L4.

Teoria neoclasic a migraiei

Nivel macro1
1. Modelul economiei duale formulat de Arthur Lewis n anii 1950 este cel care d

esena abordrii:n economiile duale , cu sectoare moderne, profitabile i cu

sectoare de slab performan , precum agricultura de subzisten, decalajul mediu
de venituri este de aproximativ 30%. In sectorul tradiional productivitatea
marginala a muncii este zero, sporul de lucrtori nu duce la creterea
productivitii. In aceste condiii, pentru sectorul modern, oferta de fora de
munca din sectorul tradiional este foarte mare. Emigrarea este condiia de baza
pentru sectorul tradiional pentru a demara creterea. In sectorul modern salariile
pot rmne la un nivel redus pentru ca oferta de fora de munca este foarte mare.
2. In abordarea macro, migraia internaional este dat de diferenele intre salariile
medii (W) din tari diferite. La rndul lor, aceste diferene decurg din raportul intre
fora de munca (L) si capital ( C ). Salariile mici sunt rezultatul excedentului
relativ de fora de munca iar cele mari sunt o consecina a deficitului relativ de
fora de munca. Teoriile formulate de Ranis si Fei (1961) i de Todaro (1976)
sustin ca disparitatile regionale de venituri duc la migratie. Aceasta la randul ei
contribuie la redistribuirea factorilor de productie si implicit la echilibrarea
standardelor de viata, a salariilor si, implicit, la reducerea migratiei.
3. Fluxului de munc de la O la D i corespunde un contraflux de capital (material i
uman) de la D la O. Primul exercit o presiune in sensul reducerii salariului
mediu la D iar cel de-al doilea in sensul creterii acestuia la O. In momentul in
care diferenta de salarii dintre O si D egaleaza costul migratiei intre cele doua tari,
migratie intre ele inceteaza.

Nivel micro2
4. Abordarea la nivel individual (micro) este mai nuanat dect cea de tip macro. In

afara de diferentele de salarii intra in joc, cu rol explicativ, si probabiliti de

ocupare la O si D si de expluzare de la D daca migratia este ilegala.
5. Beneficiile ateptate (ER) de potenialul migrant sunt date de venitul suplimentar
(SYd/o) prin ocupare la destinaia d fat de continuarea ocuprii la originea o din
care se scad costurile migraiei (C ), materiale i psihologice:
ER = SYd/o - C
6. Ctigurile ateptate la destinaie (Yd) i cele ateptate la origine (Yo) pentru un

interval de timp dat (t) se estimeaz ns nu numai la modul abstract, ca diferen

ntre veniturile posibile ntre cele dou locaii. Firesc, migrantul ia in seam, ca
orice actor raional, i probabilitile de ocupare la destinaie (P2) i la origine (P3).
n cazul n care este migrant ilegal mi trebuie s considere i probabilitatea de a
nu fi deportat (P1). Cu o astfel de logic i cu notarea menionat , factorii care
influeneaz decizia de emigrare sunt rezumai prin ecuaia:
1

Joaquin Arango, Explaining migration: a critical view, in International Social Science Journal.
International Migration , 165, 2000
2
Rezumare a teoriei dup Douglas Massey, Joaquing Arango,, Graeme Hugo, Ali Kouaouci, Adella
Pelegrino, Edward Taylor, Worlds in motion. Understanding international migration at the end of
millenium. Oxford: Oxford Universitz Press, 1998, p20-21
MIGDEV, 14.03.07/DS

7. In viziunea raionalist a neoclasicismului, migrantul potenial devine activ dac

ER sunt mai mari dect zero . Pentru valori negative este un nonmigrant convins
iar pentru valori apropiate de 0 , va fi indecis sau indiferent.
8. Factorii cu impact direct asupra veniturilor i anselor de ocupare la origine si
destinaiile posibile sunt i ei luai n consideraie n abordarea neoclasic.
Educaia sporit mrete ansele de venit i ocupare la destinaie dac restul
condiiilor sunt egale.
9. Fluxurile de migraie ntre origine i destinaie nceteaz n momentul n care
ansele de ctig/ocupare se egalizeaz.
10. Deciziile de migraiune rezult din dezechilbre sau discontinuiti ntre diferitele
piee ale muncii; alte genuri de pia nu influeneaz direct decizia de migratie.3

Deficiente ale teoriei neoclasice4

11. De ce nu pleac mult mai muli oameni dat fiind diferenele mari de salarii ntre

ri?
12. De ce diferenele de rate de emigrare sau cele de rate de imigrare ntre ri nu sunt

proporionale cu decalajele de dezvoltare sau, mai exact, de venituri?

