale grele care pot fi introduse in solurile cu destinaie agricol (Tabel 2.13).
Valori maxime admisibile ale concentraiilor de metale grele in solurile
pe care se aplic nmoluri
Tabel 2.11
0 1 2
1. Cadmiu 3,0
2. Cupru 100,0
3. Nichel 50,0
4. Plumb 50,0
5. Zinc 300,0
6. Mercur 1,0
7. Crom 100,0
Concentraiile maxime admisibile de metale grele din nmolurile
destinate pentru utilizarea in agricultur
Tabel 2.12
0 1 2
1. Cadmiu 10,0
2. Cupru 500,0
3. Nichel 100,0
4. Plumb 300,0
5. Zinc 2.000,0
6. Mercur 5,0
7. Crom 500,0
8. Cobalt 50,0
9. Arsen 10,0
NOTAII:
AOX - suma compuilor organohalogenai.
PAH (hidrocarburi aromatice policiclice) - suma urmtoarelor substane: antracen, benzoantracen, benzofluoranten,
benzoperilen, benzopiren, chrisen, fluorantren, indeno (1, 2, 3) piren, naftalin, fenantren, piren.
PCB (bifenili policlorurai) - suma compuilor cu numerele 28, 52, 101, 118, 138, 153, 180, conform Ordinului
ministrului apelor, pdurilor i proteciei mediului nr. 756/1997 pentru aprobarea Reglementrii privind evaluarea polurii
mediului, publicat in Monitorul Oficial 303 bis din 6 noiembrie 1997, cu modificrile ulterioare/0,8.
Valorile limit pentru cantitile anuale de metale grele care pot fi
introduse in terenurile agricole pe baza unei medii de 10 ani
Tabel 2.13
0 1 2
1. Cadmiu 0,15
2. Cupru 12,0
3. Nichel 3,0
4. Plumb 15,0
5. Zinc 30,0
6. Mercur 0,10
7. Crom 12,0
Se interzice utilizarea nmolurilor atunci cand concentraia unuia sau mai multor metale grele din sol depete
valorile limit stabilite in tabelul 2.11 i trebuie luate msuri pentru ca aceste valori limit s nu fie depite ca urmare a
utilizrii nmolurilor.
Pe terenurile agricole se pot aplica numai nmolurile al cror coninut in elemente poluante nu depete limitele
prezentate in tabelul 2.12.
Cantitile maxime admisibile de metale grele care pot fi aplicate pe sol pe unitatea de suprafa i pe an sunt in
conformitate cu tabelul 2.13.
Pentru alte elemente poluante care nu sunt menionate in tabelele 2.11, 2.12 i 2.13 restriciile i utilizarea nmolurilor
vor fi stabilite de autoritatea teritorial de mediu in baza recomandrilor primite din partea autoritilor centrale de mediu
i pe baza studiilor efectuate de institute de cercetare abilitate i agreate de ministerele agriculturii i mediului, pentru
fiecare staie de epurare, pe baza analizelor de sol i nmol.
Pot fi utilizate in agricultur numai nmolurile tratate. Productorii de nmoluri trebuie s furnizeze utilizatorului de
nmol cu regularitate disponibilul de nmol cu caracteristicile menionate in tabelul 2.14.
Numrul analizelor depinde de cantitatea de nmol provenit din staia de epurare, care poate fi folosit in agricultur i
este indicat in normele tehnice pentru diferite cantiti de nmol.
Se interzice utilizarea nmolurilor sau livrarea acestora in vederea utilizrii lor pe:
- terenurile folosite pentru punat;
- terenurile destinate cultivrii arbutilor fructiferi;
- terenurile destinate culturii legumelor;
- terenurile destinate culturilor pomilor fructiferi cu 10 luni inainte de recoltare i in timpul recoltrii.
Analize necesare - indicatori de caracterizare a nmolurilor
Tabel 2.14
0 1 2
1. pH SR EN 12176
2. Umiditatea SR EN 12880
In Normele Tehnice sunt prezentate o serie de condiii care trebuie indeplinite la imprtierea pe campurile agricole a
nmolurilor provenite de la staiile de epurare, cum ar fi:
- criterii de evaluare a pretabilitii solurilor la aplicarea nmolului;
- gradul de afectare (fr, slab, mediu, mare);
- topografia terenului/foarte slab neuniform/slab neuniform/moderat neuniform/puternic neuniform/foarte puternic
neuniform;
- panta terenului/< 2%/2,1%-5%/5,1%-10%/10,1%-15,1%/> 15%;
- textura solului (lut nisipos argilos, lut prafos, lut nisipos grosier, nisip grosier, nisip mijlociu, nisip fin, argil lutoas,
argil prfoas, argil medie, argil fin, roci compacte fisurate, pietriuri, roci compacte dure, depozite organice);
- permeabilitatea solului i drenajul solului;
- pericol de eroziune la suprafaa;
- inundabilitate;
- capacitatea de ap util;
- adancimea apei freatice;
- pH, capacitatea de schimb cationic, incrcarea cu metale grele (%);
Imprtierea nmolului se face numai in perioadele in care sunt posibile accesul normal pe teren i incorporarea
nmolului in sol imediat dup aplicare.
In utilizarea nmolurilor trebuie s se in seama de urmtoarele reguli:
a) s fie avute in vedere necesitile nutriionale ale plantelor;
b) s nu se compromit calitatea solurilor i a apelor de suprafa;
c) valoarea pH-ului din solurile pe care urmeaz a fi aplicate nmoluri de epurare trebuie s fie meninut la valori
peste 6,5.
In Normele Tehnice se prezint, de asemenea, in mod detaliat obligaiile productorilor, respectiv ale utilizatorilor de
nmoluri provenite din staiile de epurare, atribuiile i rspunderile autoritii competente (ministerele implicate), precum
i modul de acordare i de obinere a permisului de aplicare a nmolului provenit din staiile de epurare pe campurile
agricole.
III.3. EXECUTAREA LUCRRILOR DE CANALIZARE
III.3.1. Condiii specifice de realizare a lucrrilor de canalizare
La proiectarea lucrrilor de canalizare a unei localiti rurale trebuie s se soluioneze:
> colectarea i evacuarea tuturor categoriilor de ape;
> epurarea acestora la gradul impus de condiiile de autoepurare a cursului de ap in care se descarc;
> amenajarea cursului de ap pentru protejarea localitii contra inundaiilor, precum i pentru asigurarea bunei
funcionri a instalaiilor de canalizare;
> asanarea zonelor cu ape stagnante (bli, mlatini);
> drenarea apelor subterane.
In acest scop, sunt necesare o serie de date in legtur cu condiiile locale i anume: dezvoltarea de perspectiv,
relieful terenului, situaia geologic i hidrografic, regimul pluviometric, al vanturilor i al apelor subterane i superficiale,
densitatea populaiei, cantitile de ap distribuite, poziia captrilor pentru alimentarea cu ap, situaia instalaiilor
existente de alimentare cu ap i canalizare etc.
Dezvoltarea de perspectiv a centrelor populate se consider pentru o perioad de 20-25 ani de la data elaborrii
proiectului, conform schiei de sistematizare a localitii respective. Pentru proiectarea canalizrii, dup prevederile
schiei de sistematizare se stabilesc urmtoarele elemente:
> limita intravilanului centrului populat, cu specificarea mrimii suprafeei respective i detalii privind cvartalele de
locuine;
> numrul populaiei existente i aceea corespunztoare unei dezvoltri viitoare intr-o perioad de 20-25 ani, cu
specificarea densitii in diferitele zone ale centrului populat;
> regimul de construcie existent i de viitor;
> dotrile cultural-administrative i de folosin public, existente i de viitor;
> trama stradal, cu specificarea seciunilor transversale tip i a imbrcminilor respective;
> zonele verzi.
Aceste date servesc la determinarea debitelor apelor uzate, menajere i meteorice, la stabilirea coeficientului de
scurgere, in cazul apelor meteorice, la stabilirea schemei de canalizare i a bazinelor aferente canalelor i colectoarelor,
la amplasarea staiei de epurare etc.
III.3.2. Executarea lucrrilor reelei de canalizare
Consideraii generale privind organizarea execuiei lucrrilor de canalizare
Organizarea execuiei lucrrilor de canalizare cuprinde complexul de msuri prin care se asigur realizarea acestora
in conformitate cu proiectele respective, in limita valorilor i termenelor planificate.
Principalele obiective urmrite de antreprenor pentru o organizare raional a execuiei lucrrilor sunt:
> realizarea lucrrilor la termenele stabilite prin graficul de execuie;
> imbuntirea calitii lucrrilor executate;
> nedepirea costului de execuie a lucrrilor fa de prevederile din devizul ofert;
> reducerea termenului de execuie;
> ridicarea productivitii muncii i a gradului de folosire a utilajelor;
> adoptarea unor tehnologii de execuie caracterizate printr-un procent maxim de mecanizare.
III.3.2.1. Trasarea lucrrilor pe teren i pregtirea traseului
Trasarea canalului se execut inand seama de:
prevederile documentaiei tehnice (proiectul de execuie);
nivelmentul reperelor permanente, efectuat cu precizia stabilit prin proiect;
prevederea de-a lungul traseului a unor repere provizorii, pentru execuie, legate de reperele definitive;
materializarea axelor de trasare i a unghiurilor, fixate i legate de obiecte permanente, existente pe teren (cldiri,
construcii etc.) sau de stalpii montai pe traseu in acest scop;
interseciile traseului canalului cu traseele construciilor i reelelor subterane existente, ce vor fi marcate la suprafaa
terenului, prin semne speciale.
III.3.2.2. Desfacerea pavajelor
Pavajele se desfac pe o lime suficient pentru desfurarea lucrrilor in conformitate cu prevederile proiectului.
Materialele rezultate din desfacerea pavajelor se depoziteaz pe trotuare sau pe o parte a traneei, pe cealalt parte
pstrandu-se loc pentru pmantul din sptur.
III.3.2.3. Executarea spturilor
Lucrrile de sptur a traneelor i a gropilor de fundaii se execut in conformitate cu prevederile proiectului.
Lucrrile se atac intotdeauna din aval spre amonte. Metodele de executare a spturilor sunt determinate de volumul
lucrrilor, de caracteristicile solului, precum i de adancimea i forma traneelor. Traneele pentru montarea canalelor se
execut cu perei verticali sau in taluz, in funcie de natura solului i de spaiul disponibil pentru executarea spturii.
Pmantul rezultat din sptur se depoziteaz pe o singur parte lsandu-se o banchet de siguran de 50 cm.
Sptura se adancete in mod potrivit in dreptul imbinrilor dintre tuburi pentru a permite executarea etaneitii imbinrii
i a se evita rezemarea tubului numai pe mufe.
Pe toat durata execuiei se va analiza ce cantitate de pmant se poate depozita lateral traneii, astfel incat pe toat
lungimea strzii pe care se execut spturi s se asigure o faie suficient accesului i circulaiei autovehiculelor
Salvrii i Pompierilor.
Pentru circulaia pietonilor peste tranei se prevd la distane de 30 ... 50 m podee (pasarele) de acces dotate cu
balustrade de protecie.
Depozitarea pmantului rezultat din sptur in lungul traneii va avea in vedere i asigurarea scurgerii apelor din
precipitaii astfel incat s se evite inundarea spturilor sau terenurilor invecinate.
III.3.2.4. Sprijinirea traneelor
Executarea spturilor traneelor cu perei verticali se face cu sprijinirea pereilor. Pentru adancimi de sptur mai
mari de 5,0 m, sprijinirea traseului se va face pe baza unui proiect de sprijiniri.
Sprijinirea malurilor se face cu ajutorul dulapilor i bilelor din lemn de brad sau al sprijinitor metalice, in aa fel incat s
se obin o siguran suficient pentru lucrrile de montaj i o uoar executare a lucrrilor in interiorul traneei.
III.3.2.5. Epuismente
Problema epuizrii apei subterane din sptur poate constitui un factor determinant in alegerea metodei de execuie
a lucrrilor de canalizare i a adoptrii materialelor adecvate pentru asigurarea realizrii unor lucrri corespunztoare.
Factorii principali care determin metodele i mijloacele de epuizare a apelor din spturi sunt:
> mrimea debitelor infiltrate;
> nivelul maxim al panzei freatice fa de fundul spturii.
Metodele folosite pentru epuizarea apelor din spturi se stabilesc i in funcie de consistena i permeabilitatea
terenurilor in care s-a executat sptura.
In cazul in care apare pericolul de antrenare a materialelor fine se folosete metoda puurilor forate filtrante sau a
incintelor epuizate prin baterii de filtre aciculare.
Puurile filtrante se realizeaz, de obicei, prin introducerea unor coloane de foraj cu adancimea de 7-20 m i 300-
600 mm, in interiorul crora se amplaseaz o a doua coloan de 100-150 mm. Inainte de a incepe sptura la
tranee, se execut, pe laturile ei, puuri forate la o anumit distan unul de altul, de obicei 3-7 m i aezate in plan in
poziie de ah. La adancimi mai mici decat 6-7 m ale nivelului hidrodinamic maxim, extragerea apei se poate face cu
pompe cu ax orizontal, printr-un sorb, iar in cazul adancimilor peste 6-7 m extragerea apei se face cu pompe
submersibile.
Instalaia de filtre aciculare se compune in principal din:
> dou pompe speciale autoamorsante care asigur pomparea concomitent a apei i a aerului din porii pmantului;
> colectorul metalic la care se racordeaz filtrele aciculare prin intermediul unor manoane flexibile de cauciuc;
> filtrele aciculare propriu-zise sunt realizate din evi metalice verticale de cate 1 m lungime i circa 50 mm diametru,
asamblate cu filet pentru a forma evi cu lungimea de infigere necesar.
III.3.2.6. Pozarea tuburilor i executarea colectoarelor
Metodele de montare a tuburilor prefabricate se aleg in funcie de dimensiunile i de greutatea lor. Inainte de
introducerea tuburilor in tranee se face o verificare i eventual se corecteaz fundul spturii. Coborarea tuburilor in
trane se face manual pentru tuburile cu greuti reduse, iar atunci cand greutatea lor este mai mare se folosesc trepiede
cu macara diferenial sau macarale mobile, pe pneuri sau enile.
Dup coborarea tuburilor in tranee se realizeaz imbinarea lor unul dup altul i etanarea corespunztoare. Tuburile
se monteaz pe pat de nisip pregtit conform prevederilor caietului de sarcini.
La pozarea tuburilor, pentru diferite adancimi, se vor respecta indicaiile proiectantului (pe baza calculelor statice
efectuate) i ale productorului materialului.
III.3.2.7. Executarea umpluturilor
Umplerea traneelor se face cu pmantul rezultat din sptur, dup un control de nivelment i verificarea calitii
execuiei lucrrii. Pe tuburi se aeaz numai pmant afanat, eventual cernut, eliminandu-se bolovanii mari sau resturi din
beton sau din alte materiale dure. Pmantul afanat se aeaz in straturi care se compacteaz separat cu o deosebit
ingrijire.
Umpluturile se execut manual, in straturi de 10-15 cm pe primii 0,30 m deasupra tubului. Fiecare strat se
compacteaz separat cu maiul de man sau cu maiul "broasc". Restul umpluturii se face in straturi de cate 20-30 cm
grosime, de asemenea, bine compactate, pan la suprafaa terenului, urmrindu-se realizarea unui grad de compactare
Proctor de minimum 97%, in conformitate cu prevederile STAS 2914.
Se interzice ingroparea lemnului provenit din cofraje, sprijiniri, etc. in umplutur.
III.3.3. Executarea lucrrilor staiei de epurare
III.3.3.1. Lucrri de organizare
Aceste lucrri sunt premergtoare execuiei i au drept scop asigurarea condiiilor pentru realizarea eficient i de
calitate a lucrrilor. Elementele principale ale organizrii sunt:
- amenajarea terenului;
- identificarea instalaiilor subterane existente;
- marcarea, delimitarea suprafeei ce va fi ocupat de antier;
- asigurarea cilor de acces pentru utilajele i mijloacele necesare transportului;
- verificarea materialelor i echipamentelor de lucru;
- asigurarea cu dotri de protecia muncii i de prevenire a incendiilor;
- asigurarea cu reelele de utiliti necesare (ap, electricitate, etc.).
III.3.3.2. Amenajarea terenului
Inainte de introducerea utilajelor la frontul de lucru, este necesar o recunoatere a terenului, in ceea ce privete:
> categoria terenului in care se va spa;
> identificarea reelelor subterane de ap, gaze, petrol, electricitate, telefoane, etc.;
> dimensiunile spturii de executat (adancime, gabarit lateral de depozitare a pmantului din sptur);
> traseul de acces al utilajelor i mijloacelor de transport;
> condiii de scurgere a apelor de ploaie;
> doborarea arborilor i defriarea arbutilor;
> existena reelelor aeriene de electricitate in ampriza spturii.
III.3.3.3. Trasarea
Materializarea poziiei staiei, se realizeaz prin operaiuni de trasare, care trebuie s fixeze poziia viitoarei staii i a
racordurilor de intrare ape uzate menajere i de ieire ape epurate, gaze, electricitate, ap potabil, etc.).
III.3.3.4. Execuia lucrrilor de construcii
Executarea spturilor
Spturile pentru fundaii trebuie s aib in vedere urmtoarele:
meninerea echilibrului natural al terenului in jurul gropii de fundaie dup inceperea spturilor;
in terenurile sensibile, la umezire, sptura se va opri cu 20-30 cm mai sus decat cota final, in cazul cand turnarea
betonului nu se face imediat.
Necesitatea sprijinirilor spturilor este in funcie de:
adancimea spturii;
natura, omogenitatea, stratificaia, coeziunea terenului, prezena apei subterane, etc.
In aceeai incint, in faza iniial, se atac lucrrile fundate la adancimea cea mai mare, pentru a nu afecta ulterior
terenul de fundare al viitoarelor lucrri invecinate.
Spturile cu lungimi mari vor avea fundul spturii inclinat spre unul sau mai multe puncte, pentru asigurarea
colectrii i evacurii apelor pluviale sau de infiltraie.
Lucrrile de epuismente nu trebuie s produc afuieri sub construciile invecinate din zon.
Pentru evitarea adancirii ulterioare a gropii, care ar conduce la modificarea cotelor de fundare, se recomand turnarea
imediat a unui strat de beton de egalizare la nivelul inferior al spturii.
Spturi deasupra nivelului apelor subterane
Spturi cu perei verticali nesprijinii se pot executa pan la adancimi de:
- 0,75 m in cazul terenurilor necoezive sau/i slab coezive;
- 1,50 m in cazul terenurilor cu coeziune medie;
- 2,00 m in cazul terenurilor cu coeziune mare aflate deasupra nivelului apei subterane.
Spturi cu perei verticali sprijinii, se utilizeaz in urmtoarele cazuri:
adancimea spturii depete valorile limit de la spturi cu perei verticali nesprijinii;
nu este suficient spaiu lateral pentru realizarea spturii in taluz;
cand in urma unui calcul economic sptura sprijinit este mai avantajoas decat cea taluzat.
Alegerea i dimensionarea sistemului de sprijinire se face pe baza datelor din studiile geotehnice i hidrogeologice.
Spturi cu perei in taluz, se pot executa in orice teren, cu respectarea urmtoarelor condiii:
pmantul are o umiditate natural intre 12-18%;
sptura nu st deschis mult timp;
nivelul maxim al apei subterane este sub cota de fundare;
panta taluzului spturii s nu depeasc valorile maxime de mai jos:
Tabel 3.1
Adancimea spturii (h)
Natura terenului pan la 3 m peste 3 m
tg(alfa) = h/b
Nisip pietros 1:1,25 1:1,50
Nisip argilos 1:0,67 1:1
Argil nisipoas 1:0,67 1:0,75
Loess 1:0,50 1:0,67
1:0,50 1:0,75
unde,
b - este proiecia pe orizontal a taluzului spturii;
h - este adancimea spturii;
alfa - unghiul pe care ii face taluzul spturii cu orizontala.
Spturi sub nivelul apelor subterane
In cazul spturilor adanci, care se execut sub nivelul apei subterane, indeprtarea apei se poate face prin:
- epuismente directe, prin colectarea apei de infiltraie intr-o ba i evacuarea prin pompare a acesteia in exteriorul
gropii de fundaie;
- epuismente indirecte, prin utilizarea filtrelor aciculare sau a puurilor forate dispuse perimetral, la distanele rezultate
din calcule.
Sprijinirea pereilor spturii se poate face cu: palplane metalice, ecrane impermeabile din perei mulai din beton,
turnai in teren.
In cazul sprijinirii cu palplane, se vor lua urmtoarele msuri:
- ghidarea acestora in tot timpul infigerii in teren;
- lungimea palplanei va fi egal cu adancimea gropii plus fia acesteia.
Infingerea palplanelor se va face prin vibrare, in pmanturi necoezive i batere, in pmanturi coezive, sau prin
combinarea celor dou metode.
Epuismente directe
Pe msur ce cota spturii coboar sub nivelul apei subterane, excavaiile se protejeaz prin intermediul unor reele
de anuri de drenaj, care capteaz apa i o dirijeaz spre puurile (baele) de colectare de unde este evacuat prin
pompare. In baa de aspiraie a pompei, in jurul sorbului, se amenajeaz un filtru invers cu rolul de a limita influena
aspiraiei asupra stabilitii straturilor de pmant, micorand viteza de micare a apei subterane spre ba sub valoarea
vitezei limit de neantrenare a particulelor fine care alctuiesc aceste straturi. anurile se adancesc pe msura
avansrii spturii, ele avand adancimea intre 0,4-0,8 m in funcie de caracteristicile pmantului. Puurile colectoare
(baele) vor avea adancimea de cel puin 1,0 m sub cota fundului spturii.
Epuismente indirecte
Se execut cu ajutorul puurilor filtrante, sau al filtrelor aciculare. Acestea se aeaz in afara conturului excavaiei, pe
unul sau mai multe randuri. Ele pot cobori temporar, pe durata execuiei, nivelul apei subterane cu 4-5 m. Dac nivelul
apelor subterane necesar a fi coborat este mai mare de 4-5 m, filtrele se aeaz etajat i decalat in plan pe dou sau
mai multe fronturi.
Puurile de epuisment se realizeaz in foraje cu diametrul de 200-600 mm, in care se lanseaz o coloan filtrant
metalic sau din plastic cu diametrul de 150-200 mm, prevzut cu fante. Coloana filtrant se dispune in adancime pe
toat grosimea stratului acvifer al crui nivel trebuie coborat pentru executare "la uscat" a construciei. Intre coloana de
lucru i coloana cu fante, se introduce material filtrant granular (dup regula filtrului invers) cu nisip spre exterior i pietri
mrgritar la contactul cu coloana liuit.
Filtrele aciculare sunt puuri cu diametrul mic ( 7,5-10,0 cm) care se infig de obicei cu jet de ap. Filtrele se
racordeaz la staii de pompare cu vacuum. In condiii normale se pot realiza depresionri de 4-5 m, la o treapt de
filtrare, distana intre filtre fiind de 1-5 m.
Umpluturi
Umpluturile se vor executa, de regul, cu pmant rezultat din lucrrile de sptur. Se pot utiliza, pentru umpluturi, de
asemenea, zguri, reziduuri din exploatri miniere etc., cu condiia prealabil de a fi studiat posibilitatea de compactare
i aciunea chimic asupra elementelor de construcie in contact cu umplutura.
Cofraje i susineri
Cofrajele i susinerile trebuie s indeplineasc urmtoarele condiii:
> s asigure obinerea formei i a dimensiunilor elementelor din beton, etc., respectandu-se inscrierea in abaterile
admisibile precizate in anexa III.1 din Codul de practic pentru executarea lucrrilor de beton, beton armat i beton
precomprimat NE 012-99;
> s fie etane, pentru a nu permite pierderea laptelui de ciment;
> s fie stabile i rezistente la solicitrile date de betonul proaspt i de echipamentele de vibrare a betonului;
> s asigure ordinea de montare i demontare (decofrare) stabilit, fr a degrada elementele din beton deja intrit;
> s permit, la decofrare, o preluare a incrcrii de ctre elementele de construcie care s-au betonat.
Cofrajele se pot confeciona din: lemn, produse pe baz din lemn, metal sau materiale plastice produse pe baz de
polimeri.
Pentru a reduce aderena intre beton i cofraje, acestea se ung cu ageni de decofrare, pe feele care vin in contact cu
betonul. Agenii de decofrare, trebuie s nu pteze betonul, s se aplice uor i s nu afecteze calitatea betonului turnat
pe zona de contact.
Montarea cofrajelor, cuprinde urmtoarele operaiuni:
- trasarea poziiei cofrajelor pe baza planurilor din proiect;
- verificarea poziiei corecte a carcaselor de armtur in interiorul cofrajului;
- asamblarea i susinerea provizorie;
- verificarea i corectarea poziiei finale a panourilor;
- poziionarea i fixarea pieselor de trecere in cofraj;
- incheierea, legarea i sprijinirea definitiv.
Armturi
Oelurile trebuie s aib ca referin condiiile tehnice prevzute in STAS 438/1, 2, 3; Se utilizeaz urmtoarele tipuri
de armturi din bare individuale sau plase sudate:
> OB37 - armturi de rezisten sau constructive;
> STNB - armturi de rezisten sau constructive;
> PC52 - armturi de rezisten;
> PC60 - armturi de rezisten.
Pentru oeluri din import este obligatorie existena certificatului de calitate, in care se va meniona tipul de oel
echivalent. Se recomand a se ine seam de prevederile STAS 438/1, 2, 3.
Armturile ce se fasoneaz, trebuie s fie curate i drepte, fr urme de coroziune, in care scop se vor indeprta
eventualele impuriti i rugina de pe suprafaa barelor, cu ajutorul periei de sarm. Barele tiate i fasonate vor fi
etichetate i depozitate, astfel incat s nu fie confundate intre ele la montaj i s li se asigure pstrarea formei, pan in
momentul montrii.
La montarea armturilor se vor adopta msuri pentru asigurarea bunei desfurri a turnrii i compactrii betonului
prin:
- crearea la intervale de max. 3,0 m, a unor spaii libere, intre armturile de la partea superioar, care s permit
ptrunderea liber a betonului in cofraje;
- crearea spaiilor necesare ptrunderii vibratorului printre bare, prin montarea parial a armturii sau prin solicitarea
reexaminrii dispoziiilor de armare in caz c acestea nu permit vibrarea.
Armturile vor fi montate in poziia prevzut in proiect, luandu-se msuri care s asigure meninerea acestora in
timpul turnrii betonului (distanieri, agrafe, capre, etc.).
La incruciri, barele de armtur sunt legate intre ele prin legturi cu sarm neagr sau prin puncte de sudur. La
legarea cu sarm, se vor utiliza dou fire de sarm de 1 ... 1,5 mm diametru.
