DITEMA

O/VTNIVORULUI
Patru
feluri de
mincare:
o istorie
naturali

Tradueere
din englezi de
Dan Criciun

Michael Pollan It PUBLtcA

Cuprins

Introducere. Confuzia noastri nalionali in materie

de alimentalie 9

PARTEAInffu | Industrial. Porumbul

l. Planta 25
CUCERIREA PORUMBULUi

2. Ferma 49

3. Silozul 83

4. Combinatul zootehnic 93
PRODUC.nA DE CARNE (54 OOO DE BOABE)

5. Fabrica de procesare I2I

PRODUC.NA DE ALIMENTE COMPLEXE (78 OOO DE BOABE)

6. Consumatorul 141
o nrpusltcA pr cnAsnrut

7. Mincarea 153
FAST-FOOD

PARTEA A DOUA I Pastoral. Iarba

8. Toati carnea este iarbi T7I

9. Marele organic 185

lO. Iarba 25r

TREIsPREZECE iN FAIISARI ALE IERBII
 Il. Animalele
28r
EXERCTIUL coMrlexnApr

12. Sacrificarea animalelor

iNTR-uN ABAToR or
305
sncd
13. Piaga
,,seIurAru DIN PARTEA cEton rAnA loo DE BARE"

14. MAncarea
HRANIT cU IARBA

personal. pddurea
PARTEAA TREUT
I
15. Vin5tor-culeg5tor
371
16. Dilema omnivorului
385
17. Etica deciziei de a m6nca animale
407
18. Vinitoarea
445
19. Culesul
CIUPERCILE
483

20. Masa perfecti

5t7
PostfagS. Dilema omnivorului
?n prezent
543

Mulfumiri
555
Surse bibliografice
559
 Pa,rtea Industrial
intti PORUMBUL

l.
 Pla nta
CUCERIREA PORUMBULUI

1. Un naturalist la suPermarket

Ricorit de aerul cond,ilionat, inodor, iluminat de zumziitoare tuburi

fluorescente, supermarketul american nu arati ca 9i cum ar avea foarte
mult de-a face cu Natura. $i totu;i ce este acest spaliu, daci nu un peisaj
(fiurit de om, este adev6rat) in care se gisesc din abunden!5 plante
5i animale?

mi refer doar la raionul de legume 9i fructe sau la galan-

Nu
tarul de carne - flora 9i fauna din supermarket. Ecologic vor-
bind, acestea sunt cele mai clare zone din acest peisaj, locurile
in care nu ai nevoie de un ghid care si identifice speciile aflate
in ele. Iat[ vineteler ceapa, cartofii gi prazul; uite merele, bana-
nele gi portocalele. Stropit o datl la cAteva minute cu api proas-
piti, raionul de legume 9i fructe este singurul coll de la
supermarket unde putem si gAndim ,,O, da, iati dirnicia
Naturii!". Ceea ce explici, probabil, de ce o asemenea gridini
de fructe gi legume (uneori gi de flori) este ceea ce ii di binete'
de obicei, cumpiritorului de cum trece de uqile automate'
Mergind mai departe, spre zidul acoperit de oglinzi din
spate, unde trudesc micelarii, intilnegti specii doar cu pugin
mai greu de identificat - uite puii de giini 9i curcanii, carnea
de miel, de viti gi de porc. Degi la raionul de carne trisiturile
caracteristice ale speciilor ptezentate par si se estompeze'
intrucAt vacile gi porcii vin tot mai des hicuili in bucd$ de carne
\/

lt.
 tdiate geometric, firi os si stoarse de sange.
in ultimii ani, ceva
din aceasti pudoare de supermarket s-a infiltrat
gi in raionurde
legume si fructe, acum vefi gisi cartofii
'nde odinioari prini de
pdmdnt tiiali in cubulete de un alb imaculat si ,,morJoviori,,
strunjili mecanic in formi de torpile conice, atent
asculite. Dar,
in general, in spaliile destinate florei qi faunei
nu trebuie si fii
naturalist, gi cu atdt mai pufin nutri$Lnist,
ca si. gtii ce ,p".ii
pui in ciruciorul de cumpirdturi.
Aventurati-vi mai departe totugi, gi ajungeli in
raioane din
supermarket unde insd,si noliunea de specie
pare din ce in ce
mai obscurd: canioanele cu cereale p"rrlro
micul dejun gi con_
dimente; galantarele frigorifice, bujugite
cu,,mfinciruri semi_
preparate" si platonice boabe de mazire
in pungi de plastic;
vastele etaliri de soft drinks gi impozantele
falez! abrupte de
gustiri gi aperitive; neclasificabilele tartine nop_farts
gi
Lunchables, de preparat la microunde; mirturisit
sinteticeie
sortimente de lapte praf de pus in cafea gi prijiturica
pufoasn,
cu miez de cremd aromati, Twinkie, care
sfideazi sistemul lui
Linnaeus de clasificare binomiali a speciilor
de vieluitoare.
Plantel Animale? Degi poate ci nu intotdeauna
pare si fie ast_
fel, pAnd 9i nemuritoarea Twinkie este ficutd
din... mi rog,luat
pe nepregitite, nu gtiu cuprecizie
dince dar, in ultimr inslangi,
dintr-un soi de creaturi vie candva, adici dintr-
o sperie.ince
nu am inceput si ne sintetizim hrana din petrol,
cel pugn nu
in mod direct.
Daci reugili si privili supermarketul din perspecfiva
unui
naturalist, prima voastri impresie poate fi
de uimire in fata
copleqitoarei sare biodiversitr$. vedeli
cat de multe difJ;
plante gi animale (gi ciuperci) sunt reprezentate
doarpe un acru
de teren [aproximativ 4 ooo m2]! Care pddure
sau prerie ar
putea spera si se compare cu asa ceva?
Trebuie sd fie o suti de
specii diferite numai in raionul de legume
9i fructe, mai bine

