Desmond Morris

Maimuta Goala
Editura Enciclopeda, Bucuresti, 1991, 203 p.
Desmound Morris s-a nascut in Wilthsire, Anglia, 1928. Cercetarile sale vizeaza in principiu
comportamentul animaleleor. Tot pe baza acestei preocupari Desmound Morris a realizat si filme de
televiziune ceea ce i-a adus o mare apreciere din partea publicului.Cartea Maimuta Goala apare in
anul 1967 fiind un studio in profunzime realizat asupra singurei maimute existente fara par
cunoscut si sub numele de homo sapiens.Autorul face o paralela intre anumite aspecte din viata
noastra si a altor specii existente.Pentru realizarea unei astfel de carti studiul si cercetarea au ocupat
un loc primar in atentia autorului.Sursele de informare au fost paleontologii,studiile etologice
comparative asupra comportamentului vietuitoarelor si din atenta observare.
Prin intermediul primului capitol intitulatOrigini,Desmound Morris face o scurta prezentare in
ceea ce priveste evolutia maimutei goale si de la anume maimutele insectivore la primare pradatoare
apoi maimuta infantile ca in cele din urma sa se ajunga la maimuta goala.Datorita nevoilor si a
cerintelor mediului acest tip de maimuta sufera anumite transformari care pot fi justificate prin
anumite idei si anume descoperirea focului,nevoia de racorire a organismului si implicit extinderea
semnalizarii sexuale.
Capitolul ce urmeaza va pune in discutie cateva aspecte legate de comportamentul sexual intalnit
astazi la maimuta goala.La inceputul capitolului autorul afirma ca nu progresul civilizatiei a
influentat comportamentul sexual cat comportamentul sexual a modelat civilizatia si exponentii
acesteia.Comportamentul sexual al speciei noastre este atat simplu cat si complex.Se bazeaza pe trei
etape:formarea perecchii,activitatea precopulatorie si copularea.Prima etapa se desfasoara in public
si implica expresii ale fetei,contacte simple intre corpuri.Cea de-a doua etapa este mult mai
intima,se desfasoara in cadru restrans strict intre cei doi parteneri,iar ultima etapa copularea dureaza
mai putin decat cea premergatoare.Maimuta este singura femela private care atinge apogeul placerii.
Viata sexuala a maimutei goale este reprezentata astfel:in primul deceniu nici unul din parteneri nu
este destul de matur pentru a-si incepe viata sexuala.Masculul ainge apogeul placerii in perioada
adolescentei in timp ce femela are nevoie de mai mult timp.Odata cu inaintarea in varsta functiile
sexuale se diminueaza .La mascul prin reducerea numarului de orgasme,iar la femela prin incetarea
ovulatiei.Complexitatea maimutei-vanator.Nevoia de fidelitate a creat tendinta de a se indragosti,de
a forma perechi.In momentul in care maimuta goala se indragosteste trebuie sa ramana asa,faza de
curtare fiind prelungita.Actul sexual este un act natural biologic la maimuta goala fiind realizat intro pozitie frontala.Specia noastra se poate spune ca a supravietuit admirabil din punct de vedere
sexual persistand in fata unor piedici create chiar de noi si anume:inventarea hainelor,refuzul
contactului cu strainii,tehnicile contraceptive pentru impiedicarea suprapopularii.
