ENERGY CONSERVING SAE, ASTM, API SAE J 1423 feb 1992

ENERGY CONSERVING II
ASTM HR (High Reference)

Aditivi pentru uleiuri

Exemplu de structura a pachetului de aditivi (fara aditivi IV)

Aditivi detergent-dispersanti (mecanismul de mentinere in suspensiea

impuritatilor)

-impiedica sau diminueaza formarea depunerilor, aglomerarea depunerilor

-gruparile polare se adsorb la suprafata particulelor de impuritati, mentin in
suspensie particulele solide
Ex: alchilsulfati, alchilfenati,alchilsalicilati(mai slab dispersanti), poliizobutilensuccinimide (excelenti dispersanti)

Aditiiv depresanti ai punctului de curgere (congelare)

-aceeasi ca pentru combustibilii diesel
-depresanti macromoleculari: copolimerii cu catene alchilice lungi ai esterilor
acrilici, metacrilici, fumarici, maleici)
-la proportii sub 0,05% se obtin reduceri ale punctului de curgere cu
20300C
Aditivi antioxidanti si anticoroziune
-inhiba reactiile de oxidare
-alchilfenolsulfonatii, aminele aromatice, alchilsulfonatii, alchilfosfatii
Ditiofosfatii de zinc (cei mai utilizati la uleiurile de motoare)-atat ca ad
antioxidanti cat si anticorozivi si antiuzura (pt diferite uleiuri si aliaje din care
sunt realizati cuzinetii
R1O

S
P

R2O

OR3
P

S Zn S

R1,R2,R3,R4- radical alchil, aril,sau alchil-aril

OR4

Aditivi antiuzura:
-pentru prevenirea uzurii adezive:alchilditiofosfati de zinc, alchilfosfati si
lubrifianti solizi ca grafitul, bisulfura de molibden sau PTFE
-pentru prevenirea uzurilor corozive (se utiliz in general aditivi detergentdispersanti +carbonatul de Ca, Ba sau Mg incorporat sub forma unei pudre fine
asigura o rezerva de bazicitate pt neutralizarea produselor acide formate
-aditivi pentru prevenirea uzurii de oboseala
Aditivi amelioratori ai IV
-polimetacrilati de alchil,
copolimeri polietilena-poli-propilena

Modul de actiune in motor

Polimerii sunt sensibili la forfecare
=> depuneri, ancrasari

Alti aditivi
Aditivi antispumanti: spumare datorata cantit insemnate de ad detergenti si
dispersanti; sunt in general pe baza de siliconi
Aditivi reducatori ai frecarii: compusi polari care se adsorb pe suprafetele
metalice si formeaza film antifrictiune cu rezistenta la forfecare
Limite de utilizare a aditivilorI uleiurile de motor

Degradarea uleiurilor si formarea depunerilor

Cai de degradare a uleiurilor:
Oxidarea:
- cresterea viscozitatii
-formarea unor acizi care pot coroda materialul antifrictiune al lagarelor
-formarea unor produse rasinoase care se pot depune sub forma de lacuri, in
general pe suprafata ansamblului piston
Nitrarea:
- Temperaturile inalte din timpul arderii conduc, pe langaCO2,CO, vapori H2O
la oxizi de azot care conduc la nitrarea uleiurilor; procesul proportional cu
perioada de utilizare a acestora
Contaminarea:
-cu benzina: -> scaderea viscozitatii, a capacitatii portante
- scaderea punctului de inflamabilitate (se admite, in general, pana la 1500C)
- cu apa/ lichid de racire-> emulsionarea uleiului, reducerea capacitatii de
ungere; cresterea viscozitatii; separarea sau descompunerea unor aditivi
Epuizarea aditivilor:
- Timp de actiune limitat, dupa care se comporta ca un produs de impurificare

Evaluarea degradarii uleiurilor

Viscozitatea:
-/+25% din valoarea viscozitatii produsului proaspat la 400C
-/+ 20-% la 1000C (STAS 11252-92)
Punctul de inflamabilitate, datorita contaminarii cu max 5% carburant, nu treb
sa scada sub 1500C
Produsele insolubile de impurificare in n-heptan, datorate funinginii, compusilor
cu Pb, prafului, particulelor de uzura etc, nu treb sa depaseasca 2%
Indice de dispersanta: (raportul dintre continutul de insolubile in n-heptan cu
coagulant si continutul de insolubile in n-heptan fara coagulant sa nu fie mai
mic de 1,2 (STAS 10632), valoare mai mica inseamna ca uleiul si-a epuizat
capacitatea dispersanta)
Apa: din condens sau din circuitul de racire, nu treb sa depaseasca 0,2%
Cifra de bazicitate totala: TBN sa nu scada cu mai mult de 90% din valoarea
initiala
Cifra de aciditate totala TAN: se accepta o crestere de max 3,5 mg KOH/g in
plus fata de valoarea uleiului proaspat si cu mai putin de 140% conform
unor constructori de automobile (ex: Renault)
Cifra de aciditate puternica (prezenta acizilor tari cand alcalinitatea e nula) max
0,2mgKOH/g
Continutul in medii carbonoase: pt uleiurile Diesel max 3,5%