26 Dil"m" o.ninorului ptanta

de zece sortimente in raionul de carne. $i se pare c[ aceasti
diversitate cregte intruna: cflnd eram eu copil, nu vedeai nicio-
dati andive roqii rad.icchdo in raionul de legume 9i fructe sau
vreo gase soiuri diferite de ciuperci comestibile, kiwi, floa-
rea-pasiunii, durian gi mango. intr-adevir, in ultimii ani, un
intreg catalog de specii exotice de la tropice au colonizat 9i invi-
orat considerabil raionul de legume gi fructe. in ceea ce privegte
fauna, intr-o zi bunl putefi gisi - in afara cirnii de viti - struf'
prepelilfl gi chiar bizon, in weme ce la raionul de peqte puteli
prinde nu numai somon 9i crevefi, dar 9i somn qi tilapia'
Naturaligtii consideri biodiversitatea ca pe o misur[ a sinitilii
unui ambient gi devotamentul supermarketului modernfagi de
varietate gi posibilitatea de a alege ar pirea si reflecte, poate
chiar si promoveze, exact acel t p de vigoare ecologici'
ExceptAnd sarea qi cfl1iva aditivi alimentari sintetici, fiecare
sortiment comestibil din supermarket este o verigi dintr-un lan!
trofic, care incepe cu o anumiti planti care creqte pe un petic
specific de sol (sau, mai rar, intr-o zoni maritiml), undeva pe
fafa pimintului. Uneori, precum in raionul de legume 9i fructe,
lanlul este destul de scurt 9i ugor de urmirit: dupi cum scrie pe
siculepl din ochiuri de plas6, acest cartof a fost cultivat in
Idaho, ceapa de colo provine dintr-o fermi din Texas' Mutafi-vi
la raionul de carne totuqi, 9i lanlul devine mai lung 9i mai greu
de inleles: eticheta numen,tioneazi ci acel antricotprovine de
la un tdurag niscut in South Dakota, ingrigat intr-un padoc din
Kansas cu cereale cultivate in Iowa. Odati ce aS ajuns la raionul
de alimente procesate, trebuie si fi1i un foarte perseverent detec-
tiv ecologic ca si reconstituili tot mai complicatele 9i mai obscu-
rele conexiuni care leagi prijitura Twinkie sau frigca nelactati
de o plantl care cregte undeva din pimint, dar se poate face'
Agadar, exact ce ar descoperi un detectiv ecologic l[sat de
capul lui intr-un supermarket american, daci ar trebui si
 reconstituie intregur drum parcurs de
articorere din.ciruciorul
siu de cumplrituri incepdnd direct din
sol? Ideea a inceput si
md preocupe acum cAliva ani, dupi
ce mi_am dat seama ci la
simpla intrebare ,,Ce trebuie sd mdn6nct,,
nu se _"i p*"",ar_
punde firl a pune alte doui intrebdri
inci gi mai simple, ,,Ce
rndnd;nc eu, de fapt?,, gi
,,Din ce parte a lumii provine?;,. Nu cu
multiweme inurmi, un consumatorde
aliment" nua.re" rr"vo_
ie de un jurnalist care si-i rdspundi
la aceste intrebiri. Faptur
ci astdzi are atat de frecvent nevoie sugereazd
un destul de bun
inceput al unei definilii provizorii a
irarrei industriale: orice
aliment a cirui provenienfi este at6t
de complicatd sau de
obscuri, incatnecesiti sprijinur unui
expertpentru a firimuriti.
. -CAnd am inceput si incerc reconstituirea lanlului tr;;
industrial - cel care in prezent, cel mai
adesea, ne hrinegtepe
cei mai mul$ dintre noi gi care, de reguli,
atinge p.rrr.,,rt
minant intr-un supermarket sau intr_rin ".rt_
restaurant fast_food _,
mi agteptam ca investigaliile mele sd mi poarte
intr-o mare
varietate de locuri. degi cdritori'e
$i mele m-au dus prin multe
state, mdsur'nd numeroase miler la
capitul fiecnruilant t;;;
(altfel spus, chiar ra originea sa),
invariabil m-am gisit in exact
acela,si loc: pe un cAmp din American
Corn n"f, _ilgi" ,,","f",
americane cultivatoare de porumb.
Mireful edificiu de varie_
tate gi opfiuni care este supermarketul
american se dovedegte
a se sprijini pe o fundatie remarcabil
de ingusti, formati din_
tr-un grup restrAns de plante, care este
dominat de o singuri
specie: Zeamays,gigantica erbacee
tropicali, pe care _"joiit"_
tea americanilor o cunosc sub numele
de porumb.
hrineste juncanul care devine cotlet. porumbur
. -Porumbul puiul de gdini gi porcul, curcanul
13Tqr" si mielul, ,o*rr.ri gi
tilapia gi, din ce in ce mai mult, chiar
somonur, din fire un car_
care delinitorii crescdtoriilo, a" p"gt"
1fuo1,pe
si tolereze porumbul. Ouile sunt ficute
ii;";;;;;
din porumb. l,"pt"f",

