Curs DR Civil Ghid

UNIVERSITATEA DANUBIUS" DIN GALATI
DEPARTAMENTUL DE INVATAMANT LA
DISTANTA sI FRECVENTA REDUSA
FACULTATEA DE DREPT
DREPT CIVIL. PARTEA GENERALA

Anul I, semestrul I
Drept civil. Partea generala
CUPRINS
1. Caracterizare generala a dreptului civil
Notiunea si principiile dreptului civil
Normele juridice de drept civil
15
Obiectivele specifice unitatii de invatare

Rezumat
Teste de autoevaluare
Bibliografie minimala
,,
26
,,
26
27
2. Raportul juridic civil

Notiunea si caracterele raportului juridic civil
29
Elementele raportului juridic civil
30

Rezumat
49
49
Lucrarea de verificare
50
51
3. Actul juridic civil

Notiunea si clasificarea actelor juridice civile
53
Conditiile de validitate ale actului juridic civil
60
Modalitatile actului juridic civil
79
Nulitatea actului juridic
85

Rezumat
93
94
95
4. Prescript extinctiva
Notiunea si efectul prescriptiei extinctive
Domeniul prescriptiei extinctive
Termenele de prescriptie extinctiva
Inceputul cursului prescriptiei extinctive
Suspendarea prescriptiei extinctive
Intreruperea prescriptie extinctive
Repunerea in termenul de prescriptie extinctiva
Implinirea (calculul) prescriptiei extinctive
97
101
106
110
115
117
119
121

Rezumat
Teste
Lucrarea
122
de
de
autoevaluare
123
verificare
123
124
Raspunsuri la intrebarile din testele de autoevaluare

Bibliografie (de elaborare a cursului)
INTRODUCERE
Modulul intitulat Drept civil. Partea generala se studiaza in anul I, sem. I si
vizeaza dobandirea de competence in domeniul dreptului civil.
Competenfele pe care le vei dobandi sunt urmatoarele:

definirea si identificarea normelor si izvoarelor de drept civil;
descrierea elementelor raportului juridic civil;
identificarea importantei juridice a clasificarii actelor juridice
civile;
descrierea specificului fiecarei conditii de validitate a actului
juridic civil si a modului de relationare a acestora, dar si a
sanctiunii juridice care intervine in caz de nerespectare;
identificarea elementelor definitorii ale prescriptiei extinctive, prin
raportare la domeniul de aplicare, termen, suspendare, repunere in
termen si implinirea prescriptiei.
Continutul este strucjurat in urmatoarele unitati de invatare:
- Caracterizarea generala a dreptului civil;
- Raportul juridic civil;
- Actuljuridic civil;
- Prescriplia extinctiva.
In prima unitate de invatare, intitulata Caracterizarea generala a dreptului
civil, vei regasi operationalizarea urmatoarelor obiective specifice:
sa expui principiile dreptului civil roman;
sa identifici categoriile de norme juridice, clasificandu-le dupa criteriile
studiate;
sa descrii specificul modalitatilor de interpretare a dreptului civil;
sa argumentezi modalitatile de aplicare a legii civile,
dupa ce vei studia continutul cursului si vei parcurge bibliografia recomandata.
Pentru aprofundare si autoevaluare iti propun exercitii si teste adecvate.
Dupa ce ai parcurs informatia esentiala, in a doua unitate de invatare, Raportul
juridic civil, vei achizitiona, odata cu cunostintele oferite, noi competente, care
iti vor permite sa operationalizezi urmatoarele obiective:
sa evidentiezi caracterele raportului juridic civil;

sa identifici si sa relationezi elementele constitutive ale raportului
juridic civil;
sa corelezi argumentat notiunile de drept subiectiv civil si obligate
civila;
sa descrii specificul fiecarei categorii de bunuri,
si care iti vor permite sa rezolvi testele propuse si lucrarea de verificare
corespunzatoare primelor doua unitati de invatare. Ca sa iti evaluez gradul de
insusire a cunostintelor, vei rezolva o lucrare de evaluare pe care dupa
corectare o vei primi cu observable adecvate si cu strategia corecta de invatare

pentru capitolele urmatoare.
Dupa ce ai parcurs informatia esentiala, in a treia unitate de invatare, Actul
juridic civil, vei regasi operationalizarea urmatoarelor obiective specifice:
sa identifici si sa exemplifici categoriile de acte juridice, raportandu-te

la criteriile prezentate;
sa explici continutul fiecarei conditii de validitate a actului juridic civil
sa compari modalitatile juridice ale actului juridic;
sa delimitezi nulitatea de alte sanctiuni de drept.
Dupa ce ai parcurs informatia esentiala, in a patra unitate de invatare, intitulata
Prescripfia extinctiva, vei regasi operationalizarea urmatoarelor obiective
specifice:
sa identifici aspectele conceptuale ale prescriptiei extinctive;
sa descrii specificul suspendarii, intreruperii si repunerii in termenul de

prescriptie extinctiva;
sa precizezi modalitatea de calcul al inceputului cursului prescriptiei,
precum si momentul implinirii acestui termen.
Pentru o invatare eficienta ai nevoie de urmatorii pasi obligatorii:
Citesti modulul cu maxima atentie;

Evidentiezi informatiile esentiale cu culoare, le notezi pe hartie sau le
adnotezi in spatiul alb, rezervat special in stanga paginii;
Raspunzi la intrebari si rezolvi exercitiile propuse;
Mimezi evaluarea finala, autopropunandu-ti o tema si rezolvand-o fara
sa apelezi la suportul scris;
Compari rezultatul cu suportul de curs si explica-ti de ce ai eliminat
anumite secvente;
In caz de rezultat indoielnic, reia intreg demersul de invatare.
Sarcinile de lucru din cadrul cursului vor fi verificate de tutore in cadrul

intalnirilor tutoriale.
Pe masura ce vei parcurge modulul iti vor fi administrate doua lucrari de
verificare pe care le vei regasi la sfarsitul unitatilor de invatare 2 si 4. Vei
raspunde in scris la aceste cerinte, folosindu-te de suportul de curs si de
urmatoarele resurse suplimentare (autori, titluri, pagini). Vei fi evaluat dupa
gradul in care ai reusit sa operationalizezi competentele. Se va tine cont de
acuratetea rezolvarii, de modul de prezentare si de promptitudinea raspunsului.
Pentru neclaritati si informatii suplimentare vei apela la tutorele indicat.
N.B. Informatia de specialitate oferita de curs este minimala. Se impune in
consecinta, parcurgerea obligatorie a bibliografiei recomandate si rezolvarea
sarcinilor de lucru, a testelor si lucrarilor de verificare. Doar in acest fel vei
putea fi evaluat cu o nota corespunzatoare efortului de invatare.
1. CARACTERIZARE GENERALA A DREPTULUI CIVIL

1.1. Nofiunea si principiile dreptului civil
1.2. Normele juridice de drept civil
8
15
Obiectivele specifice unitatii de invafare

Rezumat
26
26
27
Obiective specifice:
La sfarsitul capitolului, vei avea capacitatea:
Timp mediu estimat pentru studiu individual: 5 ore
Andy Puca
Caracterizarea generala a dreptului civil
1.1. Notiunea si principiile dreptului civil

1.1.1. Drept si morala. Subdiviziunile dreptului
Oamenii sunt condamnali sa traiasca impreuna. Coexistent lor naste aspiralii
care se ciocnesc, pasiuni care se contrariaza, libertali care se invratbesc,
conflicte care apar. Ceea ce divide mai mult pe oameni nu este atat diversitatea
ideilor, cat similitudinea nevoilor lor. Cum poate fi controlata distribulia
bunurilor? De cine si dupa ce criterii pot fi apreciate limitele libertalilor si
sancliunilor? lata intreaga problematica a dreptului.
r*
Intre dreptul subiectiv si dreptul obiectiv trebuie sa existe o concordanla

permanenta. Nu poate exista o porunca fara a exista o forla care sa o execute.
Insasi taria dreptului subiectiv este suslinuta de existenla dreptului obiectiv
care, prin forla publica pe care o are la indemana, sa permita realizarea
conlinutului dreptului subiectiv.
3. In cel de-al treilea sens, cuvantul drept este inleles ca stiinla a dreptului,
-, adica stiinla care studiaza dreptul obiectiv si drepjurile subiective care deriva
<181^ din el. In acest sens se spune: facultate de drept, profesor de drept, student in
drept sau drept civil, drept penal, in sensul de stiinla dreptului civil sau a
dreptului penal (Hamangiu, Rosetti-Balanescu, & Baicoianu, 1996, p. 3).
Caracteristica principala a dreptului obiectiv este aceea ca
forla publica. Este ceea ce diferenliaza de fapt dreptul
Dreptul si morala sunt inrudite, pentru ca ambele se ocupa
oameni si ambele cauta sa echilibreze aceste raporjuri,
individuale interesului social, de grup. Pentru a realiza
numai dreptul, dar mai ales morala, impune obligalii.
Ce deosebeste cele doua feluri de obligalii?
poate fi impus prin

obiectiv de morala.
de raporjurile dintre
adaptand interesele
acest deziderat, nu
Andy Puca
In primul rand felul diferit de constrangere. Exista obligate, dar forla publica
nu o consfinleste in cazul moralei. In al doilea rand, sfera de reglementare.
Sfera dreptului este cu mult mai restransa decat sfera moralei, pentru ca asa
cum spune formula lui Bertham: dreptul si morala au acelasi centru, dar nu
au aceeagi circumferinta". Morala impune obligalii nu numai fala de semeni,
dar si fala de tine insuli, in timp ce dreptul impune individului obligalii doar
Cuvantul drept" cunoate trei accepliuni:

1. Intr-un prim sens, cuvantul
drept inseamna totalitatea regulilor, a
preceptelor i legilor care guverneaza activitatea omului in societate i care se
pot impune la un moment dat prin forla publica. Este ceea ce numim drept
obiectiv", adica tot ceea ce se poate impune prin forla publicului: fie legea
propriu-zisa, fie obiceiurile cu valoare de lege, fie preceptele care se impun
fara nici un text de lege, chiar legiuitorului.
2. In cel de-al doilea sens, cuvantul drept desemneaza facultatea unui individ
de a avea, a face sau nu face ceva, de care el se prevaleaza fafa de alfii in
societate in exerciliul activitalii sale. Acesta este aa-numitul drept subiectiv":
drept de proprietate, drept de servitute etc.
Andy Puca
fata de semenii lui. In al treilea rand, morala privette omul sub un unghi de
perfectibilitate, in timp ce dreptul se gandette la regulile comune, care nu au
intotdeauna asentimentul moralei, pentru ca dreptul trebuie sa realizeze ordinea
in convietuire ti nu perfectiunea in viata.
1
Care sunt diviziunile dreptului obiectiv?

Dreptul obiectiv se imparte in dreptpozitivsi drept najural.
Ce este dreptul pozitiv?
Dreptul pozitiv este dreptul in vigoare la un anumit moment dat intr-un anume
stat. El se cunoatte ti se studiaza. Este o notiune simpla ti clara asupra careia
toata lumea este de acord. Include regulile juridice certe, dar ti cele asupra
carora exista indoiala.
Dreptul najural exista alajuri de dreptul pozitiv ti este o notiune vaga ti
neclara care a starnit divergente intre autori pentru definirea ei. Unii concep
dreptul najural sub forma unui drept ideal, universal, imuabil. Altii considera
dreptul najural a fi un drept anterior ti superior oricarei reguli pozitive ti care,
spre deosebire de dreptul pozitiv, variaza incontinuu. Scopul dreptului pozitiv
ar fi de a se apropia de dreptul najural.
Ideea de drept suprapus legilor umane, de esenta divina, este foarte veche. In
trecut, dreptul najural era conceput ca un drept catre care tindem, pe care cu
timpul omul e chemat sa-l descopere ti sa-l realizeze. Aceasta idee este astazi
respinsa, fiind fie considerata gretita, fie transformata intr-o notiune mai
realista. Dreptul este esentialmente produsul ratiunii, este produsul vietii
sociale. Nu exista drept preconceput. A defini dreptul najural ca un drept ideal
inseamna a-i nega existenta.
Cum se clasifica dreptul pozitiv?
Dreptul pozitiv se imparte in drept international ti drept national.
Dreptul international se ocupa de raporjurile dintre state sau dintre cet&tenii
unor state diferite. La randul sau, dreptul international se divide in drept
international public, care se ocupa numai de raporjurile dintre state (tratate,
relatii diplomatice etc.) sau de raporjurile politice dintre particulari si drept
international privat, care carmuiette raporjurile fara caracter politic (de interes
privat) dintre cetatenii apartinand unor state deosebite.
Dreptul national (intern) se ocupa de raporjurile persoanelor care fac parte din
acelasi stat. El se poate subdivide in drept public si drept privat.
1
N. Titulescu considera ca, pe langa drept ji morala, chiar ji uzantele moderne impun obligatii. Pentru a exemplifica cele
spuse, dadea urmatorul exemplu studentilor sai: Croitorul va aduce la domiciliu un costum ji voiti sa mergeti la dansul ca
sa-l platiti. Pentru aceasta, va imbracati dupa o anumita norma: puneti in orice caz o palarie, o haina, luati un baston ji
plecati. Pe drum va intalniti cu un cerjetor, care va cere un ajutor, il dati ji in fine ajungeti la croitor ji va achitati datoria. Ce
v-a facut sa va imbracati dupa o anumita norma? Ce v-a obligat sa da-ti ajutor saracului? Ce v-a obligat sa platiti factura
croitorului? lata trei obligatii executate, dar nu toate sub constrangerea aceleiaji sanctiuni. Aja v-ati imbracat dupa o norma
cuvenita, pentru ca va temeati de desconsiderarea semenilor dumneavoastra (...) Ati dat ajutor saracului pentru ca aja va
dicta conjtiinta. Ati platit croitorul pentru ca acesta va putea forta judecatorejte la plata. Va sa zica obligatiile impuse de
uzantele moderne sunt sanctionate prin consideratia publica. Obligatiile morale sunt sanctionate prin satisfactia conjtiintei,
iar obligatiile civile, ca de pilda aceea care va impune sa va platiti furnizorul, sunt sanctionate prin forta publica. Prima ji a
doua obligatie puteti sa nu o indepliniti, fara teama de constrangere. Cine va va trage la raspundere daca iejifi fara veston pe
strada sau daca refuzati obolul dumneavoastra unui sarac? Sunt convins insa ca mai curand nu va platiti furnizorul decat sa
iejiti din casa fara veston." ___________________________________________________________________________________
1
Modificata i completata prin Legea de revizuire a Constitutiei Romaniei nr. 429/2003, publicata in M. Of. nr. 758/2003,
republicata de Consiliul Legislativ, in temeiul art. 152 din Constitutie, cu reactualizarea denumirilor i dandu-se textelor o
alta numerotare.
Andy Puca
Dreptul public da expresie intereselor generale, pe cand cel privat, celor

particulare. Dreptul public este cel care studiaza constituirea statului si a
puterilor publice, raporjurile dintre stat si particulari, iar dreptul privat se ocupa
doar
de
raporjurile
dintre
particulari.
Dispozipile
dreptului
public
sunt
imperative, se impun fara discupe, in timp ce o mare parte din dispozipile
dreptului privat sunt supletive si interpretative, putand fi inlajurate prin simpla
convenpe a parlilor. De exemplu, chiar daca chiriasului ii revine, potrivit legii,
obligapa
de a
efectua
reparapile
locative
(marunte),
iar
reparapile
matore
trebuie sa le faca proprietarul, asta nu inseamna ca prin convenpa parlilor,
chiriasul nu e poate obliga sa efectueze reparaliile matore iar proprietarul pe
cele marunte. Toate aceste teorii sunt perfect adevarate si verificate in timp.
Niciuna insa nu exprima adevarata distinclie. Singurul criteriu care pare sa
reziste este, se pare, acela al metodei de reglementare, reflectate de pozipa
parlilor in raportul juridic abstract. Dreptul public este bazat pe un raport de
subordonare, in plan vertical, intre stat, ca reprezentant al interesului general, si
top ceilalli, care sunt obligali sa se supuna regulilor stabilite de catre acesta. Un
exemplu in acest sens il constituie Dreptul financiar, in care statului ii revine
dreptul de a percepe impozitele, iar cetaleanului obligapa de a le plati. In
dreptul privat insa, raportul se constituie pe orizontala, cele doua parp avand
pozilii egale, chiar daca una dintre ele ar fi statul.
Dreptul public se subdivide in drept constituponal, drept penal, drept procesual
penal, drept financiar, drept administrativ etc. Dreptul privat se imparte in
drept civil, drept procesual civil, drept comercial, dreptul muncii etc.
Sarcina de lucru 1
In studiul Drept si morala", Mircea Dtuvara defineste cele doua domenii
in felul urmator: Cand activitatea, obiect al tudecafii, este pur interioara,
cand este un sentiment, o pura intenfie, o tendinfa non-exteriorizata, ne
aflam
in
domeniul
moralei;
dimpotriva,
orice
acfiune
exteriorizata
si
manifestata printr-un gest material al agentului in raport cu celalalt intra
in domeniul dreptului".
Pornind de la aceasta afirmape, prezinta in 5 enunluri de cate 3-5
randuri fiecare opinia ta cu privire la interferenla dintre morala si
drept.
Andy Puca
1.1.2. Nofiunea de drept civil
Dreptul civil reprezinta principala ramura a dreptului privat. Este un

ansamblu
A
de reguli de drept, de hotarari ale instanlelor tudecatoresti, de comentarii ale
Codului civil si altor legi civile. Dreptul civil confera fiecarei societali o ordine
interna, o organizare de ansamblu. Este o Constitulie civila" care face ca viala
cotidiana sa fie dublata de o viala juridica (Zlatescu, 2000, p. 16).
Dreptul civil este expresia unei civilizalii". Este expresia spiritualitalii unui
popor, istoriei si tradiliei lui. El guverneaza matoritatea raporjurilor private:
proprietatea, obligaliile, mostenirile etc. Cand cumparam haine, alimente, car(i,
incheiem
acte
de
vanzare-cumparare;
cand
calatorim
cu
trenul,
vaporul,
autobuzul, taxiul, incheiem contracte de transport; nasterea, casatoria, decesul
produc consecinle juridice civile.
Dreptul civil este cea mai completa reglementare a relaliilor juridice de drept
privat. El reprezinta dreptul comun" in materie, in sensul ca este aplicabil
tujuror raporjurilor de drept privat, in afara de acele raporjuri care sunt
guvernate de dispoziliile speciale (de exemplu dispozilii de drept comercial, de
dreptul muncii etc.). In masura in care, pentru anumite raporjuri de drept privat
nu exista dispozilii speciale, se aplica dreptul civil, ca drept comun in materie.
Astfel, in situaliile in care o ramura de drept nu conline norme proprii pentru a
rezolva un caz concret, se apeleaza la dreptul civil care imprumuta" principiile
ori normele sale, pentru solulionarea situaliei de fapt respective. Acesta este
rolul principal al dreptului civil roman. De asemenea, dreptul civil mai
contribuie la ocrotirea valorilor omului, la formarea unei constiinle juridice
corecte, la intarirea moralei precum si la aplicarea corecta, dar si continua
perfeclionare a legii.
Literajura de specialitate a oferit mai multe definitii ale dreptului civil, ca
ramura a sistemului dreptului romanesc.
O vom reline pe aceea conform careia dreptul civil este ansamblul normelor
juridice
care
reglementeaza
raporjurile
patrimoniale
si
nepatrimoniale
stabilite intre persoane fizice si persoane juridice aflate pe pozifii de egalitate
juridica. (Boroi, 2008, p. 3)
Ce
este
o
norma
juridica?
Ce
reprezinta
un
raport
patrimonial
ori
nepatrimonial? Cine sunt persoanele fizice ori juridice? lata cateva intrebari
care isi vor gasi raspunsul in cele ce urmeaza. Analizand fiecare din aceste
raspunsuri vom afla, pe rand care este conlinutul, obiectul, respectiv care sunt
subiectele dreptului civil si care este pozilia subiectelor de drept in relaliile
dintre ele.
Normele de drept civil sunt reguli care alcatuiesc conlinutul dreptului civil.
Totalitatea normelor de drept civil sunt grupate pe categorii care alcatuiesc
instituliile dreptului civil. In ordinea studiului lor (in facultate), instituliile
dreptului civil sunt urmatoarele:
raportul juridic civil;
actul juridic civil;
prescriplia extinctiva;
subiectele dreptului civil (persoanele fizice si juridice);
- drepjurile
reale;
Andy Puca
- teoria generala a obligator;

