Probioticele

Studenta:
madici Andreea-Mihaela
An II MIASP

Introducere
Epoca de aur a antibioticelor a nceput n 1928, atunci cnd

Alexander Fleming, bacteriolog la Spitalul Sf. Maria din Londra, a

constatat ca un mucegai de pe o plac de cultur a avut o
actiune antibacterian, mucegaiul fiind "penicilin". Introducerea
antibioticelor a revolutionat domeniul medicamentelor. Dup asta
speranta de viat a crescut si a mbunttit foarte mult calitatea
vietii umane prin scderea ratei mortalittii n ntreaga lume.
Dar dezavantajul major al antibioticelor a fost c, pe lng
uciderea bacteriilor rele distrug de asemenea si bacteriile bune si
prin urmare se tulbur ecosistemului din organism, provocnd
efecte devastatoare asupra acestuia, cum ar fi suprainfectia si
rezistenta la medicamente. n epoca tehnologiei avansate,
introducere probioticelor are sa extind domeniul medicinal n
continuare.
"Probiotic", nseamn c mecanismele sunt folosite pentru a
elimina selectiv doar agentul patogen, lsnd restul
ecosistemului intact. Cuvantul probiotic este derivat din latina
"pro" si a cuvntul grecesc "biotic" - viat.

Pro-viata
"Probiotic", nseamn c mecanismele sunt folosite pentru a elimina
selectiv doar agentul patogen, lsnd restul ecosistemului intact.
Cuvantul probiotic este derivat din latina "pro" si a cuvntul grecesc
"biotic" - viat.
Probioticele au fost definite n 2001 de ctre un grup de experti
convocat de FAO/ OMS ca fiind microorganisme vii, care i confer
un beneficiu de sanatate unei gazde atunci cand este administrat in
cantitati adecvate. Lactobacillus si Bifidobacterium sunt cele mai
frecvente tipuri de microbi utilizati ca probiotice fiind consumate
odata cu alimentele fermentate cu adaos de cultura activ direct in
iaurt si alte suplimente alimentare.

 Laureatul premiului Nobel Elie Metchnikoff profesor la institutul

Paster din Paris, la inceputul secolului 20 emis ipoteza c

motivul pentru longevitatea aparent a tranilor din Bulgaria a
fost c au consumat cantitti mari de produse lactate
fermentate, cum ar fi casul si lapte btut. El a crezut c
bacteriile lactice din aceste produse nlocuieste organismele
duntoare gsite n intestine reducand, astfel, producerea de
toxine, care duc la boli si infectii.
Probioticele pot fi bacterii, fungi si drojdii. Dar cele mai multe
probiotice sunt bacteriile, dar cele mai populare sunt bacteriile
lactice ca specii utilizate in alimentele probiotice. Lactobacillus
bulgaricus (L. bulgaricus),
Lactobacillus plantarum, Streptococcus
thermophillus (S. thermophillus),
Enterococcus faecium, Enterococcus
faecalis, speciile Bifidobacterium si
Escherichia coli.

Caracteristicile ideale ale probioticelor

Fuller n 1989 a enumerat urmtoarele caracteristici ale

unui probiotic bun.
Ar trebui s fie o tulpina, care este capabila de a exercita un
efect benefic asupra animalului-gazd, de exemplu, cresterea
sau rezistenta la boli.
Ar trebui s fie nepatogen si non-toxic.
Ar trebui s fie prezent ca celulele viabile, de preferint n
numr mare.
Ar trebui s fie capabil s supravietuiasc si sa metabolizeze
n mediu, de exemplu in intestin, rezistenta la pH sczut, acizi
organici si bil.
Ar trebui s fie stabil n conditiile de depozitare si de teren.
In pricipal trebuie s fie de origine uman, sa demonstreze
stiintific efecte benefice fiziologice si sa dovedeasca ca este
sigur pentru uz uman. n plus, acesta trebuie s fie n mod
eficient n msur s adere la tesutul tint.