28 Dih." o.ni"orului plante

brinzaqi iaurtul, care odinioarl proveneau de la vacile de lapte
care pigteau iarbi, provin acum, de reguli, de lavacile din rasa
Holstein, care igi petrec viafa productivi in spafii inchise,
conectate la aparate, mflncAnd porumb.
indreptali-vi spre raionul de alimente procesate gi vefi des'
coperi forme de manifestare gi mai complicate ale porumbului.
De exemplu , un chicken nugget - w minignilel din carne de pui
gi alte ingrediente, exemplu tipic de fast-food - stratificl
porumb peste porumb: puiul pe care il contine este alcituit din
porumb, desigur, dar la fel se poate spune despre majoritatea
celorlalte ingrediente din compozilia unui nugget, printre care
amidonul modificat de porumb, care joaci rolul de liant al tutu-
ror componentelor, fiina de porumb din aluatul care le invelegte
gi uleiul de porumb in care este prijit. Mult mai pulin evident,
droidia gi lecitina, mono-, bi- gi trigliceridele, atrigitorul colo-
rant auriu, ba chiar gi acidul citric care menline preparatul
,proaspit" pot fi toate derivate din porumb.
Ca si udali o porfie de chickm nugget cu practic orice sorti-
ment de so.f d.rinkdela supermarket, inseamni si turnali nigte
porumb peste porumbul vostru. incepAnd din anii r98o, practic
toate bduturile acidulate gi sucurile de fructe care se vAnd la
supermarket au fost indulcite cu sirop de porumb'bogat in fruc-
tozd (HFCS) - dupi api, indulcitorul de porumb este ingredi-
entul lor principal. Luafi, in schimb, o bere gi veEi bea totporumb,
sub formi de alcool fermentat din glucoza rafinati din porumb.
Citili ingredientele de pe eticheta oricirui aliment procesat gi,
cu condilia si cunoagteli numele chimice pe care le poartd in
cilitoria sa, porumbul este ceea ce veli gisi. Pentru amidonul
modificat gi nemodificat, pentru siropul de glucozi 9i aditivul
maltodextrini, pentru fructoza cristalini gi acidul ascorbic,
pentru lecitini gi dextrozi, acidul lactic ai lizini, pentru maltozl
gi HFCS, pentru MSG [glutamat monosodic] gi polioli, pentru
 colorantul caramel 9i guma xantan, citili: porurnb. porumb
se
gisegte in laptele prafde pus in cafea gi in
sosul de branzi cheez
Whiz, in iaurtul congelat si in cina semipreparati,
in fructele
conservate, in ketchup in bomboane, in supe,
9i in gustiri gi in
prdjituri asortate' in vafere glazurate, muiate in
suc de came si
congelate, in siropuri si in sosuri picante, in maionezd
gi in
mugtar, in hotdogi gi in salam de Bologna, in
margarine ii in
grdsimea pentru ftilgezireaaluatului, in sosurile
p"rrt* salate,
in condimente gi chiar in vitamine. (Da, se gisegt"
ii in r*intie)
Existr cam 4s ooo de sortimente in supermarketul
american
mediu 9i peste un sfert dintre ele confin acum porumb.
Este
valabil gi pentru articolele nealimentare _ orice, de la pasta
de
dinli gi cosmetice pani la scutecere de unici folosinld,
saci de
gunoi, substanle de curigat, brichete de mangal,
chibrituri gi
baterii, mergAnd pAnd la lustrul de pe coperfile revistelor
care
vi furi ochii cand ajungeli sd plitili la ..J, po**b. Chiar gi
la
raionul de legume gi fructe, intr-o zi cind nu se gisegte
porumb
de vinzare, ve$ gisitotuqiporumb din belgug:
in cearavegetali
care dd luciu castravefilor, in pesticidele cirora
ri se datoreazi
perfecfiunea produselor, chiar gi in cutiile de
carton in care au
fost expediate toate acestea. Rearmente, insugi
supermarketur
plicile de fibri gi mortarur, linoleumul, fibra de
-
sticli 9i adezivii
din care a fost ridicati insigi construcfia - este in nu
mai mici
misuri o formi de prezentI a porumbului.
Darnoil