- contractele civile speciale;
- succesiunile.
Raporjurile juridice patrimoniale si nepatrimoniale alcatuiesc obiectul dreptului
civil.
Oamenii isi pun in valoare drepjurile subiective prin relaliile sociale la care
participa. Acestea capata infalisarea unor raporjuri juridice, fiindca se refera la
drepjuri si obligalii, adica produc efecte juridice. Deci, raportul juridic este o
relalie sociala reglementata de o norma juridica.
Este patrimonial acel raport juridic al carui conlinut poate fi evaluat in bani, are
valoare economica. Raportul juridic nepatrimonial nu are valoare economica,
este o relalie sociala in care isi gaseste expresia individualitatea persoanei,
aprecierea morala de care se bucura ea in cadrul societalii.
Cel
de-al
persoanele
privit
de
colectiv
de
15)
treilea element al definiliei priveste subiectele dreptului civil, adica

fizice si juridice. Pentru dreptul civil, subiect este nu numai omul
individual, desemnat prin sintagma persoana fizica", ci si colectivul
oameni, care, prin intrunirea unor condilii legale, devine subiect
drept, desemnat prin sintagma persoana juridica". (Beleiu, 2003, p.
In ceea ce priveste pozilia juridica a subiectelor raporjurilor de drept civil, intre
ele exista o egalitate juridica, in sensul ca nici una din ele nu se subordoneaza
celeilalte. Aceasta egalitate juridica nu este specifica numai dreptului civil, ci
tujuror ramurilor de drept privat.
Sarcina de lucru 2
Selecteaza si transcrie trei definilii ale dreptului civil din bibliografia
indicata la finalul unitalii si realizeaza o comparalie a aspectelor
conceptuale care au stat la baza articularii definiliilor.
1.1.3. Principiile dreptului civil

Orice sistem de drept este guvernat de principii fundamentale, adica de reguli
de baza, idei calauzitoare, comune tujuror ramurilor de drept. Fiecare ramura
de drept cuprinde propriile reguli de baza, care se aplica pentru intreaga
legislate din domeniu, sau doar pentru unele institulii juridice din respectiva
ramura de drept.
Vorbim deci despre trei categorii de principii:
principii fundamentale ale dreptului roman;

principii fundamentale ale dreptului civil;
principii specifice unor institulii de drept civil.
8
Andy Puca
A) Principiile fundamentale ale dreptului roman sunt idei de baza ce se

regasesc in intreaga legislate a Romaniei, fiind consacrate de Constitute si de
alte legi importante.
Aceste principii sunt studiate pe larg de Teoria generala a dreptului".
Matoritatea autorilor considera ca aceste principii ar fi: principiul democratiei,
principiul
egalitatii
in
fata
legii,
principiul
legalitatii,
principiul
separatiei
puterilor in stat.
Sarcina de lucru 3
Comenteaza in 10-15 randuri urmatorul principiu de drept:
Nimeni nu e mai presus de lege".
B) Principiile fundamentale ale dreptului civil sunt acele idei calauzitoare care
se aplica legislatiei civile. Sunt considerate a fi principii specifice dreptului
civil:
-
principiul proprietatii;
principiul egalitatii in fata legii civile;
principiul imbinarii intereselor generale cu cele particulare;
principiul ocrotirii si garantarii drepjurilor subiective civile.
Principiul proprietatii este consacrat de Constitutia Romaniei1, Codul civil, dar

si de alte legi speciale. Astfel, art. 44 din Constitutie dispune ca:
Dreptul de proprietate, precum si creanfele asupra statului , sunt garantate. Confinutul si
limitele acestor drepjuri sunt stabilite de lege"
Acelasi articol stabileste in alin. 2 ca:
Proprietatea privata este garantata si ocrotita in mod egal de lege, indiferent de titular.
Cetafenii straini si apatrizii pot dobandi dreptul de proprietate privata asupra terenurilor
numai in condifiile rezultate din aderarea Romaniei la Uniunea Europeana si din alte tratate
internafionale la care Romania este parte; pe baza de reciprocitate, in condifiile prevazute
prin lege organica, precum si prin mostenire legala".
Codul civil2 defineste proprietatea privata in art. 555:
Proprietatea privata este dreptul titularului de a poseda, folosi si dispune de un bun in mod
exclusiv, absolut si perpetuu, in limitele stabilite de lege ".
Vechiul Cod civil definea proprietatea in art. 480: Proprietatea este dreptul ce are cineva de a se bucura i de a dispune de
un lucru in mod exclusivi absolut, insa in limitele determinate de lege."
Articolul 481 preciza:
Nimeni nu poate fi silit a ceda proprietatea sa, afara numai pentru cauza de utilitate publica i primind o dreapta i
prealabila despagubire" ____________________________________________________________________________________
2
Andy Puca
Art. 562 in alin (3) prevede ca:

Exproprierea se poate face numai pentru o cauza de utilitate publica stabilita potrivit legii,
cu tusta si prealabila despagubire, fixata de comun acord intre proprietar si expropriator. In
caz de divergenta asupra cuantumului despagubirilor, acesta se stabiles te pe cale
tudecatoreasca ".
Principiul egalitafii in fafa legii civile trebuie inleles diferit, dupa cum e vorba
de persoanele fizice sau de persoanele juridice.
in ceea ce priveste persoanele fizice, acest principiu este consacrat atat de
Constitute, cat si normele de drept civil. Astfel, art. 16 din Constitute dispune
ca: ..Cetd(enii sunt egali in fa(a legii si a autoritd(ilor publice, fcird privilegii si
| fdrd discrimindrP.
Codul Civil intrat in vigoare la 1 octombrie 2011, in art. 30 prevede
egalitatea in fata legii civile3:
Rasa, culoarea, nationalitatea, originea etnica, limba, religia, varsta, sexul sau orientarea
sexuala, opinia, convingerile personale, apartenenta politica, sindicala, la o categorie
sociala ori la o categorie defavorizata, averea, originea sociala, gradul de culjura, precum si
orice alta situatie similara nu au nicio influenta asupra capacitatii civile ".
in privinla persoanelor juridice, principiul egalitalii in fata legii civile trebuie
inleles in sensul ca toate persoanele juridice dintr-o anumita categorie se supun,
in mod egal, legilor civile emise pentru a reglementa acea categorie de
persoane juridice.
Principiul imbindrii intereselor personale cu cele generale decurge din
4
I
principiile enuntate anterior. Este de neconceput ca intr-o societate moderna,
drepjurile civile ale persoanelor fizice si juridice sa nu fie in concordanta cu
' interesele generale. Potrivit art. 57 din Constitute, cetatenii romani sunt
obligati: sa-si exercite drepjurile si libertdfile constitufionale cu bunacredinla, fara sa incalce drepjurile si libertafile celorlalfP5
Principiul ocrotirii si garantarii drepjurilor subiective civile isi are sorgintea in
art. 26 din Pactul international privind drepjurile civile si politice care
stipuleaza:
Ty
Toatepersoanele sunt egale in fafa legii si au, fara discriminare, dreptul la ocrotire egala si
eficace contra oricarei discriminari, in special de rasa, culoare, sex, limba, religie, opinie
politioa sau orice alta opinie, origine nafionala sau sociala, avere, na^tere sau intemeiata pe
orice alta imprejurare".
Garantarea drepjurilor subiective este prevazuta si de Convenlia pentru
apararea drepjurilor omului si a libertalilor fundamentale, de Constitulia
Romaniei si de Codul Civil care in art. 26 dispune:
Pana la intrarea in vigoare a Codului Civil ( 1 octombrie 2011), in domeniul dreptului civil, egalitatea in fata legii civile era
prevazut in art. 4 din Decretul nr. 31/1954 (in prezent abrogat) privitor la persoanele fizice i persoanele juridice, prevede ca:
Sexul, rasa, nafionalitatea, religia, gradul de cultura sau originea nu au nici o inraurire asupra capacitafii".
drepturile subiective: pot fi exercitate numai potrivit cu scopul lor economic i social."
5
De asemenea, Decretul nr. 31/1954 dispune in art. 1 ca: drepturile civile ale persoanelor fizice sunt recunoscute in scopul
de a satisface interesele personale, materiale i culturale in acord cu interesul ohpesc, potrivit legii...", iar art. 3 dispune ca
Andy Puca
Drepjurile si libertatile civile ale persoanelor fizice, precum si drepjurile si libertatile civile
ale persoanelor juridice sunt ocrotite si garantate de lege ".
C) Principiile specifice unor institufii de drept civil au o sfera de aplicabilitate
mai restransa decat principiile fundamentale ale dreptului civil. Asemenea
principii se studiaza in cadrul diferitelor institutii ale dreptului civil.
Deocamdata ne multumim sa evocam cateva dintre aceste principii:
- principiul consensualismului, care priveste forma actului juridic civil;
- principiul fortei obligatorii, principiul irevocabilitatii si principiul relativitatii,
care intereseaza institutia efectelor actului juridic civil;
- principiul ocrotirii bunei-credinte, intalnit in mai multe materii ale dreptului
civil (drepjurile reale, raspundere civila etc.);
- principiul proximitatii gradului de rudenie, specific devolutiunii succesorale.
Sarcina de lucru 4
si analizeaza comparativ prevederile referitoare la principiul
egalitatatii in fata legii civile din perspectiva Codului civil in
a
civil abrogat la 1 octombrie 2011 (maximum 10 fraze).
Identifica
vigoare si
Codului
S ---------------------------------1.2. Normele juridice de drept civil

1.2.1. No(iune si clasificare
In cadrul normelor de conduita sociala (morale, religioase, politice, sportive,
etc.) care definesc relatiile dintre oameni sau dintre acestia si societate, un loc
important il ocupa normele de drept. Normele juridice (de drept), impreuna cu
raporjurile juridice nascute pe baza lor, alcatuiesc ordinea juridica.
Norma
de
obligatorie6
civile si care
drept civil poate fi definita ca regula generala, impersonala si

care reglementeaza conduita subiectelor in raporjurile juridice
poate fi indeplinita la nevoie prin for(a de constrangere a statului.
In functie de caracterul conduitei prescrise, normele de drept civil se clasifica

in norme dispozitive si norme imperative.
Normele dispozitive sunt acelea care ingaduie subiectelor de drept civil sa
deroge de la dispozitiile pe care aceste norme le cuprind, inlesnind libertatea
partilor prin suplinirea sau interpretarea vointei lor neexprimate sau insuficient
exprimata.
Normele dispozitive se clasifica in norme permisive si norme supletive.
Normele permisive nici nu impun si nici nu interzic savarsirea unei actiuni,
Norma juridica este generala pentru ca ea prescrie o conduita tipica aplicabila la un numar nelimitat de cazuri ce se
adreseaza tuturor membrilor societatii; este impersonala pentru ca nu se adreseaza direct unei persoane; este obligatorie
deoarece contine prevederi ce pot fi impuse subiectului prin diferite mijloace. ___________________________________________
Andy Puca
lasand la aprecierea parplor sa aleaga conduita pe care doresc sa o urmeze din

mai multe variante posibile indicate de lege.
7
Normele supletive sunt acelea care stabilesc o anumita conduita, care este
obligatorie pentru parli numai in cazurile in care acestea, prin voinla lor, nu au
stabilit o alta conduita.8
Normele imperative sunt acelea care impun o acliune sau o inacliune, de la
care subiectele de drept civil nu se pot abate decat asumandu-si riscul
sancliunii prevazute de lege.
Normele imperative se clasifica in norme onerative si norme prohibitive.
Normele onerative sunt cele care prevad expres obligalia pentru parli de a
savarsi o anumita acliune9. Normele prohibitive interzic savarsirea unor
acpuni.
Normele imperative, fund obligatorii, determina respectarea lor intocmai de
catre parlile unui raport juridic, sub consecinla aplicarii sancliunilor civile, in
timp ce prevederile normelor dispozitive pot fi inlajurate prin voinla parlilor,
fara a se aplica vreo sancliune.
4
ff
S
In funclie de najura interesului ocrotit, normele de drept civil se impart in

norme de ordine publico, daca ocrotesc un interes general, public10, si norme
Pentru a exemplifica, este o norma permisiva dispozilia cuprinsa in art. 1108 C. civ. care prevede felurile acceptarii
mostenirii: "Acceptarea poate fi expresa sau tacita".
8
De exemplu, art. 1689 C. civ. prevede ca : Predarea trebuie sa se faca la locul unde bunul se afla in momentul incheierii
contractului, daca nu rezulta altfel din conventia partilor ori, in lipsa acesteia, din uzante ".
9
Norma onerativa este, de pilda, art. 1011 C. civ. care prevede: (1) Donatia se incheie prin inscris autentic, sub sanctiunea
nulitatii absolute".
Decretele sunt izvoare ale dreptului civil numai in masura in care ele cuprind
dispozitii cu caracter normativ prin care se reglementeaza raporturi sociale ce
fac obiectul dreptului civil.
c) Hotararile Guvernului Romaniei. In conformitate cu prevederile art. 107
din Constitute, Guvernul adopta hotarari i ordonante. Hotararile sunt emise in
vederea organizarii executarii legilor, iar ordonantele se emit in temeiul unei
legi speciale de abilitare, in limitele i conditiile prevazute de aceasta.
In cazuri exceptionale, in temeiul dispozitiilor art. 114 alin. 4 din Constitute,
Guvernul poate adopta ordonante de urgenta care intra in vigoare numai dupa
depunerea lor spre aprobare la Parlament, iar daca Parlamentul nu este in
sesiune, el se convoaca in mod obligatoriu.
d) Alte acte normative, izvoare ale dreptului civil. In masura in care
conducatorii organelor centrale ale administratiei de stat i organele locale
executive emit acte cu caracter normativ prin care se reglementeaza relatii
sociale ce fac obiectul dreptului civil, astfel de acte normative vor constitui
izvoare ale dreptului civil.
In literatura de specialitate s-a discutat pe larg daca obiceiul, jurisprudenta i
doctrina constituie izvoare ale dreptului civil.
Obiceiul reprezinta reguli stabilite printr-un uz indelungat i general, fixate in
decursul vremii fara sa fie precizate intr-o norma juridica.
Izvoarele dreptului civil potrivit Art. 1 din Codul Civil:
(1) Sunt izvoare ale dreptului civil legea, uzantele si principiile generale ale dreptului.
Andy Puca
sde
ordine privata, daca ocrotesc un interes individual, particular. Normele de

ordine
publica
sunt
intotdeauna
norme
imperative,
insa
nu
toate
normele
imperative sunt de ordine publica. De asemenea, normele dispozitive sunt
intotdeauna si norme de ordine privata, insa nu toate normele de ordine privata
sunt dispozitive. Cu alte cuvinte, norma imperativa poate fi de ordine publica
sau de ordine privata, iar norma de ordine privata poate fi dispozitiva sau
imperativa.
In funclie de intinderea campului de aplicare, normele de drept civil se impart
in norme generale si norme speciale.
Normele generale sunt acelea care se aplica in toate cazurile si in orice
domeniu, daca o alta norma legala nu prevede altfel. Normele speciale se
aplica limitativ, doar in cazurile expres prevazute de lege. Norma generala
reprezinta dreptul comun, in timp ce norma speciala reprezinta exceplia.
Norma speciala deroga de la norma generala, in timp ce norma generala nu
deroga de la norma speciala. De asemenea, norma speciala nu poate fi
modificata ori abrogata de o norma ulterioara decat printr-o abrogare expresa
directa.
Sarcina de lucru 5
Selecteaza din Codul civil cate o norma juridica aferenta clasificarii
prezentate mai sus. Identifica apoi, pentru fiecare caz, strucjura normei
juridice (ipoteza, dispozitie, sanctiune).
s
Sarcina de lucru 5
Selecteaza din Codul civil cate o norma juridica aferenta clasificarii
prezentate mai sus. Identifica apoi, pentru fiecare caz, strucjura normei
juridice (ipoteza, dispozitie, sanctiune).
s
In cadrul legilor, principalul izvor al dreptului civil il constituie Codul civil,
intrat in vigoare la 1 octombrie 2011.
Codul civil roman este o lege. Este o lege ampla, complexa, bine strucjurata,
cea mai importanta dintre toate legile civile. Ea nu exclude existenta altor acte
normative in materie civila.
Si
Si
b)
Decretele. Potrivit art. 99 alin. 1 din Constitute, in

exercitarea
atributiilor
sale, Presedintele Romaniei emite decrete care se publica in
Monitorul
Oficial
al Romaniei. Nepublicarea atrage inexistenta decretului.
In principiu, obiceiul nu este izvor de drept. El devine izvor de drept
8
Andy Puca
numai
in
masura in care normele dreptului civil fac trimitere expresa la obicei. Astfel,
Codul civil, recunoaste obiceiul ca izvor de drept, in materie de protectia
mediului vecinatate si distanta minima pentru arbori (art. 6031, art. 60711 Cod
civil), in materie de raspundere delictuala12 etc. Obiceiul isi are o larga aplicare
in dreptul comercial in special, in cel maritim, manifestandu-se sub forma
uzan(elor portuare in materia contractului de navlosire, de inchiriere a navelor
etc.
In ceea ce priveste jurisprudent
izvoare ale dreptului civil.
si
doctrina
nu
le
este
recunoscuta
calitatea
de
Jurisprudenia
desemneaza
in
denumirea
sa
clasica
ansamblul
solu(iilor
cuprinse in hotararile instan(elor tudecatoresti. Instan(ele de tudecata au
obliga(ia de a solu(iona cauzele deduse spre tudecata prin aplicarea normelor
de drept situa(iei de fapt stabilita pe baza de probe si nu de a edicta norme
juridice.
Hotararile
instan(elor
de
tudecata
produc
efecte
numai
fa(a
de
participant la procesul civil, solu(iile pronun(ate, neavand caracter general si
impersonal.
In sistemul nostru de drept, practica tudiciara nu constituie izvor de drept, nici
in domeniul interpretarii legilor, aceasta intrand in atribu(iile legiuitorului. Cu
toate
acestea,
jurisprudent
toaca
un
rol
important
in
asigurarea
aplicarii
unitare a normelor de drept, precum si in semnalarea necesitat adoptarii de
noi norme juridice si perfec(ionarea celor existente.
Nici doctrina nu constituie un izvor al dreptului civil. Ea se compune din
lucrarile si studiile autorilor de drept civil cu privire la explicarea Codului civil,
a legilor si celorlalte acte normative ce reglementeaza rela(ii sociale ce fac
obiectul dreptului civil. Desi doctrina nu este izvor de drept, totusi ea are un rol
imens
in
explicarea
institu(iilor
dreptului
civil,
generalizarea
practicii
tudecatoresti si perfec(ionarea normelor de drept.
Sarcina de lucru 7
Identifica cel putin cate trei situatii in care obiceiului ii este recunoscuta
calitatea de izvor de drept atat in vechiul Cod civil, cat si in codul civil in
vigoare.
z' -------------------------------------------------------------
11 In cazurile neprevazute de lege se aplica uzantele, iar in lipsa acestora, dispozitiile legale
privitoare la situatii asemanatoare, iar cand nu exista asemenea dispozitii, principiile
generale ale dreptului.
12 In materiile reglementate prin lege, uzantele se aplica numai in masura in care legea
trimite in mod expres la acestea.
Andy Puca
1.2.3. Aplicarea normelor juridice civile