Limite de variatie pentru unele caracteristici ale uleiurilor uzate (stabilite

de constructori de automobile)

 Aprecierea degradarii uleiurilor prin analize spectrale

Analiza degradarii uleiurilor prin metoda petei de ulei
1- zona centrala, grad de impurificare
cu produse carbunoase
2- aureola- frontul de deplasare al
particuleor mari dinspre interiorul petei
3- zona de difuzie, puterea de
dispersie a uleiului
4- zona transversala, formata din uleiul
separat de particulele carbunoase, arata
gradul de oxidare al uleiului, colorata de la
galben la maron

Evaluarea gradului de depreciere a uleiului prin utilizarea de captori

de uzura si/sau algoritm de golire
3
4
Depuneri in motor
- calamina (substante carbonoase, dure sau amorfe, spongioase), zona tem

inalte din motor

- lacuri (dure si lucioase, variat colorate, depuse sub forma de pelicule
subtiri si rezistente in zona tem medii, 150-3500C) din motor

- Conditii dinamice, conditii statice(temp, grosime pelicula, compozitie chimica ulei, actiunea catalitica a metalelor)
- depuneri moi (malul) amestec impuritati (funingine, reziduri ardere, ulei
partial oxidat, rugina, apa, particule rezultate din uzura pieselor , zonele
reci)

Aliura caracteristicilor de oxidare ale uleiurilor minerale

Crestere viscozitate/crestere TAN

Continut in compusi de oxidare (C=O)
Continut in insolubile

(cu sau fara aditivi antioxidanti)

Timp

Influenta temperaturii si grosimii stratului de ulei asupra formarii lacului

-cant de lac creste cu cresterea temp datorita intensificarii proceselor de oxidare, polimerizare,
atinge un maxim apoi scade datorita proceselor de cracare si carbonizare

Cantitatea de lac (%)

10 mm
60 mm
100 mm
200 mm

200

240

280
Temperatura, 0C

320

360

Uleiuri pentru transmisii

Transmisiile cu comanda manuala (CV si punti) sunt in
general lubrifiate cu uleiuri EP care sunt din ce in ce mai
mult multigrade
Sunt constituite din uleiuri de baza mai vascoase decat
cele pt motoare
Tendinta de crestere a perioadei de utilizare sau chiar
suprimarea golirii cresterea bazei de sinteza de tip
poli-alfa-olefine (PAO) sau de utilizare a unei baze
hidrotratate cu IV foarte ridicat
Aditivi EP- extrema presiune 2,2-7,5% (film de lubrifiant
de sulfura metalica anorganica) si
Aditivi AU - anti uzura (compusi organici polari derivati
din produse grase care se adsorb fizic si chimic la
suprafata metalica)
Aditivi AC -anti corozivi
Aditivi de reducere a frecarii

Principalele functii ale uleiurilor de

angrenaje

Lubrifierea
Racirea
Limitarea coroziunii
Rezistenta la uzura

Proprietati antispumante bune

Compatibilitatea cu garniturile de etansare din cauciuc
sau mase plastice
Viscozitate convenabila

Clasificare SAE

Utilizate in mod frecvent pentru autovehicule : SAE 75W, 80W, 85W si 90

Clima cu temp foarte ridicate si in special pt utilaje industriale: 140 si 250
Temp foarte joase 70W

Clasificare API

7 clase de severitate
API GL 1 cea mai putin severa
API GL 6 si MT-1 cea mai severa (angrenaje puternic
solicitate ale autoturismelor si vehiculelor ce ruleaza cu
viteze ridicate si cu performante inalte)
API GL 4 cutii de viteza pt toate vehiculle si punti putin
incarcate
API GL 5 transmisii mai severe
API GL-5-LS (limited slip) transmisii severe ce inchid
organe de frictiune imersate in ulei
API MT (cu inalta stabilitate termica)
Uleiuri unice pentru motoare si transmisii in general
sintetice cu rezistenta mare la oxidare si capacitate
portanta deosebita

Unsori lubrifiante
Ulei lubrifiant+agent de ingrosare
Utilizate in locurile in care lubrifiarea cu ulei nu
este posibila (nu pot fi retinute, cand e necesara
o cant mica de lubrif, cand sarcina se aplica cu
soc, cant de caldura ce treb eliminata e mica)
Agenti de ingrosare:
Sapunuri de Na, Ca(8%), Ba, Li(40-45% pe
piata), Pb
Sapunuri complexe de Na, Ca, Al (0,5%)
Polimeri cu masa moleculara mica (polietilena,
polipropilena, poliuretani..)
Gelifianti anorganici

 Unsori pe baza de sapun de litiu

40-45% pe piata mondiala, comportare buna la temperaturi ridicate, pct
de picurare intre 180 si 2000C, stabilitate mecanica buna, rezistenta
la apa

Unsori pe baza de sapun de calciu

Cca 8% din piata mondiala, in regresie

Unsori pe baza de sapun de Al (mai putin de 0,5%)