Pentru asigurarea proteciei armturii, contra coroziunii i buna conlucrare cu betonul, este necesar s se realizeze,
pentru elementele de beton armat, un strat de acoperire cu beton. Grosimea acestuia se alege avand ca referin
prevederile STAS 10107, respectiv Codul NE 012-99, anexa II.3.
Betoane
Agregatele naturale trebuie s aib ca referin condiiile tehnice din STAS 1667, iar pentru cele concasate, se are ca
referin prevederile din STAS 667. Apa utilizat la betoane are ca referin condiiile tehnice din STAS 790. Tipurile
uzuale de aditivi i condiiile de utilizare, sun indicate in anexa V.3, iar verificarea caracteristicilor se fac conform anexei
I.4 din NE 012-99.
Betonul se prepar in staiile de betoane, care funcioneaz pe baza certificatului de atestare, eliberat la infiinare, de
ctre Comisia tehnic de atestare.
La turnarea betonului trebuie respectate urmtoarele reguli generale:
> cofrajele i betonul vechi venit in contact cu betonul proaspt se vor stropi cu ap cu 2-3 ore inainte de turnare,
respectandu-se prevederile din caietul de sarcini;
> din mijlocul de tranport, betonul se descarc in pompe pentru beton, benzi transportoare sau direct in lucrare;
> betonul trebuie pus in lucru in max. 15 min de la aducerea lui;
> dac betonul nu se incadreaz in limitele de lucrabilitate admise i prevzute in caietul de sarcini, se refuz la
turnare;
> inlimea de cdere liber a betonului nu trebuie s fie mai mare de 3 m;
> betonarea elementelor cofrate, cu inlimi mai mari de 3 m, se va face prin ferestre intermediare, cu etapizarea
turnrii pe vertical;
> betonul trebuie rspandit uniform in lungul i latul elementului, funcie de forma acestuia;
> se vor respecta prescripiile normativului C 16 privind betonarea pe timp friguros.
Durata maxim admis a intreruperilor intre dou betonri succesive, nu trebuie s depeasc timpul de incepere a
prizei (nu mai mult de 2 ore de la prepararea betonului).
III.3.4. Msuri pentru realizarea calitii lucrrilor
Asigurarea cerinelor de calitate, privind atat materialele utilizate, cat i sistemul de asigurare a calitii lucrrilor
executate se va face cu respectarea prevederilor Legii nr. 10/1995, privind calitatea in construcii.
Pe parcursul desfurrii lucrrilor de execuie se verific:
> cotele de nivel i poziia spturilor, fundaiilor, golurilor, prilor de construcie, montrii echipamentelor i
instalaiilor, toleranele admise, dac sunt cele indicate in proiecte;
> respectarea prevederilor din caietul de sarcini;
> dac echipamentele i materialele folosite la execuia staiilor de epurare au suferit degradri in timpul transportului
i se caut modalitatea de remediere;
Proba de etaneitate la bazinele din beton armat se va face inainte de realizarea hidroizolaiilor la interiorul i
exteriorul bazinelor.
Probele de etaneitate pentru conducte i bazine se vor realiza in conformitate cu Normativul C 56, dup:
> verificarea amnunit a interiorului bazinelor, pentru a se constata corectitudinea execuiei, a dimensiunilor
interioare, lipsa corpurilor strine, a murdriilor;
> la bazinele prefabricate, o deosebit atenie se va acorda modului in care sunt executate imbinrile;
> inainte de punerea in funciune, toate conductele i bazinele trebuie curate de resturile rmase de la execuie.
Pentru asigurarea calitii lucrrilor se mai urmresc urmtoarele:
> corespondena caracteristicilor terenului de fundaie stabilite pe teren la deschiderea spturii, cu cele din studiul
geologic;
> poziia corect a armturilor, numrul, diametrul i forma din proiect a barelor, dimensiunile geometrice ale cofrajelor
i poziia golurilor sau a pieselor de trecere prin perei, cu toleranele indicate;
> calitatea betonului pus in oper, turnarea acestuia fr intrerupere intre rosturile de turnare prevzute in proiect,
vibrarea i tratarea ulterioar a betoanelor pentru asigurarea etaneitii i a rezistenei;
> poziia corect a conductelor fa de elementele de construcie din beton.
III.3.5. Recepia lucrrilor
Recepia reprezint aciunea prin care beneficiarul accept i preia lucrarea de la antreprenor in conformitate cu
documentaia de execuie, certificandu-se c executantul i-a indeplinit obligaiile contractuale cu respectarea
prevederilor proiectului. In urma recepiei lucrrii, aceasta trebuie s poat fi dat in exploatare.
Recepia la terminarea lucrrilor
Executantul va comunica investitorului data terminrii lucrrilor prevzute in contract, printr-un document confirmat de
dirigintele de antier. Comisiile de recepie vor fi numite de investitor i vor fi alctuite din cel puin 5 membri. Obligatoriu
va fi prezent un reprezentant al investitorului i un reprezentant al administraiei publice locale, restul membrilor comisiei
vor fi specialiti in domeniu.
Inceperea recepiei va fi organizat de investitor in maximum 15 zile de la comunicarea terminrii lucrrilor de ctre
executant.
In vederea recepiei instalaiilor este obligatorie existena urmtoarelor acte legale:
> procese verbale de lucrri ascunse;
> procese verbale de probe tehnologice;
> certificate de calitate ale materialelor;
> dispoziii derogatorii de la proiect date de proiectant pe parcursul execuiei lucrrilor;
> procese verbale intocmite la fazele determinante ale execuiei, preliminare recepiei.
Comisia examineaz:
> executarea lucrrilor conform documentaiei de execuie a proiectului i a reglementrilor specifice, cu respectarea
exigenelor eseniale de calitate;
> respectarea prevederilor din autorizaia de construcie, din avize i din alte condiii de execuie;
> terminarea tuturor lucrrilor conform contractului;
> refacerea lucrrilor publice/particulare afectate i readucerea mediului ambiant la condiiile anterioare inceperii
lucrrilor de execuie;
> funcionarea sistemului.
Recepia bazinelor de stocare, de tranzitare, decantare, aerare, etc., este precedat de controlul riguros al acestora,
care va cuprinde in mod obligatoriu urmtoarele elemente:
> respectarea dimensiunilor i cotelor prevzute in documentaia de execuie;
> respectarea prescripiilor de montaj i funcionare corect a echipamentelor;
> asigurarea etaneitii;
> funcionarea tehnologic;
> respectarea msurilor de protecia i securitatea muncii.
Recepia final
Recepia final se face la maxim 15 zile dup expirarea perioadei de garanie prevzut in contract i se organizeaz
de executant.
Comisia de recepie examineaz:
> procesele verbale de recepie la terminarea lucrrilor;
> finalizarea lucrrilor cerute la terminarea lucrrilor;
> referatul investitorului privind comportarea instalaiilor in perioada de garanie;
> analiza fiabilitii staiei, rezultat dintr-un studiu de specialitate.
La terminarea recepiei, comisia de recepie final va consemna observaiile intr-un proces verbal.
Funcionarea in bune condiii a staiilor de epurare, din care fac parte conductele, bazinele, echipamentele, necesit
luarea urmtoarelor msuri obligatorii:
- existena regulamentului de exploatare i intreinere, conform legislaiei in vigoare (legea nr. 326/01, O.G. nr. 32/02);
- verificarea gradului de instruire a personalului de exploatare i insuirea de ctre acesta a prevederilor
regulamentului de exploatare;
- asigurarea unui sistem corespunztor de informare i transmitere a datelor privind funcionarea staiei de epurare.
III.4. EXPLOATAREA LUCRRILOR DE CANALIZARE
III.4.1. Elaborarea Regulamentului de Exploatare
Exploatarea reelei de canalizare i a staiei de epurare cuprinde totalitatea operaiunilor i activitilor efectuate de
ctre personalul angajat in vederea funcionrii corecte a sistemului de canalizare in scopul obinerii in final a unui efluent
epurat care s respecte indicatorii de calitate impui de normele in vigoare.
inand seama de mrimea sistemului (ca debit), componena sa (construcii, instalaii, obiecte tehnologice), gradul de
automatizare a proceselor i dotarea cu aparatur automat de msur i control a unor indicatori de calitate ai apei
uzate, pentru exploatarea i intreinerea corespunztoare a ansamblului staie de epurare - reea de canalizare la nivelul
parametrilor de funcionare prevzui in proiect este necesar elaborarea unui Regulament de exploatare care s conin
principalele reguli i prevederi necesare funcionrii corecte a acestuia.
Regulamentele de exploatare vor fi elaborate prin grija beneficiarului (primrie, regie de gospodrie comunal,
societate privat, etc.) de operatorii de servicii conform legislaiei in vigoare, fie de ctre personalul propriu sau de o
societate de proiectare de specialitate, avandu-se in vedere indicaiile din proiect, instruciunile de exploatare, avizele i
recomandrile organelor abilitate (companiile de gospodrirea apelor, inspectoratele sanitare i cele de protecia
mediului), precum i alte prescripii legale existente din domeniu (menionate in anexa IV.20).
Regulamentul va trebui s cuprind in mod detaliat descrierea construciilor i instalaiilor sistemului de canalizare,
releveele acestora, schema funcional, modul in care sunt organizate activitile de exploatare i intreinere,
responsabilitile pentru fiecare formaie de lucru i loc de munc, msurile igienico - sanitare i de protecia muncii, de
paz i de prevenire a incendiilor, sistemul informaional adoptat, evidenele ce trebuie inute de ctre personalul de
exploatare, modul de conlucrare cu alte societi colaboratoare, cu beneficiarul, etc.
Dup definitivare, Regulamentul de exploatare i intreinere va fi aprobat de ctre Consiliul de administraie al unitii
care exploateaz sistemul de canalizare i de ctre autoritile locale (primrie, consiliul local, consiliul judeean, etc.).
Regulamentul va fi completat i reaprobat de fiecare dat cand in sistemul de canalizare se produc modificri
constructive i funcionale, reabilitri ale unor obiecte tehnologice, schimbarea unor utilaje i/sau echipamente sau alte
operaiuni care ar putea afecta procesele tehnologice. Din cinci in cinci ani, regulamentul va fi in orice caz reactualizat
pentru a se ine seama de experiena acumulat in decursul perioadei de exploatare anterioar.
Prevederile regulamentului trebuie aplicate integral i in mod permanent de ctre personalul de exploatare i
intreinere, acesta fiind examinat periodic, la intervale de cel mult un an sau ori de cate ori se constat o insuficient
cunoatere a regulamentului, situaie care ar putea conduce la o exploatare sau o intreinere necorespunztoare a
construciilor i instalaiilor sistemului de canalizare.
III.4.2. Coninutul cadru al regulamentului de exploatare
Regulamentul de exploatare i intreinere se va intocmi avand in vedere urmtoarele documentaii principale:
- proiectul construciilor i instalaiilor sistemului de canalizare precum i toate documentaiile i actele modificatoare;
- releveele construciilor dup terminarea lucrrilor de execuie, care in seama de toate modificrile efectuate pe
parcursul execuiei;
- planurile de situaie, schemele funcionale, dispoziiile generale ale construciilor i instalaiilor;
- instruciunile de exploatare ale construciilor i instalaiilor elaborate de ctre proiectant;
- fiele tehnice ale utilajelor i echipamentelor montate in sistem;
- avizele organelor abilitate privind realizarea i exploatarea lucrrilor de investiie;
- documentaia referitoare la recepia de la terminarea lucrrilor i de la recepia definitiv;
- cartea tehnic a construciilor;
- schema administrativ a personalului de exploatare.
III.4.3. Msuri specifice de exploatare a reelei de canalizare
Controlul periodic interior i exterior al construciilor i instalaiilor, precum i a calitii apelor uzate are ca scop
asigurarea funcionrii normale a reelei i a construciilor aferente.
Controlul cantitativ al apelor uzate const in determinarea debitului reelei in scopul verificrii capacitii de curgere,
lucru care se face prin determinarea inlimii apei in canalul calibrat i a vitezei apei intre dou cmine. Debitul stabilit
astfel nu trebuie s difere cu mai mult de 15% fa de cel stabilit in proiect.
Controlul calitativ al apelor uzate se refer in primul rand la verificarea calitii apelor uzate care intr in reeaua de
canalizare i dac la evacuare ele corespund cu prevederile normativelor in vigoare privind stabilirea limitelor de
descrcare a apelor uzate in reeaua public de canalizare i a limitelor de descrcare in receptorii naturali.
Principalele condiii ce se impun apelor uzate evacuate in reelele de canalizare sunt:
- s nu fie agresive pentru materialul din care este executat reeaua;
- s nu fie nocive sau s emit gaze toxice, vtmtoare pentru personalul de exploatare;
- s nu prezinte pericol de incendiu i de explozie;
- s nu creeze dificulti in realizarea proceselor de preepurare i de epurare i s nu conin substane care s
precipite in contact cu apa uzat din reeaua de canalizare;
- s nu conin materii in suspensie, care s corodeze pereii canalului sau s se depun i s provoace infundri;
- s nu conin corpuri plutitoare, s nu conin hidrocarburi, uleiuri i grsimi care s adere la pereii canalului, etc.
Astfel, in scopul protejrii reelelor de canalizare i instalaiilor de epurare, se recomand respectarea cu strictee a
limitelor maxim admisibile prevzute de NTPA 002-2002 "Normativ privind condiiile de evacuare a apelor uzate in
reelele de canalizare ale localitilor i direct in staiile de epurare".
Valorile normate servesc atat pentru aprecierea calitii apelor existente i stabilirea prioritii lucrrilor de protecie a
construciilor sistemului de canalizare cat i la stabilirea de condiii limitative pentru calitatea apelor uzate evacuate de la
fiecare unitate industrial sau comercial, condiii care se precizeaz in avizele i autorizaiile de funcionare prin care
organele de gospodrirea apelor reglementeaz evacuarea apelor uzate.
Controlul exterior se face trimestrial in funcie de importana canalizrii de ctre o echip format din minim trei
persoane (1 ef i 2 muncitori), care efectueaz parcurgerea traseului canalului, desfac capacele cminelor de vizitare i
a gurilor de scurgere verificand starea lor precum i dac sunt infundate; se verific eventualele denivelri ale traseului
sau pavajul in jurul cminului, precum i starea capacelor, a canalelor de racord, etc.
In cazul terenurilor macroporice se verific in mod deosebit existena i cauza unor eventuale tasri produse sau a
unor surse de exfiltraii a apei din canal in exteriorul acestuia.
In cazul controlului exterior nu se coboar in cmin evitandu-se astfel posibilitatea producerii unor accidente, echipa
nefiind dotat cu echipamentul adecvat pentru a intra in canale, care, de altfel, in mediul rural sunt nevizitabile datorit
dimensiunilor reduse (inlimea canalului este < 0,80 m).
Controlul interior se efectueaz o dat pan la de patru ori pe an i are ca scop verificarea modului de funcionare a
canalizrii (a modului cum se face curgerea) in vederea stabilirii necesitii curirii, splrii sau de efectuare a altor
reparaii.
Deoarece canalele sunt nevizitabile, controlul interior se poate face cu ajutorul oglinzilor observandu-se atat
eventualele defeciuni sau depuneri, precum i cu ajutorul camerelor de televiziune sau prin fotografiere cu ajutorul unor
aparate de fotografiat sau camere de luat vederi amenajate special i cuplate cu o surs de lumin.
La conductele de refulare sub presiune se verific vanele, armturile, sifoanele i ventilele de aerisire-dezaerisire.
In cadrul controlului, la toate categoriile de canale, se urmrete influena reelei de canalizare asupra nivelului apelor
freatice atat in ceea ce privete drenarea, cat i eventualele exfiltraii datorate unor neetaneiti.
La canalele situate in terenuri macroporice sensibile la inmuiere acestei operaii trebuie s i se acorde o atenie
deosebit.
In general operaiile de intreinere se realizeaz cu meninerea in funciune a reelei de canalizare.
Splarea i curirea canalelor se efectueaz ori de cate ori rezult ca necesar, aceasta stabilindu-se in urma
controlului. In general o reea de canalizare, in special in procedeul unitar nu ar necesita splare. Deoarece ins debitele
sunt variabile, iar forma seciunii i panta canalului nu asigur intotdeauna realizarea vitezei de autocurire, este
necesar a se stabili tronsoanele, necesitatea i frecvena de curire i splare, operaie care se face de obicei in primul
an de funcionare. Bineineles, aceasta nu se poate stabili definitiv decat dup construirea i sistematizarea intregului
teritoriu aferent (executarea construciilor, drumurilor, aleilor etc.). In funcie de frecvena la care trebuie efectuate
splrile, tronsoanele reelei de canalizare se impart in patru categorii:
Categoria I necesit splarea odat pe an
Categoria II necesit splarea de 2 ori pe an
Categoria III necesit splarea de 3 ori pe an
Categoria IV necesit splarea de 4 ori pe an
Splarea se aplic in general la canalele nevizitabile i se poate face cu ap din reeaua de alimentare cu ap
potabil, industrial sau chiar cu ap uzat.
Sistemul cel mai simplu este de a inchide cu ajutorul unor clapete orificiile de intrare i de ieire din cminul de vizitare
amplasat in amontele tronsonului care trebuie splat. In cminul astfel izolat se introduce ap cu ajutorul unui furtun pe o
inlime cat mai mare (in general de cca 2,0 m) i dup umplere, se deschide brusc clapeta aval creandu-se o "fug de
ap" cu viteze mari care asigur o bun splare. Dup splare, furtunul trebuie retras din cmin pentru a nu exista o
legtur permanent intre reeaua de canalizare i reeaua de alimentare cu ap potabil.
Aceeai operaiune se poate face prin acumularea de ap uzat la inchiderea clapetei aval, ins dureaz un timp mai
indelungat i se poate ca remuul provocat in amonte s duc la inundarea unor racorduri i subsoluri.
Un sistem eficient de splare se realizeaz prin folosirea unor maini speciale cu autojet, care realizeaz punerea sub
presiune a apei dintr-o cistern i evacuarea acesteia prin intermediul unui furtun in tronsonul de canalizare care
necesit splare.
Curirea canalelor este necesar a se face atunci cand prin splare nu se pot indeprta depunerile intrite, eventualele
deeuri etc., sau rdcinile ptrunse prin fisurile sau imbinrile reelei de canalizare.
Curirea canalelor nevizitabile, se efectueaz manual din amonte spre aval, cu ajutorul unor piese i unelte de curit
de diferite forme pentru a realiza desprinderea, tierea i transportul materialului depus pan la cminul din aval.
Introducerea i acionarea pieselor de curire se face cu ajutorul unor trolii fixate pe macaralele amplasate la cele dou
cmine de la extremitatea tronsonului ce se cur.
Tot ca mijloace de curire se folosete bila de ghea care se introduce in canal i este impins de ap. In cazul c
se blocheaz i nu poate disloca depunerile, se topete; in mod asemntor se folosete un balon de cauciuc care, de
asemenea, se poate dezumfla prin inepare, dac se blocheaz.
Desfundarea canalelor. Cand se produce o infundare, aceasta acioneaz ca un dop care poate impiedica parial sau
total curgerea provocand ridicarea nivelului apei din canal in amonte, uneori chiar pan la nivelul terenului, fapt ce poate
produce inundarea racordurilor i instalaiilor de canalizare situate la cote mai joase. Din cauza acestor inconveniente
este necesar ca desfundarea canalelor s se fac cat mai operativ. O metod mult utilizat const din introducerea unei
sarme groase sau a unor tuburi flexibile sau prjini ori bastoane articulate, la captul crora se fixeaz diferite piese
metalice de tip sfredel, lance etc., care, prin invartire ptrund i disloc depozitul format. Operaia se incearc a se
efectua atat din amonte cat i din aval.
Tot ca metod de desfundare se pot folosi dispozitive hidraulice de mare presiune care sunt prevzute cu un furtun cu
cap autopropulsat care asigur inaintarea lui i splarea depozitului.
In cazul extrem in care nici una dintre aceste metode nu d rezultate, se determin, cu ajutorul bastoanelor articulate,
cat mai exact poziia poriunii infundate i se execut o sptur deschis, pentru desfundare fiind necesar deci
spargerea i inlocuirea tuburilor respective.
Curirea lucrrilor anexe este necesar a se efectua periodic pentru a se asigura buna lor funcionare. Astfel, gurile de
scurgere (cu depozit) se cur in mod obinuit de dou ori pe lun cu autovidanjoarele. De asemenea, cminele de
vizitare cu depozit este necesar a fi curite cand se constat umplerea lor, cu ocazia controlului.
Repararea reelelor de canalizare
Degradarea sau avarierea reelei de canalizare poate avea cauze multiple, de la o exploatare sau intreinere
defectuoas pan la calamiti naturale cum ar fi cutremure, ploi toreniale, inundaii, surpri de terenuri etc. Ca urmare a
unei exploatri necorespunztoare se pot meniona degradrile produse asupra tuburilor de canalizare de ctre
agresivitatea apelor evacuate de unele industrii care nu respect condiiile de calitate, necontrolarea la timp a etaneitii
canalelor, necurirea corespunztoare etc.
Reparaiile curente constau din schimbarea grtarelor la gurile de scurgere i a capacelor defecte la cminele de
vizitare, fixarea treptelor dislocate, repararea pieselor uzate ale utilajelor, repararea tencuielilor, zidriilor i a altor
elemente de construcie.
Reparaiile capitale constau in general din lucrri de refacere sau consolidare a unor poriuni sau tronsoane de canal
care, fie c au fost deteriorate datorit aciunii agresive a apelor uzate, a tasrilor de teren datorit exfiltraiilor, fie este
necesar consolidarea lor ca urmare a schimbrii condiiilor de trafic, de sistematizare, etc. Uneori este necesar
repararea unor tronsoane distruse sau prezentand fisuri care pot evolua in timp i pot duce la prbuiri in caz c nu se
intervine.
Repararea avariilor trebuie fcut in cel mai scurt timp posibil (necesitand lucru continuu in trei schimburi) deoarece
prin obturarea seciunii de curgere, ca i in cazul infundrilor, tronsoanele din amonte intr sub presiune i pot provoca
inundarea subsolurilor, a reelelor i galeriilor subterane invecinate.
De asemenea, in cazul unor exfiltraii mari in terenul inconjurtor, se poate produce infectarea panzei freatice sau pot
fi periclitate ca stabilitate, cldirile invecinate. Repararea avariilor se face de regul, cu materiale avand aceleai
caracteristici tehnice i dimensiuni cu cele din care este executat canalizarea. In nici un caz nu este admis a se diminua
capacitatea de transport a canalizrii pe poriunea respectiv prin montarea unor tuburi cu seciunea mai mic.
Devierea apelor uzate pe perioada interveniilor este una din problemele cele mai dificile ce trebuie rezolvat la
executarea reparaiei reelelor de canalizare in cazul avariilor sau a unor degradri importante, deoarece in majoritatea
situaiilor intalnite in practic nu se poate opri funcionarea tronsoanelor din amonte. Uneori nu este posibil - la canalele
prevzute cu deversor - s se devieze parial debitele ce vin din amonte. De asemenea, la reelele de canalizare in
procedeu unitar este posibil ca pe unele tronsoane s se astupe temporar gurile de scurgere, pentru a impiedica
ptrunderea apelor meteorice in canal. In orice caz se vor analiza toate posibilitile pentru a reduce la minim debitul de
ap ce urmeaz a fi deviat. Dac poriunea pe care se face devierea cuprinde racorduri, trebuie avut in vedere
colectarea temporar a apelor uzate respective pe perioada in care se face intervenia.
La canalele nevizitabile (circulare sau ovoidale) devierea apelor se face de obicei intre dou cmine prin izolarea
total a tronsonului unde urmeaz a se face reparaia.
Unul dintre cele mai eficiente sisteme const in folosirea unui obturator expandabil (elastic) din cauciuc care asigur
atat etanarea seciunii in care acesta se monteaz, cat i aspiraia printr-un furtun legat la o pomp. Pompa asigur
refularea debitului de ap uzat din tronsonul unde se va interveni intr-o reea invecinat sau in tronsonul din aval, prin
cminul respectiv.
Dup efectuarea reparaiei, spre exemplu pentru inlocuirea unor tuburi distruse - operaie ce se execut prin sptur
deschis numai in poriunea aferent - obturatorul este dezumflat i scos prin plutire, iar apoi este ridicat prin tragere la
nivelul strzii.
In cazul c este necesar a se face reparaia prin inlocuirea sau repararea etanrii (imbinrilor) unui numr mai mare
de tuburi, se va face o sptur deschis de obicei intre cele dou cmine iar, devierea se va face printr-un jgheab
paralel cu canalul existent care va conduce apa uzat dintr-un cmin in cellalt. In unele situaii, devierea se face pe
poriuni mai scurte prin montarea in an a unor tuburi cu ramificaie. In aceste soluii jgheabul poate fi executat din lemn
cptuit cu tabl sau carton bitumat, sau din tuburi metalice ori din beton. i la acest sistem de deviere este necesar
realizarea legturii racordurilor de canalizare existente pe poriunea respectiv.
III.4.4. Msuri specifice de exploatare a staiei de epurare
Exploatarea staiei de epurare se refer la urmtoarele pri componente ale acesteia;
obiectele tehnologice propriu-zise, de la intrarea in staie a influentului pan la descrcarea in emisar;
conductele, canalele i celelalte construcii prin care se realizeaz legturile funcionale dintre obiectele tehnologice;
instalaiile anex cum ar fi: instalaii electrice, de automatizare, aparatur de msur i control, etc.;
In scopul unei exploatri i intreineri corecte i sigure a construciilor i instalaiilor de epurare este necesar a se
dispune de documentaia tehnic pe baza creia s-a realizat staia de epurare. Astfel, la staia de epurare se va gsi in
permanen, in gestiunea efului staiei, un exemplar din documentaia tehnic, care s cuprind:
- documentaia scris, pe faze de proiectare (proiectul tehnic i detalii de execuie);
- plane (planuri de situaie, profile tehnologice, dispoziii generale i seciuni caracteristice, detalii, etc.);
- instruciuni de exploatare date de proiectant;
- cri tehnice ale utilajelor, echipamentelor, dispozitivelor de automatizare, de msur i control, etc.;
- manuale de specialitate pentru exploatare, standarde, normative, etc.
Toate aceste materiale vor sluji, ca material didactic, la colarizarea personalului de exploatare, la efectuarea unor
reglaje i reparaii in exploatare, etc.
