PROBLEME FRECVENTE N SPETELE DE PROCEDUR CIVIL

I. TIMBRAREA CERERILOR:
Cateva reguli:
- atetie la CALIFICAREA CORECTA A CC! (cererii de chemare in jud), ptr ca altfel
gresiti si timbrajul si competenta, eventual si calea de atac !
- ti"#ra$ul %&a i &'"(ete a "at.)* priveste doar CEEA CE SE CERE EFECTIV
(ri &&$ %(retetia "aterial+ &'&ret+)* neavnd relevan faptul c izvorul l-ar constitui un AJC cu o
valoare cu mult mai mare;
- fiiind vb despre o exceptie care vizeaza ive,tirea i,tatei, de principiu, trebuie
solutionata cu prioritate fata de alte exceptii de procedura !
- caracterul mixt al excep iei de netimbrare, impune cateva reguli de solu ionare:
cf. Art.! din lg "#$%"&&' recatualiz., instan a nu va anula de indata, ci va da mai intai
un termen s( se depun( taxa de timbru.
)ac( partea u a -',t &itat+ (tr (ri"ul ter"e .e $u.e&at+ &u "e iuea .e a ,e
.e(ue ta/a .e ti"#ru* indic*ndu-se si CAT ANUME t# ,+ ti"#re0e, atunci, la primul termen instanta
nu-i poate anula ccj, ci va trebui s(-i acorde termenul prev de art ! din lg spec.+ a&eea,i e,te ,'lutia ,i .a&a
i,tata a &itat1' &u "etiue .e a ti"#ra* DAR FARA A INDICA CE CUANTUM tre#uie (artea ,a
(latea,&a 2
)ac(, ,ns(, partea a fost citat( ptr primul termen &u "e iuile &'"(lete* inclusiv aceea
c(, i se va anula cererea ca netimbrat dac nu dovedeste la primul termen c a achitat taxa* atu&i
e/&e( ia ,e a."ite* intervine efectul peremptoriu: &ererea ,e va aula.
Partea ar (utea EVITA aularea* .a&+ -'r"ulea0+ CERERE DE ASISTEN !UDICIAR
3RATUIT. %,+ aveti legi,latia la v'i 222) ,au* 4 au"ite &'.i ii* CERERE DE REE5AMINARE.
-xist( opinia c(, p*n( la solu ionarea cererii de reexaminare partea tb oricum s( timbreze la valoarea indicat(
de instan ( ( ar evita anularea numai dc. formuleaz(, totodat(, i cerere de asistent( judiciar(, in sensul:
scutirii, reducerii i%sau e alon(rii).
P6+ la re0'lvarea a&e,t'r i&i.ete* u ,e ('t -a&e alte a&te .e (r'&e.ur+ 4 &au0+ %&u e/&e( ia &el'r
legate .e (r'&e.ura .e &itare) (etru &+* ,e a(re&ia0a &a i,tata N U E LE3AL INVESTITA.
ATENTIE: NU e &'re&t s se suspende cauza in temeiul art.788
7
CPC (e i.eea &+ re&la"atul u i1a
4.e(liit '#liga ia ti"#r+rii. .ntr-o astfel de situa ie se invoc( excep ia de netimbrare%insuficient( timbrare
i se acord( un termen ptr a se achita . )eci, e/&e(tia (ri"ea0+.
NOTA: /eparat de chestiunea de mai sus,
va reamintesc ca NU ,e ('ate lua "+,ura SUSPENDRII in temeiul art.788
7
CPC pe ideea c(
reclamantul nu i-a ,ndeplinit o anume obliga ie pe care instanta i-a pus-o in vedere * .a&+ NU E5IST I
CULPA RECLAM.
Aceasta ptr ca, acest motiv de suspendare facultativ( are la baz( u"ai CULPA re&la".* iar dac(
acesta dovedeste%arat( c(, desi s-a straduit, i-a fost imposibil sa-si aduca la indeplinire obligatia, atunci u e
&ul(a#il 222 .e&i* u ,u,(e.+" 2
Atetie: .a&+ (ri&ia a -',t ,u,(e.at+* at6t i te"eiul art.788
7
CPC* art.9:9 (&t.9 ,au .i 'ri&e alt
"'tiv i"(uta#il (+r ii* atu&i* la re.e,&;i.erea $u.e&atii* a&ea,ta t# ,a ti"#re0e &u 8<= .i val'area
iitiala a ta/ei .e ti"#ru222
II. COMPETEN>:
FOSTUL art. 7?@A C &ivil, califica a&Biuea v60+t'rului 4 re0'luBiuea
v60+rii (etru e(lata (reBului &a -ii. REAL* deci, ateri'r itrarii i vig. a NCC (la 7.7<.9<77) se
aplica art. 7? C.(r'&.&iv. C pe c*nd, .a&+ re0'luBiuea e &erut+ .e &u"(+r+t'r %sau de vnztor, dar ptr
un bun mobil), &ererea e,te "i/t+ 0i e vb. de &'"(eteB+ terit'rial+ alterativ+, 1 adic( art.8 %domiciliul
prtului) ,au art.7< (&t.7 (instana locului prevzut n contract pentru executarea, fie chiar n parte, a
obligaiei) 1 ,n contractile translative de drepturi reale imobiliare, locul execut(rii obliga2iei 33locul
pred(rii, or, imobilele fiind nemi0c(toare se predau la locul situ(rii lor, dar nu trebuie confundat( aceast(
posibilitate cu art."4, care spune acela0i lucru, dar unde e o competen2( teritorial( absolut(.
)c cererea e introdusa dp "."!.!"", 566 prevede c( o astfel de cerere este PERSONAL* asa c(,
dpdv al competentei, dp .ac. dat( se aplic( normele de &'"(etet+ alterativ+.
dac( cererea izvor(0te .itr1u ra('rt .e l'&aBiuea a uui i"'#il* &'"(eteBa e
terit'rial+ alterativ+* .e&i art.8 %domiciliul prtului) ,au art.7< (&t. 9 %instana de la locul siturii
imobilului) 1 aceast( din urm( competen2(, de0i seamn(n(, nu trebuie confundat( cu art."4, care spune
acela0i lucru, dar e competen2( teritorial absolut
)ac( cererea e f(cut( 4"('triva "ai "ult'r (6r6Bi, n acela!i proces, atunci
reclamantul o poate introduce la i,taBa .e la .'"i&iliul 'ri&+ruia .itre a&eDtia E art. F. )ac( unul
dintre p*r* i este 78698:, ,n sensul c( nu exist ca persoan, iar acest lucru s-a f(cut doar ptr. o fals( alegere
de competen (, devine incident( i -;6-< 8A =8</-8 6A<A689> 88 <?@6-/AA=- )- 7@=@/85 >,
care, .e i e,te ' e/&e( ie .e FOND* tre#uie ,'lu i'at+ (ri'ritar -a + .e e/&e( ia .e PROCEDUR a
e&'"(ete ei relative* prin derogare de la art.136 CPC.
)ac( suntem ,n materie de a&Biui reale i"'#iliare* care cer competen2( teritorial(
a#,'lut+* se aplic( art.7? ali. 9* 4 &a0urile 4 &are i"'#ilul 4 litigiu e ,ituat (e ra0a a .'u+ ,au "ai
"ulte i,taBe* a.i&+1 va fi competent( i,taBa .'"i&iliului ,au reDe.iBei (6r6tului* .a&+ a&e,tea ,e
a-l+ 4 ra0a vreueia .itre a&e,te i,taBe* iar dac nu coincide domicilul prtului cu nici una dintre
acestea, cererea se introduce la oricare dintre acestea. !serva"ie: ,n practic(, s1a a(li&at art.7? ali.9
(ri a,e"+are Di 4 ,ituaBia 4 &are ar -i v'r#a .e u (r'&e, &are ,e re-er+ la .'u+ ,au "ai "ulte
i"'#ile %(arta$)* -ie&are a-late 4 ra0a altei i,taBe* 1 reclamantul put*nd alege s( introduc( cererea la
oricare dintre instan2ele ,n care se afl( situate acele imobile.
=a cererile izvor*nd dintr-un fapt ilicit (adic( la r+,(u.erea &ivil+ .eli&tual+),
competen2a e alternativ(, 1 art. 8 %domiciliul prtului# &u art.7< (&t.A %i,taBa u.e ,1a ,+v6rDit
-a(tul il&it).
Art. 8 se aplic( nu doar la competen2a teritorial( alternativ(, ci Di 4 'ri&are alte
,ituaBii 4 &are legea u (reve.e e/(re, vre' &'"(eteB+* cu deosebirea c(, ,n aceste situa2ii NU tre#uie
&ali-i&at+ drept &'"(eteB+ terit'rial+ a#,'lut+* chiar dac(, literar vorbind spunem c( este -;6=A/8:>,
ea r(m*n*nd o excep ie de ordine privat(, relativ(.
Art.7:* 4 "aterie .e "'Dteire NU SE APLIC 4 ,ituaBii &a:
- atunci c*nd mo0tenitorii valorific( drepturi culese din mo0tenire ,mpotriva unor ter2i (debitori ai
defunctului# Ese aplic dreptul comun, dup natura cererii
- c*nd mo0tenitorii cheam( ,n judecat( un creditor al succesiunii (de exemplu: ptr a se constata
prescripia dreptului acestuia de a cere executarea silit a unui debit al defunctului, sau o cerere ptr
rezoluiunea sau rezilierea unei convenii ncheiate de acesta cu defunctul etc) - se aplic( dreptul comun,
dup( natura cererii
5@9>: a nu uita c(, 4 t'ate &a0urile de competen2( teritorial( alternativ(, RECLAMANTUL are
alegerea 4tre .'u+ ,au "ai "ulte i,taBe &'"(etete &- art.79, iar (6r6tul* .a&+ vrea ,+ iv'&e
e/&e(Bia .e e&'"(eteB+ RELATIV* trebuie s( o fac( ' .at+ &u 4t+"(iarea ,au &el "ai t6r0iu la
(ri"a 0i .e 4-+BiDare* c*nd ,nt*mpinarea nu e obligatorie. %ve0i Di art.77A)
CRITERIUL VALORIC se aplic(, cu excep2ia &ereril'r .e (arta$ %ieDire .i i.ivi0iue*
4"(+rBeal+)* &are " indiferent de valoare E 4&e( 4 (ri"+ i,taB+ la !UDECTORIE.
,n materie civil (care acum i&lu.e i &ererile 4 "aterie COMERCIAL B lg.'"%!"" de
punere in aplicare a 566), la $u.e&+t'rie ,e $u.e&+ &ererile (6+ la 8<<.<<< lei i&lu,iv+ iar tri#ualul e
&'"(etet 4 (ri"+ i,taB+ la &ereri &are .e(+De,& 8<<.<<< lei.
Aten2ie ,n cod la &ererile &are 4&e( la tri#ual 4 (ri"+ i,taB+ E art.9
nu uita : art.7A G cf c(ruia B i,taBa 4ve,tit+ legal ('trivit &'"(eteBei .u(+ val'are*
r+"6e &'"(etet+ ,+ $u.e&e &au0a &;iar .a&+* .u(+ 4ve,tirea ei* itervi "'.i-i&+ri (rivi.
&uatu"ul val'rii '#ie&tului (r'&e,ului , indiferent c( valoarea cre0te sau scade, tot ce conteaz( e ca, la
data sesiz(rii, instan2a s( fi fost competent( conform valorii ar(tate ini2ial ,n ac2iune . NU INTR sub
inciden a acestu text, o cerere de chemare ,n judecat( prin care reclamantul nu i-a precizat ab initio valoarea
obiectului cererii cf."" pct.4, ci, i-a rezervat dreptul de a o preciza ulterior, potrivit probelor ce urmeaz( a
fi administrate. Adesea la: uzucapiune, accesiune imob.artific., contravaloarea lipsei de folosin ( a unui bun !
Art.7H E i,taBa ,e,i0at+ &u &ererea (ri&i(al+* e &'"(etet+ ,+ $u.e&e Di &ererile
a&&e,'rii ,au i&i.etale, chiar dac( acestea din urm( ar atrage alte competen2e, dac( ar fi formulate pe
calea altui process, separate (caz de prorogare legal( de competen2().
I&i.ete (r'&e.urale (rivi. &'"(eteBa:
Conflictele de competen"$
6@57=869A= 5-CA98:: c*nd dou( sau mai multe instan2e ,e .e&lar+ .e'('triv+
e&'"(etete* .e&li6.u1Di re&i(r'& &'"(eteBa, prin ;'t+r6ri .e .e&liare r+"a,e irev'&a#ileI
tre#uie &a &el (uBi ua .itre ele ,+ -ie &'"(etet+.
@D/: Jramase irevoca!ileJ &',tituie &eri a vala#il+ ,n ipoteza in care ac . a fost introdus(
ateri'r .atei .e 98.77.9<7< (mica reforma),+ dc ccj e introdus( dp. Aceast( dat(, cf. "EF alin.4 6<6, hot de
declin a compet nu mai e supus( niciunei c(i de atac.
6@57=869A= <@G898:: c*nd dou( sau mai multe instan2e, ,e,i0ate &u a&eeaDi (ri&i+
(acela0i obiect, p(r2i 0i cauz() ,e .e&lar+ .e'('triv+ &'"(eteteI aici, mai ,nainte de a se solicita
regulatorul de competen2(, dac( una din cele dou( instan2e nu e competent(, se va invoca ,n primul rand
e%cep"ia de necompeten" 0i, u"ai .a&+ e/&e(Bia va -i re,(i,+* ,e re&urge la regulat'rul .e
&'"(eteB+. <e de alt( parte, daca e ,ntrunit( tri(la i.etitate .e ele"ete %(+r i* '#ie&t* &au0+)* ,e ('ate
iv'&a E5C DE LITISPENDEN * care se rezolv( mai repede dec*t conflictul.
?-CA=A9@?A= )- 6@H<-9-5I> 1 se solu2ioneaz( de i,taBa ,u(eri'ar+ Di &'"u+
&el'r .'u+ i,taBe a-late 4 &'-li&t. 8nstan2a ,n fa2a c(reia s-a ivit conflictul (adic( ulti"a &are ,1a
(r'uBat a,u(ra &'"(eteBei) va suspenda din oficiu dosarul 0i-l va ,nainta instan2ei superioare 0i
comune ptr a solu2iona conflictul. Acesta se solu2ioneaz( ,n camera de consiliu, f(r( citarea p(r2ilor. (#pre
deosebire de hot de declin a competentei care nu se mai ataca, $%&'()*+$'( ,% -+./%*%012 se
atac cu recurs ,n E zile de la comunicare, ,ns( aceasta se solu2ioneaz( cu citarea p(r2ilor.)
&%cep"ia de necompeten"
Aici intereseaz( dup( cum e a!solut sau relativ :
a) dac( e/&e(Bia e a#,'lut+ se poate invoca de oricare din pr"i, de procuror sau
de instan" din oficiu, la (ri"a 0i .e 4-+ i are* .ar u "ai t6r0iu .e 4&e(erea .e0#ateril'r
a,u(ra -'.ului (de regul(, atunci c*nd tb. administrate probe ptr rezolvarea excep iei) sub sanc.
dec(derii+
b) dac( e/&e(Bia e relativ+ , de regul( o invoc( u"ai (6r6tul Di u"ai ' .at+ &u
4t6"(iarea ,au &el t6r0iu la (ri"a 0i .e 4-+BiDare* &6. 4t+"(iarea u e '#ligat'rie,
sub sanc. dec(derii
)ac( ,e re,(ige e/&e(Bia se pronun2( o NCKEIERE interlocutorie, care se atac( numai o
dat( cu fondul:
)ac( ,e a."ite e/&e(Bia, instan2a pronun2( o KOTRLRE de declinare a competen2ei, c(tre
instan2a competent(, care nu mai e supus( niciunei c(i de atac .
