Sunteți pe pagina 1din 100

Trauma auto & caderea

1. La traversarea capului cu roata automobilului in direcie transversal se produc fracturi:


a) infundate;
b) liniare;
c) cominutive;
d) in terase;
e) orificiale.
2. Indicai direcia deplasrii prin inerie a corpului oferului in salonul automobilului la coliziune frontal:
a) posterioar;
b) anterioar;
c) spre dreapta;
d) spre stanga;
e) nu se deplaseaz.
3. La traumatismul auto se atribuie leziunile corporale produse in urma:
a) exploziei motorului automobilului;
b) exploziei rezervorului automobilului;
c) intoxicaiei cu in automobil;
d) aciunii automobilului aflat in micare;
e) morii subite in automobil.
4. Mecanismul de baz de formare a leziunilor corporale in traumatismul auto:
a) lovirea cu prile automobilului;
b) traversarea corpului cu roile;
c) traumatismul in salonul automobilului;
d) explozia motorului automobilului;
e) aciunea factorului termic.
5. Fractura-bar (bamper) se produce in urmtorul tip de traumatism auto:
a) in salonul automobilului;
b) la traversarea corpului cu roile automobilului;
c) la ciocnirea automobilului cu pietonul;
d) la cdere din automobilul in micare;
e) la compresiunea corpului de carosabil.
6. In traumatismul auto mortal, medicul legist soluioneaz intrebrile, cu excepia:
a) care este cauza decesului;
b) ce leziuni corporale sunt depistate pe cadavru;
c) timpul survenirii decesului;
d) culpabilitatea oferului;
e) prezena strii de ebrietate.
7. Amprentele anvelopelor pe hainele i corpul decedatului se formeaz la:
a) ciocnirea automobilului cu pietonul;
b) traumatismul in salonul automobilului;
c) traversarea corpului cu roile;
d) cderea din automobilul aflat in micare;
e) compresiunea pietonului prin caroseria camionului de copac.

8. Leziunile specifice pentru traumatismul auto sunt:


a) dezmembrarea corpului;
b) fracturi eschiloase ale oaselor craniene;
c) amprenta cptuelii radiatorului pe corp;
d) fracturi multiple ale oaselor bazinului;
e) fracturi deschise ale oaselor femurale.
9. Ciocnirea primar cu autoturismul se realizeaz la nivelul:
a) capului;
b) gatului;
c) toracelui;
d) membrelor superioare;
e) gambelor.
10. Eschilul osos n fractura-bar (bamper) are form:
a) rotund;
b) triunghiular;
c) oval;
d) pentagonal;
e) ptrat.
11. In cazul ciocnirii autoturismului cu pietonul, punctul de contact mai frecvent se va afla:
a) mai sus de centrul de greutate;
b) mai jos de centrul de greutate;
c) la nivelul centrului de greutate;
d) la nivelul capului;
e) la nivelul centurii scapulare.
12. Clasificarea leziunilor musculare dup caracterul morfologic:
a) hemoragie;
b) plag;
c) ruptur;
d) zdrobire;
e) excoriaie.
13. Manifestarea tardiv a echimozei pe tegumente depinde de:
a) profunzimea localizrii;
b) dimensiunilor hemoragiei;
c) sexul ptimitului;
d) forma suprafeei obiectului vulnerant;
e) particularitile esuturilor lezate.
14. Tipurile traumatismului auto sunt:
a) ciocnirea automobilului aflat in micare cu pietonul;
b) aruncarea corpului i cderea pe carosabil;
c) in salonul automobilului;
d) traversarea corpului cu roile;
e) alunecarea corpului pe carosabil.

15. Traversarea cu roile automobilului este posibil la poziia corpului pe:


a) flancul stang;
b) spinare;
c) abdomen;
d) flancul drept;
e) pe flanc, semiflectat.
16. Amprenta benzii de rulare a roilor automobilului pe hainele victimei poate fi depistat in cazul:
a) traversrii corpului cu roile automobilului;
b) ciocnirii automobilului aflat in micare cu pietonul;
c) contactului hainelor cu urmele benzii de rulare de pe carosabil;
d) alunecrii corpului pe carosabil;
e) traumatismului in salonul automobilului.
17. Circumstanele de producere ale traumatismului auto in salonul automobilului sunt:
a) ciocnirea unui automobil cu altul;
b) la inceperea micrii automobilului;
c) rsturnarea automobilului;
d) ciocnirea automobilului de un obstacol imobil;
e) franare lin.
18. Tipurile de cdere sunt:
a) cdere de la inlime (precipitare);
b) cdere pasiv;
c) cdere veritabil;
d) cdere simpl de pe acelai plan;
e) cdere in fantani, gropi.
19. Cderea de la nlime (precipitarea) poate fi:
a) direct (liber);
b) direct coordonat;
c) in trepte;
d) in trepte coordonat;
e) direct necoordonat.
20. Fazele in care se produc leziuni corporale in precipitare:
a) zborul;
b) desprinderea corpului de pe suprafaa de suport;
c) aterizarea;
d) deplasarea corpului din locul aterizrii primare;
e) pan la desprinderea corpului de pe suprafaa de suport.
21. Prile proeminente ale automobilului cu care se produc leziuni la ciocnire cu pietonul:
a) bara de protecie;
b) farul;
c) cptueala radiatorului;
d) retrovizorul (oglinda) extern;
e) portbagajul.

22. Leziunile produse in traumatismul auto se clasific:


a) leziuni vechi ale aparatului locomotor;
b) caracteristice;
c) necaracteristice;
d) specifice;
e) leziuni ale organelor vizual i auditiv.
23. Accidentele rutiere pot fi condiionate de urmtoarele stri patologice:
a) boli cardio-vasculare cu caracter acut;
b) diminuarea esenial a vzului;
c) defecte anatomice ale membrelor;
d) maladii ale organului auditiv;
e) cefalohematom.
24. La examinarea medico-legal a persoanelor decedate in accidentele rutiere este necesar de prelevat:
a) sange pentru depistarea alcoolului etilic;
b) mostre de bil;
c) mostre de pr, in cazul prezenei plgilor capului;
d) mostre de saliv;
e) sange pentru stabilirea apartenenei de specia i de grup.
25. "Fractura-bar" in traumele rutiere se formeaz pe:
a) oasele craniene;
b) vertebrele cervicale;
c) oasele femurale;
d) oasele tibiene;
e) oasele bazinului.
26. In traumatismul auto combinat pot fi depistate urmtoarele leziuni:
a) patologie a organului auditiv;
b) amprenta benzii de rulare pe tegumentele toracelui;
c) maladii ale organului vzului;
d) anchiloza articulaiilor genunchiului;
e) "fractur-bara" a femurului.
27. Dintre particularitile examinrii cadavrelor in accidentele rutiere fac parte:
a) prelevarea viscerelor pentru examenul toxico-chimic general;
b) msurarea distanei plante-leziuni";
c) seciuni suplimentare pe suprafaa posterioar a corpului;
d) examinarea organelor cavitii toracice i abdominale;
e) cercetarea organelor vzului i auzului.
28. Concluziile referitor la moartea prin traumatisme auto se bazeaz pe:
a) datele cercetrii la faa locului;
b) prezena carosabilului uzat i condiiilor meteorologice nefavorabile;
c) rezultatele examinrii medico-legale ale cadavrului;
d) depistarea sangelui, prului victimei pe automobil;
e) rezultatele cercetrii automobilului.

29. Leziunile produse in cadrul traumatismelor auto sunt:


a) excoriaii;
b) echimoze;
c) plgi contuze;
d) cefalo-hematomul;
e) fracturi.
30. La traversarea corpului cu roile automobilului se produc:
a) fracturi cominutive ale oaselor craniene cu rupturi ale meningelui dur;
b) fracturi bilaterale ale coastelor;
c) fractur prin bara de protecie a femurului;
d) amprente ale benzilor de rulare pe tegumente;
e) echimoze circulare - amprente ale farului.
31. Volumul lezional in cazul traversrii corpului cu roata depinde de:
a) inlimea barei de protecie;
b) direcia traversrii;
c) masa automobilului;
d) limea roilor;
e) caracterul desenului benzii de rulare.
32. In cazul depistrii leziunilor corporale imense, produse in circumstane necunoscute, in favoarea
traumatismului auto vor pleda:
a) "fractura-bar" a tibiei;
b) rupturi ale cordului i pulmonilor;
c) amprentele benzii de rulare pe tegumentele toracelui;
d) hematomul subdural;
e) plgi contuze ale capului.
33. Dintre leziunile produse prin precipitare fac parte:
a) plgi contuze;
b) "fractura-bar" a tibiei;
c) rupturi ale organelor parenchimatoase;
d) dezmembrare;
e) fracturi angrenate.
34. Pentru cderile simple este caracteristic:
a) prezena leziunilor de contralovitur ale creierului i meningelor;
b) fracturi bilaterale ale oaselor bazinului;
c) fracturi inelare ale bazei craniului;
d) lipsa leziunilor produse prin comoia general a intregului corp;
e) fracturi in bici" (whiplash") ale vertebrelor cervicale.
35. La precipitare se refer cderea de la:
a) 150 m;
b) 25 m;
c) cdere din poziie ortostatic;
d) 5 m;
e) 10 m.

Tanatologie

36. Schimbrile ireversibile in S.N.C. i in sistemul cardio-respirator se instaleaz imediat dup:


a) pierderea cunotinei;
b) pauza terminal;
c) moartea clinic;
d) perioada agonal;
e) moartea biologic.
37. Peste cat timp dup moarte temperatura cadavrului se egaleaz cu cea a mediului ambiant (temperatura aerului
0
fiind de +18 C)?
a) peste 3 - 5 ore;
b) peste 12 ore;
c) spre sfaritul primei zile;
d) spre sfaritul zilei a doua;
e) peste 5 zile.
38. Care este mecanismul formrii lividitilor cadaverice?
a) scderea tonusului muscular;
b) schimbarea proprietilor fizico-chimice ale sangelui;
c) deplasarea postmortem a sangelui prin vase in prile declive ale corpului;
d) scderea densitii sangelui in vase;
e) creterea permeabilitii vaselor sanguine.
39. Ce culoare au lividitile cadaverice in intoxicaia cu CO?
a) brun;
b) albastru-violacee;
c) surie;
d) roz-roietic;
e) surie-brun.
40. Lividitile cadaverice vor fi mai pronunate in moartea prin:
a) hemoragie extern din vasele sanguine cervicale;
b) nefrit cronic cu uremie;
c) traum cranio-cerebral cu hemoragie;
d) asfixie mecanic (spanzurare);
e) fractur deschis a femurului cu lezarea vaselor.
41. Peste cat timp dup instalarea morii, de regul, incepe rezoluia rigiditii cadaverice?
a) peste 12 h;
b) peste 24 h;
c) peste 48 h;
d) peste 72 h;
e) peste 96 h.
42. Cand apar petele Liarche?
a) in poziia cadavrului cu faa in jos;
b) in cazul congestiei conjunctivei palpebrale;
c) in cazul desecrii sclerei ochilor deschii;
d) in cazul desecrii sclerei ochilor inchii;
e) in cazul feei acoperite cu pmant.
6

43. Unde vor fi localizate lividitile cadaverice pe corpul unui spanzurat in poziie vertical?
a) pe spate, fese, suprafaa posterioar;
b) pe suprafaa anterioar a trunchiului, gatului i feei;
c) pe membrele inferioare, poriunea inferioar a trunchiului, pe maini i plante;
d) pe suprafaa lateral a trunchiului;
e) pe toat suprafaa corpului.
44. Peste cat timp dup moarte lividitile cadaverice pot s se deplaseze complet in prile declive, la schimbarea
poziiei cadavrului?
a) peste 4-5 h;
b) peste 48 h;
c) peste 12-15 h;
d) peste 24 h;
e) peste 36 h.
45. La digitopresiune lividitile cadaverice dispar complet. Cat timp a trecut de la moarte?
a) pan la 12-15 h;
b) de la 15 pan la 36 h;
c) pan la 48 h;
d) de la 48 pan la 72 h;
e) peste 72 h.
46. Dintre semnele certe ale morii fac parte:
a) lipsa pulsului;
b) lipsa reflexelor;
c) electroencefalograma "mut";
d) lipsa respiraiei;
e) absena cunotinei.
47. Din ce cauz pielea in caz de putrefacie are culoarea verde-cenuie?
a) din cauza formrii methemoglobinei;
b) din cauza formrii verdhemocromogenului.
c) din cauza imbibiiei esuturilor subcutanate cu sange hemolizat;
d) din cauza formrii sulfhemoglobinei i a sulfurii de fier;
e) din cauza formrii carboxihemoglobinei;
48. Ce condiii favorizeaz saponificarea cadavrelor?
a) sol uscat, bine afanat;
b) mediu umed, neaerat;
c) umiditate crescut, ventilaie bun (bine aerat);
d) terenuri mltinoase cu reacie acid puternic;
e) mediu uscat cu temperatur crescut.
49. Decizia despre intreruperea msurilor de reanimare poate fi luat de ctre:
a) medicul legist;
b) medicul reanimatolog;
c) medicul stomatolog;
d) comisia medicilor specialiti;
e) medicul farmacist.
7

50. In aceleai condiii de pstrare care cadavru se va rci mai repede?


a) a unui adult;
b) a unui nou-nscut;
c) a unei persoane caectizate;
d) a unei persoane obeze;
e) a unui copil.
51. Ce culoare au lividitile cadaverice in intoxicaie cu substane methemoglobinizante?
a) roz-roietic;
b) albastru-violacee;
c) roie-violacee;
d) brun;
e) rou-aprins.
52. Peste cat timp dup moarte poate fi observat rigiditatea cadaveric?
a) peste 5 - 10 minute;
b) peste 0,5 - 1 h;
c) peste 2 - 4 h;
d) peste 12 h;
e) la 26 ore.
53. In ce regiuni ale corpului iniial apar semnele de putrefacie?
a) pe fa i gat;
b) pe coapse i gambe;
c) in regiunile declive ale corpului;
d) pe torace i membrele superioare;
e) in fosele inghinale.
54. La modificrile cadaverice precoce nu se atribuie:
a) mumificarea;
b) deshidratarea;
c) rcirea;
d) rigiditatea cadaveric;
e) lividitile cadaverice.
55. La modificrile cadaverice tardive nu se atribuie:
a) rigiditatea cadaveric;
b) putrefacia;
c) mumificarea;
d) lignificarea;
e) saponificarea.
56. Rigiditatea cadaveric poate lipse peste 6 ore de la deces pe cadavrul:
a) unui brbat;
b) unei femei;
c) in intoxicaie cu CO;
d) in spanzurare;
e) unui nou-nscut.

57. Rigiditatea cadaveric dispare complet peste:


a) 2-4 ore;
b) 12 ore;
c) 24 ore;
d) 3 zile;
e) cateva minute de la deces.
58. Petele Liarche apar ca urmare a:
a) lividitilor cadaverice;
b) rigiditii cadaverice;
c) deshidratrii cadavrului;
d) autolizei;
e) putrefaciei.
59. Examenul entomologic se bazeaz pe:
a) tabloul histopatologic al modificrilor in organe;
b) legitatea apariiei pe cadavru a diferitor insecte;
c) cercetarea spectral a sangelui;
d) metodele botanice;
e) metodele imunologice.
60. Gradul de macerare a tegumentelor indic:
a) cauza morii;
b) durata aflrii cadavrului in ap;
c) durata strii agonale;
d) adancimea bazinului cu ap;
e) categoria morii.
61. Care modificri cadaverice permit stabilirea schimbrii poziiei cadavrului:
a) deshidratarea cadaveric;
b) lividitile cadaverice;
c) autoliza;
d) saponificarea;
e) congelarea cadavrului.
62. Proba Magnus se bazeaz pe:
a) lipsa pulsului;
b) lipsa respiraiei;
c) comprimarea unui deget la baz printr-o ligatur;
d) comprimarea lateral a globului ocular;
e) reacia idiomuscular a bicepsului.
63. Proba Beloglazov se bazeaz pe:
a) lipsa pulsului;
b) lipsa respiraiei;
c) comprimarea unui deget la baz printr-o ligatur;
d) comprimarea lateral a globului ocular i schimbarea formei pupilei;
e) reacia idiomuscular a bicepsului.

64. Care este vechimea morii, dac la digitopresiune lividitilor cadaverice dispar i se restabilesc peste 5
secunde?
a) 15-29 ore;
b) 6-8 ore;
c) 24 ore;
d) 48 ore;
e) 72 ore.
65. Care este vechimea morii, dac la digitopresiune lividitile cadaverice nu-i modific culoarea?
a) 4-5 ore;
b) 12 ore;
c) 48 ore;
d) 16 ore;
e) 20 ore.
66. Care este vechimea morii, dac la digitopresiune lividitile cadaverice plesc i se restabilesc peste 3-5
minute?
a) 4-5 ore;
b) 10 ore;
c) 12 ore;
d) peste 48 ore;
e) 16-18 ore.
67. Interaciunea hidrogenului sulfurat cu hemoglobina determin urmtoarea culoare a lividitilor cadaverice i a
tegumentelor:
a) violacee-albstrie;
b) violacee;
c) verde;
d) cafenie;
e) roie.
68. Timpul necesar pentru mumificarea cadavrului unui om adult este de:
a) cateva ore;
b) 2-3 zile;
c) 1 sptman;
d) 2 sptmani;
e) cateva luni.
69. In structura cauzelor morii subite predomin maladiile aparatului:
a) cardio-vascular;
b) SNC;
c) digestiv;
d) respirator;
e) endocrin.
70. Viteza de rcire a cadavrului depinde de:
a) temperatura mediului ambiant;
b) sexul decedatului;
c) cauza decesului;
d) varst;
e) obiectul vulnerant.
10

71. Scopurile principale ale expertizei medico-legale a cadavrului constau in:


a) stabilirea cauzei morii;
b) determinarea genului morii;
c) determinarea vechimii morii;
d) stabilirea cauzei producerii traumei;
e) stabilirea obiectului vulnerant.
72. Expertiza medico-legal a cadavrului se dispune i se efectueaz, in mod obligatoriu, pentru constatarea:
a) cauzei morii;
b) genului morii violente;
c) caracterului vtmrilor integritii corporale;
d) gradului de gravitate a vtmrilor integritii corporale;
e) motivului infraciunii.
73. Motivele examinrii medico-legale a cadavrului sunt:
a) moartea violent;
b) moartea subit;
c) decedai in staionar cu diagnosticul clinic stabilit;
d) cadavrele pruncilor, nscui la domiciliu;
e) cadavrele persoanelor, decedate in drum spre spital.
74. In care compartimente ale Raportului de examinare medico-legal" se includ intrebrile, expuse de ctre
organul de urmrire penal, i rspunsurile la acestea?
a) partea descriptiv;
b) concluzii;
c) partea introductiv;
d) inainte de concluzii;
e) oricare din cele indicate.
75. Care din pete se refer la modificrile cadaverice precoce?
a) Tardieu;
b) Liarche;
c) cadaverice;
d) Minakov;
e) Vinevski.
76. Expertiza (examinarea) medico-legal a cadavrului se efectuiaz in baza:
a) deciziei Ministerului Sntii;
b) indicaiei primriei;
c) ordonanei procurorului;
d) solicitrii in scris a organului de urmrire penal;
e) indicaiei medicului ef al spitalului.
77. Modificrile cadaverice precoce sunt?
a) saponificarea;
b) rcirea cadaveric;
c) lividitile cadaverice;
d) rigiditatea cadaveric;
e) lignificarea.

11

78. La examinarea medico-legal a cadavrelor obligatoriu se deschid urmtoarele caviti:


a) cranian;
b) toracic;
c) canalul rahidian;
d) abdominal;
e) sinusurile paranazale.
79. Semne pozitive ale morii se consider:
a) lipsa respiraiei;
b) lipsa pulsului;
c) prezena lividitilor cadaverice;
d) petele de deshidratare ale sclerelor ochilor;
e) paloarea tegumentelor.
80. Vechimea morii in primele 12 ore poate fi stabilit mai exact in baza:
a) lividitilor cadaverice;
b) rigiditii cadaverice;
c) excitaiei electrice a muchilor;
d) reaciei pupilei la ageni chimici;
e) reaciei idiomusculare a bicepsului.
81. In baza lividitilor cadaverice pot fi stabilite:
a) timpul survenirii decesului;
b) durata aflrii cadavrului intr-o poziie anumit;
c) gradul de gravitate al leziunilor;
d) maladiile preexistente;
e) cauza decesului.
82. Pentru efectuarea expertizei medico-legale a cadavrului sunt necesare:
a) ordonana emis de ctre organul de urmrire penal;
b) dosarul penal;
c) fia medical de staionar;
d) procesul verbal al examinrii locului faptei;
e) depoziiile martorilor.
83. La stadiile lividitilor cadaverice se refer:
a) autoliza;
b) hipostaza;
c) difuzia;
d) imbibiia;
e) emfizemul cadaveric.
84. Rigiditatea cadaveric cataleptic se poate instala in:
a) leziune prin arm de foc a bulbului rahidian;
b) refrigerare;
c) traum prin explozie a capului cu dilacerarea total a creierului;
d) intoxicaie cu CO;
e) spanzurare.

12

85. Fenomenele cadaverice precoce au importan pentru:


a) soluionarea problemelor maladiilor preexistente;
b) diagnosticul pozitiv al morii;
c) presupunerea cauzei decesului;
d) stabilirea categoriilor morii;
e) diagnosticarea vechimii morii.
86. Stadiile lividitilor cadaverice se determin in baza:
a) modificrii culorii lividitilor la digitopresiune;
b) duratei restabilirii complete a culorii iniiale;
c) efecturii probei Magnus;
d) efecturii probei Beloglazov;
e) deplasrii lividitilor la schimbarea poziiei cadavrului.
87. Modificrile cadaverice tardive permit stabilirea:
a) condiiilor mediului de aflare a cadavrului;
b) cauzei morii;
c) vechimii probabile a morii;
d) caracterului maladiilor preexistente;
e) genului morii.
88. Modificrile cadaverice tardive sunt?
a) autoliza;
b) lignificarea;
c) saponificarea;
d) putrefacia;
e) imbibiia intimei arterelor magistrale.
89. Care factori condiioneaz viteza rcirii cadavrului?
a) temperatura aerului ambiant;
b) cauza decesului;
c) masa cadavrului;
d) caracterul hainelor;
e) obiectul vulnerant.
90. Compartimentele de baz ale Raportului de examinare medico-legal a cadavrului" sunt:
a) introductiv;
b) descriptiv;
c) diagnosticul;
d) epicriza postmortem;
e) concluziile.
91. Particularitile examinrii cadavrului in caz de traum auto sunt toate cu excepia:
a) examinarea organelor vzului, auzului i aparatului locomotor;
b) recoltarea materialului pentru examenul bacteriologic;
c) examinarea esuturilor moi ale spatelui;
d) recoltarea sangelui i urinei pentru determinarea alcoolului etilic;
e) examinarea radiologic a pulmonilor.