Sarcinile personalului de exploatare a staiei de epurare vor consta in:
asigurarea continuitii procesului de epurare a apei prin toate obiectele tehnologice ale staiei, nefiind admise
intreruperi ale acesteia, decat in cazuri considerate de for major ca: intreruperea alimentrii cu energie electric,
inundaii, etc.;
obinerea eficienei de epurare necesare prevzute in proiect la fiecare obiect tehnologic, avand in vedere
interdependena ce exist intre acestea, fiecare condiionand sau fiind la randul su condiionat de funcionarea corect
a obiectului pe care il precede sau dup care urmeaz;
urmrirea in permanen prin analize de laborator a caracteristicilor apei, care se epureaz, pe tot fluxul tehnologic,
luandu-se msurile necesare pentru obinerea, in final, a unui efluent epurat care s respecte din punct de vedere
calitativ toi indicatorii impui de Autorizaia de funcionare a staiei de epurare i de Normativul NTPA 001-2002.
meninerea in stare de funcionare a aparaturii de msur i control, a mixerelor, pompelor i a celorlalte dispozitive
i echipamente mecanice, electrice i de automatizare cu care este dotat staia de epurare;
asigurarea funcionrii corecte i economice a electropompelor, electrosuflantelor, a instalaiilor electrice i de
automatizare, etc.;
asigurarea funcionrii staiei de epurare pe timp de iarn, cand condiiile de mediu sunt mai dificile.
Consemnarea in registrele de eviden a debitelor epurate in staie, a principalelor caracteristici fizico-chimice,
biologice i bacteriologice ale apei in diferitele stadii de epurare, precum i a altor date de exploatare ca: eventuale
defeciuni, modul de remediere, consumuri de energie electric, ore de funcionare sau stagnare a utilajelor, cine a
efectuat reparaiile, etc.;
Planurile generale i cele de detaliu, originale i copii, vor fi completate i actualizate cu modificrile efectuate cu
ocazia lucrrilor de execuie, de extindere, etc. in cel mult 30 zile de la terminarea lucrrilor respective.
Evidena parametrilor funcionali ai staiei de epurare va cuprinde indeosebi, debitele de ap uzat epurat, principalii
indicatori de calitate in seciunile stabilite pentru exploatare, eficiena fiecrui obiect tehnologic, consumurile de energie,
etc.
Recoltarea probelor i analize de efectuat:
> Periodic, personalul staiei de epurare trebuie s recolteze probe de ap din mai multe puncte ale staiei de epurare
i s le predea laboratorului pentru efectuarea urmtoarelor analize:
> La intrarea in staia de epurare se vor determina:
Materii in suspensie;
CCO;
CBO5;
Azot total;
Fosfor total;
Substane extractibile in eter de petrol;
pH, temperatur.
> La evacuarea din decantorul primar (probe medii la 12 ore):
Materii in suspensie;
CBO5;
Azot total;
Substane extractibile in eter de petrol;
pH, temperatur;
> La ieirea din staia de epurare (pe probe medii la 12 ore):
CCO;
CBO5;
Azot total;
> la stabilizatorul de nmol, la intrare i evacuare i la evacuarea din decantorul primar (probe momentane luate la
interval de o sptman):
umiditatea nmolului;
materii solide totale, materii volatile, materii minerale;
limita tehnic de stabilizare.
Evidena lucrrilor de intreinere se va face pe fie in care se consemneaz natura lucrrilor efectuate, timpul
necesitat, formaia de lucru, felul i cantitile de materiale consumate, avand in vedere c aceste fie constituie acte de
eviden care se folosesc la stabilirea, pentru anul urmtor, a necesarului de materiale, energie, combustibili, etc.
Datele principale de exploatare i intreinere vor fi centralizate i prelucrate dup incheierea fiecrui an, punandu-se in
eviden evoluia debitelor epurate, a caracteristicilor fizico-chimice ale apelor uzate, a eficienei fiecrui obiect
tehnologic, a cantitilor de energie consumat, a materialelor consumate la lucrrile de intreinere, etc.
In general, se va cuta valorificarea integral sau intr-o msur cat mai mare a concluziilor care rezult din datele de
exploatare i de intreinere, astfel incat organizarea i desfurarea in anul urmtor a acestor activiti, s se
imbunteasc continuu, pe baza experienei acumulate anterior.
Punerea in funciune a staiei de epurare necesit in prealabil luarea urmtoarelor msuri obligatorii:
> instituirea zonei de protecie sanitar;
> intocmirea Regulamentului de exploatare i funcionare pe baza instruciunilor de exploatare elaborate de ctre
proiectant;
> obinerea autorizaiei sanitare de la organele de resort, conform competenelor;
> obinerea autorizaiei de funcionare de la organele de gospodrire a apelor i de protecia mediului;
> instruirea personalului de exploatare i verificarea insuirii de ctre acesta a prevederilor regulamentului de
exploatare, indeosebi a celor referitoare la exploatarea propriu-zis, citirea aparatelor de msur, protecia muncii, etc.;
> organizarea evidenelor de exploatare;
> asigurarea unui sistem corespunztor de informare i de transmitere a datelor.
Punerea in funciune se face in prezena proiectantului, acesta urmand a verifica in decursul primului an de
funcionare a staiei de epurare, modul de exploatare prin controlul parametrilor principali, a eficienei fiecrui obiect
component al staiei i evidenele de exploatare.
Se va efectua o prob general de funcionare cu o durat de 72 ore consecutive, timp in care se verific modul in
care se comport toate agregatele i instalaiile, producerea eventualelor zgomote, vibraii, inclziri anormale la
agregatele in micare, neetaneiti ale punctelor de imbinare la conducte, etc.
In cazul in care se constat anumite defeciuni, proba de 72 ore se intrerupe i se procedeaz la efectuarea tuturor
remedierilor necesare, reglaje, etc., dup care se va incepe o nou prob de funcionare de 72 ore.
Operaii de executat inainte de inceperea probelor tehnologice:
> se va verifica ungerea cu unsoare consistent a tuturor pieselor in micare (lagre cu rulmeni, lagre de alunecare,
etc.);
> se va verifica strangerea corect a bolurilor cuplajelor i existena siguranelor i a aprtorilor la toate cuplajele
(suflante, pompe, etc.);
> se va verifica montajul corect (suflante, pompe, etc.);
> se aplic sau se corecteaz protecia anticoroziv (grunduire i vopsire in dou straturi a pieselor metalice).
In prima perioad de funcionare beneficiarul va verifica in permanen modul in care personalul i-a insuit regulile
tehnice de exploatare i cum acesta ii indeplinete sarcinile ce-i revin, insistand asupra respectrii riguroase a tuturor
regulilor de exploatare.
In aceast perioad se vor verifica i corecta toi parametri funcionali ai staiei de epurare, astfel incat la fiecare obiect
in parte s se ating eficiena proiectat, avand in vedere interdependena ce exist intre diferitele faze succesive de
epurare a apelor uzate.
Desfurarea in ansamblu a procesului tehnologic trebuie urmrit in permanen de ctre un laborator de
specialitate, care va controla eficiena epurrii cu ajutorul aparaturii de control (pH, materii in suspensie, substane
organice exprimate prin CBO5, compui de azot, produse petroliere, substane extractibile in eter de petrol, metale i alte
substane impurificatoare).
Darea in exploatare a staiei de epurare se face in mod treptat, debitul de apa uzat introdus in staia de epurare fiind
la inceput 1/3-1/2 din debitul maxim de dimensionare (debit la care urmeaz s funcioneze aceasta in perioadele de
varf).
Debitul va fi majorat treptat pan cand se va ajunge la concentraia normal a nmolului activat in bazinul de aerare la
debitul normal de funcionare i la eficiena proiectat pentru fiecare obiect tehnologic in parte.
Darea efectiv in exploatare a staiei de epurare se face cu avizul organelor locale ale inspeciei sanitare de stat i a
organelor teritoriale de gospodrirea apelor i de protecia mediului.
Avizele se solicit de ctre societatea care exploateaz staia de epurare cu minim 15 zile inainte de data prezumat a
punerii in funciune a staiei.
III.4.5. Indicatori de performan i folosirea acestora in exploatarea sistemelor de canalizare
III.4.5.1. Indicatori globali de performan i modul de determinare
Producia efectiv de ap uzat: cantitatea de ap introdus in sistemul de canalizare, m
3
/zi, m
3
/an; se poate msura
prin citirea zilnic/anual (in cazul utilizatorilor industriali) a contorului/debitmetrului montat pe conducta de evacuare a
efluentului propriu in reeaua de canalizare a localitii.
Atenie: la consumatorii casnici aceste debite nu sunt inc monitorizate.
Restituia specific, [l/om.zi]: cantitatea medie de ap uzat evacuat la reeaua de canalizare de un locuitor in
decursul unei zile. Aceast cantitate este in general cuprins intre 50 i 100 l/om, zi.
Valori limit de incrcare cu poluani a apelor uzate industriale i
oreneti evacuate in receptori naturali
Tabel 4.1
0 1 2 3 4
A. Indicatori fizici
1 Temperatura
1
) C 35C -
B. Indicatori chimici
8 Azotai (NO3-)
4
) mg/dm
3
25,0 (37,0)STAS 8900/1
SR ISO 7890-98
9 Azotii (NO2-)
4
) mg/dm
3
1,0(2,0) STAS 8900/2-71
SR ISO 6777-96
Pentru ap de
mare:
STAS 12754-89
11 Sulfii (SO3
2
-) mg/dm
3
1,0 STAS 7661-89
14 Produse petroliere
5
) mg/dm
3
5,0 STAS 7277-95
17 Magneziu (Mg
2
+) mg/dm
3
100,0 STAS 6674-77
18 Cobalt (Co
2
+) mg/dm
3
1,0 STAS 8288-69
1
) Prin primirea apelor uzate temperatura receptorului natural nu va depi 35C.
2
) A se vedea tabelul nr. 1 prevzut la pct. nr. VI. la hotrare - NTPA 011 i art. 7 alin. (2) din anexa la pct. nr. VI. -
Plan de aciune privind colectarea, epurarea i evacuarea apelor uzate oreneti.
3
) Valorile de 20 mg O2/l pentru CBO5 i 70 mg O2/l pentru CCO(Cr) se aplic in cazul staiilor de epurare existente
sau in curs de realizare. Pentru staiile de epurare noi, extinderi sau retehnologizri, preconizate s fie proiectate dup
intrarea in vigoare a prezentei hotrari, se vor aplica valorile mai mari, respectiv 25 mg O2/l i 125 mg O2/l pentru
CCO(Cr).
4
) Valori ce trebuie respectate pentru descrcri in zone sensibile, conform tabelului nr. 2 din pct. nr. VI. la hotrare -
NTPA011.
5
) Suprafaa receptorului in care se evacueaz produse petroliere s nu prezinte irizaii.
6
) Metoda de analiz va avea ca referin standardul in vigoare.
Debitul zilnic maxim de ap uzat, [m
3
/zi] - cea mai mare cantitate de ap uzat restituit de populaie intr-o zi din
decursul unui an.
Ritmul de extindere a sistemului, [%] - valoarea de investiie anual, folosit pentru extindere, raportat la valoarea de
investiie iniial (reactualizat).
III.4.5.2. Indicatori specifici, privind staia de epurare
Gradul de epurare necesar, [%] - reprezint eficiena ce trebuie realizat in mod obligatoriu de ctre staia de epurare
pentru reinerea unui anumit poluant.
Gradul de epurare necesar se calculeaz cu o relaie de forma:
K(i) - K(e)
d = x 100 (%)
K(i)
- unde:
K(i) - este cantitatea (sau concentraia) de substan poluant care intr (influent) in staia de epurare,
K(e) - este cantitatea (sau concentraia) de substan poluant care este evacuat (efluent) din staia de epurare i
care este impus de ctre NTPA 001-2002 i NTPA 011-2002, sau prin avizul ori autorizaia de gospodrire a apelor.
Eficiena (sau gradul de epurare) obinut la un moment dat, poate fi mai mare sau mai mic decat gradul de epurare
necesar. Cerinele proteciei mediului inconjurtor impun ca eficiena s fie intotdeauna mai mare sau cel puin egal cu
gradul de epurare necesar.
Gradul de epurare necesar privind oxigenul dizolvat
Const in a verifica dac valoarea concentraiei minime de oxigen dizolvat din apa raului intr-o seciune situat aval de
punctul de evacuare a apelor uzate epurate in emisar (O(min)^R), este mai mare sau egal cu concentraia minim de
oxigen dizolvat normat pentru categoria de calitate a emisarului respectiv (O(min)^N), adic:
O(min)^R >= O(min)^N
Concentraia minim de oxigen dizolvat admis (normat) in apa emisarului, funcie de categoria de calitate a
acestuia, este:
- O(min)^N = 7 mg O2/l - pentru emisar de categoria I
- O(min)^N = 6 mg O2/l - pentru emisar de categoria II
- O(min)^N = 5 mg O2/l - pentru emisar de categoria III
- O(min)^N = 4 mg O2/l - pentru emisar de categoria IV
- O(min)^N < 4 mg O2/l - pentru emisar de categoria V
Numrul mediu de lucrtori, [nr./1000 locuitori] - numrul mediu anual de personal de exploatare al sistemului de
canalizare raportat la numrul de locuitori racordai la reeaua de canalizare.
Consumul specific de energie, [kWh/m
3
] - consumul total de energie, pltit de beneficiar/exploatant, pentru a epura un
m
3
de ap uzat; cantitatea anual de kWh, divizat prin volumul de ap epurat anual.
Costul apei epurate, [lei/m
3
] - costul mediu de producere al apei epurate; suma cheltuielilor anuale raportat la
volumul anual de ap epurat.
Suportabilitatea costului apei, [%] - numrul de locuitori, raportat la total abonai, care pltete apa epurat in interval
de o lun de la emiterea facturii de plat.
Coeficientul de variaie zilnic a restituiei de ap, [-] - raportul intre cantitatea maxim de ap restituit de localitate la
reeaua de canalizare in ziua de consum maxim i valoarea medie zilnic din cursul anului.
III.4.5.3. Indicatori specifici, pe obiecte ale sistemului
III.4.5.3.1. Staia de pompare
Capacitatea instalat i in funciune, [l/s] - debitul total al pompelor instalate (in funciune i de rezerv) i debitul ce
trebuie pompat (numai al pompelor in funciune).
Randamentul mediu al pompelor, [%] - raportul intre energia anual debitat de pomp (gamma Q H/(102 eta)) i
energia consumat in cursul aceluiai an din reeaua de alimentare cu energie electric.
Numrul de ore de funcionare al pompei, [ore/an] - numrul mediu de ore de funcionare al unei pompe in decursul
anului.
Intervalul mediu intre dou revizii, [ore] - durata medie de funcionare intre dou opriri a pompei pentru verificarea
mecanic sau electric, etc.
Durata de viaa a unei pompe, [ani] - durata garantat de productor pentru funcionarea corect a unei pompe;
normal ar trebui s fie minim 10 ani.
Consumul specific de energie, [kWh/m
3
] - raportul intre energia absorbit din reea i volumul de ap pompat in
acelai interval de timp.
Numrul anual de accidente, [nr./an] - numrul de persoane accidentate in legtur cu staia de pompare, in decursul
unui an.
III.4.5.3.2. Reeaua de canalizare
Lungimea specific a reelei, [m/loc.]; lungimea total a reelei raportat la numrul de locuitori branai la reea.
Numrul de racorduri, [buc./km] - gradul de echipare cu racorduri; raportul intre numrul total de racorduri i lungimea
total a reelei.
III.4.5.3.3. Staia de epurare
Capacitatea instalat, [l/s] - debitul de ap ce poate fi epurat, rezultat in urma recepiei finale a lucrrilor staiei de
epurare.
Gradul de folosire al capacitii instalate, [%] - raportul intre capacitatea folosit a staiei i capacitatea instalat.
Consumul specific de reactivi (sulfat, var, clor etc.), [mg/l] - doza medie de reactiv adugat in ap; cantitatea anual
de reactiv utilizat raportat la volumul de ap epurat.
Consum specific de energie, [kWh/m
3
] - cantitatea de energie utilizat pentru epurarea apei, raportat la volumul de
ap procesat.
Consumul propriu de ap, [%] - cantitatea de ap folosit pentru intreinerea staiei de epurare (splare decantoare,
filtre biologice, preparare reactivi, etc.) raportat la volumul de ap epurat, pe durata unui an.
Doza medie de reactiv folosit, [mg/m
3
] - cantitatea medie de reactiv (pe tipuri de reactivi) folosit anual i raportat la
volumul de ap epurat.
Numrul specific al personalului de exploatare, [nr./loc] - numrul de persoane folosit pentru exploatarea staiei
raportat la numrul total de abonai.
III.4.6. Msuri de protecia muncii i a sntii populaiei
III.4.6.1. Msuri de protecia i securitatea muncii la exploatarea i intreinerea reelelor de canalizare
Exploatarea i intreinerea reelei de canalizare prezint pericole importante datorit multiplelor cauze care pot
provoca imbolnvirea sau accidentarea celor care lucreaz in acest mediu, de aceea este necesar a se lua msuri
speciale de instruire i prevenire.
Accidentele i imbolnvirile pot fi cauzate in principal de:
- intoxicaii sau asfixieri cu gazele toxice emanate (CO, CO2, gaz metan, H2S etc.);
- imbolnviri sau infecii la contactul cu mediul infectat (apa uzat);
- explozii datorate gazelor inflamabile;
- electrocutri datorit cablurilor electrice neizolate corespunztor din reeaua electric a staiei;
- cderi in cmine sau in bazinul de aspiraie al staiei de pompare a apelor uzate menajere, etc.
III.4.6.2. Msuri preventive
In primul rand este necesar ca tot personalul care lucreaz in reeaua de canalizare s fie instruit in prealabil prin
inerea unui curs special teoretic i practic.
Toi lucrtorii care lucreaz la exploatarea i intreinerea reelei de canalizare trebuie s fac un examen medical
riguros i s fie vaccinai impotriva principalelor boli hidrice (febr tifoid, dizenterie, etc.). De asemenea, zilnic vor trebui
controlai astfel incat celor care au rni sau zgarieturi oricat de mici s li se interzic contactul cu reeaua de canalizare.
Toi lucrtorii sunt obligai s poarte echipament de protecie corespunztor (cizme, salopete i mnui), iar la sediul
sectorului s aib la dispoziie un vestiar cu dou compartimente, pentru haine curate i haine de lucru, precum i duuri,
spun, prosop etc.
Echipele de control i de lucru pentru reeaua de canalizare trebuie s fie dotate in afar de echipamentul de protecie
obinuit cu lmpi de tip miner Davis, mti de gaze i centuri de siguran, detectoare de gaze toxice (oxid de carbon,
amoniac, hidrogen sulfurat) sau inflamabile (metan).
Inainte de intrarea in cmine sau in canal este necesar s se deschid 3 capace in amonte i in aval pentru a se
realiza o aerisire de 2-3 ore, precum i a se verifica prezena gazelor cu ajutorul lmpii de miner. Dac lmpile se sting,
se recurge la ventilarea artificial iar intrarea in cmin se face numai cu mti de gaze i centuri de siguran, lucrtorul
fiind legat cu franghie inut de un alt lucrtor situat la suprafa.
De asemenea, cand muncitorii se afl in cmine sau parcurg trasee ale unor canale amplasate pe partea carosabil,
trebuie luate msuri cu privire la circulaia din zon prin semnalizarea punctului de lucru cu marcaje rutiere
corespunztoare atat pentru zi cat i pentru noapte.
In unele cazuri exist pericol de a se produce explozii datorit gazelor ce se degaj din apele uzate, sau ca rezultat al
unor procese de fermentare care se pot produce in reelele de canalizare. In aceste situaii, nu este permis accesul in
cmine decat cu lmpi de tip minier i este interzis categoric aprinderea chibriturilor sau fumatul.
O atenie deosebit trebuie acordat pericolului de electrocutare prin prezena cablurilor electrice ingropate in
vecintatea reelelor de canalizare, precum i a instalaiilor de iluminat in zone cu umiditate mare care trebuie prevzute
cu lmpi electrice funcionand la tensiuni nepericuloase de 12-24 V.
III.4.6.3. Msuri de protecia i securitatea muncii pentru staiile de pompare
Pentru exploatarea staiilor de pompare se vor respecta prevederile legislaiei in vigoare privind regulile igienico-
sanitare i de protecie a muncii, astfel (legea nr. 90/1996 a proteciei muncii i Normele metodologice de aplicare
precum i "Norme specifice de securitatea muncii pentru evacuarea apelor uzate de la populaie i din procesele
tehnologice", publicate in 2001 de Ministerul Muncii i Proteciei Sociale):
se vor folosi salopete de protecie a personalului in timpul lucrului;
se va pstra curenia in cldirea staiei de pompare;
se va asigura intreinerea i folosirea corespunztoare a instalaiilor de ventilaie;
folosirea instalaiei de iluminat la tensiuni reduse (12-24 V), verificarea izolaiilor, a legturilor la pmant precum i a
msurilor speciale de prevenire a accidentelor prin electrocutare la staiile de pompare subterane unde frecvent se poate
produce inundarea camerei pompelor;
folosirea servomotoarelor sau a mecanismelor de multiplicare a forei sau cuplului la acionarea vanelor in cazul
automatizrii funcionrii staiei de pompare;
la staiile de pompare avand piese in micare (rotori, cuplaje etc.), trebuie prevzute cutii de protecie pentru a apra
personalul de exploatare in cazul unui accident produs la apariia unei defeciuni mecanice.
pentru prevenirea leziunilor fizice, este necesar ca la efectuarea reparaiilor, piesele grele care se manipuleaz
manual s fie ridicate cu ajutorul muchilor de la picioare astfel incat s se evite fracturile i leziunile coloanei vertebrale;
pentru evitarea eforturilor fizice este raional a se pstra in bune condiii de funcionare instalaiile mecanice de
ridicat.
III.4.6.4. Msuri de protecia i securitatea muncii pentru staiile de epurare
In exploatarea i intreinerea construciilor i instalaiilor din staia de epurare se vor respecta i aplica toate regulile de
protecia muncii cuprinse in materialele cu caracter normativ ca i in actele care conin prevederi ce au contingen cu
specificul lucrrilor i activitilor care se desfoar intr-o staie de epurare.
In cadrul regulamentului de exploatare i intreinere se va insista in mod deosebit asupra regulilor i msurilor privind:
accesul in diferite cmine i camere de inspecie a armturilor sau aparaturii, in canale deschise, bazinele de
aspiraie a pompelor sau in bazinele obiectelor tehnologice etc., a personalului de exploatare din punct de vedere al
coborarii, circulaiei in spaiile respective, manevrrii capacelor i dispozitivelor respective, etc.;
circulaia in lungul bazinelor deschise, pe platforma de manevr a robineilor de introducere a reactivilor in bazine,
etc.;
folosirea echipamentului de protecie i de lucru;
efectuarea unor operaiuni la lumin artificial, in medii cu un grad ridicat de umiditate;
marcarea cu panouri i plcue avertizoare a locurilor periculoase (inalt tensiune, pericol de cdere, acumulri de
gaze inflamabile, etc.);
manevrarea panourilor de aerare, a electropompelor, vanelor, electrosuflantelor, mixerelor, etc.;
activitatea pe antier ce se desfoar cu ocazia remedierii avariilor (sprijinirea malurilor, coborarea in tranee,
folosirea utilajelor de intervenie ca motopompe, pickammere, electropompe, compresoare, macarale, aparate de
sudur, etc.);
activitatea pe timp friguros care comport msuri deosebite privind echipele de lucru (in cazul instalaiilor in aer
liber), circulaia spre obiectele tehnologice i pe pasarelele aferente unde accesul poate deveni periculos prin alunecare
pe ghea, utilizarea sculelor i dispozitivelor pentru indeprtarea gheii, .a.m.d.
asigurarea ventilrii corespunztoare a camerelor i a bazinelor inainte de accesul personalului de exploatare pentru
prevenirea asfixierilor din lips de oxigen sau inhalrii unor gaze letale;
folosirea echipamentului electric antiexploziv;
controlul periodic al atmosferei din spaiile inchise pentru a determina prezena gazelor toxice i inflamabile;
interdiciile privind utilizarea surselor de aprindere in apropierea instalaiilor, construciilor, canalelor i cminelor de
vizitare unde s-ar putea produce i acumula gaze inflamabile;
circulaia in jurul electropompelor, electrosuflantelor, a tablourilor electrice i a mixerelor din bazinul de epurare
fizico-chimic i din stabilizatorul de nmol, nefiind admis ca in spaiile dintre agregate, dintre acestea i perei, etc. s se
depoziteze materiale, scule, piese .a. care s stinghereasc operaiunile de manevrare i control, de demontare-
montare, revizii, etc.;
protejarea golurilor din planee i pasarele cu parapete de protecie in cazul in care acestea nu au capace;
pasarelele de acces la diferitele pri ale instalaiilor s fie confecionate din tabl striat sau din panouri cu
impletitur metalic i bordaj din cornier, in scopul reducerii pericolului de alunecare;
ungerea pieselor in micare s se fac numai dup oprirea agregatelor respective;
manipularea agregatelor s se fac numai cu mijloace de ridicare adecvate, nefiind admis folosirea de mijloace de
ridicare improvizate;
asigurarea, in spaiile in care este necesar acest lucru, a microclimatului i a ventilaiei.
La elaborarea Regulamentului de exploatare a staiei de epurare se va preciza modul in care se face instructajul
personalului de specialitate, improsptarea periodic a cunotinelor acestuia, afiarea la locurile de munc a
principalelor reguli de protecia muncii, acordarea primului ajutor in caz de accidentare, etc.
III.4.6.5. Protecia sanitar
Regulamentul de exploatare i intreinere a reelelor de canalizare i staiilor de epurare va cuprinde i prevederi
referitoare la aspectele igienico-sanitare, prevederi stabilite in mod obligatoriu in colaborare cu organele locale ale
inspeciei sanitare de stat.
Privitor la personalul de exploatare, conducerea administrativ va preciza felul controlului medical, periodicitatea
acestuia, modul de utilizare a personalului gsit cu anumite contraindicaii medicale, temporare sau permanente,
minimum de noiuni igienico-sanitare care trebuie cunoscute de anumite categorii de muncitori, etc.
Privitor la protecia sanitar a staiilor de epurare se va stabili, (cu respectarea prevederilor cuprinse de legislaia in
vigoare), modul in care se reglementeaz, indeosebi urmtoarele:
delimitarea i marcarea zonei de protecie (in cazul staiilor de epurare izolate);
modul de utilizare a terenului care constituie zona de protecie;
executarea de spturi, depozitarea de materiale, realizarea de conducte, puuri sau alte categorii de construcii in
interiorul zonei de protecie.
Societatea care exploateaz i intreine sistemul de canalizare este obligat s acorde ingrijirea necesar personalului
de exploatare, in care scop:
a) va angaja personalul de exploatare numai dup un examen clinic, radiologie i de laborator fcut fiecrei persoane;
b) va asigura echipamentul necesar de lucru pentru personal (cizme, mnui de cauciuc, ochelari de protecie, mti
de gaze, centur de salvare cu franghie, etc.) conform normativelor in vigoare;
c) va face instructajul periodic de protecie sanitar (igien) conform normelor in vigoare;
d) in staia de epurare va exista o trus farmaceutic de prim ajutor, eventual un aparat de respirat oxigen cu
accesoriile necesare pentru munca de salvare;
e) se vor asigura muncitorilor condiii decente in care s se spele, s se inclzeasc i s serveasc masa (o incpere
inclzit i vestiar cu duuri cu ap rece i ap cald);
f) medicul societii care exploateaz i intreine sistemul de canalizare este obligat s urmreasc periodic (lunar)
starea de sntate a personalului de exploatare;
g) personalul staiei de epurare se va supune vaccinrii T.A.B. la intervalele prevzute de instruciunile Ministerului
Sntii.