2. Porumb ambulant

Descendengii mayagilor care trdiesc in Mexic igi

mai spun
uneori gi astdzi ,,oameni de porumb,,. Expresia nu
r" *a" *Lt"_
forici' Mai degrabd, wea sr recunoascd dependenla lor
trainici
de aceasti erbacee miraculoasl, elementul de bazi in
alimentalia 1or timp de aproape noui mii de ani. Cam 4oo/o din
caloriile pe care un mexican le mlnAnci pe zi provin direct din
porumb, in formi de tortilla. Aga ci, atunci cAnd un mexican
spune ci,,suntpipugoi" sau rporumb ambulant", este o simpli
afirmalie factuali: insigi substanla corpului de mexican este,
intr-o misuri considerabili, o manifestare a acestei plante.
Pentru un american ca mine, care a crescut strAns legat de
un lang trofic total diferit, dar avdndu-gi, de asemenea' ridici-
nile intr-un lan de porumb, anu se concepe pe sine ca pe o per-
soani alcituiti din porumb sugereazi fie o carenli de
imaginalie, fie untriumf al capitalismului. Sau, poate, cAte pulin
din ambele. Este nevoie de pulini imaginalie ca si recunogti
gtiuletele de porumb in sticla de Coca-Cola sau intr-un Big Mac.
in acelagi timp, industria alimentar[ a reugit de minune si ne
convingd ci toate cele 45 ooo de articole diferite sau SKU
(unitili intrate in stoc) de la supermarket - 17 ooo de produse
noi anual - reprezinti o reali varietate, gi nu atit de numeroase
recombiniri abile de molecule extrase din aceeagi plant6.
Egti ceea ce minAnci, se spune adesea, iar dacd este adevi-
rat, atunci suntem in cea mai mare parte porumb - sau, mai
precis, porumb procesat. Aceasti afirmalie este susceptibili de
dovezi gtiinlifice: aceiagi savanfi care reconstituie compozilia
dietelor strivechi din rimigilele omenegti mumificate pot face
acelagi lucru pentru voi sau pentru mine, folosind o guvi1i de
pir sau o unghie. $tiinga sebazeaz|pe identificarea izotopilor
stabili de carbon din lesutul uman care poartfl, prin urmare,
semniturile diferitelor tipuri de plante care le-au preluat ini$al
din aer gi le-au introdus in lanlul trofic. Meandrele complicate
ale acestui proces merit[ si fie urmdrite, intrucit ne apropie
considerabil de explicalia modului in care porumbul putea si
fi cucerit alimentalia noastri gi, in schimb, o mai mare parte
 din suprafafa terestri decAt practic oricare altl specie domes_
ticd, inclusiv a noastri.
Dupi api, carbonul este cel mai rispAndit element din cor-
purile noastre - intr-adevir, din toate viefuitoarele
de pe Terra.
Noi, pimintenii, suntem, dupl cum se spune, o formi de
viali
carbonici. (Dupi cum s-a exprimat un savant, carbonul n *i_
zeazi, cantitatea vietii, intrucat este principalul element
struc-
tural in materia vie, pe cand mult mai rarul azotiifwnizeazd
calitatea - dar despre acestea mai tdrziu) Iniliar, atomii
de car-
bon din care suntem alcituili pluteau prin aer, ca pd4i
ale unor
molecule de bioxid de carbon. singurul mod de aducere
a aces-
tor atomi in moleculele necesare pentru a susfine viafa _ pre_
cum carbohidra{ii, aminoacizii, proteinele gi lipidele _ este
fotosinteza. Folosind lumina solari ca pe un catalizator,
celu-
lele verzi din plante combini atomii de carbon luali din
aer cu
api gi cu elemente din sol, ca si formeze compugii organici
simpli care stau la baza langului trofic. A spune ci planteG
cre_
eaz6,vi4a din aer este mai mult decAt o figurd de stil.
insi porumb uhealizeazdaceasti proceduri pulin diferit f4d
de majoritatea celorlalte plante, o diferenfd care nu doar
face
planta mai eficienti decAt aproape toate celelalte,
dar intim_
pldtor pistre az6, de asemenea, identitatea atomilor
de carbon
pe care ii captureazd.rchiar qi dupi ce acestia au
fost transformati
tn produse precum Gatorade, Ring Dings gi hamburgeri,
." rd
nu mai vorbim de corpurile omenegti hrinite
rucruri.
in vreme ce, in procesul de fotosintezi, majoritatea"r, """ri"
plantelor
creeazd,componente care conlin trei atomi de carbon, porumbul
(impreuni cu doar cAteva alte specii) creeazd compuqi,care