=egea nr. !%!"! nu a modificat caracterul normelor de competen2( instituit prin art. "E&
6.proc.civ. A fost modificat doar regimul 'uridic al invocrii necompeten2ei 0i numai ,n ceea ce prive0te
normele de competen2( material( 0i teritorial( exclusiv(. Aceste modific(ri care o reprezint( o transpunere a
solu2iei prev(zute de 5oul 6od de procedur( civil( promulgat prin =egea nr. #FE%!"! (art. "$), au ca sop
,nl(turarea posibilit(2ii declin(rii de competen2( 0i a anul(rii ,n c(ile de atac a unei hot(r*ri judec(tore0ti
pentru necompeten2( material( sau teritorial( exclusiv(, dac( excep2ia de necompeten2( nu a fost invocat(
,n(untrul termenului prev(zut de lege. /olu2iile propuse dau expresie prevalen2ei interesului ,n solu2ionarea cu
celeritate a procesului, ,n raport cu formalismul regulilor de competen2(, dar 0i ideii de responsabilizare a
p(r2ilor pentru clarificarea, ,n termen c*t mai scurt, a elementelor procesuale cu efect dirimant.
5einvocarea excep2iei absolute de necompeten2( material( sau teritorial( exclusiv( ,n condi2iile art.
"E&
"
alin. "-4 6.proc.civ., atrage i"(',i#ilitatea iv'&+rii a&e,teia .ire&t 4 &alea .e ata&.
ATENTIE: 8n c(ile de atac, necompeten2a material( 0i necompeten2a teritorial( exclusiv( vor
putea fi invocate .'ar .a&+ i,taBa a &+rei ;'t+r6re e,te ata&at+ a re,(i, e/&e(Bia ,au* .eDi iv'&at+* a
'"i, ,'luBi'area a&e,teia.
?egimul invoc(rii necompeten2ei teritoriale de ordine privat( (toate normele de competen2(
teritorial(, ,n afara celor de competen2( exclusiv() precum 0i cel al e&'"(eteBei geerale a r(mas acela0i.
Astfel, art. "E&
"
alin. 4 6.proc.civ. introdus prin =egea nr. !%!"! prevede c( ncompeten2a de ordine
privata poate fi invocata doar de c(tre parat prin ,nt*mpinare sau, c*nd ,nt*mpinarea nu este obligatorie, cel
mai t*rziu la prima zi de ,nf(2i0are.
<otrivit art. "E&
"
alin. " 6.proc.civ. necompeten2a general( a instan2elor judec(tore0ti se va putea
invoca oric*nd de p(r2i sau de judec(tor din oficiu ,n orice stare a pricinii.
o alt( modificare cu consecin2e practice importante este cea prin care se instituie '#ligaBia
i,taBei .e a1Di veri-i&a .i '-i&iu &'"(eteBa general(, material 0i teritorial( de solu2ionare a cauzei.
=egea nu face distinc2ie, astfel ,nc*t instan2a va verifica nu numai competen2a absolut(, dar 0i pe cea relativ(.
8nstitu2ia verific(rii competen2ei din oficiu este aplicabil( at*t judec(2ii ,n prim( instan2( c*t 0i ,n c(ile de
atac, de reformare sau de retractare, astfel c( 0i instan2a sesizat( cu judecata unei c(i de atac va proceda la
verificarea din oficiu dac( are competen2a general(, material( 0i teritorial( de a solu2iona calea de atac
respectiv(.
Veri-i&area .i '-i&iu a &'"(eteBei se va face de judec(tor la prima zi de ,nf(2i0are 0i se va
concretiza ,n ,ncheierea de 0edin2( de la termenul respectiv ,n care instan2a va ar(ta temeiurile de drept
pentru care ,0i constat( competen2a B aceast( 4&;eiere e,te PREPARATORIE* u iterl'&ut'rie 222
8ncheierea respectiv( nu are caracter interlocutoriu deoarece legea (art. 78F
7
ali. 8 C.(r'&.&iv.) permite 4
"'. e/(re, iv'&area e/&e(Biei .e e&'"(eteB+ %a!ia pronun area asupra e%cep iei se face prin
(nc).interlocutorie#, cu respectarea alin. "-4.
Atentie: verificarea anterioar( a competen2ei nu constituie un motiv de ab2inere%recuzare ,n
condi2iile art. ' pct. ' 6.proc.civ., deoarece din prevederile art. "E&
"
alin. E 6.proc.civ. reiese c( asupra
excep2iei de necompeten2( ,e va (r'uBa a&elaDi $u.e&+t'r care a verificat competen2a conform alin. # al
aceluia0i articol.
8n m(sura ,n care verific*nd competen2a general(, material( 0i teritorial(, instan2a constat( c( nu
are competen2a de solu2ionare a cauzei, va proceda la iv'&area .i '-i&iu a e/&e(Biei .e e&'"(eteB+* cu
respectarea dispozi2iilor alin. " 0i ale art. "E&
"
6.proc.civ. 6u alte cuvinte, ,n acest caz, instan2a va invoca
din oficiu la prima zi de ,nf(2i0are excep2ia de necompeten2( general(, material( sau teritorial( exclusiv(.
8nstan2a nu va putea ,ns( invoca din oficiu excep2ia de necompeten2( teritorial( relativ(.
8n acest caz, instan2a va solu2iona excep2ia de necompeten2( general(, material( sau teritorial(
exclusiv(, urm*nd ca prin hot(r*re fie s( resping( cererea (necompeten2a general(), fie s( decline competen2a
,n favoarea instan2ei competente, ,n cazul admiterii excep2iei de necompeten2(, sau, prin ,ncheiere s(
resping( excep2ia.
)ac( ,n urma verific(rii competen2ei, instan2a stabile0te c( are competen2a de solu2ionare a
cauzei va consemna ,n ,ncheierea de 0edin2( temeiurile de drept care sprijin( aceast( constatare.

=egea nr. !%!"! a schimbat 0i regimul juridic al ;'t+r6rii .e .e&liare .e &'"(eteB+* cu
consecin2e asupra condi2iilor ,n care se ive0te conflictul negativ de competen2(.
Astfel, a fost modificat alin. 4 al art. "EF 6.proc.civ. ,n sensul suprim(rii c(ilor de atac de
reformare ,mpotriva hot(r*rii de declinare de competen2(. <otrivit acestui text, daca instanta se declara
necompetenta, hotararea nu este supusa niciunei cai de atac, dosarul fiind trimis de indata instantei
competente sau, dupa caz, altui organ cu activitate jurisdictionala competent.
.n aceste condi2ii, &'-li&tul egativ .e &'"(eteB+ ia aDtere la .ata (r'uB+rii .e &+tre
ulti"a .itre i,taBele a-late 4 &'-li&t a ;'t+r6rii .e .e&liare a &'"(eteBei.
<reciz(m ,nc( o dat( c( toate aceste modific(ri referitoare la excep2ia de necompeten2( 0i la
conflictul negativ de competen2( sunt aplicabile exlcusiv proceselor ,ncepute prin cereri de chemare ,n
judecat( ,nregistrate pe rolul instan2elor judec(tore0ti ,ncep*nd cu data de 98.77.9<7<.
Hodificari au fost aduse 0i regimului juridic al CERERII DE STRAMUTARE* fiind instituit(, ca
0i ,n cazul recuz(rii (0i pentru acelea0i ra2iuni), interdic2ia formul(rii unei noi cereri de stramutare a pricinii,
pentru acelasi motiv, cu excep2ia cazului in care noua cerere se intemeiaza pe imprejurari necunoscute la data
solutionarii cererii anterioare sau ivite dupa solutionarea acesteia. 6ererea de stramutare a cauzei introdusa
cu nerespectarea prevederilor art. #!

alin. " introdus prin =egea nr. !%!"! este inadmisibil(.

<otrivit noului text, o nou( cerere de str(mutare va fi a."i,i#il+ ,ntr-una din urm(toarele ipoteze:
". motivele de strmutare formulate nu au mai fost invocate ,ntr-o cerere de str(mutare anterioar(
(prima) 0i, de0i existau la momentul introducerii cererii anterioare, partea care cere str(mutarea nu le
cuno0tea+
. motivele de strmutare s-au ivit ulterior solu2ion(rii primei cererii de str(mutare.
)eci, dac( petentul nu relev( existen2a uneia dintre ipotezele mai sus ar(tate, cea de a doua cerere
de str(mutare va fi respins( ca inadmisi!il.
Precizare$
<rin sintagma Jpentru acela0i "'tivK din art. #!

. (") 6.proc.civ., legiuitorul nu a avut ,n vedere

unul dintre cele trei motive legale de str(mutare definite de art.4' 6.proc.civ., ci la motivele concrete, de
fapt, avute ,n vedere de petent. 6a atare, este admisibil( o nou( cerere de str(mutare ,ntemeiat( pe Jbnuial
legitim3, dac( situa2ia de fapt pe care petentul ,0i funadmenteaz( solicitarea este una diferit( fa2( de cea
descris( ,n prima cerere de str(mutare.
8nstan2a care va solu2iona cererea de str(mutare nu va putea aprecia asupra ,ndeplinirii sau
ne,ndeplinirii condi2iilor nou introdusului art. #!

6.proc.civ., ,n lipsa oric(rei motiv(ri, astfel ,nc*t, trebuie

ata at dosarul de la prima str(mutare, altfel va fi imposibil de cunoscut dac( petentul invoc( aceea0i situa2ie
de fapt sau alta nou(.
Re-erit'r la art.7 (&t. 7
7
CPC:
Eli"iarea 'ri&+rei &+i .e ata& %a recursului ) 4 (riviBa &ereril'r (rivi. &reaBe av6. &a
'#ie&t (lata uei ,u"e .e #ai .e (6+ la 9.<<< lei i&lu,iv
Astfel, la arti&'lul 7 C.(r.&iv.* dup( pct. " se introduce (u&tul 7
7
* cu urm(torul cuprins:
Ludec(toriile judec(:
*1
1
. (n prim +i ultim instan", procesele +i cererile privind crean"e avnd ca o!iect plata unei
sume de !ani de pn la ,.--- lei inclusiv.
Aceast( norm( reglementeaz( at*t &'"(eteBa de solu2ionare a acestor categorii de cereri (care
datorit( importan2ei sc(zute ,n considerarea valorii crean2ei, vor fi de competen2a exclusiv( a judec(toriei
rationae materiae), c*t 0i eli"iarea e/(re,+ a &+ii .e ata& a re&ur,ului (vezi 0i art.9A9
7
C.(r.&iv., potrivit
c(ruia, litigiile de p*n( la "!!.!!! lei inclusiv nu sunt supuse apelului).
6u toate acestea, ,n opinia mea, noua norm( nu elimin( posibilitatea exercit(rii unei eventuale c(i
de atac de retractare (contesta2ie ,n anulare sau revizuire), ,n m(sura ,n care condi2iile de exercitare specifice
acestor c(i ar fi ,ndeplinite.
.n privin2a normei de &'"(eteB+ "aterial+ a judec(toriei norma nu are caracter de noutate,
,ntruc*t , din coroborarea art. " pct. " cu art. pct. " lit. a) 0i b) 6. pr. civ., 4udectoriile sunt competente s
soluioneze toate cererile evaluabile n bani cu o valoare de pn la 566666 inclusiv n materie civil !i de
pn la 766666 lei inclusiv n materie comercial
Pre&i0are: de0i noua norm( nu distinge dup( raportul de drept material ce st( la baza preten2iei
(civil, contencios-fiscal, litigii de munc(, dreptul familiei, drept comercial ) nu credem ,ns( c( legiuitorul a
dorit s( stabileasc( un rang de prioritate al criteriului valoric fa2( de competen2a material( dup( natura
litigiului. Astfel, nu opin(m c( aceast( norm( ar fi apt( s( s( scoat( de sub competen2a sec2iilor specializate
litigiile ce le-ar reveni potrivit competen2ei ratioane materiae, chiar dac( ar fi vorba de cereri ,ntemeiate pe
un drept de crean2( ,n care valoarea obiectului este de maximum !!! de lei. .n plus, credem c( dispozi2iile
art. " pct. "
"
6. pr.. civ. constituie dreptul comun (legea general) ,n materie, ,n timp ce dispozi2iile care
intereseaz( sec2iile specializate constituie norme speciale, derogatorii.
C'relaBii:
.n str*ns( corela2ie cu modificarea adus( de art. " pct. "
"
6. pr.. civ se modific( 0i art. &&
6.pr.civ. prin introducerea alineatului (")
"
,: JNu ,ut ,u(u,e re&ur,ului ;'t+r6rile (r'uBate 4 &ererile
(rev+0ute la art. 7 (&t. 7
7
J.
)e asemenea, hot(r*rile pronun2ate *(n prim +i ultim instan". de judec(torii ,n aceste litigii se
consider( a fi incluse ,n categoria ;'t+r6ril'r irev'&a#ile la care se refer( art. ?HH ali. %9) (&t. 8 C. (r.
&iv.* cu toate consecin2ele care decurg din aceasta, respectiv:
". pot fi atacate cu contesta2ie ,n anulare sau revizuire (cum ar(tam mai sus),
. sunt executorii (necesit*nd, ,ns(, nvestirea cu formula executorie conform art. $& alin. ("), art.
4'# alin. (") 0i art.4'$ alin. (") 6. pr. civ. 6u toate acestea, ,n materie comercial(, potrivit art. '!
&
6. pr.
civ. , hot(r*rile pronun2ate ,n prim( 0i ultim( instan2( potrivit art. " pct. "
"
6. pr.. civ ., constituie titlu
executoriu 0i vor putea fi puse ,n executare Jf(r( ,ndeplinirea unei alte formalit(2iK).
DOMENIUL DE APLICARE: cererile ce au ca obiect obligarea la plata unei sume de bani, de
maximum !!! lei. /e impun urm(toarele (re&i0+ri:
a) pe de o parte, &reaBa (ri&i(al+ tre#uie ,+ -ie .e "a/i" 9<<< lei, neav*nd relevan2( dac(
reclamantul mai formuleaz( sau nu 0i alte capete de cerere accesorii, prin care solicit( (ealit+Bi ,au
.'#60i* ,n cazul acestora fiind aplicabile dispozi2iile prorog(rii legale de comptene2(, potrivit art."'
6.pr.civ. 6a atare, nu se va face calcul aritmetic ,ntre crean2a principal( 0i sumele pretinse ,n cererile
accesorii, pentru a eluda aplicarea dispozi2iilor art. " pct. "
"
6. proc. civ.9otodat(, nu are relevan2( izvorul
juridic al preten2iei formulate (raspundere civil( delictual( sau contractual(, plat( nedatorat(, ,mbog(2ire f(r(
just( cauz(, contravaloarea unui bun pierit sau distrus (nu, ,ns( 0i ,n cazul ,n care se solicit( obligarea
pronun2area unei hot(r*ri cu obliga2ie alternativ(: ,n principal restituirea bunului 0i ,n subsidiar,
contravloarea acelui bun, ,n m(sura ,n care se constat( imposibilitatea restituirii sale ,n natur( Bipotez( ,n
care nu mai sunt aplicabile dispozi2iile art. " pct. "
"
6. proc. civ.)
b) pe de alt( parte, noua norm( de la art.7 (&t. 7
7
C.(r.&iv.* u tre#uie e/ti,+ (ri aal'gie la
'ri&e litigiu evalua#il 4 #ai. 5o2iunea de Jlitigiu evaluabil n baniJ a fost explicat( de c(tre 8.6.6.L.,
/ec2iile Anite prin )ecizia nr.4 %& iunie !!F (H.@f. nr. F4! din "!%"%!!F), respectiv: M,ispoziiile art 7
pct 7, art 8 pct 7 lit a) !i b) !i art 898
7
alin (7) din -odul de procedur civil se interpreteaz n sensul
c, n vederea determinrii competenei materiale de soluionare n prim instan !i n cile de atac, sunt
evaluabile n bani litigiile civile !i comerciale avnd ca obiect constatarea existenei sau inexistenei unui
drept patrimonial, constatarea nulitii, anularea, rezoluiunea, rezilierea unor acte 4uridice privind drepturi
patrimoniale, indiferent dac este formulat petitul accesoriu privind restabilirea situaiei anterioare3 6a
atare, textul este aplicabil exclusive litigiilor prin care se solicit( sume de bani ,ntemeiate pe drepturi de
crean2(, ,n cuantum maxim de !!! lei.
c) pentru a fi aplicabil aceast norm, e necesar ca preten"ia de o!ligare la plata a ,--- lei s
fie formulat pe cale principal. Astfel, nu intr( sub inciden2a acestui text, ci va opera prorogarea legal( de
comptene2( ,n baza art."' 6.pr.civ., litigiile ,n care asemenea preten2ii b(ne0ti de p*n( la !!! lei sunt
formulate pe cale accesorie (de plid(, ca cerere de repunere a p(r2ilor ,n situa2ia anterioar( (restituirea
presta2iilor) fa2( de o cerere principal( ,n care se invoc( ineficacitatea unui act juridic (nulitate, anulare,
rezolu2iune, reziliere, revocare etc.) ori pe cale incidental (cerere reconven2ional( sau cerere de interven2ie
voluntar( principal(, chemare ,n garan2ie, chemarea ,n judecat( ,ntemeiat( pe art.E' 6.pr.civ.). .ns(, dac(
partea interesat( alege s( exercite pe cale principal( ac2iunea ,n preten2ie, ulterior hot(r*rii de desfiin2are a
actului juridic care o genereaz(, atunci devin aplicabile dispozi2iile art. " pct. "
"
6. proc. civ.