Funcie de mrimea i importana staiei de epurare, beneficiarul va lua msurile de protecia i securitatea muncii,
precum i de protecie sanitar care se impun pentru cazul respectiv.
III.4.7. Msuri de protecie contra incendiului
In general, in sistemele de canalizare (reea, staie de epurare, gur de vrsare in emisar) pericolul de incendiu poate
apare in locurile i in situaiile in care se pot produce gaze de fermentare sau degajri de vapori in canale datorate
prezenei unor substane inflamabile (eter, dicloretan, benzin, etc.) in apa uzat provenit de la unele industrii sau
societi comerciale care nu respect la evacuarea in reeaua de canalizare NTPA 002-2002.
Incendiul poate apare i in locurile unde exist substane inflamabile (laboratoare de analiz a apei i nmolului,
magazii, depozit de carburani, central termic, sobe care utilizeaz drept carburant gazele naturale, etc.).
In toate aceste locuri se vor lua msurile cerute de Normele de paz i prevenire contra incendiilor, funcie de natura
pericolului respectiv. De asemenea, se vor respecta prevederile Ordinelor MI nr. 88/2001 i nr. 778/1998.
Dintre msurile suplimentare care trebuie luate, se menioneaz mai jos cateva, specifice construciilor i instalaiilor
din sistemul de canalizare:
> asigurarea ventilrii corespunztoare a camerelor i a bazinelor inainte de accesul personalului de exploatare pentru
prevenirea asfixierilor din lips de oxigen, inhalrii unor gaze letale sau aprinderii unor vapori inflamabili;
> folosirea echipamentului electric antiexploziv;
> controlul periodic al atmosferei din spaiile inchise pentru a determina prezena gazelor toxice i inflamabile;
> interdiciile privind utilizarea surselor de aprindere in apropierea instalaiilor, rezervoarelor de fermentare a
nmolului, construciilor, canalelor i cminelor de vizitare unde s-ar putea produce i acumula gaze inflamabile;
> marcarea cu panouri i plcue avertizoare a locurilor periculoase (inalt tensiune, pericol de cdere, acumulri de
gaze inflamabile, etc.);
Dintre msurile strict necesare se mai menioneaz prevederea de hidrani de incendiu exterior in locurile i la
distanele recomandate de Normele de paz i securitate contra incendiilor, iar in cldiri, magazii, depozite, a hidranilor
interiori necesari, a stingtoarelor de incendiu i chiar a unor reele de sprinclere, dac este cazul.
IV. ANEXE
Lucrri de alimentare cu ap
ANEXA Nr. IV.1
Valori ale consumului specific de ap
Dup concluziile Asociaiei Generale a Higienitilor i Tehnicienilor Municipali (Frana), la un atelier de lucru din 1999,
consumul domestic de apa nu se reduce. El rmane aproape constant, la fel ca in Europa i are valoarea de cea 150
l/omzi. Cum consumul pentru WC are valori de ordinul 30% din consumul menajer rezult c s-ar putea face o reducere
de 30% reducand volumul vasului de splare de la 91 la 61, dar cu micorarea diametrului de evacuare de la 110 la 90
mm.
Importana pierderii i risipei de ap in instalaia interioar, se vede la folosirea rezervorului de WC de 3-6 l, cand se
obine o reducere a consumului cu pan la 90%, iar in unitile colare cu 29-30%; contorizarea individual reduce cu
cca. 17% iar regulatorul de presiune dup contor poate reduce cu 19% consumul de ap.
Analiza consumului de ap pentru populaie a condus la valorile, in litri/omzi:
- 3-5 - consum vital;
- 20-25 - mediu rural, ri in curs de dezvoltare;
- 30-50 - centre rurale, ri in curs de dezvoltare;
- 100-150 - zone rurale in ri dezvoltate;
- 200-300 - centre urbane;
- 500-600 - aglomerri urbane importante.
Distribuia apei este: 1% pentru but, 6% pentru pregtirea hranei, 6% pentru splat main i udatul grdinii, 12%
pentru splat lenjeria, 10% splatul vaselor, 20% evacuarea dejeciilor (WC), 39% pentru baie, du; total necesar 150
l/omzi.
In Anglia numai 10% din consumatori sunt contorizai. Consumul specific la locuinele individuale (pe districte de 500-
5000 persoane) este de 150 l/omzi. dup "clasa" construciei acesta poate crete la 200-380 l/omzi.
In primul standard privind consumurile specifice, in ara noastr, din 1957, pentru centre populate rurale (fr reea de
canalizare) acesta este de 150 l/omzi; distribuia valorii este 85 l/omzi nevoi gospodreti (k(zi) = 1,3 ... 1,5), nevoi
publice 30 l/omzi (k(zi) = 1,25 ... 1,4), nevoi de stropit - splat 20 l/omzi (k(zi) = 1,15 ... 1,3), nevoi pentru industria
local k(zi) = 1,3).
Pentru animale necesarul de ap este: oi - 10 l/capzi, miei - 6 l/capzi, vaci cu lapte - 90 l/capzi, viei - 30 l/capzi,
vaci-carne - 60 l/capzi, cai - 35 l/capzi, porci - 36 l/capzi, purcei - 16 l/capzi, gini - curci 0,5 l/capzi, gate-rae - 1,5
l/capzi.
In Spania, conform Decretului din 1990, art. 6, dotrile trebuie s asigure min. 100 l/omzi, dup regulamentul
Ministerului de Lucrri Publice i Transporturi (MOPU):
- la populaie in localiti sub 1000 loc. 150 l/omzi;
- la populaie in localiti cu 1-6000 loc. 175 l/omzi;
- la populaie in localiti cu 6-12000 loc. 200 l/omzi.
Repartizarea consumului de ap menajer: 4% splat lenjerie, 3% fcut curat in cas, 6% pentru hran i splat vase,
3% udat florile, 37% baie, 5% splatul dinilor, 1% splat maina, 41% WC.
In SUA necesarul de ap pentru o cas individual este: splat vase 38 l, splat lenjerie 94 l, but-preparat hrana 11 l,
igiena oral 8 l, baie 68 l, WC 65 l, diverse 19 l, (total 70 gal/zi sau 265 l/zi); calculul este bazat pe o component a
familiei de 2,4 ... 2,8 persoane; aceasta conduce la un consum specific de 110-95 l/omzi. Printr-o gospodrire raional
a apei in gospodrie (robinei buni, main de splat vase cu bule, WC cu dou viteze, chiuvet cu dop, du cu comand
automat etc.) se poate obine o economie de cca. 10%.
Avand ca referin STAS 1343-3, necesarul de ap pentru animale, in cazul evacurii mecanice a dejeciilor, este de:
taurine 50-100 l/capzi, ovine 5-10 l/capzi, caprine 13 l/capzi, cabaline 30-50 l/capzi, iepuri 0,7-1,0 l/capzi, psri -
gini 0,3-0,5 l/capzi, gate 1,5 l/capzi, rae 2 l/capzi.
Valorile orientative pentru cantitatea specific de ap necesar pentru dimensionarea staiilor mici de epurare, in
Germania, este de:
- ap uzat menajer 100 l/omzi;
- ap uzat comunal 150 l/omzi.
In Olanda, un studiu pe 1000 familii a artat c: dezvoltarea inclzirii centrale a schimbat consumul de ap, in 1990
40% din case aveau baie, consumul specific a crescut la 135 l/omzi, in 1992 fa de 107 l/omzi in 1980, 94% din familii
au main de splat consum 0,7 l in loc de 2,4 l/omzi la splatul manual, se consum 81 l/omzi la baie i 39 l/omzi la
du etc.
In SUA la nivelul anilor '50 consumul specific de ap in case separate era de 113-220 l/omzi, iar consumul pentru
animale - (l/capzi) cai, boi, mgari 37, vaci 57, capre 11, gini 0,8, porci 15.
O vedere general asupra consumului specific de ap in Europa, dat de IWA (International Water Association), ca
valori medii in l/omzi: Suedia 175/350, Luxemburg 171/259, Olanda 159/195, Spania 158/217, Frana 146/211,
Germania 146/196, Austria 131/271, Marea Britanie 132/267, Belgia 108/166. World Health Organisation aprecia in 1998
cantitatea minim de ap la 15-50 l/omzi, iar o valoare bun a cantitii la 50 l/omzi pentru consum domestic. Anii '80,
au fost declarai "Deceniul apei potabile i canalizrii" in urma creia toi locuitorii urmau s aib ap bun cel puin 20
l/omzi; realizrile au fost modeste.
Dup datele din GTZ-Wasserwersorgung din 1971, consumul de ap este funcie de dotarea locuinei: la localiti cu
max. 2000 locuitori - 65 l/omzi pentru consum domestic i 75 l/omzi pentru consum domestic i public, iar la localiti cu
peste 2000 loc. consumul crete la 85, respectiv 95 l/omzi. Pe tipuri de locuine consumul poate fi: 60-80 l/omzi la
cldiri izolate fr toalet i baie individual:
- 80-100 l/omzi la grupuri de locuine (fr baie i toalet);
- 100-200 l/omzi la case izolate, cu baie i toalet;
- 200-400 l/omzi locuin izolat cu confort maxim.
Cantitatea de ap necesar unui animal este funcie de mrimea sa, de munca pe care o face, de perioada de
dezvoltare, anotimp, tipul i cantitatea de nutre etc. Pentru animalele mari se apreciaz la: bovine 3,5 ... 5,5 kg/kg SU
ingerat, ovine-caprine 2-4 kg/kg SU; poriile de mancare pentru animale, vara, sunt: bovine 13-17 kg SU/zi, oi 1,6-3,6 kg
SU/zi, cai 10-12 kg SU/zi.
Avand ca referin STAS 1343/1, valorile consumului specific de ap, tab 1, pentru nevoi gospodreti (menajere)
sunt: 40 l/omzi pentru zone unde alimentarea se face cu cimele pe strad, 80 l/omzi pentru zone unde alimentarea se
face prin cimele in curi, 140 l/omzi pentru zone unde locuinele au instalaie interioar de ap rece i instalaie de
canalizare; consumul public este apreciat la: 25 l/omzi la alimentarea cu cimele de strad i 30 l/omzi in celelalte
cazuri.
Dup prevederile normativului P66-2001, se asigur:
- necesarul de ap pentru nevoi gospodreti, 50 l/omzi pentru alimentarea cu cimele pe strad;
- 80 l/omzi, pentru alimentarea cu ap cu cimele in curi sau ap rece in cas;
- se adaug 20 l/omzi pentru uniti social-culturale;
- pentru animale se consider: vaci 60 l/capzi, cai 50 l/capzi, porci 30 l/capzi.
Sunt precizate pierderea de ap, 7% i coeficienii de variaie orar i zilnic.
In Strategia Guvernului Romaniei pentru dezvoltarea serviciilor publice se estimeaz c pentru mediul rural se va
asigura, pan in anul 2017, 170 l/omzi; pan in anul 2030 este prevzut realizarea reelelor de canalizare i a staiilor
de epurare adecvate. Pentru realizarea acestor deziderate se apreciaz la 250 USD/loc., investiia pentru alimentarea cu
ap i 350 USD/loc., investiia pentru canalizare i epurarea apelor uzate menajere din localitile rurale.
Avand ca referin standardul SR EN 805, preluat dup standardul european similar, Anexa A - informativ "atunci
cand nu exist informaii mai bune, necesarul global poate fi cuprins intre 150-250 l/omzi, in funcie de condiiile sociale
i climatice, in afara necesarului industrial specific. In anumite regiuni se constat consumuri care pot s ating 450
l/omzi, trebuie s se ia in considerare creterile viitoare ale populaiei, cat i orice variaie prevzut a consumului pe
cap de locuitor".
Din vizita la sistemul de alimentare cu ap din SE Vienei, Asociaia a 29 comune "Triestingtal und
Sudbahngemeinden" rezult:
- localitile mari au cca. 16000 locuitori;
- localitile mici au cca. 1000 locuitori;
- in total Asociaia are cca. 150000 loc.;
- consumul specific mediu este de 274 l/omzi;
- toat populaia este alimentat cu ap in cas;
- populaia este relativ bogat, deci 99% pltesc apa.
Din discuia cu conducerea asociaiei rezult c in Austria se consider ca normal, la sate, un consum specific de 80
l/omzi, iar la orae 120-180 l/omzi; norma de 150 l/omzi este, in mare, format din but-preparat hran 5 l/omzi,
igiena corporal 45 l/omzi, splat 50 l/omzi, WC 50 l/omzi.
IWSA consider c dup apreciere i experien in caz de cutremur va trebui asigurat populaiei 49 l
ap/persoan/sptman, astfel: 3 l/omzi in primele 3 zile, norma de vieuire, 10 l/omzi in urmtoarele 4 zile, pentru
activiti minime.
In fosta URSS normele de consum pentru zonele rurale, pentru locuine cu ap i canalizare, prevedeau 125-160
l/omzi i coeficienii de variaie zilnic i orar (k(zi) = 1,1-1,3 i k0 = 2 pentru loc. cu max. 1000 loc., 1,8 pentru 1500
loc., 1,6 pentru 2500 loc. i 1,4 pentru localiti peste 6000 locuitori).
In republica Moldova, dup datele Asociaiei "Moldova ap Canal", date publicitii in 2003, pentru localiti cu
maximum 15000 locuitori consumul specific este de 125,6 l/omzi.
RAJA Cluj-Napoca are in exploatare alimentarea cu ap a numeroase comune din jude. Din datele puse la dispoziie
s-a putut deduce un consum specific de 86-133 l/omzi in condiiile in care: nu toi locuitorii aveau ap din reea,
contorizarea nu este total, locuinele au in medie 2,8-3,3 membrii, numrul de animale este redus, alimentarea se face
numai din cimele pe strad.
In zona Targovite, pentru comunele supervizate de Regie, in condiiile in care: alimentarea cu ap se face in cas,
gradul de contorizare este 50-95%, numrul mediu de abonai pe branament 2,2, numrul de abonai pe localitate 34-
2170, se poate aprecia c i animalele din gospodrie primesc ap tot din reea (probabil nu total), valorile medii lunare
ale consumului specific sunt min. 15 l/omzi i max. 244 l/omzi; o valoare medie general pe anul 2003 este de 85
l/omzi.
Concluzii:
a) Este relativ greu de ales o valoare pentru consumul specific de ap. Se poate aprecia c funcie de zona i resursa
de ap, o valoare de 80-150 l/omzi este raional.
b) In Europa, alimentarea cu ap la sate fost incheiat. Sunt ri bogate unde costul apei nu este o problem pentru
populaie. Totodat localitile sunt mult mai "adunate" i costul investiiei i de exploatare este mai mic. Consumul
specific de ap, valori recomandate, chiar pentru perspectiva, este de 80-150 l/omzi.
ANEXA Nr. IV.2
Unele prevederi pentru combaterea incendiului
in localiti rurale
Problema combaterii incendiului in localitile rurale are cateva particulariti:
- locuinele sunt in mare parte, parial sau in totalitate, realizate din materiale combustibile;
- pe lang locuine sunt construcii anex i depozite cu materiale combustibile (depozite de lemne, depozite de fan,
coceni etc.);
- modul de inclzire a locuinelor, in mare parte cu sobe, favorizeaz declanarea incendiului;
- fora economic a locuitorilor este mic i ca urmare importana pagubelor fcute de incendiu este, in valoare relativ,
mult mai mare;
- mijloacele de intervenie contra incendiului sunt mult mai mici i mai slab antrenate; din aceast cauz se apeleaz la
unitile de pompieri militari, intervenie care se face la distane mari, zeci de km;
- amenajrile specifice i dotrile adecvate, pentru folosirea apei in combaterea focului sunt relativ rar intalnite.
Din datele statistice existente, rezult c intre 1995 i 2000 au fost 33290 incendii, reprezentand mai mult de jumtate
din totalul incendiilor din ar, dei numrul de locuitori este mai mic la sate decat la orae. Aceasta inseamn, in medie:
- cca. 4756 incendii pe an;
- cca. 0,4 incendii pe localitate in fiecare an;
- un incendiu anual la fiecare 2100 locuitori.
Din aceeai statistic mai rezult c cele mai multe incendii se produc primvara (martie 11% din total) cand
uscciunea este mare i se utilizeaz focul deschis pentru igienizri in zonele vecine localitii i vara (august 10%) cand
seceta este maxim; in celelalte luni distribuia focului este aproape egal, 7-8% lunar, din total.
i distribuia in cursul zilei este interesant; 17-18% din incendii se produc intre orele 1 i 13, 38% intre orele 13
i 19 i 27% intre orele 19 i 1 dim.; rezult c cea mai mare parte a incendiilor se produc ziua, cca. 60%; ar rezulta
c ritmul de producere este legat direct de activitatea uman; ziua combaterea incendiilor este mai uoar.
Tot din statistic rezult c marea majoritate a incendiilor s-a produs la locuine i anexe gospodreti, cca. 70% i
mai puine incendii au fost la pduri, terenuri agricole, cca. 3-4% din total.
Pagubele produse au fost ins insemnate; in ultimii 12 ani suma pagubelor s-a ridicat la cca. 750 miliarde lei adic
cca. 63 miliarde anual. Aceasta duce la o pagub anual de cca. 6200 lei pentru fiecare locuitor din zona rural.
Dac pagubele bneti nu sunt, aparent, prea mari, pagubele in viei omeneti sunt importante:
- 597 decese in 5 ani sau 126 decese anual, din care 16% au fost copii;
- 634 rnii in 5 ani sau 126 cazuri pe an, din care 10% au fost copii.
i la fel ca la numrul de incendii i numrul de persoane afectate a fost mai mare la sate decat media general
(54%).
Intervenia la incendii s-a fcut de ctre unitile militare de pompieri. Timpul de rspuns la solicitarea de intervenie a
fost de 16-18 minute; inand seama de calitatea drumurilor se poate ajunge la o concluzie foarte favorabil.
Durata interveniei la incendiu, durata de stingere a focului, a fost de 72-91 minute, cu tendine de cretere in timp (73
minute in 1997, 84 minute in 2003). Aceasta inseamn 1,2-1,6 ore pentru combaterea focului, deci prevederea unei
rezerve de ap de trei ore este acoperitoare, in medie.
Cheltuielile legate de intervenie se suport de ctre autoritatea local (Legea nr. 121/1996) dac focul a afectat o
cldire public sau privat i de ctre agenii economici (O.G. nr. 60/1997) dac focul a afectat activitatea economic.
Costul interveniei se face dup cantitatea de materiale i reactivi consumate, costul personalului i uzurii
echipamentelor i eventual de costul reparaiilor echipamentelor avariate, medicamente etc.
Formaiile de pompieri sunt dotate cu autospeciale de intervenie, iar autoritatea local este obligat s intervin cu
formaiile proprii i mijloace iniiale de combatere (stingtoare cu spum, utilaje, unelte specifice, nisip, butoaie cu ap).
Modul de organizare la intervenie
Pompierii militari intocmesc documente operative de intervenie i execut studii tactice, exerciii i aplicaii la
localitile din zonele de competen i raioanele de intervenie a marilor uniti, unitilor i subunitilor de pompieri
militari. Pentru localitile care nu sunt cuprinse in raionul de intervenie de baz (localitatea de dispunere) intervin
serviciile publice de pompieri civili (SPPC), pan la sosirea pompierilor militari:
- la localiti avand intre 501 i 5000 locuitori, serviciu de categoria I, avand in dotare formaie de intervenie, salvare i
prim ajutor (organizat pe echipe de min. 5 servani) i mijloace iniiale de stingere; deplasarea la incendiu se face cu
mijloace hipo/auto, asigurate de consiliul comunal sub conducerea primarului;
- la localiti avand intre 5001-10000 locuitori, serviciu de categoria a II-a, adic formaie de intervenie, salvare i prim
ajutor i o grup de intervenie la motopomp sau alt utilaj mobil;
- la localiti avand intre 10001-20000 locuitori, serviciu de categoria a III-a; formaie de intervenie, salvare i prim
ajutor i o grup de intervenie cu autospecial cu ap i spum.
De regul, funcie de categoria serviciului, serviciul public de pompieri civili poate avea in utilizare:
- mijloace iniiale de stingere i alte materiale (glei, scri, lopei, topoare, furci, cisterne tractate hipo, echipament
pentru folosirea hidranilor stradali);
- autospeciale de intervenie, substane stingtoare i echipament de protecie, mijloace de alarmare, anunare,
alertare i conducere a interveniei;
- sedii i spaii de adpostire a tehnicii de intervenie i materialelor din dotare, poligoane de antrenament.
Timpul de rspuns al formaiei de intervenie (SPPC) va fi de max. 5 minute la instituiile publice cu sli aglomerate
sau cu incperi cu aglomerri de persoane, la agenii economici de interes local dar cu risc mare de incendiu, precum i
la construciile ce aparin patrimoniului naional.
Timpul de deplasare in sprijin a conducerii serviciului i a echipelor de intervenie, salvare i prim ajutor in satele
aparintoare va fi de maximum 15 minute. Pentru alte cazuri primarul va stabili timpul i modul de intervenie astfel ca
s existe maximum de operativitate.
SPPC care asigur intervenia i in alte localiti, pe baz de convenie sau contract, le cuprind pe acestea in sectorul
lor de competen. Mrimea sectorului de competen va avea o astfel de suprafa i alctuire incat s se poat
interveni in maximum 25 minute in cea mai indeprtat zon locuit.
SPPC intervin pe baza unor planuri de intervenie realizate in prealabil i verificate, planuri care cuprind: aria de
intervenie, drumuri de acces, populaia implicat, schema de legtur i mijloacele practice, cu formaiile militare i
eventual cu formaiile vecine, timpi de intervenie, mijloacele din dotare i amplasarea acestora, modul de alarmare, locul
de amplasare a surselor de ap, mijloace de rezerv etc.
Necesarul de ap, pentru combaterea incendiului, se stabilete astfel:
- pentru localitile cu pan la 500 locuitori, necesarul de ap va fi de 10 m
3
;
- pentru localiti cu 501-5000 locuitori, necesarul de ap va fi de 54 m
3
, bun pentru asigurarea unui debit de 5 l/s timp
de 3 ore;
- pentru localiti cu 5001-10000 locuitori, rezerva de ap va fi de 108 m
3
, bun pentru asigurarea unui unui debit de
incendiu de 10 l/s timp de 3 ore.
Volumul de ap se ine in spaii adecvate, de ap potabil dac alt surs nu poate fi folosit in mod adecvat. In
apropierea rezervoarelor se prevede un cmin de racord, avand ca referin STAS 9342, cu posibiliti de acces, pentru
alimentarea cu ap a autospecialelor de intervenie. Atunci cand sursa de ap potabil nu poate asigura i ap de
incendiu (fizic in zon nu este ap mult, costul lucrrilor suplimentare poate fi mare etc.), se poate realiza rezerva de
ap din alta surs, ap nepotabil, din precipitaii etc. Rezerva va fi protejat contra ingheului (dac bazinul este
neacoperit se va considera c se poate forma un strat de ghea de 20-40 cm), contra folosirii in alte scopuri, contra
accidentelor la intrarea persoanelor neautorizate. Apa va fi schimbat periodic.
Refacerea rezervei de ap, consumat anterior pentru combaterea focului, se face in perioada imediat urmtoare
celor trei ore de funcionare. Dup refacerea rezervei se poate alimenta normal i localitatea.
Reeaua de distribuie se prevede, de regul, de tip ramificat. Hidranii se amplaseaz pe reea astfel:
- pe tronsoanele pe care se distribuie un debit mai mic de 5 l/s nu se amplaseaz hidrani decat in cazuri justificate;
- pe tronsoanele de reea ce transport un debit mai mare de 5 l/s, pentru localiti pan la 5000 locuitori, diametrul
conductei va avea cel puin 110 mm; pe aceste poriuni se prevd hidrani amplasai la distane de maximum 500 m intre
ei; poziia aleas va asigura utilizarea cat mai uoar pentru combaterea focului la cat mai multe case; modul efectiv in
care se stinge focul va avea influen;
- pe poriunile de reea ce distribuie un debit Q0max mai mare de 10 l/s i localiti cu 5-10000 locuitori, diametrul
reelei va fi de cel puin 125 mm iar pe aceste poriuni se vor prevedea hidrani amplasai la max. 500 m intre ei.
In cazul in care gospodria de ap alimenteaz mai multe localiti rurale, separate prin zone neconstruite de cca. 50
m, se consider un singur incendiu corespunztor celei mai mari dintre localiti, iar volumul de ap, staia de pompare i
reeaua se dimensioneaz la debitul de incendiu respectiv.
In cazul localitilor care nu sunt separate de un spaiu neconstruit de min. 50 m se va lua in calcul incendiul ca pentru
o localitate format din totalitatea locuitorilor comunelor vecine. Se va verifica dac in planul de dezvoltare nu exist i
posibilitatea ca unele localiti, in viitorul previzibil, nu vor deveni adiacente (intre ele mai puin de 50 m).
Hidranii de incendiu se recomand s fie supraterani; in cazuri justificate (pericol de lovire sau distrugere) se admite
i prevederea de hidrani subterani.
Reeaua de distribuie va fi dimensionat astfel ca la toi hidranii in stare de lucru, in ipoteza de stingere a focului luat
in calcul, s se asigure cel puin 7 metri presiune (0,7 bar). Cand reeaua este alimentat gravitaional se pot accepta i
valori mai mari sau chiar reea de inalt presiune. Presiunea din reea nu va crea neajunsuri populaiei.
Cand reeaua este alimentat prin pompare, staiile de pompare pentru alimentarea reelei, deci i a hidranilor, se
prevd cu un singur agregat de rezerv; staiile de pompare se dimensioneaz astfel:
- la Q0.max, pentru localitile cu max 500 locuitori;
- la Q0.max plus 5 l/s, pentru localitile cu 501-5000 locuitori;
- la Q0.max plus 10 l/s, pentru localiti cu mai mult de 5000 loc.; pentru asigurarea debitului de incendiu se prevede o
pomp suplimentar, pompa care funcionand in paralel cu pompa obinuit va asigura i debitul de 10 l/s pentru
combaterea focului; se va verifica presiunea in reea;
Legat de aceste prevederi pot fi fcute unele remarci:
(1) asigurarea cminului de racord in apropierea rezervoarelor ar trebui interpretat cu atenie; un cmin de racord
lang un rezervor amplasat la o cot mare, bun pentru alimentarea gravitaional a reelei, poate cere un drum de
acces aa de scump incat pare mai raional s se prevad cminul pe reeaua din sat, acolo unde accesul este simplu i
curent; costul pentru mrirea diametrului conductei pan la noua poziie se poate s fie cu mult mai mic; ar trebui deci
gsit o soluie raional in fiecare amplasament; drumul de acces trebuie s fie un drum rezistent, mainile de lucru ale
formaiilor de pompieri au intre 12 i 22 tone, i cer o raz de racordare pentru manevr de min. 9 m; drumurile vor trebui
s fie utile tot timpul anului;
(2) poziia i numrul de hidrani ar trebui s depind de poziia grupului de locuine care trebuie protejat; ca atare
soluia ar trebui s fie particular fiecrei comune, i care va fi diferit in timp; intotdeauna hidranii vor fi amplasai in
locul in care presiunea este mai mare.
