Notele muzicale

- bazat pe Acustica si Muzica de Dem. (Demetriu) Urma

Alfabetul muzicii
Odata aparuta manifestarea muzicala, s-a pus problema notarii/scrierii acelei muzici.
Intuitiv au fost determinate intervale muzicale care suna bine urechii si care sunt
folosite spontan in muzica.
O nota muzicala este determinata in primul rand calitativ de frecventa sunetului.
Frecventele sunetelor plus durata lor relativa identifica clar o melodie. Variatii care nu o
fac de ne-recunoscut apar in functie de timbrul notelor. imbrul depinde de taria
armonicelor, ca multiplii ai sunetului ori!inal care apar natural la ma"oritatea
instrumentelor. imbrul mai depinde si atacul si stin!erea notei, ceea ce se intampla
inainte si dupa perioda stabila a sunetului. #tacul si stin!erea dau individualitate unui
instrument.
$ai e%ista determinarea cantitativa - taria &amplitudinea sunetului' care nu
modifica aproape deloc perceptia muzicii intre limitele de receptie ale urechii.
O melodie suna apro%imativ la fel daca se modifica proportional durata notelor.
(aca de e%emplu fiecare nota dureaza ).* din durata ori!inala va rezulta aceeasi melodie,
poate mai rapida. +ensul melodic nu se schimba nici daca se multiplica toate notele cu
acelasi factor, astfel incat raportul intervalelor sa ramana e!ale. (e e%emplu daca banda
casetofonului se roteste mai rapid, sunetele vor fi mai inalte dar vom reconoastem in
continuare melodia.
,ezulta importanta fundamentala pe care o are raportul frecventelor notelor fata
de diferenta aritmetica a frecventelor- daca se scad .))/z din fiecare nota, melodia nu
mai este probabil reco!noscibila.
Intervale
+unetul care are frecventa dubla fata de do de "os este prima armonica a lui, si
este (o de sus. (ubland frecventa se obtine limita de sus a urmatoarei octave &un alt
(o'. 0antate impreuna par a realiza un sin!ur sunet do cu prima armonica ceva mai
puternica. 0antale separat ele suna asemanator. #cest interval este intervalul de octava si
este cel mai consonant &cea mai mare inrudire'. Notele cu intervalele foarte disonante
suna fals si pot fi suparatoare urechii in mod natural. $uzica se bazeaza deci in principal
pe intervalele apropiate de consonanta.
1%ista cateva rapoarte fundamentale in muzica, care au un sens pentru ureche. In
!eneral aceste rapoarte sunt bazate pe fractii intre!i cu numitor/numarator mici- 2/. , 3/2,
4/3, 5/4, 5/3, 6/5,...pana la 7/8 si mai mult. Fundamental la aceste rapoarte este faptul ca
ele creeaza relatii intre note, fac ca notele sa fie armonice ale unei aceleiasi note.
(e e%emplu do5, mi5, sol5 &din acordul (o ma"or, octava 5' sunt multiplii ai lui
do3 &cu doua octave mai "os'.
do594:do3
re595:do3
mi596:do3
#sta face ca rapoartele dintre note sa fie 5/4, 6/5, 6/493/2. #ceste note suna bine
impreuna, formand nucleul !amei (o ma"or.
Dar ce este de fapt o gama ?
#m spus ca sunetul cu frecventa dubla fata de o nota este octava acelei note &e%.
(o de sus fata de do de "os'. +e pune problema identificarii notelor care au sens
muzical intre aceste doua limite. #poi aceleasi note vor fi reproduse pe intervalalele
similare de mai sus si mai "os. 0onsiderand ca urchea percepe sunete apro%imativ intre
frecvenetele de .6/z si .6)))/z, rezulta apro%imativ 7-.) intervale de octava. (upa
fiecare octava frecventa se dubleaza, dupa .) intervale va creste de 2;.)9.)24 ori,
depasind putin .6)))/z. In practica se folosesc 7 octave, de la .6/z la 8.72/z.