APLICAREA N TIMP:
5orma art. " pct. "
"
6. proc. civ. este de imediat( aplicare, de la data intr(rii ,n vigoare a =egii
nr.!%!"! ( a se vedea 0i dispozi2iile art. 'E alin. (") 6. proc. civ. 0i ale art. ;;88 alin. () din =egea nr.
!%!"!), a.,. noua norm( se va aplica :
- (r'&e,el'r 4&e(ute .u(+ itrarea 4 vig'are a a&e,tei legi (c*nd cererea de chemare ,n
judecat(%actul de sesizare s-a formulat ulterior datei de E."".!"!).
- (r'&e,el'r 4 &ur,, e,'luBi'ate ateri'r itr+rii 4 vig'are a Legii r.9<9<M9<7<. 6a atare,
hot(r*rea ce se va pronun2a ,ntr-o cauz( av*nd ca obiect plata unei sume de bani de maxim !!! de lei,
ulterior datei de E."".!"! dob*nde0te caracter irevocabil, indiferent dac( cererea de chemare ,n judecat(
este formulat( anterior sau ulterior intr(rii ,n vigoare a legii. Aceast( solu2ie rezult( din interpretarea per a
contrario a dispozi2iilor art.;;88 alin.() din =egea nr.!%!"!, textul art. " pct. "
"
6. proc. civ.
nereg(sindu-se ,ntre normele c(rora li se aplic( principiul tempus regit actum 0i care sunt enumerate limitativ
!i expres de legiuitor, precum 0i din interpretarea per a contrario a dispozi2iilor art. 'E alin. (4) 6. proc.
civ., ,n sensul c( hot(r*rile pronun2ate ulterior intr(rii ,n vigoare a legii noi sunt supuse c(ii de atac
prev(zute de aceasta. @r, cum legea nou( prevede c( hot(r*rea este irevocabil( 0i hot(r*rea pronun2at( de
instan2( dup( intrarea ,n vigoare a acesteia, nu este susceptibil( de calea de atac a recursului.
.ns(, atunci c*nd hot(r*rea s-a pronun2at anterior datei de E."".!"!, aceasta e supus( recursului,
neav*nd relevan2( data comunic(rii acestia (care poate fi 0i ulterioar( datei de E."".!"!).
9ot astfel, dac( la data intr(rii ,n vigoare a =egii !%!"!", pe rolul instan2elor se afl( pendinte
recursurile ,mpotriva sentin2elor pronun2ate ,n asemenea litigii (la care se refer( noul art. " pct. "
"
6. proc.
civ.) acestea se vor solu2iona ,n continuare potrivit legii vechi, neput*nd fi respinse ca inadmisibile, ,ntruic*t
noua lege nu li se aplic(. 6u toate acestea, fa2( de noile dispozi2ii ale art.4" alin. ($
"
) 6.proc.civ., introdus
prin =egea nr. !%!"!, dac( tribunalul admite recursul 0i dispune casare cu trimitere spre rejudecare la
judec(torie, atunci noua hot(r*re ce se va pronun2a ,n prim( instan2( va deveni irevocabil(, nemifiind supsu(
recursului.
III. PARTICIPANTII LA PROCESUL CIVIL
INCOMPATIBILITATEA
+bservaie: pentru a deveni incompatibil, judec(torul trebuie s( fi pronun2at o hot(r*re prin
care s-a .e0legat ' (r'#le"+ litigi'a,+, de natur( s( dez,nvesteasc( instan2a ((e -'.ul &au0ei* iar u 4
te"eiul uei e/&e(Bii &are .u&e la ,'luBi'area &a ia."i,i#il+ a &ererii)+
mijlocul procesual de invocare este e/&e(Bia .e i&'"(ati#ilitate, care este o e/&e(Bie .e
(r'&e.ur+, a#,'lut+ Di .ilat'rieI se rezolv( ,nainte de a se intra ,n cercetarea fondului preten2iei, iar dac(
excep2ia este invocat( ,n cursul judec(rii fondului, va fi rezolvat( cu prioritate fa2( de fondul preten2iei+ u
e,te posibil( unirea excep2iei de incompatibilitate cu fondul+ se judec( de ,ns(0i instan2a sesizat( cu
respectivul litigiu, 4 a &+rei &'"(uere va itra Di $u.e&+t'rul .e,(re &are ,e a-ir"+ &+ ar -i
i&'"(ati#il* ,(re .e',e#ire .e RECUNARE* u.e $u..re&u0at u (arti&i(+. /olu"ii$
dac( excep2ia de incompatibilitate este respins(, se pronun2( o 01C2&3&4& interlocutorie,
care va putea fi atacat( cu apel % recurs numai o dat( cu fondul
dac( excep2ia de incompatibilitate este admis(, se va proceda la ,nlocuirea judec(torului
incompatibil+
A#Bierea Di re&u0area:
spre deosebire de incompatibilitate, judecarea cererii de recuzare %ab2inere se face ,n
camera de consiliu, f(r( prezen2a p(r2ilor 0i 4 li(,a $u.e&+t'rului re&u0at ,au &are ,1a a#Biut* ,ns(, acesta
poate fi ascultat c*nd instan2a consider( necesar+ ascultarea nu se confund( cu interogatoriul, ca mijloc de
prob(, acesta din urm( e interzis !
ncheierea prin care s-a ,ncuviin2at recuzarea % s-a rezolvat ab2inerea nu este supus(
nici unei c(i de atac ( nici ordinare, nici extraordinare)+1 ('ate -i ata&at+ u"ai 4&;eierea (ri &are ,1a
re,(i, re&u0area* .ar u"ai ' .at+ &u -'.ul.
/ana la solutionarea cr de abt:recuzare, 4udecata se suspend ;,
<udecatorul recuzat nu mai are voie s fac niciun act de procedur ulterior
declaratiei de recuzare, neavand relevanta faptul ca partea nu a depus inca in scris cererea de recuzare la
regsitratura instantei ;;7
CERERILE DE INTERVEN>IE
la &ererile .e iterveBie v'lutar+ %(ri&i(al+ ,au a&&e,'rie), spre deosebire de cererile de
interven2ie for2at(, primind cererea de interven2ie, instan2a va asculta p(r2ile 0i pe cel ce intervine 0i va
verifica o serie de aspecte pentru a se putea pronun2a asupra ADMISIBILIT>II N PRINCIPIU a
acesteia 1 instan2a de judecat( va pronun2a o 4&;eiere .e a."i,i#ilitate 4 (ri&i(iu a interven2ei
voluntare (art.E"), dac( toate condi2iile sunt ,ntrunite, iar ,n caz contrar, o va respinge ca ia."i,i#il+I
aceast( ,ncheiere este interlocutorie (instan2a care a pronun2at-o nemaiput*nd reveni asupra ei 0i
nemaiput*nd fi atacat( dec*t odat( cu fondul)+
a,(e&te (rivi. ,'luBi'area cererii de iterveBie v'lutar+ (ri&i(al+ :
se judec( odat( cu cererea principal(+ dac( judecarea cererii de interven2ie ar conduce la
tergiversarea solu2ion(rii cererii principale, art. EE 6. proc. civ. d( instan2ei (',i#ilitatea .e a le .i,$uge+
disjungerea se pronun2( printr-o ncheiere care nu este supus( niciunei c(i de atac+ dac( cele dou( cereri s-au
solu2ionat ,mpreun(, instan2a pronun2( ' ui&+ ;'t+r6re, opozabil( tuturor p(r2ilor+
.a&+ &ele .'u+ &ereri au a&elaDi '#ie&t %,e e/&lu. re&i(r'&) u ('t -i a."i,e a"#ele
itegral* .ar ar -i (',i#il &a a"#ele ,+ -ie a."i,e 4 (arte
,tigerea $u.e&+Bii 4 (riviBa &erererii (ri&i(ale u atrage aut'"at Di ,tigerea $u.e&+Bii
&u (rivire la &ererea .e iterveBie v'lutar+ (ri&i(al+, ci judecata va continua pentru solu2ionarea
acesteia din urm(, ,ntruc*t intervenientul a supus judec(2ii un drept propriu.
a,(e&te (rivi. ,'luBi'area cererii de iterveBie v'lutar+ a&&e,'rie:
intervenientul accesoriu va avea o pozi"ie su!ordonat p(r2ii ,n favoarea c(reia
intervine+ art. 8: C. (r'&. &iv. - iterveietul a&&e,'riu nu poate face acte de procedur potrivnice
pr"ii (n favoarea creia a intervenit (de ex.: nu se poate ,nscrie ,n fals i nu poate contesta ,n niciun mod
,nscrisurile sau alte probe utilizate de partea ,n favoarea c(reia a intervenit+ dac(, totu0i, o face acestea, acele
acte de procedur( se vor respinge ca 1&A5&136&#+
se judec( ,ntotdeauna ,mpreun( cu cererea principal( 1 u ('ate -i .i,$u,+
i&i'.at+ .e &ererea (ri&i(al+I instan2a pronun2( o unic( hot(r*re, opozabil( tuturor p(r2ilor, inclusiv
intervenientului+
,'luBia &e ,e va .a &ererii .e iterveBie a&&e,'rie .e(i.e .e ,'luBia .at+ 4
(riviBa &ererii (ri&i(ale, dup( cum s-a intervenit ,n favoarea reclamantului sau a p*r*tului.Astfel:
c*nd interven2ia voluntar( accesorie este ,n favoarea p*r*tului, distingem:
- c*nd cererea principal( se respinge, p*r*tul nu a pierdut procesul, astfel c( se va admite cererea
de interven2ie accesorie (ap(rarea ter2ului fiind considerat( util()+
- c*nd cererea principal( se admite, p*r*tul a pierdut procesul, astfel c( se va respinge cererea de
interven2ie accesorie (ap(rarea ter2ului nefiind considerat( util()+
c*nd interven2ia voluntar( accesorie este ,n favoarea reclamantului,
distingem:
- c*nd cererea principal( se respinge, reclamantul a pierdut procesul, astfel c( se va
respinge 0i cererea de interven2ie accesorie (ap(rarea ter2ului nefiind considerat( util()+
- c*nd cererea principal( se admite, reclamantul a c*0tigat procesul, astfel c( se va
admite 0i cererea de interven2ie accesorie (ap(rarea ter2ului fiind considerat( util()+
spre deosebire de interven2ia principal(, ,tigerea $u.e&+Bii 4 (riviBa &erererii (ri&i(ale
atrage aut'"at Di ,tigerea $u.e&+Bii &u (rivire la &ererea .e iterveBie v'lutar+ a&&e,'rieI
art. 8@ C. (r'&. &iv. apelul sau recursul declarat de intervenientul accesoriu se socote0te
1&A5&136 dac( partea ,n favoarea c(reia a intervenit nu a f(cut ea ,ns(0i apel sau recurs+ A9-598-:
5A A?- ?-=-:A5 > dac( apelul%recursul p(r ii ,n favoarea c(reia s- a iterveit a -',t
.e&larat* .ar a('i ,1a aulat &a eti"#rat* &a tar.iv itr'.u, ,au ,1a reu at la el* 4 'ri&are .itre
a&e,te ,ituatii* ,e va re,(ige &a NEAVENIT a(elulMre&. iterveietului a&&e,'riu.
te"eiul art.8H CPC u ('ate -i itr'.u, 4 &au0+ u PLRLT !!!, cum se gre e te
uneori in practic( i intentionat la examene, ca voi s( sesizati....
Atetie la ,'luBi'area cererii de chemare ,n garan2ie:
se judec( simultan cu cererea principal(+ dac( judecarea cererii principale ar fi
,nt*rziat( prin solu2ionarea cererii de chemare ,n garan2ie, instan2a poate s( dispun( disjungerea, iar ,n
anumite cazuri judecarea cererii de chemare ,n garan2ie poate fi suspendat( p*n( la rezolvarea cererii
principale, ,n temeiul art. ## alin. (") pct. " 6. proc. civ.+
,'luBii (',i#ile: solu2ia ce se va da cererii de chemare ,n garan2ie depinde de
solu2ia dat( ,n privin2a cererii principale 0i dup( cum s-a formulat de c(tre p*r*t sau reclamant. Astfel:
c*nd &ererea .e &;e"are 4 garaBie e,te -'r"ulat+ .e (6r6t, distingem:
")c*nd &ererea (ri&i(al+ ,e re,(ige, p*r*tul nu a pierdut procesul, astfel c( &ererea .e &;e"are
4 garaBie -'r"ulat+ .e a&e,ta ,e va re,(ige &a lipsit de o!iect ,au de interes+
) c*nd &ererea (ri&i(al+ ,e a."ite, p*r*tul a pierdut procesul, astfel c( ,e va a."ite Di &ererea
&ererea .e &;e"are 4 garaBie -'r"ulat+ .e a&e,ta* .a&+ e,te 4te"eiat+I ,ns(, A9-5I8-: terBul
&;e"at 4 garaBie u ('ate -i '#ligat .ire&t -aB+ .e re&la"at (,ntre ei neexist*nd nici un raport juridic
procesual, iar eventuala insolvabilitate a ter2ului chemat ,n garan2ie nu trebuie s( fie suportat( de c(tre
reclamant, ci de c(tre p*r*t)+
c*nd &ererea .e &;e"are 4 garaBie e,te -'r"ulat+ .e re&la"at, distingem:
1. c*nd &ererea (ri&i(al+ ,e re,(ige, reclamantul a pierdut procesul, &ererea
.e &;e"are 4 garaBie -'r"ulat+ .e a&e,ta* .a&+ e,te 4te"eiat+* ,e va a."ite* av*nd astfel dreptul s(
se ,ndrepte ,mpotriva celui pe care l-a chemat ,n garan2ie+
,. c*nd &ererea (ri&i(al+ ,e a."ite, reclamantul a c*0tigat procesul, astfel c(
se &ererea .e &;e"are 4 garaBie -'r"ulat+ .e re&la"at ,e va re,(ige &a lipsit de o!iect ,au de
interes7
Artarea titularului dreptului$
C'.iBii .e a."i,i#ilitate:
ar(tarea titularului dreptului poate fi f(cut( u"ai .e &+tre (6r6t+
reclamantul s( urm(reasc( valorificarea unui .re(t realI ATENTIE la &ara&terulM&ali-i&area
&'re&t+ a a& iuii E e posibil s( aveti o astfel de cerere ,ntr-un proces ,n care lg nu permite: ,e iv'&+
ia."i,i#ilitatea ,i ,e a."ite 2
(6r6tul ,+ .eBi+ &u titlu (re&ar ,au ,+ e/er&ite 4 u"ele altuia u .re(t a,u(ra lu&rului
care formeaz( obiectul dreptului real invocat de reclamant+
(6r6tul ,+ 4l i.i&e (e titularul .re(tului (legea nu impune p*r*tului obliga2ia de a indica pe
adev(ratul titular al dreptului)
SituaBii Di ,'luBii (',i#ile:
terBul i.i&at &a titular al .re(tului real ,e (re0it+ 4 (r'&e,*
re&u'aDte ,u,Bierile (6r6tului* iar re&la"atul e,te .e a&'r. &u 4l'&uirea (6r6tului iiBial+ ,'luBie:
ter2ul va lua locul p*r*tului (scos din judecat(), iar procesul va continua numai ,ntre reclamant 0i cel indicat
ca titular al dreptului real (care va dob*ndi &alitatea (r'&e,ual+ .e (6r6t)I
terBul i.i&at &a titular al .re(tului real ,e (re0it+ 4 (r'&e,*
re&u'aDte ,u,Bierile (6r6tului* 4,+ re&la"atul u &',i"te la 4l'&uirea (6r6tului+ ,'luBie: se
apreciaz( c( judecata va continua f(r( s( se modifice cadrul procesual stabilit de reclamant, iar dac( B prin
dezbateri - se va stabili c( titularul dreptului este ter2ul indicat, cererea de chemare ,n judecat( va fi respins(
ca fiind itr'.u,+ 4"('triva uei (er,'ae li(,ite .e &alitate (r'&e,ual+ (a,iv++
terBul i.i&at &a titular al .re(tului real ,e (re0it+ 4 (r'&e,* 4,+
u re&u'aDte ,u,Bierile (6r6tului+ ,'luBie: se aplic( dispozi2iile art. EF 6.pr.civ, terBul .'#6.i.