13. Teoria neoclasic este centrat economic i neglijeaz factorii de politic a

migratiei cu restrictiile i oportunitile specifice diferitelor reglementari.

14. Chiar in interiorul UE15 , teoria neoclasica nu poate explica intensitatea

fluxurilor. Idee ca migraia nceteaz daca beneficiul net de salarii este egal cu
costurile migraiei, nu pare s fie corect5.
15. Oricare ar fi datele utilizate, ideea ca migraia internaionala a determinat o
reducere semnificativa a disparitilor economice dintre rile de emigrare i cele
de imigrare in ultimele decenii, este greu de susinut6.
16. Desi microteoria neoclasic reduce din deficientele variantei sale macro , ea
rmne deficitar in considerarea factorilor culturali ai migraiei, spune, pe buna
dreptate, Arango.
17. Testarea teoriei a fost deficitar: modelul Todaro opereaz cu ipoteza unei relaii
multiplicative ntre venituri si ratele de ocupare. In analizele de regresie prin care
au fost testate modelele, ns, ratele de ocupare au fost considerate aditiv, nu
multiplicativ7.

Studii de caz8
18. Cazul Portorico
3

Ibid. 21
Dup Arango, 2000
5
Ibid. 287.
6
Ibid. 287
7
Douglas Massey, Joaquing Arango,, Graeme Hugo, Ali Kouaouci, Adella Pelegrino, Edward Taylor,An
Evaluation of International Migration Theory: The North American Case, Populatiion and Development
Review, vol. 20, 4, 1994, p.702
8
Massey et al., 1994, pp.703-709
4

MIGDEV, 14.03.07/DS

a. Maldonato a analizat relatia dintre conditiile economice din Portorico i

cele din patru state ale SUA , New York, New Jersey, Connecticutt si
Illinois in legatur cu emigrarea neta in insul, pentru perioada 1947-1973.
Autoarea a constatat prin modele de regresie multipl c diferentele
anuale de salarii si de ocupare dintre origine si destinatii au o capacitate de
predictie semnificativ pentru rata de emigrare din Portorico9.
b. Porto Rico , stat liber (4 milioane de locuitori) asociat la SUA, nu are
restrictii de circulatie in relatia cu SUA si fluxul de migratie spre State are
ovechimeconsiderabila. Din acest punct de vedere situatia sa este relevanta
pentru teoria neoclasic a migratiei. In perioada 1950-1970 raportul intre
salariul mediu din Stte si cel din Porto Rico s-a redus de la 3.4 la 1.9, in
concordant cu asteptrile din teoria in discutie10.
c. In 1974, Congresul SUA decide ca nivelul salariului minim din State s fie
adoptat si pentru insula. Conform teoriei neoclasice ar fi fost de ateptat
ca, in conditiile cresterii salariului minim sa aib loc o reducere a
emigrarii pe teritoriul continental al Statelor. Evidentele empirice obtinute
sunt contradictorii. Analize suspecte de eroare de specificare (Santiago,
1991, 1993,) sustin teoria iar cele cu mai buna specificare nu o susin
(Castilio Freeman)11. In schimb, acestea din urm trimit la o schimbare in
selectivitatea migratiei portoricanilor: industriilel locale , dup marirea
salariului minim nu mai sunt capabile sa plateasca salariati la noul nivel si
se inchid. In consecinta forta de munca slab calificata este nevoita sa plece
in zona continentala a SUA. In schimb, salariile cresc pentru persoanele
calificate si se inregistreaza o crestere a migratiei de revenire a
portoricanilor calificati. In consecint portoricanii care au ajuns in State
dupa 1975 au avut salarii foarte mici la destinatie iar cei care au revenit in
insula din state, cu nivel de calificare superior, s-au incadrat spre varful
ierarhiei salariale. Compozitia migratiei pe flux si contraflux este in acord
cu teoria neoclasica.
19. Cazul Mexic.
a. Studiu Blajer, Johnson i Prozecanski (1978) au studiat migratia legala si
pe cea ilegal din Mexic spre SUA, pentru perioada1960-1975. Predictorii
sunt raporturi ale masurilor Mexic vs SUA referitoare la rata somajului,
salariilemedii in industrie si salariile medii in agricultura. Variabilele au
fost logaritmate pentru normalizare. Modelul alucrat mai bien pentru
migratia ilegal decat pentru cea legala , cu R2 egal cu 71% n primul i
35% in cel de-al doilea caz. Ocuparea s-a dovedit a avea o capacitate de
predictie mai mare decat salariile . Migratia ilegal a fost msurat prin
numrul anual de migrani ilegali descoperii la granita Mexic SUA.

Massey et al. 1994, p.703.

10
11

Idem.
apud Massey 1994, p.704

MIGDEV, 14.03.07/DS