Normele juridice sunt edictate in vederea aplicarii lor. Prin aplicarea legii civile
se inlelege activitatea practica a organelor de stat care infaptuiesc prevederile
normelor juridice civile, in calitatea lor de titulari ai autoritalii de
stat, activitate
ce se desfasoara in formele oficiale prevazute de lege.
Normele dreptului civil aclioneaza intr-o anumita perioada de timp, pe un
anumit teritoriu si cu privire la anumite persoane. Acliunea normei civile
trebuie deci analizata sub urmatoarele trei aspecte: a) durata in timp a normei
de drept civil; b) spaliul in care aclioneaza norma civila si c) persoanele carora
li se aplica normele civile.
Aplicarea legii civile in timp
Legea civila se aplica in intervalul de timp cat este in vigoare. Acliunea normei
civile in timp incepe, fie in trei zile de la data publicarii ei in Monitorul Oficial,
fie de la data prevazuta in cuprinsul ei, daca legea stabileste o anumita data de
intrare in vigoare. Momentul intrarii in vigoare al legii civile prezinta
importanla sub urmatoarele doua coordonate: de la aceasta data devine
obligatorie si se presupune ca din acest moment este cunoscuta de toate
persoanele, nimeni neputand invoca necunoasterea legii. (Lupulescu, 1998, p.
25)
Iesirea din vigoare a legii civile are loc pe data abrogarii ei. Abrogarea poate fi
expresa atunci cand noul act normativ nominalizeaza in conlinutul sau actul
normativ anterior ce se abroga ori numai anumite dispozilii ale acestuia si
abrogarea implicita sau tacita cand nu este nominalizat un anumit act normativ
ori anumite dispozilii anterioare, ci se face doar menliunea ca se abroga toate
dispoziliile din legile ce contravin noului act normativ.
Desi, in principiu actele normative sunt adoptate pentru a acliona o perioada de
timp indelungata, totusi exista situafii in care se elaboreaza acte normative a
caror durata in timp este determinate Acestea din urma se numesc legi
temporare si adoptarea lor, cel mai adesea, este determinata de imprejurari
exceplionale, cum ar fi, inundalii, cutremure, etc.
Norma fundamentala ce reglementeaza aplicarea legii civile in timp este art. 6
din Codul civil potrivit caruia (1) Legea civila este aplicabila cat timp este in
vigoare. Aceasta nu are putere retroactiva ".
Constitulia Romaniei, in art. 15 alin. 2 prevede ca:
^0
Legea
dispune numai
pentru viitor, cu excepfia legii penale mai favorabile ".

Din aceste prevederi legale se desprind urmatoarele doua principii cu privire la
aplicarea legii civile in timp: a) principiul neretroactivitalii legii civile noi si b)
principiul aplicarii imediate a legii civile noi.
Principiul neretroactivitatii legii civile exprima o regula juridica in
conformitate cu care legea civila se aplica numai raporjurilor care au luat
nastere dupa intrarea ei in vigoare.
Codul Civil in art. 6 din alin (2) prevede:
Andy Puca
Actele si faptele juridice incheiate ori, dupa caz, savarsite sauproduse inainte de intrarea in
vigoare a legii noi nu pot genera alte efecte juridice decat cele prevazute de legea in vigoare
la data incheierii sau, dupa caz, a savarsirii ori producerii lor".
Regula neretroactivitatii legii civile are caracter imperativ si este pe deplin
tustificata in dreptul nostru. Intr-adevar, neretroactivitatea legii civile creeaza
un sentiment de stabilitate si certitudine raporjurilor juridice civile. Pe de alta
parte, subiectele raporjurilor juridice de drept civil nu pot fi obligate sa-si
stabileasca conduita decat in conformitate cu actele normative in vigoare la
data nasterii raportului juridic si nu dupa norme juridice care nu exista.
Principiul aplicarii imediate a legii civile, desi nu este expres prevazut de lege,
rezulta din principiul neretroactivitatii legii civile, fiind o consecinta fireasca a
acestuia. Ambele principii se completeaza in mod reciproc in sensul ca trecutul
scapa actiunii legii noi, legea noua urmand sa se aplice numai faptelor ce s-au
produs dupa intrarea ei in vigoare.
De la aceste doua principii ale aplicarii legii civile in timp exista doua exceptii:
a) retroactivitatea legii civile noi si b) ultraactivitatea (supravietuirea) legii
civile vechi.
Retroactivitatea legii civile inseamna aplicarea legii civile noi raporjurilor ce sau nascut inaintea intrarii ei in vigoare. Legea civila retroactiveaza numai in
cazurile in care legea noua prevede expres ca ea se aplica si pentru trecut.
Ultraactivitatea fiind tot o exceptie de la principiul aplicarii imediate a legii
civile noi, supravietuirea legii vechi dupa iesirea ei din vigoare trebuie expres
prevazuta de lege. Cu alte cuvinte, aplicarea imediata a legii civile noi
presupune cu necesitate excluderea supravietuirii legii civile vechi, exceptand
cazurile in care legea noua dispune ca legea veche sau unele dispozitii ale
acesteia continua sa se aplice o anumita perioada de timp.
Astfel de dispozitii cu caracter tranzitoriu, ce mentin o anumita perioada de
timp stari juridice anterioare au ca scop sa indulceasca trecerea de la o stare
la alta, sa atenueze tulburarile ce ar rezulta dintr-o schimbare prea brusca si
sa permita adaptarea la noile reguli" (Hamangiu, Rosetti-Balanescu, &
Baicoianu, 1996, p. 90). Pe de alta parte, unele legi instituie o serie de
reglementari cu caracter organizatoric pentru a asigura aplicarea lor.
Aplicarea legii civile in spafiu
Normele dreptului civil actioneaza nu numai in timp, ci si intr-un anumit
spatiu, adica pe un anumit teritoriu. In stabilirea regulilor si exceptiilor privind
aplicarea legii civile in spatiu trebuie avute in vedere doua aspecte si anume,
aspectul intern si aspectul international de aplicare.
Teritorialitatea legii civile este prevazuta in art. 7 din Codul Civil
(1) Actele normative adoptate de autoritatile si institutiile publice centrale se aplica pe
intreg teritoriul tarii, afara de cazul in care se prevede altfel.
(2) Actele normative adoptate, in conditiile legii, de autoritatile si institutiile administratiei
publice locale se aplica numai in raza lor de competenta teritoriala ".
Andy Puca
Sub aspectul sau intern aplicarea legii civile nu prezinta dificultali in sensul ca
teritoriul pe care urmeaza sa se aplice depinde de organul care a adoptat legea.
Astfel, actele normative care emana de la organele centrale de stat se aplica pe
intreg teritoriul larii, iar cele ce emana de la organele locale se aplica in
limitele
teritoriului
unitalii
administrative-teritoriale
a
organului
de
la
care
emana. In ceea ce priveste aspectul internalional al aplicarii legii civile, el are
in vedere raporjurile civile care cuprind un element de extraneitate cum ar fi,
cetalenia sau nalionalitatea straina a unui subiect al raportului juridic, locul de
incheiere sau executare a contractului, locul unde s-a produs delictul civil, etc.
Aplicarea legii civile asupra persoanelor
Desi destinatarii normelor dreptului civil sunt persoanele fizice si persoanele
juridice care se afla pe pozilii de egalitate juridica in raporjurile juridice la care
participa, totusi sub aspectul sferei subiectelor carora se aplica normele de
drept civil se pot distinge trei categorii de legi civile si anume: a) legi civile cu
vocalie generala de aplicare, atat persoanelor fizice, cat si persoanelor juridice;
b) legi civile care se aplica numai persoanelor fizice si c) legi civile cu vocalie
de aplicare numai persoanelor juridice.
Sarcina de lucru 8
Care sunt principiile care guverneaza aplicarea legii civile in timp?
Identifica si analizeaza dispoziliile referitoare la aplicarea legii civile
prevazute de Codul civil in vigoare.
f ----------------1.2.4. Interpretarea normelor de drept civil

Nofiunea de interpretare
Prin interpretarea normelor de drept civil se inlelege o operaliune logicoralionala prin care se urmareste stabilirea deplina si exacta a conlinutului si
***> sensului normelor juridice de drept civil in vederea aplicarii lor unitare pe
intreg cuprinsul larii.
Din aceasta definite rezulta urmatoarele trasajuri caracteristice ce sunt de
esenla interpretarii: a) interpretarea este o etapa in procesul de aplicare a legii
civile; b) conlinutul acestei operaliuni consta in explicarea voinlei legiuitorului
cu privire la o anumita norma juridica de drept civil; c) prin interpretare se
urmareste incadrarea corecta a diferitelor situafii practice la ipoteza normei de
drept civil.
Constituind o etapa importanta in procesul de aplicare a legii civile, prin
interpretare se determina persoanele fizice si juridice carora urmeaza sa li se
aplice legea, drepjurile si obligaliile ce formeaza conlinutul raporjurilor
juridice civile, sancliunile ce se aplica in caz de nerespectare a drepjurilor si
obligaliilor si se stabilesc cele mai potrivite mitloace de realizare a prescripliei
Andy Puca
normei juridice, atunci cand norma juridica interpretata lasa organelor de

aplicare o astfel de libertate.
In practica aplicarii dreptului, necesitatea interpretarii legii civile este
determinata de mai multe considerente, dintre care, cele mai importante sunt
urmatoarele: norma juridica de drept civil are un caracter general, abstract si nu
se poate, oricat de perfecta ar fi aceasta norma sa cuprinda toate situatiile
practice concrete carora urmeaza a se aplica, ceea ce impune cu necesitate
interpretarea ei pentru a sti daca se aplica cazului concret supus solutionarii;
unele norme juridice de drept civil sunt depasite, in timp, de realitatile vietii
sociale, ceea ce impune a se determina in mod obligatoriu, daca noile situatii
ivite pot fi sau nu incadrate in aceste norme juridice; normele juridice de drept
civil utilizeaza termeni tehnico-juridici care nu au intelesul din vorbirea curenta
obisnuita, ceea ce reclama lamuriri si explicatii de specialitate; interpretarea
legii civile se mai impune si pentru lamurirea unor eventuale contradictii, fie
ele chiar, aparente, existente intre normele dreptului civil ori intre aceste norme
si normele juridice ale altor ramuri de drept.
Formele interpretarii normelor de drept civil
Formele de interpretare a normelor de drept civil sunt in functie de urmatoarele
criterii: a) in functie de subiectul care face interpretarea si forta juridica a
acesteia, interpretarea poate fi oficiala si neoficiala; b) in functie de rezultatul
interpretarii se disting, interpretarea literala, extensiva si restrictiva; c) dupa
metoda folosita, interpretarea poate fi: gramaticala, logica, sistematica,
teleologica si istorica.
Interpretarea oficiala si interpretarea neoficiala
Interpretarea oficiala este facuta de un organ al statului, in exercitarea
atributiilor ce-i revin, potrivit legii. Interpretarea oficiala poate fi generala si
tudiciara.
Daca interpretarea oficiala este facuta de catre organul care a adoptat legea
interpretata, ea este autentica si are caracter general obligatoriu, la fel ca actul
normativ interpretat. Actul normativ prin care se interpreteaza un alt act
normativ, adoptat anterior, are caracter retroactiv, el aplicandu-se situatiilor
juridice ce s-au nascut odata cu adoptarea actului normativ interpretat.
Interpretarea tudiciara sau cazuala este facuta de instantele tudecatoresti cu
ocazia solutionarii diferitelor litigii concrete deduse spre tudecata. Aceasta
interpretare are putere juridica obligatorie numai la cazul concret solutionat de
instantele tudecatoresti, imbracand forma puterii lucrului tudecat.
Interpretarea neoficiala denumita si doctrinara este facuta de teoreticienii
dreptului in articole, cursuri, monografii si de catre avocati in pledoariile lor, in
fata instantelor tudecatoresti. Aceasta interpretare desi nu are forta obligatorie,
totusi prezinta o importanta deosebita in dezvoltarea dreptului civil.
Interpretarea literala, extensiva si restrictiva
Interpretarea literala se caracterizeaza prin acea considerare ca intre continutul
real al normei juridice pe care o interpretam si textul in care este formulata
aceasta norma exista o concordanta deplina. O astfel de interpretare intervine in
Andy Puca
cazurile in care textele de lege cuprind formulari clare, ori enumerari

limitative, ceea ce este de najura sa nu extinda sau sa restranga aplicarea
normei interpretate.
Interpretarea este extensiva atunci cand se atunge la concluzia ca norma
interpretata nu are o sfera destul de larga pentru a cuprinde toate situapile pe
care legiuitorul le-a avut in atenpe cand a adoptat aceasta norma. Cu alte
cuvinte, se da conpnutului normei interpretate un inteles mai larg decat cel ce
rezulta din formularea textului. Interpretarea extensiva nu este admisa atunci
cand normele juridice cuprind enumerari limitative, exceptii si prezumpi.
Interpretarea este restrictiva atunci cand se constata ca intelesul literal al
normei juridice este mai larg decat conpnutul ei real, formularea normei fiind
prea larga fata de situaliile ce ar trebui sa se incadreze in acest text de lege.13
Interpretarea gramaticala, logica, sistematica, teleologica si istorica
Interpretarea gramaticala implica lamurirea intelesului unei norme de drept
civil folosind analiza gramaticala a textului, atat din punct de vedere
morfologic, cat si sintactic. Altfel spus, interpretarea gramaticala inseamna
lamurirea intelesului unei norme juridice cu atutorul regulilor de gramatica.
Printr-o astfel de interpretare se urmarette analiza cuvintelor folosite de
legiuitor stabilindu-se intelesul lor obitnuit si intelesul lor juridic. In cazul in
care legiuitorul vrea sa dea un alt inteles unui cuvant folosit intr-un text de
lege, decat cel din vorbirea curenta, trebuie in mod obligatoriu sa-i explice
acest inteles.
Interpretarea logica presupune folosirea legilor logicii formale si a sistemului

de argumente pe care se spritina in vederea stabilirii intelesului unei norme
juridice de drept civil. Aceasta metoda de interpretare se intemeiaza pe
rationamente (silogisme) logice, inductive si deductive.
In procesul interpretarii logice a normelor de drept civil au fost stabilite unele
reguli, considerate traditionale, pe care literajura de specialitate si practica
tudecatoreasca le-a considerat a fi urmatoarele: a) exceptiile sunt de stricta
interpretare; b) unde legea nu distinge, nici interpretul nu trebuie sa distinga si
c) legea civila trebuie interpretata in sensul aplicarii ei, iar nu in cel al
neaplicarii.
Pe langa aceste reguli de interpretare logica, o importanta deosebita in
stabilirea continutului si intelesului normelor de drept civil o au argumentele,
dintre care cele mai importante sunt: argumentul per a contrario, argumentul
de analogie, argumentul a fortiori si argumentul reducerii la absurd. Aceste
argumente sau procedee de demonstrate se infatiseaza ca o adaptare a legilor
logicii
formale
la
nevoile
operatiei
logico-raponale
a
interpretarii
normelor
juridice de drept civil si se exprima prin adagii in limba latino
Argumentul per a contrario se intemeiaza pe legea tertului exclus a logicii
formale potrivit careia atunci cand se afirma ceva se neaga contrariul (qui dicit
13
In literatura de specialitate, ca i in practica judecatoreasca, s-a ajuns la concluzia ca dispozitiile art. 1000 alin. 3 din Codul
civil abrogat la 1 octombrie 2011 privind raspunderea comitentului pentru fapta prepusului trebuie interpretate restrictiv. Intradevar, formularea cuprinsa in text, ca savarjirea de catre prepus a faptei ln funcfiile Incredinfate " s-a considerat ca este
prea larga pentru angajarea raspunderii comitentului, raspundere ce trebuie sa fie restransa numai la cazurile la care fapta
prepusului are o legatura directa de cauzalitate cu functia incredintata de catre comitent ji nu o legatura ocazionala. ______________
Andy Puca
de uno, negat de altero). Valoarea acestui argument este relativa, deoarece nu