&alitatea .e iterveiet (ri&i(al* iar hot(r*rea ce se va pronun2a ,i va fi opozabil(+
.eDi legal &itat* terBul i.i&at &a titular al .re(tului real u ,e
(re0it+ 4 (r'&e,I ,'luBie: ,e a(li&+ .i,('0iBiile art. 8A C.(r.&iv* terBul .'#6.i. &alitatea .e
iterveiet (ri&i(al, iar hot(r*rea ce se va pronun2a ,i va fi opozabil
OBSERVA>II geerale:
- 1 4 &a0ul 4 &are ' &erere .e iterveBie % nu e cazul la cea voluntar accesorie ;)
,au &ererea re&'veBi'al+ au -',t -'r"ulate (e,te ter"eul legal* art 7?8 C. (r'&. &iv. stabile0te o
,a&Biue ,(e&i-i&+, anume !UDECAREA SEPARAT %.i,$ugerea) a cererilor de interven2ie sau a
cererii reconven2ionale ,ntemeiate, except*nd cazul c*nd p(r2ile consimt ca aceasta s( se judece ,mpreun( cu
cererea principal(,
- E5CEP IA DE TARDIVITATE u e,te i&i.et+ 4tr1' a,t-el .e ,itua ie:
eroare frecvent n spe e ;
- 1 i&i'.at+ NU E PERMIS CA INSTAN>A S INTRODUC DIN OFICIU UN
TER> ,n judecat(, deoarece ar 4&+l&a (ri&i(iul .i,('i#ilit+Bii %art.79F ali.@) * iar hot(r*rea ar fi nul(+
chiar 0i procurorul poate ataca hot(r*rea cf art.#E alin.E.+
- Pri atragerea uui tert 4 $u.e&at+* (e CPC a&tual* u (ute" a&'(eri
evetuala li(,+ a &lit+ ii (r'&e,uale a&tive 2
ATENTIE:
.a&a v# .e ' ACTIUNE IN REVENDICARE itr'.u,+ ateri'r .e 7.7<7.9<77* va -i LIPS
DE CALITATE PROCESUAL a&tiv+ 4 i('te0a 4 &are u e e/er&itat+ .e t'ti &'(r'(rietarii
i"(reua* (e &..* .& a&tiuea e itr'.. ulteri'r .atei .e 7.7<.9<77* u "ai e,te i&i.et+ e/&e( ia li,(ei
&alit+ ii (r'&e,uale a&tive 222 .n primul caz, dac ar fi atras coproprietarul lips (n proces printr-o interv
intem. pe art.89 CPC, ca persoan( care justific( acela i dr cu reclam., aceasta nu acoper( lipsa calit( ii
procesuale active, care trebuie ,ntrunit( la data sesiz(rii instantei.
Pr'&ur'rul
art.:8 ali.8 d( procurorului (',i#ilitatea .e a e/er&ita &+i .e
ata&* &;iar .a&+ u a (arti&i(at la ,'luBi'area (ri&iii a &+rei ;'t+r6re ' ata&+, (n condi"iile legii,
adic(, nu doar ,n cazurile prev(zute la art.#E, ci Di atu&i &6. ,e 4&al&+ 'r.iea (u#li&+ (norme
imperative, de ordine public(, solu2ionarea gre0it( a excep2iilor absolute, a principiilor procesuale etc)
Re(re0etarea &'veBi'al+
"a.atul $u.i&iar u 4&etea0+ (ri "'artea &elui &are l1a .at Di
i&i .a&+ a&e,ta a .eveit i&a(a#il, men2in*ndu-0i valabilitatea p*n( la retragerea lui de c(tre mo0tenitori
sau de c(tre reprezentantul legal al incapabilului. -ventuala retragerea % renun2are la mandat devin opozabile
p(r2ii adverse numai dup( comunicare, excluz*nd cazul ,n care au fost f(cute ,n 0edin2a de judecat(, ,n
prezen2a p(r2ilor.
Sa&Biuea 4 &a0ul e$u,ti-i&+rii &alit+Bii .e re(re0etat
(presupune situa2ia ,n care ac2iunea %sau calea de atac este introdus( % declarat( ,n numele titularului de c(tre
mandatarul s(u (exist( men2iune c( se ac2ioneaz( ,n numele 0i ,n interesul altei persoane, ,n calitate de
reprezentant), ,ns( u e/i,t+ la .',ar .'va.a .i &are ,+ re0ulte .re(tul .e a1l re(re0eta pe titular+):
"i$l'&ul (r'&e,ual .e iv'&are 4l &',tituie excepia lipsei calitii de reprezentant 1 excep2ie de fond,
absolut( 0i mixt( %4&e(e (ri a avea u &ara&ter .ilat'riu Di ti.e ,(re u e-e&t (ere"(t'riu)I dat fiind
caracterul mixt al excep2iei se vor aplica dispozi2iile art. 7@7 C. (r'&. &iv.* ,n sensul c(, atunci c*nd
reprezentantul p(r2ii nu prezint( dovada calit(2ii sale, i,taBa ('ate a&'r.a u ter"e (etru 4"(liirea
a&e,tei li(,e* iar .a&+ 4 ter"eul a&'r.at li(,a u ,e a&'(er+* va aula &erereaI av*nd ,n vedere
&ara&terul a#,'lut al excep2iei, aceasta poate fi invocat( ,n orice stadiu al pricinii, chiar 0i de procuror sau
instan2(, din oficiu. .ns(, potrivit dispozi2iilor legale, titularul .re(tului ('ate rati-i&a a&tele -+&ute .e
(er,'aa &e u avea &alitatea .e re(re0etatI
IV. ACTE OI TERMENE DE PROCEDUR
pe l*ng( cazurile de nulitate prev(zute de art. "!E 6. proc. civ., se admite c( mai exist( 0i
alte cazuri de nulitate referitoare la condi2iile externe ale actului de procedur( (ulit+Bi e&'.iBi'ate .e
e/i,teBa vreuei v+t+"+ri) cum ar fi:
competen2a instan2ei+
alc(tuirea (compunerea 0i constituirea) legal( a instan2ei+
respectarea termenelor procedurale ,n care trebuie efectuate actele de procedur(+
plata taxelor de timbru+
,ndeplinirea condi2iilor de exerci2iu ale dreptului la ac2iune (@?86A?- )859?-
-=- !!!)+
Astfel:
pentru e(lata ta/el'r $u.i&iare .e ti"#ru ,au a ti"#rului
$u.i&iar, intervine sanc2iunea nulit(2ii cererii respective (netimbrat( potrivit legii sau insuficient timbrat(),
independent de existen2a unei v(t(m(ri, ,ns(, nulitatea nu intervine instantaneu, ci instan2a va acorda mai
,nt*i un termen pentru plata taxelor de timbru &-. Art.9< .i lg.7:@M7FFH a&tuali0ata, iar numai dac( acestea
nu se pl(tesc ,n termenul acordat, cererea va fi anulat( ca netimbrat( sau ca insuficient timbrat(+
greDita &'"(uere ,au &',tituire a i,taBei (nerespectarea
u"+rului .e $u.e&+t'ri prev(zut de lege pentru litigiul respectiv, participarea unui $u.e&+t'r
i&'"(ati#il sau care a fost re&u0at 0i cererea de recuzare era ,ntemeiat(, e(arti&i(area la $u.e&at+ a
(r'&ur'rului .eDi* (etru &au0a re,(e&tiv+* (arti&i(area ,a era '#ligat'rie etc.) constituie caz de nulitate
necondi2ionat( de existen2a unei v(t(m(ri,.+
ere,(e&tarea ter"eului (r';i#itiv %.ilat'riu) atrage nulitatea
actului de procedur( efectuat ateri'r ,mplinirii termenului, nulitate ce este independent( de existen2a
vreunei v(t(m(ri, oper*nd prin simpla ,nc(lcare a normei care interzice ,ndeplinirea actului de procedur(
,n(untrul termenului. .n cazul termenelor imperative (peremptorii), dac( partea face actul de procedur( dup(
expirarea termenului, actul respectiv este ul, dar ,n acest caz nulitatea nu intervine ca un efect imediat al
,nc(lc(rii normelor ce prev(d termene legale imperative, ci ca o consecin a decderii (sanc2iune specific(
pentru aceste termene)+
li(,a &a(a&it+Bii (r'&e,uale %.e -'l',iB+ ,au .e e/er&iBiu) atrage
nulitatea actului de procedur(, nulitate necondi2ionat( de existen2a unei v(t(m(ri, deoarece capacitatea
procesual( este o condi2ie de exercitare a dreptului la ac2iune, deci o condi2ie extrinsec( actului de procedur(+
itr'.u&erea &ererii .e a(el .ire&t la i,taBa .e a(el* iar nu la
instan2a care a pronun2at hot(r*rea ce se atac(, este sanc2ionat( de art. FF alin. () 6. proc. civ. cu nulitatea
apelului 0i, fiind vorba despre nerespectarea unei condi2ii extrinseci cererii de apel, suntem, a0a cum am
ar(tat deja, ,n prezen2a unui caz de nulitate necondi2ionat( de existen2a unei v(t(m(ri+ ibidem pentru
introducerii cererii de recurs direct la instan2a de recurs -art. 4! 6. proc. civ.+ atentie la deciziile de
neconstitutionalitate din !!F pe aceasta problema (prev la cererea de apel%recurs, in toate codurile le gasiti)
care vor deveni ineficiente dup( intrarea in vig a 56<6.
&6. (r'&e,ul &ivil e,te 4 &ur,, ,nc(lcarea formelor procedurale (intrinseci sau extrinseci) ,e
iv'&+ (e &alea e/&e(Biei (de nulitate, de necompeten2(, de incompatibilitate etc);
nulitatea absolut poate fi invocat(, potrivit art. "!F alin. (") 6. proc. civ., de partea interesat(
sau de instan2( (sau procuror)
"
din oficiu, ,n orice stare a pricinii, chiar direct ,n apel sau ,n recurs+
nulitatea relativ poate fi invocat( numai de partea protejat( prin dispozi2ia legal( ,nc(lcat( 0i
numai ,ntr-un anumit termen, art. "!F alin. (4) 6. proc. civ. dispun*nd c( neregularitatea actelor de
procedur( se acoper( dac( partea nu a invocat-o la prima zi de ,nf(2i0are ce a urmat dup( aceast(
neregularitate 0i ,nainte de a pune concluzii ,n fond, excep2ie f(c*nd nulit(2ile relative ce vizeaz( ineficien2a
hot(r*rii, care pot fi invocate direct ,n apel sau, dup( caz, recurs+
A9-598-: conform art. "!F alin. (#) 6. proc. civ., nimeni nu poate invoca
neregularitatea pricinuit prin propriul su fapt (dispozi2ia vi0ea0+ u"ai ulitatea relativ+ 0i constituie o
aplicare pe plan procesual a principiului de drept civil substan2ial nemo invocarea.....suam propriam.., iar
nu i nulitatea a!solut :::.#7
instan2a se pronun2( asupra excep2iei prin ,ncheiere sau, dup( caz, prin
hot(r*re (sentin2( sau decizie)+ dac( excep2ia se respinge, se pronun2( o ncheiere interlocutorie, care poate fi
"
)e0i textul nu se refer( 0i la procuror, se apreciaz( c( 0i acesta poate invoca nulitatea absolut( a
actului de procedur( (n.n.).
atacat( numai o dat( cu fondul, iar dac( se admite, se pronun2( fie o ncheiere (,n cazul ,n care instan2a
r(m*ne ,n continuare ,nvestit( cu solu2ionarea pricinii) fie o hotrre (c*nd instan2a se dez,nveste0te)+
nulitatea actelor de procedur( poate fi invocat( 0i (ri iter"e.iul &+il'r .e
ata& 'ri al &'te,taBiei la e/e&utare, ,n condi2iile prev(zute de lege+
@D/: POT e/i,ta ulitati e&'.iti'ate &are ,ut i a&ela,i ti"( -ie
a#,'lute* -ie relative %ve0i art.7<8 ali.7 * &are u .i,tige)* &at ,i ulitati &'.iti'ate .e ei,teta
vata"arii* &are ('t -i* i a&.t(.* ulitati a#,'lute ,au relative*
222 .n general, dac( instan a ia o m(sur( cu neobservarea formelor procedurale , care ar atrage
ulitatea i te"eiul art 7<8 ali. 9 CPC* iar partea o invoc pe loc sau cel trziu pn la termenul
viitor, care a urmat neregularit ii (A9-598-: de acest termen partea e tinuta u"ai .& v# .e ' ulitate
CONDITIONATA, caci, dc. ar fi neconditionata o poate reiera oricand, chiar prin motivele de
apel%recurs), iar instanta nu revine asupra msurii (desi are posibilitatea cf. Art.7<@ ali.9 6<6), atunci
partea lezat o poate invoca drept motiv de apel:recurs (art.4!# pct.E 6<6).
)ac( este vb de o nulitate conditionat( i partea lezata nu a invocat-o cel trziu pn la
termenul viitor, care a urmat neregularit ii, atunci ea nu o mai poate invoca prin motivele de
apel%recurs, fiind DECANUTA .
De e/: daca raportul de expertiza nu a fost depus cu cel pt E zile inaintea termenului de judecata, cf
art.9<F CPC* iar instanta refuza partii%partilor acordarea unui termen ptr a alua cunostinta de acesta, in
vederea formularii de obiectiuni, atunci, partea lezata tb sa invoce pe loc sau cel trziu pn la termenul
viitor, care a urmat neregularit ii, nulitatea in tem art 765 alin 8 rap la art 86= -/-, su! sanctiunea
decaderii din dreptul de a reitera in instanta de apel ac c)estiune si de cere in apel refacerea e%pertizei
sau incuviintarea o!iectiunilor.
V. CONDITIILE DE E5ERCITIU ALE ACTIUNII CIVILE
A. Afirmarea unui drept (a unei pretentii):
- <entru ipoteza in care dr. sub. civ. pretins se dovedeste ca nu exista, solutia instantei va
fi re,(igerea a&tiuiiM&ererii &a NEINTEMEIATA! (netemeinica, nefondata).
- 8n situatia in care dr. sub. civ. nu e nascut si actual, mijlocul procesual de invocare va fi
E5CEPTIA DE PREMATURITATE E .e -'.* a#,'luta* (ere"(t'rie. )aca instanta va admite
exceptia ca fiind intemeiata solutia va fi re,(igerea &ereriiMa&tiuii &a PREMTURA (prematur
formulata) B solutie generica de inadmisibilitate.
D. 6onditia 859-?-/A=A8:
- )aca una sau mai multe cerinte ale conditiei interesului nu sunt indeplinite, mijlocul
procesual de invocare ale acestor neregularitati difera in fct. de aceste cerinte. Astfel:
". 8nt. sa fie a,&ut ,i a&tual B exceptia de prematuritate.
. )aca una din cerintele int. de a fi legiti" ,i $uri.i& M (er,'al ,i .ire&t, nu e intrunita
se invoca E5CEPTIA LIPSEI DE INTERES E .e -'.* a#,'luta* (ere"(t'rie. )aca 8L admite
exceptia, solutia va fi respingerea act.% cererii CA FIIND LIPSITA DE INTERES B solutie generica de
inadmisibilitate a act
6. 6onditia 6A=89A988 <?@6-/AA=-:
- 6alitatea procesual activa (6<A) presupune existenta unei identitati intre titularul dr.
sub. civ. pretins in act. si reclamantul din actiune.