13

92. Genul morii violente include:


a) moartea subit;
b) omorul;
c) moartea patologic;
d) suicidul;
e) accidentul.
93. La descrierea fiecrui organ obligator se indic:
a) dimensiunile;
b) caracterul suprafeei seciunii;
c) diagnosticul modificrilor patologice;
d) forma, culoarea, dimensiunile focarului patologic;
e) coninutul organului cavitar.
94. Autopsia cadavrului prezint particulariti in urmtoarele cazuri:
a) trauma de trafic;
b) asfixiile mecanice;
c) congelare;
d) maladii oncologice;
e) intoxicaii.
95. Examinarea medico-legal a cadavrului difer de cea morfopatologic prin urmtoarele particulariti:
a) cercetarea modificrilor morfologice;
b) studierea minuioas a modificrilor cadaverice;
c) cercetarea hainelor i corpurilor delicte;
d) stabilirea cauzei morii;
e) metoda efecturii probelor pentru pneumotorace i emboliei gazoase.
96. Examinarea extern a cadavrului cuprinde:
a) examenul capului;
b) examenului gatului i corpului;
c) examenul membrelor;
d) secionarea spatelui i extragerea mduvei spinrii;
e) descrierea leziunilor corporale.
97. Etapele de baz ale examenului extern al cadavrului sunt:
a) examenul general al cadavrului;
b) cercetarea sinusurilor paranazale;
c) descrierea hainelor;
d) descrierea leziunilor corporale;
e) cercetarea modificrilor cadaverice.
98. Cadavrele, persoanelor decedate in staionare, se supun examinrii medico-legale in urmtoarele cazuri:
a) cadavrele persoanelor necunoscute;
b) persoanele decedate in rezultatul aciunilor suicidale;
c) maladii oncologice;
d) prezena plangerilor privind tratamentul incorect;
e) cadavrele persoanelor cu tratament staionar indelungat i cu diagnostic clinic stabilit.

14

99. In cazurile autopsiei cadavrelor, mostrele corpurilor delicte de origine biologic pentru cercetare se recolteaz
de ctre:
a) medicul legist titular;
b) anchetator;
c) procuror;
d) medicul legist delegat;
e) judector.
100. Putrefacia cadavrului se manifest extern prin:
a) petele Liarche;
b) indurarea esuturilor moi i muchilor;
c) reeaua venoas de putrefacie;
d) emfizemul cadaveric;
e) vezicule de putrefacie.
101. Ce factori externi condiioneaz dezvoltarea procesului de saponificare:
a) insuficiena sau lipsa aeraiei;
b) sol uscat i poros;
c) sol umed i lutos;
d) aeraie bun;
e) temperatur inalt.
102. Modificri cadaverice sunt:
a) lividitile cadaverice;
b) rigiditatea cadaveric;
c) exhumarea;
d) autoliza;
e) hemoliza.
103. Probe speciale, la examinarea medico-legal a cadavrului, sunt:
a) proba la embolie aerian;
b) proba la pneumotorace;
c) probele hidrostatice;
d) proba Goppe-Zeiler;
e) proba cu ap oxigentat.
104. Cauze ale morii subite in maladiile cardio-vasculare pot fi:
a) ruptura anevrismului aortei;
b) tuberculoz pulmonar;
c) tumore cerebral;
d) insuficiena cardiac acut;
e) bronhopneumonia.
105. Cauze ale morii subite in maladiile tractului gastro-intestinal pot fi:
a) hepatita cronic;
b) pancreonecroza hemoragic;
c) peritonit;
d) diverticul esofagian;
e) hemoragia acut.

15

106. Sarcinile de baz la autopsia cadavrelor cu semne de maladii infecioase sunt:


a) prevenirea contaminrii personalului, care efectueaz necropsia;
b) prevenirea contaminrii mediului ambiant;
c) prelevarea organelor i esuturilor pentru examenul toxico-chimic general;
d) prelevarea organelor i esuturilor pentru diagnosticul corect;
e) efectuarea expertizelor medico-criminalistice.
107. Dup efectuarea autopsiei se intocmesc urmtoarele documente:
a) raport de expertiz medico-legal a cadavrului;
b) raport de examinare medico-legal a cadavrului;
c) proces verbal de cercetare morfo-patologic a cadavrului;
d) proces verbal de expertiz a cadavrului;
e) certificatul medical constatator de deces.
108. Metodele de cercetare utilizate pentru stabilirea vechimii morii:
a) traseologic;
b) biochimic;
c) radiologic;
d) histologic;
e) balistic.
109. La cercetarea cadavrului mumificat pot fi soluionate intrebrile:
a) sexul decedatului;
b) vechimea inhumrii;
c) prezena unor semne individuale;
d) scopul comiterii infraciunii;
e) varsta decedatului.
110. La cercetarea cadavrului scheletat pot fi soluionate intrebrile:
a) apartenena oaselor omului sau animalului;
b) varsta decedatului;
c) sexul decedatului;
d) cauza morii subite;
e) prezena maladiilor esutului osos.
111. Distrugerea esuturilor moi ale cadavrului in sezonul cald al anului se produce de ctre:
a) furnici;
b) roztoare;
c) animale slbatice;
d) mute (larve);
e) lipitori.
112. In primele 24 ore dup moarte autolizei se supun:
a) pancreasul;
b) oasele;
c) tendoanele;
d) mucoasa gastric;
e) tegumentele.
113. Semnele deshidratrii cadavrului se depisteaz pe:
a) buze;
b) mucoasa gastric;
c) sclerele ochilor;
d) mucoasa laringelui i traheii;
e) scrot.
16

114. Scopurile examenului medico-legal histologic sunt:


a) stabilirea vechimii leziunilor;
b) stabilirea vitalitii leziunilor;
c) stabilirea mecanismului producerii leziunilor;
d) stabilirea obiectului vulnerant;
e) confirmarea diagnosticului.
115. Examenul histologic al excoriaiilor, plgilor, echimozelor se efectueaz pentru stabilirea:
a) vechimii leziunilor;
b) particularitilor obiectului vulnerant;
c) mecanismului cauzrii traumei;
d) vitalitii leziunilor;
e) identificarea obiectului vulnerant.
116. Pan la examinarea medico-legal a cadavrului medicul legist trebuie s studieze:
a) fia de insoire a ambulanei;
b) copia procesului verbal de examinare a cadavrului la faa locului;
c) fia medical de staionar;
d) ordonana de efectuare a expertizei medico-legale;
e) depoziiile martorilor.
117. Examinarea extern a cadavrului include:
a) descrierea hainelor;
b) examinarea sinusului sfenoidal;
c) descrierea leziunilor corporale;
d) fotografierea cadavrelor persoanelor necunoscute;
e) efectuarea probei pentru pneumotorace.
118. Proba la pneumotorace se efectueaz n caz de:
a) electrocuie;
b) nec;
c) traum a plmnilor;
d) spnzurare;
e) hemoragie acut.
119. Pentru cercetarea lividitilor cadaverice cu scopul determinrii vechimii morii se utilizeaz:
a) fotometru;
b) colorimetru;
c) dinamometru;
d) spectroscop;
e) analiza cromatografic.
120. Stare terminal ireversibil este:
a) agonia;
b) moartea clinic;
c) moartea biologic;
d) pauza terminal;
e) hipotonia accentuat.

17

121. anul de spanzurare nu poate fi:


a) continuu;
b) discontinuu;
c) orizontal;
d) cu adancime uniform;
e) cu amprenta nodului.

Asfixii mecanice

122. In care asfixie mecanic se determin mrirea in volum a pulmonilor cu prezena petelor hemoragice
subpleurale pal-roietice?
a) compresiune toraco-abdominal;
b) strangulare;
c) aspiraie cu mase vomitive;
d) spanzurare;
e) inec.
123. In care stadiu clinic al asfixiilor mecanice are loc compensarea insuficienei de oxigen?
a) preasfictic;
b) dispnee inspiratorie;
c) dispnee expiratorie;
d) respiraie terminal;
e) agonal.
124. Din semnele general asfixice externe fac parte toate, cu excepia:
a) cianoza feei;
b) lividiti cadaverice precoce, difuze;
c) rigiditatea cataleptic;
d) hemoragii punctiforme pe conjunctiv;
e) semne de defecaie i ejaculare.
125. La semnele general asfixice interne se atribuie urmtoarele, cu excepia:
a) supraumplerea cu sange a compartimentelor drepte ale inimii;
b) hemoragii punctiforme subpleurale;
c) venecongestia organelor interne;
d) semnul Belin;
e) sangele fluid.
126. Semnul specific extern in spanzurare este:
a) anul de spanzurare;
b) semnul Amusat;
c) rupturi transversale ale intimei arterelor carotide;
d) hemoragii punctiforme subpleurale;
e) masca echimotic.
127. Fractura osului hioid i a cartilajelor laringiene se va produce mai frecvent in:
a) spanzurare;
b) strangulare;
c) sugrumare;
d) obturarea cilor respiratorii cu corpuri strine;
e) inec.
18

128. Intrebarea nr. 128: Intrebarea125 Capitol: Asfixii mecanice Punctajul: 10Proba Bokarius se efectueaz
pentru:
a) stabilirea vitalitii anului de spanzurare;
b) stabilirea localizrii anului;
c) diagnosticului diferenial al anului de spanzurare cu cel de strangulare;
d) stabilirea tipului laului;
e) stabilirea limii anului.
129. Intrebarea nr. 129: Intrebarea126 Capitol: Asfixii mecanice Punctajul: 10Suicidul este imposibil prin:
a) spanzurare;
b) strangulare cu laul;
c) sufocare;
d) obturarea cilor respiratorii cu corpuri strine;
e) sugrumare.
130. Intrebarea nr. 130: Intrebarea127 Capitol: Asfixii mecanice Punctajul: 10Pentru sugrumare sunt
caracteristice urmtoarele leziuni corporale:
a) echimoze ovale i excoriaii semilunare pe coapse;
b) echimoze ovale i excoriaii semilunare pe gat;
c) semne de lupt i autoaprare;
d) masca echimotic;
e) an de strangulare.
131. Intrebarea nr. 131: Intrebarea128 Capitol: Asfixii mecanice Punctajul: 10In compresia toracoabdominal se determin:
a) masca echimotic;
b) emfizem pulmonar pronunat;
c) amprentele costale pe suprafeele latero-posterioare ale pulmonilor;
d) edem pulmonar carminat;
e) fracturi ale osului hioid.
132. In inec se determin urmtoarele semne, cu excepia:
a) petele Rasskazov-Lukomski-Paltauf;
b) semnul Kruevski;
c) amprentele costale pe suprafeele latero-posterioare ale pulmonilor;
d) edem pulmonar carminat;
e) semnul Svenikov.
133. In cazul necropsiei persoanelor decedate in rezultatul inecului nu se cerceteaz:
a) cavitatea cranian;
b) sinusurile paranazale;
c) cavitatea toracic;
d) cavitatea abdominal;
e) esuturile moi ale membrelor.
134. Semne de retenie a cadavrelor in ap sunt toate, cu excepia:
a) culoarea roz a tegumentelor;
b) cderea prului;
c) macerarea tegumentelor;
d) poziia boxerului" in gard;
e) leziuni produse de raci, peti, etc.
19

135. Intrebarea nr. 135: Intrebarea132 Capitol: Asfixii mecanice Punctajul: 10Compresia organelor gatului,
asociat cu un complex pronunat de fenomene periculoase pentru via, se refer la vtmri corporale:
a) uoare;
b) grave, periculoase pentru via;
c) medii, cu dereglarea sntii de lung durat;
d) medii, cu o incapacitate stabil de munc mai puin de 1/3;
e) uoare, cu dereglarea sntii de scurt durat.
136. Intrebarea nr. 136: Intrebarea133 Capitol: Asfixii mecanice Punctajul: 10In cazul decesului prin
spanzurare se efectueaz proba:
a) docimazia hidrostatic pulmonar;
b) Goppe-Zeiler;
c) Bokarius;
d) docimazia hidrostatic gastro-intestinal;
e) la pneumotorace.
137. Proba Bokarius se efectueaz in caz de:
a) inec;
b) sugrumare;
c) spanzurare;
d) compresie toraco-abdominal;
e) obturare a cilor respiratorii cu corpuri strine.
138. La efectuarea probei Bokarius se utilizeaz:
a) microscopul;
b) lamele de sticl;
c) cutia Petri;
d) colorani specifici;
e) aparatul roentgenologic.
139. La semnele morii rapide se refer petele:
a) Liarche;
b) Tardieu;
c) Fabrikantov;
d) Minakov;
e) Vinevski.
140. Semnul Amusat se determin in:
a) inec;
b) spanzurare;
c) strangulare;
d) sugrumare;
e) compresie toraco-abdominal.
141. Intrebarea nr. 141: Intrebarea138 Capitol: Asfixii mecanice Punctajul: 10Semnul Svenikov este
caracteristic pentru:
a) spanzurare;
b) inec;
c) strangulare;
d) sugrumare;
e) compresie toraco-abdominal.
20

142. Semnul Kruevski se stabilete in:


a) spanzurare;
b) inec;
c) strangulare;
d) sugrumare;
e) compresie toraco-abdominal.
143. Hemoragiile difuze in picioruele muchilor sterno-cleido-mastoidieni in locul inseriei pe clavicul i stern
(semnul Walcher) se produc in:
a) inec;
b) spanzurare;
c) strangulare;
d) compresie toraco-abdominal;
e) sugrumare.
144. Echimozele ovale i excoriaiile semilunare in sugrumare sunt:
a) semne de lupt i autoaprare;
b) semne specifice;
c) leziuni accidentale;
d) modificri postmortale;
e) leziuni prin cdere.
145. Edemul carminat al plmanilor se intalnete in:
a) inec;
b) spanzurare;
c) compresie toraco-abdominal;
d) aspiraia maselor vomitive;
e) sugrumare.
146. anul orizontal, continuu, cu adancime uniform este caracteristic pentru:
a) spanzurare;
b) strangulare;
c) asfixie prin compresie;
d) lupt i autoaprare;
e) leziunile accidentale.
147. Intrebarea nr. 147: Intrebarea144 Capitol: Asfixii mecanice Punctajul: 10Obturarea cilor respiratorii cu
corpuri strine se refer la:
a) asfixii prin strangulare;
b) asfixii prin obturare;
c) asfixii prin compresie;
d) accidente;
e) suicid.
148. Intrebarea nr. 148: Intrebarea145 Capitol: Asfixii mecanice Punctajul: 10Care din semnele morii prin
compresie toraco-abdominal pot aprea postmortem?
a) petele Tardieu;
b) masca echimotic;
c) edemul carminic al plmanilor;
d) petele Minakov;
e) edemul cerebral.
21

149. Intrebarea nr. 149: Intrebarea146 Capitol: Asfixii mecanice Punctajul: 10La moartea in ap se atribuie:
a) inecul;
b) hemoragiile intracerebrale difuze;
c) lezarea postmortem a corpului cu alicele brcilor cu motor;
d) lezarea postmortem a corpului de ctre raci i peti;
e) depistarea planctonului in sinusul osului sfenoidal.
150. Intrebarea nr. 150: Intrebarea147 Capitol: Asfixii mecanice Punctajul: 10Semnul Kruevski i petele
Paltauf se intalnesc in cazul morii:
a) in ap;
b) prin inec;
c) prin spanzurare;
d) prin compresie toraco-abdominal;
e) prin sugrumare.
151. Procesul asfixic se soldeaz cu decesul in decurs de:
a) 1-2 minute;
b) 5-6 minute;
c) 30 minute;
d) 10-15 minute;
e) 40-50 minute.
152. Intrebarea nr. 152: Intrebarea149 Capitol: Asfixii mecanice Punctajul: 10In inec pot fi depistate:
a) hemoragii sub endocard de form alungit;
b) hemoragii punctiforme in mucoasa bazinetelor renale;
c) hemoragii punctiforme sub epicard;
d) hemoragii in mucoasa stomacului;
e) hemoragii subpleurale pal-roii, fr limite certe.
153. Leziunile specifice pentru sugrumare sunt:
a) echimoze ovale pe gat;
b) petele Tardieu;
c) proba Bokarius pozitiv;
d) excoriaii semilunare pe gat;
e) venecongestia organelor interne.
154. Intrebarea nr. 154: Intrebarea151 Capitol: Asfixii mecanice Punctajul: 10Semnele specifice pentru
spanzurare sunt:
a) an de spanzurare oblic-orizontal;
b) semnul Kruevski;
c) semnul Amusat;
d) masca echimotic;
e) semnul Svenikov.
155. Intrebarea nr. 155: Intrebarea152 Capitol: Asfixii mecanice Punctajul: 10In compresia toracoabdominal pot fi depistate:
a) semnul Svenikov;
b) edem pulmonar carminat;
c) semnul Amusat;
d) masca echimotic;
e) poziia "boxerului in gard".
22

156. Intrebarea nr. 156: Intrebarea153 Capitol: Asfixii mecanice Punctajul: 10In strangularea cu laul se
depisteaz urmtoarele semne:
a) an de strangulare orizontal;
b) edem pulmonar carminat;
c) masca echimotic;
d) semnul Kruevski;
e) fracturile cartilajelor laringiene.
157. Intrebarea nr. 157: Intrebarea154 Capitol: Asfixii mecanice Punctajul: 10Semne ale inecului sunt:
a) hemoragii in mucoasa bazinetelor renale;
b) semnul Svenikov;
c) amprentele costale pe suprafeele postero-laterale ale pulmonilor;
d) masca echimotic;
e) semnul Kruevski.
158. Intrebarea nr. 158: Intrebarea155 Capitol: Asfixii mecanice Punctajul: 10In favoarea vitalitii anului
de spanzurare vor indica:
a) embolia eritrocitar i lipidic a ganglionilor limfatici regionali;
b) direcie orizontal a anului;
c) proba Bokarius pozitiv;
d) edem pulmonar carminat;
e) emfizem pulmonar acut.
159. Intrebarea nr. 159: Intrebarea156 Capitol: Asfixii mecanice Punctajul: 10In evoluia clinic a asfixiilor
mecanice se deosebesc urmtoarele stadii:
a) preasfixic;
b) dispnee inspiratorie;
c) dispnee expiratorie;
d) agonie;
e) respiraie terminal.
160. Intrebarea nr. 160: Intrebarea157 Capitol: Asfixii mecanice Punctajul: 10Din semnele general asfixice
externe fac parte:
a) cianoza pronunat a feei;
b) masca echimotic;
c) hemoragii subconjunctivale;
d) lividiti cadaverice precoce i extinse;
e) semne de defecare i ejaculare.
161. Intrebarea nr. 161: Intrebarea158 Capitol: Asfixii mecanice Punctajul: 10Din semnele generalasfixice
interne fac parte:
a) venecongestia organelor interne;
b) sangele fluid;
c) edem pulmonar carminat;
d) petele Tardieu;
e) semnul Amusat.

23

162. Intrebarea nr. 162: Intrebarea159 Capitol: Asfixii mecanice Punctajul: 10Procesul evoluiei asfixiilor se
caracterizeaz prin:
a) scderea concentraiei oxigenului in esuturi;
b) dezvoltarea alcalozei tisulare;
c) dezvoltarea acidozei tisulare;
d) acumularea bioxidului de carbon in esuturi;
e) formarea carboxihemoglobinei.
163. Intrebarea nr. 163: Intrebarea160 Capitol: Asfixii mecanice Punctajul: 10Tipurile asfixiilor mecanice:
a) prin strangulare;
b) prin comprimare;
c) spanzurare;
d) prin obturare;
e) inec.
164. Intrebarea nr. 164: Intrebarea161 Capitol: Asfixii mecanice Punctajul: 10Particularitile anului de
spanzurare sunt:
a) direcie orizontal;
b) direcie oblic-orizontal;
c) continuu, adancime uniform;
d) discontinuu, adancime neuniform;
e) culoare brun-cafenie.
165. Particularitile anului de strangulare cu laul:
a) direcie orizontal;
b) direcie oblic-ascendent;
c) continuu, adancime uniform;
d) discontinuu, adancime neuniform;
e) culoare galben-brun.
166. In asfixiile mecanice prin sufocare cu obiecte moi, leziunile se produc la nivelul:
a) tegumentelor din jurul nasului i gurii;
b) cartilajelor laringiene;
c) epiglotei;
d) mucoasei cavitii bucale i buzelor;
e) inelelor traheii.
167. Mecanismele de formare a mtii echimotice sunt:
a) deplasarea mecanic a sangelui in sistemul venei cave superioare in rezultatul compresiei toraco-abdominale;
b) diminuarea refluxului sanguin de la nivelul organelor toracelui i abdomenului;
c) staza venoas in sistemul venei cave superioare din cauza stoprii funciei de aspiraie a cutiei toracice;
d) leziunile multiple ale organelor interne;
e) fracturile coastelor i coloanei vertebrale.
168. Intrebarea nr. 168: Intrebarea165 Capitol: Asfixii mecanice Punctajul: 10La asfixiile mecanice prin
obturare se refer:
a) compresiunea toraco-abdominal;
b) sufocarea;
c) obturarea cilor respiratorii cu lichide;
d) sugrumarea;
e) obturarea cilor respiratorii cu corpuri strine.
24

169. Intrebarea nr. 169: Intrebarea166 Capitol: Asfixii mecanice Punctajul: 10Variantele poziionrii corpului
in spanzurare sunt:
a) atarnare;
b) atarnare cu suport parial pe plante;
c) ezand;
d) atipic;
e) in genunchi.
170. Elementele anului de strangulare sunt:
a) fundul;
b) hemoragii subcutanate la nivelul anului;
c) marginile;
d) bureletul;
e) semnul Amusat.
171. Tipurile de baz ale inecului sunt:
a) aspirativ;
b) spastic;
c) adevrat;
d) mixt;
e) reflector.
172. Diagnosticul cert al inecului se bazeaz pe depistarea planctonului in:
a) esutul pulmonar;
b) lichidul sinusului sfenoidal;
c) rinichi;
d) mduva osoas a oaselor tubulare mari;
e) sangele din cavitile cordului.
173. Localizarea laului pe gat poate fi:
a) joas;
b) atipic;
c) inalt;
d) tipic;
e) liber.
174. Materialul de confecionare a laului poate fi:
a) moale;
b) unic;
c) dur;
d) semidur;
e) multiplu.
175. Mecanismul survenirii morii in spanzurare se explic prin:
a) comprimarea vaselor magistrale ale gatului;
b) tromboembolie;
c) redistribuirea sangelui in circuitul mic;
d) comprimarea nervului vag i laringian superior;
e) rupturi ale intimei arterelor carotide.