confin patru: de unde ,C-4,,rporecla botanicl a acestuiinzestrat
grup de plante, care nu au fost identificate pdni in
aniir97o.
$mecheria C-4 reprezintd o economie importanrf, pentru
planti, care ii conferf, un avantaj, indeosebi in regiunile in
care
apa este pulini gi temperaturile sunt ridicate. Ca si culeagi
atomi de carbon din aer, o planti trebuie si igi deschidi stoma-
tele, orificiile microscopice din frunze,princare planta absoar-
be gi,totodati, elimini gaze. De fiecare dati cind o stomati se
deschide ca si absoarbi bioxid de carbon, se elibereazi
prefioase molecule de apI. Este ca 9i cum, ori de cAte ori des-
chizi gura ca s[ mlninci, pierzi o cantitate de singe' Ideal ar fi
si deschizi gura cAt mai rar posibil, ingerAnd cu fiecare imbu-
cbturi cAt de multi hrani cu putinfi. in esenli, este ceea ce
face o planti C-4. CaptAnd un numdr suplimentar de atomi de
carbon in fiecare moment al fotosintezeirporumbul este capa-
bil si limiteze pierderea de api gi ,,si fixeze" - adicd si ia din
atmosferi si lege intr-o moleculi utili - semnificativ mai
9i
mult carbon decAt alte Plante.
La nivel elementar, istoria vielii pe PimAnt este competilia
dintre specii, care urmiresc si captureze 9i si depoziteze cat
mai multi energie cu putinli - fie direct, de la soare, in cazul
plantelor, sau, in cazul animalelor, mincAnd plante gi specii
care minAnci plante. Energia este inmagazinati' sub forma
moleculelor de carbon gi se misoari in calorii. caloriile pe care
le mAnc[m, fie dintr-un gtiulete de porumb, fie dintr-o fripturi,
reprezint|.pachete de energie cAndva capturate de o planti'
Scamatoria C-4 ne ajuti si explicim succesul porumbului in
aceasti competifie: pufine plante pot si fabrice atAt de multl
materie organici (gi calorii) din aceeagi cantitate de lumini
solarl, api gi elemente de bazi precum porumbul' (Nu mai
pulin de 97o/o dinceea ce este o planti de porumb provine din
aeggo/o din sol.)
Scamatoria nu explici inc[ totugi cum ar putea un savant
si gtie ci un anumit atom de carbon dintr-un os omenesc igi
datoreazl prezenla in acel loc unui eveniment fotosintetic
care a avut loc in frunza unui anumit gen de planti, 9i nu a
 altuia - intr-o frunzl de porumb, si
zicem, gi nu intr_una de
liptuci sau de griu. savantur poate si faci aiest
lucru fiindci
nu toti atomii de carbon au fost creafi
egali. unii atomi de car-
bon, numi$ izotopi, conlin mai mudael"
g";i*r"
ce le conferi o"irr,"*u
de gase protoni gi qase neutroni, ceea
gr".r,","
atomici ugor diferiti. C_r3, de exemplu,
conline ,sase piotoni
9i
sapte neutroni. (De aici denumirea c-r3) mairerent
din ce
motive, cdnd planta C-4 este in cdutarea
grupurilor sale de
patru atomi de carbon, absoarbe
mai multc;bon a a""at pi*_
tele obignuite - de tip c-3, care maniferte o-".."rrt.r"ie
preferinld pentru mai obignuitur carbon
rz. Lacome de carbon
dantllq c-4igipotpermite si serecteze izotopii,si astfer r"
cu relativ mai mult carbon 13. Cu cAt "t"j
este *"i _"r" proporp"
de carbon 13 in carnea unei persoane,
cu atat mai mutip**i
s-a aflat in alimentaSa sa _ ori in
hrana animalelorp" *r" t"_"
mAncat. (in ceea ce ne privegte, conteazi
pufin daci vom con-
suma relativ mai mult sau mai pufin
carbon 13)
_ Ar fi de agteptat si se gdseasci o proporfie comparativ mare
de carbon r3 in carnea oamenilor
al ciror aliment de bazd este
porumbul - mexicanii fiind cei mai
cunosculi din acest punct
de vedere. Americanii mininci mult
mai mult grAu decdt
porumb - rr4liwe ISZ kgl fiini
de grAu de persolnl
comparativ cu rr liwe ts,s kg] de milai.
Europenii care au"rr.r"i,
colo_
nizat America se considerau consumatori
de griu, in contrast
cu bigtinagii consumatori de porumb
pe carei_au intilnit; in
Occident, grAul a fost intotde".rrr"
cereala cea mai
"or,riderat
rafinati sau civ'izati. Daci ri s-ar cere
si areagi, cei mai multi
dintre noi s-ar consid.era, probabil, ir,