- 6alitatea procesual pasiva (6<<) presupune existenta unei identitati intre subiectul
pasiv al raportului juridic litigios dedus judecatii si paratul din actiune.
?-CA=8:
- ?eclamantul este cel care tb sa justifice atat 6<A cat si 6<<+
- 8nstanta din oficiu e obligata sa verifice calitatile procesuale ale tuturor partilor din
proces.
8n aceasta materie opereaza transmisiunea calitatii procesuale activa%pasiva, fie pe cale legala
(succesiune leg%test, forme de tranf%divizare%absorbtie a /6) fie pe cale conventionala (ct., de regula de dr
litigioase).
@D/-?:A98-:
Aceasta institutie a transmisiunii nu se confunda cu institutia de la art $$ 6<6 (inlocuirea
paratului din proc cu tertul indicat ca titular al dr.)!!!
Hijlocul procesual de invocare a neregularitatilor privind calitatea procesuala B E5CEPTIA
LIPSEI CALITATII PROCESUALE AMP E .e -'.* a#,'luta* (ere"(t'rie. )aca 8L admite exceptia,
solutia va fi dupa caz:
- RESPIN3E ACTIUNEA CA FIIND INTRODUSA DE O PERSOANA FARA CPA+
- RESPIN3E ACTIUNEA CA FIIND INTRODUSA IMPOTRIVA UNEI
PERSOANE FARA CPP+ sol generica de inadmisibilitate.
N cuvantul calitate 3 legitimare (procesuala a%p)
). 6@5)898A 6A<A689A988 <?@6-/AA=-
- 6onstituie reflectarea capacitatii din dreptul civil material in plan procesual+
- -ste de feluri:
I. Ca(a&itate (r'&e,uala .e -'l',ita %CPF) E i&e(e .e la a,tereaM iregi,trarea
(-M($ ,i ,e ter"ia la "'artea (-M i&etarea ($.
/anctiunea specifica pt incalcarea regulilor privind 6<7 B ulitatea a#,'luta a actului
procedural astfel facut.
Hijlocul procesual de invocare 3 E5CEPTIA LIPSEI CPF E .e -'.* a#,'luta*
(ere"(t'rie.
/olutii:
- A5A=A?-A A69 6A 7885) 859?@)A/A )- @ <-?/ 7A?A 6<7+
- A5A=A?-A A69 6A 7885) 859?@)A/A 8H<@9?8:A A5-8 <-?/ 7A?A 6<7+
@D/-?:A988:
a. 6and ? cheama in judecata mai multi < din care unul este decedat la data sesizarii 8L, nu
se va anula intreaga ccj, ci admitandu-se exc, se va anula in parte act ca fiind introdusa impotriva unei pers
fara 6<7 si se va dispune continuarea judecatii fata de ceilalti < din proces.
b. Nu t# &'-u.ata i,titutia &a(a&itatii (r'&e,uale &u &ea a ,u,(e.arii .e .re(t
intemeiata pe art #4 al(") p", astfel: daca < a decedat ulterior sesizarii instantei cu ccj atunci nu se mai
invoca exc lipsei 6<7 si se aplica art. #4 al" p" 3O fie suspendarea de drept a jud, fie introducerea in
cauza a succesorilor partii decedate.
Aceasta solutie se sprijina pe faptul ca < desemnat in ccj, existand la data sesizarii 8L, a
dobandit calitatea de parte in proces, operand astfel o transmisiune a calitatii procesuale pentru cauza de
moarte (legala). )aca insa < a decedat in chiar ziua sesizarii 8L sau cu o zi inainte atunci e incidenta exc
lipsei 6<7 - intervine sanctiunea anularii actului de procedura facut in contradictoriu cu o persoana care
nu exista.
c. )aca intr-o act in constatarea uzucapiunii sau a accesiunii imobiliare, < chemat in
judecata nu se prezinta, iar 8L in mod direct sau prin intermediul ? se adreseaza sistemului de evidenta
informatizata a persoanei pentru a cere informatii referitoare la existenta <% adresei etc, iar acest serviciu
trimite o adresa din care rezulta ca la data sesiz 8L, < nu mai era in viata, se pune problema daca 8L din
oficiu va invoca imediat exc lipsei 6<7 sau va astepta pozitia ?. 6orect este ca ? sa arate 8L daca intelege
sa se judece cu mostenitorii defunctului pe care urmeaza sa-i introduca in cauza, sau daca insista sa se
judece in continuare cu cel decedat. )aca el opteaza pt ac din urma solutie, atunci 8L va invoca exc lipsei
6<7 si va anul cererea. )aca insa ? opteaza pt prima varianta, ac este legala si posibilia de urmat pt
urmatoarele argu"ete:
- ? isi poate modifica%completa%schimba ccj inclusiv sub aspectul cadrului procesual al
partilor cel mai tz pana la prima zi de infatisare in fata primei 8L pot art. "4 al" p" 6<6.
- 6at timp exista li(,a .e (r'&e.ur+ in dosar, indiferent cate termene ar fi trecut, nu
suntem la prima zi de infatisare, pentru ca prin definitie prima zi de infatisare 3 prima zi cu procedura
legal indeplinita si cand partile pot pune concluzii (apropos: ASTA INSEMANA CU AU CERUT
ACORDAREA UNUI TERMEN PTR ANA!ARE DE AVOCAT* .e (il.a &- art.77A ali? te0a -iala
CPC)I
- 6at timp procedura de citare a < este in contradictoriu cu o pers decedata 3 lipsa de
procedura+
- 5ormele art "4 alin." p" 6<6 sunt .i,('0itive 3 O doar partea adversa poate face
opozitie unei modificari a ccj facute peste termenul de judecata (deci nici 8L din of nu poate invoca
tar.ivitatea unei cereri modificatoare) + cum, oricum < e decedat B se prezuma ca nu poate face opozitie.
II. Ca(a&itate (r'&e,uala .e e/er&itiu %CPE)
feluri:
- Li(,a t'tala .e CPE E in cazul minorilor ! B "# ani P interzisii prin hj irevocabila!
- CPE re,tra,a E "#-"F ani +
Hijlocul procesual de invocare a neregularitatilor referitoare la 6<- 3 E5C. LIPSEI CPE E
.e -'.* a#,'luta* "i/ta2
)aca 8L constata intemeiata exc, va acorda mai intai un termen inlauntrul caruia sa se
acopere lipsa (sa se ratifice actele de procedura facute de%impotriva unei persoane fara 6<-% cu 6<-
restransa).
)aca pana la noul termen de judecata acordat lipsa nu se acopera, 8L VA ANULA CC!
-a&uta .eMi"('triva uei (er, -ara CPE.
)aca lipsa se acopera exc ,e re,(ige &a FIIND RAMASA FARA OBIECT.
@D/-?:A988:
/i in aceasta materie este posibila solutia anularii in parte a ccj prin admiterea exc in ipoteza
in care exista caz de COPARTICIPARE a&tivaM(a,iva %LITISCONSORTIU).
8n aceasta materie apar 4 institutii:
". ?-<?-G-59A?-A
- <entru minorii ! B "# ani P interzisi (incapabili)
- 5u sunt parte in proces, ci vor sta in judecata prin reprezentantii lor legali+ nu sunt citati
personal si nu vor semna actele de procedura, semnarea revenind reprezentantilor.
. A/8/9A?-A
- 6<- restransa "# -"F ani
- /unt parte in proces, dar nu stau singuri in judecata ci alaturi de ocrotitorul lor legal, vor
fi citati si vor semna actele de procedura alaturi de acesta.
4. AA9@?8GA?-A
- /urvine in cazul necesitatii incheierii unor acte procedurale de dispozitie (desistarea de
judecata, tranzactia, achiesarea la pretentii etc.)+
- /anctiunea care intervine pentru nerespectarea regulilor privind autorizarea 3
5A=89A9- AD/@=A9A+
A9-598-!!!
NLa i&e(utul uui (r'&e, ave" ,i u "i'r li(,it .e CPE* re(re0etat .e "a"a ,a. Pe
(ar&ur,ul (r'&e,ului a&e,ta i"(lie,te var,ta .e 7: ai: PQ i,titutia re(re0etarii .evie a,i,tare*
.e&i "i'rul .evie (arte i (r'&e,* va -i &itat ,i va ,e"a a&tele (r'&e.urale alaturi .e OL.
N8n aceasta materie trebuie observat art ## 6<6 care arata o parte din cazurile in care 8L
trebuie%poate numi curator special.
8n cazul in care exista contrarietate%conflict de interese intre @=%repr si cel reprezentat 8L
tre#uie ,a u"ea,&a &urat'r ,(e&ial.
VI. E5CEPTIILE PROCESUALE .
". CLASIFICARE.
a. 1 De (r'&e.ura: mijlocul procesual de invocare a neregularitatilor privind normele de
organizare judiciara (exc de recuzare% abtinere% incompatibilitate, exc privind gresita
compunere%constituire a 8L, exc de partialitate a 8L ), a normelor de competenta (exc de necompetenta)
precum si nerespectarea unor norme procedurale imperative (exc de perimare% tardivitate).
1 De -'.: mijlocul procesual de invocare a neregularitatilor privind exercitiul dreptului la
actiune, timpul defipt de lege pentru exercitarea actiunii prescriptibile, regula <=L etc, deci aspecte care
sunt intrinsec legate de fondul actiunii civile dar care insa pot conduce la anularea sau inadmisibilitatea
ccj, fara a se antona fondul, in privinta temeiniciei sau netemeiniciei acesteia.
#. 1 A#,'lute: 1 intervin pentru nerespectarea normelor imperative de ordine publica+
1 pot fi invocate de oricare parte interesata inclusiv de procuror sau de instanta
din oficiu+
1 pot fi invocate oricand in cursul procesului, in orice stadiu al pricinii, chiar
direct in apel sau recurs, in mod exceptional unele dintre ele pot fi invocate si in caile de atac de retractare
(necompetenta absoluta prin contestatia in anulare obisnuita, <=L prin motivul art 4 p' B revizuirea
pentru contrarietate de hotarari).
1 de asemenea pot fi invocate si in faza a -a a procesului civil, in executarea
silita, pe calea contestatiei la executare+
1 Relative: 1 intervin pentru nerespectarea normelor de ordine privata, motiv pentru care de
regula pot fi invocate numai de catre beneficiarul normei incalcate+
1 de regula se invoca intr-un termen foarte scurt, fie in limine litis (odata cu
intampinarea sau cel mai tz la prima zi de infatisare, atunci cand intampinarea nu este obligatorie) sau cel
mai tz pana la termenul urmator survenirii neregularitatii+
&. - Pere"(t'rii: 1 care sting% impiedica solutionarea cauzei pe fondI fac inutila solutionarea
fondului+
RE3ULA: t'ate e/& .e -'. ,ut -ie (ere"(t'rii %.iri"ate) ,au -ii. "i/te* ti. ,(re
u e-e&t (ere"(t'riuI ex: exc de prematuritate, lipsa de interes, <=L, prescriptia exctinctiva, lipsa
6<A%6<<, lipsa cap proc de folosinta P exc mixte P exc de procedura (tardivitatea, perimarea).
1Dilat'rii: cele care doar amana%intarzie%dilata intrarea in solutionarea a fondului+
nu afecteaza nici fondul dreptului+ 3O cu exc tardivitatii si perimarii, aici intra toate exc de procedura+
de asemenea nu vor putea fi niciodata unite cu fondul!
1 Mi/te: cele care incep prin a avea un efect dilatoriu si tind prin a avea un efect
peremptoriu+ prezinta o procedura specifica de solutionare in sensul ca 8L nu poate anula cererile de indata
ci va tb sa acorde mai intai un termen pt acoperirea lipselor si numai in situatia in care nu se acopera
cererile vor fi anulate+ vezi art "$" cpc% art ! ="#$%"&&' taxe timbru+ ex: exc lipse 6<-, exc de
netimbrare% insuficienta timbrare, exc lipsei dovezii de reprezentant, exc lipsei de semnatura (prezinta un
efect dilatoriu specific) etc.
DISTINCTIA DINTRE E5CEPTIILE SUBSTANTIALE SI E5CEPTIILE
PROCESUALE
-xceptie 3 mijloc de aparare.
<oate fi atat mijloc de aparare de dr material, sens in care discutam despre exc substantiala
(de dr material) sau de ordin procesual B cand vb de exc porcesuala propriu zisa.
8ntre e/& .e .r ,u#,tatial cele mai cunoscute sunt: exc de nulitate absoluta a ajc, exc
prescriptiei achizitive (uzucapiunea), exc privind inadmisibilitatea anumitor actiuni in sens material pt
neindeplinirea unor conditii specifice de formulare a actiunii, act oblica%pauliana%act imbogatirii fara justa
cauza% raspunderea civila delictuala etc.
)intre exc de dr substantial, singura care poate fi invocata din oficiude catre 8L este exc
nulitatii ajc, restul fiind aparari specifice numai partilor in cauza.
8nsa atunci cand se invoca e/& ,u#,tatiale, chiar cand e vb de cea a nulitatii si e invocata
din oficiu de 8L nu se procedeaza ca la solutionarea exc procesuale, respectiv 8L este obligata sa o puna in
discutie partilor, dar u"ai (etru a u ,e i&al&a &'tra.i&t'rialitatea (r'&e,ului &ivil* i ,e,ul .e a
u a(area (ri"a .ata .ire&t i K!* acea premisa referitoare la acea exceptie, pentru ca at s-ar incalca si
dr la aparare al partilor litigante.
<unerea in discutie a exc de nulitate sau chiar a altor exc substantiale nu urmeaza ramanerea
in pronuntare specifica exc procesuale dupa ascultarea pdv al tuturor partilor, ci rezultatul dezbaterilor
asupra acestei aparari se va vedea direct in QL.
)e aceea cea mai importanta diferenta dintre exc substantiale si cele procesuale este
urmatoarea: admiterea exc procesuale peremptorii% mixte (de fond) conduce la anularea sau respingerea ca
inadmisibila a actiunii, respectiv la o solutie care nu sta in <=L pe fondul cauzei, putand fi reiterata ulterior
cand se acopera lipsa , in timp ce %RRRR ) a."iterea e/& .e .r ,u#,tatial va &'.u&e it't.eaua la '
,'lutie .e ete"eii&ie a &ererii i"('triva &areia ,1a -'r"ulat a&ea,ta a(arare .e&i ' ,'lutie &are
itra i PL! (e -'.ul .re(tului.
@D/-?:A988:
6and e vb de exc de nulitate, chiar invocata de 8L din oficiu, 8L nu are voie sa
pronunte%declare%constate nulitatea ajc respectiv nici in considerentele hotararii si cu atat mai mult in
dispozitiv, rezumandu-se doar sa respinga cererea care se intemeia pe un ajc nu, ca 7885) =8</89A )-
9-H-8 =-CA=, intrucat are la baza un act care nu intruneste conditiile de valabilitate.
Ndpdv procedural exista putine exc de asa zisa ia."i,i#litate* de multe ori confundandu-se
aceasta solutie cu cea generica de inadmisibilitate (adica cu cea rezultata ca efect al admiterii exc
peremptorii de fond, fiind vb de o confuzie dintre cauza si efect).
MI!LOACE DE INVOCARE A E5CEPTIILOR
-xc se invoca prin mijloace:
A. I &ur,ul $u.e&atii i (ri"a i,tata.
- -xc se invoca de regula prin actele primare (intampinarea la ccj, cererea de interventie
sau la cererea reconventionala) in ideea de a intari pozitia defensiva a partii de la care se pretinde ceva.
- 9ot in fata primei instante exc poate fi invocata si oral respectiv: daca este o exc
absoluta se invoca oricand pana la inchiderea dezbaterilor+ daca este o exc relativa se poate invoca oral la
prima zi de infatisare in situatia prevazuta de art ""F al 4 sau in pricinile in care intampinarea nu e
obligatorie .
- 8ndiferent sunt invocate in scris sau oral in timpul procesului pendinte in prima instanta
urmeaza sa distingem asupra solutiei si actelor procedurale pronuntate in functie de natura exc procesuale.