25

176. In cadrul examinrii organelor gatului, in caz de spanzurare se depisteaz:


a) rupturi transversale ale intimei arterelor carotide comune;
b) fracturile inelelor traheii;
c) hemoragii in sinusul carotidian;
d) fracturi ale osului hioid;
e) hemoragii in muchii sterno-cleido-mastoidian.
177. Mecanismele survenirii morii in compresia toraco-abdominal sunt:
a) sufocarea;
b) leziunile mecanice grave;
c) embolia gazoas;
d) asfixic;
e) lipsa oxigenului in aerul inspirat.
178. In caz de inec, pentru examenul de laborator se expediaz:
a) lichidul din sinusul osului sfenoidal;
b) mostre de lichid din bazinul cu ap;
c) mostre de pr;
d) rinichi;
e) mduva osoas din oasele tubulare mari.
179. La semnele general asfixice nu se atribuie:
a) petele Tardieu;
b) sangele fluid;
c) petele Fabrikantov;
d) petele Vinevski;
e) petele Rasskazov-Lukomski.
180. La semnele reteniei cadavrului in ap se atribuie:
a) spum albicioas stabil in cile respiratorii;
b) prezena planctonului in mduva osoas;
c) hainele umede;
d) macerarea tegumentelor;
e) emfizemul pulmonar hiperhidric.
181. La asfixiile mecanice prin strangulare se refer:
a) spanzurarea;
b) inecul;
c) strangularea;
d) compresiunea toraco-abdominal;
e) obturarea cilor respiratorii cu corp strin.
182. Spanzurarea poate avea loc in:
a) la;
b) doar la comprimarea suprafeei posterioare a capului;
c) intre scandurile gardului;
d) intre ramurile copacilor;
e) comprimarea cutiei toracice.

26

183. anul de strangulare se poate forma in compresiunea gatului cu:


a) laul;
b) mainile;
c) obiecte contondente dure;
d) elementele hainelor (guler, fular);
e) obiecte ascuite.
184. In spanzurare, bureletul cutanat se produce in cazul:
a) anului unic;
b) anului dublu;
c) anului triplu;
d) anului multiplu;
e) compresiei cu obiect contondent de form alungit.
185. La descrierea anului de strangulare este necesar de indicat:
a) direcia;
b) limea;
c) adancimea;
d) culoarea;
e) fracturile cartilajului tiroid.
186. anul de strangulare poate fi confundat cu:
a) defectele produse de insecte postmortem;
b) benzile produse prin compresia gulerului hainei;
c) modificrile cadaverice tardive;
d) cutele tegumentare naturale;
e) semne de lupt i autoaprare.
187. Ca rezultat al lovirii prilor corpului de obiectele inconjurtoare in spanzurare, se pot produce:
a) rupturi renale;
b) echimoze;
c) plgi contuze;
d) fracturi ale vertebrelor toracale;
e) excoriaii.
188. In strangulare, laul se strange in jurul gatului sub aciunea:
a) greutii pariale a corpului;
b) mainilor proprii;
c) greutii intregului corp;
d) forei exterioare;
e) spontan.
189. anul de spanzurare se deosebete de anul de strangulare prin:
a) direcie oblic-ascendent;
b) adancime neuniform;
c) culoare;
d) lime;
e) pergamentare.

27

190. In strangularea cu laul pot fi depistate urmtoarele semne de lupt i autoaprare:


a) excoriaii pe maini;
b) hemoragii in muchii sterno-cleido-mastoidieni;
c) excoriaii i echimoze pe torace;
d) echimoze pe fa;
e) edem carminat pulmonar.
191. Asfixia prin compresie toraco-abdominal survine ca rezultat al:
a) comprimrii toracelui de ctre caroseria unui autocamion rsturnat;
b) comprimrii toracelui i abdomenului de ctre un bloc de beton armat;
c) cderii pe cap a unui bloc de beton armat;
d) comprimrii indelungate a membrelor inferioare;
e) comprimrii toracelui i abdomenului de ctre un copac tiat.
192. In sufocare cu obiecte moi se depisteaz:
a) masca echimotic;
b) excoriaii pe mucoasa buzelor;
c) prezena penelor, firelor de ae in orificiile nazale, laringe, traheie;
d) fractura osului hioid;
e) echimoze pe tegumentele din jurul orificiilor bucal i nazale.
193. Moartea prin obturarea lumenului cilor respiratorii se poate instala in rezultatul:
a) ptrunderii in laringe a obiectelor eterogene-compacte;
b) compresiei toracelui;
c) inchiderii lumenului traheii cu chiaguri sanguine;
d) spanzurrii;
e) umplerii traheii i broniilor cu substane pulverulente.
194. In asfixia prin obturarea cilor respiratorii cu obiecte compacte se depisteaz:
a) nisip;
b) fragmente din proteze dentare;
c) clu;
d) fragmente de alimente nemasticate;
e) fin.
195. In asfixiile prin obturarea cilor respiratorii la copii cu substane pulverulente se depisteaz:
a) monede;
b) nisip;
c) fin;
d) grau;
e) nasturi.
196. Inecul poate fi:
a) drept cauz a morii patologice;
b) suicid;
c) accident;
d) drept cauz a morii subite;
e) homicid.

28

197. Asfixia prin compresia toraco-abdominal poate fi:


a) homicid;
b) drept cauz a morii subite;
c) accident;
d) suicid;
e) drept cauz a morii patologice.
198. Asfixia prin spanzurare poate fi:
a) drept cauz a morii patologice;
b) accident;
c) suicid;
d) drept cauz a morii subite;
e) homicid.
199. Planctonul poate avea urmtoarele varieti:
a) pseudoplancton;
b) fitoplancton;
c) sub aspectul unor raci mici;
d) zooplancton;
e) sub aspectul resturilor de plante.
200. La modificrile postmortem ale cadavrelor extrase din ap se atribuie:
a) amprentele costale pe suprafeele postero-laterale ale pulmonilor;
b) leziunile produse de raci i peti;
c) leziunile produse in timpul cutrii i extragerii cadavrului din ap;
d) leziunile produse de psri acvatice;
e) prezena planctonului in sinusul osului sfenoidal.
201. Masca echimotic se depisteaz n cazul:
a) sindromului morii subite la copil;
b) morii rapide;
c) compresiunii toraco-abdominale;
d) traumei cranio-cerebrale deschise;
e) morii subite.
202. Planctonul poate fi depistat n snge i rinichi n caz de:
a) spnzurare;
b) compresie toraco-abdominal;
c) retenie a cadavrului n ap;
d) nec;
e) asfixie mecanic prin obturarea cailor respiratorii cu corp strin.

29

Fata locului & corpuri delicte

203. Dup cercetarea cadavrului la faa locului medicul poate rspunde anchetatorului la toate intrebrile
enumrate mai jos, cu excepia:
a) care este vechimea aproximativ a decesului?
b) care este cauza probabil a decesului?
c) sunt la faa locului urme asemntoare cu sangele sau alte lichide biologice?
d) care este grupa sanguin a cadavrului?
e) ce leziuni corporale sunt pe cadavru?
204. La cadavrul, cercetat la faa locului, s-au depistat lividiti cadaverice roii-aprinse, care la digitopresiune
dispar i reapar imediat. Care este cauza probabil a morii i stadiul de evoluie al lividitilor cadaverice?
a) intoxicaie cu acid azotic, stadiul de staz;
b) intoxicaie cu CO, stadiul de staz;
c) intoxicaie cu acid azotic, stadiul de imbibiie;
d) intoxicaie cu CO, stadiul de imbibiie;
e) intoxicaie cu CO, stadiul de hipostaz.
205. Lividitile cadaverice au o nuan gri-cafenie in moartea prin:
a) intoxicaie cu etanol;
b) inec;
c) intoxicaie cu CO;
d) spanzurare;
e) intoxicaie cu nitrii.
206. Generalizarea definitiv a rigiditii cadaverice survine la:
a) 12 ore;
b) 24 ore;
c) 36 ore;
d) 48 ore;
e) 72 ore.
207. In cazul cercetrii cadavrului la faa locului, profunzimea canalului de rnire se concretizeaz in?
a) faza static;
b) faza dinamic;
c) experimentul de anchet;
d) toate cele enumrate;
e) nici una din ele.
208. In cazul cercetrii cadavrului la faa locului, corpurile delicte se preleveaz?
a) in faza static;
b) in faza dinamic;
c) la cercetarea suplimentar (la faa locului);
d) in toate cele enumrate;
e) in nici una din ele.
209. Cine intocmete procesul verbal de cercetare la faa locului?
a) expertul medico-legal;
b) anchetatorul procuraturii;
c) expertul criminalist;
d) colaboratorii poliiei;
e) poliia criminal.
30

210. Medicul legist in timpul cercetrii cadavrului la faa locului efectueaz toate aciunile, cu excepia:
a) constatarea decesului;
b) descrierea hainelor i starea lor;
c) descrierea modificrilor cadaverice i gradului de evoluie;
d) concretizarea profunzimii canalului de rnire;
e) particularitile i leziunile prilor anatomice ale corpului.
211. In timpul cercetrii cadavrului la faa locului, pentru estimarea vechimii morii, care preparat medical
introduce medicul legist in camera anterioar a ochilor cadavrului?
a) pilocarpin;
b) adrenalin;
c) cofein;
d) lobelin;
e) camfor.
212. In procesul de cercetare a cadavrului la faa locului pot fi implicai toi specialitii, cu excepia:
a) pediatrul;
b) chirurgul;
c) ginecologul;
d) igienistul;
e) farmacistul.
213. Reacia idiomuscular se produce in muchii scheletali ai cadavrului, in condiii de temperatur a camerei:
a) in limitele a 6-9 ore dup deces;
b) dup 24 ore;
c) dup a 2-a zi;
d) la a 3-a zi;
e) dup o sptman de la deces.
214. Determinarea temperaturii corpului cadavrului in fosa axilar:
a) are importan pentru estimarea probabil a vechimii morii;
b) ajut la constatarea cauzei morii;
c) nu are importan practic;
d) stabilete condiiile de aflare a cadavrului;
e) are importan pentru stabilirea schimbrii poziiei corpului.
215. Subdezvoltarea esutului celulo-adipos subcutanat la cadavre:
a) condiioneaz rcirea cadaveric;
b) nu are influen asupra rcirii cadavrului;
c) reine rcirea cadaveric;
d) accelereaz instalarea rigiditii cadaverice;
e) incetinete evoluia lividitilor cadaverice.
216. Cercetarea locului faptei i a cadavrului la faa locului constituie:
a) o expertiz;
b) o cercetare de anchet primar;
c) o examinare;
d) un experiment de anchet;
e) o constatare.

31

217. Perioada clinic a morii poate dura:


a) 30 minute;
b) 5-7 minute;
c) pan la o or;
d) pan la 2 ore;
e) 3 ore.
218. Examinarea cadavrului la faa locului se efectueaz cu concursul:
a) medicului legist titular;
b) farmacistului;
c) personalului cu studii medicale medii;
d) medicului legist delegat;
e) stomatologului.
219. Medicul legist exercit funcia la faa locului in baza:
a) propriei iniiative;
b) indicaiilor anchetatorului;
c) cererii rudelor decedatului;
d) cererii colaboratorului poliiei criminale;
e) indicaiilor procurorului.
220. La faa locului, medicul legist este obligat de a:
a) intocmi procesul verbal de cercetare a locului faptei;
b) ajuta anchetatorul in depistarea i prelevarea corpurilor delicte;
c) ajuta anchetatorul in descrierea cadavrului;
d) transporta cadavrul in secia tanatologic;
e) consulta anchetatorul la examinarea cadavrului i expertizarea lui ulterioar.
221. In lipsa semnelor certe ale morii, la faa locului, medicul legist este obligat de a:
a) solicita ambulana;
b) preleva corpurile delicte;
c) descrie locul faptei;
d) solicita martorii asisteni;
e) efectua msurile de reanimare.
222. Fazele cercetrii cadavrului la faa locului sunt:
a) repetat.
b) definitiv;
c) dinamic;
d) intermediar;
e) static;
223. Semnele de constatare a decesului sunt:
a) probabile;
b) precoce;
c) certe;
d) tardive;
e) negative.

32

224. Semnele certe de stabilire ale morii la faa locului sunt:


a) semnul Beloglazov;
b) lipsa respiraiei;
c) lipsa cunotinei;
d) lividitile cadaverice;
e) fenomenele cadaverice tardive.
225. Intrebarea nr. 225: Intrebarea253 Capitol: Fata locului & corpuri delicte Punctajul: 10Metodele de baz
de stabilire a vechimii morii la faa locului sunt:
a) termometria cadavrului;
b) cercetarea enzimelor organelor interne;
c) determinarea excitrii electrice a muchilor;
d) cercetarea lividitilor cadaverice;
e) cercetarea biochimic a sangelui.
226. Intrebarea nr. 226: Intrebarea254 Capitol: Fata locului & corpuri delicte Punctajul: 10In favoarea
modificrii locului iniial de aflare a cadavrului i poziiei lui vor indica:
a) semne de tarare pe haine i corp;
b) prezena sangelui pe haine;
c) necorespunderea localizrii fenomenelor cadaverice precoce poziiei cadavrului;
d) prezena sangelui pe tegumentele cadavrului;
e) tegumente cu aspect de "piele de gasc".
227. Sarcinile de baz ale medicului legist la examinarea cadavrului la faa locului sunt:
a) constatarea decesului;
b) descrierea cadavrului;
c) dezbrcarea complet a cadavrului;
d) depistarea i prelevarea corpurilor delicte;
e) transportarea cadavrului in secia tanatologic.
228. La examinarea cadavrului la faa locului particip:
a) anchetatorul;
b) medicul legist;
c) martorii asisteni;
d) martorii oculari;
e) expertul criminalist.
229. Care sunt msurile efectuate de medicul legist la faa locului in faza static?
a) cercetarea fenomenelor cadaverice;
b) descrierea poziiei i atitudinii cadavrului;
c) intocmirea procesului verbal de examinare a locului faptei;
d) intocmirea schemei locului faptei;
e) prelevarea corpurilor delicte.
230. Care sunt msurile efectuate de medicul legist la faa locului in faza dinamic?
a) descrierea leziunilor corporale;
b) cercetarea fenomenelor cadaverice;
c) prelevarea corpurilor delicte;
d) descrierea poziiei i atitudinii cadavrului;
e) descrierea lojei cadavrului.
33

231. Intrebarea nr. 231: Intrebarea259 Capitol: Fata locului & corpuri delicte Punctajul: 10Care documente se
intocmesc la examinarea cadavrului la faa locului?
a) procesul verbal de examinare a locului faptei;
b) raport de examinare a cadavrului;
c) solicitare de examinare medico-legal a cadavrului;
d) certificat medical de deces;
e) concluzie consultativ pentru medicul de sector.
232. La examinarea cadavrelor persoanelor necunoscute la faa locului, medicul legist este obligat a:
a) descrie deplin hainele;
b) efectua dactiloscopia;
c) stabili varsta aproximativ dup exterior;
d) stabili sexul decedatului;
e) stabili constituia.
233. Motivele examinrii cadavrului la faa locului sunt:
a) moartea violent;
b) maladie oncologic la varsta senil;
c) suspecie de avort criminal;
d) deces in secia de internare cu diagnosticul nestabilit;
e) depistarea cadavrului unui nou-nscut neidentificat.
234. In cazul examinrii cadavrului la faa locului se permite:
a) fotografierea cadavrului;
b) dezbrcarea i deschiderea unor caviti ale cadavrului;
c) micarea cadavrului;
d) intocmirea schemelor, desenelor;
e) prelevarea corpurilor delicte.
235. In cadrul examinrii cadavrului la faa locului petele de sange pot fi depistate pe:
a) hainele cadavrului;
b) corpurile delicte;
c) tegumentele cadavrului;
d) ap;
e) sol.
236. Pentru depistarea petelor de sange, la faa locului pot fi examinai:
a) victima;
b) persoana suspect;
c) martorii oculari;
d) martorii asisteni;
e) inculpatul.
237. Intrebarea nr. 237: Intrebarea265 Capitol: Fata locului & corpuri delicte Punctajul: 10In cazurile de
precipitare, la faa locului, examenului extern vor fi supuse:
a) cadavrul i hainele sale;
b) locul depistrii cadavrului;
c) petele de sange in locul cderii corpului;
d) obiectele proeminente pe traiectoria cderii corpului;
e) obiectele personale ale rudelor victimei.
34

238. Intrebarea nr. 238: Intrebarea266 Capitol: Fata locului & corpuri delicte Punctajul: 10La cercetarea
locului accidentului rutier (locul faptei) pot fi depistate:
a) desenul benzii de rulare ale pneurilor;
b) amprente ale farurilor;
c) fragmente din hainele victimei (cciul, nasturi, batiste etc.);
d) amprente ale prilor proeminente inferioare ale automobilului;
e) semne ale benzii de franare.
239. Intrebarea nr. 239: Intrebarea267 Capitol: Fata locului & corpuri delicte Punctajul: 10In cazul ciocnirii
automobilului cu pietonul i traversrii ulterioare cu roile, pe hainele victimei pot fi depistate:
a) urme din vopseaua automobilului;
b) fragmente ale sticlei farurilor;
c) rupturi ale hainelor cu pete de sange;
d) amprente ale prilor proeminente inferioare ale automobilului;
e) desenul benzii de rulare a automobilului.
240. La examinarea locului faptei, in caz de leziuni prin arme de foc, pe cadavru pot fi depistate:
a) factori suplimentari ai tragerii;
b) bura (buza);
c) proba Bokarius pozitiv;
d) fenomenul Vinogradov;
e) tubul de cartu.
241. Pe cadavrul victimei decedate in rezultatul incendiului, la faa locului pot fi depistate:
a) arsuri vitale;
b) spum dens, perlat, stabil in jurul gurii i nasului;
c) arsuri termice ale mucoasei cavitii bucale;
d) lividiti cadaverice roii-aprinse;
e) arsuri ale firelor de pr.
242. In cazul decesului in rezultatul spanzurrii, la faa locului in procesul verbal este necesar de indicat:
a) localizarea laului;
b) rezultatul probei Bokarius;
c) localizarea nodului;
d) materialul laului;
e) prezena semnului Amusat.
243. Urma de sange, produs prin cderea picturii pe o suprafa orizontal, este:
a) prelingere;
b) frotiu;
c) pat;
d) terstur;
e) amprent.
244. Intrebarea nr. 244: Intrebarea272 Capitol: Fata locului & corpuri delicte Punctajul: 10Depistarea
elementelor figurate ale sangelui se stabilete in baza:
a) metodei morfologice;
b) investigaiei histo-chimice;
c) analizei spectrale;
d) reaciei de precipitare;
e) metodei de absorbie-eluie.
35

245. Intrebarea nr. 245: Intrebarea273 Capitol: Fata locului & corpuri delicte Punctajul: 10Depistarea
creatininei denot prezena:
a) transpiraiei;
b) spermei;
c) salivei;
d) urinei;
e) sangelui.
246. Intrebarea nr. 246: Intrebarea274 Capitol: Fata locului & corpuri delicte Punctajul: 10Depistarea serinei
denot prezena:
a) transpiraiei;
b) salivei;
c) spermei;
d) urinei;
e) sangelui.
247. Intrebarea nr. 247: Intrebarea275 Capitol: Fata locului & corpuri delicte Punctajul: 10Sangele de pe
zpad se preleveaz:
a) in eprubet;
b) pe tifon;
c) pe cutia Petri;
d) pe vat;
e) pe hartie.
248. Intrebarea nr. 248: Intrebarea276 Capitol: Fata locului & corpuri delicte Punctajul: 10Sangele de pe
perete se recolteaz:
a) pe tifon;
b) in eprubet;
c) pe vat;
d) se rade pe hartie curat;
e) pe cutia Petri.
249. Intrebarea nr. 249: Intrebarea277 Capitol: Fata locului & corpuri delicte Punctajul: 10Ce urme se produc
la cderea sangelui in cantiti mari pe o suprafa neabsorbant?
a) pete;
b) improcturi;
c) tersturi;
d) prelingeri;
e) bltoace.
250. Intrebarea nr. 250: Intrebarea278 Capitol: Fata locului & corpuri delicte Punctajul: 10Care obiecte se
refer la corpurile delicte de origine biologic?
a) medicamentele;
b) toxicele;
c) sperma;
d) glontele;
e) banii.

36

251. Intrebarea nr. 251: Intrebarea279 Capitol: Fata locului & corpuri delicte Punctajul: 10Fiecare medic
trebuie s poat face totul, cu excepia:
a) a ajuta anchetatorul in depistarea, recoltarea i ambalarea corpurilor delicte;
b) a descrie la faa locului impreun cu anchetatorul urmele de sange, sperm, pr etc.;
c) a efectua examinarea medico-legal a corpurilor delicte;
d) a ajuta anchetatorul la formularea intrebrilor necesare pentru soluionare in cadrul examinrii corpurilor delicte;
e) a efectua la faa locului diagnosticul probabil al urmelor de sange.
252. Intrebarea nr. 252: Intrebarea280 Capitol: Fata locului & corpuri delicte Punctajul: 10Pictura czut pe
un plan oblic-vertical va forma:
a) pat;
b) improcturi;
c) terstur;
d) prelingeri;
e) bltoace.
253. Intrebarea nr. 253: Intrebarea281 Capitol: Fata locului & corpuri delicte Punctajul: 10Sangele de la
cadavru se preleveaz:
a) in eprubet;
b) pe cutia Petri;
c) pe lama de sticl;
d) pe tampon de vat;
e) prin toate metodele sus-indicate.
254. Intrebarea nr. 254: Intrebarea282 Capitol: Fata locului & corpuri delicte Punctajul: 10Metoda de
diagnosticare probabil a urmelor de sange este:
a) metoda morfologic;
b) examenul spectral;
c) proba cu ap oxigenat;
d) metoda de adsorbie-eluie;
e) reacia de precipitare.
255. Intrebarea nr. 255: Intrebarea283 Capitol: Fata locului & corpuri delicte Punctajul: 10Depistarea
ptialinei denot prezena:
a) transpiraiei;
b) spermei;
c) urinei;
d) salivei;
e) sangelui.
256. Intrebarea nr. 256: Intrebarea284 Capitol: Fata locului & corpuri delicte Punctajul: 10Care sunt
investigaiile prin care se depisteaz prezena sangelui in pat?
a) reacia de imunofluorescen;
b) reacia cristalografic;
c) examinare morfologic;
d) analiza spectral;
e) reacia de izohemaglutinare.