Capitolul al III-leaCresterea Progeniturilor se refera la primii ani din viata maimutei
goale.Dupa fertilizare femeia sufera de o serie de modificari atat fizic cat si psihic.Timpul gestatiei
este de aproximativ 266 de zile,dupa care pruncul este expulzat din pantec in urma contractiilor
puternice.Sugarul este alaptat pana la varsta de doi ani.De regula pruncul este tinut pe partea stanga
aici fiind mult mai linistit deoarece aude bataile inimii mamei sale cu care este obisnuit din
pantec.Perioada de crestere de pana la 2 ani este foarte rapida incheindu-se la fete in jur de 19 ani si
la baieti in jur de 25 de ani.Pana la varsta de 13 copiii dorm destul de mult,insa dup ace au trecut de
aceasta varsta numarul de ora de somn potrivit este de circa 9 ore.In momentul in care copilul va
incepe sa mearga va rosti si primele cuvinte astfel la varsta de 6 ani va avea un vocabulary compus
din 2000 de cuvinte.Plansul si rasul sunt foarte importante.Acestea sunt semne ale starii copilului
sin u trebuie neglijate.In jur de 3-4 luni se imprima si chipul mamei,o figura prietenoasa,calma.De
regula starile sufletesti nu pot fi ascunse intre mama si copil acestia fiind uniti printr-o legatura
extreme de speciala.Agresivitatea se face si ea resimtita in momentul in care copilul va incepe sa

aiba accese de plans,va lovi violent cu picioarele si cu mainile,insa aceasta agresivitate nu se va

putea maturiza decat in momentul in care copilul este sigur pe sine si constient de fapta sa.Parintele
este dator sa-si educe copilul,sa-I insufle valori morale solide.Acest lucru se realizeaza ca si la alte
specii prin relatia pedeapsa-recompensa.
In capitolul al IV-leaExplorarea,Desmound Morris aduce cateva argumente acestei porniri facand
paralela cu mamiferele.Explorarea la mamifere trebuie mentinuta mereu la un grad ridicat pentru ca
e un mod de a-si procura hrana si de a se apara de pericole.Asemenea maimuta goala manifesta un
interes ridicat asupra acestui fapt dat.In urma studiilor effectuate,cercetatorii au inregistrat doua
impulsuri si anume neofilia-dragostea pentru nou si neofobia-teama pentru tot ceea ce este
nou.Impulsul neofilic trebuie pastrat si cultivat pana necunoscutul devine cunoscut astfel experienta
dobandita ne va fi de folos.Pe intreg parcursul existentei noastre putem dobandi forme complexe ale
exploatarii si experimentarii prin varietate,cercetare,repetitie,combinare.Lupta dintre neofilie si
neofobie e una de tip avantajos astfel intreg sistemul nervos este antrenat si fortat sa lucreze.
Agresivitatea,tema capitolului al V-lea isi sustine provenienta animalica.Asa cum animalele se
lupta intre ele pentru a-si impune drepturile intr-un animit teritoriu sau pentru a-si mentine statutul
intr-o ierarhie sociala asa se intampla si in cazul maimutei goale.Actele de agresivitate la origine
sunt acte de supunere nicidecum de ucidere a dusmanului.In momentele de agresivitate maimuta
goala sufera anumite transformari fizice cum ar fi inrosirea sau albirea fetei,accelerarea pulsului,o
respiratie groaie.Unul dintre factorii elementari in cresterea agresivitatii este suprapopularea
planetei,astfel o sa se ajunga ca avortul si pilulele contraceptive sa ocupe un loc important pe scara
sociala.
Capitolul al VI-lea Hranirea descopera modalitatea de hranire a maimutei goale.Privind la origini
cand hrana era prada sfasiata acum metodele de procurare a ahranei au evoluat,pregatirea acesteia
fiin la laborioasa.Mesele sunt luate la intervale de timp,alimentele fiind dintre cele mai
diverse,evolutia noastra transformandu-ne in omnivore.S-a dezvoltat si o slabiciune pentru aromele
dulci,ceea cea crescut placerea de a le consuma intr-un mod excesiv si implicit
supraponderabilitatea.
In capitolul VII Desmound Morris ne dezvaluie ce inseamna confortul pentru maimuta goala.In
zilele noastre nu mai exista nici o legatura intre cantitatea de murdarie si timpul acordat
ingrijirii.Desi maimuta nu are par decat in zonele delimitate parul de pe cap are insa o conotatii
sexuala tocmai de aceea parul se poarta diferit la femei dacat la barbate.Nevoia de ingrijire crescuta
face sa descreasca neplacerea.Perioada in care suntem cei mai ingrijiti este atunci cand suntem
copii.Confortul pentru maimuta goala este de asemenea resimtit si in mentinerea unei temperature
corporale adecvate.