(oar urechi e%ceptionale pot identifica translatarea tuturor notelor cu un semiton.
<e de alta parte, variatii de 3= in anumite intervale se face simtita. ,ezulta ca nu
localizarea notelor e%act pe frecventa, ci mai de!raba raporturile dintre ele.
#stfel, se poate ale!e arbitrar o nota de referinta &e%emplu diapazonul, nota
>a5944)/z'. In functie de ea se vor aseza celelate note astfel incat sa sune bine fata de ea
si sa acopere ma%imul de e%presivitate muzicala. 1%cluderea celorlalte frecvente dintre
ele nu micsoreaza capacitatea de e%presie muzicala.
Gama de 7 note:
#ctualmente !ama este impartita in .2 intervale &numite semitonuri'.
Intervalale sunt mar!inite/separate de notele in ordine- do, do?, re, re?, mi, fa, fa?, sol,
sol?, si, do. Intre fiecare doua note e%ista un astfel de interval de un semiton. #le!and
insa o nota de referinta &e%.- do' si o nota in interiorul cvintei &do-sol' care in cazul do
ma"or este mi, doar inca 4 note din interiorul !amei suna unitar cu acestea &* in total'.
#ceste note sunt notare traditional pentru !ama (o ma"or cu binecunoscutele
do,re,mi,fa,sol, la, si, do. @neori sunt notate cu #9la, A9/9si, 09do, (9re, 19mi, F9fa,
B9sol. 0elelalte note &notate cu ?/diez' sunt note crescute cu un semiton. 1le se afla intre
notele din (o ma"or, si suna perfect le!al in alt sistem de referinta dar de obicei sunt
intrusi dupa ce s-a cantat o vreme doar cu note din (o ma"or &sunt din alt film'.
In acest conte%t intervalele de doua semitonuri &e%- do-re' se numesc tonuri,
formate din doua semitonuri. (aca se canta in alta !ama, unele note din (o ma"or devin
intrusi, iar unii diezi devin actori principali. #ceasta este armonia clasica, muzica
moderna incearca sa folosesca toate cele .2 intervale, rezultand insa o muzica mai
putin naturala si mai abstracta.
Intervalele intre notele din !ama sunt-
Gama Do major:
do re mi fa sol la si do
C / C / C/ C/ C/ C/ C/
2 2 . 2 2 2 .
Gama Do minor va fi atunci-
do re re? fa sol sol? la? (o
C / C / C/ C/ C / C / C /
2 . 2 2 . 2 2
#semanarea se vede mai bine pornind de la nota la si mer!and pe succesiunea
intervalelor minore-
Gama La minor:
la si do re mi fa sol >a
C / C/ C/ C/ C/ C / C/
2 . 2 2 . 2 2
+e observa ca in >a minor sunt aceleasi note ca in (o ma"or, dar de aceasta data
relatia dintre note este alta.
In !amele netemperate sunetele din >a minor sunt un pic diferite, dar sonoritatea
se pastreaza folosind aceleasi note apro%imative &!ama temperata'. +unt aceleasi note,
dar semnificatia lor este alta, iar combinatiile lor uzuale intr-o melodie in >a minor sunt
altele decat intr-o melodie in (o ma"or.
>a pian, notele din (o ma"or sunt cele albe, iar cele cu diez/? sunt cele ne!re si
mai mici. Notele ne!re insa sunt la fel de importante in melodii care iau ca baza alt acord
fundamental &e%emplu acordul minor bazat pe la:do:mi'.
(in ratiuni de teorie muzicala se foloseste alaturi de ridicarea cu un semiton si
coborarea cu un semitor &bemol'. <ractic la pian do-diez 9 re-bemol, dar in unele !ame
netemperate pot e%ista chiar 2 diezi si 2 bemoli, rezultand 4 sunete intermediare cu
dieferite relatii cu notele din do ma"or. Vom vedea mai "os cum apar aceste note, pe care
!ama temperata &a pianului' le elimina prin apro%imari suficient de bune.