Dupa destinatie:
lubrifiante (multifunctionale, pentru rulemnti, de
uz general)
de protectie (impotriva coroziunii-vaselinele)
de etansare (vaseline si unsori)
pentru marirea coef de frecare (pentru curele si
cabluri speciale)

Clasificare unsori consistente

Recomandarile NLGI (National Lubricating Grease
Institute)
A) pentru lubrifierea elementelor de sasiu
NLGI-LA vehicule supuse la servicii blande, se oprereaza
frecvent relubrifierea
NLGI LB pentru vehicule supuse la servicii modrate si
chiar severe
B) Pentru lubrifierea rulmentilor roata
NLGI-GA pt vehicule supuse la servicii blande
NLGI-GB pt vehicule supuse la servicii blande si
moderate
NLGI-GC pentru vehicule supuse unor servicii severe si
la temperaturi ridicate
Unsori multifunctionale (ex: NLGI-GC-LB)

Caracteristicile fizico-chimice si de
exploatare ale unsorilor
Omogenitate (sa nu prezinte urme de sapun nedizolvat, impuritati
mecanice sau bile de aer vizibile)

Punctul de picurare (temp la care din masa unsorii consistente se

detaseaza prima picatura metoda Ubbelohde.

Penetratia
Protectia anticoroziva
Compatibilitatea cu cauciucurile
Compatibilitatea cu alte unsori (fig.10)
Domeniu de temperatura pentru utilizare (cu 30-400C
sub temp de picurare)
Stabilitatea coloidala (propr de a rezista impotriva
distrugerii ireversibile a structurii spatiale si separarii
uleiului), se expr in g ulei separat/100g unsoare
Stabilitatea la malaxare (pastratea consistentei unsorii)depinde de sapunul utilizat

Simbolizarea unei unsori romanesti

Simbolul destinatiei: UM-unsoare multifunctionala; RUL-pentru
rulmenti
Natura sapunului: Li, Ca, Na
Punctul de picurare minim asigurat: 750, 1800;
Consistenta: 2,3,4
Gradul special de aditivare: EP-extrema presiune, G-grafit; M-MoS2
Exemple de simbolizari:
U100Ca4;
UM170LiCaPb2,
UM185Li2EP

Compatibilitati si incompatibilitatile unor unsori consistente

B-buna, la limita, C-compatibile, I-incompatibile

Substante generatoare de pelicule lubrifiante

persistente solide
Substante care, datorita dispozitiei particulare a atomilor in reteaua
cristalina, cliveaza usor dupa o anumita directie;
Depuse pe suprafata unei cuple de frecare, aceste substante
formeaza, dupa un timp de functionare, filme cu o structura
interioara in care straturile cu densitate maxima de atomi sunt
orientate paralel cu suprafata
Grafitul
-planuri paralele ale atomilor de carbon dispusi intr-o retea hexagonala
-anizotropie
-folosirea sub forma de film solid este limitata de stabilitatea termica
relativ redusa si de dependenta coeficientului de frecare de
compozitia gazoasa a atmosferei
-utilizat direct sau sub forma de suspensie coloidala

Fullerena C60 (forma stabila de carbon pur)

-pulbere negra care sublimeaza rapid la o temp in jur de 4500C si se dizolva
intr-o gama larga de solventi organici nepolari (ex: toluen sau benzen);
solubila la temp camerei, stabila in aer; cand sublimeaza produce o pelicula
colorata in galben-auriu cu o aderenta excelenta la o gama de substraturi;
dens=1,7g/cm3; isi pastreaza structura cristalina initiala pana la presiuni de
cca 16 GPa

Structura grafitului

Structura fullerenei

Bisulfura de molibden (MoS2)

-

Cristale negre cu aspect metalic

Stabilitate chimica si termica
Structura cristalina tip hexagonal

Filme uscate
-frecarea suprafetelor metalice cu pulbere de MoS2
-batoane lubrifiant
- Metoda de tratament a suprafetelor inainte de montaj, dupa reparatii, lubrifierea unor
ansamble cu miscare ocazionala, in medii agresive si la temperatura inalta
-suspensii de MoS2 (in lichide volatile, care dupa pulverizare se evapora)
- Pentru acoperirea suprafetelor greu accesibile
- concentrate de substanta activa sub forma de paste (se aplica cu pensula)

Lacuri
-

MoS2 in rasini sintetice sau alti lianti-permit realizarea unor filme aderente de grosime
variabila prin stropire, inmuiere, vopsire
Inglobarea in materiale compozite
Adaos in concentratii sub 1% in lubrifiantii de angrenaje sin in concentratii ceva mai
mari in uleiurile de aschiere

Materiale noi din clasa bisulfurii de molibden: lubrifianti solizi cu structura

lamelara utilizand wolfram, vanadiu, niobiul, tantalul, hafniu
Materiale macromoleculare PTFE, FEP
- teflon TFE:politetraetilena florurata PTFE;
- teflon FEP: etilenpropilena florurata;