257. Intrebarea nr. 257: Intrebarea285 Capitol: Fata locului & corpuri delicte Punctajul: 10La cercetarea
37

petelor suspecte de sperm se soluioneaz intrebrile:


a) diagnosticul pozitiv de sperm;
b) raportul procentual al spermatozoizilor viabili;
c) apartenena de grup a spermei;
d) capacitatea de procreare;
e) apartenena de specie a spermei.
258. Intrebarea nr. 258: Intrebarea286 Capitol: Fata locului & corpuri delicte Punctajul: 10Care sunt semnele
caracteristice firului de pr uman ?
a) cuticula cu solzi romboizi mari;
b) medulara lat;
c) corticala ingust;
d) medulara ingust;
e) corticala lat.
259. Intrebarea nr. 259: Intrebarea287 Capitol: Fata locului & corpuri delicte Punctajul: 10La cercetarea petei
de sange pe hain, se soluioneaz intrebrile:
a) diagnosticul pozitiv al petelor de sange;
b) apartenena de specie a sangelui;
c) apartenena de grup a sangelui;
d) stabilirea locului de provenien a sangelui;
e) stabilirea volumului total al hemoragiei.
260. Intrebarea nr. 260: Intrebarea288 Capitol: Fata locului & corpuri delicte Punctajul: 10Apartenena de
specie a sangelui se determin in baza:
a) reacia de precipitare;
b) reacia de imunoelectroprecipitare;
c) reacia de aglutinare combinat;
d) reacia de electroprecipitare in agar;
e) metoda de extracie.
261. Diagnosticul pozitiv al petelor de sperm se efectueaz in baza:
a) spectrografiei in emisie;
b) reaciei de microcristalizare;
c) cromatografiei;
d) examenului morfologic;
e) eletroforezei.
262. La descrierea petelor de sange se indic:
a) forma;
b) dimensiunile;
c) densitatea;
d) culoarea;
e) grupa sanguin.
263. Urmele de sange sunt:
a) bltoac;
b) pat;
c) improcturi;
d) prelingere;
e) echimoz.
264. La faa locului, prul se preleveaz cu:
38

a) corangul;
b) penset cu branele de cauciuc,
c) penset cu branele metalice;
d) degetele;
e) bisturiul.
265. Tipurile de examinare a prului sunt:
a) morfologic;
b) metoda amprentelor colorate;
c) traseologic;
d) serologic;
e) roentgenologic.
266. In rezultatul examinrii prului pot fi stabilite:
a) apartenena unei persoane concrete;
b) proveniena regional;
c) proveniena de sex;
d) vechimea lezrii prului;
e) prelucrarea chimic a prului.
267. In rezultatul cderii petelor de sange pe o suprafa orizontal se pot forma:
a) pete cu contururi regulate;
b) tersturi;
c) bltoace;
d) pete cu margini zimate, cu stropi in jur;
e) amprente.
268. Firul de pr const din:
a) stratul pigmentar;
b) stratul extern - cuticula;
c) substan cortical;
d) stratul cornos;
e) canalul medular - medula.
269. La cercetarea cadavrului la faa locului, stadiul static include:
a) cercetarea modificrilor cadaverice
b) depistarea semnelor particulare ale cadavrului
c) recoltarea corpurilor delicte
d) deplasarea cadavrului
e) fotografierea cadavrului

39

Factori fizici

270. Intrebarea nr. 270: Intrebarea297 Capitol: Punctajul: 10Aciunii presiunii inalte organismul uman este
supus in:
a) condiii de altitudine inalt;
b) zbor la inlimi mari;
c) submersii la adancimi mari;
d) spaiu inchis;
e) schimbarea brusc a poziiei corpului.
271. Intrebarea nr. 271: Intrebarea298 Capitol: Factori fizici Punctajul: 10Aciunii presiunii joase organismul
uman este supus in:
a) condiii de altitudine inalt;
b) lucrri subacvatice la adancimi mari;
c) spaiu inchis;
d) fantani adanci;
e) schimbarea brusc a poziiei corpului.
272. Intrebarea nr. 272: Intrebarea299 Capitol: Factori fizici Punctajul: 10Boala chesonierilor se dezvolt la:
a) trecerea brusc de la presiune joas la presiune normal;
b) trecerea brusc de la presiune inalt la normal;
c) schimbarea brusc a poziiei corpului;
d) condiii de altitudine inalt;
e) spaiu inchis.
273. Intrebarea nr. 273: Intrebarea300 Capitol: Factori fizici Punctajul: 10In barotraum se produc
urmtoarele leziuni:
a) rupturi ale esutului pulmonar;
b) fracturi ale oaselor craniene;
c) leziuni ale aparatului auditiv;
d) fracturi deschise ale membrelor;
e) efect hidrodinamic.
274. Intrebarea nr. 274: Intrebarea301 Capitol: Factori fizici Punctajul: 10Pentru aciunea local a
temperaturilor joase este caracteristic:
a) prezena degerturilor;
b) petele Vinevski;
c) petele Fabrikantov;
d) poziia "boxerului in gard";
e) congelarea cadavrului.
275. Intrebarea nr. 275: Intrebarea302 Capitol: Factori fizici Punctajul: 10Pentru aciunea local a
temperaturilor inalte este caracteristic producerea:
a) arsurilor;
b) osteomielitei;
c) escarelor;
d) mrcii electrice;
e) pseudo-inelului de excoriaie.

40

276. Intrebarea nr. 276: Intrebarea303 Capitol: Factori fizici Punctajul: 10Petele Vinevski se localizeaz:
a) pe mucoasa esofagului;
b) pe mucoasa gastric;
c) sub pleur;
d) pe mucoasa intestinului gros;
e) pe mucoasa bazinetelor renale.
277. Intrebarea nr. 277: Intrebarea304 Capitol: Factori fizici Punctajul: 10Petele Fabrikantov se localizeaz:
a) pe mucoasa gastric;
b) pe mucoasa esofagului;
c) pe mucoasa intestinului subire;
d) pe mucoasa calicelor i bazinetelor;
e) sub pleur.
278. Intrebarea nr. 278: Intrebarea305 Capitol: Factori fizici Punctajul: 10Petele Vinevski se produc in
moartea cauzat de:
a) arsuri;
b) hipotermie (refrigerare);
c) aciunea presiunii inalte;
d) boala chesonierilor;
e) electrocuie.
279. Intrebarea nr. 279: Intrebarea306 Capitol: Factori fizici Punctajul: 10Petele Fabrikantov se produc in
moartea cauzat de:
a) arsuri masive;
b) boala chesonierilor;
c) hipotermie (refrigerare);
d) aciunea presiunii inalte;
e) electrocuie.
280. Intrebarea nr. 280: Intrebarea307 Capitol: Factori fizici Punctajul: 10Arsurile termice de gr.III-IV ale
corpului cu suprafaa mai mare de 15% se refer la leziuni corporale:
a) uoare;
b) medii, cu dereglarea sntii de lung durat;
c) grave, periculoase pentru via;
d) medii, cu o incapacitate stabil de munc mai puin de 1/3;
e) fr cauzarea prejudiciului sntii.
281. Intrebarea nr. 281: Intrebarea308 Capitol: Factori fizici Punctajul: 10Clasificarea arsurilor se bazeaz pe:
a) profunzimea lezrii tegumentelor i esuturilor moi subiacente;
b) suprafaa combustiei;
c) profunzimea lezrii tegumentelor i suprafaa combustiei;
d) caracterul aciunii factorului termic;
e) durata tratamentului.
282. Intrebarea nr. 282: Intrebarea309 Capitol: Factori fizici Punctajul: 10La semnele aciunii vitale ale
flcrii se atribuie:
a) petele Vinevski;
b) arsuri ale hainelor;
c) sangele fluid;
d) venecongestia organelor interne;
e) arsurile mucoasei cavitii bucale, laringelui i traheii.
41

283. Intrebarea nr. 283: Intrebarea310 Capitol: Factori fizici Punctajul: 10Hematoamele epidurale pot aprea
postmortem in:
a) aciunea presiunii inalte;
b) ocul hipertermic;
c) hipotermie (refrigerare);
d) carbonizare;
e) insolaie.
284. Intrebarea nr. 284: Intrebarea311 Capitol: Factori fizici Punctajul: 10Tipurile aciunii vitale ale
temperaturilor inalte sunt:
a) indelungat;
b) local;
c) general;
d) de scurt durat;
e) superficial.
285. Arsurile se produc in rezultatul aciunii:
a) gazelor incandescente;
b) obiectelor incandescente;
c) flcrii;
d) lichidelor fierbini;
e) toxicelor distructive.
286. In cazul arsurilor de gr.II, modificrile morfologice se produc in:
a) epiderm;
b) grosimea dermului;
c) stratul celulo-adipos subcutanat;
d) muchi;
e) organe interne.
287. In cazul arsurilor de gr.III A i III B, modificrile morfologice se produc in:
a) epiderm;
b) grosimea dermului;
c) derm i stratul celulo-adipos subcutanat;
d) muchi;
e) oase.
288. In cazul arsurilor de gr.IV, modificrile morfologice se produc in:
a) epiderm;
b) grosimea dermului;
c) derm i stratul celulo-adipos subcutanat;
d) muchi;
e) mduva spinrii.
289. Gravitatea arsurilor depinde de:
a) profunzime;
b) suprafa;
c) origine;
d) grad;
e) localizare pe tegumente.
42

290. Semnele aflrii vitale in focarul incendiului sunt:


a) funingine in cile respiratorii;
b) arsuri ale cilor respiratorii;
c) arsuri ale tegumentelor;
d) poziia "boxerului in gard";
e) parlirea prului cu arsuri ale tegumentelor.
291. Cauzele morii la persoanele decedate i depistate in focarul de incendiu pot fi:
a) intoxicaie cu CO;
b) caexia combustional;
c) toxemia combustional;
d) ocul combustional;
e) septicemia.
292. Condiiile mediului ambiant care contribuie aciunii temperaturilor joase sunt:
a) vantul puternic;
b) caexia;
c) starea de ebrietate;
d) inclmintea stramt;
e) lipsa hainelor calde.
293. Strile organismului care contribuie aciunii temperaturilor joase sunt:
a) adinamia;
b) ebrietatea alcoolic;
c) somnul;
d) contactul cu obiectele reci;
e) surmenajul.
294. La semnele decesului prin hipotermie (refrigerare) se atribuie:
a) atitudinea "embrionar";
b) degerturi;
c) petele Vinevski;
d) petele Fabrikantov;
e) congelarea cadavrului.
295. Boala arilor evolueaz in urmtoarele etape:
a) ocul primar;
b) toxemia acut;
c) tromboza vaselor magistrale;
d) insuficiena respiratorie;
e) septicotoxemia.
296. In cazul degerturilor de gr.II, modificrile morfologice se produc in:
a) epiderm;
b) derm;
c) stratul celulo-adipos subcutanat;
d) muchi;
e) oase.

43

297. In cazul degerturilor de gr.III, modificrile morfologice se produc in:


a) epiderm;
b) derm;
c) stratul celulo-adipos subcutanat;
d) muchi;
e) oase.
298. In cazul degerturilor de gr.IV, modificrile morfologice se produc in:
a) epiderm;
b) derm;
c) stratul celulo-adipos subcutanat;
d) esuturile moi profunde;
e) organele interne.
299. Cauzele morii la persoanele decedate in staionar in rezultatul combustiilor pot fi:
a) ocul primar;
b) toxemia;
c) septicemia;
d) pneumonia;
e) aspiraia.
300. In moartea prin fulgeraie se depisteaz urmtorul semn specific:
a) marca electric;
b) figura de trsnet;
c) excoriaie;
d) plag;
e) fractur.
301. In moartea prin electrocuie se depisteaz urmtorul semn specific:
a) marca electric;
b) figura de trsnet;
c) excoriaie;
d) plag;
e) fractur.
302. Gradul reaciei organismului la aciunea curentului electric este determinat primordial de:
a) sex;
b) particularitile individuale ale organismului;
c) intensitatea curentului;
d) prezena maladiilor preexistente;
e) surmenaj.
303. Tipurile de curent electric cu importan medico-legal sunt:
a) static;
b) industrial;
c) tehnic;
d) atmosferic;
e) alternativ.
304. Aciunii curentului electric contribuie urmtorii factori externi:
a) umiditatea crescut a aerului;
b) particularitile individuale ale organismului uman;
c) umezirea pmantului;
d) prezena substanelor pulverulente in incpere;
e) umiditatea hainelor, membrelor.
44

305. Materialele hainelor i inclmintei care protejeaz impotriva aciunii curentului electric sunt:
a) cauciucul;
b) bumbacul;
c) mtasea natural;
d) lana;
e) pielea natural.
306. Curentul electric manifest urmtoarele aciuni asupra organismului uman:
a) hemoragie;
b) fibrilaia ventricular;
c) spasmul coardelor vocale;
d) rupturi ale organelor interne;
e) convulsii tonice ale muchilor scheletali.
307. In urma aciunii curentului electric atmosferic se depisteaz urmtoarele semne caracteristice:
a) "figura de trsnet" pe tegumente;
b) lividiti cadaverice difuze;
c) topirea obiectelor metalice ale hainelor;
d) edem pulmonar;
e) leziuni ale oaselor craniene cu carbonizare.
308. Aciunea curentului electric asupra organismului uman se manifest prin urmtoarele efecte:
a) mecanic;
b) luminiscent;
c) electrolitic;
d) termic;
e) psihologic.
309. Tabloul microscopic al mrcii electrice se caracterizeaz prin:
a) emfizem subcutanat (vacuole termice);
b) particule de metal in stratul cornos al pielii;
c) localizare marginal a leucocitelor;
d) alungire vertical a celulelor bazale ale stratului Malpighi;
e) diapedeza eritrocitar.
310. Metodele de laborator pentru depistarea metalizrii in marca electric sunt:
a) biologic;
b) radiologic;
c) spectral;
d) traseologic;
e) metoda amprentelor colorate.
311. Poza boxerului n gard" este caracteristic pentru:
a) electrotraum;
b) aflarea cadavrului n focarul de incendiu;
c) retenia ndelungat n ap;
d) hipotermie;
e) boala chesonierilor.

45

Arme de foc

312. In cazul expertizei medico-legale a cadavrului cu plag prin arm de foc medicul legist trebuie s soluioneze
toate intrebrile, cu excepia:
a) stabilirea originii balistice a leziunii;
b) stabilirea distanei tragerii;
c) stabilirea direciei canalului de rnire;
d) stabilirea genului morii violente;
e) stabilirea tipului armei de foc.
313. Cauza principal de producere a defectului de esut din regiunea orificiului de intrare este:
a) micarea de rotaie a glonului in jurul axului su longitudinal;
b) masa considerabil a proiectilului;
c) energia cinetic considerabil a glonului;
d) masa nesemnificativ a proiectilului;
e) deformarea glonului in timpul penetrrii esuturilor umane.
314. In care condiii devine mai posibil depistarea factorilor suplimentari ai tragerii la nivelul orificiului de
intrare pe corpul victimei:
a) tragere de la distan apropiat prin obstacol;
b) tragere cu eava lipit neermetic;
c) tragere de la distan indeprtat;
d) tragere de la distan apropiat din arm pneumatic;
e) tragere cu eava lipit ermetic.
315. Stabilirea direciei tragerii este posibil in baza:
a) microscopiei canalului de rnire;
b) caracterului lezrii oaselor plate;
c) caracterului leziunii transfixiante a vezicii urinare supraumplute;
d) caracterului lezrii diafizelor oaselor tubulare mari;
e) tuturor semnelor sus-indicate.
316. La armele de foc nu se atribuie:
a) revolverul;
b) pistolul-automat;
c) arma de vantoare;
d) arma pneumatic;
e) carabina.
317. Factorul traumatic de baz al tragerii este:
a) flacra;
b) funinginea;
c) particulele de pulbere;
d) uleiul armei;
e) proiectilul.
318. La cartuul armei de vantoare cu alice nu se atribuie:
a) alicele;
b) capsa;
c) trgaciul;
d) pulberea;
e) bura.
46

319. La factorii suplimentari ai tragerii nu se atribuie:


a) alicele;
b) mitraliile;
c) pulberea ars incomplet;
d) gloanele incendiare;
e) gloanele trasoare.
320. La factorii traumatici secundari se atribuie:
a) alicele;
b) pulberea ars incomplet;
c) flacra;
d) fragmente din obstacolul penetrat;
e) glonul.
321. In care consecutivitate urmeaz coninutul cartuului de vantoare cu alice?
a) bura-pulberea-alicele-bura;
b) pulberea-bura-alicele-bura;
c) alicele-bura-pulberea-bura;
d) bura-pulberea-bura-alicele;
e) nu este o consecutivitate strict.
322. tan-marca se produce la tragerea de la distana:
a) indeprtat;
b) foarte indeprtat;
c) apropiat;
d) cu eava lipit ermetic;
e) de la orice distan.
323. In cazul depistrii inelelor de excoriaie i tergere in jurul plgii balistice se poate afirma c plaga reprezint:
a) orificiu de ieire;
b) orificiu de intrare;
c) orificiu de intrare i de ieire;
d) aceste semne nu sunt caracteristice pentru leziuni balistice;
e) soluionarea acestei intrebri nu reprezint competena medicului legist.
324. Rupturile suplimentare ale marginilor orificiului de intrare la tragere cu eava lipit ermetic se produc in
rezultatul aciunii:
a) glonului;
b) gurii evii;
c) gazelor;
d) efectului hidrodinamic;
e) gazelor i efectului hidrodinamic.
325. Micarea de rotaie al glonului in jurul axei sale longitudinale este condiionat de:
a) construcia glonului;
b) aciunea gazelor;
c) ghintuiturile evii;
d) energia cinetic;
e) toi factorii sus-indicai.

47

326. Scurtarea evii armei de foc condiioneaz:


a) mrirea distanei de zbor a funinginii i pulberii;
b) schimbarea traiectoriei zborului glonului;
c) deformarea i fragmentarea glonului;
d) polimorfismul leziunilor balistice;
e) toate aciunile sus-indicate.
327. Cartuul de vantoare const din:
a) tub i caps;
b) pulbere;
c) bure;
d) alice;
e) factori suplimentari ai tragerii.
328. Semnele orificiului de intrare la impucarea din arm de foc cu glon sunt:
a) minus-esut;
b) forma alungit;
c) inelul de tergere;
d) efectul hidrodinamic;
e) inelul de excoriaie.
329. La tragere cu eava lipit ermetic se depisteaz:
a) funingine pe tegumentele din jurul plgii;
b) culoarea roie a sangelui i muchilor;
c) prezena factorilor suplimentari in canalul de rnire;
d) tan-marca;
e) fenomenul Vinogradov.
330. Mecanismele principale de aciune ale glonului sunt:
a) de perforare;
b) cu eava lipit;
c) cuneiform;
d) distan indeprtat;
e) de rupere.
331. Efectul hidrodinamic al glonului se manifest in cazul lezrii:
a) cordului in diastol;
b) scapulei;
c) pulmonilor;
d) vezicii urinare pline;
e) femurului.
332. Semnele orificiului de ieire ale plgii impucate sunt:
a) inelul de tergere;
b) forma de fisur;
c) minus esut";
d) rsfrangerea marginilor plgii in afar;
e) prezena factorilor suplimentari pe tegumentele din jurul plgii.

48

333. In cazul expertizei cadavrului cu plgi prin arme de foc medicul legist soluioneaz toate intrebrile, cu
excepia:
a) stabilirea originii balistice a leziunilor;
b) stabilirea distanei de tragere;
c) stabilirea genului morii violente;
d) stabilirea inteniei agresorului;
e) stabilirea direciei tragerii.
334. Determinarea direciei impucturii este posibil in baza:
a) microscopiei canalului de rnire;
b) caracterului lezrii oaselor plate;
c) deformrii i fragmentrii glonului;
d) caracterului lezrii oaselor tubulare;
e) prezenei amprentei gurii evii (tan-marca).
335. La armele de foc se atribuie:
a) pistolul;
b) pistolul-automat;
c) arma de vantoare;
d) arma pneumatic;
e) arma de vantoare acvatic.
336. Factorii suplimentari ai impucturii reprezint:
a) flacra;
b) funinginea;
c) bura;
d) glonul;
e) particule de pulbere.
337. Indicai care sunt distanele tragerii din armele de foc:
a) cu eava lipit ermetic;
b) apropiat;
c) cu eava lipit neermetic;
d) indeprtat;
e) foarte indeprtat.
338. La tragere din arma de foc de la distan indeprtat pot fi depistate:
a) minus-esutul;
b) inelul de excoriaie;
c) funinginea;
d) impregnarea prin pulbere;
e) inelul de tergere.
339. Calibrul armei de foc se determin in baza:
a) diametrului camerei cartuului (camerei detonante);
b) diametrului canalului evii;
c) distanei dintre marginile opuse ale ghintuiturilor helicoidale;
d) masei glonului;
e) lungimii evii.

49

340. Elementele leziunilor balistice pe corpul uman sunt:


a) orificiul de intrare;
b) canalul de rnire;
c) orificiul de ieire;
d) depuneri de funingine pe tegumente;
e) ptrunderea particulelor de pulbere in esuturi.
341. Semnele de baz ale tragerii cu eava lipit ermetic reprezint:
a) rupturi ale tegumentelor in regiunea orificiului de intrare;
b) tan-marca;
c) minus-esutul;
d) depunere de funingine in jurul orificiului de intrare;
e) culoarea roie a sangelui i esuturilor din regiunea plgii.
342. In plgile produse la tragere din arma de vantoare cu alice de la distan apropiat se depisteaz:
a) o plag masiv cu prezena plgilor oarbe de dimensiuni mici;
b) funingine pe tegumente;
c) impregnare cu pulbere;
d) parlirea prului;
e) tan-marca.
343. Fenomenul Vinogradov se produce in condiiile:
a) vitez mare de zbor a glonului;
b) prezena obstacolului;
c) prezena spaiului liber intre straturile hainelor;
d) lipsa hainelor;
e) prezena hainelor in dou straturi.
344. Armele de foc portative dup destinaie se clasific in:
a) cu destinaie special (pistol de semnalizare, pistol de construcie i asamblare);
b) sportiv;
c) de vantoare;
d) automat;
e) de lupt.
345. In funcie de lungimea evii, armele se clasific in:
a) cu eava scurt;
b) de construcie proprie;
c) cu eava lung;
d) cu eava mijlocie;
e) atipic.
346. Cartuul armei de lupt const din:
a) glon;
b) bur;
c) caps;
d) tub;
e) pulbere.