Gama lui Pitagora
Bama lui <ita!ora &cea mai veche' contine apro%imativ aceleasi sapte note cu ale
pianului, probabil cu aceleasi functii muzicale, dar cu valori usor diferite in rapoarte. 1l
pleaca de la cvinte ascendente si descendente. #stfel !ama armonica a lui <ita!ora
porneste de la cvintele-
Fa4 9 2/3 : (o5
(o5 9 (o5
+ol5 9 3/2 : (o5
,e6 9 3/2 : (o5 : 3/297/8 : (o5
>a697/8 : (o5 : 3/2 9 2*/.6 : (o5
$i*92*/8 : (o5 : 3/2 9 8./.6 : (o5
+i*98./.6 : (o5: 3/2 9 243/32
#poi notele se transpun in aceeasi octava &cu :2 sau -2' rezultand-
Gama Pitaorica:
(o 9 .: (o
,e 9 7/8 : (o
$i 9 4/3 : (o
Fa 9 8./64 : (o
+ol 9 3/2 : (o
>a 9 2*/.6 : (o
+i 9 243/.28 : (o
(o 9 2 : (o
#sta probabil pentru ca pe timpul lui <ita!ora nu e%istau solutii pentru a se evalua alte
intervale decat cvarta &sol-do 9 3/2' si octava &(o-do 9 2/.'. #ceasta !ama are probleme
in special cu sunetul +i 9 243/.28 : (o 9 ..8784 : (o care este putin neplacut. +unetul
+i din !ama natura este .5/8 : (o 9 ..8*5 care suna mai bine. In plus, mentinand acelasi
intervale peste mai multe octave rezulta alte note decat cele rezultate prin pornirea de la
inceputul fiecarei octave. ,ezulta mai multi diezi si bemoli.
Definirea gamei naturale:
+e observa ca anumite intervale din !ama lui <ita!ora suna mai bine inlocuite cu
rapoarte de numere mai mici. #pare si ideea ca sunetele suna consonant daca au armonice
comune de ordin cat mai mic.
Bama naturala porneste de la armonicele unei fundamentale &e%- do' cu doua
octave mai "os, care !enereaza acordul ma"or do-mi-sol. (esi nu are suport fizic, !ama
minora se poate obtine la fel considerand ca e%ista subarmonice ale uni (o cu doua
octave mai sus &do/2, do/3, do/4, etc'.
+a presupunem pentru simplificare ca ale!em nota do ca referinta. Intervalul
urmator cel mai consonant este !" &sol' care se numeste cvinta perfecta. 0vinta este un
termen un pic inpropriu, semnificand faptul ca pornind numaratoare de la do e%ista 5 note
din !ama (o ma"or &do, re, mi, fa, sol'. 0vinta perfecta este mai clar * semitonuri. 1ste
sin!urul pe care urechea il apreciaza foarte e%act si este placut, unitar. (e e%emplu
soneriile si clacsoanele bitonale se acordeaza la cvinte &3/2 raport de frecvente'
In !ama (o ma"or, do se numeste tonica#
Nota pereche in raport de 3/2 este sol si se numeste dominanta. +onoritatea
!amei este data de ale!erea unei note intre ele &medianta'. Intre (o si +ol sunt *
semitonuri, intervalul complementar pana la (o de sus avand 5 semitonuri. (eoarece
sunt doar 4 note in !ama (o ma"or &sol, la, si, do' se numeste cvarta &4/3' si are la fel
un rol importand ca diferenta intre octava&.2' si cvinta&*'.
#le!and mediana mi ca a 5-a armonica a lui do de doua octave mai "os, care
este la interval de terta mare fata &5/4' de do/tonica se formeaza !ama ma"ora, in !eneral
cu sunet ener!ic, solemn.
!ota: "erta mica este comp#ementu# tertei mari $ata in c%inta (do&mi $ata de mi&
so# in interioru# inter%a#u#ui do&so#).