I. E5CEPTIILE DE PROCEDURA
A. Daca se invoca o exc de procedura, conform art "4' al " cpc, aceasta trebuie solutionata
cu prioritate si inaintea unor eventuale exc de fond. )aca se admite, fiind vb de o exc care ar privi
nerespectarea normelor de organizare judiciara (exc de necompetenta: recuzare: abtinere: partialitate:
gresita compunere:cosntituire a ><) atunci 8L va pronunta o 856Q-8-?- 859-?=@6A9@?8-, iar pe cale
administrativa va rezolva incidentul procedural.
)aca exc se respinge solutia se da tot printr-o 856Q-8-?- 859-?=@6A9@?8- motivata
prin care se dispune si continuarea procesului.
D. Daca exc de procedura e cea a necompetentei 8L, respngerea exc se face prin
856Q-8-?- 859-?=@6A9@?8- motivata, insa admiterea exc se face printr-o Q@9A?A?- )-
)-6=5A?- A 6@H<-9-59-8 (care are dublu rol: dezinvestirea instantei ce a pronuntat-o si investirea
ij catre care se declina pricina), susceptibila de recurs in E zile de la pronuntare.
<?-68GA?-: recursul asupra hotararii de declinare nu este insa limitat doar la motivul
solutionarii gresite a exc de necompetenta, fiind posibila invocarea oricarui motiv de nelegalitate prevazut
de art "!# de la " la & cpc.
6. Daca exc de procedura invocata este cea de perimare, respingerea se va face printr-o
856Q-8-?- 859-?=@6A9@?8- motivata, in timp ce admiterea exc determina ca 8L sa pronunte o
Q@9A?A?- )- A5A=A?- A 66L (solutie peremptorie).
II. E5CEPTIILE DE FOND
)aca se invoca o exc de fond exista modalitati de solutionare:
". /a se uneasca exc cu fondul in temeiul art "4 al cpc at cand se apreciaza ca pentru
solutionarea exc e necesara administrarea acelorasi probe comune cu cele necesare rezolvarii fondului
cauzei. 8n acest caz 8L se va pronunta asupra exc direct prin Q@9A?A?- in unul din urmatoarele moduri:
- )aca administrarea exc, dupa motivarea acesteia, in considerente 8L nici nu va mai
analiza fondul cauzei ci va respinge act direct in temeiul acelei exc (ca prematura% lipsita de interes% stand
in <=L etc) care va fi o solutie generica de inadmisibilitate sau de anulare a cererii ce nu va sta in <=L.
- )aca 8L constata exc neintemeiata, va motiva cu prioritate acea solutie in consoderentele
hotararii dupa care va analiza fondul, ajungand in final, dupa caz, la o solutie de temeinicie% netemeinicie
a actiunii. 8ntr-o astfel de ipoteza, in dispozitivul hotararii trebuie sa se regaseasca mai intai solutia de
respingere a exc ca neintemeiata si abia apoi cea privind fondul cauzei
. )aca exc de fond nu va fi unita cu fondul fie ca nicio parte nu a solicitat, fie ca nu sunt
intrunite cond art "4' al cpc, respingerea acesteia se va face printr-o 856Q-8-?- 859-?=@6A9@?8-
motivata, iar admiterea de principiu se va face prin Q@9A?A?- data direct ca efect al admiterii
respectivei exc, ca o solutie generica de inadmisibilitate sau de anulare, dupa caz B solutie ce nu va sta in
<=L pe fondul cauzei.
A=9- /89AA988:
- )aca ccj are mai multe capete de cerere tb facuta urmatoarea distinctie:
)aca exista un capat de cer principal si mai multe accesorii, iar exc de fond care se
admite priveste capatul principal 3O 8L prin Q@9A?A?- va respinge inclusiv capetele de cerere accesorii
in virtutea principiului Jaccesoriul urmeaza soarta principaluluiK+
)aca in aceeasi ipoteza exc priveste un capat de cerere accesoriu, iar 8L nu a unit acea
exc cu fondul 3O admiterea exc se va face prin 856Q-8-?- 859-?=@6A9@?8- motivata, in continutul
careia se va dispune si continuarea procesului privind capatul principal de cerere P celelalte capete de
cerere accesorii+ aceeas este solutia si in ipoteza in care solutia va fi de admitere a exceptiei cu privire la
un capat accesoriu
)aca exc priveste capatul principal si solutia este de respingere iar 8L nu a dispus unirea
cu fondul se va pronunta o 856Q-8-?- 859-?=@6A9@?8- motivata prin care se dispune si
continuarea procesului+ daca in aceeasi ipoteza exc privind capatul principal a fost unita cu fondul prin
Q@9A?A?-A finala, daca se respinge exc solutia se relecta cu prioritate in dispozitiv fiind urmata de
solutionarea pe fond atat a capatului prncipal cat si a capetelol accesorii de cerere+ daca solutia este de
admitere a exc unite cu fondul prin Q@9A?A?-A finala se va dispune mai intai admiterea exc in privinta
capatului de cerere principal, respingerea capatului principal in baza exc si respingerea capetelor accesorii
ca urmare a respingerii capatului principal.
)aca ccj cuprinde mai multe capete principale, urmate sau nu si de capete accesorii, iar
exc de fond invocata priveste doar una din cererile principale, atunci cand nu s-a unit cu fondul, 8L va
pronunta o 856Q-8-?- 859-?=@6A9@?8- motivata pe admiterea exc (dupa caz va pronunta si solutia
de respingere in baza exc si a capetelor de cerere accesorii dependente de capatul de cerere principal
asupra caruia poarta exc), prin aceeasi 856Q-8-?- dispune continuarea procesului pentru solutionarea
celuilalt capat principal eventual si a capatului accesoriu in interdependenta cu acesta (neafectat de
admiterea exc)+
)aca exc invocata priveste doar in parte cererea la care se refera (ex: exc prescriptiei
extinctive priveste doar o parte a creantei solicitata prin cererea principala, exc <=L priveste doar o parte a
ccj, exc lipsei cal proc 6<<%6<A priveste doar unu dintre coparticipantii procesului a%p) si nu s-a unit exc
cu fondul, atunci 8L pronunta o 856Q-8-?- 859-?=@6A9@?8- motivata prin care :
a. 7ie respinge exc si continua ec in integralitatea lui+
b. 7ie admitand exc respinge in parte cererea asupra careia aceasta poarta si continua
judecarea procesului pentru partea de cerere neafectata de exc.
9ot in aceata ipoteza, daca exc a fost unita cu fondul, in considerentele hotararii exc va fi
analizata cu prioritate, iar apoi va fi analizat si fondul fiid posibile solutii:
Ndaca exc se respinge, analiza fondului priveste intreaga cerere, pronuntandu-se o
Q@9A?A?- de admitere a actiunii ca intemeiata sau de respingere a actiunii ca neintemeiata, ori de
admitere in parte ca intemeiata si de repsingere in cealalta parte ca neintemeiata, in fct de ceea ce s-a
probat in cauza+
Ndaca exc se admite, in baza ei se va respinge acea parte a ccj afectata iar cealalta parte
asupra careia nu poarta exc va fi supusa analizei pe fond, in final pronuntandu-se o solutie de temeinicie%
netemeinicie pe fond asupra acelei parti a ccj neafectate de exc. )e ex: dispozitivul hotararii poate fi de
tipul:
J admite exc prescriptiei privind sumele pretinse pe perioada mai mare de ? ani fata de data
sesizarii >< ,
$espinge in parte cererea privind sumele pretinse pe perioada mai mare de ? ani, ca fiind
prescrisa,
)dmite in parte cc4 cu privire la sumele din ultimii ? ani pana la data sesizarii >< : $espinge
in parte (alternativ)
+bliga / la plata sumei de3
5@9A:
8n fct de felul exc, admiterea poate consta fie intr-o solutie de anulare, fie intr-o solutie de
inadmisibilitate generica in baza exc.
B. Iv'&area e/& (ri iter"e.iul &ail'r .e ata&:
-xista situatii ce presupun invocarea exc in caile de atac:
8. Atunci cand exc a fost deja invocata in fata instantei de fond si a primit o solutie
eronata, in conceptia apelantului % recurentului% contestatorului% revizuientului.
8ntr-o astfel de situatie partea interesata va declara apel%recurs si in mod exceptional
contestatie in anulare (obisnuita: incalcarea necompetentei abs) sau in revizuire (<=L, in cazul
contrarietatii de hotarari prevazute de art 4 p' cpc), ceea ce inseamna ca exc se reitereaza tradusa intr-
un mod specific acelei cai de atac (de regula printr-un motiv anume definit de legiutor).
)aca e vb de ?-6A?/, o astfel de situatie se critica prin intermediul motivului de
nelegalitate prevaut de art 4!# pE cpc care face trimitere la dispozitiile art "!E al cpc, respectiv la
nulitatea actelor de procedura facute cu neobservarea formelor legale, intre acestea intrand si solutionarea
eronata a exc de procedura.
)aca e vb de A<-=, neexistand motive expres reglementate de lege, motivul prin care s-ar
putea invoca o astfel de situatie ar fi de tipul: nelegalitatea hotararii atacate pt neobservarea formelor
legale sanctionata cu nulitatea de la art "!E al cpc.
5@9A:
Acest motiv de apel% recurs este incident indiferent daca solutia instantei de fond a fost una
de admitere sau una de respingere a exc, ceea ce conteaza fiind faptul ca in optica apelantului %
recurentului instanta de fond% anterioara sa fi gresit in solutionarea acesteia.
8n cursul solutionarii caii de atac instanta nu procedeaza ca la judecata in prima instanta in
sensul ca nu va pune in discutia contradictorie a partilor cu prioritate exc la care se refera motivele de apel
sau recurs, ci va da o solutie unitara prin Q@9A?A?-A 785A=A A/A<?A 6A88 )- A9A6.
)aca 8L de control considera exc intemeiata, iar instanta anterioara eronat o respinsese, atunci
va admite respingerea motivului de apel% recurs ca fiind intemeiata, cu consecinta admiterii insasi a caii de
atac.
)aca e vb de o instanta de recurs, o astfel de solutie, conduce la casarea hotararii atacate si
trimiterea cauzei spre rejudecare atunci cand mai sunt si alte probleme de solutionat, insa in cazul in care
datorita naturii exc si a inexistentei altor capete de cerere afectate de exc, 8 de recurs ar putea pronunta in
mod direct si solutia de respingere % anulare a actiunii pe fondul cauzei ca efect al exc. Aceasta solutie
este posibila chiar dincolo de art 4" al "P4 cpc, pentru o mai buna aministrare a justitiei.
)aca 8 de recurs constata intemeiate motivele in sensul ca exc retinuta eronat ca intemeiata
de instanta anterioara, este in realitate netemeinica (ceea ce echivaleaza cu faptul ca instanta anterioara nu
a mai analizat fondul) atunci 8 de recurs va aplica obligatoriu art 4" al " cpc casand pricina cu rejudecare
la instanta care a solutionat gresit (adica: daca exc a fost admisa gresit in prima instanta si solutia a fost
mentionata gresit in instanta de apel, casarea va fi catre prima instanta pentru a nu se pierde niciun grad de
jurisdictie+ daca prima instanta a respins exc insa aceasta a fost admisa de 8 de apel, ca si in sitRuatia in
care nu s-a invocat deloc in p i, fiind invocata prima data in apel si solutionata eronat prin admitere, in
oricare din aceste situatii casarea se va face cu trimitere spre rejudecare in i de apel, primul grad de
jurisdictie fiind catsigat datorita solutionarii pe fond).
)aca i de apel constata intemeiat motivul care are la baza solutionarea eronata a unei exc de
catre i de fond in fct de natura exc trebuie adoptate solutiile de la art &' cpc:
7. )aca se admite exc iar p i o respinsese atunci se modifica% schimba hotararea atacata,
iar daca exista un singur capat de cerere in ccj, ca efect al admiterii apelului se va dispune respingerea%
anularea actiunii pe fondul cauzei+
)aca sunt mai multe capete de cerere principale, iar exc priveste doar unul dintre ele, ca efect
al admiterii apelului urmare a administratii exc, solutia 8 de apel va fi de modificare a hotararii p i, in
sensul ca se va anula% respinge capatul de cerere afectat de exc apreciata ca fiind intemeiata in timp ce
solutia pe fondul cauzei in privinta celorlalte capete de cerere poate ramane aceeasi ca in p i sau in fct de
alte motive de apel admise poate fi si aceasta modificata.
9. )aca se respinge exc in optica i de apel, iar p i a solutionat fondul sau a anulat in mod
gresit ccj atunci sol va fi de desfiintare a hotararii atacate si retrimiterea cauzei spre judecare la p i (in
aceasta ipoteza nu prezinta relevanta daca sunt mai multe capete de cerere din care doar unul ar fi afectat
de exc intrucat trebuie pronuntata o solutie unitara, in privinta tuturor capetelor de cerere iar aceasta nu se
poate intampla decat prin retrimiterea cauzei in integralitatea sa la p i, fiind inadmisibil ca un capat de
cerere sa fie casat cu trimitere spre rejudecare iar altul sa fie supus recursului dupa o pronuntare a unei
solutii dist in apel.), .e,igur* u"ai i &'.itiile i &are &el (uti ua .i (arti &ere .e,-iitarea &u
tri"itere* &-. Art 9FH* alt-el* aula. ,etita* va re,'luti'a &au0a &;iar i,tata .e a(el.
Aceeasi va fi solutionarea in ipoteza in care desi 8L a fost sesizata in p i cu o cerere cu capat
de cerere unic, in acea pricina s-au formulat cereri incidentale (fie ca e vb de cer reconventionala, fie ca e
vb de cer de interventie) intrucat, cata vreme pricinile nu au fost disjunse in fata p i ele trebuie solutionate
unitar si in caile de atac.
?. )aca e vb de exc de necompetenta, care se constata intemeiata in calea de atac,
indiferent daca e i de apel % recurs, solutia este identica, respectiv desfiintarea hotararii atacate si
trimiterea cauzei spre solutionare la i care este apreciata ca fiind competenta sa solutioneze in p i
respectivul litigiu.
)aca i care solutioneaza apelul% recursul constata propria sa competenta in a solutiona pricina
in p i atunci va retine dosarul spre solutionare, insa acesta va fi repartizat pe cale administrativa unui
complet compus din " judecator de la sectia specifica in fct de natura cauzei (comerciala% contencios%
civila% litigii de munca) B competenta functionala a instantei
88. 6and exc se invoca direct intr-o cale de atac in timp ce procesul e pendinte, iar nu prin
intermediul motivelor acelor cai de atac , in fct de natura exc solutia va fi diferita:
". )aca se invoca o exc de procedura referitoare la incalcarea normelor de organizare
judiciara, ea trebuie rezolvata imediat prin 856Q-8-?- 859-?=@6A9@?8- indiferent ca se admite ori
se respinge+ daca se admite pe cale amdinistrativa se procedeaza la rezolvarea incidentului+ solutia este
identica si daca se invoca necompetenta sectiei raportata la obiectul litigiului (necompetenta functionala).
. )aca se invoca exc de necompetenta absoluta a instantei la care a ajuns dosarul de apel
sau recurs, ea nefiind instanta ierarhic superioara in grad competenta dpdv teritorial sa solutioneze apelul
sau recursul si aceasta exc trebuie rezolvata cu prioritate in cursul caii de atac, altfel riscandu-se
pronuntarea unei decizii nule. )aca exc se respinge se pronunta o 856Q-8-?- 859-?=@6A9@?8-
motivata, continuandu-se motivarea caii de atac in fata aceleiasi instante+ daca exc se admite se pronunta o
Q@9A?A?- prin care apelul%recursul este inaintat instantei competente.
4. )aca se invoca o exc de fond pe parcursul solutionarii calor de atac (avand in vedere ca
toate exc de fond sunt absolute) aceasta se va solutiona in mod unitar printr-o Q@9A?A?- data in
respectiva cale de atac, mai putin in situatia exc de fond mixte de tipul celor de la art "$" cpc% art ! =
"#$%"&&' taxe timbru, deoarece in aceste cazuri, daca in termenul anume acordat de i lipsa nu se acopera i
de apel%recurs va proceda direct la anularea caii de atac.