intotdeauna cand legea tace inseamna ca a fost admisa solutia contrara.
Argumentul analogiei (ubi eadem est ratio, eadem lex esse debet) inseamna ca
unde exista aceeasi ratiune a legii, acolo trebuie sa se aplice aceleasi dispozitii
ale legii. Aceasta inseamna ca aceeasi cauza trebuie sa produca aceleasi
consecinte.
Prin acest argument se permite ca norma juridica de drept civil aplicabila unei
situatii sa fie extinsa si la alte situalii identice sau asemanatoare.
Argumentul a fortiori are la baza ideea extinderii aplicarii unei norme juridice
de drept civil la un caz pe care aceasta nu-l prevede pentru ca ratiunile ce au
fost avute in vedere la adoptarea acelei norme se regasesc cu mai multa putere
in cazul la care urmeaza a se aplica.1
Argumentul reducerii la absurd (reductio ad absurdum) se intemeiaza pe ideea
ca, rational, o anumita solutie propusa prin interpretare este singura posibila,
fiindca altfel s-ar atunge la consecinte inadmisibile, absurde.
Interpretarea sistematica consta in lamurirea continutului unei norme juridice
de drept civil prin raportarea ei la actul normativ in care se afla, la normele
institutiei de drept din care face parte, precum si ale legislatiei civile, in
general.
Interpretarea
teleologica
consta
in
lamurirea
intelesului
normei
juridice
de
drept civil prin stabilirea scopului urmarit de legiuitor la adoptarea normei
juridice
respective.
O
astfel
de
interpretare
necesita
cunoasterea
lucrarilor
pregatitoare si a expunerilor de motive la actul normativ ce se interpreteaza.
Interpretarea istorica presupune stabilirea intelesului normei juridice de drept
civil in contextul conditiilor istorice concrete care au determinat adoptarea
acestei norme
juridice. si aceasta metoda de interpretare necesita
analiza
lucrarilor pregatitoare, a expunerii de motive si dezbaterilor parlamentare ce au
avut loc cu ocazia adoptarii actului normativ supus interpretarii.
Aa de exemplu, daca prin uzucapiune poate fi dobandit dreptul de proprietate asupra unui bun imobil prin efectul posesiei
neintrerupte, intr-un anumit termen stabilit de lege, cu atat mai mult poate fi dobandit prin uzucapiune i un dezmembramant
al dreptului de proprietate (un drept de uzufruct, uz etc.). ____________________________________________________________________________
Andy Puca
Rezumat
Dreptul civil reprezinta principala ramura a dreptului privat. Dreptul civil
este ansamblul normelor juridice care reglementeaza raporjurile patrimoniale
si nepatrimoniale stabilite intre persoane fizice si persoane juridice aflate pe
pozitii de egalitate juridica. Principiile fundamentale ale dreptului civil sunt
acele idei calauzitoare care se aplica legislatiei civile.
Dreptul izvoraste din lege. In toate statele cu sistem juridic de inspiratie
romano-germanica, dreptul civil are ca principal izvor actul normativ scris.
Obiceiul si jurisprudenta toaca un rol secundar. Sunt astfel izvoare ale
dreptului civil: Constitutia; Codul civil; legile (adoptate de Parlament si
promulgate
de
Presedinte);
hotararile
si
ordonantele
Guvernului
(inclusiv
cele de urgenta); ordinele si instructiunile ministrilor; actele normative emise
de autoritatile administratiei publice locale. Normele juridice sunt edictate in
vederea aplicarii lor. Prin aplicarea legii civile se intelege activitatea practica
a organelor de stat care infaptuiesc prevederile normelor juridice civile, in
calitatea lor de titulari ai autoritatii de stat, activitate ce se desfasoara in
formele oficiale prevazute de lege. Normele dreptului civil actioneaza intr-o
anumita perioada de timp, pe un anumit teritoriu si cu privire la anumite
persoane. Prin interpretarea normelor de drept civil se intelege o operatiune
logico-rationala
prin
care
se
urmareste
stabilirea
deplina
si
exacta
a
continutului si sensului normelor juridice de drept civil in vederea aplicarii
lor unitare pe intreg cuprinsul tarii.
1) Prin drept pozitiv se intelege:
a)
posibilitatea recunoscuta de lege subiectului activ al raportului juridic
civil;
b) totalitatea regulilor de conduita care reglementeaza relatiile sociale;
c) ramura stiintelor juridice care se ocupa cu cercetarea sistemului juridic.
2)
Legea civila intra in vigoare:

a) la data publicarii in Monitorul Oficial;
b) la data promulgarii;
c) la 3 zile de la publicare sau la data prevazuta in textul ei.
3)
Legea civila noua se aplica:

a) situatiilor juridice care apar din momentul intrarii ei in vigoare;
b) situatiilor juridice nascute anterior intrarii ei in vigoare si care nu si-au
produs inca toate efectele;
c) situatiilor juridice nascute anterior intrarii ei in vigoare, care si-au
produs in intregime efectele.
b) doctrina juridica;
c) legile, ca acte normativa emise de puterea legislativa.
5) Are caracter general obligatoriu:

a) interpretarea autentica;
b) interpretarea tudiciara;
Andy Puca
c) interpretarea neoficiala.
Beleiu,
Gheorghe
(2003).
Drept
civil
roman.
Introducere
in dreptul
civil.
Subiectele dreptului civil. Edipa a VIII-a. Bucuresti: Universul Juridic, pp. 1161.
Boroi, Gabriel (2010). Drept civil. Partea generala.
Persoanele. Edipa 4,
Bucuresti: Hamangiu, pp. 1-42.
Lupulescu,
5-36.
D.
Pusca, Andy
pp. 9-35.
Ungureanu,
C.H.
(2000).
(2010).
Ovidiu
Drept
civil.
Introducere
Drept
civil.
Partea
(2007). Drept
Beck,
civil.
in
dreptul
generala,
civil.
Bucuresti:
Introducere. Edipa
pp.
Galap:
Pro
8-a.
s.e.,
pp.
Universitaria,
Bucuresti:
1-70.
2. RAPORTUL JURIDIC CIVIL

2. 1. Nofiunea si caracterele raportului juridic civil
2.2. Elementele raportului juridic civil
29
30
Obiectivele specifice unitatii de invafare

Rezumat
49
49
Lucrare de verificare
50
51
\7
sa evidentiezi caracterele raportului juridic civil;
sa identifici si sa relationezi elementele constitutive ale raportului

juridic civil;
sa corelezi argumentat notiunile de drept subiectiv civil si obligatie

civil a;
sa descrii specificul fiecarei categorii de bunuri.
Timp mediu estimatpentru studiu individual: 6 ore
Andy Puca
Identificarea persoanei fizice
2.1. Notiunea si caracterele raportului juridic civil

2.1.1. Nofiunea raportului juridic civil
Relaliile dintre oameni sunt diverse. Unele sunt simple relalii care alcatuiesc
raporjuri de prietenie, de amicilie, de colegialitate etc. Altele sunt relalii
reglementate de norme juridice si alcatuiesc raporjuri juridice. Deci nu toate
relatiile sociale sunt si raporjuri juridice, ci doar acelea care fac obiectul
reglementarii juridice, celelalte ramanand in domeniul social14. (Andrei &
Apetrei, 1998, p. 5)
Dintre raporjurile juridice (relatiile sociale reglementate de norme juridice)
care se stabilesc intre oameni, unele intra in sfera dreptului civil. Vanzareacumpararea, schimbul, prestarea unor servicii constituie exemple de raporjuri
juridice ale caror condilii de desfasurare sunt reglementate de dreptul civil.
Putem defini astfel raportul juridic civil ca fiind acea relalie sociala
reglementata
de
norma
de
drept
civil.
14
Numai existenla unei norme de drept da relaliilor sociale caracterul de raport juridic, norma care creeaza i
posibilitatea
realizarii dreptului cu ajutorul forlei de constrangere a statului.
Drept
9
civil.
Partea
generala
2
2.1.2. Caracterele raportului juridic civil

Raportul juridic civil are atat caracterele comune
cat si unele caractere specifice, care-l deosebesc
raporjuri juridice. Acestea sunt:
Andy Puca
a) Caracterul de raport social
Memorizeaza
tujuror raporjurilor juridice,

de celelalte categorii de
Raportul juridic civil, fiind un raport social, este un raport intre

fie individual, in calitate de persoane fizice, fie grupali in
persoane, in calitate de persoane juridice (Lupulescu, 2000,
reglementarea relaliei dintre oameni de catre norma de drept
relalie nu isi pierde principala sa trasajura, aceea de a fi o
Norma de drept civil se adreseaza conduitei oamenilor in relaliile
calitatea lor de fiinle sociale, si nu intre oameni si lucruri. Chiar
se vorbeste despre regimul juridic al bunurilor", in realitate se
conduita oamenilor cu privire la lucruri15.
caracterele
raportului
juridic civil!
oameni, privili
colective de
p. 37). Prin
civil, aceasta
relalie sociala.
dintre ei, in
si atunci cand
are in vedere
b) Caracterul volitional
Raportul juridic civil este un raport volilional, in sensul ca exprima atat voinla
statului de a transforma o simpla relalie sociala in raport juridic prin edictarea
unei norme de drept civil, cat si voinla subiectiva a persoanelor care dau
nastere raporjurilor juridice civile prin incheierea de acte juridice.
Drept
9
civil.
15
Partea
generala
2
In literatura juridica s-a evidenliat in mod deosebit caracterul social al raporturilor juridice civile, deoarece au fost unii
autori, in special francezi, care au suslinut ca in cazul raporturilor de proprietate, raportul juridic civil s-ar stabili intre
proprietar, pe de o parte i bunul ce alcatuiejte obiectul dreptului sau de proprietate. Acest punct de vedere a fost supus
criticii, suslinandu-se, pe buna dreptate, ca legea nu poate reglementa decat conduita oamenilor nu i pe cea a lucrurilor care
nu sunt susceptibile de a avea voinla. A stabili obligalii in sarcina lucrurilor constituie o absurditate " remarca Nicolae
Titulescu (Dumitru Lupulescu, ed. cit., p. 39). ____________________________________________________________________
Andy Puca
Prin urmare, in raporjurile juridice civile concrete, voinfa are un caracter dublu
si anume: ea apare ca voinfa a legiuitorului si ca voinfa juridica individuala a
participanplor la raporjurile juridice de drept civil.
c) Caracterul de raport de drept in care parfile au o pozifie de egalitate
juridica
In raporjurile juridice de drept civil parple sunt pe pozipe de egalitate juridica,
ele nefiind subordonate una, celeilalte. In acest fel raporjurile juridice de drept
civil se deosebesc de raporjurile juridice ale altor ramuri de drept (drept penal,
drept administrativ etc.) in care una dintre parp este in pozipe de subordonare
fa(a de cealalta. Acest caracter nu trebuie confundat cu principiul fundamental
al dreptului civil si anume egalitatea in fa(a legii civile"16. Aceasta pozipe de
egalitate juridica nu semnifica faptul ca parple ar avea drepjuri egale sau ca
patrimoniile lor ar fi identice. Pozipa de egalitate juridica inseamna ca nici una
din parp nu poate impune celeilalte sa incheie un raport juridic civil sau sa
stabileasca unilateral conpnutul acestuia.
Sarcina de lucru 1
Prezinta in 10 randuri nopunea si importanfa raportului juridic civil
S
2.2. Elementele raportului juridic civil
Raportul juridic civil este alcatuit din trei elemente constitutive: parple,
conpnutul si obiectul. Pentru a fi in prezen(a unui raport juridic civil aceste trei
elemente trebuie intrunite cumulativ.
Pariile (sau
juridice intre
Coniinutul
subiectele) raportului juridic sunt persoanele fizice sau persoanele

care se statorniceste raportul juridic.
raportului juridic reprezinta totalitatea drepjurilor si obliga(iilor
civile ale parplor care participa la raportul juridic civil.
Obiectul raportului juridic civil consta in acpunile sau inacpunile pe care le
vizeaza drepjurile si obligafiile parplor.
Codul Civil intrat in vigoare la 1 octombrie 2011, in art. 30 prevede egalitatea in fata legii civild: Rasa, culoarea,
nationalitatea, originea etnica, limba, religia, varsta, sexul sau orientarea sexuala, opinia, convingerile personale,
apartenenta politica, sindicala, la o categorie sociala ori la o categorie defavorizata, averea, originea sociala, gradul de
cultura, precum si orice alta situatie similara nu au nicio influenta asupra capacitatii civile ". ______________________________
16
Drept
9
civil.
Partea
generala
2
Andy Puca
2.2.1. Parole (subiectele) raportului juridic civil

Notiunea de subiect al raportului juridic civil
Raportul juridic civil fiind un raport social, partile acestui raport nu pot fi decat
oamenii, priviti fie individual, in calitate de persoane fizice, fie grupati in
anumite colective, in calitate de persoane juridice17.
Persoanele fizice sunt oamenii priviti individual ca titulari de drepjuri si
obligatii in raporjurile juridice civile. Persoanele juridice sunt colective de
oameni, care, in numele lor propriu, pot sa dobandeasca drepjuri si sa-si asume
obligatii.
Pentru a deveni persoana juridica un colectiv de persoane trebuie sa
indeplineasca, cumulativ, urmatoarele conditii prevazute de Codul Civil intrat
in vigoare la 1 octombrie 2011, in art. Art. 187:
Orice persoana juridica trebuie sa aiba o organizare de sine statatoare si un patrimoniu
propriu, afectat realizarii unui anumit scop licit si moral, in acord cu interesul general ".
In lipsa acestor elemente, un colectiv nu dobandette personalitate juridica.
Astfel, un cerc de prieteni sau un grup de persoane care urmaresc in mod
temporar un scop comun, alcatuiesc un colectiv, fara ca sa dobandeasca
personalitate juridica. In schimb agentii economici, institutiile publice,
partidele politice sau organizatiile neguvernamentale dobandesc personalitate
juridica.
Persoanele fizice sau persoanele juridice au in cadrul raportului juridic civil
situatii diferite. Unele sunt titulare de drepjuri, altele de obligatii. Persoana care
dobandette drepjurile ce formeaza continutul raportului juridic civil se numette
subiect activ, iar persoana careia ii incumba obligatiile corespunzatoare se
numette subiect pasiv. In raporjurile de obligatii, subiectul activ este numit
creditor, iar cel pasiv debitor.
Determinarea subiectelor raportului juridic civil
In matoritatea cazurilor, subiectele raportului juridic civil (partile) sunt
determinate in mod concret si individualizate inca de la inceput. In anumite
raporjuri juridice civile, insa, numai unul din subiecte este determinat.
Determinarea subiectelor raporjurilor juridice civile se face diferit, dupa cum
acesta are in continutul lui un drept absolut sau un drept relativ.
Astfel, in cazul raporjurilor juridice ce au in continutul lor un drept absolut,
precum dreptul de proprietate, numai subiectul activ (titularul de drepjuri) este
determinat; subiectul pasiv (titularul de obligatii) este nedeterminat, el fiind
format din toate celelalte persoane carora le incumba obligatia general negativa
de a nu stanteni exercitarea drepjurilor de catre subiectul activ18.
17
In dreptul modern, orice fiinja umana este subiect de drept, deci poate sa figureze ca parte intr-un raport juridic civil.
Aceasta calitate a fiinjei umane este insa o insujire social - juridica ce necesita o consacrare legala cu puternic caracter
istoric. De exemplu, in epoca sclavagista, sclavilor nu li se recunojtea calitatea de fiinje umane, fiind consideraji lucruri.
18
De exemplu, intr-un raport juridic de proprietate asupra unui automobil, proprietarul automobilului (subiect activ
determinat) are toate prerogativele acordate de lege asupra bunului aflat in proprietate, in timp ce, toate celelalte persoane
(subiecte pasive nedeterminate) au obligajia sa se abjina de la comiterea unor acte care ar aduce atingere stapanirii in bune
condijii a bunului respectiv. Ajadar subiectul pasiv, respectiv titularul obligajiei, nu este individualizat. _______________________
Drept
9
civil.
Partea
generala
2
Andy Puca
La raporjurile juridice ce au in continutul lor drepjuri relative, precum

drepjurile de creanta19, atat subiectul activ, cat si subiectul pasiv sunt
determinate din momentul nasterii raportului juridic. De asemenea, in cele mai
multe situatii, fiecare dintre parîle raportului juridic civil este in acelasi timp si
subiect activ si subiect pasiv, caracter specific raporjurilor juridice civile care
izvorasc din contractele sinalagmatice20. In aceste raporjuri, fiecare din parti are
drepjuri si obligatii21 (Lupulescu, 2000, p. 43).
Pluralitatea subiectelor raportului juridic civil
Raportul juridic civil se stabileste, in mod obisnuit, intre doua persoane, caz in
care vorbim despre un raport juridic simplu. Exista si cazuri in care raportul
juridic se stabileste intre mai multe persoane, raport in care mai multe persoane
au calitatea de
subiect activ sau pe aceea de subiect pasiv. Un raport juridic de
drept civil poate
avea deci, fie mai multe subiecte active si un subiect pasiv4,
fie mai multe
subiecte pasive si un subiect activ22, fie mai multe subiecte active
si mai multe
subiecte pasive23. In astfel de situatii ne aflam in prezenta unui
raport
juridic
complex, cu pluralitati active, pasive ori mixte de subiecte.
(Statescu & Barsan, 1998, p. 381)
In functie de categoria din care face parte raportul juridic respectiv, pluralitatea
de subiecte se infatiseaza astfel:
a) In raporjurile reale (care contin drepjuri reale precum dreptul de
proprietate) exista o pluralitate de subiecte pasive, toate persoanele avand
obligatia de a nu stanteni pe proprietar in exercitarea atributelor recunoscute de
lege (Lupulescu, 1973, p. 37).
Pluralitatea activa in cazul raporjurilor de proprietate se intalneste in cazul
dreptului de proprietate comuna, cand un bun sau o universalitate de bunuri
aparfin mai multor proprietari sub forma de cote parti sau in devalmasie.
b) In raporjurile obligafionale (care contin drepjuri de creanta), pluralitatea
poate fi: activa (cand exista mai multi creditori), pasiva (cand exista mai multi
debitori) sau mixta (cand exista mai multi creditori si mai multi debitori).
In functie de forma pe care o imbraca pluralitatea de subiecte, raporjurile
obligationale sunt de trei feluri:
- raporjuri obligationale contuncte;
- raporjuri obligationale solidare;
- raporjuri obligationale indivizibile.
19
Dreptul ce apartine creditorului intr-un raport juridic de obligate de a pretinde debitorului sau indeplinirea prestatiei la care
acesta s-a obligat, adica de a da, a face sau a nu face ceva.
20
Contract care produce, de la data incheierii lui, obligatii reciproce i interdependente in sarcina ambelor parti.
21
Astfel, in raportul juridic civil care se najte dintr-un contract de vanzare-cumparare, vanzatorul este subiectul activ al
dreptului de a i se plati pretul lucrului vandut i subiectul pasiv al obligatiei de transmitere, predare i garantare a lucrului, iar
cumparatorul este subiectul activ al dreptului de a i se transmite, preda i garanta lucrul cumparat i subiectul pasiv al
obligatiei de a plati pretul.
22
De exemplu, o persoana imprumuta altor trei persoane o suma de bani.
23
De exemplu, doi frati vand altor doi frati un teren. _______________________________________________________________
Drept
9
civil.
Partea
generala
2
Andy Puca
In cadrul raporjurilor contuncte, drepjurile si obligatiile partilor se impart in

mod corespunzator. Fiecare creditor nu va putea cere decat partea sa si fiecare
debitor va fi obligat numai pentru partea sa24.
In cazul raporjurilor de obligafii solidare, fiecare creditor poate cere
debitorului intreaga datorie (solidaritate activa), sau creditorul poate cere de la
oricare din debitori plata integrala a datoriei (solidaritate pasiva). Solidaritatea
nu se presupune. Ea trebuie sa rezulte din vointa partilor sau din lege.
In raporjurile obligafionale indivizibile, obligatiile nu pot fi impartite nici intre
creditori si nici intre debitori., fie datorita najurii obiectului, fie datorita vointei
partilor25.
c) In raporjurile nepatrimoniale, care decurg din creatia intelectuala (opera sau
inventie), pluralitatea se manifesta sub forma coautoratului. Opera comuna a
fost creata de mai multe persoane prin contributia determinata (opera comuna
divizibila) sau imposibil de determinat (opera comuna indivizibila) a fiecarui
autor.
Schimbarea subiectelor raportului juridic civil
Subiectele raportului juridic civil (persoanele fizice sau juridice) se pot
schimba doar in cadrul raporjurilor civile patrimoniale, fiindca drepjurile
personale nepatrimoniale sunt inalienabile, iar subiectele pasive sunt
nedeterminate (Lupulescu, 2000, p. 45). In privinta schimbarii subiectelor
raporjurilor civile patrimoniale trebuie sa distingem dupa cum continutul
acestora este format din drepjuri reale sau de creanta.
In cazul raporjurilor civile reale, schimbarea subiectului activ se realizeaza
prin transmiterea bunului ce formeaza obiectul dreptului real catre o alta
persoana. Subiectul pasiv in astfel de raporjuri fiind nedeterminat nu se pune
problema schimbarii acestuia.
In cadrul raporjurilor civile obligafionale, subiectul activ poate fi schimbat prin
una din urmatoarele forme: cesiunea de creanta, subrogatia personala si novatia
prin schimbare de creditor Schimbarea subiectului pasiv in astfel de raporjuri
juridice se poate realiza prin: novatie prin schimbare de debitor, delegate
imperfecta si perfecta , stipulate pentru altul si poprire.
Capacitatea civila a subiectelor raportului juridic
Pentru ca o persoana fizica sau juridica sa poata participa la raporjurile juridice
de drept civil, trebuie sa aiba capacitate civila. Capacitatea civila cuprinde
capacitatea de folosinta si capacitatea de exercitiu (Art. 28 Cod civil26).
Capacitatea de folosinta este aptitudinea persoanei de a avea drepjuri si
obligafii civile " (Art. 34 Cod civil). Capacitatea de exercifiu este aptitudinea
persoanei de a incheia singura actejuridice civile " ( Art. 37 Cod civil).
24
De exemplu, daca o persoana imprumuta 100 de lei altor doua persoane, creditorul nu va putea cere de la fiecare dintre
debitori decat cate 50 de lei.
25
De exemplu, daca 3 persoane se obliga sa predea alteia o majina, nu este posibil ca fiecare sa predea cate 1/3; de aceea
creditorul se poate indrepta impotriva oricaruia dintre debitori.
26
Capacitatea civila Art. 28 Cod civil: (1) Capacitatea civila este recunoscuta tuturorpersoanelor.
(2) Orice persoana are capacitate de folosinta si, cu exceptia cazurilor prevazute de lege, capacitate de exercitiu ". _____________
Drept
9
civil.
Partea
generala
2
Andy Puca
Capacitatea
posibilitatea
raporjurile
de folosinta este deci aptitudinea care confera persoanelor