ryalGxcgntAndu-i,
"orrtirr-.rlr";;il;
poate, pe mindrii consumatori
deporumb
din vest'l Mijlociu, si ei nu gtiu nici
micar jumitate din toati
povestea), degi in prezentideea
de a te identifica pe deplin cu
o planti ne socheazi ca fiind un pic
demodatd. oamenii crrnii
de viti suni ceva mai bine, d99i in zilele noastre oamenii cirnii
de pui, denumire care nu sund nici pe departe
tot atat de bine'
esti expresia, probabil, mai aproape de adevir'
insi carbonul
13 nu minte gi cercetitorii care au
comparat izotopii din carnea
mexi-
,* ain pirul nord-americanilor cu aceleaqi lesuturi alesuntem
canilor declar[ ci, in ptezent, noi, cei din nord'
adevlra1ii oameni de porumb' ,,CAnd vezi
proporliile de izo-
Berkeley' car-e a
topi", mi'a spus Todd Dawson, un biolog de la
efectuat g"r, de cercetlrir ,,Iloir nord-americanii' aritim
"."rt
ca nigte chipsuri de porumb pe doui
pibioare'" in comparagie
pe bazl de
.o ,roi, mexicanii au in prezent un regim alimentar
carbon mult mai variau animalele pe care le mlninci
pasc inci
i"rUe (pa.te de curind, mexicanii au privit
hrinirea animalelor
cu porumb ca pe un sacrilegiu); mare
parte din pro-
domesiice
teinelelorprovindinlegume;gieiinciigiindulcescbiuturile
cu trestie-de-zahdr.
Agadar, asta suntem: porumb procesat ambulant'

3. Ascensiunea PlanteiZea mays

Cum a reugit aceasti erbacee bizatiroriginari din America

1492, s6
centrali gi necunoscuti in Lumea Veche inainte de
colonizez,e atAt de mult din p[minturile 9i corpurile nogstre
este una dintre cele mai grandioase
poveqti de succes din lumea
plantelor. Spun poveste" d" ,t"""t din lumeaplantelor'nina{
porumbului
nu mai este atAt de limpede ci acest triumf al
lumii 9i fiind-
reprezintl o atit de mare binefacere pentru restul
cd trebuie si recunoaqtem meritul cui i se cuvine' Porumbul
noi, oamenii' am jucat
este eroul propriei povegti 9i, chiar dacl
mondiallt ar
un rol decisiv in ascensiunea sa citre dominalia
figreqiti sugestia c[ noi am fi,tinut friiele sau ci am aclionat

t..
 sple a ne servi cel mai bine propriile
Ilo,O:"u,"a
Intr-adevir, interese.
existi toate motivele si credem
reugit si ne domesticeasci pe
ci porumbul a
noi.
intr-o oarecare misuri, este adevirat
pentru toate plantele
gi animarere care iau parte
la marere troc coevorutiv cu
pe care il numim agriculturi.
oamenii
Degi noi insistim si vorbim des_
pre agriculturii
"inventia" ca gi cum ar fi fost iau"" ,ro"rira,
precum contabilitatea in partidi
dubr[ sau becur .r..il;i,
realitate este tot atflt de ralional
sd privim
sclipitoare (degi incongtientd) "gri.uftur";" if'o
stralgie evorutivi,
plantele gi animarere ne-au
prin care
fdcut sd re p'romovim interesere
Dezvolt'nd evolutiv anumite trisituripe lor.
care, intdmpldtor, noi
Ie-am considerat dezirabile,
aceste rp""ii s-au ficut remarcate
de un-mamifer capabil nu numai
,e i. ,erparrdeasci genele in
toati lumea, ci gi si refaci vaste porfiuniiin -a-ope
chipul habitatului preferat ae punte.'Niciun """"
f.rir"
alt grup de specii
nu au avut mai mult de cAgtigat
din asocierea lor cu o"_*i
decat erbaceere comestiu'e gi
rri"io.ru"""e nu a cures roade
din agriculturd, dicit Zea m,ays,inprezentcea
,Tl Tg"T culturd de
rmportanti mai
cereale din lume.
Retrospectiv, succesul porumbului
poate si pard predesti_
t",l a fost ceva pe care nimeni
nu l_ar
1:r fi prezis in acea zi de
mai din 1493, cindcorumb a
descris prima oari ra curtea regi-
n_ei Isabella ciudilenia
botanici pe ."* o a.r.operise in
Noui. Le-a vorbit despre o. erbacee Lumea
impozantd, cu un stiulete
gros cAt bralul unui bdrbat,
in care Uoabete erau,,prinse natural
de o manieri uimitoare, avdnd
forma qi mdrimea boabelor de
mazdre, albe cind erau tinere,'.
Uimito,
aceasta era, ra urma urmei,
hrana
in scurt timp, aveau si fie cuceri,ti
d;;TL:::n:li.J::
gi aproape
h *:d.:9rmal, pipugoiul ar h ,r"b.ri siexterminafi. impdrtigeasci
soarta celeilalte specii indigene,
bizonul, care era dispreluit gi