Capitolul al VII-leaAnimalele surprinde activitatea maimutei goale in raport cu alte specii
existente in acelasi mediu.Exista cinci moduri prin care maimuta goala si celelalte specii se pot privi
si anume ca prada,ca simbionti,ca paraziti,ca paradatori si competitori.La origini maimuta goala
vana si manca ceea ce astazi a imblanzit.De exemplu cainele era folosit la vanatoare si la paza,iar
astazi a devenit cel mai bun prieten al omului.De ce ne plac anumite animale si de ce nun e plac
altele este o intrebare la care cercetatorii au incercat sad ea un raspuns gasind doua legi si anume
popularitatea unui animal este colerata direct cu numarul de trsaturi antropomorfe pe care le
poseda si a doua spune ca varsta unui copil este invers proportionala cu marimea animalului.
Dat fiind acest fapt Desmound Morris isi incheie lucrarea cu urmatoarea afirmatieimpulsurile
noastre biologice se vor aduna tot mai mult pana vor erupe barajul si intreaga noastra existenta
elaborata va fi maturata de torent.
Plecand de la afirmatiile autorului trebuie sa intelegem un singur lucru si anume ca noi oamenii
avem un anumit ciclu de parcurs pentru a atinge maturitatea din diferite puncte de vedere,ca
evolutia noastra a pornit de la instincte animalice si ca pe parcursul dezvoltarii fizice am suferit
diverse modificari.Tot ceea ce facem ne apartine,insa instinctele vor ramane bine impamantenite.
Maimuta goala este una dintre cartile pe care am citit-o cu mare placere,care a incoltit in mintea
mea anumite intrebari legate de adevarata origine si de etapele parcurse pana la atingerea maturitatii

a speciei noastre.O carte bine structurata pe care o recomand tuturor care sunt interesati de acest
domeniu,un drum deschis catre o cercetare personala.
"Maimuta goala", Desmond Morris (1967)
Editura Enciclopeda, Bucuresti, 1991, 203 p.
Origine, Comportament sexual, Explorare, Lupta, Alimentatie, Confort, raport fiinta umana /animal
La o prima privire superficiala omul apare ca o maimuta fara par, pe scurt, o ciudata maimuta goala.
Dupa o scurta analiza a istoriei speciei si a aparitiei sale, un zoolog va adauga ca e vorba de un
animal care asociaza 2 tipuri de comportament radical diferite, un amestec de contradictii: avem de
a face cu primate carnivore sau altfel spus, un fel de maimute-lupi!
Mai intai omul a fost o maimuta, un animal arboricol care traia in mici colectivitati ierarhizate.
Trasaturile acestui tip de animal erau:
- mediu de viata: padurea
- un mascul dominator care joaca un rol activ in apararea grupului contra pericolului exterior si care
regleaza conflictele interne, un soi de zeu (stramosul Dzeului din religiile de azi)
- un regim alimentar arboricol (vegetal foarte variat plus insecte si oua) care nu atasaza grupul la un
teritoriu si care nu-i obliga la un spirit de cooperare (ca intr-o haita de lupi de ex) pentru ca hrana e
tot timpul disopnibila (nu exista ore de masa fixe)
- toaleta colectiva (puricat igienic) are rol de intarire a legaturilor pasnice in sanul grupului
- nomazi
Maimutele-om au fost la un moment dat constranse sa paraseasca padurea, iar pentru a supravietui
in campie a fost necesar sa se adapteze tipului de comportament dictat de acest mediu de viata:
acela de carnivor-vanator in teren descoperit.
Maimuta goala e slaba, nu are nici unul din avanajele carnivorelor de campie (miros dezvoltat,
rezistenta, viteza si capacitate de a rezista fara hrana). Cum a reusit specia umana sa supravietuiasca
in aceste conditii?
Pe masa musculara nu putea conta, era deci absolut necesar sa-si dezvolte capacitatea cerebrala.