ANEXA Nr. IV.3
Valori recomandate pentru parametrii de dimensionare ai principalelor
obiecte ale sistemului de alimentare cu ap
Captarea apei din surs subteran
- valoarea coeficientului de permeabilitate, Darcy, k = 10-500 m/zi;
- valoarea vitezei maxime admisibile de neinisipare;
- v(a) = [k^(
1
/2)]/15 (m/s), unde k este exprimat in m/s;
- procentul minim de goluri in coloana de filtru = 10%;
- denivelarea maxim in pu nu va depi jumtate din grosimea stratului de apa (H/2);
- diametrul coloanei de filtru (pu, la puurile de mare adancime, sub presiune),
minim 150 mm;
cu minimum 100 mm mai mare decat diametrul pompei submersibile;
- grosimea coroanei de pietri de lang coloana puului, minim 100 mm;
- distana intre dou puuri vecine, min. 50 m (strat freatic), 100-150 m pentru straturi cu ap la peste 50 m adancime;
- lungimea piesei de fund, a decantorului, minimum 2 m; cand pompa este amplasat la partea de jos a puului,
decantorul se lungete cu minimum lungimea pompei i motorului;
- numrul minim de puuri, n = 2;
- numrul puurilor de rezerv, 20%;
- viteza apei pe sistemul de colectare a apei, 0,4-0,8 m/s la sistemul cu sifonare, 0,4-1,0 m/s la sistemul cu pompe in
pu;
- diametrul minim al tubului de dren, 20 cm;
- dimensiunea minim a unui strat din filtrul invers - 10 cm;
- raportul intre diametrele particulelor stratelor vecine din filtrul invers, D(i)/D(i+1) = 4;
- mrimea diametrului gurii de acces in cmine, 80 cm;
- capacul cminelor la puuri i drenuri vor fi cu cel puin 50 cm peste teren sau peste nivelul apei de inundaie;
- mrimea zonei de protecie sanitar, minim:
la puuri de mare adancime, peste 50 m, 20 m;
la puuri cu ap pan la 50 m, 50 m amonte i 20 m aval;
la dren distana amonte se calculeaz pentru un timp de parcurgere al apei de min 20 zile; in aval, 20 m.
Captarea apei din sursa de suprafa (rau, lac)
- adancimea de ap peste grtar, min. 50 cm;
- la ape navigabile adancimea grtarului va fi 50 cm sub adancimea de pescaj, pentru vasele admise in mod normal;
- adancimea de ap intre partea de jos a elementului permeabil i fundul albiei, min. 50 cm;
- distana intre barele grtarului, 2-3 cm;
- grosimea stratului de ghea, min 30 cm;
- viteza apei in grtar:
0,1-0,3 m/s, cand zaiul poate ajunge la grtar;
0,3-0,4 m/s, cand plutitorii pot ajunge la grtar;
sub 0,6 m/s cand priza este de adancime sau se cur mecanic.
Staii de pompare
- presiunea absolut in axul pompei (NPSH) va fi cu 0,5-1,5 m mai mare decat valoarea NPSH-ul pompei dat de
furnizor;
- viteza apei pe conduct de aspiraie 0,4-0,8 m/s;
- viteza apei pe conducta de refulare rezult din calcul tehnico-economic sau se apreciaz la 0,4-0,8 m/s (conducte
mici, viteze mici);
- numrul pompelor de rezerv, va fi de cel puin una pentru staia care are maximum 4 pompe; pentru cazul
incendiului se va vedea anexa 2; se poate lua in considerare i varianta unei pompe de rezerv montat i a altei pompe
inut in magazie; ori de cate ori este posibil se va prefera o pomp inecat;
- gabaritul va fi astfel stabilit incat intre orice element al pompei sau conductei, sau intre ele i perete s fie minimum
20 cm; intre pompe i perete se va asigura 80 cm, pentru circulaie; intre pompele aezate separat spaiul va fi de min.
80 cm; intre pompe i tabloul electric minimum 1,50 m; la pompele cu turaie variabil se va ine seama i de poziia
cazanului de combatere a ocului hidraulic;
- soclul pompei va avea de min 5 ori greutatea agregatului aezat individual, iar inlimea de minimum 20 cm, staia de
pompare a apei in rezervor va avea sistem de avertizare pentru cazul cand cuva rezervorului este plin;
- se va asigura spaiul i mijloacele pentru ridicarea pompelor, in vederea schimbrii.
TRATAREA APEI
Gospodria de reactivi
- stocul de reactivi va asigura funcionarea pentru minimum 30 zile;
- concentraia soluiei va fi stabilit dup recomandarea furnizorului i condiiile locale; orientativ concentraiile au
valorile de:
5-20% pentru sulfat de aluminiu;
1% pentru var;
1-2% pentru silice activ;
0,1% pentru polielectrolii.
- tolerana la msurare a dozelor de reactivi va fi de 5%;
- temperatura in camerele cu reactivi va fi de min. 5C in perioada de iarn, exceptand camera de preparare a clorului
din clor lichid unde temperatura va fi de min 15C;
- valoarea orientativ, de calcul, a dozelor de reactivi pentru dezinfectare va fi: 0,5-3 mg/l pentru clor, 1-5 m/g l pentru
ozon, 0,1 mg/l pentru dioxid de clor, 16-40 mWs/cm
2
pentru radiaia ultraviolet;
- valoarea orientativ a dozelor de reactivi de coagulare va fi de 10-50 mg/l pentru sulfat de aluminiu, 20-50 mg/l pentru
var, 0,5 mg/l pentru polielectrolii.
Decantoare (orizontale, verticale)
- timp mediu de decantare 2-4 ore; in cazuri speciale se poate i o cuv;
- viteza de curgere a apei, in cuv, 1-2 cm/s;
- incrcarea hidraulic (u = Q/A(orizontal)) 0,8-1,1 m/h;
- viteza podului raclor-curitor 1-2 cm/s (curs activ);
- diametrul conductei de nmol, min. 150 mm;
- viteza de curgere a nmolului, min. 1,5 m/s; sarcina hidraulic, la golirea gravitaional, min. 1,5 m;
- concentraia in substan uscat a nmolului 0,5-2%;
- gradul de umplere in conductele de colectare a apei decantate, 0,5;
- panta radierului decantorului 1-2% la cel orizontal i 50% la decantorul vertical;
- mrimea spaiului de gard min. 20 cm;
- grosimea stratului de nmol, 10-20 cm.
Decantoare lamelare
- incrcarea hidraulic 1,5-5 m/h, pentru suprafaa orizontal; la decantoarele cu recircularea nmolului poate ajunge la
10-20 m/h;
- distana intre plcile modului 3-6 cm;
- numrul Re pentru module, max. 50;
- timpul efectiv de limpezire 7-10 min.;
- timpul total de trecere prin decantor 1-1,3 ore;
- inlimea apei limpezite, peste module, 1-1,5 m;
- concentraia nmolului evacuat 5%;
- turbiditatea apei brute, max. 2000 mg/l;
- turbiditatea apei decantate 1-5 grade NTU;
- viteza apei in conducte 0,5-1,0 m/s; viteza mai mic in conducta de alimentare; conducta de preaplin va fi
dimensionat, la o vitez de 1 m/s, in medie;
Filtre lente
- numr de cuve (bazine) minimum 3;
- viteza de filtrare 1-3 m/zi;
- strat de nisip gros de 1,0-1,5 m, cu granule de nisip cuaros de 0,5-1,5 mm;
- in cazuri speciale, gust, miros, micropoluani, stratul poate fi completat cu un strat de crbune activ granulat, aezat la
min. 80 cm sub stratul de nisip;
- curirea nisipului se va face, de regul, la cca. una lun o splare i recalibrare/inlocuire total la 5-10 ani;
- va exista o rezerv de nisip egal cu 25% din volumul util de nisip;
- spaiul de gard va fi de min. 20 cm;
- filtrele vor funciona cu nivel amonte variabil;
- viteza apei in conducte 0,6-0,8 m/s pentru ap brut i cca. 1 m/s pentru ap filtrat;
- pierderea de sarcin prin filtru nu va depi 2 m (in mod normal 50-60 cm);
- zona de protecie sanitar va fi de 20 m;
- dac este permis furnizarea apei fr dezinfectare atunci este obligatorie formarea stratului activ - membrana
biologic (durata de formare 3-4 zile); dac este obligatorie acoperirea cuvelor - zone cu ierni grele, filtrul va avea
ferestre bune i bine orientate;
- zona de amplasare va fi lipsit de posibilitatea unei poluri prin aer.
Filtrul rapid
- dimensionarea la debitul zilnic maxim;
- filtrele vor fi amplasate in hala inchis, inclzit la min 5C;
- viteza de filtrare va fi de 4-8 m/h;
- numrul de cuve va fi de cel puin 3;
- stratul de nisip cuaros va avea 0,8-1,0 m grosime i 0,8-1,5 mm granul;
- splarea se va face zilnic, in principiu, cu ap sau ap i aer, cu intensitile:
- 4-8 l/sm
2
pentru ap i 15-20 l/sm
2
pentru aer; la splarea numai cu ap se va asigura o intensitate de 10-12 l/sm
2
,
- jgheaburile de colectare a apei de splare vor fi cu muchia orizontal i vor fi aezate la cca. 1 m peste stratul de
nisip,
- rezerva de ap de splare va asigura dou splri succesive;
- durata unei splri se poate considera 20-30 minute pentru ap;
- viteza apei in conducta de splare va fi 2-3 m/s, iar pentru aer 10-20 m/s;
- suflanta pentru aer va fi protejat, contra inundrii, cu o lir pe conduct de refulare, lir ce va avea o inlime de
minimum 2 m peste nivelul apei din cuve;
- manevrarea vanelor se poate face manual, in care caz poziia lor va fi uor accesibil, sau automat cu pupitre de
comand; se va asigura sursa de energie pentru manevr (aer comprimat, energie electric);
- la staiile de tratare tip monobloc, cu dotare complet, vor fi respectate prescripiile furnizorului in ce privete
automatizarea;
- preaplinul va avea cel puin dimensiunea conductei de aducere a apei;
- spaiul de gard va avea 20-30 cm;
- golirea va avea un diametru de min. 100 mm;
Soluia filtru rapid/filtru lent va fi aleas dup o analiz concret a avantajelor i dezavantajelor i costurilor.
Aduciunea
- vor fi folosite conducte pentru transportul apei;
- materialul se alege dup schema din anexa 5;
- aduciunea va avea un singur fir, dac in rezervor se pstreaz i o rezerv de avarie; dac nu se pstreaz rezerva
de avarie se va analiza funcionarea in caz de avarie pe conduct, la priz etc.;
- viteza apei pe conduct rezult din calcul tehnico-economic; orientativ la aduciuni gravitaionale viteza poate fi de
0,5-5 m/s; la conducte ce funcioneaz prin pompare va fi de ordinul 0,5-1 m/s;
- durata de via a unei conducte va trebui s fie 30-50 ani;
- conducta va fi realizat din tronsoane cu pante constructive de min. 1
0
/00;
- la pante peste 15% vor fi prevzute elemente de rezemare a conductei;
- patul de fundare al conductei va fi in concordan cu cerina furnizorului; unghiul de rezemare va fi de 90;
- proba de presiune se va face pe tronsoane de maximum 1000 m; valoarea presiunii va fi stabilit prin proiect;
pierderea de ap va fi cea dat de SR EN 805;
- conducta va fi incercat i la vacuum, maximum 0,8 bar.
Rezervorul
- volumul total al rezervorului va avea de cel puin valoarea a jumtate din consumul zilnic, calculat in m
3
/zi, legea nr.
98/1994;
- la volume peste 200 m
3
se recomand 2 cuve;
- distana de protecie sanitar este de minimum 20 m;
- conducta de alimentare va avea diametrul aduciunii, conducta de plecare va avea diametrul astfel ales ca viteza s
fie de 0,8-1,5 m/s, preaplinul va fi egal cu aduciunea - ca diametru iar golirea va avea 100 mm;
- se va asigura circulaia apei in rezervor i evacuarea apei astfel ca s nu pericliteze sigurana acestuia;
- cand rezervorul are o singur cuv se va prevedea o legtur, normal inchis cu o van, intre intrare i plecarea apei
din rezervor; by-pass;
- rezerva de incendiu va fi protejat cu lira de ocolire, v. fig. I.4;
- atunci cand pierderea apei din rezervor este scump, apa este pompat in rezervor, sau cand sursa este mic,
intrarea apei in rezervor va fi controlat cu o van cu plutitor, vana care se va inchide automat la umplerea cuvei;
- rezervorul va avea protecie termic astfel incat apa s nu inghee iarna i s nu-i deterioreze calitatea vara;
- pierderea de ap din rezervor, la proba de etaneitate, nu va depi 0,02 l/m
2
zi.
Reeaua de distribuie
- conductele reelei vor fi amplasate, ori de cate ori este posibil, in afara spaiului carosabil;
- forma reelei va permite extinderea ulterioar;
- viteza apei in conducte va fi de min. 0,1 m/s i maximum 5 m/s;
- diametrul minim al conductei cu hidrani va fi de min. 100 mm (interior);
- conducta de ap va fi amplasat la o cot mai mare decat a colectorului de canalizare, la minimum 3 m de acesta (in
trasee paralele), sub conducta de gaz i sub cablurile electrice-telefonice;
- conductele vor avea panta, min. 1%, iar la schimbarea de pant vor avea vane de golire respectiv aerisire; in cazuri
convenabile aerisirea se poate face i prin cimele/branamente;
- presiunea apei in reea nu va depi 60 m; in alte cazuri se realizeaz o reea cu zone de presiune; conducta nu va
funciona sub vacuum;
- se va da atenie mare alimentrii consumatorilor speciali (apa continu), spitale etc.;
- la capetele de conducte vor fi prevzute totdeauna cimele sau branamente;
- la conductele din material plastic branamentele vor fi realizate cu ramificaie prefabricat sau cu priz cu colier;
- pe reea vor fi aezate vane pentru izolarea de tronsoane de 500-1000 m; vanele pot fi aezate i direct in pmant,
dac sunt vane realizate pentru aceasta;
- cimelele vor de tipul cu inchiderea apei in pmant;
- hidranii vor fi supraterani/subterani dup loc;
- branamentele vor fi contorizate;
- pierderea de ap din reea, la prob, va respecta condiiile SR EN 850 (max. 1%);
- presiunea in conduct va fi cel puin egal cu presiunea la branament; in caz contrar vor fi prevzute staii de
pompare cu hidrofor, sau pompe cu turaie variabil;
- presiunea la branament va fi de min. 3-4 m la cimele, 7 m la hidranii in funciune, 8 m pentru cldiri cu parter, 12 m
pentru cldiri cu un nivel, 16 m pentru cldiri cu 2 etaje;
- conductele vor fi probate la presiune (de regul 1,5 presiunea de regim) i la vacuum - 0,8 bari;
- hidranii de incendiu vor fi amplasai la 100 m in spaiile continuu construite i la max. 500 m in celelalte zone; nu vor
fi amplasai pe conducte moarte (fr circulaie de ap); dup hidrant exist cel puin o cimea/branament;
- in cazuri speciale vor fi prevzute locuri amenajate pentru controlul calitii apei i verificarea presiunii de lucru.
ANEXA Nr. IV.4
Reguli generale de alegere a materialelor utilizate
Alegerea materialelor pentru realizarea obiectelor sistemului de alimentare cu ap se poate face urmrind precizrile
de mai jos:
- s asigure condiiile tehnologice normale de lucru: debit, presiune, vitez, rugozitate etc.;
- numai materiale agreate de organismele abilitate;
- numai materiale (i) reactivi acceptate de organele sanitare;
- numai materiale a cror durat de via este mare, de regul peste 50 ani;
- numai echipamente cu durat mare de via (10-15 ani) i cu randament ridicat;
- numai materiale pentru care se cunoate tehnologia de realizare i exist mijloacele normale de punere in oper;
- materiale pentru care se poate demonstra c suma cheltuielilor de execuie i intreinere este minim;
- materialele i echipamentele pentru care exist personalul calificat pentru realizare i mai ales exploatare;
- materiale (i echipamente) rezistente la mediul agresiv din amplasament; in cazuri mai complicate se va face o
analiz de alegere a soluiei intre o soluie cu materiale rezistente dar scumpe sau o soluie de corectare a calitii apei
de transportat, inainte de introducerea acesteia in aduciune;
- stabilitatea terenului pe/prin care va trece elementul component, al sistemului de alimentare cu ap, va fi analizat
inainte de realizare dar i dup realizarea sistemului, cand in mod sigur se va pierde ceva ap; alegerea unui material
mai bun trebuie s fie justificat i prin sigurana amplasrii intr-un anume teren;
- dup epuizarea capacitii de lucru s permit o reutilizare uoar sau o distrugere relativ simpl; in cazul in care
sunt probleme in calcul vor fi luate i cheltuielile de pstrare in condiii sigure pe durata de existen a acestora.
ANEXA Nr. IV.5
Alegerea tipului de tub pentru transportul apei prin conducte
Condiii de lucru Sarcini pe Cerinele apei
pentru tub traseu
caracteristicile solului
condiiile de pozare greutatea umpluturii agresivitatea apei
prezena apei subterane, sarcini din trafic debitul transportat
agresivitate presiunea din conduct presiunea de lucru
agresivitatea solului tehnologia de lansare regimul de funcionare
adancimea de pozare lovitura de berbec avizul sanitar
accesibilitate traseu tipul spturii
acreditare material
v v v
v
alegere diametru, material
definirea condiiilor de pozare
stabilirea modului de conlucrare conduct pmant
stabilirea limitei de deformaie a tubului
v
stabilirea condiiilor de verificare a materialului
costul conductei
v
Soluie final:
diametru (diametre)
material, clas, imbinare
tip de tranee
presiune de prob
O schem logic de alegere a tipului de material tubular
debitul transportat
Se d: schema tehnologic
calitatea apei (potabil)
v
diametrul tubului
Se cere: > gravitaional
> prin pompare
v
tipul de sol pe traseu
Se determin: agresivitatea solului
apa subteran
tip sptur
B
<
v
Se alege: Oferta:
tub tip X, Y, Z, W ... (p, Dn, cost, imbinare ...)
v
materialul X
B
v ^
Nu
exist diametrul cerut
Da B
v ^
Nu
rezist la presiunea de lucru
Da B
v ^
Nu
este agrementat
B
v ^
Nu
are aviz sanitar
B
v ^
Nu
are durata de via > 50 ani
Da B
v ^
Nu
se comport bine la lovitura de berbec
v ^ B
Nu
este rezistent la coroziune
v ^ B
Nu
se imbin uor
Da B
v ^
Da
condiii de aezare in an, grele
Nu B
v ^
Nu
aprovizionare uoar
Da B
v ^
Nu
costul este cel mai mic
Da
v
materialul conductei este Y
ANEXA Nr. IV.6
Msurarea unora dintre caracteristicile de funcionare a
obiectelor sistemului de alimentare cu ap
Situaia A: sistemul are dotarea necesar pentru msurarea parametrilor
Debit
Debitmetru/contor de ap ce permite msurarea la:
captare-cantitatea de ap captat/consumul specific de energie;
staie de tratare - cantitate de ap tratat, consumul propriu;
cantitate de ap evacuat in rau, dup limpezire;
rezervor, la intrare/ieire - pierderea de ap, ap furnizat in reea;
reea de distribuie - pe toate branamentele, pe ramuri - apa furnizat;
apa facturat, pierderea de ap prin metoda bilanului total.
Presiune
Manometru, manometru inregistrator, cu indicaie local sau transmitere la distan
la captare;
pe aduciune in punctele cheie - controlul presiunilor mari/mici;
pe reea in punctele cu cote mari/mici i pentru determinarea curbelor de egal presiune pe reea;
pe zonele de presiune ale reelei.
Calitatea apei, la surs, la plecare din staia de tratare, la plecare din rezervor
Este recomandabil numai s se amenajeze locul de prelevare urmand ca analiza s se fac in laboratoare
specializate, laboratoare care s fac i interpretarea rezultatelor; cand exploatantul este o unitate ce supravegheaz un
mare numr de sisteme poate face analiza i controlul calitii cu mijloace proprii. Parametrii msurai vor fi cei cerui de
Legea nr. 458/2002, la intervalele de timp definite.
Situaia B: sistemul nu are in dotare mijloace sistematice de msurat
Aplicarea acestei metodologii presupune cunoaterea bun a sistemului (alctuire, dimensiuni fizice ale construciilor)
i noiuni de hidraulic, fizic, chimie, alimentri cu ap.
a) Determinarea debitului mediu pe aduciune
Folosirea unui debitmetru cu ultrasunete, debitmetru portabil, aezat pe conduct intr-un loc convenabil; dac se
monteaz provizoriu, pe conduct in puncte bine alese i manometre, se poate face o corelaie debit-presiuni, corelaie
util mai tarziu pentru estimarea debitului folosind rezultatele din msurarea presiunii.
La aduciunea gravitaional, sub presiune, dac se cunoate cota captrii i cota rezervorului se poate determina
debitul calculand panta piezometric i apoi din grafice tip Manning valoarea debitului (toate vanele de pe conduct sunt
complet deschise), v. fig. II. 2 a.
Se inchide plecarea apei in reea, in perioada de noapte, 2-3 ore. Se msoar diferena de cot a apei in rezervor i
cunoscand dimensiunea seciunii in plan a acestuia se poate calcula volumul de ap acumulat. Din volum i timpul de
acumulare se poate determina debitul mediu. Metoda poate fi aplicat la toate tipurile de aduciuni, cu observaia c
vana de plecare trebuie s fie etan.
b) Debitul mediu de alimentare a reelei
Se folosete rezervorul pentru msurarea volumului de ap plecat, in condiiile in care alimentarea acestuia este
oprit. Durata opririi alimentrii trebuie s fie scurt (1-2 ore). Se msoar diferena de nivel la cei doi timpi de msurat,
se calculeaz volumul de ap i apoi debitul mediu pe intervalul de lucru.
c) Determinarea randamentului mediu de funcionare a pompelor
Pe aduciune: se determin debitul pe aduciune ca mai sus; se msoar presiunea la pompe i se face corecia cu
inlimea de aspiraie, v. fig. II.3.e; se citete consumul de energie la tabloul de comand (sau intensitatea curentului);
din raportul consum de energie i produsul gammaQH se obine randamentul; in cazuri speciale se poate face o
determinare exact.
In reea: se poate determina randamentul numai dac se poate estima debitul pompat, prin sumarea consumului de
ap contorizat sau prin msurarea debitului cu un debitmetru mobil, sau cu metoda dat in.
d) Determinarea punctului de funcionare al pompei: se msoar presiunea de refulare inchizand vana pe refulare; se
deschide treptat vana i la intervale cand debitul este constant se msoar din nou presiunea; cu perechile de valori Q i
H se deseneaz curba pompei; se calculeaz valoarea H = H(g) + MQ
2
, v. fig. II.3.d i se reprezint pe acelai grafic.
Intersecia celor dou curbe indic punctul de funcionare.
e) Determinarea debitului de ramuri de reea. Se citete presiunea la capetele tronsonului de msurat; se oprete
consumul uor dac alimentarea este fcut prin cimele; se deschide ultimul hidrant (sau cimea) pan ce se
realizeaz presiunea msurat i cu un vas calibrat se msoar timpul de umplere; se calculeaz debitul; operaiunea se
repet la toate tronsoanele.
f) Determinarea capacitii de transport a reelei, prevzut numai cu cimele; se msoar presiunea in nodurile
importante ale reelei (la care se cunosc cotele); la cimele cele mai deprtate se deschid cimele a cror debit se
msoar cu vase marcate volumetric; se deschid cimelele pan cand in reea se asigur presiunea msurat anterior;
suma volumelor de ap msurate/divizat prin durata de umplere a primului vas d valoarea debitului maxim de lucru a
reelei; pot fi incercate i alte variante de lucru a cimelelor/hidranilor.
g) Verificarea funcionrii hidranilor; pe cimeaua cea mai apropiat de hidrant, i aflat la o cot similar acestuia, se
monteaz un manometru; se deschide hidrantul astfel ca presiunea la cimea s fie 7 m; se msoar debitul hidrantului.
h) Determinarea intensitii de splare a filtrului
Se folosete rezervorul de ap de splare, pe care se msoar nivelul apei. Se oprete alimentarea rezervorului i se
incepe splarea cu ap; se msoar volumul de ap intr-un interval de timp i apoi se calculeaz intensitatea din raportul
volum de ap divizat prin timp, divizat prin suprafaa cuvei ce se spal.
i) Verificarea debitului de soluie de dozat; v. fig. I.6.d;
Se introduce in uvoiul de soluie un cilindru gradat i se ine un timp acolo; se msoar timpul i se citete volumul
acumulat; din raportul lor rezult debitul de soluie; cunoscand concentraia soluiei se poate determina cantitatea de
reactiv i chiar doza de reactiv (cantitatea de reactiv divizat la volumul de ap in acelai timp de msurat).
j) Verificarea debitului filtrului.
La cuva de filtru la care curgerea este stabil se oprete alimentarea i se pornete simultan cronometrul; se
urmrete scderea nivelului apei dup 10-20 minute; se calculeaz volumul de ap ce a plecat din cuv i se determin
debitul mediu. Verificarea se poate face la sfaritul ciclului de filtrare i la inceputul ciclului; media celor dou valori poate
furniza o valoare corect pentru debitul filtrului.
k) Verificarea nivelului apei in pu.
In puul care funcioneaz se introduce un furtun cu diametrul mic, 0,5-1 cm, msurand lungimea introdus; pe partea
vzut a furtunului se monteaz un manometru bun; furtunul se leag la o pomp de aer (de man sau de umflat
cauciucul mainii); se pompeaz pan cand presiunea din manometru rmane constant; presiunea se transform in
coloan de ap (10 m = 1 bar); valoarea coloanei de ap obinut este adancimea la care se afl captul tubului sub
ap; se scade aceast lungime din lungimea furtunului introdus i se obine poziia apei in pu.