Potenialele roluri ale bacteriilor probiotice n

tractul intestinal uman

Bacterii probiotice

Colonizare
intestin

Produi de
metabolism

Prevenirea adeziunii

Producerea de
antibiotice

Inhibarea creterii

Bacterii patogene

Utilizare
nutrieni

mbuntirea
rspunsului
imunitar al
gazdei

Amplificarea sistemului imunitar

Produse alimentare care contin probiotice

Alimentele, cum ar fi branza, iaurtul, smantana, piureuri, cereale,

batoane de fitness, formulele pentru sugari, sparanghel, soia
contin probiotice.
n starea general de sntate: efectele nutritive
O bacterie a acidului lactic a demonstrat ca poate creste
continutul de acid folic din iaurt, lapte btut si chefir, creste
nivelurile de niacina si riboflavin n iaurt, de vitamina B12 si
vitamina B6 din brnz.
n plus fat de sinteza nutrientilor, probioticele pot mbuntti
digestibilitatea unor substante nutritive dietetice, cum ar fi
proteinele si grsimile.
Probioticele pot fi combinate cu enzime care ajuta la
descompunerea substantelor alimentare in forme mai simple
pentru a spori digestia nutrientilor. Acizi grasi cu lant scurt, cum
ar fi acidul lactic, acidul propionic si acidul butiric produsi de
bacteriile lactice pot contribui la mentinerea unui pH adecvat si
de protectie mpotriva modificrilor patologice la nivelul mucoasei
colonului. Nutrientii sintetizati, cum ar fi acidul folic, niacina,
riboflavina, vitaminele B6 si B12 pot creste biodisponibilitatea.

 Intoleranta la lactoz
Putine tulpini de bacterii lactice, cum ar fi S. thermophilus, L. bulgaricus si

lactobacilii altor produse lactate fermentate, pot atenua simptomele de intolerant

la lactoz prin furnizarea de lactaz bacteriana la nivelul intestinului si a
stomacului.
Deoarece intolerant la lactoz afecteaz aproape 70% din populatia la nivel
mondial, consumul acestor produse poate fi o modalitate buna de a ncorpora
produsele lactate si substantele lor nutritive n dietele persoanelor cu intolerant la
lactoz.

Alergia
Probioticele pot exercita un efect benefic asupra reactiei alergice prin
mbunttirea functiei de barier a mucoaselor. n plus, consumul de probiotice la
copiii mici pot influenta benefic dezvoltarea sistemului imunitar. Lactobacillus GG
poate fi de ajutor n atenuarea unor simptome ale alergiilor alimentare, cum ar fi
cele asociate cu proteina din lapte. Consumul de probiotice poate fi, astfel, un
mijloc de prevenire primara a alergiei la persoanele sensibile.
Sanatatea tractului intestinal
O serie de studii au constatat ca consumul de probiotice pentru a fi util n
tratamentul multor tipuri de diaree, inclusiv in diarea asociata cu tratamentul
antibioticelor la adulti, diareea calatorului si a bolilor diareice la copiii mici cauzate

de rotavirusuri. Speciile de probiotice cele mai frecvent studiate au fost

Lactobacillus GG, Lactobacillus casei, Bifidobacterium bifidum si S. thermophilus.
Deoarece diareea este o cauza majora de deces la nivel mondial pentru sugari si
de incapacitante la adulti, utilizarea pe scar larg de probiotice ar putea fi un
important mijloc de prevenire si tratare a acestor boli, n special n trile n curs de
dezvoltare.

Stimuleaz
rspunsul
imunitar

Crete
tolerana i
digestia
lactozei

Influeneaz
pozitiv
microflora
intestinal

Trateaz i
previne diareea
produs de
rotavirus

Reduce pH-ul
intestinal

Bacterii
probiotice

Reface
microflora
intestinal dup
tratamentul cu
antibiotice

mbuntete
funcionarea
intestinal

Produce
vitamina B
(acid folic)

Reduce
amoniacul i
ali compui
toxici

Reduce
colesterolul

 S-a demonstat de asemenea ca bacteriile probiotice pot pstra integritatea

intestinal si pot sa medieze efectele bolilor inflamatorii intestinale, sindromul de

colon iritabil, colita, si boala ficatului alcoolic. Efectele intestinale ale probioticelor
sunt pentru a calma, a promova tratarea diareei (rotavirus, calatoruluisi cea indusa
de antibiotice), a atenua simptomele de intoleranta la lactoza si malabsorbtie,
ameliorarea constipatie, in tratamentul colitei si de a stimula imunitatea gastrointestinala.
Sistemului imunitar

Dovezile de la sistemele in vitro, pe modele animale si la om sugereaz c

probioticele pot mbuntti att rspunsul imun specific si nespecific, eventual prin
activarea macrofagelor, cresterea nivelului de citokine, cresterea natural a activitatii
celulelor killer, si / sau la cresterea nivelurilor de imunoglobuline. n ciuda testelor
limitate la om, aceste rezultate pot fi deosebit de importante pentru persoanele n
vrst, care ar putea beneficia de un raspuns imun sporit. Efectele sistemului
imunitar al probioticelor sunt de a consolida raspunsul imun specific si nespecific,
inhiba cresterea agentului patogen si reduce sansa de a infectie cu agenti patogeni
comuni (Salmonella, Shigella).
Cancerului

Studiile pe animale si in vitro indic faptul c bacteriile probiotice pot reduce riscul de

cancer la colon prin reducerea incidentei si numrului de tumori. Un studiu clinic a

artat o crestere fr recidive la subiectii cu cancer la vezica urinara. Rezultatele, cu
toate acestea, sunt preliminare pentru a elabora recomandri specifice privind
consumul de probiotice pentru prevenirea cancerului la oameni.