Nde ex: daca se invoca in cursul solutionarii apelului% recursului exc lipsei cal proc active
(neinvocata de <, nici de i din oficiu, pana la acel moment) 3O i de apel% recurs nu se poate pronunta de
indata asupra acesteia, ci o va rezolva prin decizia de apel%recurs cand va analiza pricina in ntregul ei:
- daca admite exc lipsei 6<A solutia este: admite a%r, desfiinteaza hotararea
atacata si respinge ccj ca fiind introdusa de o pers fara 6<A
- daca o respinge, va analiza calea de atac (a%r) si dupa caz admite%respinge fara
a mai avea vreo relevanta exc.
#. )aca se invoca exc lipsei semnaturii de pe cererea de a%r in temeiul art "$4 cpc datorita
caracterului dilatoriu specific, cererea va putea fi semnata pana la inchiderea dezbaterilor sub sanctiunea
anularii caii de atac.
E. )aca se invoca exc de netimbrare% insuficienta timbrare% exc tardivitatii caii de atac% exc
nulitatii recursului pt nemotivare in temeiul art 4!$ cpc, aceste exc se solutioneaza cu prioritate la prima zi
de infatisare de inst investita cu apel%recurs (in materie de netimbrare acordandu-se un termen pt plata
taxei sub sanctiunea anularii).
ORDINEA SOLUTIONARII E5CEPTIILOR

@D/-?:A98-:
)esi norma art "4' al " cpc care e singurul text din codul de procedura care stabileste generic
regula de solutionare a exc, in sensul ca exc de procedura se rezolva inaintea exc de fond, pare a fi o
norma imperativa care nu ar permite derogari, exista insa situatii in care e posibil ca anumite exc de fond
trebuie solutionate inaintea unei exc de procedura, sau altfel spus, nu s-ar putea solutiona exc de procedura
fara sa se rezolve mai intai incidentul procedural exprimat printr-o exc peremptorie de fond. 8nsa e vb doar
de situatii exceptionale.
)aca intr-un proces in care ? cheama in judecata mai multi < intr-o pricina in care sunt
aplicabile regulile competentei teritoriale alternative, in sensul ca sunt aplicabile in stabilirea competentei
dispozitiile art & cpc, ? indica un < fictiv pentru a introduce pricina la instanta care ii convine.
7ictivitatea < poate fi de feluri:
- 7ie persoana nu exista fiind inventata si nici adresa:
- 7ie < exista ca persoana dar nu are nicio legatura cu ? sau cu raportul juridic de
coparticipare procesuala pasiva+
8ntr-o astfel de ipoteza, daca unul din ceilalti < invoca in limine litis, exc de
necompetenta teritoriala alternativa (relativa), aratand totodata ca < dupa care ? a ales competenta nu
exista, invocand practic lipsa capacitatii procesuale de folosinta a acestuia, atunci 8L este nevoita sa
analizeze cu prioritate exc de fond a lipsei 6<7 pt a putea rezolva exc de necomptenta. 5umai daca se
stabileste ca < nu exista se poate admite exc de necompetenta, ceea ce inseamna ca regula de la art "4' al
" cpc va fi in mod exceptional rasturnata in caz contrar 8 aflandu-se in imposibilitatea de rezolvare atat a
exc de procedura cat si a exc de fond.
?evenind la ordinea propriu zisa in caz de concurs intre mai multe exceptii procesuale de
procedura si de fond ordinea fireasca va fi:
8. -xc privind investirea instantei:
- -xc de netimbrare% insuficienta timbrare (argument: potrivit art ! din = "#$%"&&'-
taxele de timbru Jse platesc anticipat J 3O aceasta cerinta formala precede oricarei judecati, de ea
depinzand investirea 8 cu acea pricina)
- -xc inadmisibilitatii actiunii in contencios administrativ in lipsa plangerii
amdinistrative prealabile obligatorii
- -xc inadmisibilitatii (prematuritatii) promovarii cererii in comercial, atunci cand ob este
evaluabil in bani, in lipsa procedurii concilierii directe prevazute de art '!
"
P urmatoarele cpc.
88. -xc derivate din incalcarea normelor de organizare judiciara:
- -xc de abtinere% recuzare% partialitate a ij
- -xc de incompatibilitate
- -xc privind gresita compunere% constiture a ij
- -xc privind gresita contituire a ij atunci cand completul e constituit cu judecator stagiar
intr-o pricina ce nu poate fi judecata decat de judecatori definitivi, sau cu judecator care nu a depus inca
juramantul (P procuror- cand participarea parchetului e obligatorie).
888. -xc derivate din incalcarea normelor de competenta a 8L:
- -xc de necompetenta generala a 8L
- -xc de necompetenta materiala a 8L
- -xc de necompetenta teritoriala absoluta a 8L
- -xc de necompetenta teritoriala relativa a 8L
- P exc inadmisibilitatii actiunii ca nefiind de competenta instantei romane (in acest caz
trebuie sa existe o solutie peremptorie, de inchidere a dosarului in fata 8L din ?omania, nefiind posibila
declinarea competentei intre instante europene nici in sistemul dr european international privat, nici in
sistemul regulamentelor comunitare europene B reg 6- ##%!!"+ F!#%!!#+ !"%!!4+ etc).
8:. -xc <=L (este exc de fond care se solutioneaza cu prioritate fata de alte exc de fond+
unele exc putand aparea in practica in privinta incidentei exc lipsei cap procesuale)+
:. -xceptia prescriptibilitatii actiunii (exc de prescriptie extinctiva)
)upa aceasta ordine practica si doctrina nu au mai stabilit o alta ordine de prioritate intre
celelalte exc de fond, ele fiind lasate la aprecierea judecatorilor cauzei de la un caz la altul. 6u toate
acestea s-ar putea stabili o regula referitoare la prioritatea solutionarii exc de fond in sensul ca mai intai sa
fie solutionate exc de fond care conduc la solutii de anulare a cc4 si apoi sa fie solutionate cele care atrag
solutii de inadmisibilitate propriu zisa sau de inadmisibilitate generica.
A?CAH-59-:
:ezi corelatia dintre capacitatea procesuala si calitatea procesuala.
8n principal trebuie observat ca mai inainte de a analiza admisibilitatea% inadmisibilitatea unei
actiuni in justitie e necesar ca aceasta sa existe, sa nu fie nula % anulabila.
@D/-?:A988:
8n doctrina ordinea este controversata sub mai multe aspecte:
- inversat punctul 88 cu 888 in sensul ca se sustine ca exc de necompetenta s-ar rezolva
inaintea exc de privind nerespectarea normelor privind organizarea judiciara insa sunt mai multe
argumente pentru ordinea inversa.
- adevarat ca aparent s-ar putea sustine ca nu intereseaza daca judecatorul caruia i s-a
repartizat cauza este incompatibil sau aflat in caz de abtinere% recuzare ori ca 8L e gresit compusa%
constituita, cat timp e posibil ca pricina sa fie declinata la o alta instanta si abia acolo sa fie verificate
normele de organizare judiciara. 8nsa in opinia noastra, daca nu s-ar solutiona cu prioritate exc privind
incalcarea normelor de organizare judiciara fata de exc de necompetenta s-ar ajunge la pronuntarea unei
hotarari de declinare a competentei nule, susceptibila de a fi desfiintata pe calea ?ecursului.
<e de alta parte, studiind topografia textului art 4!#, faptul ca insusi legiutorul a inteles sa
instituie ca motiv prioritar nerespectarea normelor de constituire a 8L (art.4!# pct.) si abia la art.4!# pct. 4
s-a referit la motivul privind necompetenta, dovedeste odata in plus ca exc referitoare la normele de
organizare trebuie analizate prioritar fata de cele privind nerespectarea normelor de competenta.
Altfel, daca intr-o pricina s-au invocat simultan exc de recuzare% incompatibilitate% gresita
compunere a 8L si exc de necompetenta a 8L, solutionandu-se prioritar exc de necompetenta si
pronuntandu-se o solutie de admitere, chiar daca aceasta solutie este cea corecta procedural in privinta
necompetentei, hotararea de declinare ar fi nula.
C'&ur,ul .itre e/& .e e&'"(eteta ,i e/& .e eti"#rare.
)upa unii autori (H.9abarca) P unii practicieni exc de necompetenta ar trebui in toate
cazurile solutionata inaintea exc de netimbrare.
6u unele exc cand inversarea acestei ordini este posibila si chiar necesara in celelalte cazuri
trebuie respectata ordinea prezentata anterior (" netimbrarea necompetenta)+
/ituatii: Nin pricinile in care potrivit art "" p4 teza finala, interpretat per a contrario, ? nu ii
este cu putinta sa indice valoarea obiectului ccj, aceasta urmand a fi stabilita numai pe baza expertizei
judiciare ce ar urma sa se dispuna in respectiva cauza la un termen ulterior primei zile de infatisare, in
aceasta situatie nu se poate stabili nici taxa de timbru daca potrivit legii se calculeaza la valoarea
obiectului pricinii, nici chiar competenta materiala dupa criteriul valorii.
)e regula, asemenea situatii sunt intalnite in cazul actiunilor in constatarea uzucapiunii si%sau
accesiunii imobliare, in cererile in care se solicita obligarea < la contravaloarea lipsei de folosinta a unui
bun mobil% imobil sau in cazul cererilor prin care se solicita pronuntarea unei hotarari cu obligatii
alternative (in principal restituirea% repararea prejudiciului in natura iar atunci cand acest lucru nu mai e
posibil, obligarea < la plata prin echivalent).
8n astfel de cazuri daca s-a invocat exc necompetentei (alta decat cea materiala dupa crtiteriul
valoric) cat si exc de netimbrare% insuficienta timbrare, intrucat chestiunea timbrajului nu se poate rezolva
decat dupa administrarea probei cu expertiza, care prin ipoteza nu poate fi incuviintata decat de o ij
competenta, atunci se recurge la solutionarea cu prioritate a exc de necompetenta.
)upa validarea raportului de expertiza, care intre obiectele sale va avea si pe cel care va
stabili valoarea bunului sau a contravalorii lipsei de folosinta, ij va calcula taxa de timbru si va acorda
partii un termen in vederea achitarii acesteia sub sanctiunea nulitatii cererii.
Ndaca in urma expertizei rezulta ca obiectul pricinii are o valoare care schimba competenta 8L
potrivit criteriului valoric (de ex B de la judecatorie la tribunal) dupa validarea raportului se va invoca exc
de necompetenta materiala a judecatoriei si se va pronunta o Q@9A?A?- de declinare a cauzei la
tribunal.
<ractic s-ar mai putea recurge la solutionarea exc de necompetenta inaintea celei de
netimbrare atunci cand s-au invocat ambele exc insa in privinta exc de netimbrare partea care datoreaza
taxa de timbru a formulat mai intai o cerere de reexaminare dar si o cerere de asistenta judiciara in sensul
scutirii% reducerii% esalonarii care presupune scurgerea mai multor termene de judecata pentru a observa
daca exc de netimbrare ramane sau nu fara obiect, ipoteza in care se impune ca pricina sa fie trimisa ij
competente.
8nsa pentru toate celelalte situatii cand taxa de timbru poate fi stabilita din pragul procesului
sau e vb de o taxa fixa stabilita de lege, se impune rezolvarea exc de netimbrare cu prioritate chiar si pt o
mai buna administrare a justitiei intrucat s-ar pierde prea mult timp si s-ar face prea multe cheltuieli
administrative pentru pronuntarea unei hotarari de declinare% investire a altei instante P emiterea altori
citatii catre noua ij, pentru a se constata la primul termen dupa declinare ca cererea trebuie anulata pentru
netimbrare.
-;6 )- =898/<-5)-59A
<otrivit art "$4 al" cpc nimeni nu poate fi chemat in judecat pentru aceeasi cauza, acelasi
obiect si de aceeasi parte , inaintea mai multeo ij. )aca totusi ar fi introduse mai multe cerereri care se
caracterizeaza prin tripla identitate de elemente se va putea invoca: E5C DE LITISPENDENTA E .e
(r'&e.ura* .ilat'rie* a#,'luta.
-a poate fi invocata de oricare dintre parti% procuror% ij din oficiu in orice stare a princinii,
insa desi este absoluta prezinta o particularitate: u poate fi invocata decat in fata ij de fond (p i P apel).
)aca insa intr-una din pricini judecata a ajuns in faza recursului, in fata ij in care procesul se judeca in
fond se va invoca autoritatea de lucru judecat a hotararii definitive ce formeaza obiectul recursului,
urmand a se supenda judecata pana la solutionarea acelui recurs.
/olutia poate fi diferita dupa cum in ?ecurs, hotararea atacata ar fi mentinuta, intrand astfel
in <=L, situatie in care daca vreuna din parti ar mai repune pe rol pricina suspendata (litigiul) atunci in
aceasta cauza in care s-a redeschis judecata se va invoca auomat exc <=L cu consecinta respingerii
acesteia ca stand in <=L.
)aca insa in ?ecurs se pronunta o solutie de casare cu solutie de rejudecare la una din ij de
fond si se repune pe rol litigiul atunci se va invoca exc de litispendenta.
Atat in acesta situatie cat si in oricare ipoteza in care s-ar invoca exc de litispendenta, daca
exc este admisa se va trimite dosarul ij care a fost mai intai sesizata, iar in cazul in care pricinile se afla in
fata unor ij de grad diferit, reunirea pricinilor se face la ij cu grad mai inalt (i de apel% sau i care rejudeca
fondul dupa casare). )e altfel exista o deosebire esentiala intre litispendenta si conexitate in sensul ca: in
timp ce lititspendenta poate aparea atat intre ij de grad diferit cat si intre ij de acelasi grad, conexitatea nu
poate aparea decat in fata ij de acelasi grad.
Anii autori considera litispendenta un caz de prorogare legala a competentei insa prin
definitie litispendenta presupune acelasi proces in legatura cu care s@au formulat mai multe cereri la
aceeasi i4 sau la i4 de grad diferit, dar deopotriva competente )aca una din ij nu e competenta atunci se
va inovoca exx de necompetenta iar nu cea de litispendenta.
-ste posibil ca intr-o pricina pentru care normele de competenta au caracter dipsozitiv
(necompetenta teritoriala alternativa), < sa mai invoce in limine litis (termen legal) exc de necompetenta
relativa, astfel incat este decazut din dr de a o mai invoca. )aca intr-o astfel de situatie, ulterior este
sesizata cu aceeasi cerere (caracterizata cu tripla identitate de elemente) o alta ij se va putea opune exc de
litispendenta. 8ntr-o astfel de situatie p i sesizata va rezolva practic pricina, insa nu ca un efect al
litispendentei ci ca efect al decaderii < din dr de a mai invoca necompetenta relativa, acest din urma efect
producandu-se mai inainte de a se ivi litispendenta.
7. CONE5ITATEA
<otrivit art "$# cpc, cand exista mai multe pricini aflate inaintea aceleiasi ij sau a unor ij
diferite dar de acelasi grad in care sunt aceleasi parti, sau chiar impreuna cu alte parti si al caror ob P
cauza au intre ele o stransa legatura, se va putea invoca e/& .e CONE5ITATE E .e (r'&e.ura* relativa*
.ilat'rie, urmarindu-se practic reunirea acestor pricini intr-un sg proces pentru o mai buna admnistrare a
justitiei, pentru evitarea unor solutii contradictorii mai ales in caz de interdependenta intre pricini.
8n cazul admiterii exc de conexitate, care poate fi invocata si de ij din oficiu, dosarul va fi
trimis ij mai inati investita, cu exc situatiei in care partile nu se inteleg altfel si conexarea este permisa de
caracterele normelor de competenta.
6onxitatea este posibilia numai daca nu se incalca normele imperative de competenta astfel
art "$# al" cpc nu permite incalcarea competentei materiale, iar alineatul final prevede ca atunci cand una
din pricini e de competenta unei ij si partile nu o pot inlatura reunirea se va face la acea ij.
)aca ambele pricini cer o competent teritoriala exclusive diferita, conexitatea nu va putea
avea loc,
)8LA5C-?-A B art "$E cpc
- )aca ij considera ca numai una din pricinile reunite e in stare de judecata in timp ce
cealalta mai necesita termene pana la o astfel de faza, se va putea dispune disjungerea in orice momoent al
judecatii, insa ij devenita competenta prin conexare isi va pastra competenta si dupa disjungere.