ANEXA Nr. IV.7
Metode de reabilitare a strii conductelor ce transport ap
Condiii:
cand
tehnologie
Metode de reabilitare conducte probleme cost
fonduri
(aduciune, reea) > durata
lucrri auxiliare
calitate ap
justificare
v metod
- tehnic
- economic
v
v
v
REABILITARE
CURIRE (1) REINNOIRE (2)
INLOCUIRE (3)
v
v
v
Fr an
Mijloace neagresive: v v deschis
Tranee
> - jet de ap
deschis
- autosplare Sealing Relining
(etanare) (refacere) >
microtunel
*
foraj orizontal
v *
tub tras
- manon rapid v > tras
prin tub vechi
Mijloace agresive - inlocuire tronson * cu
rupere
- mecanice - refacere imbinare Coating *
fr rupere
> - soluii cu reactivi - strat de protecie aplicat (torcretare)
(acizi slabi) pe loc dup curire v
> cu mortar - ciment
acelai <
Lining (torcretare)
alt traneu <
> rini epoxi
regandire <
REZULTATE: > fibr + rin
reea**)
* refacere capacitate de transport > cptuire:
A -> A0
n -> n0 > cu tuburi false
* posibilitate de vizualizare a (aer cald)
peretelui i decizie: > cu conduct
- protejare perete > cu conduct + rin
- tratare ap
REZULTAT:
- seciune mai mic
- rugozitate mai mic
- rezisten mecanic mai bun
- rezisten la
coroziune/eroziune mai bun
- nu se acioneaz asupra
exteriorului conductei
NOTE:
**) exist o posibilitate de regandire, refacere a schemei tehnologice a reelei
(1) se poate obine reducerea rugozitii, deci creterea presiunii in reea (la reelele alimentate
gravitaional) sau energia de pompare la reelele alimentate prin pompare
(2) se reduce pierderea de ap, se reduce rugozitatea la o conduct inc rezistent din punct de vedere
mecanic (ine la impingerea pmantului)
(3) conducta se inlocuiete din cauz c nu mai are etaneitate i rezisten mecanic
ANEXA Nr. IV.8
Protecia personalului contra aciunii directe a reactivilor
Acid sulfuric (vitriol)
Folosit la corectarea pH-ului; se poate stoca in vase din oel neprotejat, dac are concentraie peste 95%; nu
explodeaz; nu ia foc; atenie ins prin reacie poate degaja hidrogen, care poate exploda;
Risc la folosire:
contact cu pielea - arsuri grave; protecie = haine groase din lan, glug, mnui,
contact cu ochii - pericol de orbire/ochelari de protecie; in caz de accident - splare abundent cu ap curat, vizit
la doctor;
cizme din cauciuc antiacid.
Atenie: totdeauna se toarn acid in ap i nu ap in acid; reacia este exoterm i vaporii de ap degajai arunc apa
in afar - risc; operaia trebuie fcut in vas fr presiune.
Lapte de var (var stins)
Folosit la corectarea pH-ului, ajuttor de coagulare etc.; se livreaz in saci - var pulbere; in ap d o soluie foarte
bazic;
Risc la folosire:
praful este iritant, deci necesit: masc, ochelari, mnui, salopet bun;
soluia este agresiv pentru piele; se spal cu ap mult, crem de protecie, vizit la medic.
Hidrogenul sulfurat
Gaz ce rezult din descompunerea substanelor organice sau provine din stratul subteran; gaz mai greu ca aerul,
foarte toxic, detectabil prin miros (la concentraii mari distrugerea senzorilor de miros este rapid); este inflamabil la
concentraii peste 4% in aer. Concentraia admis in aer, dup normele franceze 15 mg/m
3
aer (10 ppm) la o expunere
de 15 minute, sau 7 mg/m
3
pentru o expunere de 8 ore; dup normele americane este permis expunerea la concentraii
de max. 10 ppm. Detectoare de hidrogen sulfurat in spaiile inchise, de lucru, ventilare puternic in spaii provizorii de
lucru (care nu au detectoare).
In caz de accident: scoatere rapid din spaiul afectat, respiraie artificial, transport urgent la spital.
Ozonul
Folosit ca oxidant, dezinfectant pentru ap; este toxic in concentraie mare sau expunere prelungit. Instalaia de lucru
va avea ventilaie pentru evacuare i dispersare sau distrugere, prin ardere catalitic. Instalaiile vor avea avertizoare
pentru depirea limitei admise. Dup normele europene doza de ozon admis in atmosfer (lucru continuu) este de
0,150 mg ozon/m
3
de aer.
Personalul va fi controlat periodic.
Clorul
Folosit pentru dezinfectarea apei sau oxidare; poate fi adus sub form de clor lichid in recipieni speciali sau produs pe
loc; este toxic pentru om animale i plante.
Efecte asupra omului i remediu:
La o concentraie a clorului, msurat in ppm:
1 ppm, simptome slabe la expunere de cateva ore, se simte mirosul specific;
3 ppm, miros detectabil, specific;
4 ppm, efecte serioase la o expunere de 60 minute;
5 ppm, intoxicare, accidentatul trebuie scos urgent din zon, la aer curat;
15 ppm, iritaia cilor respiratorii, scos rapid din mediu;
30 ppm, tuse ca urmare a iritrii cilor respiratorii, scos rapid din mediu;
40 ppm, risc mare la o staionare peste 0,5-1 or;
1000 ppm, moarte dup cateva inspiraii (1 mg/l in aer de comparat cu 1 mg/l in ap - unde efectul este suportabil).
Reguli de protecie:
in incperile cu clor nu intr decat personalul autorizat;
personalul va avea masc de protecie cu cartu adecvat;
instalaia va avea avertizor de concentraie de clor, sonor;
instalaia va avea mijloace de combatere a scprilor de clor;
bazin cu soluie de var, sod caustic, turn de stropire/neutralizare, ventilaie.
In caz de accident, omul este scos in aer liber-curat, i se face respiraie artificial i va fi transportat la spital pentru
control de specialitate.
ANEXA Nr. IV.9
Controlul pierderilor de ap din sistem
Obiectele la care este necesar s se controleze pierderea de ap sunt:
aduciunea;
reeaua de distribuie;
rezervorul;
staia de tratare (obiectele componente i ap necesar intreinerii funcionrii).
Controlul pierderilor de ap se poate face in cele dou situaii limit: pe sistem sunt montate i in stare de funcionare,
contoare de ap/debitmetre sau nu exist nici un instrument de msurat cantitatea de ap. In acest ultim caz se poate
vedea i anexa IV.6.
Aduciunea: se msoar cantitatea de ap intrat/ieit din aduciune, la cele dou capete; dac nu sunt erori de
msurare, diferena de volum de ap este datorat pierderilor; se poate calcula pierderea specific, l/m
2
, zi sau m
3
/km,
an i se compar valoarea cu valoarea acceptat sau stabilit la proba de presiune fcut iniial; pentru uurina utilizrii
se poate exprima i procentual pierderea de ap; o valoare de 4-6% poate fi acceptat ca bun; pentru valori mai mari,
in general la conductele vechi sau ru executate, se incepe determinarea locurilor unde se pierde mult ap; s-a artat
practic c cca. 5-10% din gurile mari din conduct produc pan la 80% din volumul de ap pierdut; cum conducta este
sub presiune se poate folosi o ureche electronic sau un corelator; dup remedieri este bine s se refac msurtoarea
pentru a avea un nou punct de reper pentru aprecierea viitoarelor pierderi de ap.
Reeaua de distribuie: reeaua este, de regul, obiectul care produce cea mai mare pierdere de ap (in zonele urbane
unde sunt ceva msurtori pierderea poate depi 50%; in zonele rurale nu sunt valori msurate); pot fi aplicate mai
multe metode, depinzand de gravitatea fenomenului, de grija furnizorului de ap pentru o bun gospodrire a acesteia,
de dotare etc.; printre metodele utilizate sunt:
(a) Metoda bilanului
Se calculeaz volumul de ap intrat in reea i volumul de ap consumat - determinat prin sumarea citirilor la contorul
utilizatorilor; pentru a avea erori mici de citire (nu se poate face o citire simultan a contoarelor) este bine ca bilanul s
se fac la intervale mari de timp-semestrial/anual; diferena intre valoarea volumului de ap intrat i valoarea volumului
de ap plecat din reea d o imagine general asupra performanei - randamentului reelei; se apreciaz c dac
valoarea este sub 10% reeaua are performane bune, dac valoarea este sub 20% performana este acceptabil, iar
dac valoarea este peste 20% sunt necesare msuri de remediere - cu atat mai rapide cu cat pierderea este mai mare.
In cazul unor valori mari se poate recurge la auditul reelei, o analiz riguroas a funcionrii reelei pentru a putea
decide dac structura existent mai poate fi folosit i in ce msur sau trebuie intervenit pentru refacerea intregii reele;
soluia poate fi acceptat dup evaluarea variantelor analizate; sunt situaii, dup unii autori, cand este mai ieftin s se
lase ap s se piard; o problem delicat o va constitui posibil folosirea frauduloas a apei i penalizarea acesteia
pentru descurajare.
(b) Metoda probei de presiune
Se inchide total consumul (branamente, cimele, hidrani) pentru un timp limitat (de regul noaptea cand consumul
este mai mic i deci stanjenirea consumatorilor este mai redus; dup inchiderea ultimului consumator, se citete pe un
reper stabilit nivelul apei in rezervor sau contorul; se ateapt un timp de 2-5 ore i se reface citirea; se obine volumul
de ap pierdut; pentru corectitudine se reface msurtoarea de 2-3 ori; valoarea obinut conine dou valori
necontrolate (1) ap luat fraudulos din reea (este greu de presupus c cei care iau ap fraudulos vor participa la efortul
de msurare) i (2) presiunea in reea va fi ceva mai mare decat presiunea la funcionare normal deci pierderea va fi
mai mare; s-ar putea corecta msurand presiunea la funcionare normal i presiunea in momentul msurrii (in noduri
bine alese); dac pierderea msurat se corecteaz cu raportul intre presiunea de lucru i presiunea in momentul
msurrii, din care s-a extras rdcina ptrat, se poate obine o valoare bun.
(c) Folosirea cimelelor/hidranilor
Se determin pierderea pe tronsoanele care au probleme; se inchid vanele de la capetele tronsonului i robineii la toi
consumatorii (se verific faptul c nu sunt cimele care curg); prin hidrantul de la unul din capete se pompeaz ap
(preferabil cu o pomp de man) pan cand se obine presiunea egal cu presiunea de lucru; se menine presiunea un
timp msurat, msurand i cantitatea de ap pompat; cantitatea de ap pompat este egal cu cantitatea de ap
pierdut; se fac calculele necesare pentru exprimarea valorii pierderilor; dou trei msurtori sunt suficiente pentru o
bun precizie; se poate face incercarea i la valori diferite ale presiunii, dar cu valori intalnite curent in funcionarea
curent; presiunea se msoar cu un manometru bine montat.
Rezervorul se poate controla prin citirea valorilor la contorul de ap de intrare i la contorul de alimentare a reelei
(cand exist) sau prin msurarea nivelului apei in cuv; se inchide plecarea din rezervor (preferabil noaptea pentru
reducerea neplcerilor la beneficiari) i intrarea in rezervor; se urmrete scderea nivelului apei i se calculeaz
volumul de ap pierdut; se compar cu valoarea iniial; dac sunt pierderi mari reale se golete rezervorul i se
verific direct situaia pereilor/radierului;
Atenie: orice msurtoare sau manevr ce poate stanjeni pe beneficiar trebuie anunat acestuia; in cazul prezenei
unui consumator ce nu poate fi intrerupt (spital de exemplu), metoda se poate aplica numai dac sunt dou cuve de
rezervor i incercarea se face pe rand.
Staia de tratare are in general obiecte de tip cuv; se poate repeta procedura folosit la rezervor; pentru vasele
izolate i libere in exterior in special vasele pentru reactivi controlul trebuie fcut des intrucat pierderea de reactiv poate fi
periculoas nu numai scump; un caz special il poate prezenta sistemul de dozare a clorului; se recomand testarea
periodic a tuturor imbinrilor din sistem; verificarea se face cu un beior, cu vat la capt, inmuiat in clorura de amoniu;
la imbinarea defect se produce efervescena din cauza amoniacului produs (se reamintete c volumul de clor
consumat se poate verifica prin cele trei metode: cantrirea buteliei, funcionarea rotametrului i controlul clorului
rezidual).
Not: intenia de msurare a randamentului de funcionare al lucrrii este bine s fie gandit de la inceput; modificrile
ulterioare pot fi complicate; lipsa instrumentelor de msurat nu trebuie s duc la abandonarea msurrii periodice a
pierderilor de ap. In special la reea este bine s se foloseasc contorul de district, un contor amplasat in reea astfel ca
s permit msurarea cantitii de ap dintr-o zon controlat.
ANEXA Nr. IV.10
Indicatori de performan ai sistemului de alimentare cu ap
1) Indicatori globali de performan i modul de determinare
Producia efectiv de ap: cantitatea de ap introdus in sistemul de distribuie, m
3
/zi, m
3
/an; se poate msura prin
citirea zilnic/anual a contorului de ap montat pe conducta de plecare la reea i raportarea la intervalul de timp; cand
exist debitmetru se fac verificri periodice pe intervalul de timp. In cazul lipsei aparaturii se poate face o estimare
folosind volumul din rezervor; se oprete alimentarea rezervorului i se urmrete - prin citirea nivelului (cu plutitor, sticla
de nivel etc.) i transformarea informaiei in volum de ap - variaia consumului pe un interval de timp. Atenie la
consumatorii care nu pot fi oprii sau au nevoie permanent de ap.
Consumul specific, mediu, de ap, [l/om.zi]
Cantitatea medie anual de ap distribuit unei uniti specifice a consumatorului; cunoscand volumul de ap livrat la
consum i numrul de consumatori de aceeai categorie sau consumatori echivaleni, se poate deduce valoarea
cantitii medii globale de ap; este de fapt un consum global echivalent al unui locuitor din localitatea respectiv (in
acest consum se include cantitatea efectiv de ap utilizat, pierderea de ap, consumul fraudulos, eroarea de msurare
etc.).
Consumul specific, casnic, [l/om.zi]
Suma volumelor de ap intrate prin branamentul casei consumatorului, pentru acoperirea tuturor nevoilor de ap din
gospodrie, divizat cu intervalul de timp i numrul de consumatori din gospodrie (v. anexa 1 pentru comparaie).
Cantitatea de ap nefacturat, [%]
Cantitatea de ap introdus in sistem din care se scade cantitatea de ap facturat i pltit de consumator, raportat
la cantitatea de ap introdus in sistem; reprezint un fel de "eficien" a consumatorului in raport cu sistemul de
furnizare a apei, precum i pierderea de ap, furtul de ap etc.
Pierderea de ap, [%]
Cantitatea de ap pierdut fizic din sistem fr ca apa s fie utilizat in unul dintre scopurile pentru care a fost
introdus in sistem; in lume se consider c valori sub 10% sunt foarte bune, valori 10-20% sunt acceptabile, valori
peste 20% implic msuri urgente de remediere.
Numrul mediu de lucrtori, [nr./1000 locuitori]
Numrul mediu anual de personal de exploatare al furnizorului de ap raportat la numrul de locuitori asigurai cu ap.
Numrul mediu de avarii m sistem, [nr./km.an]
Numrul mediu anual de avarii raportat la lungimea reelei de distribuie sau/i a aduciunii.
Numrul de reclamaii, [nr./an]
Numrul total, anual, de reclamaii confirmate, fcute de ctre consumatori; la nevoie se poate exprima ca nr./1000
loc.an.
Durata medie de remediere a unei avarii, [ore]
Durata medie intre primirea reclamaiei i remedierea ei efectiv (sistemul funcioneaz normal in seciunea
respectiv).
Consumul specific de energie, [kWh/m
3
]
Consumul total de energie, pltit de beneficiar/exploatant, pentru a obine un mc. de ap livrat consumatorului;
cantitatea anual de energie, kWh, divizat prin volumul de ap produs anual.
Consumul specific de ap brut, [m
3
/m
3
sau %]
Cantitatea de ap preluat din surs minus cantitatea de ap furnizat, raportat la cantitatea total de ap brut
preluat din surs, in acelai interval de timp.
Costul apei produse, [lei/m
3
]
Costul mediu de producere al apei furnizate; suma cheltuielilor anuale raportat la volumul de ap produs.
Suportabilitatea costului apei, [%]
Numrul de locuitori, raportat la total abonai, care pltete ap in interval de una lun de la emiterea facturii de plat.
Ritmul de extindere a sistemului, [%]
Valoarea de investiie anual, folosit pentru extindere, raportat la valoarea iniial (reactualizat).
Consumul zilnic maxim de ap, [m
3
/zi]
Cea mai mare cantitate zilnic de ap utilizat de localitate in decursul zilelor unui an.
Coeficientul de variaie zilnic a consumului de ap, [-]
Raportul intre cantitatea maxim de ap utilizat de localitate in ziua de consum maxim i valoarea medie zilnic din
cursul anului.
Numrul zilelor cu ap nepotabil, [nr./an sau %]
Numrul zilelor din cursul unui an in care apa nu indeplinete condiiile de calitate cerute de Legea nr. 458/2002.
2) Indicatori specifici, pe obiecte ale sistemului
Deoarece pentru unele dintre obiectele sistemului pot exista mai multe tipuri de construcii, in cele ce urmeaz vor fi
dai mai muli indicatori de performan. Beneficiarul/exploatantul va alege din list ce este necesar pentru sistemul
respectiv.
Captare
Debitul capabil al captrii, [l/s]
Cantitatea maxim de ap pe care o poate da efectiv captarea in condiii normale de exploatare, de lung durat, min.
una lun; nu este capacitatea proiectat a lucrrii;
Consumul specific de energie, [kWh/m
3
]
Cantitatea total de energie folosit pentru captarea unui m
3
de ap. La puuri, se poate calcula pentru fiecare pu.
Numrul zilelor de oprire a captrii, [nr./an]
Numrul anual de zile in care captarea a fost oprit, din diferite motive (inghe, lips de energie, viitur etc.).
Numrul de intervenii la puuri, [nr./an]
Numrul anual de intervenii la puuri (deznisipare, reparare pomp, etc.).
Numrul mediu de ore de funcionare al puului, [nr./an]
Numrul mediu de ore in care puul a funcionat intr-un an.
Costul exploatrii, [lei/an]
Suma cheltuielilor totale, anuale, pentru funcionarea captrii.
Costul deznisiprii captrii, [lei/an]
Suma cheltuielilor anuale pentru deznisiparea captrii.
Durata intre dou deznisipri, [luni]
Durata medie intre dou operaiuni de deznisipare la puuri.
Costul lucrrilor de reabilitare, [lei/an]
Costul mediu de reabilitare a captrii, pentru asigurarea debitului normal.
Durata medie de funcionare a unei pompe, [ore]
Durata de funcionare a unei pompe inainte de inlocuirea acesteia.
Aduciune
Numrul de avarii anuale, [nr./an]
Numrul de intreruperi a funcionarii aduciunii, din cauza acesteia.
Capacitatea de transport, [l/s]
Debitul mediu/maxim ce poate fi transportat de aduciune, in condiii normale.
Consum specific de energie, [kWh/m
3
]
Cantitatea anual de energie utilizat pentru transportul unui m
3
de ap.
Numr mediu de avarii la armturi, [nr./an]
Numrul de avarii la armturile aduciunii pe durata unui an.
Pierderea medie de ap, [%]
Cantitatea medie de ap care intrat in aduciune nu se regsete in seciunea final; se determin anual; valori de
ordinul 4-7% pot fi acceptate;
Costul reparaiilor la aduciune, [lei/an]
Suma total, anual, utilizat pentru intreinerea in funciune a aduciunii, inclusiv plata unor pagube.
Rezervor
Acoperirea consumului zilnic, [%]
Raportul dintre volumul rezervorului i debitul maxim zilnic; conform Legii 98/94 i OGR 108/98, valoarea trebuie s fie
min. 1/2 zile.
Mrimea rezervei de avarie, [%]
Raportul intre volumul de avarie i consumul zilnic maxim (m
3
/zi).
Pierderea medie de ap, [%]
Raportul intre volumul de ap pierdut anual din rezervor i volumul mediu anual de ap furnizat.
Numrul zilelor din an in care rezervorul este scos din funciune, [nr./an]
Numrul anual, mediu, de zile in care rezervorul este scos din funciune (inghe, avarie, splare etc.).
Staia de pompare
Capacitatea instalat i in funciune, [l/s]
Debitul total al pompelor instalate i debitul ce poate fi pompat.
Randamentul mediu al pompelor, [%]
Raportul intre energia anual produs de pomp (gammaQH/102) i energia consumat din reeaua de alimentare.
Numrul de ore de funcionare al pompei, [nr./an]
Numrul mediu de ore de funcionare al unei pompe in decursul anului.
Intervalul mediu intre dou revizii, [ore]
Durata medie intre dou opriri a pompei pentru verificarea mecanic, etc.
Durata de via a unei pompe, [ani]
Durata garantat pentru funcionarea corect a unei pompe; normal ar trebui s fie min. 10 ani.
Consumul specific de energie, [kWh/m
3
]
Raportul intre energia absorbit din reeaua electric i volumul de ap pompat in acelai interval de timp.
Numrul anual de accidente, [nr./an]
Numrul de oameni accidentai in legtur cu staia de pompare, anual.
Reeaua de distribuie
Lungimea specific a reelei, [m/loc.]
Lungimea total a reelei raportat la numrul de locuitori branai la reea.
Numrul de branamente, [buc./km]
Gradul de echipare cu branamente; raportul intre numrul total de branamente i lungimea total a reelei.
Densitatea hidranilor de incendiu, [buc./km]
Numrul total de hidrani raportat la lungimea reelei.
Densitatea cimelelor pe reea, [buc./km]
Numrul total de cimele raportat la lungimea reelei.
Numrul de avarii, [nr./km]
Numrul total anual de avarii raportat la lungimea reelei.
Numrul de avarii reparate in 48 ore, [nr./km]
Numrul de avarii reparate in 48 ore de la semnalare, raportat la lungimea reelei.
Costul anual al reparaiilor, [lei/an]
Valoarea lucrrilor anuale de reparaie.
Numrul zilelor in care reeaua nu are clor conform normelor, [nr./an]
Numrul zilelor din an in care reeaua nu are, total sau parial, clor remanent peste 0,25 mg/l.
Numrul zilelor in care reeaua nu are presiune de funcionare normal
Numrul de zile in care in reea presiunea este mai mic decat cea normat; poate fi exprimat i ca populaia
afectat, din total, de lipsa presiunii din reea.
Numrul de reclamaii, legate de calitatea apei, [nr./an]
Numrul de reclamaii, confirmate ca reale, legate de calitatea necorespunztoare a apei.
Pierderea medie de ap, [%] cantitatea medie de ap pierdut din reea, fr utilitate.
Creterea anual a numrului de abonai, [%]
Numrul de abonai noi, fa de numrul total de abonai.
Numrul de abonai buni platnici, [%]
Procentul de abonai care ii pltesc factura in decurs de una lun de la facturare.
Numrul mediu de personal implicat in exploatarea reelei, [nr./1000 loc.]
Numrul de lucrtori in reea raportat la numrul persoanelor asigurate cu ap.
Staia de tratare
Capacitatea instalat, [l/s]
Debitul de ap ce poate fi tratat, rezultat in urma recepiei finale a lucrrilor staiei de tratare.
Capacitatea real de tratare, [l/s]
Cantitatea de ap tratat pan la limita de calitate de ap potabil.
Gradul de folosire al capacitii instalate, [%]
Raportul intre capacitatea folosit a staiei i capacitatea instalat.
Consumul specific de reactivi (sulfat, var, clor, etc.), [mg/l]
Doza medie de reactiv adugat in ap; cantitatea anual de reactiv utilizat raportat la volumul de ap tratat.
Consum specific de energie, [kWh/m
3
]
Cantitatea de energie utilizat pentru tratarea apei, raportat la volumul de ap procesat.
Consumul propriu de ap, [%]
Cantitatea de ap folosit pentru intreinerea staiei de tratare (splare decantoare, filtre, preparare reactivi etc.)
raportat la volumul de ap tratat, pe durata unui an; valorile normale sunt de 2-10%.
Numrul personalului de exploatare, [nr./loc]
Numrul de persoane folosit pentru exploatarea staiei raportat la numrul de abonai.
ANEXA Nr. IV.11
Valoarea presiunii de vaporizare a apei
Presiunea de saturaie a vaporilor de ap (p(v)) i greutatea specific a
apei (gamma)
CdaN/cm
2
kgf/dm
3
CdaN/cm
2
kgf/dm
3
C daN/cm
2
kgf/dm
3
C daN/cm
2
kgf/dm
3
ANEXA Nr. IV.12
Alegerea tipului de contor
Contorul va fi ales din lista de oferte, cu cost mic dar cu cea mai bun precizie de msurare in domeniul respectiv. Un
contor de clasa B poate fi satisfctor.
Contorul se poate amplasa: dup elementul de captare; inainte de staia de tratare, dac aduciunea este mai lung
de 5 km; dup staia de tratare; la intrarea in rezervor; la intrarea in reea (inainte de primul nod de legtur la reeaua
stradal); pe branamente.
In cazuri bine justificate poziiile pot fi comasate sau dimpotriv multiplicate.
Se recomand ca in cazul in care se dorete montarea ulterioar a contorului pe amplasamentul respectiv s se
prevad soluia constructiv astfel ca montarea s se poat face uor.
Calitile necesare pentru un contor:
s msoare volumul de ap cerut (m
3
/h);
s aib o precizie de msurare bun 2%;
s aib pierdere de sarcin redus la debit normal; se va cere furnizorului curba pierderii de sarcin;
s fie rezistent la presiunea la care va lucra;
s permit o intreinere uoar;
s fie fiabil in exploatare (durata de funcionare/repaus = cat mai mare);
s fie disponibil pentru vanzare pe pia.
Pentru ca s nu lucreze in zona de eroare maxim (la majoritatea eroarea este de 5-10% la debite foarte mici), la
debite foarte variabile vor fi prevzute contoare de clas mai bun (C) sau contoare duble legate in paralel.
Dup Centrul de Perfecionare a Personalului in Domeniul Apei (CNMFE) din Limoges-Frana, debitele caracteristice
ale contorului Q(min) i Q(t) (de tranzit) trebuie s fie, fa de debitul normal/nominal (Q(n)):
Clasa Q(n)[m
3
/h] < 1 Q(n)[m
3
/h] > 15
A - Q(min) 0,04 Q(n) 0,08 Q(n)
A - Q(t) 0,1 Q(n) 0,30 Q(n)
B - Q(min) 0,02 Q(n) 0,03 Q(n)
B - Q(t) 0,08 Q(n) 0,02 Q(n)
C - Q(min) 0,01 Q(n) 0,006 Q(n)
C - Q(t) 0,015 Q(n) 0,015 Q(n)
Pentru valori similare ale debitului vor fi alese aceleai tipuri de contoare.
Se va aprecia un numr minim de contoare de rezerv care s permit inlocuirea celor care vor fi trimise la verificare
i retestare periodic (la 2 ... 3 ani).