50

347. Orificiul de intrare produs prin aciunea glonului incendiar se caracterizeaz prin:
a) dehiscena plgii;
b) arsuri ale tegumentelor din jurul plgii;
c) parlirea firelor de pr din jurul plgii;
d) rupturi ale tegumentelor;
e) inelul fals de excoriaie.
348. Pentru leziunile produse la tragere din arm de construcie proprie este caracteristic:
a) plgi oarbe;
b) polimorfism al orificiilor de intrare;
c) leziuni masive ale oaselor i organelor interne;
d) fenomenul Vinogradov;
e) inelul fals de excoriaie.
349. Care din factorii suplimentari ai tragerii posed aciune termic pronunat:
a) glonul;
b) flacra;
c) gazele;
d) bura;
e) aerul preglonial.
350. Tipurile canalelor de rnire produse prin armele de foc sunt:
a) orb;
b) intrerupt;
c) cuneiform;
d) tangenial;
e) penetrant in cavitate.
351. Plaga balistic transfixiant se caracterizeaz prin:
a) fenomenul Vinogradov;
b) orificiu de intrare;
c) orificiu de ieire;
d) canal de rnire;
e) lipsa factorilor suplimentari ai tragerii.
352. Plaga balistic oarb se caracterizeaz prin:
a) lipsa factorilor suplimentari ai tragerii;
b) orificiu de intrare;
c) canal de rnire;
d) fenomenul Vinogradov;
e) arsuri ale tegumentelor din jurul plgii.
353. In cadrul examinrii cadavrului cu plag prin arm de foc, glonul se extrage cu:
a) mainile;
b) penseta cu brane de cauciuc;
c) cornangul;
d) bisturiul;
e) foarfecul.

51

354. Urmele cror factori suplimentari ai tragerii pot fi depistate pe haine?


a) flcrii;
b) particulelor de pulbere;
c) glonului;
d) burei;
e) particulele uleiului armei.
355. Care sunt modificrile produse de factorii suplimentari pe corpul victimei:
a) inelul de excoriaie;
b) arsuri pe tegumente;
c) impregnarea cu pulbere;
d) tan-marca;
e) parlirea prului.
356. Stabilirea direciei de tragere, la cercetarea cadavrelor aflate in stare de putrefacie avansat, este posibil in
baza:
a) leziunilor oaselor plate
b) efectului hidrodinamic
c) caracterului canalului de rnire in esuturile moi ale coapsei
d) leziunilor oaselor tubulare lungi
e) depunerilor factorilor suplimentari ai tragerii pe pielea de pe marginile orificiului de intrare
357. tan-marca se poate forma la:
a) traumatismul auto;
b) tragere de la distan ndeprtat;
c) tragere de la distan apropiat;
d) tragere cu eava lipit;
e) spnzurare.
358. Minus-esut la nivelul orificiului de intrare este caracteristic pentru:
a) plaga tiat;
b) plaga nepat;
c) plaga despicat;
d) plaga prin arm de foc;
e) plaga nepat-tiat.

52

Leziuni corporale

359. Intrebarea nr. 359: Intrebarea382 Capitol: Punctajul: 10Excoriaia cu vechimea de 3-4 zile se
caracterizeaz prin:
a) lipsa crustei, sub nivelul tegumentelor;
b) sub aspectul unui sector depigmentat, fr crust, la nivelul tegumentelor;
c) acoperit cu crust situat de asupra nivelului tegumentelor adiacente;
d) acoperit cu crust la nivelul tegumentelor;
e) acoperit cu crust situat de asupra nivelului tegumentelor, cu decolare marginal.
360. Intrebarea nr. 360: Intrebarea383 Capitol: Leziuni corporale Punctajul: 10Consecutivitatea producerii
leziunilor corporale poate fi stabilit in baza:
a) modificrii culorii echimozei;
b) gradului de exprimare a modificrilor reactive;
c) gradului hemoragiei;
d) necorespunderii plgii cutanate cu canalul plgii tiate-inepate (inepate, balistice) penetrante in cavitatea
toracic;
e) tuturor semnelor sus-indicate.
361. Intrebarea nr. 361: Intrebarea384 Capitol: Leziuni corporale Punctajul: 10Mecanismul de baz de
producere a plgii inepate este:
a) secionarea esuturilor;
b) ruperea esuturilor;
c) indeprtarea esuturilor de la centru spre periferie;
d) compresia esuturilor;
e) extensia esuturilor.
362. Intrebarea nr. 362: Intrebarea385 Capitol: Leziuni corporale Punctajul: 10Semnul de baz de difereniere
a plgii tiate-inepate de cea tiat este:
a) un col ascuit, altul rotunjit;
b) ambele coluri sunt ascuite;
c) margini neregulate;
d) ambele coluri rotunjite;
e) marginile excoriate.
363. Intrebarea nr. 363: Intrebarea386 Capitol: Leziuni corporale Punctajul: 10Expertiza gradului de gravitate
a vtmrilor corporale poate fi efectuat in baza oricrui din urmtoarele documente indicate mai jos, cu excepia:
a) hotrarii judecatei;
b) ordonanei procurorului;
c) ordonanei anchetatorului comisariatului de poliie;
d) indicaiei in scris a Primarului;
e) ordonanei inspectorului poliiei rutiere.
364. Intrebarea nr. 364: Intrebarea387 Capitol: Leziuni corporale Punctajul: 10Leziunea corporal poate fi
calificat drept desfigurare a feei de ctre:
a) medicul legist;
b) chirurgul maxilo-facial;
c) medicul cosmetolog;
d) comisiei formate din medicii sus-numii;
e) judecat.

53

365. Intrebarea nr. 365: Intrebarea388 Capitol: Leziuni corporale Punctajul: 10Echimoza recent nu poate fi:
a) roie;
b) roie-albstrie;
c) violacee;
d) violacee-inchis;
e) violacee cu nuan verzuie.
366. Intrebarea nr. 366: Intrebarea389 Capitol: Leziuni corporale Punctajul: 10Plaga plesnit este o varietate
a plgii:
a) contuze;
b) despicate;
c) tiate;
d) inepate;
e) tiate-inepate.
367. Intrebarea nr. 367: Intrebarea390 Capitol: Leziuni corporale Punctajul: 10Semnul morfologic de baz
prin care plaga tiat se deosebete de cea contuz este:
a) forma;
b) dimensiunile;
c) adancimea;
d) volumul hemoragiei;
e) lipsa punilor de esut conjunctiv.
368. 0Semnul morfologic de baz al plgii despicate este:
a) colurile rotunjite;
b) marginile neexcoriate;
c) hemoragia abundent;
d) lezarea esutului osos subiacent;
e) marginile regulate.
369. La efectuarea expertizelor medico-legale ale leziunilor corporale, medicul legist trebuie s soluioneze toate
intrebrile, cu excepia:
a) tipul leziunii;
b) vechimea leziunilor;
c) obiectul vulnerant i mecanismul de producere a leziunii;
d) gradul de gravitate;
e) volumul incapacitii profesionale de munc.
370. Criteriul de apreciere a gradului de vtmare corporal a leziunilor organelor cavitii abdominale este:
a) volumul incapacitii generale de munc;
b) pericol pentru via;
c) durata dereglrii sntii;
d) nici unul din cele indicate mai sus;
e) toate cele indicate mai sus.
371. Excoriaia prezint dereglarea integritii:
a) epidermului;
b) vaselor sanguine ale tegumentelor;
c) epidermului i dermului;
d) epidermului, dermului i esuturilor subiacente;
e) tegumentelor pan la nivelul stratului bazal.
54

372. Intrebarea nr. 372: Intrebarea395 Capitol: Leziuni corporale Punctajul: 10Care este mecanismul de baz
de producere al excoriaiilor:
a) lovirea;
b) compresiunea;
c) extensiunea;
d) friciunea;
e) comoia.
373. Care este cauza modificrii culorii echimozei?
a) formarea carboxihemoglobinei;
b) creterea permeabilitii vaselor;
c) formarea verdhemocromogenului i biliverdinei;
d) hemoliza eritrocitelor cu eliberarea hemoglobinei in patul vascular;
e) proces inflamator local.
374. Plaga plesnit poate fi produs prin lovire cu un obiect contondent la nivelul:
a) coapsei;
b) feselor;
c) abdomenului;
d) capului;
e) tuturor regiunilor anatomice indicate mai sus.
375. La ineptoare se atribuie obiectele cu:
a) lam cu o margine ascuit;
b) lam cu 2 margini ascuite;
c) lam cu margine i varf ascuit;
d) suprafa de interaciune plat;
e) varf ascuit i form alungit.
376. Marginile plgilor tiate i inepate-tiate sunt:
a) neregulate;
b) microzimate;
c) echimotice;
d) regulate;
e) excoriate.
377. Plaga tiat este mai profund:
a) la inceput;
b) la mijloc;
c) la sfarit;
d) are adancime uniform;
e) adancimea nu poate fi stabilit.
378. Echimoza reprezint:
a) hemoragie cavitar;
b) hemoragie in esutul muscular;
c) hemoragie cutanat i subcutanat;
d) hemoragie per diapedesum;
e) dilatare funcional a vaselor pieii.
55

379. Intrebarea nr. 379: Intrebarea402 Capitol: Leziuni corporale Punctajul: 10Punile tisulare localizate la
fundul plgii sunt caracteristice pentru:
a) plgile tiate;
b) plgile inepate;
c) plgile inepate-tiate;
d) plgile contuze;
e) plgile despicate.
380. Intrebarea nr. 380: Intrebarea403 Capitol: Leziuni corporale Punctajul: 10Plaga produs prin aciunea
obiectului contondent se numete:
a) balistic;
b) despicat;
c) tiat;
d) contuz;
e) inepat.
381. Intrebarea nr. 381: Intrebarea404 Capitol: Leziuni corporale Punctajul: 10In care cazuri este posibil
stabilirea mai exact a lungimii lamei in baza lungimii canalului de rnire a plgilor inepate i inepate-tiate?
a) plag penetrant in cavitatea abdominal;
b) plag in regiunea feselor;
c) plag transfixiant a cutiei toracice;
d) plag penetrant in cavitatea toracic;
e) plag a suprafeei anterioare a cutiei toracice cu lezarea coloanei vertebrale.
382. In baza crui semn se stabilete vechimea echimozei?
a) culorii;
b) formei;
c) dimensiunilor;
d) circumstanelor faptei;
e) tuturor semnelor indicate.
383. Plaga tiat nu poate fi:
a) liniar;
b) arcuit;
c) in zig-zag;
d) in lambou;
e) in pan.
384. In cazul pierderii unuia din ochii sntoi gradul de gravitate se stabilete in baza criteriului:
a) pericol pentru via;
b) dereglarea sntii;
c) pierderea organului i/sau a funciei lui;
d) volumul incapacitii generale de munc;
e) desfigurarea feei.
385. Btaia, torturarea i chinuirea reprezint:
a) leziuni corporale grave;
b) leziuni corporale medii;
c) leziuni corporale uoare;
d) leziuni corporale fr cauzarea prejudiciului sntii;
e) aciuni cu producerea unor suferine deosebite.
56

386. In cazul unei plgi tiate a braului cu lezarea arterei brahiale, gradul de gravitate se stabilete in baza
urmtorului criteriu:
a) pericol pentru via;
b) dereglarea sntii;
c) pierderea organului i/sau a funciei lui;
d) volumul incapacitii generale de munc;
e) volumul hemoragiei.
387. Criteriile de apreciere a gradului de vrmare corporal sunt toate, cu excepia:
a) pericol pentru via;
b) dereglarea sntii;
c) volumul incapacitii profesionale de munc;
d) volumul incapacitii generale de munc;
e) consecinele traumei.
388. Care este gradul de gravitate in cazul unei plgi inepate, penetrante in cavitatea abdominal fr lezarea
organelor interne:
a) leziune corporal grav;
b) leziune corporal uoar;
c) leziune corporal medie;
d) leziune corporal fr cauzarea prejudiciului sntii;
e) gradul de gravitate depinde de starea general a sntii victimei.
389. Dereglarea sntii de lung durat, cauzat de leziune, reprezint termenul de:
a) 6 zile;
b) 10 zile;
c) mai mult de 21 zile;
d) 20 zile;
e) 14 zile.
390. Drept incapacitate general stabil insemnat de munc, in cazul vtmrilor corporale medii, se consider
urmtorul volum:
a) de la 10% la 33%;
b) mai mult de 33%;
c) pan la 10%;
d) pan la 5%;
e) mai mult de 50%.
391. Drept incapacitate general stabil neinsemnat de munc se consider urmtorul volum:
a) pan la 33%;
b) pan la 10%;
c) 15%;
d) 11%;
e) 25%.
392. Problema reparabilitii leziunii feei ine de competena:
a) judecate;
b) medicului cosmetolog;
c) chirurgului;
d) medicului legist;
e) medicului ef al clinicii.
57

393. Intrebarea nr. 393: Intrebarea416 Capitol: Leziuni corporale Punctajul: 10Btaia este o noiune:
a) medical;
b) juridic;
c) habitual;
d) biologic;
e) social.
394. Intrebarea nr. 394: Intrebarea417 Capitol: Leziuni corporale Punctajul: 10Torturarea i chinuirea sunt
noiuni:
a) sociale;
b) medicale;
c) juridice;
d) biologice;
e) habituale.
395. Intrebarea nr. 395: Intrebarea418 Capitol: Leziuni corporale Punctajul: 10Aprecierea gradului de
gravitate al rupturilor himenale se bazeaz pe urmtorul criteriu:
a) incapacitate general, stabil a muncii;
b) pericol pentru via;
c) durata dereglrii sntii;
d) perversitatea aciunilor;
e) incapacitate profesional stabil a muncii.
396. Rezultatele expertizei medico-legale de apreciere a gradului de vtmare corporal se expun in:
a) raportul de expertiz medico-legal;
b) raportul de examinare medico-legal;
c) procesul verbal de examinare;
d) raportul de constatare medico-legal;
e) raportul de certificare a leziunilor corporale.
397. Schema descrierii leziunilor corporale cuprinde:
a) localizarea;
b) vechimea;
c) forma;
d) dimensiunile;
e) tipul obiectului vulnerant.
398. Semnele morfologice de baz ale plgii tiate sunt:
a) prezena punilor tisulare;
b) ambele coluri ascuite;
c) forma liniar a plgii;
d) adancime neuniform;
e) lezarea esutului osos.
399. Intrebarea nr. 399: Intrebarea422 Capitol: Leziuni corporale Punctajul: 10Semnele morfologice de baz
ale plgii contuze sunt:
a) form in fant;
b) lezarea esutului osos subiacent;
c) margini neregulate, excoriate;
d) puni tisulare la fundul plgii;
e) coluri rotunjite.
58

400. Intrebarea nr. 400: Intrebarea423 Capitol: Leziuni corporale Punctajul: 10Semnele morfologice de baz
ale plgii despicate sunt:
a) prezena punilor tisulare;
b) adancime i dehiscen considerabil;
c) un col rotunjit i altul ascuit;
d) forma in fant;
e) lezarea esutului osos subiacent.
401. Intrebarea nr. 401: Intrebarea424 Capitol: Leziuni corporale Punctajul: 10Plaga inepat-tiat se
caracterizeaz prin:
a) adancime neuniform;
b) margini regulate;
c) un col rotunjit i altul ascuit;
d) lezarea esutului osos subiacent;
e) prezena punilor tisulare la fundul plgii.
402. Semnele specifice ale plgii tiate, care indic mecanismul aciunii obiectului tietor sunt:
a) direcia i lungimea plgii;
b) adancimea neuniform;
c) localizarea anatomic;
d) excoriaie superficial la unul din coluri;
e) lezarea esutului muscular.
403. Factorii vulnerani ai mediului ambiant sunt:
a) mecanici;
b) chimici;
c) botanici;
d) fizici;
e) psihici.
404. Leziuni corporale primare sunt:
a) plaga;
b) btaia;
c) fractura;
d) torturarea;
e) excoriaia.
405. Mecanismele de aciune a obiectelor contondente sunt:
a) lovirea;
b) cderea;
c) compresiunea;
d) extensiunea;
e) coliziunea.
406. Dup mecanismul de formare echimozele se clasific in:
a) traumatice;
b) patologice;
c) artificiale;
d) secundare;
e) primare.
59

407. Intrebarea nr. 407: Intrebarea430 Capitol: Leziuni corporale Punctajul: 10Metode suplimentare de
laborator de cercetare a leziunilor corporale sunt:
a) fotografic;
b) traseologic;
c) entomologic;
d) microscopic;
e) radiologic.
408. Intrebarea nr. 408: Intrebarea431 Capitol: Leziuni corporale Punctajul: 10Examinarea medico-legal a
persoanelor vii poate fi efectuat:
a) in ambulator;
b) in incinta incperilor organelor de anchet;
c) la domiciliul medicului;
d) in instituiile medicale;
e) in locurile de detenie.
409. Intrebarea nr. 409: Intrebarea432 Capitol: Leziuni corporale Punctajul: 10Etapele expertizei medicolegale a persoanelor vii sunt:
a) studierea circumstanelor faptei;
b) studierea documentaiei medicale;
c) examinarea persoanei;
d) stabilirea volumului incapacitii profesionale de munc;
e) intocmirea concluziilor expertale.
410. Intrebarea nr. 410: Intrebarea433 Capitol: Leziuni corporale Punctajul: 10Vechimea leziunilor se
stabilete in baza:
a) evoluiei crustei;
b) gradului reaciei de inflamaie;
c) numrului leziunilor;
d) dezvoltrii calosului osos;
e) modificrii culorii echimozei.
411. Intrebarea nr. 411: Intrebarea434 Capitol: Leziuni corporale Punctajul: 10Determinarea tipului
obiectului vulnerant se efectueaz in baza:
a) strii marginilor plgii;
b) formei colurilor;
c) dimensiunilor plgii;
d) gradului dehiscenei plgii;
e) formei plgii.
412. Intrebarea nr. 412: Intrebarea435 Capitol: Leziuni corporale Punctajul: 10Plgile inepate sunt
periculoase prin:
a) lezarea esutului osos;
b) hemoragie intern;
c) lezarea organelor interne;
d) lezarea muchilor;
e) hemoragie extern.

60

413. Intrebarea nr. 413: Intrebarea436 Capitol: Leziuni corporale Punctajul: 10Identificarea obiectului
vulnerant se bazeaz pe studierea:
a) depunerilor in regiunea leziunii;
b) semnelor morfologice ale leziunilor;
c) duratei de regenerare a leziunilor;
d) gradului hemoragiei;
e) depunerilor pe obiectul vulnerant.
414. Intrebarea nr. 414: Intrebarea437 Capitol: Leziuni corporale Punctajul: 10A efectua examinarea medicolegal a persoanelor ptimite are dreptul:
a) medicul legist;
b) judectorul;
c) anchetatorul;
d) terapeutul;
e) martorul asistent.
415. Intrebarea nr. 415: Intrebarea438 Capitol: Leziuni corporale Punctajul: 10Ce se subinelege prin
pierderea auzului?
a) surditate stabil la ambele urechi;
b) surditate stabil la o ureche;
c) diminuarea auzului la gradul cand persoana nu percepe vorbirea obinuit la o distan de 3-5 cm de la
pavilionul urechii;
d) diminuarea auzului la gradul cand persoana nu percepe vorbirea obinuit la o distan de 20-30 cm de la
pavilionul urechii;
e) lezarea ambelor pavilioane auriculare.
416. Intrebarea nr. 416: Intrebarea439 Capitol: Leziuni corporale Punctajul: 10Ce se subinelege prin
pierderea vederii?
a) orbirea stabil la un ochi;
b) orbirea stabil la ambii ochi;
c) diminuarea acuitii vizuale la ambii ochi pan la 0,2 dioptrii;
d) diminuarea acuitii vizuale la ambii ochi pan la 0,5 dioptrii;
e) diminuarea acuitii vizuale la ambii ochi pan la 0,04 dioptrii.
417. Intrebarea nr. 417: Intrebarea440 Capitol: Leziuni corporale Punctajul: 10Pierderea capacitii de
reproducere presupune pierderea funciilor de:
a) copulare;
b) procreare;
c) nidare i purtare a sarcinii;
d) de natere pe ci naturale;
e) educare.
418. Intrebarea nr. 418: Intrebarea441 Capitol: Leziuni corporale Punctajul: 10Pierderea manii (membrului
superior) ca organ presupune:
a) anchiloza articulaiei cotului;
b) pareza membrului superior;
c) amputarea la nivelul treimii medii a antebraului;
d) amputarea la nivelul articulaiei cotului;
e) amputarea la nivelul articulaiei umrului.

61

419. Intrebarea nr. 419: Intrebarea442 Capitol: Leziuni corporale Punctajul: 10Pierderea piciorului
(membrului inferior) ca organ presupune:
a) anchiloza articulaiei genunchiului;
b) pareza membrului inferior;
c) amputarea la nivelul treimii superioare a gambei;
d) amputarea plantei la nivel metatarsian;
e) amputarea la nivelul articulaiei coxo-femurale.
420. Intrebarea nr. 420: Intrebarea443 Capitol: Leziuni corporale Punctajul: 10Stabilirea consecutivitii
producerii leziunilor este posibil in baza:
a) necorespunderii plgii cutanate cu canalul de rnire;
b) gradului de exprimare a hemoragiei;
c) gradului de exprimare a reaciei de inflamaie;
d) deplasrii marginilor uneia din plgile intersectate;
e) localizrii anatomice a leziunilor.
421. Intrebarea nr. 421: Intrebarea444 Capitol: Leziuni corporale Punctajul: 10In cazul expertizei medicolegale a leziunilor corporale in concluzii se indic:
a) felul leziunii;
b) vechimea leziunii;
c) intenia de producere a leziunilor;
d) tipul obiectului vulnerant;
e) gradul de gravitate al leziunilor corporale.
422. Intrebarea nr. 422: Intrebarea445 Capitol: Leziuni corporale Punctajul: 10La examinarea persoanelor vii
se intocmesc urmtoarele documente:
a) certificat medico-legal;
b) buletin de boal;
c) raport de examinare medico-legal;
d) proces verbal de examinare a persoanei;
e) raport de expertiz medico-legal.
423. Intrebarea nr. 423: Intrebarea446 Capitol: Leziuni corporale Punctajul: 10Indicai factorii cu influen
asupra gradului de distrucie a esuturilor:
a) energia cinetic a obiectului;
b) caracterul esutului lezat;
c) particularitile individuale ale organismului;
d) caracterul obiectului vulnerant;
e) suprafaa de lezare a corpului.
424. Intrebarea nr. 424: Intrebarea447 Capitol: Leziuni corporale Punctajul: 10Factorii ce determin
schimbarea culorii echimozei sunt:
a) profunzimea echimozei;
b) localizarea anatomic;
c) gradul de dezintegrare a hemoglobinei i eritrocitelor;
d) dimensiunile obiectului vulnerant;
e) gradul de dezintegrare a hematinei.