de a avea drepjuri si obligatii si de deveni, astfel, subiecte in
juridice de drept civil.
Capacitatea civila de folosinta a persoanei fizice incepe la nasterea ei, iar in ce
priveste aptitudinea de a dobandi drepjuri civile, chiar de la data cand copilul a
fost conceput, cu conditia insa de a se naste viu. Capacitatea de folosinta a
persoanei fizice inceteaza la moartea acesteia sau odata cu declararea
tudecatoreasca a mortii persoanei fizice27.
Capacitatea de folosinta este recunoscuta de lege tujuror persoanelor fizice,
fara nici o discriminare. Ea este generala - cuprinde toate drepjurile si
obligatiile civile recunoscute de dreptul obiectiv - si este egala pentru toate
persoanele. Nimeni nu poate fi ingradit in capacitatea sa de folosinta, decat in
cazurile si conditiile expres prevazute de lege. De asemenea, nici o persoana
fizica nu poate renunta, nici in tot, nici in parte, la capacitatea ei de folosinta
sau la cea de exercitiu. In acest sens, Art. 29 Cod civil dispune:
(1) Nimeni nu poate fi ingradit in capacitatea de folosinta sau lipsit, in tot sau in parte, de
capacitatea de exercitiu, decat in cazurile si conditiile expres prevazute de lege.
(2) Nimeni nu poate renunta, in tot sau in parte, la capacitatea de folosinta sau la capacitatea
de exercitiu ".
Persoanele juridice dobandesc capacitatea de folosinta odata cu infiintarea lor.
Astfel, persoanele juridice supuse inregistrarii dobandesc capacitatea de
folosinta de la data inregistrarii lor28. Persoanele juridice care nu sunt supuse
inregistrarii, dobandesc capacitatea de folosinta, dupa caz, de la data inscrierii
actului de dispozitie prin care se infiinteaza, de la data recunoasterii actului de
infiintare sau a celui prin care se autorizeaza infiintarea lor, precum si de la
data indeplinirii oricarei alte cerinte prevazute de lege. Capacitatea de folosinta
a persoanelor juridice ia sfarsit prin incetarea fiintei lor.
Capacitatea
si
exercita
propriu.
de exercitiu este aptitudinea persoanelor fizice sau juridice de adrepjurile si de a-si asuma obligatii, incheind acte juridice in nume
Persoanele fizice dobandesc capacitatea deplina de exercitiu la 18 ani,
varsta
matoratului, la care legiuitorul presupune ca ele au o vointa constienta si putere
de discernamant care le ingaduie sa-si dea seama de insemnatatea actelor
juridice pe care le savarsesc3. Pana la varsta de 14 ani, minorii sunt complet
lipsiti de capacitatea de exercitiu. Sunt, de asemenea, lipsiti de capacitatea de
Durata capacitatii de folosinta Art. 35 Cod civil: Capacitatea de folosinta incepe la nasterea persoanei si inceteaza
odata
cu moartea acesteia ".
Drepturile copilului conceput Art. 36: Drepturile copilului sunt recunoscute de la conceptiune, insa numai daca el se naste
viu. Dispozitiile art. 412 referitoare la timpul legal al conceptiunii sunt aplicabile ".
28
In conformitate cu prevederile art. 205 din Codul civil (1) Persoanele juridice care sunt supuse inregistrarii au
capacitatea de a avea drepturi si obligatii de la data inregistrarii lor.
(2) Celelalte persoane juridice au capacitatea de a avea drepturi si obligatii, dupa caz, potrivit art. 194, de la data actului de
infiintare, de la data autorizarii constituirii lor sau de la data indeplinirii oricarei alte cerinte prevazute de lege.
(3) Cu toate acestea, persoanele juridice prevazute la alin. (1) pot, chiar de la data actului de infiintare, sa dobandeasca
drepturi si sa isi asume obligatii, insa numai in masura necesara pentru ca persoana juridica sa ia fiinta in mod valabil. "
27
Drept
9
civil.
Partea
generala
2
Andy Puca
juridice
ale
exercitiu alienatii si debilii mintali pusi sub interdictie tudecatoreasca. Actele

celor
lipsiti
de
capacitatea
de
exercitiu
sunt
incheiate
de
reprezentantii lor legali, parinti sau tutori, in numele si pe seama minorilor si a
civil).
alienatilor si debililor mintali pusi sub interdictie tudecatoreasca (art. 43 Cod

Minorii care au implinit varsta de 14 ani au capacitatea de exercitiu restransa
(art. 41 Cod civil). Ei incheie singuri acte juridice, dar cu incuviintarea
prealabila a parintilor sau tutorelui. Aceasta inseamna ca intre 14 si 18 ani
minorii au o vointa constienta si discernamantul actelor lor de comportament
insa nu au experienta vietii juridice.
In ce priveste capacitatea de exercitiu a persoanelor juridice, potrivit legii ele
isi exercita drepjurile si isi indeplinesc obligatiile prin organele lor de
conducere. Actele juridice facute de organele persoanei juridice in limita
puterilor ce le-au fost conferite, sunt actele persoanei juridice insasi. Faptele
licite sau ilicite savarsite de organele sale obliga insasi persoana juridica, daca
au fost savarsite cu priletul exercitarii atributiilor lor. Faptele ilicite atrag insa
si raspunderea personala a celor ce le-au savarsit, atat fata de persoana juridica,
cat si fata de terti (Lupulescu, 2000, p. 49). Codul civil in art. Art. 209 dispune:
(1) Persoana juridica isi exercita drepjurile si isi indeplineste obligatiile prin organele sale
de administrare, de la data constituirii lor.
(2) Au calitatea de organe de administrare, in sensul alin. (1), persoanele fizice sau
persoanele juridice care, prin lege, actul de constituire sau statut, sunt desemnate sa
actioneze, in raporjurile cu tertii, individual sau colectiv, in numele si pe seama persoanei
juridice.
(3) Raporjurile dintre persoana juridica si cei care alcatuiesc organele sale de administrare
sunt supuse, prin analogie, regulilor mandatului, daca nu s-a prevazut altfel prin lege, actul
de constituire sau statut".
Sarcina de lucru 2
Delimitati in 10-15 randuri relatia existenta intre capacitatea de
folosinta si cea de exercitiu, precizand pentru fiecare momentul
dobandirii si al incetarii acestora Realizati o comparatie intre vechiul
Cod civ. si Codul civil in vigoare.
Drept
9
civil.
Partea
generala
2
Andy Puca
2.2.2. Continutul raportului juridic civil. Notiune
Continutul raportului juridic civil este alcatuit din drepjurile subiectului activ si
din obligatiile
subiectului pasiv. Drepjurile si obligatiile ce se nasc intre partile
raportului
juridic civil sunt interdependente in sensul ca drepjurilor subiectului
activ le
corespund obligatiile subiectului pasiv si invers, obligatiilor subiectului
pasiv le corespund drepjurile subiectului activ29.
Continutul drepjurilor subiective este, asadar, determinat de obligatiile ce
corespund acestor drepjuri, dupa cum continutul obligatiilor este determinat de
drepjurile subiective corespunzatoare.
Cuprinsul drepjurilor si obligatiilor care alcatuiesc continutul raportului juridic
civil este, prin urmare, corelativ sau, cu alte cuvinte, drepjurile si obligatiile
reprezinta diferitele aspecte ale continutului unui raport juridic civil, dupa cum
acest continut e privit din punctul de vedere al subiectului activ sau al
subiectului pasiv. Interdependenta corelativa a drepjurilor si obligatiilor ce
alcatuiesc continutul raportului juridic se intalneste la toate raporjurile juridice,
indiferent ca acestea sunt patrimoniale sau nepatrimoniale, iar cele
patrimoniale, reale sau de creanta.
Dreptul subiectiv civil
Dreptul subiectiv poate fi definit ca fiind posibilitatea juridica a titularului
dreptului, dintr-un raport juridic civil, de a desfasura o anumita conduita
garantata de lege prin putinta de a pretinde persoanei obligate o anumita
comportare corespunzatoare care poate fi impusa, in caz de nevoie, prin
mitlocirea fortei coercitive a statului.
Din aceasta definitie, reiese ca dreptul subiectiv prezinta urmatoarele caractere
specifice:
a) presupune neaparat o obligatie corelativa a altei sau altor persoane,
implicand astfel in mod necesar un raport social intre doua sau mai multe
persoane, raport reglementat de norma juridica de drept civil;
b) confera titularului sau posibilitatea de a desfasura o anumita conduita, in
limitele legii, careia ii corespunde o anumita comportare corelativa din partea
persoanei obligate;
c) confera titularului sau putinta de a pretinde persoanei obligate sa-si
indeplineasca obligatia, adica de a avea o anumita comportare corespunzatoare,
recurgand in caz de nevoie la concursul fortei de constrangere a statului;
d) ia fiinta la nasterea raportului juridic, chiar daca titularul sau n-a inceput
inca sa-l exercite, deoarece el este posibilitatea juridica a unei anumite conduite
si nu numai decat insasi aceasta conduita.
Art. 26 din Codul civil prevede:
29
Astfel, de exemplu, la raportul juridic de vanzare-cumparare, dreptului vanzatorului de a objine prejul lucrului vandut ii
corespunde obligajia cumparatorului de a-i plati prejul, iar obligajiilor vanzatorului de a transmite, preda i garanta lucrul
vandut, le corespund drepturile cumparatorului de a i se transmite, preda i garanta lucrul cumparat. Tot astfel, la raportul
juridic de proprietate, drepturilor proprietarului de posesiune, folosinja i dispozijie asupra lucrului sau, le corespunde
obligajia tuturor celorlalte persoane de a nu stanjeni pe proprietar in exercijiul acestor drepturi. _____________________________
Drept
9
civil.
Partea
generala
2
Andy Puca
2.2.2. Continutul raportului juridic civil. Notiune
A Continutul raportului juridic civil este alcatuit din drepjurile subiectului activ si
din obligatiile subiectului pasiv. Drepjurile si obligatiile ce se nasc intre partile
raportului juridic civil sunt interdependente in sensul ca drepjurilor subiectului
activ le corespund obligatiile subiectului pasiv si invers, obligatiilor subiectului
pasiv le corespund drepjurile subiectului activ30.
Continutul drepjurilor subiective este, asadar, determinat de obligatiile ce
corespund acestor drepjuri, dupa cum continutul obligatiilor este determinat de
drepjurile subiective corespunzatoare.
Cuprinsul drepjurilor si obligatiilor care alcatuiesc continutul raportului juridic
civil este, prin urmare, corelativ sau, cu alte cuvinte, drepjurile si obligatiile
reprezinta diferitele aspecte ale continutului unui raport juridic civil, dupa cum
acest continut e privit din punctul de vedere al subiectului activ sau al
subiectului pasiv. Interdependenta corelativa a drepjurilor si obligatiilor ce
alcatuiesc continutul raportului juridic se intalneste la toate raporjurile juridice,
indiferent ca acestea sunt patrimoniale sau nepatrimoniale, iar cele
patrimoniale, reale sau de creanta.
Dreptul subiectiv civil
Dreptul subiectiv poate fi definit ca fiind posibilitatea juridica a titularului
dreptului, dintr-un raport juridic civil, de a desfasura o anumita conduita
garantata de lege prin putinta de a pretinde persoanei obligate o anumita
comportare corespunzatoare care poate fi impusa, in caz de nevoie, prin
mitlocirea fortei coercitive a statului.
Din aceasta definitie, reiese ca dreptul subiectiv prezinta urmatoarele caractere
specifice:
a) presupune neaparat o obligatie corelativa a altei sau altor persoane,
implicand astfel in mod necesar un raport social intre doua sau mai multe
persoane, raport reglementat de norma juridica de drept civil;
b) confera titularului sau posibilitatea de a desfasura o anumita conduita, in
limitele legii, careia ii corespunde o anumita comportare corelativa din partea
persoanei obligate;
c) confera titularului sau putinta de a pretinde persoanei obligate sa-si
indeplineasca obligatia, adica de a avea o anumita comportare corespunzatoare,
recurgand in caz de nevoie la concursul fortei de constrangere a statului;
30
Astfel, de exemplu, la raportul juridic de vanzare-cumparare, dreptului vanzatorului de a objine prejul lucrului vandut ii
corespunde obligajia cumparatorului de a-i plati prejul, iar obligajiilor vanzatorului de a transmite, preda i garanta lucrul
vandut, le corespund drepturile cumparatorului de a i se transmite, preda i garanta lucrul cumparat. Tot astfel, la raportul
juridic de proprietate, drepturilor proprietarului de posesiune, folosinja i dispozijie asupra lucrului sau, le corespunde
obligajia tuturor celorlalte persoane de a nu stanjeni pe proprietar in exercijiul acestor drepturi. _____________________________
Exercitarea drepturilor subiective civile prin incalcarea acestor principiilor

stabilite de normele legislapei civile constituie, ceea ce se numete in literatura
de specialitate i practica judecatoreasca, abuz de drept. Exercitarea abuziva a
drepturilor subiective civile nu se bucura de ocrotirea legii, in sensul ca
titularului dreptului ii este refuzat concursul forlei coercitive a statului in
apararea dreptului exercitat abuziv, iar daca prin exercitarea abuziva s-a produs
un prejudiciu, el urmeaza sa fie reparat de catre autorul faptei ilicite.
Drepturile subiective civile se clasifica dupa urmatoarele criterii:
Drept
9
civil.
Partea
generala
2
Andy Puca
d) ia fiinta la nasterea raportului juridic, chiar daca titularul sau n-a inceput
inca sa-l exercite, deoarece el este posibilitatea juridica a unei anumite conduite
si nu numai decat insasi aceasta conduita.
Art. 26 din Codul civil prevede:
Drept
9
civil.
Partea
generala
2
Andy Puca
Drepjurile si libertatile civile ale persoanelor fizice, precum si drepjurile si libertatile civile
ale persoanelor juridice sunt ocrotite si garantate de lege ".
Ele pot fi exercitate numai potrivit cu scopul lor economic si social. Aceasta
prevedere constituie consacrarea legala a unuia dintre principiile fundamentale
ale dreptului civil a carui infaptuire, in practica, se poate realiza, de regula, pe
calea procesului civil. Intr-adevar, in cazul incalcarii unui drept subiectiv civil,
titularul acestuia este indreptapt sa cheme in tudecata persoana ce raspunde de
aceasta incalcare in vederea restabilirii dreptului incalcat sau nesocotit.
Pentru unele drepjuri civile era stabilit un cadru legal special de ocrotire al
acestora cum ar fi, spre exemplu, dispozipile cuprinse in art. 54-56 din
Decretul nr. 31/1954 privind ocrotirea si apararea drepjurilor personale
nepatrimoniale, Decret care in prezent este abrogat. In legajura cu aceasta
Codul civil in Art. 253 prevede:
(1) Persoana fizica ale carei drepjuri nepatrimoniale au fost incalcate ori amenintate poate
cere oricand instantei:
a) interzicerea savarsirii faptei ilicite, daca aceasta este iminenta;
b) incetarea incalcarii si interzicerea pentru viitor, daca aceasta dureaza inca;
c) constatarea caracterului ilicit al faptei savarsite, daca tulburarea pe care a produs-o
subzista.
(2) Prin exceptie de la prevederile alin. (1), in cazul incalcarii drepjurilor nepatrimoniale
prin exercitarea dreptului la libera exprimare, instanta poate dispune numai masurile
prevazute la alin. (1) lit. b) si c).
(3) Totodata, cel care a suferit o incalcare a unor asemenea drepjuri poate cere instant ei sa il
oblige pe autorul faptei sa indeplineasca orice masuri socotite necesare de catre instanta
spre a atunge la restabilirea dreptului atins, cum sunt:
a) obligarea autorului, pe cheltuiala sa, la publicarea hotararii de condamnare;
b) orice alte masuri necesare pentru incetarea faptei ilicite sau pentru repararea
pretudiciului cauzat.
(4) De asemenea, persoana pretudiciata poate cere despagubiri sau, dupa caz, o reparatie
patrimoniala pentru pretudiciul, chiar nepatrimonial, ce i-a fost cauzat, daca valamarea este
imputabila autorului faptei pretudiciabile. In aceste cazuri, dreptul la actiune este supus
prescriptiei extinctive ".
1) Drepjuri
absolute si drepjuri relative

Drepjurile absolute sunt acele drepjuri in temeiul carora titularul lor
are
posibilitatea sa le exercite singur, fara concursul altor persoane,
drepjuri
carora
le corespunde obligalia generala negativa a tujuror persoanelor de a se abline
de a le aduce vreo vatamare.
Drepjurile absolute prezinta urmatoarele caractere specifice:
a) raportul juridic care are in conlinutul sau un drept absolut, se stabilette intre
titularul dreptului, ca subiect activ, si toate celelalte persoane, ca subiecte
pasive, nedeterminate;
b) drepjurile absolute sunt opozabile tujuror, erga omnes;
c) conlinutul obligaliei subiectelor pasive nedeterminate este indatorirea lor
generala negativa de a se abline de la orice act sau fapt care ar putea aduce
atingere dreptului absolut al subiectului activ.
Drept
9
civil.
Partea
generala
2
Andy Puca
Sunt drepjuri absolute: drepjurile

proprietate si celelalte drepjuri reale.
personale
nepatrimoniale;
dreptul
de
Drepjurile relative, in opozilie cu cele absolute, sunt acele drepjuri carora le

corespunde obligalia uneia sau a unor persoane determinate din insuti
momentul natterii raportului juridic, de a da, de a face (obligalii pozitive), sau,
uneori, de a se abline de la savartirea unor acte sau fapte juridice (obligate
negativa).
Drepjurile relative prezinta urmatoarele caractere specifice:
a) raportul juridic care are in conlinutul sau un drept relativ se stabilette intre
titularul sau titularii dreptului ca subiect activ si una sau mai multe persoane
determinate, din insuti momentul natterii raportului juridic ca subiecte pasive;
b) drepjurile relative sunt opozabile numai unor persoane determinate, care
constituie subiectele pasive determinate ale raportului juridic respectiv;
c) conlinutul obligaliei subiectului pasiv determinat este indatorirea, cel mai
adesea, pozitiva, de a da sau a face ceva prin indeplinirea carora se realizeaza
dreptul subiectului activ, sau uneori, de a se abline de la savartirea unor
anumite acte sau fapte (obligate negativa).
Sunt drepjuri relative, drepjurile care rezulta din acte juridice ori din fapte
juridice, in temeiul carora una sau mai multe persoane determinate numite
creditori, au dreptul de a pretinde altor persoane determinate, numite debitori,
de a da, a face sau a nu face ceva31.
Sarcina de lucru 3
Realizeaza o comparatie intre drepjurile absolute si drepjurile relative.
S --------------------------------2) Drepjuri patrimoniale si drepjuri personale nepatrimoniale