Montarea contorului se va face astfel ca eventuala lui defeciune s nu blocheze alimentarea cu ap a utilizatorului
(ocolire, element de inlocuire, etc.).
IV. ANEXE
Lucrri de canalizare
ANEXA Nr. IV.13
VALORI RECOMANDATE PENTRU PARAMETRI DE DIMENSIONARE AL PRINCIPALELOR
OBIECTE ALE SISTEMULUI DE CANALIZARE
IV.13.1. Reeaua de canalizare
> Viteza minim recomandat a apei uzate prin colectoarele de canalizare (viteza de nedepunere a materiilor in
suspensie) v(min) = 0,70 m/s;
> Viteza maxim recomandat a apei uzate prin colectoarele de canalizare (viteza de neeroziune a colectoarelor de
canalizare) v(max), difer in funcie de materialul din care este confecionat canalul (v. art. III.2.1.2., tabel 2.1).
> Gradul de umplere va fi:
- a = 0,70 .... 0,80 - pentru colectoarele de canalizare ape uzate din procedeul separativ.
- a = 1,0 - pentru colectoarele de canalizare ape meteorice din procedeul separativ precum i pentru cele din procedeul
unitar;
> Vitezele apreciate pe tronsoanele colectoarelor de canalizare din procedeele unitar i separativ ape meteorice vor
avea valori funcie de configuraia reliefului zonei canalizate, astfel:
- v(a) = 1 - 2 m/s - pentru zone de es;
- v(a) = 2 - 3 m/s - pentru zone de deal;
- v(a) = 3 - 5 m/s - pentru zone de munte.
> Timpul de concentrare superficial t(cs) se va alege funcie de panta i natura suprafeei de scurgere, astfel:
- t(cs) = 1 ... 3 min, in zonele de munte (pante medii >= 5
0
/
00
);
- t(cs) = 3 ... 5 min, in zonele de deal (pante medii intre 2
0
/00 i 5
0
/
00
);
- t(cs) = 5 ... 12 min, in zonele de es (pante medii <= 2
0
/
00
).
> Dimensiunile minime ale seciunii transversale pentru colectoarele de canalizare:
- pentru canale circulare:
Dn 300 mm - in procedeul de canalizare unitar;
Dn 300 mm - in procedeul de canalizare separativ - ape meteorice;
Dn 250 mm - in procedeul de canalizare separativ - ape uzate;
- pentru canale ovoidale:
300 x 450 mm.
> Panta minim constructiv, de pozare a colectoarelor de canalizare se recomand a se adopta 0,5
0
/00.
IV.13.2. Staia de epurare
IV.13.2.1. Deversor amplasat amonte de staia de epurare
Debitul specific deversat q(sp) = 0,20 ... 0,80 m
3
/s, m;
Pentru lungimi de deversare ale deversorului lateral L(d) <= 10 m se va prevedea deversor cu o singur lam
deversant. Dac L(d) > 10 m se adopt soluia de deversor cu dou lame deversante;
Deversarea se va face neinecat, garda de neinecare considerandu-se de minim 5-10 cm; se va ine seama de
contracia lateral.
IV.13.2.2. Staie de pompare ape uzate
Viteza apei pe conducta de aspiraie v(a) = 0,7 ... 1,0 m/s;
Viteza apei pe conducta de refulare v(r) = 1,0 ... 1,3 m/s;
Numrul pompelor de rezerv va fi de cel puin una pentru staiile de pompare echipate cu maximum 3 pompe
active;
Se va asigura spaiul i mijloacele necesare pentru ridicarea pompelor in vederea schimbrii.
IV.13.2.3. Bazin de egalizare i omogenizare
Volumul util al bazinului de egalizare - omogenizare se va considera (0,20 - 0,23) Q(u.zi.max);
IV.13.2.4. Grtar rar
Distana intre barele grtarului e = 50 ... 100 mm;
IV.13.2.5. Grtar des
Distana intre barele grtarului e = 3 ... 10 mm;
Numrul minim de grtare: n = 2; La staiile de epurare mici (5 l/s < Q(u.zi.max.) <= 50 l/s) i foarte mici (Q(u.zi.max.
<= 5 l/s), in caz c este necesar un singur grtar, se va prevedea un canal de ocolire, pe care se monteaz un grtar des
curit manual;
Inclinarea grtarelor plane fa de orizontal trebuie s fie:
- 45 ... 75 - la grtare curite manual;
- 60 ... 90 - la grtare curite mecanic.
Cantitatea de depuneri specific, care se colecteaz i se evacueaz are valorile indicate la cap. III, art. III.2.6.6.,
considerandu-se un coeficient de variaie zilnic de 2 ... 5:
IV.13.2.6. Deznisipator
Deznisipator - separator de grsimi aerat (DSGA)/Deznisipator cu insuflare de aer (DzA)
Numrul minim de compartimente: n = 2; La staiile de epurare mici (5 l/s < Q(u.zi.max.) <= 50 l/s) i foarte mici
(Q(u.zi.max.) <= 5 l/s), in caz c este necesar un singur compartiment, se va prevedea un canal de ocolire;
Valori ale mrimii hidraulice i ale vitezei de sedimentare in curent pentru particule de nisip cu gamma = 2,65 tf/m
3
,
viteza orizontal v0 = 0,3 m/s i diverse diametre d, se consider ca in tabelul IV.1.
Tabel IV.1
d (mm) 0,20 0,25 0,30 0,40
u0 (mm/s) 23 32 40 56
u (mm/s) 16 23 30 45
Viteza orizontal medie pe seciune a apei in deznisipator:
v0 <= 0,10 ... 0,20 m/s;
Incrcarea superficial:
> Pentru Deznisipatorul separator de grsimi cu insuflare de aer:
- u(s) <= 6 ... 7 mm/s, la debitul de calcul;
- u'(s) <= 4 ... 5 mm/s, la debitul de verificare.
> Pentru Deznisipatorul aerat:
- u(s) <= 19 - 20 mm/s, la debitul de calcul;
- u'(s) <= 9 ... 9,5 mm/s, la debitul de verificare.
Timpul mediu de staionare in bazin:
> Pentru Deznisipatorul separator de grsimi cu insuflare de aer:
- t = 2 ... 5 min., la debitul de calcul;
- t' = 10 ... 15 min., la debitul de verificare.
> Pentru Deznisipatorul aerat:
- t = 1 ... 3 min., la debitul de calcul;
- t' = 5 ... 10 min., la debitul de verificare.
Cantitatea specific de nisip ce trebuie evacuat se va considera:
- c = 4 ... 6 m
3
nisip/100.000 m
3
ap uzat, zi in procedeul separativ;
- c = 6 ... 10 m
3
nisip/100.000 m
3
ap uzat, zi in procedeele de canalizare unitar sau mixt;
Debitul la care se raporteaz cantitile specifice de nisip este Q(u.zi.max.)
IV.13.2.7. Separator de grsimi
Numrul minim de compartimente: n = 2;
Timpul mediu de trecere a apei prin separator t >= 5 ... 12 min.;
Viteza de ridicare a particulelor de grsime pentru separatorul de grsimi cu insuflare de aer la joas presiune (0,50 -
0,70 at) v(r) = 8 ... 15 m/h;
Debitul specific de aer ce trebuie insuflat se va considera:
- q(aer) = 0,3 m
3
aer/h/m
3
ap uzat/h - cand se folosesc dispozitive de insuflare a aerului cu bule medii i fine;
- q(aer) = 0,6 m
3
aer/h/m
3
ap uzat/h - cand se insufl aer prin conducte perforate;
- raportarea se face la Q(u.zi.max.).
IV.13.2.8. Debitmetru
IV.13.2.8.1. Debitmetru electromagnetic
Conductivitatea minim a fluidului (apei uzate):
- 0,1 - 1 s/cm - in condiii de laborator;
- >= 100 s/cm - pentru ape uzate industriale;
Trebuie asigurate condiiile necesare "curgerii la plin" pe tronsonul de conduct pe care se monteaz debitmetrul
(grad de umplere a = 1);
Asigurarea aliniamentelor:
- amonte de debitmetru: L(am) = 15 Dn;
- aval de debitmetru: L(av) = 5 Dn.
IV.13.2.8.2. Debitmetru Venturi/Parshall
Asigurarea condiiilor hidraulice de "curgere neinecat";
Necesitatea amplasrii pe un aliniament de canal astfel incat s se asigure distanele:
- in amonte (de la orificiul cminului de msurare): L(am) = (6 - 16) B;
- in aval de debitmetru: L(av) = (5 - 10) B;
unde B reprezint limea canalului pe care se amplaseaz debitmetrul.
Aliniamentul aval poate fi eliminat dac exist posibilitatea realizrii imediat dup debitmetru a unei trepte.
IV.13.2.9. Decantor primar
Viteza de sedimentare in curent u, in lipsa unor date experimentale, se va stabili funcie de eficiena dorit in
reinerea suspensiilor (e(s)) i de concentraia in suspensii a apelor uzate (c(uz)), conform tabelul IV.2.
Tabel IV.2
0 1 2 3
Viteza maxim de curgere a apei prin decantor:
- 10 mm/s - la decantoarele orizontale;
- 0,7 mm/s - la decantoarele verticale;
Incrcarea superficial u(s) realizat prin proiectare trebuie s respecte intotdeauna condiia (la debitul de calcul)
u(s) = u. La debitul de verificare, incrcarea poate ajunge, in special la canalizrile din procedeul unitar sau mixt, la valori
de 4-6 m/h.
Timpul de decantare se recomand:
- t(c) = 1,5 h, la debitul de calcul;
- t(v) = minim 0,5 h, la debitul de verificare in cazul in care staia de epurare are numai treapt mecanic sau cand
decantoarele primare sunt urmate de bazine cu nmol activat iar procedeul de canalizare este unitar sau mixt;
- t(v) = minim 1,0 h, la debitul de verificare in cazul procedeului separativ;
- t(v) = minim 1,0 h, la debitul de verificare in cazul in care decantoarele primare sunt urmate de filtre biologice,
indiferent de procedeul de canalizare.
Debitul specific de ap deversat pentru 1 m lungime de deversor nu trebuie s depeasc valorile de mai jos:
- q(d)^c <= 60 m
3
/h, m, la debitul de calcul;
- q(d)^v <= 180 m
3
/h, m, la debitul de verificare;
Numrul minim de uniti de decantare n = 2. In cazul staiilor mici de epurare, decantorul primar poate lipsi, datorit
cantitilor reduse de materii in suspensie
IV.13.2.10. Bazin cu nmol activat (Bazin de aerare)
Valorile principalilor parametrii de proiectare ai bazinelor cu nmol activat sunt date in tabelul IV.3.
Numrul minim de uniti n = 2.
Tabel IV.3
Epurare
Epurare cu convenional
Nr. PARAMETRUL Unitatea stabilizareaEpurare cu pentru X(5uz)^adm
crt. DE PROIECTARE de msur nmolului nitrificare (mg/l)
<= 20 <= 30
0 1 2 3 4 5 6
4 I(VN) - Indicele cm
3
/g 100 150 150 150
volumetric al nmolului
12 X(5uz)^adm - Concentraia
in CBO5 a efluentului mg/dm
3
12 15 20 30
epurat
IV.13.2.11. Decantor secundar
Numrul minim de uniti n = 2;
Valorile incrcrii superficiale la debitele de calcul i de verificare sunt date in tabelul IV.4, funcie de tipul instalaiei
de epurare biologic ce precede decantorul secundar:
Tabel IV.4
Incrcarea superficial
Tipul instalaiei ce precede decantorul secundar (m
3
/m
2
h)
u(sc) u(sv)
Filtre biologice de mic sau mare incrcare 0,7 ... 1,5 max. 2,7
Viteza maxim de curgere a apei prin decantor:
10 mm/s - la decantoarele orizontale;
0,7 mm/s - la decantoarele verticale.
Timpul de decantare se recomand s aib valorile din tabelul nr. 5.
Tabel IV.5
Filtre biologice de mic sau mare incrcare 1,5 - 2,5 min. 1,0
Debitul specific de ap deversat pentru q(d)^v <= 10 m
3
/h, m in situaia cea mai dezavantajoas (la debitul de
verificare).
Incrcarea superficial cu materii totale in suspensie (l(ss)) se recomand s fie de 90-140 kg/m
2
zi.
IV.13.2.12. Bazin de contact cu clorul
Prin volumul su trebuie s asigure un timp minim de contact a apei epurate cu soluia de clor de 20 min.;
IV.13.2.13. Staie de pompare nmol
Pentru conductele de refulare a nmolului se recomand ca diametrul nominal minim s fie de 100 ... 150 mm;
Viteza nmolului in conductele de refulare trebuie s fie:
- v(r) = 0,7 ... 1,0 m/s - pentru nmol cu umiditatea de 99%;
- v(r) >= 1,0 m/s - pentru nmol cu umiditi de 96-97%.
IV.13.2.14. Concentrator de nmol gravitaional
Incrcarea cu substan uscat a concentratorului I(SU) = (40 ... 60) kg su/m
2
, zi;
Incrcarea volumetric a concentratorului I(V) = (0,03 ... 0,30) m
3
/m
2
, h;
Timpul de concentrare t(c) = (8 ... 24) h;
Reducerea de umiditate la concentrare este de 1-3%;
Inlimile caracteristice ale concentratorului gravitaional sunt:
- h(s) = (0,3 ... 0,5) m = inlimea de siguran;
- h(a) = (0,5 ... 1,0) m = inlimea zonei de supernatant;
- h(c) = (0,75 ... 1,75) m = inlimea activ de concentrare;
- h(t) = (0,20 ... 0,40) m = inlimea zonei de tasare.
IV.13.2.15. Stabilizator de nmol
Limita tehnic de stabilizare I(s) = (40 ... 55)%;
Procentul de substan organic din nmolul influent la stabilizare epsilon = (60 ... 80)%;
Reducerea de umiditate la stabilizare este de 1%;
Incrcarea organic a bazinului I(ob) = 2 ... 3 kg s.o./m
3
, zi;
Timpul de stabilizare t(s) = 6 ... 20 zile;
Oxigenul necesar specific i(on) = 0,10 ... 0,25 kg O2/kg s.o.
IV.13.2.16. Platforme de uscare a nmolului
Incrcarea volumetric a platformelor se va considera, funcie de umiditatea nmolului influent, conform tabelului
IV.6:
Tabel IV.6
I(v) (m
3
/m
2
, an) 1,85 2,30 2,70 3,20 3,80 4,40
Perioada de inghe T(inghe) = 60 ... 80 zile;
Coeficientul de utilizare a platformelor pe timp de iarn K1 <= 0,8;
Coeficientul de reducere a volumului de nmol trimis pe platformele de uscare in perioada de inghe K2 >= 0,75;
Numrul minim de platforme n = 2.
ANEXA Nr. IV.14
ALEGEREA TIPULUI DE TUB PENTRU TRANSPORTUL
APELOR DE CANALIZARE
Caracteristicile
Parametri externi fluidului transportat
- clasificarea i natura terenului de pe traseu - vascozitate
- agresivitatea solului - densitate
- prezena apei subterane, agresivitatea acesteia - agresivitate
- nivelul apelor subterane - coninutul de materii in
suspensie
- grosimea acoperirii cu pmant (minim i maxim) - temperatura
- adancimea de pozare a colectorului - debitul transportat
- limea i forma traneei - presiunea de lucru (in situaia
- materialul propus pentru umplutura i metoda de pomprii apelor de canalizare)
compactare
- acces limitat, dac este cazul, rezultat din
restricii de greutate i dimensiuni
- mrimea incrcrilor impuse in amplasament
(incrcri din trafic i construcii - pentru
conductele ingropate sau solicitri din incovoiere -
pentru conductele pozate suprateran, i care
sprijin pe supori) v
- tipul i numrul pieselor speciale
- panta general a terenului i pe tronsoane
- agrementare material i tub
v
v
- alegere diametru
- alegere material
- stabilirea modului de pozare a colectorului
- stabilirea modului de conlucrare a colectorului cu terenul
- stabilirea limitei de deformaie a tubului
v
- costul colectorului
- stabilirea condiiilor de verificare a materialului
v
Stabilirea soluiei finale:
- determinarea diametrelor colectoarelor
- alegerea materialului
- alegerea tipului de imbinare
- adoptarea tipului de tranee
- stabilirea materialului de umplutur i punerii lui in oper
- proba de presiune in cazul pomprii apelor de canalizare
ANEXA Nr. IV.15
SCHEMA LOGIC DE ALEGERE A TIPULUI DE MATERIAL DIN CARE
ESTE REALIZAT COLECTORUL DE CANALIZARE
- debit transportat
Se dau: - schema de canalizare
- profil tehnologic longitudinal prin colectorul de canalizare
- calitatea apei de canalizare
v
- tipul solului pe traseul colectorului
- agresivitatea solului
Date necesare: - nivelul apei subterane
- agresivitatea apei subterane
- tip sptur tranee
- incrcri pe traseu
<
v ^ ^ ^ ^ ^ ^ ^
Ofert tub:
Se alege: tip material A, B, C ...,
Dn, rugozitate, cost, imbinare,
presiune de lucru, etc.
v
materialul A
v
Nu
este agrementat>
Da
v
Nu
are durata de via > 50 ani>
Da
v
Nu
este rezistent la coroziune>
Da
v
Nu
se imbin uor>
Da
v
Da
condiii de pozare in an, grele>
Nu
v
Nu
aprovizionare uoar>
Da
v
Nu
investiie minim>
Da
v
materialul conductei este A
ANEXA Nr. IV.16.1
Diagram
pentru calculul conductelor de font circulare,
dup formula Manning (K = 83)
ANEXA Nr. IV.16.2
Diagram
pentru calculul canalelor circulare din beton,
dup formula Manning (K = 74)
ANEXA Nr. IV.16.3
Diagram
pentru calculul canalelor ovoidale din beton,
dup formula Manning (K = 74)
ANEXA Nr. IV.16.4
Diagram
pentru calculul canalelor clopot din beton,
dup formula Manning (K = 74)
ANEXA Nr. IV.16.5
Curbe
de umplere parial pentru profile
circulare, ovoidale i clopot
ANEXA Nr. IV.17.1
Tabel pentru calculul suprafeelor bazinelor de canalizare
PROCEDEUL SEPARATIV - APE UZATE
0 1 2 3 4 5 6
Not: col. 6 = col. 4 x col. 5
ANEXA Nr. IV.17.2
Tabel pentru calculul suprafeelor bazinelor de canalizare
PROCEDEUL SEPARATIV - APE METEORICE
0 1 2 3 4 5 6
Not: col. 6 = col. 4 x col. 5
ANEXA Nr. IV.17.3
Tabel pentru calculul suprafeelor bazinelor de canalizare
PROCEDEUL UNITAR
0 1 2 3 4 5 6 5 6
Not: col. 6 = col. 4 x col. 5; col. 8 = col. 4 x col. 7
ANEXA Nr. IV.17.4
TABEL DE DIMENSIONARE A COLECTORULUI PRINCIPAL DE APE UZATE - PROCEDEUL SEPARATIV
0 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 18 19 20 21
Not:
Q(uz)^c - debitul calculat (tabelul de suprafee); D(n), Q(pl) i v(pl) - rezult din diagrama Manning pentru beton
(K = 1/n = 74) in care se intr cu Q(uz)^c x 1,2 i i(r);
C(T)^A - C(T)^B
i(t)^(A-B) = ; C(Rst)^B = C(Rdr)^A - delta h^(A-B); C(Rdr)^B = C(Rst)^B - delta D(n);
L(A-B)
delta D(n) = [D(n)^(B-C) - D(n)^(A-B)];
Q(uz)^c v(ef)
alfa = ; a = h/H; h = a x H; beta = ; v(ef) = beta x v(pl); delta H = i(r) x L(T);
Q(pl) v(pl)
In calcule se va considera: g = 10 cm pt. D(n) <= 400 mm; g = 20 cm pt. D(n) = 400 ... 1000 mm; g = 40 cm pt. D(n) >1000 mm;
D(n.min) = 25 cm. (STAS 816 d grosimile pentru fiecare diametru).
C(R) = C(T) - H(o); C(S) = C(R) - g; H(o) = max (Ho1, Ho2, Ho3); H(S) = C(T) - C(S);
Ho1 = a + i x l + H + g(o); Ho2 = 0,8 + g(o) + H; Ho3 >= H(inghe) - g, unde: a = 1,2 m; i = 2 ... 3%; l = 20 ... 40 m;
H(inghe) = 1,0 m
Unde g(o) = grosimea peretelui la creasta colectorului i g = grosimea peretelui la radierul colectorului.
Atenie: a = h/H <= 0,7; v(ef) = 0,7 ... 5 m/s;
ANEXA Nr. IV.17.5
TABEL DE DIMENSIONARE A COLECTORULUI PRINCIPAL DE APE METEORICE - PROCEDEUL SEPARATIV
0 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 18 19 20 21
Not:
Standarde de referin: SR 1846-90 i 4273-83.
Formula (1) t(p) = t(cs) + L(max)/v(a) se aplic pentru primul tronson i ori de cite ori se schimb parcursul maxim al
apei in colector.
L(max) (distana dintre cea mai deprtat seciune de intrare a apei in colector i seciunea de calcul a colectorului)
Formula (2) t(p) = t(p(i-1))+ L(tronson)/v(a) se aplic dac nu se schimb lungimea parcursului maxim.
Se recomand: t(cs) = 3 ... 5 min.
Trebuie s se respecte timpul de ploaie minim:
t(p)^min = 15 min.; i(mg) < 0,002 - pentru zone de es
t(p)^min = 10 min.; i(mg) = 0,002 .... 0,005 - pentru zone de deal
t(p)^min = 5 min.; i(mg) >= 0,005 - pentru zone de munte
Panta medie general a localitii: i(mg) = [C(M) - C(N)]/L(M-N)
unde M este punctul cel mai inalt i N este punctul cel mai jos, considerandu-le pe linia de cea mai mare pant
(perpendicular pe curbele de nivel).
Debitul apelor meteorice este: Q(p) = m S i = m S^red i
Dac Q(aval) < Q(amonte) se consider in calcule Q(aval) = Q(amonte).
Se determin clasa i categoria de importan a construciei (sistemului de canalizare) avand ca referin STAS 4273-
83 (rec. clasa de importan III sau IV), pentru care se va alege curba de egal frecven corespunztoare clasei de
importan, avand ca referin STAS 1846-90 (rec. 1/1 sau 2/1).
Intensitatea ploii de calcul i(l/s, ha) se determin avand ca referin diagrama din STAS 9470-73, funcie de t(p).
D(n), Q(pl), v(pl) se determin din diagrama Manning corespunztoare pantei radierului i(r) i debitului Q(p).
D(n minim) = 30 cm; Q(pl) > Q(p) a.i. a aproximativ = 1 - curgere la plin.
v(pl) = [0,8 v(a) ... 1,2 v(a)] (diferen de 20% intre v(a) i v(pl)). Dac aceast condiie nu este respectat se reiau
calculele, considerand v(a) = v(pl).
Dac totui rezult tronsoane cu viteza apei sub 0,7 m/s se prevd cmine de splare, iar dac pe anumite tronsoane
viteza apei depete 5 m/s se prevd cmine de rupere de pant (CRP).
H(o) = max (Ho2, Ho3).
ANEXA Nr. IV.17.6
TABEL DE DIMENSIONARE A COLECTORULUI PRINCIPAL
DE APE DE CANALIZARE
- PROCEDEUL UNITAR -
0 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13
- continuare -
VERIFICAREA CURGERII COTE (mdMN)
H(D(n))Q(pl)v(pl) DE TIP USCAT DELTA H g(o)/H(o)H(S)H(S)^mObs.
(mm) (l/s)(m/s) (m) g (m) (m) (m)
alfaa h betav(ef) C(T)C(R)C(S) (m)
(mm) (m/s)
14 15 16 17 18 19 20 21 22 23 24 25 26 27 28 29 30
Not: col. 10 = col. 8 + col. 9; Col. 11 = col. 7 + col. 10; D(n), Q(pl), v(pl) se determin din diagrama Manning anexat
temei de proiect corespunztoare pantei radierului i(r) i debitului Q(p); D(n.minim) = 30 cm;
Q(pl) > Q(c) a.i. a aproximativ = 1 - curgere la plin.
v(pl) = [0,8 v(a) ... 1,2 v(a)] (diferen de 20% intre v(a) i v(pl)). Dac aceast condiie nu este respectat se reiau
calculele, considerand v'(a) = v(pl). Dac totui rezult tronsoane cu viteza apei sub 0,7 m/s se prevd cmine de
splare, iar dac pe anumite tronsoane viteza apei depete 5 m/s se prevd cmine de rupere de pant (CRP).
C(T)^A - C(T)^B
i(t)^(A-B) = ; C(Rst)^B = C(Rdr)^A - delta h^(A-B);
L(A-B)
C(Rdr)^B = C(Rst)^B - delta D(n); delta D(n) = [D(n)^(B-C) - D(n)^(A-B)];
Q(uz)^c v(ef)
alfa = ; a = h/H; h = a x H; beta = ; v(ef) = beta x v(pl);
Q(pl) v(pl)
DELTA H = i(r) x L(T);
In calcule se va considera: g = 10 cm pt. D(n) <= 400 mm; g = 20 cm pt. D(n) = 400 ... 1000 mm; g = 40 cm pt. D(n) >
1000 mm; (STAS 816 d grosimile exacte pentru fiecare diametru).
C(R) = C(T) - H(o); C(S) = C(R) - g; H(o) = max (Ho1, Ho2, Ho3); H(S) = C(T) - C(S); Ho1 = a + i x l + H + g(o); Ho2 =
0,8 + g(o) + H; Ho3 >= H(inghe) - g, unde: a = 1,2 m; i = 2 ... 3%; l = 20 ... 40 m; H(inghe) = 1,0 m unde g(o) = grosimea
peretelui la creasta colectorului i g = grosimea peretelui la radierul colectorului.
Atenie: a = h/H <= 0,7; v(ef) = 0,7 ... 5 m
3
/s;
Formula (1) t(p) = t(cs) + L(max)/v(a) se aplic pentru primul tronson i ori de cite ori se schimb parcursul maxim al
apei in colector. L(max) (distana dintre cea mai deprtat seciune de intrare a apei in colector i seciunea de calcul a
colectorului).
Formula (2) t(p) = t(p(i-1)) + L(tronson)/v(a) se aplic dac nu se schimb lungimea parcursului maxim. Se
recomand: t(cs) - 3 ... 5 min.