62

425. Intrebarea nr. 425: Intrebarea448 Capitol: Leziuni corporale Punctajul: 10Clasificarea plgilor contuze
este:
a) dislocate;
b) strivite;
c) mucate;
d) ferestruite;
e) plesnite.
426. Intrebarea nr. 426: Intrebarea449 Capitol: Leziuni corporale Punctajul: 10Ce plgi pot fi produse prin
aciunea unui obiect contondent cu suprafaa preponderent plan:
a) contuz;
b) despicat;
c) strivit;
d) plesnit;
e) tiat.
427. Intrebarea nr. 427: Intrebarea450 Capitol: Leziuni corporale Punctajul: 10Tipurile aciunilor traumatice
care contribuie la formarea fracturilor coloanei vertebrale sunt:
a) lovirea;
b) extensiunea;
c) friciunea;
d) alunecarea;
e) compresiunea.
428. Clasificarea leziunilor esuturilor moi dup caracter este:
a) excoriaie;
b) echimoz;
c) btaie;
d) plag;
e) chinuire.
429. Clasificarea plgilor in funcie de obiectul vulnerant mecanic este:
a) contuze;
b) tiate;
c) impucate;
d) chimice;
e) prin explozie.
430. Clasificarea juridic a gradului de vtmare corporal este:
a) grave;
b) foarte grave;
c) medii;
d) uoare;
e) bti.
431. Criteriile medicale de apreciere a gravitii vtmrilor corporale sunt:
a) pericolul pentru via;
b) durata dereglrii sntii;
c) consecinele traumatismului;
d) procentul incapacitii profesionale de munc;
e) incapacitate stabil general de munc.
63

432. Intrebarea nr. 432: Intrebarea455 Capitol: Leziuni corporale Punctajul: 10Leziunile capului vor fi
considerate drept grave in cazurile:
a) fractur deschis a oaselor bolii craniului;
b) fractur inchis a oaselor bazei craniului;
c) fractura lamelei externe a osului frontal;
d) fractur inchis a osului zigomatic;
e) fractur deschis a oaselor nazale cu deplasarea fragmentelor.
433. Intrebarea nr. 433: Intrebarea456 Capitol: Leziuni corporale Punctajul: 10Tipurile hemoragiilor
intracraniene sunt:
a) epidurale;
b) subdurale;
c) cefalohematomul;
d) bosa sero-sanguin;
e) subarahnoidiene.
434. Cauzele compresiei creierului in cadrul traumatismului cranio-cerebral sunt:
a) hematomul epidural;
b) hematomul intracerebral;
c) tumoarea intracerebral;
d) hemoragiile subarahnoidiene;
e) hematomul cerebelului.
435. Semnele traumei cranio-cerebrale deschise penetrante sunt:
a) lezarea meningelui dur;
b) dilacerarea substanei cerebrale;
c) lezarea concomitent a esuturilor moi pericraniene, oaselor, meningelui dur i substanei cerebrale;
d) fractura oaselor craniului;
e) lezarea concomitent a esuturilor moi pericraniene, oaselor i meningelui dur.
436. Clasificarea obiectelor ascuite este:
a) ineptoare;
b) tietoare;
c) despictoare;
d) ineptor-tietoare;
e) eschilele exploziei.
437. Cauza morii in leziunile tiate ale gatului poate fi:
a) hemoragia acut;
b) embolia gazoas;
c) embolia grsoas;
d) hemoragia intern masiv;
e) ocul algic.
438. Intrebarea nr. 438: Intrebarea461 Capitol: Leziuni corporale Punctajul: 10Semnele leziunilor corporale
grave sunt:
a) pericol pentru via;
b) pierderea stabil a vederii;
c) maladie psihic;
d) dereglarea sntii mai mult de 3 sptmani;
e) pierderea auzului la o ureche.
64

439. Intrebarea nr. 439: Intrebarea462 Capitol: Leziuni corporale Punctajul: 10Semnele vtmrilor corporale
medii sunt:
a) plag penetrant a craniului;
b) leziuni inchise ale organelor interne;
c) dereglarea sntii de lung durat, mai mult de 3 sptmani;
d) pierderea stabil, insemnat a capacitii generale de munc mai puin de o treime;
e) pierderea stabil a capacitii profesionale de munc.
440. Intrebarea nr. 440: Intrebarea463 Capitol: Leziuni corporale Punctajul: 10In cadrul expertizelor medicolegale a leziunilor corporale, medicul legist este obligat s stabileasc:
a) prezena i caracterul leziunilor corporale;
b) localizarea i vechimea;
c) mecanismul producerii leziunii;
d) volumul incapacitii profesionale de munc;
e) gradul de gravitate.
441. Intrebarea nr. 441: Intrebarea464 Capitol: Leziuni corporale Punctajul: 10Semnele leziunilor corporale
fr cauzarea prejudiciului sntii sunt:
a) dereglarea sntii de lung durat, mai mult de 3 sptmani;
b) incapacitate stabil, neinsemnat i general de munc;
c) dereglarea sntii pan la 6 zile;
d) lipsa dereglrii sntii;
e) pericol pentru via.
442. Intrebarea nr. 442: Intrebarea465 Capitol: Leziuni corporale Punctajul: 10Dereglarea sntii de scurt
durat condiionat de traumatism constituie:
a) mai mult de 21 zile;
b) 10 zile;
c) 20 zile;
d) 5 zile;
e) 2 luni.
443. Intrebarea nr. 443: Intrebarea466 Capitol: Leziuni corporale Punctajul: 10Desfigurarea ireparabil a feei
este stabilit de ctre:
a) medicul legist;
b) medicul cosmetolog;
c) judecat;
d) anchetator;
e) comisia de experi.
444. Intrebarea nr. 444: Intrebarea467 Capitol: Leziuni corporale Punctajul: 10Reparabilitatea leziunii feei
presupune:
a) diminuarea considerabil a modificrilor patologice pe parcursul timpului;
b) diminuarea considerabil a modificrilor patologice sub influena mijloacelor nechirurgicale;
c) diminuarea modificrilor patologice dup intervenia cosmetologic;
d) diminuarea modificrilor patologice dup orice intervenie;
e) diminuarea modificrilor patologice dup transplantarea pieii.

65

445. Caracterul penetrant al plgii localizate pe torace este confirmat de:


a) hemotorax;
b) pneumotorax;
c) emfizemul subcutanat;
d) colabarea pulmonului;
e) deformarea cutiei toracice.
446. La examinarea histologic a obiectului pot fi stabilite:
a) vechimea i vitalitatea producerii leziunilor;
b) stabilirea mecanismului de producere a leziunilor;
c) confirmarea diagnosticului;
d) stabilirea obiectului vulnerant;
e) stabilirea modificrilor patologice in organele interne.
447. Intrebarea nr. 447: Intrebarea470 Capitol: Leziuni corporale Punctajul: 10Identificarea obiectelor
ineptor-tietoare i despictoare in baza microtraseurilor este posibil pe:
a) oase plate;
b) esut muscular;
c) tegumente;
d) oase tubulare;
e) organe parenchimatoase.
448. Intrebarea nr. 448: Intrebarea471 Capitol: Leziuni corporale Punctajul: 10Expertiza medico-legal a
gradului de gravitate a vtmrii corporale se efectueaz in baza:
a) ordonanei anchetatorului;
b) foii de insoire eliberat de ambulan;
c) solicitrii inspectorului de poliie de sector;
d) solicitrii instituiei curative;
e) hotrarii judecatei.
449. Intrebarea nr. 449: Intrebarea472 Capitol: Leziuni corporale Punctajul: 10Expertiza medico-legal a
persoanelor vii este efectuat de ctre:
a) medicul curant;
b) medicul legist;
c) expertul medico-legal;
d) felcerul;
e) conductorul instituiei curative.
450. Intrebarea nr. 450: Intrebarea473 Capitol: Leziuni corporale Punctajul: 10Excoriaia permite a stabili:
a) faptul traumatizrii;
b) numrul aciunilor traumatice;
c) vechimea traumei;
d) locul aplicrii forei;
e) timpul survenirii morii.
451. Intrebarea nr. 451: Intrebarea474 Capitol: Leziuni corporale Punctajul: 10Echimoza permite a stabili:
a) faptul traumatizrii;
b) obiectul vulnerant concret;
c) vechimea leziunii;
d) cauza decesului;
e) timpul survenirii decesului.
66

452. Intrebarea nr. 452: Intrebarea475 Capitol: Leziuni corporale Punctajul: 10La necropsia medico-legal,
marginile plgii contuze se preleveaz pentru stabilirea:
a) vitalitii leziunii;
b) consecutivitii cauzrii leziunilor;
c) vechimii traumei;
d) posibilitii efecturii cercetrilor traseologice;
e) direciei aciunii obiectului traumatizant.
453. Intrebarea nr. 453: Intrebarea476 Capitol: Leziuni corporale Punctajul: 10Care sunt metodele de cauzare
a leziunilor corporale?
a) prejudiciul adus sntii;
b) torturarea;
c) btaia;
d) pericolul pentru via;
e) chinuirea.
454. Intrebarea nr. 454: Intrebarea477 Capitol: Leziuni corporale Punctajul: 10Schema descrierii unei plgi
contuze include:
a) forma plgii;
b) dimensiunile plgii;
c) localizarea;
d) descrierea orificiului de intrare;
e) starea fundului plgii.
455. Schema descrierii echimozei include:
a) forma;
b) caracterul marginilor;
c) dimensiunile;
d) localizarea;
e) adancimea.
456. Schema descrierii excoriaiei include:
a) localizarea;
b) forma;
c) dimensiunile;
d) culoarea suprafeei;
e) caracterul marginilor.
457. La vtmri corporale grave, periculoase pentru via se atribuie:
a) fractura deschis a bolii craniului;
b) fractura inchis a bolii craniului;
c) fisura izolat a lamelei externe a osului parietal;
d) leziune penetrant a cavitii abdominale;
e) leziune penetrant a cavitii toracice.
458. La vtmri corporale medii se atribuie:
a) fractur inchis a osului ulnar;
b) ruptura splinei;
c) fractur inchis a colului femural;
d) ruptura rinichiului;
e) fractur inchis a tibiei.
67

459. La vtmri grave, dup consecin se atribuie:


a) pierderea stabil a vederii;
b) intreruperea sarcinii;
c) leziune penetrant a traheii i esofagului;
d) pierderea stabil a auzului;
e) compresia organelor cu simptoame periculoase pentru via.
460. La leziuni corporale fr cauzarea prejudiciului sntii se refer:
a) excoriaiile mici;
b) echimozele mici;
c) btaia;
d) chinuirea;
e) torturarea.
461. La efectuarea expertizei medico-legale privind leziunile corporale este necesar de a studia urmtoarele
documente:
a) fia medical de staionar;
b) cartela medical de ambulator;
c) clieele radiologice;
d) explicaiile martorilor;
e) buletinul de boal.
462. In cadrul efecturii expertizei medico-legale privind leziunile corporale, identitatea persoanei agresate este
stabilit in baza:
a) paaportului;
b) buletinului de identitate;
c) certificatului medical;
d) fiei medicale de staionar;
e) cartelei medicale de ambulator.
463. In cadrul efecturii expertizei medico-legale privind leziunile corporale, concluziile trebuie s reflecte:
a) localizarea i caracterul leziunilor;
b) mecanismul producerii leziunilor;
c) vechimea leziunilor;
d) gradul de gravitate al leziunilor;
e) persoana-agresor.
464. Din vtmrile corporale grave periculoase pentru via fac parte:
a) fracturile inchise ale bolii craniului
b) orbirea complet, stabil la ambii ochi
c) fracturi deschise ale oaselor tubulare mari
d) leziuni penetrante ale craniului
e) pierderea capacitii de reproducere
465. Din vtmrile corporale grave, calificate in baza consecinelor neprimejdioase pentru via fac parte:
a) compresia organelor gatului, precum i alte genuri de asfixie mecanic
b) barotrauma, electrocuia
c) pierderea auzului
d) intreruperea traumatic a sarcinii
e) pierderea capacitii de reproducere
68

466. Schema general de descriere a leziunilor corporale include:


a) tipul leziuni
b) localizarea anatomic
c) criteriul de apreciere a gravitii vtmrii corporale
d) dimensiunile
e) maladiile preexistente
467. Petele Minakov se depisteaz n cazul:
a) hemoragiilor abundente;
b) hemoragiilor acute;
c) intoxicaiilor cu ciuperci;
d) spnzurrii;
e) electrocuiei.
468. Elementele plgii nepate sunt:
a) codia de oricel";
b) defectul veritabil de esut;
c) canalul plgii;
d) punile tisulare;
e) fundul plgii.

69

Pruncucidere

469. In medicina legal, nou-nscutul este considerat pruncul care a trit dup natere:
a) mai mult de 24 ore;
b) pan la 24 ore;
c) 3 zile;
d) 1 sptman;
e) 1 lun.
470. Dispariia bosei sero-sanguine are loc in:
a) 10 ore;
b) 20 ore;
c) 2-3 zile;
d) 10 zile;
e) 1 lun.
471. Masa corpului unui nou-nscut la termen reprezint:
a) 2 kg;
b) 3,5 kg;
c) 500 gr;
d) 1000 gr;
e) 1500 gr.
472. Ftul nscut la termen se consider in baza:
a) gradului dezvoltrii fizice la momentul naterii;
b) termenului aflrii in uterul matern de 10 luni obstetricale;
c) termenului aflrii in uterul matern de 8 luni obstetricale;
d) masa corpului de 2 kg;
e) circumferinei capului de 25cm.
473. Ftul nscut matur se consider in baza:
a) termenului aflrii in uterul matern de 10 luni obstetricale;
b) termenului aflrii in uterul matern de 8 luni obstetricale;
c) gradului dezvoltrii fizice la momentul naterii;
d) lungimii corpului 25cm;
e) circumferinei capului 20cm.
474. Lungimea corpului nou-nscutului la termen se afl in limitele:
a) pan la 50cm;
b) 50-55cm;
c) 35-40cm;
d) 70cm;
e) pan la 35cm.
475. Viabilitatea nou-nscutului reprezint:
a) gradul dezvoltrii fizice a ftului la momentul naterii;
b) posibilitatea continurii vieii inafara organismului matern;
c) imposibilitatea continurii vieii in afara organismului matern;
d) masa mai mic de 1000gr;
e) lungimea corpului pan la 35cm.

70

476. Probele docimaziei hidrostatice pulmonare i gastro-intestinale se efectueaz pentru stabilirea:


a) estimarea vieii extrauterine;
b) duratei vieii intrauterine;
c) viabilitii ftului;
d) pruncuciderii;
e) cauzei morii.
477. Lungimea cordonului ombilical al ftului la termen de 10 luni obstetricale este egal cu:
a) 35cm;
b) 40cm;
c) 50cm;
d) 20cm;
e) 15cm.
478. Pruncuciderea este o noiune:
a) medical;
b) juridic;
c) habitual;
d) biologic;
e) social.
479. La ce termen dup naterea pruncului in jurul cordonului ombilical se formeaz inelul de demarcare:
a) peste 1-2 ore;
b) peste 24 ore;
c) peste 3 zile;
d) la a 7-a zi;
e) imediat dup natere.
480. Din punct de vedere medico-legal pruncuciderea reprezint:
a) asasinarea ftului de propria lui mam pan la natere;
b) asasinarea pruncului de propriul lui tat in timpul naterii;
c) asasinarea pruncului de propria lui mam peste o sptman de la natere;
d) asasinarea pruncului de propria lui mam la natere sau in primele 2 ore;
e) asasinarea pruncului de propriul lui tat peste o sptman de la natere;
481. Nucleul Beclard are 10 mm in diametru:
a) prunc neviabil;
b) prunc nscut mort;
c) prunc nscut viu;
d) prunc nscut la termen;
e) nou-nscut.
482. Lipsa ambilor rinichi:
a) prunc nscut la termen;
b) nou-nscut;
c) prunc nscut mort;
d) pruncucidere;
e) prunc neviabil.

71

483. Pulmoni neexpansionai de consisten crnoas:


a) prunc neviabil;
b) prunc nscut la termen;
c) nou-nscut;
d) prunc nscut mort;
e) prunc viabil.
484. Cordonul ombilical proaspt, umed, fr inel de demarcare indic:
a) pruncucidere;
b) prunc neviabil;
c) prunc nscut la termen;
d) nou-nscut;
e) prunc viabil.
485. Durata vieii intrauterine a ftului se determin in baza:
a) lungimii ftului;
b) masei placentei;
c) gradului de umplere a tractului gastro-intestinal cu aer;
d) dimensiunilor placentei;
e) gradului de umplere a pulmonilor cu aer.
486. Nucleele de osificare Beclard se cerceteaz pentru stabilirea:
a) cauzei morii;
b) vechimii morii;
c) diagnosticului pozitiv de nou-nscut;
d) maturitii;
e) viabilitii.
487. Diagnosticul pozitiv de nou-nscut se stabilete in baza prezenei:
a) bosei sero-sanguine;
b) vernix caseosa (sebum);
c) orificiului oval neobliterat;
d) cordonului ombilical fr inelul de demarcare;
e) nucleelor de osificare Beclard.
488. Moartea violent a ftului i nou-nscutului poate surveni:
a) pan la natere;
b) in timpul naterii;
c) dup natere;
d) in timpul sarcinii;
e) in timpul acordrii ajutorului medical la natere.
489. Moartea subit a ftului pan la natere poate fi cauzat de urmtoarele maladii ale mamei:
a) lipsa rinichilor la ft;
b) infecie cronic;
c) toxicoz;
d) asfixia intrauterin a ftului in rezultatul strangulrii gatului cu cordonul ombilical;
e) infecie acut.

72

490. Moartea violent a nou-nscutului poate fi:


a) accident;
b) suicid;
c) pruncucidere;
d) omor;
e) rezultatul neviabilitii.
491. Pruncuciderea poate fi:
a) intenionat;
b) activ;
c) pasiv;
d) neintenionat;
e) accidental.
492. Pruncuciderea pasiv const in lipsirea nou-nscutului de:
a) cldur;
b) hran;
c) asisten medical in caz de asfixie mecanic;
d) haine;
e) butur.
493. Metodele pruncuciderii active sunt:
a) sugrumarea;
b) trauma mecanic;
c) intoxicaia;
d) inecul;
e) abandonare fr cldur.
494. Cauzele morii nou-nscutului in pruncuciderea activ pot fi:
a) neviabilitatea;
b) asfixia mecanic;
c) hemoragia;
d) intoxicaia medicamentoas;
e) fractura oaselor craniene.
495. In cazul examinrii cadavrelor nou-nscuilor medicul legist trebuie s soluioneze urmtoarele intrebri:
a) diagnosticul pozitiv de nou-nscut;
b) viabilitatea nou-nscutului;
c) s-a produs pruncuciderea activ sau pasiv;
d) estimarea vieii extrauterine;
e) cauza decesului nou-nscutului.
496. In care cazuri proba docimaziei hidrostatice pulmonare va fi pozitiv:
a) nou-nscut viu;
b) starea de putrefacie avansat;
c) pulmoni ingheai;
d) respiraie artificial;
e) neviabilitatea nou-nscutului.

73

497. Particularitile examinrii cadavrelor nou-nscuilor sunt:


a) efectuarea probelor docimaziei hidrostatice;
b) stabilirea cauzei decesului;
c) cercetarea nucleelor de osificare;
d) descrierea leziunilor corporale;
e) efectuarea msurrilor antropometrice.
498. Bosa sero-sanguin poate fi localizat pe:
a) cap;
b) fese;
c) maini propriu-zise;
d) tlpile picioarelor;
e) organele interne.
499. Cefalohematomul poate fi depistat pe:
a) osul frontal;
b) cutia toracic;
c) osul temporal;
d) osul occipital;
e) scapul.
500. In cadrul examinrii cadavrelor nou-nscuilor vernix caseosa poate fi depistat:
a) pe fa;
b) pe cutele gatului;
c) in regiunile inghinale;
d) in lumenul cilor respiratorii superioare;
e) pe spinare.
501. Semnele maturitii nou-nscutului sunt:
a) masa mai mult de 3500gr;
b) lungimea corpului 52cm;
c) prezena cefalohematomului;
d) prezena bosei sero-sanguine;
e) nucleele de osificare Beclard in epifiza distal a femurului cu diametrul 10mm.
502. Nou-nscutul este viabil in cazul:
a) lungimii corpului 52-54cm;
b) prezenei cefalohematomului;
c) lipsei anomaliilor incompatibile cu viaa;
d) prezenei cordonului ombilical;
e) masei 3500-4000gr.
503. Pentru estimarea vieii extrauterine se efectueaz:
a) proba docimaziei hidrostatice pulmonare;
b) cercetarea nucleelor de osificare;
c) proba Goppe-Zeiler;
d) proba docimaziei hidrostatice gastro-intestinale;
e) msurrile antropometrice.