Dincolo de mersul biped si cresterea volumului creierului ce au dus la dezvoltarea uneltelor si
tehnicii de vanatoare, Desmond Morris avanseaza o ipoteza pasionanta: un rol major l-a avut
"neotenia", adica procesul prin care unele caractere juvenile sau infantile persista la varsta adulta.
La om dezvoltarea cerebrala continua inca un deceniu dupa maturizarea functiilor sexuale in timp
ce la cimpanzeu aceasta se inchieie 6 sau 7 ani inainte. Acest fenomen de crestere cerebrala
combinat cu copilaria foarte lunga in care putem profita de experienta adultilor a fost de o
importanta capitala in evolutia noastra.
Acest nou mod de viata a avut si repercusiuni sociale, grupul e maimute care in padure ramanea tot
timpul unit trebuie sa se desparta in doua: mamele care isi cresc puii in timp ce masculii pleaca la
vanatoare impreuna. Aceasta combinatie a condus la modificarea vietii sociale:
- aparitia unei delimitari de teritoriu ceea ce a incitat la aparitia unui confort domestic (foc, rezerve
de hrana, adapost)
- la aparitia cuplului ca structura familiala fundamentala, fapt ce a permis rezolvarea a 3 probleme:
1) femelele raman fidele unui singur mascul care in acest fel poate merge linistit la vanatoare
2) rivalitatile intre masculi se dimineueaza si creste spiritul de cooperare
3) educatia copiilor este realizata de cei doi adulti (trasatura comuna si altor specii)
Mi s-a parut interesanta aceasta idee in care omul nu e decat o maimuta-lup-infantila:)
Acesta e doar primul capitol, n-o sa povestesc aici toata cartea, ea merita citita, e amuzanta si e mai
actuala ca oricand. O sa mai amintesc cateva idei care mi-au placut:

1) Sanii si buzele n-au nici o justificare functionala (sanii femelei cimpanzeu nu sunt aparenti si
totusi alapteaza foarte bine). Acestea sunt doar imitatii ale organelor sexuale, de fapt auto-imitatii,
consecinta a posturii verticale si a aparitiei pozitiei de 'reproductie' fata in fata. Prin urmare sanii,
buzele, lobul urechii au exclusiv functii de atractie sexuala.
2) Importanta pe care o da specia noastra activitatii sexuale s-ar explica prin necesitatea de a pastra
relatia dintr-un cuplu, pentru a-l face cat mai solid in beneficiul copiilor. Aceasta activitate trebuie
insa sa ramana 'privata' cea ce explica toate inhibitiile sociale si comportamentul de evitare: hainele,
scuzele pe care ne simtim obligati sa le avansam in caz de contact cu alte persoane 'ne-autorizate',
aparitia unui 'voyeurism' institutionalizat (de la romane de dragoste la filme porno)
3) Multe din activitatile umane sunt ritmate de bataile inimii, mamele isi tin intotdeauna bebelusul
pe bratul stang chiar daca sunt dreptace sau stangace, muzica care imita ritmul batailor inimii etc.
4) Tipetele isterice ale unei femei la un concert rock nu sunt destinate celor de pe scena (daca s-ar
afla fata in fata cu idolii ei n-ar urla asa) ci celorlalte femei prezente in public:)
5) Toate speciile care au pus la punct tehnici de ucidere a prazii le utilizeaza foarte rar in luptele cu
cei din aceeasi specie. Explicatia e simpla: instinctul de conservare a speciei primeaza. Daca o
specie ar utiliza armele de ucidere contra propriilor indivizi ar disparea rapid (ceea ce s-a si
intamplat cu multe specii de-a lungul istoriei). De aceea s-au creat mecanisme de inhibare care fac
ca luptele intre indivizi din aceeasi specie sa nu duca la moartea unuia din ei, de obicei cel invins
emite semnale care cer 'gratierea'. Drama speciei umane a inceput odata cu inventarea armelor ce
ucid la distanta ceea ce a facut ca mecanismele de inhibare sa devina inaplicabile.
6) Marcile care utilizeaza simbolul -OxO (tip OMO) folosesc de fapt un semnal instinctiv care
simbolizeaza privirea si care atrag atentia.