Dupa cum au sau nu continut economic drepjurile civile se impart in drepjuri
patrimoniale si drepjuri nepatrimoniale.
Drepjurile patrimoniale sunt acele drepjuri care au un continut economic si
care pot fi evaluate in bani. Marea matoritate a drepjurilor civile sunt
patrimoniale, caci dreptul civil reglementeaza, in principal, raporjuri
patrimoniale. Drepjurile patrimoniale pot fi, fie absolute, cum este dreptul de
proprietate si celelalte drepjuri reale, fie relative, cum sunt drepjurile de
creanta.
Drepjurile nepatrimoniale sunt acele drepjuri care n-au un continut economic
si nu pot fi evaluate in bani. Intra in aceasta categorie: drepjurile care privesc
integritatea fizica si morala a persoanei, cum ar fi drepjurile la existenta si
integritate corporala, la cinste, la onoare, la reputatie etc.; drepjuri care privesc
atributele de identificare ale persoanei, cum ar fi dreptul la nume, prenume,
domiciliu etc.; drepjurile care privesc lajura nepatrimoniala a creatiei
intelectuale, cum ar fi dreptul de autor, inventator etc.
31in funcpe de gradul de opozabilitate in drepturi absolute i drepturi relative;
Drept
9
civil.
Partea
generala
2
Andy Puca
Aceste drepjuri sunt drepjuri absolute, adica opozabile

persoanelor,
omnes: nu fac parte din patrimoniul persoanei; nu se pot transmite prin
mostenire si se exercita personal. Uneori, drepjurile personale
nepatrimoniale
sunt impletite cu drepjurile patrimoniale sau pot da nastere la drepjuri
patrimoniale. Astfel, de exemplu, dreptul personal nepatrimonial de autor sau
de inventator da nastere dreptului patrimonial de a primi o remuneratie atunci
cand opera este incredintata unei edijuri spre publicare, sau cand inventia este
predata unei societati comerciale spre a fi aplicata in practica.
Drepjurile patrimoniale se impart, la randul lor, in drepjuri reale si drepjuri de
creanta.
tujuror
(""g? 3 erga
NS?
Drepjurile reale sunt acele drepjuri patrimoniale in temeiul carora titularii lor
isi pot exercita prerogativele conferite de lege, direct si nemitlocit asupra unui
bun determinat fara a fi necesar concursul altor persoane.
Drepjurile reale prezinta urmatoarele caractere specifice:
a) ele rezulta din raporjuri juridice care se stabilesc intre una sau mai multe
persoane, ca subiecte active determinate, si toate celelalte persoane, ca subiecte
pasive nedeterminate;
b) ele confera titularilor lor puterea de a-si exercita prerogativele direct si
nemitlocit asupra unui bun, fara concursul altor persoane;
Drept
9
civil.
Partea
generala
2
Andy Puca
c) ele implica obligatia generala negativa a subiectelor pasive de a nu face

nimic de najura sa stanteneasca exercitiul prerogativelor ce apartin titularului
dreptului real;
d) ele sunt drepjuri absolute si, ca atare, opozabile tujuror, erga omnes;
e) ele confera titularilor, atat prerogativa de a putea urmari lucrul respectiv in
orice maini s-ar afla (dreptul de urmarire), cat si prerogativa creditorilor ale
caror creante sunt garantate prin drepjuri reale accesorii asupra unor lucruri ale
debitorilor lor, de a fi satisfacuti cu preferinta fata de creditorii chirografari,
lipsiti de asemenea garantii (dreptul de preferinta);
f) drepjurile reale sunt limitate ca numar.
Drepjurile reale se clasifica, la randul lor, in drepjuri reale principale si drepjuri
reale accesorii.
Drepjurile reale principale sunt acele drepjuri care au o existenta de sine
statatoare, existenta lor nefiind conditionata de un alt drept, titularul lor
exercitandu-si atributele conferite de lege asupra bunului fara interventia altor
persoane. Sunt drepjuri reale principale, dreptul de proprietate, in toate formele
sale,
drepjurile
reale
principale
corespunzatoare
dreptului
de
proprietate
(uzufruct, uz, abitatie, superficie, servitute), dreptul de folosinta, etc.
Drepjurile reale accesorii sunt acele drepjuri care nu au o existenta de sine
statatoare, nasterea, existenta si stingerea lor depinzand de drepjurile de creanta
ale caror garantii sunt. Aceste drepjuri sunt accesorii drepjurilor de creanta si
sunt afectate garantarii acestor drepjuri. Drepjurile reale accesorii sunt: dreptul
de gat (amanet) ipoteca, privilegiile si dreptul de retentie.
Drepjurile de creanla sunt acele drepjuri patrimoniale in temeiul carora
subiectul activ, numit creditor, poate pretinde subiectului pasiv, numit debitor,
ca acesta sa dea,
sa faca ori sa nu faca, obligatii prin savarsirea carora se
realizeaza dreptul creditorului.
Raporjurile juridice al caror continut este alcatuit din drepjuri de creanta si
obligatii corespunzatoare acestor drepjuri, se numesc raporjuri de obligatii, sau
pe scurt obligatii, expresia de obligate fiind intrebuintata aici in intelesul larg
al cuvantului, de raport obligational civil.
Drepjurile de creanta prezinta urmatoarele caractere specifice:
a) ele rezulta din raporjuri juridice care se stabilesc intre una sau mai multe
persoane, ca subiecte active determinate, si una sau mai multe persoane, ca
subiecte pasive determinate;
b) ele confera titularului lor - creditorului - dreptul de a pretinde subiectului
pasiv determinat - debitorul - sa dea, sa faca sau sa nu faca ceva, obligatii prin
savarsirea carora se realizeaza drepjurile creditorului. Astfel, in raportul juridic
de
vanzare-cumparare,
vanzatorul
(care
este
creditorul
pretului
lucrului
vandut), poate pretinde cumparatorului (care este debitorul obligatiei de a plati
pretul lucrului cumparat) sa efectueze aceasta plata, prin savarsirea careia se
realizeaza dreptul vanzatorului. Vanzatorul (creditorul) nu se poate adresa in
acest scop decat cumparatorului (debitorului sau);
c) ele implica obligatia subiectului pasiv - a debitorului - de a da (adica de a
constitui sau stramuta un drept real asupra unui anumit bun), de a face (adica
de a savarsi anumite acte, actiuni, lucrari sau de a presta anumite servicii), sau
Drept
9
civil.
Partea
generala
2
Andy Puca
de a nu face (adica de a se abtine de la o anumita activitate pe care ar fi avut

dreptul sa o savarseasca);
d) ele sunt drepjuri relative si, ca atare, nu sunt opozabile decat fata de
persoana sau persoanele care figureaza in raportul juridic respectiv, ca subiect
sau subiecte pasive determinate;
e) drepjurile de creanta sunt nelimitate ca numar.
Intre drepjurile reale si cele de creanta exista unele asemanari, dar si deosebiri.
Astfel, sub aspectul asemdndrilor, mentionam in primul rand, ca ambele
drepjuri sunt patrimoniale si in al doilea rand, in raporjurile juridice ce au in
continutul lor drepjuri reale si de creanta sunt cunoscuti titularii acestor
drepjuri, adica subiectele active.
Drepjurile de creanta se deosebesc de drepjurile reale, asa cum reiese din
caracterele lor specifice, prin urmatoarele:
a) la drepjurile de creanta, creditorul nu poate obtine realizarea dreptului sau
decat in urma activitatii sau abtinerii debitorului, pe cand la drepjurile reale,
titularul dreptului real isi poate exercita direct si nemitlocit atributele
(prerogativele) dreptului sau asupra bunului, fara concursul altor persoane;
b) la drepjurile de creanta, subiectul pasiv - debitorul - este determinat din
momentul nasterii raportului juridic, pe cand la drepjurile reale, subiectul
pasiv, este universal, nedeterminat;
c) la drepjurile de creanta, subiectul pasiv - debitorul - are obligatia de a da, a
face sau a nu face ceva, pe cand la drepjurile reale, subiectul pasiv universal
are numai obligatia de a nu face nimic de najura sa stanteneasca pe titularul
dreptului real in exercitiul atributelor conferite de lege;
d) drepjurile de creanta sunt relative, pe cand drepjurile reale sunt absolute;
e) drepjurile de creanta sunt nelimitate, ca numar pe cand drepjurile reale sunt
limitate;
f) drepjurile reale confera titularilor sai dreptul de urmarire si drept de
preferinta.
Drept
9
civil.
Partea
generala
2
Andy Puca
de a nu face (adica de a se abtine de la o anumita activitate pe care ar fi avut

dreptul sa o savarseasca);
d) ele sunt drepjuri relative si, ca atare, nu sunt opozabile decat fata de
persoana sau persoanele care figureaza in raportul juridic respectiv, ca subiect
sau subiecte pasive determinate;
e) drepjurile de creanta sunt nelimitate ca numar.
Intre drepjurile reale si cele de creanta exista unele asemanari, dar si deosebiri.
Astfel, sub aspectul asemdndrilor, mentionam in primul rand, ca ambele
drepjuri sunt patrimoniale si in al doilea rand, in raporjurile juridice ce au in
continutul lor drepjuri reale si de creanta sunt cunoscuti titularii acestor
drepjuri, adica subiectele active.
Drepjurile de creanta se deosebesc de drepjurile reale, asa cum reiese din
caracterele lor specifice, prin urmatoarele:
a) la drepjurile de creanta, creditorul nu poate obtine realizarea dreptului sau
decat in urma activitatii sau abtinerii debitorului, pe cand la drepjurile reale,
titularul dreptului real isi poate exercita direct si nemitlocit atributele
(prerogativele) dreptului sau asupra bunului, fara concursul altor persoane;
b) la drepjurile de creanta, subiectul pasiv - debitorul - este determinat din
momentul nasterii raportului juridic, pe cand la drepjurile reale, subiectul
pasiv, este universal, nedeterminat;
c) la drepjurile de creanta, subiectul pasiv - debitorul - are obligatia de a da, a
face sau a nu face ceva, pe cand la drepjurile reale, subiectul pasiv universal
are numai obligatia de a nu face nimic de najura sa stanteneasca pe titularul
dreptului real in exercitiul atributelor conferite de lege;
d) drepjurile de creanta sunt relative, pe cand drepjurile reale sunt absolute;
e) drepjurile de creanta sunt nelimitate, ca numar pe cand drepjurile reale sunt
limitate;
f) drepjurile reale confera titularilor sai dreptul de urmarire si drept de
preferinta.
da, a face sau a nu face ceva si care, poate fi impusa la nevoie, prin mitlocirea
forlei de constrangere a statului.
Din aceasta definite rezulta urmatoarele trasajuri caracteristice ale obligaliei:
a) consta intr-o indatorire a subiectului pasiv si nu intr-o posibilitate juridica pe
care o are subiectul activ;
b) indatorirea subiectului pasiv consta dintr-o conduita corespunzatoare si
pretinsa de conduita subiectului activ;
c) conduita subiectului pasiv consta, cel mai adesea, dintr-o prestalie pozitiva, a
da, a face si numai rareori dintr-o prestalie negativa, a nu face;
d) in caz de nevoie, subiectul pasiv poate fi obligat sa-si indeplineasca
lndatorirea prin mitlocirea forlei coercitive a statului.
Termenul de obligate civila in afara sensului de indatorire a subiectului pasiv
mai are si sensurile de raport juridic obligalional ce se natte intre creditor si
debitor, precum si de inscris constatator al unei datorii, cum ar fi spre exemplu,
obligaliile la o banca.
Drept civil. Partea generald
41
Andy Puca
Sarcina de lucru 4
Realizeaza o comparalie intre drepjurile reale si drepjurile de creanla.
S -------------------------------2.2.3. Obiectul raportului juridic civil. Notiune

Fiind un raport social, raportul juridic de drept civil se refera la activitatea
oamenilor. De aceea, obiectul lui va consta intotdeauna in anumite acliuni ale
acestora sau in ablinerea de a savarsi anumite acliuni, deci intr-o conduita
anume.
Prin urmare,
inacfiunea pe
sa
o
Obiectul
nu
inleleg
intreprinde
care subiectul
indeplineasca32.
obiectul
Repne
diferenja
!
raportului
juridic
civil
il
constituie
actiunea
sau
care subiectul activ o pretinde si pe care subiectul pasiv trebuie
lndeplineasca.
trebuie confundat cu conlinutul raportului juridic. Prin conlinut se
drepjurile si obligaliile parlilor, adica posibilitatea juridica de a
anumite acliuni, in timp ce prin obiect se inleleg insasi acliunile pe
activ le poate pretinde si subiectul pasiv trebuie sa le
32
De exemplu, la raporturile juridice de vanzare-cumparare, obligalia vanzatorului de a preda bunul vandut ji dreptul
cumparatorului de a pretinde predarea bunului intra in noliunea de conlinut al raportului juridic de vanzare cumparare, in
timp ce acliunea efectiva de predare ji, respectiv, de primire a bunului vandut fac parte din noliunea de obiect al aceluiaji
raport juridic (D. Lupulescu, ed. cit., p. 61). ______________________________________________________________________
43
41
Andy Pujca
Actiunea sau inactiunea care constituie obiectul raportului juridic civil se refera
de foarte multe ori la bunuri (obiect material)1. In aceste cazuri, actiunile
titularilor de drepjuri reale si in special actiunile proprietarului, se confunda in
asa masura cu lucrul la care se refera, incat lucrul apare ca fiind obiectul
raportului juridic. Dar aceasta nu este decat o aparenta pentru ca obiectul
raportului juridic este intotdeauna actiunea sau inactiunea la care este
indreptatit subiectul activ si de care este tinut subiectul pasiv.
Bunurile nu sunt decat obiecte materiale exterioare raportului juridic la care se
refera raportul juridic (obiecte juridice derivate), ele neputand fi considerate un
element al raportului juridic civil. Ele nici nu apar in toate raporjurile juridice
civile, ci doar in unele raporjuri patrimoniale.
Bunurile si clasificarea lor
Codul civil in Art. 535 prevede ca:
Sunt bunuri lucrurile, corporale sau necorporale, care constituie obiectul unui drept
patrimonial".
Literajura juridica a fost cea care a aratat ca prin lucru se intelege tot ce se afla
in najura, fiind perceptibil prin simjurile noastre. Pentru ca un lucru sa devina
bun in sens juridic, trebuie sa fie util omului, sa aiba valoare economica si sa
fie susceptibil de apropriere (insutire) sub forma unor drepjuri ce intra in
compunerea unui patrimoniu, fie al unei persoane fizice, fie al unei persoane
juridice2.
Putem defini astfel bunul ca fiind acea valoare economica ce este utila pentru
satisfacerea nevoilor materiale ori spirituale ale omului si este susceptibila de
apropriere sub forma dreptuluipatrimonial. (Jurianu, 2005, p. 78)
Bunurile pot fi clasificate dupa urmatoarele criterii:
1) In functie de najura lor si de calificarea data de lege, bunurile se impart in
bunuri imobile (nemitcatoare) si bunuri mobile (mitcatoare);
2) In raport de regimul juridic al circulatiei lor bunurile se impart in bunuri care
se afla in circuitul civil si bunuri scoase din circuitul civil;
3) Dupa cum au o intrebuintare independenta sau sunt utile numai prin
intermediul altor bunuri de care sunt strans legate, deosebim bunuri principale
si bunuri accesorii;
4) Dupa cum pot fi sau nu imparfite fara sa-si schimbe destinatia, distingem
bunuri divizibile si bunuri indivizibile;
5) Dupa cum sunt ori nu producatoare de fructe, bunurile se clasifica in bunuri
frugifere si bunuri nefrugifere;
6) Dupa modul cum sunt determinate, bunurile se clasifica in bunuri individual
determinate (res certa) si bunuri determinate generic (res genera);
Astfel, proprietarul iti indreapta actiunea sa de posesiune, folosinta ti dispozitie asupra unui lucru. Tot astfel, titularii de alte
drepjuri reale isi indreapta actiunile corespunzatoare drepjurilor lor asupra unor lucruri
2
Asa se explica de ce unele lucruri care sunt nu numai utile omului, dar chiar indispensabile vietii cum ar fi aerul, apa
marilor, caldura ti lumina soarelui nu sunt bunuri in sens juridic, deoarece ele nu sunt susceptibile de apropriere (insutire)
sub forma de drepjuri patrimoniale care sa apartina unor persoane fizice sau juridice (Dumitru Lupulescu, op. cit., p. 62).
Andy Puca
7) Dupa cum pot fi inlocuite unele cu altele in executarea unei obligatii,

deosebim bunuri fungibile si bunuri nefungibile;
8) Dupa cum intrebuintarea lor implica ori nu consumarea sau instrainarea lor,
bunurile se impart in bunuri consumptibile si bunuri neconsumptibile;
9) Dupa modul cum sunt percepute, bunurile se impart in bunuri corporale si
bunuri incorporale;
10) Dupa cum sunt sau nu supuse urmaririi si executarii silite, distingem bunuri
sesizabile si bunuri insesizabile.
In functie de criteriile mentionate, in cele ce urmeaza vor fi infatuate notiunea
si caracterele specifice fiecarei categorii de bunuri in parte (Lupulescu, 2000, p.
65)
1) Bunuri imobile (nemi^catoare) si bunuri mobile (mi^catoare)
Bunurile imobile sunt acele bunuri care au o asezare fixa si stabila si nu pot fi
miscate dintr-un loc in altul. Bunurile mobile sunt acele bunuri care se pot muta
dintr-un loc in
altul fie prin energie proprie, fie cu atutorul unei energii straine.
Bunurile imobile se clasifica in: a) imobile prin najura lor; b) imobile
prin
destinafie; c) imobile prin obiectul la care se aplica.
a) Sunt bunuri imobile prin najura lor: pamantul si toate bunurile care, in mod
najural sau artificial sunt incorporate pamantului, cum sunt cladirile,
constructive, fabricile, conductele de apa, gaz sau electricitate, recoltele prinse
de radacini etc. (art. 537 C. civ.).
b) Sunt bunuri imobile prin destinatie: bunurile miscatoare prin najura lor,
asezate
in
mod
perpetuu
asupra
unui
imobil
(de
exemplu,
obiectele
de
ornamentatie)
sau destinate serviciului ori exploatarii unui imobil (de exemplu
masinile,
aparatele ori camioanele afectate unei exploatari industriale, uneltele
de
arat,
animalele intrebuintate la munca campului etc.), care, desi mobile prin
najura lor, sunt
totusi considerate ca bunuri imobile prin destinatie. (art. 538 C.
civ.).
Pentru ca un bun mobil sa poata deveni imobil prin destinatie este necesara
intrunirea urmatoarelor doua conditii:
- atat bunul mobil, cat si cel imobil trebuie sa se afle in proprietatea aceleiasi
persoane;
- intre cele doua bunuri sa existe un raport de accesorietate, adica bunul mobil
sa fie afectat exploatarii bunului imobil33.
c) Sunt bunuri imobile prin obiectul la care se aplica drepjurile reale asupra
imobilelor, creantele imobiliare si actiunile in tustitie privitoare la imobile care,
desi sunt drepjuri si nu bunuri, sunt totusi considerate ca bunuri imobile prin
obiectul la care se aplica (art. 542 C. civ.).
Bunurile mobile, la randul lor, se impart in trei categorii si anume: a) mobile
prin najura lor; b) mobile prin determinarea legii; c) mobile prin anticipafie.
33
Acest raport se stabilejte fie printr-o legatura materiala, ca de exemplu tevile, fie printr-o legatura intelectuala, cum ar fi
inventarul agricol. __________________________________________________________________________________________
41
Andy Puca
a) Bunuri mobile prin najura lor se pot stramuta din loc in loc (art. 539 C. civ.).
Sunt bunuri mobile prin najura lor cele care se misca de la sine prin putere
proprie, precum si cele care pot fi miscate dintr-un loc in altul printr-o forta
externa.
b) Bunuri mobile prin determinarea legii sunt
asupra mobilelor, drepjurile de crean(a asupra
actiunile in tustice privitoare la mobile (art. 542 C. civ.).
de exemplu, drepjurile reale

bunurilor mobile, precum si
c) Bunuri mobile prin anticipalie. Fac parte din aceasta categorie bunuri
imobile prin najura lor, dar pe care partile prin contract le considera ca fiind
bunuri mobile. De exemplu, acele imobile care prin aderenta lor la pamant sunt
considerate intr-un contract, in mod anticipat, ca mobile, calitate pe care nu o
vor avea decat in viitor, in care caz, pentru contractanpi respectivi, ele sunt
mobile prin anticipate34.
Sarcina de lucru 5
Prezinta pentru urmatoarele bunuri apartenenta la categoria bunurilor
imobile sau mobile: tapetul lipit pe perete, telefonul mobil personal,
fructele neculese, rola de tapet in valoare de 30 Ron, apartamentul
bunicilor, depozit bancar, merele din depozitul unui aprozar, uneltele
unei societati comerciale agricole, autojurismul personal.
z' --------------------------------------------------------------------
34
Potrivit dispoziliilor art. 540 C. Civ.:

1) Bogatiile de orice natura ale solului si subsolului, fructele neculese inca, plantatiile si constructiile incorporate in sol
devin mobile prin anticipatie, atunci cand, prin vointa partilor, sunt privite in natura lor individuala in vederea detasarii lor.
(2) Pentru opozabilitate fata de terti, este necesara notarea in cartea funciara. ".
41
2) Bunuri aflate in circuitul civil si bunuri scoase din circuitul civil

Andy Puca
Sunt bunuri aflate in circuitul civil acele bunuri care pot face obiectul actelor
juridice, in alti termeni, bunurile care pot fi dobandite
ori instrainate
prinfizice
acte
Identificarea
persoanei
juridice.
Sunt scoase din circuitul civil acele bunuri care nu pot forma obiectul actului
juridic civil. Aceste bunuri sunt inalienabile35.
Importanta juridica a acestei clasificari se manifesta in planul valabilitatii
prevederilor legale. Astfel, nerespectarea prevederilor legale care supun unor
conditii actele juridice privitoare la anumite bunuri atrage, pe langa nulitatea
respectivelor acte si raspunderea administrativa sau penala.
35
41
Un asemenea bun este teritoriul Romaniei precum i bunurile enumerate de art. 136 alin. 3 din Constitute care nu pot fi
decat obiect al proprietatii publice: bogaîile de interes public ale subsolului, spajiul aerian, apele cu potential energetic
valorificabil, de interes national, plajele, marea teritoriala, resursele naturale ale zonei economice etc. ________________________
Andy Puca
3) Bunuri principale si bunuri accesorii

Bunurile ce servesc la folosirea altor bunuri se numesc bunuri accesorii, iar
cele pe care le servesc se numesc bunuri principale. Sunt astfel, bunuri
accesorii: cutiile pentru instrumentele muzicale, cheile pentru lacate, pompa si
cheile pentru bicicleta, lopelile pentru o barca, belele de spritin pentru schi etc.
Aceasta clasificare prezinta interes in dreptul civil deoarece bunul accesoriu
urmeaza soarta juridica a bunului principal, daca nu reiese altfel din lege sau
din convenlia parlilor36.
4) Bunuri divizibile si bunuri indivizibile
Sunt divizibile acele bunuri care se pot divide in mai multe parli, fara ca prin
aceasta sa se schimbe destinalia lor economica. De exemplu, o bucata de stofa
care se poate imparli in mai multe cupoane.
Dimpotriva, bunurile care, prin imparlirea lor in mai multe parli, isi pierd
destinalia lor economica anterioara sunt bunuri indivizibile. De exemplu, o
masina, o haina etc.
Aceasta clasificare prezinta interes juridic in cazul imparfirii bunurilor comune
intre mai mulli coproprietari. Bunurile indivizibile vor fi atribuite in intregul
lor unui coproprietar, iar ceilalli vor primi in schimb alte bunuri de valoare
egala sau compensalii in bani.
5) Bunuri frugifere si bunuri nefrugifere
Bunurile frugifere sunt acelea care dau nastere in mod periodic altor produse
(fructe), fara a se consuma substanla lor.
Bunurile nefrugifere sunt acelea care nu pot crea alte produse fara consumarea
substanlei lor.
Codul civil distinge trei categorii de fructe: najurale, industriale si civile.
Fructele najurale sunt produsul najurii, fara intervenlia muncii omului. Sunt
astfel de bunuri fructele de padure37. Fructele industriale sunt acelea care se
produc ca urmare a activitalii omului. Fac parte din aceasta categorie fructele si
legumele de culjura (recoltele, plantaliile)38. Fructele civile reprezinta
echivalentul in bani al folosirii unui anumit bun. Sunt astfel de fructe chiriile,
dobanzile etc.39
Fructele nu trebuie confundate cu productele. Productele sunt foloase trase
dintr-un bun cu consumarea substanlei sale. Este product, de exemplu, piatra
t
i
dintr-o
cariera sau nisipul dintr-o albie a unui rau.
aces e
Re{ine
specificul
clasificari!
Distinclia intre cele trei categorii de fructe prezinta interes in ceea ce priveste
modul lor de dobandire, in sensul ca fructele najurale si cele industriale se
36
Astfel, vanzarea unui instrument muzical implica obligalia vanzatorului de a preda cumparatorului ji cutia care este bun
accesoriu, daca parlile nu au convenit altfel.
37
Potrivit art. 548 alin. (2). Cod civ., fructele naturale sunt produsele directe si periodice ale unui bun, obtinute fara
interventia omului, cum ar fi acelea pe care pamantul le produce de la sine, productia si sporul animalelor.".
38
Potrivit art. 548 alin. (3). Cod civ., fructele industriale sunt produsele directe si periodice ale unui bun, obtinute ca rezultat
al interventiei omului, cum ar fi recoltele de orice fel.".
39
Potrivit art. 548 alin. (4). Cod civ., fructele civile sunt veniturile rezultate din folosirea bunului de catre o alta persoana in
virtutea unui act ^ juridic, precum chiriile, arenzile, dobanzile, venitul rentelor si dividendele.". ____________________________
41
Andy Puca
dobandesc prin culegere (percepere), iar fructele civile se dobandesc zi cu zi

(prin simpla scurgere a timpului).
De asemenea, in litigiul dintre proprietari si posesori cu privire la un anumit
bun, prezinta importanfa daca bunul este producator de fructe, deoarece
posesorul de rea credinfa este obligat sa restituie nu numai bunul, ci si fructele
produse de acesta.
Distincfia dintre fructe si producte prezinta importanfa practica sub mai multe
aspecte. De exemplu: uzufructuarul are dreptul numai la fructe, nu si la
producte, care se cuvin nudului proprietar; posesorul de buna-credinfa
dobandeste numai fructele, nu si productele (Boroi, 2008, p. 107).
6) Bunuri individual determinate (certe) si bunuri determinate generic (generice)
Bunurile
numesc
determinate prin caractere individuale si specifice unui anumit bun, se

bunuri certe. Sunt bunuri individual determinate, spre exemplu, o
anumita casa, un anumit tablou etc.
Bunurile determinate prin caractere generice, adica comune unei anumite
categorii de bunuri si care se individualizeaza prin indicarea greutafii,
numarului ori masurii, se numesc bunuri generice. Sunt bunuri generice, spre
exemplu, banii, alimentele, combustibilul etc.
Bunurile
sunt certe sau generice nu atat prin najura lor intrinseca, cat mai cu
seama prin felul cum sunt privite de catre parfi in actele juridice pe care le
incheie cu privire la ele. Astfel, un volum de poezii imprumutat, care este un
lucru generic prin najura sa, poate fi privit de parti ca un bun cert, ce nu poate
fi inlocuit prin alt exemplar, exemplarul imprumutat prezentand o valoare de
amintire pentru proprietarul sau (Lupulescu, 2000, p. 66).
Clasificarea bunurilor in bunuri certe si generice prezinta o deosebita
importanfa in dreptul civil, sub aspectul regimului juridic ce li se aplica. Astfel,
in caz de instrainare a unui bun, daca el este cert - individual determinat transmiterea dreptului de proprietate catre dobanditor are loc in chiar momentul
incheierii contractului, adica al realizarii acordului de voinfa, chiar daca bunul
n-a fost predat.
Daca insa, bunul este generic, determinat numai prin caractere generice, atunci
dreptul de proprietate se transmite la dobanditor dupa incheierea contractului si
anume, de regula, la predarea bunului cand se va proceda la individualizarea
acestuia prin numarare, masurare ori cantarire. Fara individualizare nu se poate
opera transmiterea dreptului de proprietate, caci pana atunci bunul vandut se
confunda in masa celorlalte bunuri identice ale proprietarului.
7) Bunuri fungibile si bunuri nefungibile
^ Bunurile fungibile sunt acele bunuri care pot fi inlocuite unele cu altele cu
ocazia executarii unei obligafii. Sunt bunuri fungibile: banii, alimentele de un
anumit fel etc.
Bunurile nefungibile sunt acele bunuri care nu pot fi inlocuite cu altele in
executarea unei obligafii. De exemplu: un tablou, o mobila executata la
comanda etc.
41
Andy Puca
Ca regula, bunurile individual determinate (certe) sunt nefungibile, iar cele

determinate generic (generice) sunt fungibile. Insa, ca si caracterul generic sau
cert al bunurilor, fungibilitatea ori nefungibilitatea lor depinde, nu numai de
insusirile bunurilor, ci adesea si de intenlia parlilor40.
Important juridica a acestei clasificari se manifesta in materia executarii
obligator civile privind valabilitatea plalii. Astfel, daca debitorul datora
creditorului un bun fungibil plata este valabila daca a dat un bun de gen si este
de najura sa-l libereze pe debitor de datorie. Dimpotriva, daca debitorul
datoreaza creditorului un bun cert, debitorul nu poate face o plata valabila
decat daca da creditorului bunul pe care il datoreaza.
8) Bunuri consumptibile si bunuri neconsumptibile
Bunurile consumptibile sunt acele bunuri care implica prin folosirea lor
conform destinaliei obisnuite, consumarea substanlei ori instrainarea lor de la
prima intrebuinlare. Astfel, alimentele, combustibilul, etc., sunt bunuri
consumptibile, deoarece ele nu pot fi folosite conform destinaliei lor obisnuite,
fara a li se distruge sau consuma substanla de la prima intrebuinlare. La fel,
banii sunt bunuri consumptibile, caci ei nu pot fi folosili fara a fi instrainali,
fara a iesi din patrimoniul posesorului lor.
Bunurile neconsumptibile sunt acele bunuri care pot fi folosite in mod repetat,
fara ca prin aceasta sa-si consume substanla sau sa fie necesara instrainarea lor.
De exemplu pamantul, cladirile, masinile, obiectele casnice, hainele etc. sunt
bunuri
neconsumptibile,
fiindca
pot
face
obiectul
unor
acte
multiple
si
succesive de intrebuinlare, fara a fi distruse sau instrainate. Consumptibilitatea
ori neconsumptibilitatea depind, de regula generala, de najura bunurilor. Ea
poate rezulta insa si din voinla oamenilor.41
Rejine
importanta
juridica a
acestei
clasificari!
Clasificarea bunurilor in consumptibile si neconsumptibile prezinta interes in

materie de uzufruct si imprumut. Astfel, uzufructul implica pentru uzufructuar
dreptul de a se folosi de un bun fara a-i consuma substanla, cu obligalia de a-l
restitui proprietarului la incetarea uzufructului.
Constituirea unui drept de uzufruct poate, asadar, avea loc numai asupra unui
bun neconsumptibil. In cazul in care se constituie un drept de uzufruct asupra
unui bun consumptibil., uzufructuarul nu mai are obligalia de a conserva
substanla bunului, ci poate dispune de el, cu indatorirea de a restitui
proprietarului un bun de aceeasi cantitate, calitate si valoare. De asemenea, in
ceea ce priveste contractul de imprumut, obligalia de restituire poarta asupra
insusi bunului imprumutat, daca el este neconsumptibil, caz in care contractul
se numeste comodat, sau asupra unui bun identic, daca el este consumptibil,
caz in care contractul se numeste imprumut de consumalie.
40
De exemplu, o carte imprumutata este un bun generic i fungibil, putand fi in inlocuita cu o alta carte de acelaji autor, cu
acelaji titlu i aceeaji edilie. Parlile pot stabili insa ca sa se restituie neaparat aceeaji carte, deoarece poarta dedicalia
autorului sau note ale proprietarului. Astfel, cartea devine un bun individual determinat, deoarece are caractere specifice,
care-l deosebesc de celelalte bunuri din aceeaji categorie.
41
Astfel, pentru o librarie carlile sunt bunuri consumptibile, caci aceasta nu le poate folosi decat instrainandu-le, dei prin
natura lor ele sunt neconsumptibile. De asemenea, alimentele expuse in vitrina, in scop de reclama, dei consumptibile prin
natura lor, devin - prin aceasta utilizare - neconsumptibile, fiind susceptibile de o intrebuinlare prelungita in timp (Dumitru
Lupulescu, op. cit., p. 68). ___________________________________________________________________________________
41
Andy Puca
Sarcina de lucru 6
Realizeaza
aspecte:
o
schema
a
clasificarii
bunurilor
denumirea
bunului,
criteriul
de
urmarind
clasificare,
urmatoarele
exemple,
reglementare juridica, importanta juridica a clasificarii.
Rezumat
Raportul juridic civil este acea relape sociala reglementata de norma de drept
civil.
Prin
caracterul
raportului
juridic
civil"
intelegem
particularitatea
fundamentala a acestui fenomen social, trasajura care este proprie oricarui
astfel de raport juridic. Prin izvor al raportului juridic civil concret se intelege
o imprejurare (act sau fapt) de care legea civila leaga nasterea, modificarea sau
stingerea
unui
raport
juridic
civil
concret.
Se
numesc
fapte
juridice,
evenimentele
si
acpunile
omenesti
care
produc
efecte
juridice, adica
care
creeaza,
modifica,
transmit
sau
sting
raporjuri
juridice
concrete.
Faptele
juridice sunt foarte variate. Ele pot fi imparpte in doua mari categorii: A)
evenimente (fapte najurale) si B) ac(iuni omenesti producatoare de efecte
juridice.
Raportul
juridic
civil
este
alcatuit
din
trei
elemente
constitutive:
parple, conpnutul si obiectul. Pentru a fi in prezen(a unui raport juridic civil
aceste
trei
elemente
trebuie
intrunite
cumulativ.
Par(ile
(sau
subiectele)
raportului juridic sunt persoanele fizice sau persoanele juridice intre care se
statorniceste
raportul
juridic.
Conpnutul
raportului
juridic
reprezinta
totalitatea
drepjurilor si obligatiilor civile ale parplor care participa la raportul juridic
civil. Obiectul raportului juridic civil consta in acpunile sau inacpunile pe care
le vizeaza drepjurile si obligatiile partilor.
1) Raporjurile juridice obligaponale au in continut:
a) drepjuri personale nepatrimoniale;
b) drepjuri de creanta;
c) drepjuri reale.
2) Titularul obligatiei intr-un raport juridic obligaponal se numeste:
a) subiect activ;
b) subiect pasiv;
c) creditor.
3) Intr-un raport juridic cu pluralitate de creditori vorbim de:
a) pluralitate pasiva;
41
Andy Puca
b) pluralitate activa;
c) pluralitate mixta.
4) Recoltele care inca se tin de radacini si fructele de pe arbori, neculese inca,
sunt bunuri:
a) imobile prin obiectul la care se aplica;
b) mobile prin determinarea legii;
c) imobile prin najura lor.
5) Dupa cum pot fi sau nu inlocuite in executarea unei obligatii civile, bunurile
se clasifica in:
a) divizibile si indivizibile;
b) fungibile si nefungibile;
c) sesizabile si insesizabile.
Lucrare de verificare aferenta capitolelor 1 si 2

Petenta A.S. a introdus actiune in tustitie in contradictoriu cu parata S.D.,
solicitand instantei sa o oblige pe parata sa plateasca catre reclamanta suma de
4560 lei reprezentand chiria neachitata in perioada mai-decembrie si de 456 lei
reprezentand penalitati de intarziere.
Motivandu-si
actiunea,
petenta
A.S.
sustine
ca
a
inchiriat
paratei,
prin
contractul incheiat de cele doua parti, un spatiu cu destinatie de locuinta,
contract in care s-a stipulat o chirie in cuantum de 65 USD pe luna si 0,05%
penalitati de neplata a chriei pentru fiecare zi de intarziere.
Parata a sustinut ca, la randul ei, a subinchiriat, ceea ce nu era interzis in
contractul principal, o camera lui S.E., iar celelalte doua lui D.R., fixand pentru
primul o chirie de 25 de USD, iar pentru cel de al doilea 50 USD.
Parata s-a aparat aratand ca nici ea nu a incasat chiria de la cei doi sub-chiriasi
si pentru acest motiv nu si-a achitat datoria fata de A.S.
Parata a depus la dosar actele prin care a subinchiriat, acte sub semnajura
privata, dar reclamanta a sustinut ca aceste acte nu sunt valabile, intrucat
trebuiau incheiate in forma autentica, asa cum a fost incheiat contractul
principal.
Probleme de solutionat:
1. Identificati najura raportului juridic concret din speta. (0,5 punct)
2. Care sunt elementele raportului juridic? (enumerati-le si apoi analizati-le pe
fiecare in parte). (2 puncte)
3. Identificati
subiectul
activ
si
subiectul
pasiv
din
speta
(argumentati
raspunsul). (2 puncte)
4. Clasificati, in functie de criteriile cunoscute, dreptul subiectiv al lui A.S.,
dobandit prin incheierea contractului de inchiriere; aceeasi operatie si pentru
obligatia lui S.D. (1 punct)
41
Andy Puca
5. Enumerati si caracterizati categoriile de fructe reglementate de lege lata.