74

504. Tehnica efecturii probei docimaziei hidrostatice pulmonare include urmtoarele etape:
a) aplicarea ligaturilor pe trahee i esofag;
b) eviscerarea organo-complexului;
c) plasarea in ap a fiecrui pulmon in parte;
d) efectuarea probei pentru pneumotorax;
e) plasarea in ap a lobilor i fragmentelor mici de pulmoni.
505. Tehnica efecturii probei docimaziei hidrostatice gastro-intestinale include urmtoarele etape:
a) aplicarea ligaturilor la nivelul cardiei i pilorului stomacului;
b) aplicarea ligaturilor pe intestinul subire i gros;
c) eviscerarea organo-complexului i plasarea lui in ap;
d) perforarea stomacului i intestinului sub ap;
e) perforarea vezicii biliare sub ap.
506. Moartea subit a pruncului imediat dup natere poate surveni din cauza:
a) anomaliilor de dezvoltare a creierului;
b) strangulrii gatului cu cordonul ombilical;
c) atreziei totale a intestinului;
d) lipsei capului;
e) cordului bicameral.
507. In pruncuciderea pasiv prin abandonarea pruncului i deces prin hipotermie se depisteaz:
a) lipsa hainelor;
b) bosa sero-sanguin;
c) cefalohematomul;
d) petele Vinevski;
e) nucleele de osificare.
508. La examinarea cadavrelor nou-nscuilor se utilizeaz urmtoarele metode de cercetare:
a) histologic;
b) chimic;
c) balistic;
d) macroscopic;
e) radiologic.
509. Durata vieii intrauterine a pruncului se stabilete in baza:
a) lungimii corpului;
b) masei corporale;
c) gradului de umplere a tractului gastro-intestinal cu aer;
d) prezenei nucleelor de osificare;
e) gradului de dezvoltare a placentei.
510. Bosa sero-sanguin se depisteaz la:
a) cadavrele nou-nscuilor;
b) trauma auto;
c) leziuni prin arme de foc;
d) pneumonie seroas;
e) trauma cranio-cerebral grav.
511. Docimazia hidrostatic gastrointestinal este pozitiv n toate cazurile cu excepia:
a) ventilaie pulmonar artificial;
b) prunc nscut viu;
c) prunc neviabil;
d) pruncucidere omisiv;
e) pruncucidere comisiv.
75

512. Violul este o noiune:


a) medical;
b) juridic;
c) habitual;
d) biologic;
e) social.

Sexologie

513. Faptul privind aciunile perverse se constat de ctre:


a) judecat;
b) martori;
c) medicul legist;
d) obstetrician-ginecolog;
e) comisia medical.
514. In caz de infraciuni sexuale hainele, pentru expertiza ulterioar, sunt luate de ctre:
a) medicul legist;
b) martorii asisteni;
c) anchetator;
d) judector;
e) criminalist.
515. In caz de infraciuni sexuale corpurile delicte de origine biologic sunt prelevate de ctre:
a) anchetator;
b) martorii asisteni;
c) medicul legist;
d) judector;
e) asistenta medical.
516. Marginile rupturilor himenale pot fi edemaiate, sangerande, echimotice in urmtorul termen dup deflorare:
a) 1-2 zile;
b) 10 zile;
c) 2 sptmani;
d) 1 sptman;
e) 5-6 zile.
517. La femeile, care triesc via sexual, din semne tardive ale raportului sexual va fi:
a) prezena spermei in cile sexuale;
b) prezena rupturilor himenale;
c) sarcina;
d) prezena sangelui bnuitului;
e) prezena firelor de pr ale bnuitului.
518. Semnul Belin reprezint:
a) ruptura himenului ajunge pan la baza de inserie;
b) marginile rupturii sunt ingroate, sidefii;
c) ruptura himenului nu corespunde localizrii pliurilor longitudinale vaginale;
d) forma de unghi a rupturii;
e) localizarea rupturii in poriunile postero-inferioare ale himenului.

76

519. Semnele recente ale raportului sexual la bnuit sunt:


a) prezena maladiilor venerice;
b) prezena cicatricei in locul rupturii frenului prepuial;
c) ruptur sangerand a frenului prepuial;
d) prezena leziunilor pe corpul victimei;
e) leziuni ale hainelor bnuitului.
520. Stabilirea sexului se efectueaz in urmtorul caz:
a) viol;
b) aciuni de desfranare;
c) hermafroditism;
d) pederastie;
e) stabilirea maturitii sexuale.
521. Hermafroditismul adevrat se manifest prin:
a) prezena ovarelor i caracterelor sexuale secundare masculine;
b) prezena ovarelor i caracterelor sexuale secundare feminine;
c) prezena testiculelor i caracterelor sexuale secundare masculine;
d) prezena testiculelor i caracterelor sexuale secundare feminine;
e) prezena concomitent a ovarelor i testiculelor cu manifestarea caracterelor sexuale secundare feminine i
masculine.
522. Semnele veridice ale raportului sexual la persoanele de sex feminin sunt:
a) sperm in cile genitale feminine;
b) sarcina;
c) rupturi ale himenului;
d) maladii venerice;
e) sperma pe hainele bnuitului.
523. In cazul examinrii himenului, medicul legist trebuie s descrie:
a) forma;
b) dimensiunile vestibulului vaginal;
c) caracterul marginii libere;
d) crestturile naturale;
e) leziunile himenului.
524. Faptul comiterii infraciunilor sexuale este stabilit de ctre:
a) medicul legist;
b) medicul ginecolog;
c) judecat;
d) anchetator;
e) comisia de medici.
525. Semnele recente ale raportului sexual la persoane de sex masculin sunt:
a) ruperea frenului prepuial;
b) prezena epiteliului vaginal pe glandul penisului;
c) prezena prului victimei pe organele genitale ale bnuitului;
d) echimoze i excoriaii pe faa bnuitului;
e) prezena leziunilor pe corpul victimei.

77

526. In caz de viol, de la ptimit se vor preleva pentru examenul de laborator urmtoarele:
a) coninutul subunghial;
b) mostre de sange;
c) frotiuri cu coninut vaginal;
d) mostre de pr;
e) eliminri de transpiraie.
527. De la persoana suspectat in viol pentru examenul de laborator se vor preleva:
a) frotiuri-amprent de pe glans penis;
b) mostre de sange;
c) mostre de pr;
d) coninutul subunghial;
e) eliminri de transpiraie.
528. In caz de viol, medicul legist trebuie s stabileasc:
a) semne de raport sexual;
b) locul comiterii infraciunii;
c) consecinele medicale ale violrii (sarcina, maladii venerice etc.);
d) urme ale agresiunilor fizice;
e) suspectul in comiterea infraciunii.
529. Cauzele strii neputincioase ale victimei in caz de viol sunt:
a) maladiile psihice;
b) starea de ebrietate narcotic;
c) starea de ebrietate alcoolic;
d) defectele fizice;
e) agresiunea fizic.
530. Semnele morfologice ale rupturii recente ale himenului sunt:
a) esut de granulaie cu elemente de cicatrizare a suprafeei rupturii;
b) rupturi cu margini sangerande;
c) prezena edemului marginilor rupturii;
d) margini echimotice;
e) semnul Belin.
531. Semnele recente ale unui raport sexual la victim, in caz de viol sunt:
a) ruptur recent a himenului;
b) sarcin;
c) prezena sangelui, prului bnuitului in regiunea organelor genitale feminine;
d) prezena spermei in cile genitale feminine;
e) maladii venerice.
532. Pentru agresarea fizic a victimei in caz de viol este caracteristic:
a) excoriaii pe gat;
b) echimoze pe fese;
c) echimoze pe coapse;
d) leziuni la nivelul organelor genitale;
e) preena spermei in vagin.

78

533. La infraciunile sexuale se atribuie:


a) violul;
b) aciunile de desfranare;
c) avortul;
d) pederastia;
e) hermafroditismul.
534. Dup avortul criminal pot aprea urmtoarele consecine:
a) hemoragia;
b) embolia gazoas;
c) septicemia;
d) perforarea intestinului;
e) chist ovarian.

79

Toxicologie

535. Pentru conservarea obiectelor prelevate pentru examenul toxico-chimic se utilizeaz:


a) formalina;
b) glicerina;
c) acetona;
d) etanolul;
e) metanolul.
536. Toxicele corosive acioneaz preponderent:
a) rezorbtiv;
b) local;
c) cumulativ;
d) local i rezorbtiv concomitent;
e) hemolitic.
537. Necroza de tip colicvatic se stabilete la aciunea:
a) bazelor;
b) acizilor;
c) toxicelor distructive;
d) toxicelor funcionale;
e) alcoolului etilic.
538. Necroza de tip coagulant se stabilete la aciunea:
a) bazelor;
b) acizilor;
c) toxicelor distructive;
d) toxicelor funcionale;
e) alcoolului etilic.
539. Mecanismul aciunii arsenicului este:
a) capilaro-toxic;
b) hemolitic;
c) paralizia centrului respiraiei;
d) stop cardiac;
e) insuficiena hepatic acut.
540. Mecanismul aciunii CO este:
a) dereglarea respiraiei celulare;
b) legarea hemoglobinei (formarea carboxihemoglobinei);
c) schimbarea valenei ferului;
d) paralizia centrului de respiraie;
e) stop cardiac.
541. Mecanismul aciunii toxicelor methemoglobinizante este:
a) legarea hemoglobinei;
b) schimbarea valenei ferului;
c) dereglarea respiraiei celulare;
d) paralizia centrului respirator;
e) stop cardiac.

80

542. Lividitile cadaverice roii-aprinse se determin in intoxicaia cu:


a) acid acetic;
b) fenol;
c) CO;
d) acid sulfuric;
e) baze.
543. Lividitile cadaverice brun-surii se determin in intoxicaia cu:
a) acid acetic;
b) CO;
c) toxice methemoglobinizante;
d) acid fosforic;
e) baze.
544. Coninutul letal de carboxihemoglobin este de:
a) pan la 5%;
b) 10%;
c) 15%;
d) 30%;
e) mai mult de 60%.
545. Care semn caracterizeaz moartea prin intoxicaie cu toxice methemoglobinizante:
a) sange fluid;
b) congestie a organelor interne;
c) lividiti cadaverice albastru-intunecate;
d) culoare brun a sangelui, muchilor, organelor interne;
e) distrofie hepatic i renal acut.
546. Mecanismul de baz de aciune a cianurilor const din:
a) paralizia centrului respirator;
b) blocarea citocromoxidazei celulare;
c) dereglarea echilibrului acido-bazic;
d) transformarea hemoglobinei in methemoglobin;
e) hemoliza eritrocitelor.
547. Investigaia pentru confirmarea intoxicaiei letale cu cianuri este:
a) histologic;
b) botanic;
c) toxico-chimic;
d) traseologic;
e) biologice.
548. In cazul depistrii etanolului doar in urin poate fi soluionat intrebarea referitor la:
a) gradul de ebrietate alcoolic;
b) cantitatea de alcool ingerat;
c) consumarea i timpul ingerrii alcoolului;
d) caracterul alimentelor ingerate;
e) tipul buturilor alcoolice.

81

549. Starea de ebrietate uoar corespunde concentraiei alcoolului in sange:


a) pan la 0,3;
b) 0,5-1;
c) 2;
d) 2,5-3;
e) 5.
550. Starea de ebrietate medie corespunde concentraiei alcoolului in sange:
a) pan la 0,3;
b) 0,5-1;
c) 2;
d) 3;
e) 5.
551. Starea de ebrietate grav corespunde concentraiei alcoolului in sange:
a) pan la 0,3;
b) 0,3-1;
c) 1,5-2;
d) 2,5-3;
e) 4.
552. Hemoliza pe cadavru se manifest prin:
a) lividiti cadaverice roii-aprinse;
b) lividiti cadaverice brune;
c) imbibiie precoce a intimei arterelor de calibru mare;
d) colit ulceroas;
e) necroz de tip colicvatic.
553. Ciupercile zbarciogul gras" conin:
a) amanitotoxin;
b) amanitohemolizin;
c) acid helvelic;
d) cicutotoxin;
e) muscaridin.
554. Pentru confirmarea diagnosticului de intoxicaie cu ciuperci se efectueaz investigaia:
a) spectral;
b) histologic;
c) botanic;
d) traseologic;
e) imunologic.
555. Recoltarea sangelui cadavrului pentru stabilirea carboxihemoglobinei se efectueaz din:
a) sinusurile meningelui dur;
b) vasele gatului;
c) venele profunde ale membrelor inferioare (femurale);
d) cavitatea toracic;
e) cavitatea abdominal.
556. Cile de ptrundere a toxicului in organism sunt:
a) per os;
b) prin ficat;
c) intravenos;
d) prin tegumentele integre;
e) prin plmani.
82

557. Cile de eliminare a toxicului din organism sunt:


a) rinichi;
b) pulmoni;
c) mucoase;
d) pr;
e) oase.
558. Evoluia clinic a intoxicaiilor poate fi:
a) acut;
b) subacut;
c) general;
d) local;
e) cronic.
559. Dup caracter, substanele toxice se clasific in:
a) corosive;
b) distructive;
c) hematice;
d) funcionale;
e) cu aciune pronunat.
560. Pentru confirmarea intoxicaiei se utilizeaz urmtoarele metode de laborator:
a) histologic;
b) toxico-chimic;
c) botanic;
d) traseologic;
e) bacteriologic.
561. Din toxicele corosive fac parte:
a) acizii;
b) arsenicul;
c) bazele;
d) mercurul;
e) fenolul.
562. In rezultatul aciunii locale a acizilor i bazelor in esuturi se produce:
a) inflamaie septic;
b) necroz de tip colicvatic;
c) cumularea toxicului;
d) necroz de tip coagulant;
e) inflamaie aseptic.
563. Diagnosticul medico-legal al intoxicaiilor letale se bazeaz pe:
a) circumstanele cazului;
b) examinarea medico-legal a cadavrului;
c) modificrile microscopice ale organelor i esuturilor cadaverice;
d) investigaiile medico-criminalistice;
e) investigaiile toxico-chimice.

83

564. In intoxicaiile cu compuii metalelor grele preponderent se afecteaz:


a) ficatul;
b) rinichii;
c) creierul;
d) intestinul gros;
e) mucoasa cavitii bucale.
565. Formele intoxicaiilor cu compuii arsenicului sunt:
a) gastro-intestinal;
b) pulmonar;
c) renal;
d) neuroparalitic;
e) hemoragic.
566. Din toxicele hematice fac parte substanele:
a) hemolitice;
b) CO;
c) care mresc permeabilitatea peretelui vascular;
d) care deregleaz hematopoeza;
e) care deregleaz coagulabilitatea sangelui.
567. Semnele morfologice ale intoxicaiei cu CO sunt:
a) lividitile cadaverice violacee;
b) lividitile cadaverice rou-aprinse;
c) culoarea roie a muchilor i sangelui;
d) cheaguri sanguine in cord;
e) edemul lojei i peretelui vezicii biliare.
568. Semnele intoxicaiei cu toxice hemolitice sunt:
a) icter al tegumentelor;
b) lividiti cadaverice difuze;
c) nefroza hemoglobinureic acut;
d) colita ulceroas;
e) imbibiia precoce a intimei vaselor magistrale.
569. Semnele intoxicaiei cu substane methemoglobinizante sunt:
a) sange fluid de culoare brun;
b) lividiti cadaverice brune;
c) hemoliza sangelui;
d) sange de culoare roz-aprins;
e) venecongestia organelor interne.
570. Diagnosticul intoxicaiei letale cu substane methemoglobinizante se confirm prin:
a) methemoglobin in sange nu mai puin de 80%;
b) culoare brun a muchilor i viscerelor;
c) depistarea toxicului nemijlocit prin investigaia toxico-chimic;
d) colita ulceroas;
e) hemoragii sub endocardul ventriculului stang.

84

571. Semnele intoxicaiei letale cu cianuri sunt:


a) lividiti cadaverice violacei, difuze;
b) miros de migdale amare de la viscerele cadavrului;
c) lividiti roz-roietice;
d) edem pulmonar;
e) supraumplerea vezicii urinare.
572. Fazele toxicodinamicii alcoolului sunt:
a) de resorbie;
b) de eliminare;
c) de oxidare;
d) de cumulare in esuturi;
e) eliminarea alcoolului nemodificat.
573. Pentru confirmarea intoxicaiei letale cu ciuperci este necesar a:
a) depista modificrile microscopice specifice ale viscerelor;
b) depista resturi de ciuperci in stomac;
c) efectua investigaia botanic;
d) efectua investigaia spectral;
e) preleva organele pentru investigaia toxico-chimic general.
574. Pentru efectuarea investigaiei toxico-chimice in cazul intoxicaiei cu un toxic necunoscut, in borcane se
preleveaz:
a) produsele infectate cu microbi;
b) un fragment de creier;
c) rinichiul i urina;
d) stomacul cu coninut, 1m de intestin subire i gros;
e) un fragment de ficat cu vezica biliar.
575. Modificrile morfologice ale intoxicaiei letale cu compuii arsenicului sunt:
a) sange de culoare brun;
b) coninut de tipul "fierturii de orez" in intestin;
c) hemoragii benziforme, peteiale sub endocardul ventriculului stang;
d) nefroz pigmentar;
e) hepatit.
576. Diagnosticul intoxicaiei letale cu alcool etilic se bazeaz pe depistarea:
a) mirosului strident de alcool de la organele interne;
b) lividitilor cadaverice difuze;
c) supraumplerea vezicii urinare;
d) in sange a 6 de alcool etilic;
e) hemoragii punctiforma sub pleur.
577. Semnele intoxicaiei cu acid acetic sunt:
a) arsuri chimice roii-negre ale esofagului;
b) sange de "lac";
c) hemosideroza organelor parenchimatose;
d) edem pulmonar;
e) anemia organelor interne.

85

578. In intoxicaiile cu compui ai mercurului se depisteaz:


a) lividiti cadaverice brune;
b) gingivit i stomatit;
c) colit ulceroas;
d) nefrozo-nefrit necrotic;
e) sange hemolizat.
579. La care concentraii de alcool etilic in sange survine intoxicaia letal?
a) 2,5;
b) 3,0;
c) 5,5;
d) 7,0;
e) 1,5.
580. In cazul intoxicaiilor nemortale cu toxice corosive pot surveni urmtoarele complicaii:
a) peritonit;
b) mediastinit;
c) hemoragie gastro-intestinal masiv;
d) pneumonie hipostatic;
e) encefalit.
581. Pentru intoxicaia cu acid azotic este caracteristic:
a) sange hemolizat;
b) culoarea galben-aprins a coninutului esofagului i stomacului;
c) miros sufocant specific;
d) lividiti cadaverice brune;
e) hemosideroza organelor interne.
582. Intoxicaia cu fenol se caracterizeaz prin:
a) ptrunderea toxicului in organism prin tegumentele integre;
b) aciune asupra esuturilor cu intreaga molecul;
c) crust uscat, dur, alb-surie;
d) miros specific de fenol;
e) lividiti cadaverice roii.
583. Investigaia botanic se efectueaz in intoxicaiile cu:
a) baze;
b) ciuperci;
c) barbiturai;
d) plante;
e) pahicarpin.
584. Intensitatea aciunii toxicului asupra organismului uman depinde de:
a) cile de ptrundere;
b) structura chimic;
c) cantitatea toxicului ptruns;
d) starea ficatului, rinichilor, cordului i altor organe;
e) condiiile mediului ambiant.

86

Baze procesuale

585. Este oare posibil efectuarea expertizei fr prezentarea ordonanei anchetatorului?


a) este posibil in majoritatea expertizelor;
b) nu este posibil;
c) este posibil doar ca excepie;
d) ordonana va fi prezentat dup efectuarea expertizei;
e) este posibil cu acordul directorului Centrului de Medicin Legal.
586. Msurile care pot fi aplicate pentru prezentarea concluziilor false sau divulgarea datelor anchetei preliminare
sunt:
a) amend;
b) disciplinare;
c) administrative;
d) penale;
e) mustrare.
587. Medicul legist prezint concluziile din numele:
a) su;
b) Centrului de Medicin Legal;
c) Seciei tanatologie;
d) Laboratorului;
e) Ministerului Sntii.
588. Pentru concluziile prezentate, medicul legist poart rspundere:
a) colectiv;
b) personal;
c) nu poart rspundere;
d) material;
e) toate rspunsurile sunt corecte.
589. Indicai dac anchetatorul este obligat s asiste la efectuarea expertizei:
a) este obligat;
b) nu este obligat;
c) are dreptul;
d) in funcie de caz;
e) la propunerea medicului legist.
590. Medicul legist are dreptul:
a) s fac cunotin cu dosarul penal;
b) a interoga martorii;
c) s participe, cu autorizarea anchetatorului, la aciuni de anchet penal;
d) s soluioneze intrebarea referitor la culpabilitatea persoanei suspecte;
e) s fac demers in vederea solicitrii unor materiale suplimentare.
591. Obligaiunile medicului legist sunt:
a) consultarea persoanelor pe diverse probleme;
b) de a formula concluzii argumentate i obiective conform intrebrilor expuse;
c) de a pstra taina anchetei preliminare;
d) de a se prezenta la solicitarea anchetatorului, procurorului, judectorului;
e) de a efectua cercetri tiinifice.
87

592. Drept obiectele ale expertizei medico-legale pot fi:


a) persoanele vii;
b) literatura special pe medicina legal;
c) corpurile delicte;
d) locul depistrii cadavrului;
e) cadavrele.
593. Exist urmtoarele feluri de expertiz:
a) primar;
b) suplimentar;
c) in comisie;
d) exhumare;
e) complex.
594. Partea descriptiv a raportului de expertiz este semnat de:
a) anchetatorul care a numit efectuarea expertizei;
b) medicul legist titular;
c) medicul legist delegat;
d) martorii oculari;
e) personalul cu studii medicale medii.
595. Schema general de efectuare a expertizei medico-legale include urmtoarele etape:
a) studierea ordonanei anchetatorului;
b) aprecierea calitii materialelor prezentate;
c) cercetarea obiectului expertizei;
d) analiza tuturor investigaiilor efectuate;
e) elaborarea concluziilor expertale.
596. Concluziile medico-legale necesit a fi:
a) depline;
b) bazate pe literatura tiinific;
c) obiective;
d) bazate pe experiena medicului legist;
e) argumentate.
597. Tipurile de materiale ilustrative anexate la raportul de expertiz medico-legal pot fi:
a) desene-scheme;
b) fotografii;
c) corpuri delicte - obiectul vulnerant;
d) cliee radiologice;
e) haine cu defecte de stof.
598. Aciunile de anchet la care poate participa medicul legist sunt:
a) cercetarea locului faptei;
b) examinarea persoanei suspecte;
c) efectuarea experimentului de anchet;
d) cercetarea cadavrului la faa locului;
e) expertiza invinuitului.

