Principiile aplicarii legii civile in timp

Aplicarea legii civile in timp este guvernata de doua principii:

- principiul neretroactivitatii legii civile noi
- principiul aplicarii imediate a legii civile noi
Principiul neretroactivitatii reprezinta regula de drept potrivit cu care legea noua produce
efecte numai ptr viitor adica se aplica situatiilor juridice aparute dupa intrarea ei in vigoare.
Acest principiu este reglementat in articolul 6, alin 1. Teza a doua din c.c , precum si prin
dispozitiile articolului 15, alin 2 din constitutie, care stabileste legea dispune numai ptr viitor
cu exceptia legii penale sau contraventionale mai favorabile . Deducem de aici ca exceptiile
de la principiul neretroactivitatii sunt aplicarea legii penale sau contraventionale mai
valorabile.
Situatia pare relativ simpla in sensul ca legea 9 reglementeaza situatiile juridice aparute dupa
adoptarea ei, in timp ce situatiilor juridice anterioare acesteia, li se aplica legea civila veche.
Conditia este ca aceste situatii juridice sa se nasca, modifice sau stinge inainte de abrogarea
ei. Aceasta regula este exprimata prin adagiul tempus regit actum.
Totusi, in practica lucrurile sunt mai complicate in sensul ca pot exista numeroase situatii
juridice care produc efecte succesive si indepartate fiind posibil ca o situatie juridica sa
produca unele efecte sau sa se epuizeze sub imperiul legii noi care a abrogat legea veche in
vigoare la momentul nasterii acelei situatii juridice, punandu-se problema care este legea
aplicabila.
Aplicarea imediata a legii este o consecinta a neretroactivitatii si reprezinta regula de
drept potrivit careia de indata ce a fost adoptata legea civila noua se aplica tuturor situatiilor
privite dupa intrarea ei in vigoare. Si aceste principiu convoca o exceptie: ultraactivitatea
(supravietuirea) legii civile vechi. Aceasta exceptie isi gaseste aplicarea atat in cazul in care
legea noua prevede expres aceasta, cat si in cazul normelor supletive, deoarece in acest din
urma caz, partile care intocmesc un act juridic civil lasa pe seama normelor supletive in
vigoare la acel moment, stabilirea unor conditii, si efectele actului juridic respectiv astfel incat
abrogarea gaseste legea veche incorporata prin vointa partilor in actele juridice incheiate sub
imperiul ei.
Prin urmare daca s-ar aplica acestor acte juridice civile, legea noua, s-ar nesocoti vointa
partilor, motiv ptr care este firesc ca legea care a guvernat nasterea actului juridic civil
respectiv, sa se aplice tuturor efectelor acestuia, inclusiv celor produse dupa abrogarea ei.
Tinand seama de principiul neretroactivitatii dar si de posibilitatea legiuitorului de a opta intre
aplicarea imediata a legii noi si ultraactivitatea legii vechi deosebim 3 categorii de situatii
juridice:
- facta praeterita-> faptele constitutive modificatoare sau extinctive de situatii juridice
realizate inainte de intrarea in vigoare a legii noi, caz in care se aplica legea veche
- facta pendentia-> situatiile juridice in curs de formare, modificare sau stingere la data
intrarii in vigoare a legii noi.
In aceste cazuri se aplica legea noua, dar legiuitorul poate opta si ptr supravietuirea legii
vechi. Daca insa elementele ce alcatuiesc constituirea, modificarea sau stingerea sunt distincte
,atunci ptr fiecare dintre aceste elemente se poate aplica legea in vigoare la momentul la care
s-a produs.
- facta futura->situatiile juridice care se vor naste modificat sau stinge dupa intrarea in
vigoare a legii noi, caz in care se aplica legea noua.
Aplicarea legii civile in spatiu din punctul de vedere al spatiului, legile coe xista. Aplicarea in

spatiu a legii intereseaza sub doua aspecte:

- aspectul intern ( pe teritoriul Romaniei) . In aceasta situatie aplicarea legii este intemeiata
De principiul teritorialitatii in sensul ca de regula legea in sens restrans se aplica pe intreg
teritoriul tarii dupa cum daca ne referim la lege in sens larg , actele normative ce emana de la
autoritati ale administratiei publice centrale, se aplica pe intreg teritoriul tarii, in timp ce
actele normative emise de autoritati ale administratiei publice locale se aplica in unitatea admteritoriala respectiva.
- aspectul extern. Acest aspect are in vedere ipoteza in care situatiile juridice contin un
element de extranitate. Ori de cate ori exista un element de extraneitate se genereaza un
conflict de legi in sensul ca ptr situatia juridica respectiva, devin incidente atat legea romana
cat si legea straina atrasa in conflict de elementul de extraneitate. Conflictul de lege se rezolva
prin regulile reglementate potrivit art 8 c.c , in cartea a7a din c.c. In ceea ce priveste aplicarea
legii civile cu privire la persoane deosebim intre legi civile aplicabile numai persoanei fizice,
legi civile aplicabile numai persoanei juridice si legi civile aplicabile atat persoanei fizice cat
si persoanei juridice.