7) Cresterea populatiei duce la cresterea agresivitatii in sanul membrilor aceleiasi specii. Desmond
Morris e foarte pesismist in legatura cu acest punct si spune ca ar trebui insituit un control al
nasterilor acuzandu-i pe religiosii care se opun contraceptiei de .. propaganda belicoasa.
8) Religia e necesara, a fost si ea un factor favorizant al evolutiei (ca si teama de serpi) contribuind
la coeziunea comunitatilor umane, stabilirea regulilor de morala etc. In grupurile de maimute ce
traiau in padure, masculul dominant era ascultat si venerat ca un fel de zeitate, in momentul cand
omul a iesit in savana, rolul de "mascul dominant" i-a revenit unui personaj imaginar, care are grija
de grup, ii pedepseste pe cei rai etc. Stramosul Dzeului religiilor de azi e prin urmare maimuta
paroasa din padurile preistorice. Pentru Desmond Morris religia moderna va fi cultura si stiinta.
9) Fiecare individ, indiferent de locul unde traieste isi creeaza in jurul lui un "trib" de talia micului
trib preistoric! agendele omului modern contin aproximtiv acelasi numar de persoane, indiferent de
locul unde traieste...
10) Comunitatile exclusiv masculine (cluburi, organizatii) sunt perpetuarea legaturii intre masculi
din vechiul grup de vanatoare
11) Si una din cele mai interesante: daca inlocuim cuvantul "serviciu" cu "vanatoare" constatam ca
aproape toate comportamentele ancestrale sunt valabile si azi.

12) Discutiile despre vreme sunt echivalentul puricatului la maimute. Placerea pe care ne-o confera
smulgerea perilor dintr-un pulover sau din covor, mangaiatul unui animal blanos sunt de fapt
vechile noastre instincte de maimute 'puricatoare'
Meseriile care tin de ingrijirea corplui (coafor dar si medic) sunt profesionalizarea acestui instict.
Problema i frmnt pe savani de mult vreme i mai multe teorii, mai mult sau mai puin
fanteziste, au fost avansate. Una dintre cele mai interesante este c lipsa prului este o parte
integrant a procesului de neotenie (prelungirea anumitor caracteristici juvenile n viaa adult ).
Astfel, un pui de cimpanzeu are la natere, ca i omul, doar capul acoperit cu pr. Este posibil astfel
ca la om, specia care pstreaz multe caractere neotene, aceast stare s fie ntrziat i n perioada
adult. Interesant este ns, spune autorul, c i la specia noastr suprimarea prului de ctre
neotenie nu a fost dus pn la capt, ntruct i ftul uman ntre a asea i a opta lun de via
intrauterin ajunge aproape complet nvelit de un pr fin, care este dat ns jos cu puin nainte de
natere. Cu alte cuvinte, aceast teorie are nite hibe i pentru faptul c ne d doar explicaii pentru
cum s-a ajuns la dispariia blnii, nu i despre valoarea nuditii i cum a ajuns maimua goal s
supravieuiasc fr blan n mediul su ostil.
O alt teorie pornete de la ideea c atunci cnd maimua i-a stabilit un cmin fix, vizuinele sale au
devenit puternic infestate cu parazii i lepdndu-i haina de pr, locuitorii vizuinilor au putut s
fac fa mai bine problemei.
Pe aceeai linie, o alt idee este c maimua avea obiceiuri de hrnire att de murdare, nct blana sar fi nclit i murdrit repede i din nou riscul de mbolnvire. n sprijinul acestei idei se aduce
exemplul vulturilor care i nfig capul i gtul n hoituri nsngerate i, ca avantaj evolutiv, i-au
pierdut penele din zonele de pe aceste pri ale corpului.