Daca am a#ee re' ( terta mica $ata de do( terta mare de #a so# in jos)( inter%a# s&
ar $orma ama do minor( cu sunet considerat mai me#anco#ic. )nter%a#u# de terta mare
%a $i rea#izat acum $ata de so#( cu care re' are raport de *+,( dar in jos. re' %a a%ea deci
-+* din do.
.orbim momentan insa doar de acordu# major.
>a distanta de o cvinta fata de mi apare sensibila &si'. 0vinta este foarte
importanta dupa cum spuneam. +i va fi intr-un raport cu do de- 5/4 : 3/2 9 .5/8 in acest
caz.
+cazand o cvinta din (o de sus se obtine fa, numita subdominanta lui (o
ma"or. ,aportul cu do va fi 2-3/2 9 4/3
Nota la se formeaza la o cvarta perfecta de mi &5 semitonuri' si se numeste
supradominanta. Frecventa fata de do va fi- 5/4 : 4/395/3
Nota re apare ca cvarta inferioara a lui sol- 3/2 - 4/3 9 3/2 : 3/4 9 7/8
#stfel toate notele din !ama (o ma"or se formeaza in mod natural.
(o ,e $i Fa +ol >a +i (o
tonica, subtonica, medianta, subdominanta, dominanta, supradominanta, sensibil, cvarta
In acest caz intervalul de un $%& este diferenta intre cvinta si cvarta care se
calculeaza prin impartirea rapoartelor 3/2 - 4/39'!(.
+emitonul mi)fa rezulta ca este 4/3 - 5/4 9 4/3 : 4/5 9 .6/.5 &secunda mica'.
+emitonul si)do va fi 2 - .5/8 9 .6/.5.
Intervalul mi)sol va fi 3/2-5/4 9 3/2 : 4/596/5 numita terta mica
(eci-
(o 9 . : (o &prima'
,e 9 7/8 : (o &secunda'
$i 9 5/4 : (o &terta mare'
Fa 9 4/3 : (o &cvarta'
+ol 9 3/2 : (o &cvinta'
>a 9 5/3 : (o &se%ta mare'
+i 9 .5/8 : (o &D septima'
(O 9 2 : (o &cvarta'
#celeasi valori se obtin prin medii armonice- dintre note sau lun!imi de coarda- m92ab/
&aEb'.
a9(o9.
b9do9./2
m 9 2 : . : &./2' / &. E ./2' 9 . / 3/2 9 2/3 9 sol
a9do9.
b9sol92/3
m9 2:.:2/3 / &.E2/3' 9 4/3 / 5/3 9 4/3 : 3/5 9 4/5 9 mi 9 terta mare
media armonica intre do si mi este 7/8 care este re
media armonica intre mi si octava lui mi este 8/.5, adica si
<entru celelalte note insa trebuiesc facute artificii, deci nu este o re!ula de !enerare a
!amei.
Gama temperata:
<roblema cu !ama naturala si cea a lui <ita!ora apare in momentul cand se incearca
!enerarea altor !ame &ma"ore si minore', plecand de la alta nota. (esi melodia seamana,
e%presivitatea cere uneori ca tonica sa fie alta nota decat do. In plus, scrierea armonica a
muzicii &prin acorduri de sunete simultane care trebuie sa sune bine impreuna' face sa
apare multe probleme in combinarea a astfel de sunete.
Folosind aceleasi dezvoltari, notele noi !enerate nu se suprapun peste notele !asite
anterior. #par note suplimentare, de e%emplu fa?, re?, sol?, fa?. <e de alta parte, variind
!ama, apar si alte note, diferite desi apropiate. +e a"un!e la cel putin 4 sunete
intermediare diferite semnificativ. (oar sarind din cvinta in cvinta pornind de la do, nu se
mai a"un!e la alt (o de mai sus. <lecand de la (o2, dupa .2 cvinte &3/2' se a"un!e la un
si8? <ita!oric, ceva mai inalt decat do7.