- )isjungerea este insa o institutie care se aplica nu doar in cazul conexitatii ci si in
ipotezele in care fie exista o ccj cu mai multe capete de cerere, din care doar unele se afla in stare de
judecata, iar altele nu (cereri principale), fie e vb de cereri incidentale care au fost formulate in termen
legal si pe parcursul solutionarii litigiului in integralitatea lui, doar unele fiind in stare de judecata iar
altele nu. )e principiu intereseaza ca cererea principala sa fie in stare de judecata pentru a aplica art "$E
cpc, nefiind indicat sa se aplice disjungerea pentru situatiile in care cererile incidentale grefate pe cererea
principala ar fi cele aflate in stare de judecata.
- 8nsa institutia disjugerii nu trebuie confundata cu institutia LA)-6A?88 /-<A?A9- la
care se refera art "!% "4E cpc.
- 6a ipoteza, institutia L/ presupune intotdeauna formularea unor cereri incidentale
(cereri reconventionala P cererei de interventie) peste termenul legal si cand nici partile nu convin sa se
judece totusi impreuna. 8ntr-o astfel de situatie se dispune L/, formandu-se un dosar nou la fel ca in cazul
disjungerii (pe cale administrativa). 6are de regula ramane la fel ca la disjungere repartizat aceluiasi
complet de judecata B caz de prorogare legala a competentei
- 8n timp ce la )isj ce a urmat conexitatii, intotdeauna va ramane competenta sa judece
pricina ij de la care s-a facut dezlipirea dosarelor (pentru ca prin ipoteza nu s-au incalcat norme de
cometenta absoluta) in materia L/ nu este exclus ca dupa formarea unui nou dosar, daca aceasta pricina
este de competenta absoluta a unei alte ij, atunci cand e judecata pe cale separata, sa se invoce cu succes
exc necompetentei, sa se admita, iar prin declinare aceasta sa fie solutionata de o alta ij. @?86AH- A/9A
- @ 6Q-/98A5- 6@59?@:-?/A9A !!!"
OBSERVATIE:
Nu e,te &'re&t ,a ,e iv'&e e/& .e TARDIVITATE* atu&i &a. ,e -'r"ulea0a ' &erere
re&'veti'ala ,au ' &erere .e iterevetie (e,te ter"eul legal* e-ii. .e&i &'re&ta re,(igerea
&ererii &a tar.iva* .e'are&e (ri art 7?8 &(& legiuit'rul a itele, ,a i,tituie ' ,a&tiue ,e(arata PQ
au"e !S.
ATENTIE: &ateva a,(e&te legate .e a(li&area legii i ti"(* &u re-. La Legea 9<9M9<7< EMICA
REFORMA
Aplicarea (n timp a normelor cuprinse (n ;egea nr. ,-,<,-1- prin care se modific sau se
)naliza regulilor privind aplicarea n timp a dispoziiilor (egii nr 868:8676 cu privire la
modificrile !i completrile aduse -odului de procedur civil trebuie s porneasc de la stabilirea
datei intrrii n vigoare a noii legi
/otrivit art AAB>>> din (egea nr 868:8676, cu excepia prevederilor privind divorul pe
cale administrativ !i pe cale notarial, acest act normativ a intrat n vigoare la ?6 de zile de la
data publicrii sale
*ermenul de ?6 de zile menionat se calculeaz pe zile calendaristice fiind un termen legal
de drept public, iar nu un termen procedural )!a fiind, pentru (egea nr 868:8676 care a fost
publicat n ziua de 8C octombrie 8676, termenul a nceput s curg din acea zi " 8C768676 @ !i a
expirat la sfr!itul celei de@a ?6@a zi calendaristice, adic la sfr!itul zilei de 8D noiembrie 8676
(ora 8D,66) ,eci legea a intrat n vigoare o dat cu debutul celei de@a ?7"a zi (ora 6,66), adic
ncepnd cu ora 66,66 a zilei de 85 noiembrie 8676
En ceea ce prive!te prevederile privind divorul pe cale administrativ !i pe cale notarial
acestea intr n vigoare, acestea intr n vigoare la sfr!itul celei de@a C6 zi calendaristice, adic la
sfr!itul zilei de 8D decembrie 8676 (ora 8D66), astfel c aceste prevederi sunt n vigoare ncepnd
cu debutul zilei de 85 decembrie 8676 (ora 6666)
)plicarea n timp a noilor norme de procedur este reglementat de dispoziiile art AA>>
din (egea nr 868:8676 )ceste dispoziii au caracter special fa de cele ale art F85 -procciv,
care constituie dreptul comun n materia regulilor de aplicare n timp a normelor noi de procedur,
astfel nct ele se vor aplica cu prioritate (speciallia generallibus derogant), iar n msura n care
nu prevd vor fi completate cu dispoziiile normei generale (art F85 -procciv)
En privina regulilor de aplicare a timp a normelor noi de procedur, art AA>> din (egea
nr 868:8676 face distincia ntre aplicarea n timp a normelor de competen !i aplicarea n timp a
celorlalte norme de procedur (de organizare !i de procedur propriu zis
8
)
)plicarea n timp a normelor noi de competen este reglementat de art AA>> alin 7 din
(egea nr 868:8676 potrivit cu care Gprocesele n curs de 4udecat la data schimbrii, potrivit
prevederilor prezentei legi, a competenei instanelor legal nvestite vor continua s fie 4udecate de
acele instane En caz de desfiinare, anulare sau casare cu trimitere spre re4udecare, dispoziiile
prezentei legi privitoare la competen sunt aplicabile3
#e observ c, la fel ca n dreptul comun (art F85 alin 7 -procciv), n cazul noilor norme
de competen (egea nr 868:8676 a derogat de la regula aplicrii imediate a legii noi, adoptnd
soluia mai practic a supravieuirii legii vechi
En caz de desfiinare, anulare sau casare cu trimitere spre re4udecare, dispoziiile legii noi
privitoare la competen vor fi pe deplin aplicabile, revenindu@se a!adar, la regula aplicrii
imediate a legii noi
#upravieuirea normei vechi de competen este prevzut !i pentru completul de =
4udectori din cadrul Enaltei -uri de -asaie !i <ustiie, care odat cu intrarea n vigoare a (egii nr
868:8676 nu va mai exista )stfel, potrivit art AAB alin ? din (egea nr 868:8676 Gprocesele in
curs de 4udecata la completul de = 4udectori la data intrrii in vigoare a prezentei legi vor continua
sa fie 4udecate de acest complet3
#oluia supravieuirii normei vechi de competen este prevzut de legea nr 868:8676 !i n
ceea ce prive!te competena executorului 4udectoresc )stfel, potrivit art AA>> alin ? Gdispoziiile

<entru clasificarea normelor de procedur( (de drept procesual civil) ,n func2ie de obiectul lor a se vedea :.H.
68@DA5A B 9ratat teoretic 0i practic de procedur( civil( vol. 8 ed. 5a2ional Ducure0ti "&&$ p. .
art ?F? alin 7 din -odul de procedura civila, republicat, cu modificrile si completrile ulterioare,
precum si cu cele aduse prin prezenta lege, se aplica numai executrilor silite ncepute dup
intrarea in vigoare a acesteia3, ceea ce nseamn c executrile ncepute sub imperiul normei vechi
de competen vor continua s fie efectuate de executorul 4udectoresc a crei competen a fost
stabilit potrivit dispoziiilor art ?F? alin 7 -proccivn forma n vigoare anterior modificrii
intervenite prin legea nr 868:8676 #oluia este fireasc avnd aceea!i raiune ca !i n cazul
schimbrii normei de competen a instanei 4udectore!ti
+ singur norm este de imediat aplicare !i anume cea prevzut de art A>>> pct 8 din
legea nr 868:8676 prin care se stabile!te c tribunalul este instana competent material s
soluioneze cererile ntemeiate pe dispoziiile (egii nr 887:866=, fr a face vreo distincie n funcie
de valoarea obiectului cererii #oluia aplicrii imediate a legii noi n acest caz nu este ns la
adpost de critic, avnd n vedere ntrzierile care se pot produce n 4udecata cauzei
En ceea ce prive!te normele de organizare (4udiciar), dispoziiile legii noi sunt de imediat
aplicare (cu excepia normelor care reglementeaz compunerea completului de = 4udectori, ns n
cazul acestora concomitent art 8D din legea nr ?6D:866D reglementeaz !i competena completului
respectiv, astfel nct se d prioritate soluiei care guverneaz supravieuirea normei vechi de
competen) )stfel, regula nou privind alctuirea completului pentru soluionarea n prim
instan a cauzelor privind conflictele de munc !i asigurri sociale dintr@un 4udector !i 8 asisteni
4udiciari, va fi aplicabil !i proceselor n curs ,e altfel, soluia este prevzut !i de art AAB alin D
din legea nr 868:8676, de!i formularea sa expres nu era necesar ea decurgnd n mod firesc din
dispoziiile dreptului comun n materie de drept tranzitoriu, respectiv art F85 alin 7 -procciv
)!a cum s@a artat mai sus, (egea nr 868:8676 cuprinde o soluie nou, care nu a mai fost
aplicat pn acum n legislaia procesual civil romn, cu privire la intrarea n vigoare a unor
norme noi de drept procesual civil, altele dect normele de competen
)stfel, art AA>> alin 8 din (egea nr 868:8676 prevede c Gdispoziiile art 86, art 765
alin 7, art 78= alin 5 si 5
7
, art 7?C, art 759 alin ?, art 75=, art 75=
7
, art 897H
8
a, art 8=F alin 7,
art ?6D pct ?, art ?78 alin C
7
, art ?75 alin ?
7
, precum si ale art ?8=@??6
F
din -odul de procedura
civila, republicat, cu modificrile si completrile ulterioare, precum si cu cele aduse prin prezenta
lege, se aplica numai proceselor, cererilor si sesizrilor privind recursul in interesul legii, ncepute,
respectiv formulate dup intrarea in vigoare a prezentei legi3
)!adar dispoziiile legale noi enumerate limitativ de art AA>> alin 8 din (egea nr
868:8676 nu sunt de imediat aplicare cu privire la procesele n curs de soluionare, dar sunt de
imediat aplicare n cazul proceselor, cererilor si sesizrilor privind recursul in interesul legii,
ncepute, respectiv formulate dup intrarea in vigoare a prezentei legi, respectiv ncepnd cu data de
85778676 -u alte cuvinte, pentru normele de procedur propriu zise enumerate limitativ de art
AA>> alin 8 din (egea nr 868:8676, legiuitorul a derogat de la regula tempus regit actum pentru
procesele n curs !i a preferat, ca !i n cazul normelor noi de competen, adoptarea soluiei
supravieuirii legii vechi
En schimb sunt de imediat aplicare !i proceselor n curs, modificrile aduse celorlalte
norme de procedur propriu zis din -odul de procedur civil prin articolul > pct 7, ?, D, 5, C, F, =,
76, 77, 78, 75, 7C, 79, 7=, 87, 8D, 8C, 89, ?5, ?C, ?F, ?9, ?=, D6, D8, D?, DD, D5, DC, DF, precum !i cele
aduse unor norme de procedur cuprinse n alte acte normative speciale prin art B>>, art B>>>, art
A>B
>mportant pentru aplicarea n timp a normelor enumerate expres de art AA>> alin 8 din
legea nr 868:8676 este s se stabileasc ce anume se nelege prin Gprocese, cereri !i sesizri
privind recursul in interesul legii, ncepute, respectiv formulate dup intrarea in vigoare a prezentei
legi3 En opinia noastr este vorba de procesele ncepute prin cereri de chemare n 4udecat
nregistrate dup data intrrii n vigoare a legii nr 868:8676, precum !i cu privire la sesizrile
privind recursul n interesul legii formulate dup aceea!i dat
/entru procesele aflate pe rol anterior datei de 85778676, indiferent de faza procesual n
care se afl @ n prim instan sau n 4udecata n cile de atac de reformare sau de retractare "
dispoziiile enumerate limitativ n art AA>> alin 8 din (egea nr 868:8676 nu se aplic
En fine, n legtur cu aplicarea n timp a modificrilor aduse unor norme procedurale prin
legea nr 868:8676, o precizare se impune n ceea ce prive!te dispoziiile art AAB> !i art A pct 8 !i
art A> din acest act normativ
)rt AAB> din legea nr 868:8676 prevede c dispoziiile art. ,6 alin. =3# din ;egea nr.
1-<,--1 privind regimul 4uridic al unor imobile preluate in mod abuziv in perioada C martie 7=D5@
88 decembrie 7=9=, republicata, cu modificrile si completrile ulterioare, precum si cu cele aduse
prin prezenta lege, ale art. 13, alin. =># din ;egea nr. 31<1>>- privind societile comerciale,
republicata, cu modificrile si completrile ulterioare, precum si cu cele prin prezenta lege, precum
si ale art. ? alin. =6# si art. 8 alin. =1# si =,# din ;egea nr. ,,1<,--> privind condamnrile cu
caracter politic si masurile administrative asimilate acestora, pronunate in perioada C martie
7=D5@88 decembrie 7=9=, cu modificrile si completrile ulterioare, precum si cu cele aduse prin
prezenta lege, se aplica si proceselor aflate in curs de soluionare in prima instana daca nu s@a
pronunat o hotrre in cauza pana la data intrrii in vigoare a prezentei legi
/rin dispoziiile legale menionate este suprimat calea de atac a apelului n ceea ce
prive!te hotrrea prin care se soluioneaz contestaia la decizia sau dispoziia de respingere a
notificrii formulate n temeiul legii nr 76:8667, hotrrea prin care se soluioneaz cererea de
declarare a nulitii hotrrii adunrii generale a asociailor:acionarilor unei societi comerciale
n condiiile (egii nr ?7:7==6 !i hotrrea prin care se soluioneaz cererea de acordare a
daunelor morale !i:sau materiale ntemeiate pe dispoziiile (egii nr 887:866=
,ispoziiile art AAB> din legea nr 868:8676 privind aplicarea imediat a art. ,6 alin. =3#
din ;egea nr. 1-<,--1 republicat, a art. 13, alin. =># din ;egea nr. 31<1>>- privind societile
comerciale, republicat precum si a art. ? alin. =6# si art. 8 alin. =1# si =,# din ;egea nr. ,,1<,-->
trebuie interpretate coroborat cu art F85 alin ? -procciv, care prevede c Ghotrrile pronunate
nainte de intrarea n vigoare a legii noi rmn supuse cilor de atac !i termenelor prevzute de
legea sub care au fost pronunate3
)!a fiind, doar hotrrile pronunate n prim instan ncepnd cu data de 85778676
vor fi suspuse doar recursului n cazurile menionate mai sus #entinele pronunate anterior acestei
date, rmn supuse apelului sau recursului, dup caz, conform regulilor de drept comun n vigoare
la data pronunrii lor
/rin art A pct 8 !i art A> !i art > pct 7 din (egea nr 868:8676 se completeaz dispoziiile
art 779 din +'& nr 7=5:8668 !i art = din (egea nr C7:7==7 !i art 7 -procciv, n sensul
suprimrii cilor de atac de reformare mpotriva sentinelor prin care se soluioneaz plngerile
contravenionale n materiile reglementate de cele dou acte normative menionate mai sus, precum
!i mpotriva hotrrilor n procesele si cererile privind creante avand ca obiect plata unei sume de
bani de pana la 8666 lei inclusiv
En privina art A pct 8, art A> !i art > pct 7, (egea nr 868:8676 nu mai prevede modul de
aplicare n timp En aceste condiii, urmeaz a se face aplicarea regulilor comune n materie,
instituite de art F85 alin ? -procciv precitate )stfel, hotrrile pronunate n prim instan
ncepnd cu data de 85778676 vor fi irevocabile n cazurile menionate mai sus, iar cele
pronunate anterior acestei date, rmn supuse recursului conform regulilor n vigoare la data
pronunrii lor
)aca mai gasesc ceva timp, :A HA8 /6?8A 6A9-:A @D/-?:A988 =-CA9- )- LA) 85
<?8HA 85/9A59A si vi le trimit inainte de examen.
/A59 <=-6A9A )- L@8 )85 DA6A?-/98 /8 AH A:A9 <?@D=-H- 6A
859-?5-9A=.Acum le-am rezolvat.