Trebuie s se respecte timpul de ploaie minim:
t(p)^min = 15 min; img < 0,002 - pentru zone de es
t(p)^min = 10 min; img = 0,002 ... 0,005 - pentru zone de deal
t(p)^min = 5 min; img >= 0.005 - pentru zone de munte
ANEXA Nr. IV.18
DEBITE CARACTERISTICE ALE APELOR UZATE MENAJERE
IV.18.1. Debitele caracteristice ale apelor uzate menajere, pe timp uscat sunt:
q N
Q(u.zi.med) = (m
3
/zi) (IV.1)
1000
Q(u.zi.max) = K(zi) Q(u.zi.med) (m
3
/zi) (IV.2)
K0
Q(u.or.max) = Q(u.zi.max) (m
3
/zi) (IV.3)
24
Q(u.zi.max)
Q(u.or.min) = p (m
3
/zi) (IV.4)
24
in care,
q = restituia specific de ap uzat (in l/loc., zi);
N = numrul de locuitori permaneni i sezonieri;
K(zi) = coeficientul de variaie zilnic a debitului;
K0 = coeficientul de variaie orar a debitului;
p = coeficient adimensional funcie de numrul de locuitori.
Restituia specific de ap uzat q reprezint cantitatea de ap uzat evacuat zilnic la canalizare de ctre un locuitor.
Se msoar in l/loc., zi.
Restituia specific provine din impurificarea apei potabile utilizat in scopuri gospodreti pentru gtit, igiena oral,
splatul rufelor, imbiat, curenie, pentru splatul WC-urilor, etc. Ea este funcie de mai muli factori i anume: clim,
gradul de dotare a locuinelor cu ap rece i cald, de anotimp, de orele in care se face restituia, de ziua din sptman,
.a. Ea se va considera egal cu necesarul specific de ap q(n), parametru care reprezint cantitatea de ap potabil
necesar unui locuitor intr-o zi (l/loc., zi) pentru nevoile proprii (but, prepararea hranei, igiena corporal, curenie in
gospodrie, etc.).
Pentru micile colectiviti (cu debitul zilnic maxim al apelor uzate sub 50 l/s ceea ce corespunde la cca. 22.000
locuitori) se recomand valori ale restituiei specifice intre 50 i 100 l/locuitor, zi.
Coeficientul de variaie zilnic a debitelor K(zi) reprezint raportul dintre debitul zilnic maxim al apelor uzate (denumit
i debit mediu diurn) i debitul mediu zilnic.
Debitul Q(u.zi.max) reprezint valoarea maxim a debitului zilnic de ape uzate din decursul unui an.
Coeficientul de variaie zilnic a debitului se definete ca mai jos:
Q(u.zi.max)
K(zi) = (IV.5)
Q(u.zi.med)
Debitul zilnic maxim al apelor uzate, sau debitul mediu diurn, se determin cu relaia:
Q(u.zi.med) Q(u.zi.med)
Q(u.zi.max) = in (m
3
/h), sau Q(u.zi.max) = x 24 in (m
3
/zi) (IV.6)
T T
unde: T = 16 .... 20 h, valorile mai mici recomandandu-se pentru colectivitile cu un numr mai redus de locuitori.
Din relaiile (IV.5) i (IV.6) se obine pentru K(zi) relaia: K(zi) = 24/T
(IV.7)
Rezult pentru K(zi) valori cuprinse intre 1,20 i 1,50, valorile mai mari corespunzand colectivitilor cu un numr mai
mic de locuitori.
Debitul orar maxim pe timp uscat (debitul de varf) reprezint valoarea maxim a debitului orar din decursul unei zile. El
se determin cu relaia (IV.3), in care coeficientul de variaie orar se poate calcula cu relaia:
2,5 Q(u.orar.max)
K0 = 1,5 + = (IV.8)
____________ Q(u.zi.max)
\/ Q(u.zi.med)
in care Q(u.zi.med) se introduce in l/s.
Coeficientul p din relaia (IV.4) este funcie de numrul de locuitori i are valorile din tabelul IV.7.
Tabel IV.7
Numrul de locuitori < 1.000 1.001 ... 10.000 10.001 .... 50.000
IV.18.2. Debitele de calcul i de verificare ale obiectelor tehnologice din staia de epurare i ale construciilor i
instalaiilor auxiliare (conducte, canale, camere de distribuie, deversoare, etc.) se stabilesc avand ca referin
prevederile STAS 1846, funcie de schema de epurare adoptat i de procedeul de canalizare al localitii.
Pentru localitile canalizate in procedeul separativ, debitul de calcul al obiectelor staiei de epurare situate in amonte
de decantorul primar, cu excepia separatorului de grsimi, este Q(u.orar.max), iar debitul de verificare Q(u.orar.min).
In cazul deznisipatorului separator de grsimi cu insuflare de aer, debitul de verificare este Q(u.zi.max).
Pentru decantoarele primare i separatoarele de grsimi, debitul de calcul este Q(u.zi.max), iar debitul de verificare
Q(u.orar.max).
In cazul localitilor canalizate in procedeul unitar sau mixt, debitul de calcul pentru toate obiectele staiei de epurare
situate in amonte de decantoarele primare, cu excepia separatoarelor de grsimi, este Q(c) = 2 Q(u.orar.max), iar
debitul de verificare Q(v) = Q(u.orar.min).
Cand se prevede deznisipator separator de grsimi cu insuflare de aer, debitul de verificare este Q(u.zi.max). Pentru
decantoarele primare i separatoarele de grsimi, debitul de calcul este Q(u.zi.max), iar debitul de verificare Q(v) = 2
Q(u.orar.max).
Not important:
La dimensionarea obiectelor staiei de epurare, debitele de calcul i de verificare se vor determina adugandu-se la
valorile debitelor caracteristice a apelor uzate (determinate in conformitate cu prevederile art. IV.18.1. debitul de ap
infiltrat in canale (Q(inf)) i debitul de ape uzate evacuat de unitile comerciale i/sau industriale din zon (Q(ind)) care
utilizeaz reeaua public de canalizare.
Astfel, debitele caracteristice care vor fi considerate la dimensionarea staiei de epurare Q(d.zi.max), Q(d.orar.max),
Q(d.orar.min) vor fi egale cu valorile debitelor calculate cu relaiile (IV.1) ..... (IV.4), la care se vor aduga debitele din
infiltraii i cel provenit de la unitile comerciale i industriale din localitate.
Relaia de recuren este:
Q(d) = Q(caracteristic) + Q(inf) + Q(ind) (IV.9)
q(inf) x L x D
unde: Q(inf) = (m
3
/zi) (IV.10)
1.000
este debitul de ap subteran infiltrat in canal, iar q(inf) este debitul specific infiltrat avand o valoare de cca. 24 l/m L,
m D, zi.
m L - metru lungime de canal;
m D - metru diametru de canal;
L - lungimea canalului, in m;
D - diametrul canalului, in m.
La adoptarea valorii q(inf) este recomandabil s se in seama i de:
- natura terenului (cu sau fr ap subteran);
- vechimea reelei de canalizare (existent sau nou);
- materialul i natura imbinrii tuburilor din care este executat reeaua.
Valoarea q(inf) = 24 l/m L, m D, zi poate fi luat in considerare informativ, in calculele preliminare i numai in ipoteza
reelelor noi prevzute cu imbinri etane a cror execuie se realizeaz conform caietului de sarcini al productorului
tuburilor.
Q(ind) - este debitul apelor uzate preepurate sau nu, provenit de la societile comerciale i/sau industriale din zon i
introdus in reeaua public de canalizare a localitii i care respect din punct de vedere calitativ prevederile NTPA 002-
2002.
ANEXA Nr. IV.19.1
NOTAII PRIVIND PRINCIPALII PARAMETRI UTILIZAI
IN CALCULELE DE DIMENSIONARE
t(cs) - timpul de concentrare superficial (min.);
t - durata ploii de calcul (min.);
(i) - coeficient de scurgere aferent ariei de scurgere S(i);
S(red) - suprafaa de scurgere redus (ha);
(med) - coeficient de scurgere mediu;
i - intensitatea ploii de calcul, in funcie de frecvena f i durata ploii de calcul t(p) (l/s, ha)
i(t) - panta terenului (
0
/00);
i(r) - panta radierului (
0
/00);
v(ef) - viteza efectiv de curgere a apei prin colectoarele de canalizare (m/s);
v(pl) - viteza la plin a apei ce curge prin colectoarele de canalizare (m/s);
v(a) - viteza apreciat a apei de canalizare (m/s);
Q(P) - debitul de ape meteorice (l/s);
Q(pl) - debitul la plin de ape de canalizare (l/s);
c(uz) - concentraia in materii in suspensie a apelor uzate la intrarea in staia de epurare (mg/dm
3
);
X(5uz) - concentraia materiei organice biodegradabile, exprimat in CBO5 a apelor uzate la intrarea in staia de
epurare (mg/dm
3
);
c(N) - concentraia apelor uzate in azot total la intrarea in staia de epurare (mg N/dm
3
);
c(uz)^dg concentraia in materii in suspensie a apelor uzate degrosisate, efluente din treapta de degrosisare
(mg/dm
3
);
X(5uz)^dg - concentraia materiei organice biodegradabile, exprimat prin CBO5 a apelor uzate degrosisate (mg/dm
3
);
c(N)^dg - concentraia in azot total a apelor uzate degrosisate (mg/dm
3
);
c(uz)^dp - concentraia in materii in suspensie a apelor uzate decantate primar (mg/dm
3
);
c(uz)^b - concentraia in materii in suspensie a apelor uzate care intr in treapta de epurare biologic (mg/dm
3
), de
regul, egal cu c(uz)^dp;
X(5uz)^dp - concentraia materiei organice biodegradabile, exprimat prin CBO5 a apelor uzate decantate primar
(mg/dm
3
);
X(5uz)^b - concentraia materiei organice biodegradabile, exprimat in CBO5 a apelor uzate care intr in treapta de
epurare biologic, de regul, egal cu X(5uz)^dp (mg/dm
3
);
c(N)^dp - concentraia in azot total a apelor uzate decantate primar (mg/dm
3
);
c(N)^b - concentraia in azot total a apelor uzate care intr in treapta de epurare biologic, de regul, egal cu c(N)^dp
(mg/dm
3
);
c(na) - concentraia amestecului din bazinul cu nmol activat (kg/m
3
);
c(nr) - concentraia nmolului activat de recirculare (kg/m
3
);
c(ne) - concentraia nmolului in exces (kg/m
3
);
c(nb) - concentraia nmolului biologic, in schemele cu filtre biologice (kg/m
3
);
c(uz)^adm - concentraia maxim a materiilor solide in suspensie din apele uzate epurate (mg/dm
3
);
X(5uz)^adm - concentraia maxim a materiei organice biodegradabile, exprimat in CBO5 din apele uzate epurate
(mg/dm
3
);
c(N)^adm - concentraia maxim in azot total din apele uzate epurate (mg N/dm
3
);
c(r) - concentraia in materii solide in suspensie a apei emisarului, amonte de seciunea de evacuare a apelor uzate
epurate (mg/dm
3
);
X(5r) - concentraia materiei organice biodegradabile, exprimat in CBO5 a apei emisarului, amonte de seciunea de
evacuare a apelor uzate epurate (mg/dm
3
);
X(N) - concentraia normat a materiei organice biodegradabile, exprimat in CBO5 a amestecului de ape uzate
epurate i ale emisarului, in seciunea de control situat la 1 km amonte de folosina considerat, conf. normativului N
10/12/2002 (mg/dm
3
);
O(r) - concentraia oxigenului dizolvat in apa emisarului, amonte de seciunea de evacuare a apelor uzate epurate (mg
O2/dm
3
), la temperatura THETA (C);
O(s) - concentraia de saturaie a oxigenului dizolvat (mg O2/dm
3
) la temperatura THETA (C) i la presiunea
atmosferic de 760 mm col. Hg;
O(min)^R - concentraia minim a oxigenului dizolvat in apa raului, in seciunea in care se realizeaz deficitul critic de
oxigen (mg O2/dm
3
);
O(min)^N - concentraia minim normat a oxigenului (conf. STAS 4706) care se admite in apa emisarului funcie de
categoria de calitate a acestuia (mg O2/dm
3
);
D(a) - deficitul iniial de oxigen din apa emisarului, calculat in seciunea situat amonte de evacuarea apelor uzate
epurate (mg O2/dm
3
);
D(cr) - deficitul critic (sau maxim) de oxigen din apa emisarului, calculat pentru seciunea critic de pe rau, aval de
punctul de evacuare a apelor epurate (mg O2/dm
3
);
t(cr) - timpul la care se realizeaz deficitul critic de oxigen in apa emisarului (zile);
q - restituia specific de ap uzat (l/loc, zi);
q(inf) - debitul specific de ap subteran infiltrat in canal (l/m L, m D, zi);
Q(u.zi.med) - debitul zilnic mediu al apelor uzate;
Q(u.zi.max) - debitul zilnic maxim al apelor uzate;
Q(u.orar.max) - debitul orar maxim al apelor uzate;
Q(u.orar.min) - debitul orar minim al apelor uzate;
Q(c) - debitul de calcul;
Q(v) - debitul de verificare;
Q(inf) - debitul de ap subteran infiltrat in reeaua de canalizare;
Q(ind) - debitul apelor uzate preepurate sau nu, provenit de la societile comerciale i/sau industriale din zon i
introdus in reeaua public de canalizare a localitii i care respect din punct de vedere calitativ prevederile NTPA 002-
2002.
Q(d.orar.max) - debitul zilnic maxim al apelor uzate la care s-au adugat debitele Q(inf) i Q(ind);
Q(d.orar.max) - debitul orar maxim al apelor uzate la care s-au adugat debitele Q(inf) i Q(ind);
Q(d.orar.min) - debitul orar minim al apelor uzate la care s-au adugat debitele Q(inf) i Q(ind);
MS - materii in suspensie (in greutate) obinute in urma etuvrii la 105C i care sunt reinute pe hartia de filtru cu pori
de 0,45 m.
N(i) - cantitatea de materii solide in suspensie exprimat in substan uscat, care intr zilnic in staia de epurare
(kg/zi);
N(dg) - cantitatea de materii solide in suspensie exprimat in substan uscat, evacuat zilnic din treapta de
degrosisare (kg/zi);
N(p) - cantitatea de materii solide in suspensie exprimat in substan uscat, care este reinut zilnic in decantorul
primar (kg/zi);
N(dp) - cantitatea de materii solide in suspensie exprimat in substan uscat, evacuat zilnic din decantorul primar
(kg/zi);
N(b) - cantitatea de materii solide in suspensie exprimat in substan uscat, care intr zilnic in treapta de epurare
biologic (kg/zi), de regul, egal cu N(dp);
N(ev) - cantitatea de materii solide in suspensie exprimat in substan uscat, evacuat zilnic in emisar cu efluentul
epurat mecano-biologic (kg/zi);
C(i) - cantitatea de substan organic biodegradabil exprimat in CBO5, care intr zilnic in staia de epurare (kg
CBO5/zi);
C(dg) - cantitatea de substan organic biodegradabil exprimat in CBO5, care este evacuat zilnic din treapta de
degrosisare (kg CBO5/zi);
C(dp) - cantitatea de substan organic biodegradabil exprimat in CBO5, care este evacuat zilnic din decantorul
primar (kg CBO5/zi);
C(b) - cantitatea de substan organic biodegradabil exprimat in CBO5, care intr zilnic in treapta de epurare
biologic (kg CBO5/zi), de regul, egal cu C(dp);
C(bs) - cantitatea de substan organic biodegradabil exprimat in CBO5 care intr zilnic in treapta biologic,
aferent fenomenului de epurare cu biomas in suspensie (kg CBO5/zi);
C(bf) - cantitatea de substan organic biodegradabil exprimat in CBO5 care intr zilnic in treapta biologic,
aferent fenomenului de epurare cu pelicul fixat (kg CBO5/zi);
C'(b) - cantitatea de substan organic biodegradabil exprimat in CBO5, care este indeprtat (redus, eliminat)
zilnic in treapta biologic (kg CBO5/zi);
C'(bs) - cantitatea de substan organic biodegradabil exprimat in CBO5 indeprtat zilnic in treapta biologic, prin
fenomenul de epurare cu biomas in suspensie (kg CBO5/zi);
C'(bf) - cantitatea de substan organic biodegradabil exprimat in CBO5 indeprtat zilnic in treapta biologic, prin
fenomenul de epurare cu pelicul fixat (kg CBO5 red/zi);
C(ev) - cantitatea de substan organic biodegradabil exprimat prin CBO5, care este evacuat zilnic in emisar cu
efluentul epurat mecano-biologic (kg CBO5/zi);
K(i) - cantitatea de azot din NH4+, care intr zilnic in staia de epurare (kg/zi);
K(dg) - cantitatea de azot din NH4+, evacuat zilnic din treapta de degrosisare (kg/zi);
K(dp) - cantitatea de azot din NH4+, evacuat zilnic din decantoarele primare (kg/zi);
K(b) - cantitatea de azot din NH4+, care intr zilnic in treapta de epurare biologic, de regul, egal cu K(dp) (kg/zi);
K(ev) - cantitatea de azot din NH4+, care este evacuat zilnic in emisar cu efluentul epurat mecano-biologic (kg/zi);
e(sd) - eficiena treptei de degrosisare privind reinerea materiilor solide in suspensie (%);
e(xd) - eficiena treptei de degrosisare privind reinerea materiei organice biodegradabile, exprimat in CBO5 (%);
e(Nd) - eficiena treptei de degrosisare privind reinerea azotului (%);
e(s) - eficiena decantorului primar privind reinerea materiilor solide in suspensie (%);
e(x) - eficiena decantorului primar privind reinerea materiei organice biodegradabile exprimat in CBO5;
e(N) - eficiena decantorului primar privind reinerea azotului (%);
d(s) - gradul de epurare necesar din punct de vedere al materiilor solide in suspensie pentru intreaga staie de epurare
(%);
d(x) - gradul de epurare necesar din punct de vedere al materiilor organice biodegradabile exprimate in CBO5 pentru
intreaga staie de epurare (%);
d(sb) gradul de epurare necesar din punct de vedere al materiilor solide in suspensie al treptei de epurare biologic
(%);
d(xb) - gradul de epurare necesar din punct de vedere al materiilor organice biodegradabile exprimate in CBO5 al
treptei de epurare biologic (%);
N(a) - cantitatea de materii solide in suspensie, exprimat in substan uscat, din nmolul activat existent in bazinul
cu nmol activat (kg/zi);
N(e) - cantitatea de materii solide in suspensie, exprimat in substan uscat, din nmolul in exces (kg/zi);
N(bf) - cantitatea de materii solide in suspensie, exprimat in substan uscat, din nmolul biologic evacuat zilnic
din decantoarele secundare in schemele cu filtre biologice (kg/zi);
N(pe) - cantitatea de materii solide in suspensie, exprimat in substan uscat, din amestecul de nmol primar i in
exces (kg/zi);
N(c) - cantitatea de materii solide in suspensie, exprimat in substan uscat, din nmolul concentrat (ingroat)
evacuat spre fermentare (kg/zi);
N(f) - cantitatea de materii solide in suspensie, exprimat in substan uscat, din nmolul fermentat anaerob evacuat
spre deshidratare sau prelucrare ulterioar (kg/zi);
N(s) - cantitatea de materii solide in suspensie, exprimat in substan uscat, din nmolul fermentat (stabilizat) aerob
evacuat spre deshidratare sau prelucrare ulterioar (kg/zi);
N(d) - cantitatea de materii solide in suspensie, exprimat in substan uscat, din nmolul deshidratat (kg/zi);
w - umiditatea nmolului (%);
V(np) - volumul de nmol depus zilnic in decantorul primar (nmol primar) (m
3
/zi);
V(ne) - volumul de nmol in exces evacuat zilnic din decantorul secundar, notat i Q(ne) (m
3
/zi);
V(nbf) - volumul de nmol biologic evacuat zilnic din decantoarele secundare spre prelucrare, in schemele cu filtre
biologice (m
3
/zi);
V(npf) - volumul zilnic al amestecului de nmol primar i nmol biologic in schemele cu filtre biologice, evacuat zilnic
spre prelucrare (m
3
/zi);
V(npe) - volumul amestecului de nmol primar i nmol in exces evacuat zilnic spre prelucrare in schemele cu bazine
de aerare (m
3
/zi);
V(nc) - volumul zilnic de nmol concentrat (ingroat) evacuat zilnic din concentratorul de nmol spre fermentare
(m
3
/zi);
V(nf) - volumul zilnic de nmol fermentat anaerob evacuat spre deshidratare (m
3
/zi);
V(ns) - volumul zilnic de nmol fermentat aerob evacuat spre deshidratare (m
3
/zi);
V(nd) - volumul zilnic de nmol deshidratat evacuat din staia de epurare (m
3
/zi);
Q(ne) - debitul de nmol in exces evacuat din decantorul secundar (m
3
/zi, m
3
/h, etc.);
Q(np) - debitul de nmol primar evacuat din decantorul primar (m
3
/zi, m
3
/h, etc.);
Q(na) - debitul de nmol activat evacuat din decantorul secundar in schemele cu bazine alternante (m
3
/zi, m
3
/h, etc.);
Q(nb) - debitul de nmol biologic evacuat din decantorul secundar in schemele cu filtre biologice (m
3
/zi, m
3
/h, etc.);
Q(nr) - debitul de nmol activat de recirculare (recirculare extern) (m
3
/zi, m
3
/h, etc.);
Q(nri) - debitul de recirculare intern, in schemele cu denitrificarea apelor uzate (m
3
/zi, m
3
/h, etc.);
Q(npe) - debitul amestecului de nmol primar i in exces (m
3
/zi, m
3
/h, etc.);
Q(nc) - debitul de nmol concentrat (ingroat) evacuat din concentratorul de nmol (m
3
/zi, m
3
/h, etc.);
Q(nf) - debitul de nmol fermentat anaerob evacuat spre deshidratare (m
3
/zi, m
3
/h, etc.);
Q(ns) - debitul de nmol fermentat (stabilizat) aerob evacuat spre deshidratare (m
3
/zi, m
3
/h, etc.)
w(p) - umiditatea nmolului primar (%);
w(b) - umiditatea nmolului biologic (%);
w(e) - umiditatea nmolului in exces evacuat din decantorul secundar (%);
w(bf) - umiditatea nmolului biologic evacuat din decantoarele secundare in schemele cu filtre biologice (%);
w(pb) - umiditatea amestecului de nmol primar i nmol biologic in schemele cu filtre biologice (%);
w(pe) - umiditatea amestecului de nmol primar i in exces (%);
w(nc) - umiditatea nmolului concentrat evacuat din concentrator (ingrotor) (%);
w(f) - umiditatea nmolului fermentat anaerob evacuat spre deshidratare (%);
w(s) - umiditatea nmolului fermentat (stabilizat) aerob evacuat spre deshidratare (%);
l(f) - limita tehnic de fermentare anaerob a nmolului (%);
l(s) - limita tehnic de fermentare (stabilizare) aerob a nmolului (%).
I(VN) - indicele volumetric al nmolului sau indexul lui'Mohlmann (cm
3
/g);
I(SN) - indicele comparativ al nmolului sau "sedimentul" (ml/l, cm
3
/dm
3
);
T(N) - varsta nmolului (zile);
r(s) - incrcarea specific a suportului solid (g CBO5/m
2
, zi);
c0' - capacitatea specific nominal de oxigenare (g O2/Nm
3
aer, m adancime de insuflare);
c0 - capacitatea specific de oxigenare (g O2/Nm
3
aer);
Q(aer) - debitul de aer in condiii reale de exploatare (m
3
aer/h);
Q(Naer) - debitul de aer in condiii normale (standard), adic la T = 10C i p = 760 mm col. Hg;
__
CO(R)' - capacitatea de oxigenare a unui aerator in ap curat (kg O2/zi,
aerator);
__
CO(R) - capacitatea de oxigenare a unui aerator in ap uzat (kg O2/zi,
aerator);
i(E) - indicele energetic sau eficiena energetic a unui sistem de aerare (kg O2/kWh);
alfa - raportul dintre coeficientul global de transfer a oxigenului de la aer la ap determinat pentru ap uzat i
coeficientul global de transfer a oxigenului de la aer la ap determinat pentru ap curat (de la robinet) in condiii
standard.
beta - raportul dintre concentraia de saturaie a oxigenului dizolvat in ap uzat i concentraia de saturaie a
oxigenului dizolvat in ap curat (de la robinet) in condiii standard.
ANEXA Nr. IV.19.2
NOTAII UTILIZATE IN SCHEMELE I FIGURILE DIN GHID
I - influent
E - efluent
EL - echivalent locuitor
SE - staie de epurare a apelor uzate
Dev. 1 - deversorul amplasat la intrarea in staia de epurare, pentru cazul cand localitatea este canalizat in
procedeele unitar i mixt
Dev. 2 - deversorul amplasat intre treapta de epurare mecanic i treapta de epurare biologic, in scopul limitrii
debitului de ape uzate care intr in staia de epurare la o valoare maxim admis
GR - grtar rar
GD - grtar des
Dz - deznisipator
DSGA - deznisipator-separator de grsimi aerat
Db - debitmetru
SG - separator de grsimi
DzOL - deznisipator orizontal longitudinal
DzT - deznisipator tangenial
SGIA - separator de grsimi cu insuflare de aer la joas presiune
SGPA - separator de grsimi cu presurizarea apelor uzate
SGPO - separator de grsimi cu plci ondulate
SGT - separator de grsimi cu tuburi
DP - decantor primar
DPOL - decantor primar orizontal longitudinal
DPOR - decantor primar orizontal radial
DPV - decantor primar vertical
DPE - decantor primar cu etaj (tip Imhoff sau Emscher)
FB - filtru biologic clasic
FBD - filtru biologic cu discuri (biodiscuri)
BNA - bazine cu nmol activat sau bazine de aerare
DS - decantoare secundare
DSOL - decantor secundar orizontal longitudinal
DSOR - decantor secundar orizontal radial
DSV - decantor secundar vertical
SP(auz) - staie de pompare pentru ape uzate
SP(AR) - staie de pompare pentru ape de recirculare
SP(n) - staie de pompare pentru nmol
BA(m) - bazin de amestec
TDG - treapt de degrosisare
TEM -treapt de epurare mecanic
TEB - treapt de epurare biologic
TEA - treapt de epurare avansat
CN - concentrator (ingrotor) de nmol
STN - sitare nmol
D - deshidratare nmol
RFN - rezervor de fermentare a nmolului (metantanc, digestor)
F - fermentare nmol
S - stabilizare nmol
SN - stabilizator de nmol
FS - fos septic
SECR - staie de epurare de capacitate redus
RBC - contactor biologic rotativ (rotating biological contactors)
STM - instalaie de epurare biologic de tip Stahlermatic
SO - an de oxidare
P - fosfor
N - azot
NTK - azot total Kjeldhal = N(org) + NH4+
NH4+ - ion de amoniu
NH3 - amoniac
NO2- - ion azotit
NO3- - ion azotat
N(org) - azot organic
P(org) - fosfor organic
NT - azotat total = NTK + NO2- + NO3-
PLC - automat programabil
ANEXA Nr. IV.20.1
LISTA DOCUMENTELOR NORMATIVE CONEXE
0 1 2
ANEXA Nr. IV.20.2
LISTA DOCUMENTELOR NORMATIVE DE REFERIN
0 1 2