Sunteți pe pagina 1din 5

Curs 8 (23 apr 2012)

Guvernul Romaniei (continuare)

Statutul primului-ministru si al membrilor guvernului

Prin statut de membru al guvernului, Constitutia instituie anumite conditii care privesc si alte
functii si demnitati in stat cum ar fi cea a cetateniei romane, si a domiciliului in Romania, la care
inexistenta unei compatibilitati cu alte functii publice de autoritate (cu exceptia celei de
deputat/senator) sau cu alte functii pe care legea le declara incompatibile, fiind vorba despre
legea 161/2003 privind exercitarea unor functii si demnitati publice , prevenirea si sanctionarea
coruptiei. Legea organica a guvernului mai adauga si conditia exercitiului drepturilor electorale,
si inexistenta unei condamnari penale.
In ceea ce-l priveste pe primul ministru, acesta este cel care conduce guvernul, si coordoneaza
activitatea membrilor sai insa are obligatia constitutionala, instituita prin art 107, de a respecta
atributiile ce le revin fiecarui membru. Din aceatsa perspectiva apreciem ca primul-ministru nu
poate cumula/exercita si o functie de ministru interimar deoarece ar fi pus in situatia de a o
exercita efectiv, si de a o si coordona (s-ar coordona pe sine insusi).
Constitutia prevede atributia primului-ministru de a prezenta rapoartele si declaratii referitoare
la politica guvernului, celor 2 camere care se dezbat cu prioritate.
Pana in 2003 nu era prevazuta in Constitutie, insa in prezent regasim interdictia presedintelui
de a-l revoca din functie pe primul-ministru dat fiind faptul ca incetarea acestei fucntii
inseamna incetarea mandatului guvernului insusi.

Controlul si raspunderea guvernului si a membrilor acestuia


In ceea ce priveste controlul, Constitutia, prin art 111, asaza intreaga administratie publica, in
frunte cu guvernul, sub un control parlamentar al activitatii care se concretizeaza in :

prezentarea de informatii si documente


intrebari, interpelari, motiuni simple

Toate acestea au la baza faptul ca guvernul raspunde politic, exclusiv in fata


parlamentului pentru intreaga sa activitate, iar fiecare membru al guvernului raspunde
politic solidar pentru activitatea guvernului si actele sale.
Aceasta este una din formele de raspundere consacrate de Constitutie, respectiv raspunderea
politica, guvernata de principiul solidaritatii.
Cea de-a doua forma este raspunderea penala, care are caracter personal. Constitutia trimitand
la o lege organica, privind responsabilitatea ministeriala, prin care sa se reglementeze cazurile
de raspundere si pedepsele aplicabile membrilor guvernului, in prezent fiind vorba despre legea
115/1999.
Interventia raspunderii penale atrage a treia forma de raspundere aplicabila membrilor
guvernului: raspunderea administrativ disciplinara sub forma suspendarii din functie. Art 109
alin (2) instituie 2 tipuri de suspendare:
a) Suspendarea care poate fi dispusa de presedintele Romaniei atunci cand s-a cerut urmarirea
penala a unui membru al guvernului. (ea este lasata la dispozitia presedintelui urmand ca
acesta sa decida daca se va prevala sau nu de ea- de regula o face).
In regimul juridic general al suspendarii care inseamna intreruperea efectelor unui act juridic
sau exercitarii unui mandat, aceasta reprezinta suspendarea dispusa de o autoritate publica.
b) Suspendarea de drept care intervine in cazul trimiterii in judecata a membrului guvernului
respectiv, cand presedintele nu face decat sa constate prin decret (nu sa dispuna) interventia
acestei masuri. Dreptul de a cere urmarirea penala a unui membru a guvernului apartine
camerei parlamentului si presedintelui Romaniei.
Raspunderea poltiice a guvernului poate imbraca forma sanctiunii celei mai severe reprezentate
de motiunea de cenzura reglementata de art 113 din Constitutie care reprezinta actul simetric
acordarii votului de incredere prin care parlamentul retrage guvernului increderea atunci cand
considera ca acesta nu o mai justifica.
Procedura constitutionala de adoptare a unei motiuni de cenzura include etapele:
a) initierea care se face de cel putin 1/4 din nr. total al parlamentarilor
b) dezbaterea motiunii in termen de 3 zile de la data cand a fost prezentata in sedinta comuna a
celor 2 camere
c) adoptarea motiunii de cenzura care se face de catre majoritatea deputatilor si senatorilor. In
situatia in care motiunea nu a fost adoptata, parlamentarii cae au initiatat-o nu mai pot initia o

noua motiune in acea sesiune cu exceptia situatiei in care guvernul isi angajeaza raspunderea
(in conditiile art 114)

Angajarea raspunderii guvernului reprezinta o procedura instituita pentru prima data in