#sta !enereaza probleme la construirea intrumentelor cu sunet fi% &pianul' care ar trebui
sa aibe cate o clapa pentru fiecare astfel de sunet. Inconvenientele la acordare, scriere si
interpretare sunt mari. (e aceea a aparut ideea de a simplifica !ama astfel incat sa ramana
posibile e%primarea tuturor intervalelor din !ame, dar eventual inperceptibil alterate.
+olutia a fost impartirea !amei in .2 intervale e!ale. 1!alitatea nu este in dieferenta ci in
raport. #stfel, raportul notelor trebuie astfel ales incat pornind de la do, dupa .2 intervale
sa se a"un!a la nota (o de sus. #cest interval este radical de ordinul .2 din 2, care are
valoarea apro%imativa de ..)5746.
,ezulta .2 note care sunt foarte apropiate de cele din !ama naturala si <ita!orica &de
obicei intre ele'. +e obtine-
- periodicitatea !amei &se repeta intervalale in fiecare octava, .2 cvinte fac e%act *
octave'. Notele se pot pune intr-un cerc periodic, incepand cu do si inceind cu (o de sus
care se suprapune peste do de "os.
- 3 terte mari fac o octava- 4:3semit 9 .2
- 4 terte mici fac o octava- 3:4semit9 .2
- cvinta E cvarta fac o octava- *E59.2
- terta mica E se%ta mare- 3E79.2
- terta mare E se%ta mica- 4E89.2
Intervalele in ordinea consonantei cf. /elmholtz &numarand frecventa de aparitie in seria
armonica' sunt-
2/. octava F .2 semitonuri
3/. duodecima perfecta D .8 semitonuri
3/2 cvinta perfecta D * semitonuri
4/3 cvarta perfecta D 5 semitonuri
5/4 terta mare D 4 semitonuri
5/3 se%ta mare D 7 semitonuri
6/5 terta mica D 3 semitonuri
8/5 se%ta mica D 8 semitonuri
7/5 si .6/7 septima mica D .) semitonuri
7/8 so .)/7 secunda mare D 2 semitonuri
.5/8 septima mare D .. semitonuri
.6/.5 secunda mica D . semiton
0onsideratii-
- o melodie se termina de multe ori cu cvinta tonicii si tonica &sol, do in (o ma"or'
- uzula intr-o intrebarea se creste tonul cu o cvinta &3/2' iar in raspuns se scade tonul cu o
cvarta &4/3'
- muzica chinezeaza foloseste doar 5 note- fa sol la do re
- instrumetele de suflat pot produce doar cu modificari de presiune armonice naturale ale
unui sunet fundamental dat de lun!imea tubului. <entru alte sunete se variaza lun!imea
tubului prin culisa, butoane, !auri. +unetele temperate nu suna bine cu sunetele !amei
naturale emise spontan de tub, deci cand se acompaniaza cu pian trabuie modificate usor
modificand lun!imea tubului pentru a suna consonant cu pianul
- la instrumente de coare se poate canta in !ama naturala si suna putin mai bine, dar nu se
pot combina cu instrumente temperate &pian'
- vocalele sunt combinatii de sunete periodice &note' dar consoanele sunt sunete
neperiodice, asemanatoare z!omotelor.
*oncluzii:
$uzica porneste de la intervale in diverse !rade de consonanta pe care urechea le
percepe e%acte si frumoase. 0u aceste limitari se defineste o !ama apro%imatica
&temperata' in care intervalele muzicale sa se poata e%ecuta suficient de apropiat de ideal
pornind de la orice nota, chiar peste octave. Bama cu .2 semitoane este suficient de deasa
incat sa se poata acoperii toate intervalele e%presive, cu pierderi minime prin apro%imare.
Aach a sustinut !ama temperata, aratand ca se poate canta usor in toate modurile
cunoscute, compunand lucrarea 0lavecinul bine temperat &(as Gohltemperierte
Hlavier'.
$ihai Voicu &ian 2))*'
http-//mihvoi.rdsnet.ro/