88

599. In cazul expertizelor infraciunilor medicale, comisia de medici legiti soluioneaz toate intrebrile, cu
excepia:
a) corectitudinea efecturii tratamentului;
b) corectitudinea stabilirii diagnosticului;
c) cauza decesului;
d) vina medicului in survenirea decesului;
e) existena legturii de cauzalitate dintre tratamentul efectuat i decesul bolnavului.
600. Necropsia cadavrelor persoanelor de sex feminin, decedate in rezultatul avortului criminal incepe cu
efectuarea probei:
a) la pneumotorace;
b) la embolia gazoaz;
c) Bokarius;
d) Goppe-Zeiler;
e) Docimaziei hidrostatice pulmonare.
601. Expertiza medico-legal in baza documentelor dosarelor penale se dispune de ctre:
a) avocat;
b) anchetator;
c) judecat;
d) directorul Centrului de Medicin Legal;
e) la propunerea rudelor.
602. Expertiza cazurilor deficienelor i infraciunilor medicale se efectueaz in comisie, cu concursul:
a) judectorului;
b) directorului Centrului de Medicin Legal;
c) medicului consultant;
d) anchetatorului procuraturii;
e) medicului legist.
603. In cazurile deficienelor i infraciunilor medicale, comisia de medici legiti soluioneaz urmtoarele
intrebri:
a) corectitudinea efecturii tratamentului;
b) culpabilitatea medicului in sfaritul nefavorabil al cazului;
c) cauza decesului;
d) corectitudinea stabilirii diagnosticului;
e) care medici consultani sunt pasibili pentru decesul pacientului.
604. Activitatea medicului legist este reglamentat de urmtoarele documente:
a) codul de procedur penal al RM;
b) codul penal al RM;
c) legea ocrotirii sntii;
d) codul de procedur civil;
e) decizia instanei judectoreti.
605. La efectuarea expertizei, medicul legist semneaz preintampinarea despre rspundere penal pentru:
a) refuzul efecturii expertizei;
b) atitudine neglijent fa de obligaiile sale;
c) concluzii care depesc competena expertizei medico-legale;
d) prezentarea premeditat a unor concluzii false;
e) efectuare necalitativ a expertizei.
89

Drept medical
606. Acordarea asistenei medicale ncepe cu:
a) aflarea acuzelor;
b) culegerea anamnezei;
c) examenul fizic al pacientului;
d) cercetrile paraclinice;
e) obinerea consimmntului pacientului.
607. Consimmntul pacientului:
a) nu este necesar n procesul acordrii asistenei medicale;
b) este necesar doar pentru anumite categorii de pacieni;
c) este necesar pentru orice prestaie medical propus;
d) este necesar doar pentru interveniile cu caracter invaziv;
e) este inutil deoarece medicul decide singur ce este mai bine pentru pacient.
608. n caz de pericol de moarte iminent sau de ameninare grav a sntii pacientului, n lipsa reprezentantului
legal sau a rudei apropiate, medicul trebuie s:
a) atepte rudele sau reprezentantul legal al pacientului;
b) solicite acordul conductorului instituiei pentru intervenie medical;
c) solicite acordul consiliului pentru intervenie medical;
d) intervin n scopul salvrii vieii pacientului;
e) solicite acordul juristului instituiei pentru intervenie medical.
609. Pentru pacienii cu vrsta sub 16 ani consimmntul este oferit de ctre:
a) pedagog;
b) reprezentantul su legal;
c) consiliul medicilor;
d) conducerea instituiei medico-sanitare;
e) asistentul social.
610. Sunt oare obligai lucrtorii medicali i farmaceutici s acorde ajutor medical de urgen?
a) da, indiferent de circumstanele solicitrii;
b) doar n cadrul programului su de activitate;
c) doar n cadrul instituiei medico-sanitare;
d) doar n funcie de specialitatea profesat;
e) nu sunt obligai.
611. Trebuie oare pacientul informat despre starea sntii proprii?
a) informarea pacientului nu este obligatorie;
b) medicul decide volumul informaiei furnizate pacientului;
c) nu toi pacienii au dreptul la informaii despre starea sntii lor;
d) informarea pacientului este un drept al su;
e) informarea pacientului este o pierdere de timp.
612. Rugmintea pacientului de a fi lipsit de via prin mijloace medicale (eutanasia):
a) poate fi satisfcut n orice cazuri;
b) poate fi satisfcut pentru anumite categorii de pacieni;
c) poate fi satisfcut pentru pacienii internai n staionare;
d) poate fi satisfcut cu acordul rudelor;
e) nu poate fi satisfcut.
90

613. Poate oare pacientul s obin copie de pe documentele sale medicale?


a) da;
b) nu;
c) doar de pe fia medical a bolnavului de ambulatoriu;
d) doar de pe fia medical a bolnavului de staionar;
e) cu acordul directorului instituiei medico-sanitare.
614. Pot fi oare divulgate datele cu caracter medical?
a) da;
b) nu;
c) doar dup externarea pacientului din staionar;
d) doar dup finisarea tratamentului;
e) doar dup decesul pacientului.
615. Confidenialitatea informaiilor cu caracter medical este asigurat:
a) doar de medic;
b) doar de asistenta medical;
c) doar de consiliul medicilor;
d) doar de infirmier;
e) de toi lucrtori menionai mai sus.
616. Poate oare fi pacientul fotografiat sau filmat fr consimmntul scris al acestuia?
a) doar n cazul participrii lui la nvmntul clinic;
b) doar n cazul consultaiilor realizate de academicieni;
c) doar la solicitarea motivat a jurnalitilor;
d) doar la solicitarea organelor de urmrire penal sau instanelor judectoreti;
e) este interzis.
617. Lipsirea de via la dorina persoanei (eutanasia) antreneaz rspundere:
a) disciplinar;
b) contravenional;
c) administrativ;
d) familiar;
e) penal.
618. Lipsirea de via la dorina persoanei (eutanasia) n Republica Moldova este:
a) permis;
b) permis doar n cazul bolnavilor incurabili;
c) permis doar la pacienii de vrsta a treia;
d) interzis;
e) interzis doar n cazul minorilor.
619. Efectuarea ilegal a sterilizrii chirurgicale antreneaz rspundere:
a) disciplinar;
b) penal;
c) contravenional;
d) familiar;
e) administrativ.

91

620. Avortul ilegal antreneaz rspundere:


a) contravenional;
b) disciplinar;
c) penal;
d) administrativ;
e) familiar.
621. Efectuarea fecundrii artificiale sau a implantrii embrionului fr consimmntul scris al pacientei
antreneaz rspundere:
a) disciplinar;
b) contravenional;
c) administrativ;
d) penal;
e) familiar.
622. Neacordarea de ajutor unui bolnav, fr motive ntemeiate, antreneaz rspundere:
a) penal;
b) administrativ;
c) disciplinar;
d) contravenional;
e) familiar.
623. Internarea ilegal ntr-o instituie psihiatric a unei persoane vdit sntoase din punct de vedere psihic
antreneaz rspundere:
a) administrativ;
b) disciplinar;
c) contravenional;
d) penal;
e) familiar.
624. Contaminarea cu maladia SIDA ca urmare a nendeplinirii sau ndeplinirii necorespunztoare de ctre un
lucrtor medical a obligaiilor sale profesionale atrage rspundere:
a) penal;
b) administrativ;
c) disciplinar;
d) contravenional;
e) familiar.
625. nclcarea din neglijen a regulilor i metodelor de acordare a asistenei medicale antreneaz rspundere:
a) contravenional;
b) administrativ;
c) penal;
d) disciplinar;
e) familiar.
626. Practicarea ilegal a medicinii sau a activitii farmaceutice antreneaz rspundere:
a) contravenional;
b) administrativ;
c) familiar;
d) disciplinar;
e) penal.
92

627. Rspndirea bolilor epidemice antreneaz rspundere:


a) contravenional;
b) penal;
c) familiar;
d) disciplinar;
e) administrativ.
628. Prescrierea ilegal sau nclcarea regulilor de circulaie a substanelor narcotice sau psihotrope antreneaz
rspundere:
a) contravenional;
b) disciplinar;
c) penal;
d) familiar;
e) administrativ.
629. Prin boli iatrogene se subnelege:
a) posibilitatea admis i recunoscut ca generatoare de interpretri greite;
b) maladiile, procesele i strile patologice datorate activitii profesionale ale medicului;
c) soluie nefavorabil a interveniei medicale printr-un concurs incidental de mprejurri pe care medicul nu le-a
putut prevede i evita;
d) nclcare a ndatoririlor profesionale;
e) situaia n care medicului nu i se poate reproa conduita aleas.
630. Confidenialitatea n practica medical reprezint:
a) dreptul de a furniza informaii secrete la solicitarea instituiilor mass-media;
b) obligaia de a pstra secrete informaiile despre persoane, obinute n exercitarea profesiei;
c) obligaia de a pstra secrete informaiile fa de pacient;
d) obligaia de a informa colectivul de munc n care activeaz pacientul;
e) dreptul de a nu informa pacientul despre rezultatele investigaiilor.
631. Este oare necesar obinerea consimmntului pentru absolut oricare act medical?
a) nu;
b) doar pentru intervenii chirurgicale;
c) doar pentru copiii pn la 18 ani;
d) doar pentru cetenii strini;
e) da.
632. Sterilizarea chirurgical poate avea loc doar n baza:
a) acordului conducerii instituiei medico-sanitare;
b) acordului informat al pacientului;
c) deciziei instanei judectoreti;
d) concluziei medico-legale;
e) indicaiilor Ministerului Sntii.
633. Provocarea avortului ilegal se sancioneaz:
a) contravenional;
b) disciplinar;
c) moral;
d) penal;
e) administrativ.
93

634. Greeala medical presupune:


a) posibilitatea admis i recunoscut ca generatoare de interpretri greite;
b) soluie nefavorabil a interveniei medicale printr-un concurs incidental de mprejurri pe care medicul nu le-a
putut prevede i evita;
c) nclcare a normelor de conduit (ndatoririlor) profesionale;
d) maladiile, procesele i strile patologice datorate activitii profesionale ale medicului;
e) situaia n care medicului nu i se poate reproa conduita aleas.
635. Eroarea medical reprezint:
a) maladiile, procesele i strile patologice datorate activitii profesionale ale medicului;
b) nclcare a ndatoririlor profesionale;
c) situaia n care orice alt cadru medical ar fi reacionat identic n condiii similare;
d) soluie nefavorabil a interveniei medicale printr-un concurs incidental de mprejurri pe care medicul nu le-a
putut prevede i evita;
e) nerespectarea obligaiilor de serviciu ale personalului medical.
636. Modul paternalist de interaciune dintre medic i pacient se bazeaz pe:
a) superioritatea pacientului fa de medic;
b) superioritatea medicului fa de pacient;
c) poziia de egalitate (colegial) dintre medic i pacient;
d) superioritatea reprezentantului pacientului fa de medic;
e) superioritatea rudelor pacientului fa de asistenta medical.
637. Modul antipaternalist de interaciune dintre medic i pacient presupune:
a) superioritatea medicului fa de pacient;
b) superioritatea pacientului fa de medic;
c) poziia de egalitate (colegial) dintre medic i pacient;
d) superioritatea reprezentantului pacientului fa de medic;
e) superioritatea rudelor pacientului fa de asistenta medical.
638. Dreptul medical reglementeaz raporturile juridice profesionale ntre:
a) personal medical;
b) angajator;
c) instituii medico-sanitare;
d) angajat;
e) pacieni.
639. Raporturile juridice profesionale stabilite ntre furnizorii serviciilor de sntate i pacieni pot fi de natur:
a) social;
b) etic;
c) patrimonial (material);
d) politic;
e) nepatrimonial (moral).
640. n calitate de subieci ai raportului de drept medical sunt:
a) medicii;
b) instituiile medico-sanitare;
c) statul;
d) Compania Naional de Asigurri n Medicin;
e) pacientul.
94

641. Cile de protecie juridic a drepturilor pacientului la nivel naional sunt:


a) calea judiciar;
b) calea penal;
c) calea social;
d) calea parlamentar;
e) calea extrajudiciar.
642. Raportul de drept medical conine:
a) mputerniciri;
b) drepturi;
c) nlesniri;
d) faciliti;
e) obligaii.
643. Dreptul medical asigur realizarea urmtoarelor principii:
a) principiul neutralitii personalului medical;
b) principiul legalitii actului medical;
c) principiul tutelrii pacientului;
d) principiul dreptului la autodeterminare;
e) principiul garantrii dreptului la a doua opinie.
644. Activitatea profesional a medicului este reglementat n Republica Moldova de:
a) Legea ocrotirii sntii;
b) Legea cu privire la sntate mental;
c) Legea cu privire la exercitarea profesiunii de medic;
d) Legea cu privire la petiionare;
e) Legea cu privire la drepturile i obligaiile pacientului.
645. Modul de exprimare a consimmntului poate fi:
a) veridic;
b) fals;
c) implicit;
d) colectiv;
e) explicit.
646. Consimmntul poate fi exprimat de pacient n form:
a) tradiional;
b) oral;
c) n scris;
d) forat;
e) electronic.
647. Consimmntul pacientului incapabil de discernmnt este oferit de:
a) medic;
b) directorul instituiei;
c) reprezentantul legal;
d) preedintele Ligii medicilor;
e) ruda apropiat.

95

648. Consimmntul pacientului se atest prin semntur de ctre:


a) pacient;
b) juristul instituiei medico-sanitare;
c) consiliul medicilor;
d) medicul curant;
e) asistenta medical.
649. Sterilizarea chirurgical voluntar poate fi efectuat:
a) la dorina persoanei;
b) cu consimmntul scris al persoanei;
c) cu consimmntul verbal al persoanei;
d) n instituii medico-sanitare abilitate cu dreptul de efectuare a unor asemenea operaii;
e) n orice instituii medico-sanitare.
650. Avortul medical poate fi efectuat:
a) la dorina persoanei;
b) cu consimmntul scris al persoanei;
c) cu consimmntul verbal al persoanei;
d) n instituii medico-sanitare abilitate cu dreptul de efectuare a unor asemenea operaii;
e) pn la 12 sptmni de sarcin.
651. n calitate de reprezentant legal al pacientului poate fi:
a) instana de judecat;
b) printele;
c) vecinul;
d) tutorele;
e) pedagogul.
652. Drepturile pacientului se clasific n:
a) economice;
b) individuale;
c) sociale;
d) politice;
e) culturale.
653. Pacientul are dreptul:
a) la informaii cu privire la starea sntii, metodele de diagnostic i tratament;
b) la opinie medical alternativ;
c) la exprimare benevol a consimmntului sau refuzului la intervenie medical;
d) s nu comunice personalului medical despre bolile social-periculoase de care sufer;
e) despgubire a daunelor aduse sntii.
654. Prezentarea informaiei confideniale fr consimmntul pacientului se admite:
a) pentru a implica n procesul curativ ali specialiti;
b) la solicitarea motivat a organului de urmrire penal sau a instanei judectoreti;
c) la solicitarea motivat a jurnalitilor;
d) la existena temeiului de a crede c prejudiciul adus sntii persoanei este rezultatul unor aciuni ilegale;
e) n orice situaii i condiii.

96

655. Acordul informat al pacientului trebuie s conin obligatoriu urmtoarea informaie:


a) motivele adresrii dup asisten medical;
b) scopul i efectul scontat al procedurii medicale;
c) metodele interveniei medicale;
d) riscul potenial al interveniei medicale i posibilele consecine;
e) variantele alternative de tratament i ngrijire medical.
656. Refuzul categoric al pacientului pentru intervenie medical:
a) se expune de pacient doar verbal;
b) se nscrie obligatoriu n documentul medical;
c) se nscrie pe orice bileel de hrtie;
d) conine obligatoriu consecinele posibile ale refuzului;
e) se semneaz de ctre medic i pacient.
657. Condiiile (temeiurile) apariiei rspunderii juridice sunt:
a) fapta ilicit;
b) prejudiciul (rezultatul produs);
c) legtura cauzal dintre fapta ilicit i prejudiciu;
d) lipsa profesionalismului;
e) vinovia subiectului faptei ilicite.
658. Infraciunea reprezint o fapt ce poate fi svrit prin:
a) umilire;
b) aciune;
c) inaciune;
d) satisfacie;
e) supunere.
659. Din infraciunile contra vieii i sntii persoanei, aplicabile activitii medicale profesionale fac parte:
a) lipsirea de via la dorina persoanei (eutanasia);
b) provocarea ilegal a avortului;
c) efectuarea ilegal a sterilizrii chirurgicale;
d) neacordarea de ajutor unui bolnav;
e) pruncuciderea.
660. Din infraciunile contra sntii publice i convieuirii sociale, aplicabile activitii medicale profesionale fac
parte:
a) contaminarea cu maladia SIDA;
b) proxenetismul;
c) nclcarea din neglijen a regulilor i metodelor de acordare a asistenei medicale;
d) practicarea ilegal a medicinii sau a activitii farmaceutice;
e) prescrierea ilegal sau nclcarea regulilor de circulaie a substanelor narcotice.
661. Avortul medical poate fi efectuat de:
a) pediatru;
b) ginecolog;
c) moa;
d) obstetrician;
e) orice cadru medical.

97

662. Drept motive ntemeiate, care mpiedic acordarea ajutorului unui bolnav i nltur rspunderea juridic pot
fi:
a) necesitatea de a acorda n acelai timp ajutor unui bolnav aflat n stare mai grav;
b) aflarea medicului n concediu de odihn;
c) calamitile naturale;
d) boala lucrtorului medico-sanitar nsui;
e) aflarea medicului n afara programului de activitate.
663. Pentru contaminarea cu maladia SIDA ca urmare a nendeplinirii sau ndeplinirii necorespunztoare a
obligaiilor profesionale poate fi tras la rspundere:
a) medicul;
b) asistenta medical;
c) felcerul;
d) contabilul;
e) moaa.
664. Pentru nclcarea din neglijen a regulilor i metodelor de acordare a asistenei medicale poate fi tras la
rspundere:
a) medicul;
b) juristul;
c) asistenta medical;
d) felcerul;
e) moaa.
665. nclcarea regulilor sau metodelor de acordare a asistenei medicale poate lua urmtoarele forme:
a) examinarea insuficient a bolnavilor;
b) ntrzierea la serviciu;
c) pregtire insuficient i executarea necalitativ a operaiei chirurgicale;
d) spitalizarea ntrziat sau nerealizat;
e) administrarea incorect a preparatelor medicamentoase.
666. n procesul activitii medicale pot fi comise urmtoarele deficiene:
a) organizatorice;
b) individuale;
c) diagnostice;
d) curative;
e) colective.
667. Cauzele generatoare de deficiene n activitatea medical pot fi:
a) subiective;
b) specifice;
c) individuale;
d) obiective;
e) caracteristice.
668. Bolile iatrogene pot fi de natur:
a) economic;
b) politic;
c) psihic;
d) somatic;
e) social.
98

669. Medicul este obligat s pstreze confidenialitatea urmtoarelor informaii despre pacient:
a) trsturile de caracter;
b) diagnosticul;
c) rezultatele unor teste;
d) preferinele muzicale;
e) rezultatele examenului clinic.
670. Modul antipaternalist de interaciune dintre medic i pacient poate fi realizat prin intermediul mecanismelor
de:
a) constrngere a pacientului;
b) etic a monologului;
c) interpretare cu etica dialogului;
d) acord informat sau consimmnt al pacientului;
e) luare a deciziei de ctre medic.
671. Modul paternalist de interaciune dintre medic i pacient se realizeaz prin:
a) constrngere a medicului;
b) etic a monologului;
c) interpretare cu etica dialogului;
d) acord informat sau consimmnt al pacientului;
e) luare a deciziei de ctre medic.
672. Avortul ilegal presupune ntreruperea cursului sarcinii svrit:
a) n afara instituiilor medicale autorizate n acest scop;
b) de ctre o persoan care nu are studii medicale superioare speciale;
c) n cazul sarcinii ce depete dousprezece sptmni, n lipsa indicaiilor medicale stabilite de Ministerul
Sntii;
d) la solicitarea gravidei;
e) n condiii antisanitare.
673. ntreruperea cursului sarcinii dup 12, dar pn la 21 sptmni, poate fi permis:
a) la indicaii ale instanei de judecat;
b) la indicaii medicale;
c) la minore n toate cazurile;
d) la indicaii sociale;
e) la indicaiile Centrului pentru Drepturile Omului.
674. Drepturile pacientului cuprind urmtoarele dimensiuni:
a) drepturi familiale;
b) drepturi speciale;
c) drepturi individuale;
d) drepturi economice;
e) drepturi sociale.
675. n calitate de prestatori ai serviciilor de sntate sunt:
a) instituiile medico-sanitare;
b) personalul medical;
c) asociaiile pentru protecia drepturilor pacientului;
d) instituiile farmaceutice;
e) comitetele sindicale.
676. Personalul medical poate fi tras la rspundere juridic:
a) facultativ;
b) contravenional;
c) civil;
d) personal;
e) penal.
99

677. n procesul activitii medicale pacientului i pot fi cauzate prejudicii:


a) familiale;
b) politice;
c) sociale;
d) materiale;
e) morale.
678. Dup origine exist urmtoarele forme de iatrogenie somatic:
a) traumatic;
b) toxic;
c) psihic;
d) septic;
e) organizatoric.
679. Informaia ce constituie secret medical poate fi divulgat de personalul medical fr acordul pacientului n
caz de:
a) pericol al rspndirii maladiilor transmisibile;
b) la cererea motivat a organelor de urmrire penal sau a instanelor judectoreti;
c) pentru a implica n procesul curativ ali specialiti n domeniu;
d) pentru informarea colectivului de munc;
e) pentru informarea prinilor persoanelor n vrst de pn la 18 ani n caz de acordare acestora a asistenei
medicale.
680. Confidenialitatea trebuie asigurat de:
a) medic;
b) pacient;
c) asistent medical;
d) felcer;
e) infirmiera.
681. Informaiile confideniale despre pacient pot fi divulgate cu acordul:
a) pacientului;
b) efului seciei;
c) reprezentantului legal al pacientului;
d) medicului;
e) directorului instituiei medico-sanitare.
682. Modurile de abordare i de interaciune dintre medic i pacient sunt:
a) modul democrat;
b) modul paternalist;
c) modul liberal;
d) modul antipaternalist;
e) modul dictatorial.
683. Informaiile medicale trebuie prezentate pacientului ntr-un limbaj:
a) indiferent;
b) clar;
c) terminologic;
d) accesibil;
e) confuz.
684. Dreptul la informaii despre starea sntii presupune dreptul pacientului de a fi informat despre:
a) starea sntii;
b) procedurile medicale ce i se aplic;
c) gradul de calificare profesional a medicului;
d) eficacitatea terapeutic a procedurilor medicale;
e) metodele de alternativ.
100