Romania prin Constitutia din 1991 a carei regim juridic a suferit unele modificari prin legea de
revizuire 429/2003. Ea se regaseste si in alte state de unde a fost preluata, ca o procedura
speciala, care intervine in situatia in care guvernul nu se mai bucura de increderea si sprijinul
parlamentului, si este pus in situatia de a risca, de a-si risca mandatul cu posibilitatea de a
obtine ceea ce prin procedura parlamentara obisnuita ar fi anevoios /imposibil si de a recastiga
in acest fel increderea parlamentului.
Ea poate avea ca obiect :
1. Un document politic reprezentat d eun program/ o declaratie de politica generala
2. Un document juridic /act juridic reprezentata de un proiect de lege care poate fi
organica sau oridnara.
Desi Curtea Constitutionala a validat posibilitatea ca obiect al angajarii rapsunderii guvernului
sa il formeze mai multe proiecte de lege, cu conditia ca intre acestea sa existe o unitate de
reglementare,apreciem ca vointa legiuitorului constituant a fost aceea ca anagajarea
raspunderii sa vizeze un singur proiect de lege in egala masura in care poate sa aiba ca obiect
un singur program si o singura declaratie de politica generala, iar extinderea interpretarii
asupra mai multor proiecte de acte normative, este de natura sa afecteze de rol al organului de
unic legiuitor al parlamentului si caracterul atipic al acestei proceduri de legiferare.
Parlamentul are la dispozitie un termen de 3 zile in interiorul caruia poate initia o motiune de
cenzura. Daca nu o face sau desi a initiat-o motinea e respinsa, programul/declaratia devin
obligatorii pentru guvern iar proiectul de lege se considera adoptat in forma in care a fost
modificata/completata cu amendamentele propuse de parlamentari si acceptate de guvern.
Aceasta est de altfel si modiifcarea adsa de revizuire in sensul recunoasterii pentru parlament a
dreptuolui de a formula amendamente dar si a guvernului de a le accepta sau nu.
Presedintele Romaniei se comporta fata de legea astfel adoptata astfel incat poate fie sa
sesizeze curtea constitutionala , fie sa solicite parlamentului sa o reexamineze ; in aceasta a
doua situatie, dezbaterea urmand sa se faca in sedinta comuna a celor 2 camere.

Actele guvernului
Potrivit art 108 si 115 din Constitutie, guvernul adopta 2 categorii de acte juridice:
a) acte prin care isi exercita competenta lui originala care consta in punerea in aplicare a legii
(hotarari) adoptate potrivit art 108 alin (2) pentru organizarea executarii legilor
b) acte care au misiunea s ainlocuiasca legea, prin care guvernul isi exercita o competenta
normativa delegata/derivata, atipica pentru statutul sau de organ executiv, sub forma delegarii
legislative, reglementata de art 115. Aceasta semnifica un transfer de competente dinspre
parlament (ca unic organ legiuitor) inspre guvern (clasicul executiv), si se concretizeaza in acte
normative numite ordonante (simple sau de urgenta).
Delegarea legislativa poate imbraca forma unei legi de abilitare in cazul ordonantelor
simple,sau poate fi o delegare de rang contitutional atunci cand situatii extraordinare il
indrituieste pe guvern sa adopte OUG obligandu-l sa motiveze in ce consta urgenta.
Regimul constitutional al hotararilor de guvern :
1. Sunt acte normative ce pot avea caracter individual
2. In aceatsa calitate de acte administrative sunt supuse controlului general de legalitate
exercitat d einstantele judecatoresti in conditiile art 52, 126 din Constitutie si legii
554/2004 a contenciosului administrativ.
3. Se semneaza de primul-ministru si se contrasemneaza de ministrul care are misiunea
punerii ei in executare.
4. Se publica obligatoriu in MO exceptie facand cele cu carater militar care se comunica
doar institutiilor interesate iar republicarea atrage inexistenta.

Regimul constitutional al ordonantelor simple/de urgenta


I. Ordonantele simple
1. Presupun o lege de abilitare care in mod obligatoriu se prevede domeniul si data iar
facultativ poate fi prevazuta posibilitatea ca ordonanta sa se supuna aprobarii
parlamentului. Rezulta ca regula o reprezinta neaprobarea lor de catre parlament.
2. Al doilea element, ele pot reglementa numai materii ale legilor ordinare.
II. OUG
1. Impun existenta unor sitiatii extraordinare care fac imposibila amanarea reglementarii.

2. Pot reglementa si materii ale legii organice. (caz in care se vor aproba prin legin
adoptate cu majoriattea absoluta).
3. Se supun intotdeauna aprobarii parlamentului, neputand intra in vigoare decat dupa ce
au fost depuse spre aprobare in procedura de urgenta la camera competenta sa fie mai
intai sesizata. In cazul in care aceasta se afla in sesiune, se convoaca in mod obligatoriu
in termen de 5 zile de la depunere, urmand ca in 30 de zile aceatsa sas e pronunte
asupra ei, in caz contrar considerandu-se adoptata in mod tacit.
4. Se publica intotdeauna in MO (fara exceptie , ca la hotarari), sanctiunea fiind
inexistenta.
5. Constitutia actuala prevede anumite restrictii si interdictii de reglementare.(materia
legilor constitutionale, regimul functionarii institutiilor statului , drepturile, libertatile si
indatoririle fundamentale, drepturile electorale precum si interdictia de a viza masuri de
trecere silita a unor bunuri in proprietatea statului.
Elemente comune de regim juridic intre cele 2 tipuri de ordonante:
a) Semnarea si contrasemnarea
b) Publicarea
c) Aprobarea lor prin lege in care trebuie sa fie cuprinse si masurile necesare ,cand este cazul,
cu privire la...

*suspendarea tine numai 45 de zile ; legea prevede ca un demnitar nu se poate afla in


imposibilitate de exercitare a mandatului mai mult de 45 de zile; activitatea de cercetare penala
poate tine totusi mai mult de 45 de zile;
*in cazul imunitatilor parlamentare si a altor forme proteguitoare /privilegii se protejeaza
functia si nu persoana;
*legea 247/2005

S-ar putea să vă placă și