,6 Dil"m"
sortit eliminirii tocmai pentru cd era,,sursa de aprovizionare
aindienilor", dupi cum s-aexprimat generalul Philip Sheridan,
comand,antul armatelor din vest. Exterminafi specia, a fost sfa-
tul lui Sheridan, 9i ,,atunci preriile voastre pot fi ocupate de
cirezi de vite bilpte gi de petrecirepl cowboy"' in rezumat,
planul lui sheridan erap lanal care viza intregul continent: omul
utU gi" adus in Lumea Noui propriile ,,specii asociate"- vite 9i
*"r", porci gi grAu, ca si nu mai vorbim de buruienile 9i de
microbii cu care era obignuit - gi, oriunde a fost posibil, acestea
l-au aiutat si inlocuiasci plantele 9i animalele indigene, aliate
cu indienii. chiar mai mult decat pugca, aceasti armat[ biotici
a contribuit cel mai substanlial la infrflngerea indienilor'
insi porumbul s-a bucurat de anumite avantaje biologice,
care i,au permis s5 prospere chiar gi dupi ce americanii indi-
geni, cu care coevoluase, au fost eliminagi' intr-adevir,
pflpugoiul, planta firl de care' probabil, colonigtii americani nu
rtpt"uieluit, necum si fi prosperat, prin a contri-
a sfflrqit
"rh
bui la distrugerea oamenilor care il ajutaseri si se dezvolte. cel
pulin in lumea plantelor, oportunismul este o carte mai tare
decit recunogtinla. $i totugi, cu timpul, planta invingilor avea
si ii cucereascS. gi pe cuceritori.
Squanto, un indian din tribul Patuxet, i-a invalat pe colonigtii
puritani cum si cultive porumbul in primivara lui 16zr, iar
colonigtii i-au recunoscut imediat valoarea: nicio alti planti nu
putea si produci tot atat de multi hrani 9i la fel de-rePede Pe
un petic de plmAnt din Lumea Noui precum porumbul indian'
(La origine, ,,corn" era un cuvAnt englezesc generic pentru orice
fel de griunfe, chiar 9i pentru un griunte de sare - de unde
pani
,,.orrr"d b*"f" - carne de viti sirati; nu a trecut mult timp
cind Zea mays gi-ainsugit cuvAntul numai pentru sine, cel pulin
in America.) Faptul ci planta era atat de bine adaptatd climei 9i
solurilor din America de Nord i-a conferit un avantaj fali de
 grdnele europene, chiardaci
se fdcea din ea opdine dezamigitor
de pimintoasf,. Cu secole
inainte de venirea cofonigtifor, ji"t"
se rdspandise deja spre nord.,
pornind din centrur M";;i;,
*1" crede ci igi avea originea, tocmai
:"
unde indienii o cultivau, p-U"Uit,
pArre in lvo.r" errgii",
in jurul anului rooo. De_a
Iungul drumului, planta _ a cirei
prodigioasd variabilitate gene-
tici ii permite si se.adapteze rapid
un"or condi,tii noi _ s_a aco-
modat in practic oricare microciimat
din America de Nord; in
mediu cilduros sau rece, secetos
sau umed, cu sol nisipos sau
dens, cu zile scurte sau lungi,
ajutat de alia$i sii indigeni ame_
ricani, porumbul a dob'ndit prir,
intreaga varietate de
trlsituri de care avea nevoie ,e ,upruulfuiasci
".rotu!.
gi si prospere.
Lipsit de orice experiengi locald,
graul a avut mari dificurtdti
in a se adapta climatutui
erau adeseori atAt de.slabe,"rp*
d" iJ;il;;;,
hrineau cu arimentur lor de uazn
incit agez{rile de coionig,i "*#:.1:
;;; ,;
ain iumea veche au pierit
adeseori. Dupi plantare, o singuri
slmAnfd de porumb produ_
cea mai mult de r5o de gr{un,te
dorofane, frecvent .t iur
pe cind o recolti de grAu, 3oo,
cAnd totul mergea bine, aducea
pufin de un raport de mai
5o:r. (intr_o
epoci in care pimAntul se
gisea din belgug, iar forfa de
muncd er" o ,"rit"t", productivi_
tatea agricoli se carcula in funcgie
de recorta obfinutd din
simAnfa plantatd.)
a cAgtigat in faga oamenilor devotafi grAului
. -Porumbul dato_
riti versatilitigii sale, prefuitd indeosebi in noile
ageziri, aflate
de civilizalie. Aceasti
singuriplantd Ie furniza colonis_
1:n"*:
tilorlegumi comestibili fare ai
o
puteau fi depozitate, o sursi.
seiirteiliq,;;ffi#"#i;
de fibre 9i hrand p"rrl* #*jL,
un combustibil cu care se puteau
inciizi qi o biuturd rpirto"rl.
Porumbul putea fi mAncat crud
de pe gtiutete (,,verd.e,,) la cAte_
va luni dupi plantare sau uscat
de pL tutpirre toamna, depozitat
pe termen nedefinit micinat,
9i la nevoie, pentru a se face