Descoperirea focului este o alt teorie interesant: dup ce a dispus de luxul focului de tabr,
maimua-vntor nu a mai avut nevoie de nclzire pe timpul nopii i putea astfel face fa mai bine
cldurii din timpul zilei;
Dar printre cele mai ingenioase teorii este aceea c nainte de a deveni maimua-vntor, maimua
de sol care prsise iniial pdurile, a cunoscut o faz ndelungat de maimu acvatic. n sprijinul
acestei teorii vin mai multe argumente: n primul rnd explic de ce oamenii sunt agili n ap, n
timp ce rudele noastre, cimpanzeii, se neac repede. Explic forma aerodinamic a corpului nostru,
poziia vertical i chiar i orientarea firelor de pr ale corpului, diferite de ale celorlalte maimue.
Mai mult dect att, scoate n eviden faptul c suntem singurele primate care au un strat gros de
grsime subcutanat, la fel ca focile sau balenele, toate mamifere marine.
Alte teorii examineaz scopul nlturrii blnii: ca tendina social (ca semn de recunoatere a
speciei), ca extindere a semnalizrii sexuale (att nfiarea ct i sensibilitatea la pipit, la stimuli
erotici mai expui acum, sunt importante din punct de vedere sexual), ca mijloc de rcorire folositor
n momentul n care vntoarea a devenit noul mod de via al maimuelor.
Autorul se oprete apoi asupra originii maimuei goale: cum a ajuns dintr-o primat crtoare, care
se hrnea cu fructe i rdcini, la o specie nou i sofisticat, care mpletete caracteristicile
primatelor cu abilitile de carnivore i dezvolta o inteligen unic n regnul animal.
Mai nti, trecerea de la pdure la locurile libere l-a obligat s vneze ca s supravieuiasc
dobndind astfel multe din caracteristicile animalelor de prad. Neavnd un corp adecvat vntorii,
i-a depit handicapul prin dezvoltarea unui creier mai bun.
Pentru asta a trebuit s aib o copilrie mai lung pentru a nva mai mult, a-i crete un creier mai
mare i a-l educa. Pentru a avea ansa unei copilrii mai lungi, femelele au trebuit s se ocupe
numai de copii, n timpul ct masculii vnau. Pentru a avea mai multe anse la vntoare, masculii
au trebuit s coopereze unul cu altul, rivalitatea dintre ei pentru femelele devenite acum fidele
disprnd.
Astfel, a aprut omul modern, care a ajuns la o dezvoltare rapid i uimitoare ntr-o scurt perioad
de timp: n 500 de mii de ani, am trecut de la descoperirea focului la cltoriile n spaiu. Dar, dei a

dobndit cunotine i mobile noi, el nu i-a pierdut niciunul dintre cele vechi, de la origini; n
esen, cu toat erudiia sa, a rmas tot o maimu goal. S vedem de ce:
Mai nti, n privina sexului: dei este o specie mult mai sexual dect rudele sale (se
mperecheaz nu doar n scopul procrerii i din acest motiv actele sexuale sunt mult mai
frecvente), bazat pe formarea perechilor, pe dezvoltarea sentimentului de iubire, cu multe trsturi
unice, a rmas loial fa de pornirile biologice primare, sistemul su biologic caracteristic
primatelor cu modificri extinse ale carnivorelor supravieuind remarcabil, n ciuda evoluiei
culturale, spune autorul exemplificnd elocvent n carte. Numai n domeniul limitrii generale a
mperecherii suntem confruntai acum cu primul asalt major al sistemului nostru sexual milenar de
ctre civilizaia modern. tiina medical i igiena au atins o culme de succes a mperecherii prin
controlul deceselor i un previzibil viitor control al naterilor i probabil secolul urmtor vom asista
n sfrit la schimbarea comportamentului sexual.
Apoi, prin imitaie, datorit perioadei lungi de neotenie la care este expus, copilul ajunge s
dobndeasc abiliti importante, unele dintre ele ce-i drept unice n regnul animal - autorul d drept
exemplu nvarea cuvintelor, imitaia vocal fiind unic la specia noastr i una dintre cele mai
mari realizri: omul nva n primii 5 ani de via aproximativ 2000 de cuvinte, n timp ce
cimpanzeii, supui acelorai condiii de via pe aceeai perioad de timp, nu reuesc mai mult dect
6 cuvinte.