 Fertilitatea solului

Probioticele sunt folosite:

n agricultur pentru a restabili fertilitatea solului.
n sistemele de canalizare pentru a elimina mirosul.
n industria animalelor si psrilor de curte pentru a preveni
bolile alimentare
Anti-hipertensiune arterial
Unele dovezi preliminare sugereaza ca produsele alimentare derivate din bacterii
probiotice ar putea contribui eventual la controlul tensiunii arteriale. Acest efect
antihipertensiv a fost documentat cu studii la sobolani hipertensivi spontan. Dou
tripeptide, valina-prolina-prolina si izoleucina-prolina-prolina, izolate din fermentarea
unui mediu pe baz de lapte de Saccharomyces cereviseae si Lactobacillus
helveticus au fost identificate ca componente active. Acestea functioneaza ca
tripeptida angiotensina-I convertind enzimele inhibitoare si reduce tensiunea
arterial.
Alte efecte asupra snttii ale probioticelor
Probioticele pot fi, de asemenea, utilizate pentru a reduce riscul de aparitie a unor
tipuri de cancer (de colon, vezica urinara), suprima tumori, concentratii mai mici ale
colesterolului seric, reduce tensiunea arteriala la hipertensivi, trateaza alergiile
alimentare, mbuntteste sntatea urogenitala si optimizeaza efectele vaccinurilor
(de exemplu, vaccinul rotavirusului, vaccinul febrei tifoidei).
Probioticele n practica veterinar
Ele sunt comercializate fie ca paste sau prafuri si sunt de obicei date mnjilor tineri,
caiilor dresati sau aflati in competitii. Aceste produse sunt de obicei definite ca
suplimente alimentare vii microbiene.

Probioticele si sntate oral

Infectiile cu Candida
Probioticele sunt utilizate pentru a controla infectiile

cu Candida la pacientii n vrst, deoarece acestea

sunt mai predispuse la infectii provocate de boli
cronice, medicamente, igien oral deficitar, flux
salivar redus si deprecierea imunitara. Bacteriile,
cum ar fi Lactococcus lactis, Lactobacillus helveticus,
Lactobacillus rhamnosus au artat reducerea
semnificativ a infectiei cu Candida in numeroase
studii.
Hipo-salivatie si sentimentul de gur uscat

Dovezile sugereaz c probiotice pot reduce, de

asemenea, riscul de hipo-salivatie si sentimentul de
gur uscat
Cariile dentare
De asemenea, trebuie remarcat faptul c majoritatea
probioticelor sunt n forme lactate ce contin un nivel
de calciu ridicat, reducnd eventual demineralizarea

dintilor. Probioticele ar trebui s adere la tesuturile

dentare pentru a stabili un efect cariostatic si, astfel,
ar trebui s fie o parte a bio-filmului pentru a lupta
mpotriva bacteriilor cariogene.

 Infectia parodontala
Probioticele utilizate pentru terapia parodontala nu au fost intens studiate. Studiile

clinice n care speciile de probiotice au fost investigate n mod specific pentru

boala parodontala sunt rare. Lactobacillus reuteri si Lactobacillus brevi sunt printre
speciile n msur s previna gingivita si parodontoza.
Niveluri ridicate de Lactobacillus in microbiota a provocat o inhibare a cresterii de
82% i respectiv 65% a germenilor patogeni Porphyromonas gingivalis i
Prevotella intermedia. Intr-un studiu publicat n 2005, prevalenta de lactobacili, n
special Lactobacillus gasseri si Lactobacillus fermentum, n cavitatea bucal a fost
mai mare n rndul participantilor sntosi dect n rndul pacientilor cu
parodontit cronic
Probioticele si halitoza
Folosirea regulata a probioticelor poate ajuta pentru a controla halitoza. Dup ce sa luat Weissella cibaria, niveluri reduse de componente volatile sulfuroase produse
de Fusobacterium nucleatum au fost observate. Efectul ar putea fi determinat de
producerea de peroxid de hidrogen, Weissella cibaria, provocnd inhibarea
Fusobacterium nucleatum.
In concluzie, probioticele sunt n curs de dezvoltare ca un domeniu fascinant n

medicina oral. Acest concept cere un nou orizont privind relatia dintre alimentatie
si sntate oral. Traseele clinice ar trebui s fie ndreptate pentru a evalua modul
de administrare a probioticelor n cavitatea oral si dozele pentru utilizri
terapeutice diferite. Cercetarea ar trebui s fie ndreptate spre actiunea
probioticelor asupra cavitatii orale si, de asemenea, de conditiile sale patologice.