38 oilema omnivorutui planta

milai. Terciuit fermentat, din porumb se putea face bere sau,
gi

prin distilare, whisky; o weme, in zonele de frontieri a fost sin-

gura sursi de alcool. (whisky-ul gi porcul erau considerate,
deopotrivl, ,porumb concentrat", ultimul - un concentrat din
proteinele lui, celilalt- din caloriile sale; ambele aveauvirtutea
de a reduce cantitatea de porumb, sporindu-i pre!ul') Nicio
parte din marea erbacee nu se arunca: pinugile puteau fi imple-
lite in carpete gi coguri; frunzele gi tulpinile erau nigte furaje
bune pentru animalel cocenii decorticali se ardeau pentru
incilzire gi erau stivui;i lAngd toaleti ca inlocuitori grosieri ai
hArtiei igienice. (De unde expresia argotici americanil,,giloaz[
deporumb" -comhole)
,,Porumbul a fost miilocul care le-a permis valurilor succe-
sive de pionieri si colonizeze noi teritorii", scrie Arturo
Warman, un istoric mexican. ,,Odati ce colonigtii auinfeles pe
deplin secretele gi potenlialul porumbului, nu au mai avut
nevoie de americanii indigeni." squanto ii diruise omului alb
exact unealta de care acesta avea nevoie ca si se lipseasci de
indian. Firi,,rodnicia" porumbului indian, declara scriitorul
englezdin secolul al XIX-leawilliam cobbett, colonigtii nu ar
fi fost niciodati capabili si edifice o ,,naliune puternici".
Pipuqoiul, a scris el, era ,,cea mai mare binecuvAntare dnruiti
vreodati omului de citre Dumnezeu".
Pe cAt de prelios este porumbul ca mijloc de subzistenfi,
calitllile bobului il fac, de asemenea, un excelent mijloc de acu-
mulare. Dupi ce recolta i-a satisficut nevoile fermierului, aces-
ta poate si meargi la piafi cu orice surplus, porumbul uscat
fiind marfa perfectl: ugor de transportat 9i practic indestructi-
bil6. Dubla identitate a porumbului, ca aliment 9i ca marffl, le-a
permis multor comunitili rurale care l-au adoptat si facl saltul
de la o economie de subzistenli la una de piali. Dubla sa iden-
titate a ficut ca porumbul s[ fie, de asemenea, indispensabil
 comerfurui cu scravi:porumbur
era deopotrivi moneda
traficanfii obignuiau ,e pfat""r"ir"r"r, cucare
din Africa gi hrana cu
care acegtia subzistau in
timpul traversirii
,"""rr.ririflrrl
America. porumbul este planta
protocapitalistd.
i'

4. Mariajulcu omul

Dar, in vreme ce atit noii

americani, cdt gi indigenii
deau in mod substangialde depin-
po**U,-a"pendenfa plantei
americani devenise.totald. de
Daci papugoiul nu ar fi reugit
intre in grafi'e cuceritorilor, si
ar fi riJ#lxtinclia, deoarece,
oamenii care si ilplanteze
in fiecare primivari, porumbul
firi
dispirut de pe pdmAnt in cAgiva arfi
gtiulete-gi-pinugi, datoriti configuralie
""i.'*.oUignuita
po**bur este o cereald atat
de convenabili pentru noi, "ir.i"
face pt"rrt" ,e * a;,
td pentru a supraviefui
a" ur, "" il;a*_
por.ae un deget opo_
-pe""gif",
zabil, necesar ca "rri_ii""r"
indepdrtez.
3n
seminfele de pe gtiulete si desprindd
gi si Ie pf"rrt"l".
Punefi in pimfrnt un intleg
giiol"t. gi vede,ti ce se intAmpli:
daci unele boabe r1u,ses1.sn
prin sufocantul strat de pinuJj,
lirmirere,ficAndu_gi apoi drum
la moarte, inainte de a le,aseri
i";;bii se vor inghesui pAnd
af doilea rAnd de frunze,
mult decAt majoritatea plantelor Mai
do_"*i." (ale ciror progeni_
turi, in cAteva cazuri, vor gdsi,
a.
cregte 9i neingrijite), porumbul "ii."i, o modalitate de a
gi_a legat complet soarta
omenire, atunci c'nd gi_a de
de_olt"t bizarul siu gtiulete
invelit de pinugi. Mai multe
societifi"uolitiu
uirlrr. garit de cuviinti
sd venereze porumbur, "u
dar poate
tru porumb, noi, oamenii, suntem "i;il;;l;fil;;r,"#
nfri.f" de care depinde
existenfa sa. pAni acum, acest
aparent temerar act evolutiv
credingi in noi a fost risplitit de
Ain plin.

40 | Dil".a o.ni"orului planta