Aceast remarcabil capacitate a omului de a imita i aduce ns i dezavantaje: un set clar de reguli
prestabilite n memorie n perioada adult - de multe ori ne comportm ntr-un fel creznd c
corespunde unor principii morale, cnd colo tot ceea ce facem este s ascultm de un set de
ntipriri pur imitative, adnc nrdcinate. Dar, spre norocul nostru, spune autorul, am dezvoltat un
antidot puternic la aceast slbiciune a prerilor preconcepute: ne-am ascuit simul curiozitii, o
dorin intens de a explora care acioneaz mpotriva celeilalte tendine i duce la un echilibru cu
potenial fantastic. i acest puternic imbold de explorare este motenit, toate mamiferele l au,
depinde de ct de mult s-au specializat n cursul evoluiei. Pentru animalele care trebuie s-i
asigure nencetat hrana, protecia pentru oportunitii lumii animale este cel mai ascuit: printre
ele, maimuele, iar dintre maimue, omul este considerat cel mai oportunist. i aici omul dezvolt
un mare avantaj evolutiv: pstrarea curiozitii infantile i la vrsta adult, meninerea i dezvoltarea
inventivitii i a creativitii, care dau posibilitatea de a progresa.
Agresivitatea este un alt punct comun speciei noastre i se manifest, spune autorul, n aceleai
forme ca i la mamifere: pentru aprarea teritoriului, pentru dominaie ntr-o ierarhie i, una singur
specific la om, aprarea propriului cmin n interiorul teritoriului general al coloniei. Ceea ce l
deosebete pe om de celelalte mamifere este ns tendina lui de autodistrugere. Dac la animale
autorul demonstreaz c agresivitatea este mai mult o form de aprare, de dominare, pentru om,
datorit specializrii i a cooperrii ntre indivizi, a devenit un pericol.
Hrana i toate ritualurile asociate demonstreaz nc o caracteristic biologic adnc nrdcinat
speciei noastre. Doar c tehnicile specializate de care dispune agricultura modern i-a lsat pe
majoritatea masculilor aduli fr rolul de vntor. Ei i compenseaz acest gol ducndu-se la
"birou". Munca a nlocuit vntoarea, dar a pstrat multe dintre caracteristicile de baz ale acesteia:
deplasarea de acas la terenurile de vntoare, posibilitatea aciunii n grup, asumarea de riscuri i
strategii planificate.
Pn i preferinele copiilor, pentru anumite animale arat o puternic legtur i nrudire:
popularitatea unui animal este direct proporional cu numrul de trsturi antropomorfe
(asemntoare cu ale omului) pe care le posed. Sunt preferate mamiferele cu pr, fata aplatizat i
contururi rotunjite. Mai mult dect att, copiii mici prefer animalele mari pentru c le vd ca
substitui ai prinilor, pe cnd copiii mai mari le prefer pe cele mici, ca substitui ai copiilor.
Dar toate aceste legturi cu speciile nrudite nu le va salva cnd se va pune problema supravieuirii:
atunci cnd densitatea speciei noastre va atinge un anumit nivel, nu va mai rmne loc i pentru
animale. De altfel perspectiva este sumbr i pentru noi, ntruct, aa cum am vzut n carte, n
ciuda progreselor tehnologice, a ideilor grandioase, a naltei noastre trufii, suntem nc nite

animale, supuse tuturor legilor fundamentale comportamentului lor. Autorul explic n final c a
insultat deliberat specia noastr numind-o maimua goal pentru a ne ajuta s ne pstrm simul
msurii, s nelegem c n ciuda inteligenei i a calitilor excepionale, suntem o specie ca oricare
alta i nu ne situm deasupra controlului biologic. Tindem s ne complacem cu ideea c acest lucru
nu se poate ntmpla i c e ceva special cu noi, dar dac nu ne vom analiza ndelung pentru a
nelege cteva din limitrile noastre, vom disprea la fel ca multe alte specii captivante i speciale.