Analizati comparativ folosindu-va de prevederile Vechiului Cod Civil si de
cele ale Codului Civil intrat in vigoare la 01.10.2011. (4 puncte)
6. Explicati distinctia dintre fructe si producte.(0,5 punct)
Nota bene. Lucrarea va fi incarcata pe site-ul de curs DD1102 FR/ DD1102 ID
din cadrul platformei e-Learning Danubius Online la sectiunea Teme, in
termenul prevazut pentru executarea ei, iar rezultatul evaluarii va fi comunicat
in cadrul sectiunii Carnet de note din acelasi site de curs.
Boroi, Gabriel (2010). Drept
civil.
Partea
generala.
Persoanele.
EdRia
4,
Beleiu, Gheorghe (2003).

Drept civil roman. Introducere in dreptul civil.
Subiectele dreptului civil. EdRia a Vlll-a. Bucuresti: Universul Juridic, pp. 62127.
Lupulescu, Dumitru (2000). Drept civil. Introducere in dreptul civil. Galati:
s.e., pp. 37-75.
Pusca,
pp.
Andy
(2010).
Drept
civil.
Partea
generala,
Bucuresti:
Pro
Universitaria,
35-68.
41
3. ACTUL JURIDIC CIVIL

3.1.
Notiunea si clasificarea actelor juridice civile
53
3.2.
Conditiile de validitate ale actului juridic civil
60
3.3.
Modalitatile actului juridic civil
79
3.4. Nulitatea actului juridic
85

Rezumat
93
34
95
Andy Puca
Actul juridic civil
3.1. Notiunea si clasificarea actelor juridice civile

Prin act juridic civil se intelege manifestarea de vointa facuta cu intentia de a
produce efecte juridice, adica de a naste, modifica, transmite sau stinge un
raport juridic civil concret (Beleiu, 2003, p. 118).
Din aceasta definitie rezulta ca actul juridic prezinta urmatoarele elemente
caracteristice:
a) actul juridic este, inainte de toate, o manifestare de vointa a uneia sau mai
multor persoane fizice sau juridice;
b) manifestarea de vointa este facuta cu intentia de a produce efecte juridice,
respectiv, de a crea, modifica, transmite sau stinge raporjuri juridice civile
concrete.
In literajura de specialitate, practica tudecatoreasca si chiar in legislatia civila
termenul de act juridic este folosit in doua sensuri (acceptiuni). Intr-un prim
sens, actul juridic desemneaza insasi manifestarea de vointa in scopul de a
produce efecte juridice, adica insasi operatia juridica ce se incheie (negotium).
In cel de al doilea sens, actul juridic desemneaza inscrisul constatator al
operatiunii juridice (instrumentum) facute de parti in vederea procurarii unui
mitloc de proba intr-un eventual litigiu.
Pentru evitarea oricarei confuzii cu privire la cele doua acceptiuni este indicat
ca termenul de act juridic sa fie folosit pentru desemnarea operatiei juridice
(negotium), iar pentru desemnarea inscrisului constatator al acestei operatii
juridice (instrumentum) sa fie utilizat termenul de inscris. Exista si cazuri in
care in cuprinsul aceleiasi dispozitii legale, legiuitorul utilizeaza termenul de
act juridic in ambele sale acceptiuni (Boroi, 2008, p. 186).
Conceptul de act juridic civil este rezultatul unui proces de generalizare a
trasajurilor comune tujuror actelor juridice civile care se intalnesc in circuitul
civil. Datorita regimului juridic diferit pe care il au diferitele categorii de acte
juridice civile, atat in literajura de specialitate, cat si in practica tudecatoreasca
s-a considerat necesar si util sa se faca clasificarea actelor juridice civile. La
baza clasificarii actelor juridice stau criterii variate cum ar fi, numarul partilor
intre care se incheie actul, continutul, cauza, modul de executare, efectele
actelor etc. Principalele categorii de acte juridice civile sunt:
1) Acte juridice unilaterale, bilaterale si multilaterale
Aceasta clasificare are la baza criteriul numarului partilor participante la actul
juridic.
^ Conf. art. 1324 C. civ. este unilateral actul juridic care presupune numai
1 ^ manisfestarea de vointa a autorului sau. Actul juridic bilateral reprezinta
vointa concordanta a doua parti, iar cel multilateral este rezultatul acordului de
vointa a trei sau mai multe parti.
Actele juridice unilaterale fiind rezultatul vointei unei singure parti sunt mai
rare. Intra in aceasta categorie, testamentul, promisiunea publica de
recompensa, acceptarea unei mosteniri, renuntarea la mostenire, confirmarea
unui act juridic anulabil etc.
53
Andy Puca
Actul juridic civil
Actele bilaterale se mai numesc conventii sau contracte, termeni echivalenti si

folositi unul pentru altul in limbatul juridic curent. Sunt acte bilaterale, spre
exemplu, contractul de vanzare-cumparare, contractul de schimb, contractul de
donatie, contractul de imprumut etc. Exemplu tipic de contract multilateral este
contractul de societate civila. Clasificarea actelor juridice in unilaterale si
bilaterale nu trebuie confundata cu clasificarea contractelor in unilaterale si
bilaterale. Astfel, potrivit art. 1171 C. civ. contractul este sinalagmatic atunci
cand obligafiile nascute din acesta sunt reciproce si interdependente. In caz
contrar, contractul este unilateral chiar daca executarea lui presupune
obligafii in sarcina ambelor parfi.
Contractul unilateral care este un act juridic bilateral, fiind rodul vointei a doua
parti, da nastere la obligatii numai pentru una din parti, cum este spre exemplu,
contractul de donatie, imprumutul de folosinta, pe cand contractele bilaterale
sau sinalagmatice dau nastere la obligatii pentru ambele parti, precum ar fi,
contractul de vanzare-cumparare, contractul de schimb etc. Rezulta, asadar. ca
in timp ce toate contractele, inclusiv, cele unilaterale fac parte din categoria
actelor juridice bilaterale sau multilaterale, in schimb actele juridice unilaterale
nu sunt contracte, ele fiind rezultatul manifestarii unilaterale de vointa (Boroi,
2008, p. 189).
Clasificarea actelor juridice in unilaterale, bilaterale si multilaterale prezinta
importanta sub aspectul aprecierii valabilitatii lor din punct de vedere al
vointei. Astfel, actele unilaterale sunt valabile prin manifestarea vointei unei
singure parti, in timp ce pentru valabilitatea actelor bilaterale si multilaterale
trebuie sa existe doua sau mai multe vointe juridice.
Regimul juridic al viciilor de consimtamant este diferit, in functie de cele doua
categorii de acte. Intr-adevar, eroarea ca viciu de consimtamant se poate intalni
atat la actele unilaterale, cat si la cele bilaterale si multilaterale, pe cand dolul si
violenta se intalnesc, de regula, numai la actele bilaterale si multilaterale.
2) Acte juridice cu titlu gratuit si acte juridice cu titlu oneros
La baza acestei clasificari sta scopul urmarit de parti la incheierea actului
juridic
civil.
Actele cu titlu gratuit sunt actele prin care se procura uneia din parti un
beneficiu, fara a obtine in schimb vreun avantat (art. 1172 alin. 2 C. civ.). Sunt
acte cu titlu gratuit, testamentul, donatia, comodatul, mandatul gratuit etc.
La randul lor, actele cu titlu gratuit se impart in liberalitati si acte dezinteresate.
Art. 984 C. civ. defineste liberalitatea ca fiind "actul juridic prin care o
persoana dispune cu titlu gratuit de bunurile sale, in tot sau in parte, in
favoarea unei alte persoane. (2) Nu se pot face liberalitafi decat prin donafie
sau prin legat cuprins in testament'. Asadar, donatia si legatul constituie
liberalitati.
Actele dezinteresate sunt acele acte prin care o persoana face alteia un serviciu
fara a micsora propriul sau patrimoniu, cum ar fi, spre exemplu, mandatul
neremunerat, imprumutul fara dobanda, depozitul gratuit etc.
Actele cu titlu oneros sunt acele acte prin care o persoana procura alteia un
folos patrimonial in schimbul unui echivalent, fiecare din parti urmarind un
53
Andy Puca
Actul juridic civil
avantat economic43. Sunt contracte cu titlu oneros, contractul de vanzarecumparare, contractul de antrepriza, contractul de locatiune etc.
Impartirea actelor juridice in gratuite si oneroase prezinta interes juridic din
mai multe puncte de vedere. Astfel, atat sub aspectul capacitatii de a incheia
actele cu titlu gratuit, cat si al exigentelor de forma ale acelorasi acte, legea
prevede conditii mult mai severe in raport de actele cu titlu oneros. De
asemenea, pentru actele cu titlu oneros, prin lege sunt stabilite conditii mult
mai severe sub aspectul raspunderii partilor, iar obligatiile partilor sunt mai
amanuntit si mai exigent reglementate, fata de actele cu titlu gratuit.
3) Acte intre vii si acte pentru cauza de moarte
Criteriul care sta la baza acestei clasificari este momentul in care urmeaza un
act
juridic
civil
sa-si
Actele care se incheie pentru a-si produce efectele in timpul vietii celor de la
produca
care emana se numesc acte Intre vii (inter vivos). Ele sunt matoritatea actelor
efectele,
juridice.
Dimpotriva, actele care se incheie pentru a-si produce efectele numai dupa
moarte, se numesc acte pentru cauza de moarte (mortis causa). Exemplul tipic
de act pentru cauza de moarte este testamentul prin care testatorul dispune de
bunurile ce le va lasa la deces42.
Clasificarea actelor juridice intre vii si pentru cauza de moarte prezinta interes
din punct de vedere juridic sub aspectul formei in care se incheie. Astfel, actele
pentru cauza de moarte sunt acte solemne, in timp ce actele intre vii sunt
solemne numai ca exceptie. De asemenea, actele pentru cauza de moarte sunt
supuse unor reglementari mai restrictive in ceea ce priveste capacitatea de a
dispune si uneori, chiar si cu privire la capacitatea de a primi.
4) Acte constitutive, translative si declarative
La baza acestei clasificari se afla criteriul efectului produs de actul juridic.
Actul constitutiv este acel act juridic civil care da nastere la un drept subiectiv
civil ce n-a existat anterior. Sunt acte juridice civile constitutive, actul de
constituire a unui uzufruct, a unei ipoteci etc.
Actele translative sunt actele ce au ca efect stramutarea unui drept subiectiv
civil dintr-un patrimoniu in alt patrimoniu. Matoritatea actelor juridice civile
sunt translative, cum ar fi spre exemplu, contractul de vanzare-cumparare,
donatia, cesiunea de creanta etc.
Acte declarative sunt cele care au ca efect recunoasterea, definitivarea ori
consolidarea unui drept subiectiv civil preexistent. Ele definitiveaza drepjuri si
obligatii ale partilor ce au existat anterior incheierii actului. Fac parte din
aceasta categorie partatul (imparteala), actul confirmativ prin care o persoana
renunta la dreptul de a invoca nulitatea relativa.
42
Testamentul este numit i act de ultima vointa, fiindca, pana la moarte, poate fi oricand modificat sau revocat. Articolul
1034 definejte astfel testamentul: "actul unilateral, personali revocabilprin care o persoana, numita testator, dispune, intruna din formele cerute de lege, pentru timpul cand nu va mai fi in yia(a". ______________________________________________
43
In legatura cu definitia contractului oneros, in art. 1172 (1) C. civ. se arata: Contractulprin care fiecare parte urmaregte
sa ip procure un avantaj In schimbul obligapilor asumate este cu titlu oneros. "
53
Andy Puca
Actul juridic civil
Interesul juridic al acestei clasificari consta in aceea ca actele constitutive si

translative produc efecte numai pentru viitor (ex nunc), in timp ce actele
declarative produc efecte si pentru trecut (ex tunc).
5) Acte de conservare, de administrare si de dispozitie
In functie de importanta lor, actele juridice civile se impart in acte de
conservare, de administrare si de dispozitie.
Actele de conservare sunt actele prin care se urmareste preintampinarea
pierderii unui drept subiectiv civil. Intra in aceasta categorie actele prin care se
intrerupe prescriptia, inscrierea unei ipoteci, somatia etc. Prin astfel de acte, in
schimbul unor cheltuieli minime se pastreaza sau se salveaza un drept de o
valoare mai mare.
Actele de administrare sunt acele acte prin care se realizeaza o normala punere
in valoare a unui bun ori a unui patrimoniu. Sunt acte de administrare incasarea
venijurilor, perceperea fructelor, asigurarea unui bun, reparatiile de intretinere
a unui bun etc.
Actele de dispozitie sunt acele acte prin care se instraineaza bunuri, se
constituie drepjuri reale principale sau accesorii asupra bunurilor ori se renunta
la drepjuri. Fac parte din aceasta categorie contractul de vanzare-cumparare, de
schimb, de donatie, constituirea unui drept de uzufruct, a unei ipoteci,
remiterea de datorie etc.
Aceasta clasificare prezinta importanta in materie de reprezentare si capacitate.
Intinderea puterilor de reprezentare ale parintilor si tutorilor depind de
categoria de acte luate in considerare. Astfel, actele de conservare pot fi
incheiate valabil chiar de persoana lipsita de capacitatea de exercitiu. Actele de
administrare se incheie in numele si pe seama celui lipsit de capacitatea de
exercitiu de reprezentantul sau legal - parinti ori tutori - fara a fi nevoie pentru
validitatea lor de incuviintare din partea autoritatii tutelare. Actele de dispozitie
vor putea fi insa incheiate numai cu incuviintarea prealabila a autoritatii
tutelare.
Clasificarea prezinta interes si in ceea ce priveste intinderea imputernicirilor
mandatarului. Mandatul general este valabil numai pentru actele de conservare
si administrare, iar pentru actele de dispozitie trebuie sa existe un mandat
special.
6) Acte
consensu
ale,
solemne
(formale
) si reale
X
t
Criteriul de clasificare il reprezinta modul de incheiere al respectivelor acte.

Actele consensuale sunt acele acte care iau natere in mod valabil prin
manifestare de voinja a parjilor, fara a fi necesara indeplinirea
formalitaji. In dreptul nostru civil funcjioneaza regula consensualitajii
juridice civile, in sensul ca ele sunt valabile prin simpla manifestare de
Majoritatea actelor juridice civile sunt consensuale.
simpla
vreunei
actelor
voinja.
Sunt solemne sau formale actele pentru validitatea carora legea cere expres
incheierea lor intr-o anumita forma. Intra in aceasta categorie, testamentul,
donajia, contractul de ipoteca etc.
53
Andy Puca
Actul juridic civil
Actele reale sunt acele acte in care manifestarea de vointa este insotita de
remiterea (predarea) bunului. Intra in aceasta categorie, contractul de
imprumut, de depozit, gatul etc.
Utilitatea distinctiei dintre actele consensuale, solemne si reale se manifesta in
aceea ca nerespectarea formei la actele solemne (formale) este sanctionata cu
nulitatea absoluta, in vreme ce actele consensuale sunt valabile indiferent de
forma in care au fost incheiate. Incheierea actelor juridice solemne prin
mandatar presupune ca si procura sa fie facuta in forma solemna, ceea ce nu se
cere in cazul actelor consensuale. De asemenea, regimul probator este diferit
pentru toate cele trei categorii de acte.
7) Acte patrimoniale si acte nepatrimoniale
Clasificarea actelor juridice civile in acte patrimoniale si acte nepatrimoniale se
face in functie de continutul lor.
Actul juridic
patrimonial este actul al carui continut este susceptibil de a fi
A
evaluat in bani.
Intra in aceasta categorie actele juridice civile care privesc
drepjuri reale si drepjuri de creanta. Actul juridic nepatrimonial este acela al
carui continut nu poate fi evaluat in bani. Ele privesc drepjuri nepatrimoniale.
Aceasta clasificare prezinta interes din punct de vedere juridic in materia
nulitatii si a ocrotirii persoanelor incapabile.
Sarcina de lucru 1
Care dintre urmatoarele acte juridice civile sunt formale: donatia,
contractul de vanzare-cumparare, revocarea expresa a unui legat,
mandatul, renuntarea expresa la mostenire, asigurarea unui bun,
somatia, donatia, contractul de schimb, testamentul, darul manual,
imprumutul?
Important acestei clasificari se manifesta sub aspectul valabilitatii, in sensul
ca in cazul actelor juridice civile de a caror esenta este existenta unei
modalitati, lipsa acesteia atrage dupa sine ineficienta actului.
De asemenea, sub aspectul efectelor, la actele pure si simple efectele se produc
imediat, definitiv si irevocabil, in timp ce la actele afectate de modalitati,
producerea sau incetarea efectelor depinde de un eveniment viitor care este
termenul sau conditia.
9) Acte juridice principale si acte juridice accesorii
La baza acestei clasificari se afla raportul ce exista intre ele.
Actele juridice principale sunt acele acte care au o existenta de sine statatoare
independenta de vreo legajura cu alte acte. Matoritatea actelor juridice de drept
civil sunt acte principale in sensul ca regimul lor juridic nu este dependent de al
altor acte juridice.
Actele juridice accesorii sunt acele acte care nu au o existenta de sine
statatoare, soarta lor juridica depinzand de soarta unui act juridic principal.
Asa, spre exemplu, contractele prin care se constituie garantii, cum ar fi
fidetusiunea, amanetul, ipoteca sunt acte accesorii in raport cu actul generator
al obligatiei garantate.
53
Andy Puca
Actul juridic civil
Importanta acestei clasificari se manifesta pe planul examinarii validitafii si

eficacitatii acestor acte, soarta juridica a actelor accesorii depinzand intrutotul
de soarta juridica a actelor principale (accesorium sequijurprincipale).
10) Acte cauzale si acte abstracte
In raport cu cauza sau scopul lor actele juridice civile pot fi imparpte in acte
cauzale si acte abstracte.
Actul cauzal este acela a carui valabilitate depinde de existenta cauzei
(scopului) care trebuie sa existe, sa fie reala, licita si corespunzatoare regulilor
de convietuire sociala. Lipsa cauzei ori caracterul ilicit sau imoral al acesteia
face ca actul juridic sa fie sanctionat cu nulitatea.
Actul abstract este acela pentru a carui valabilitate nu este necesara examinarea
cauzei. Sunt acte abstracte titlurile de valoare, adica inscrisurile in care sunt
incorporate drepjuri de creanta, cum ar fi spre exemplu, obligatiunile bancare,
cambiile, conosamentele etc.
Importanta acestei clasificari consta in aceea ca la actele cauzale, cauza fiind
un element esential pentru valabilitatea lor, lipsa, falsitatea, ilicitatea ori
imoralitatea cauzei sunt sanctionate cu nulitatea actelor respective, in timp ce
actele abstracte fiind detasate de cauza lor, absenta, ilicitatea, imoralitatea
cauzei nu au nici o inraurire asupra valabilitatii lor.
11) Acte strict personale si acte incheiate prin reprezentant
In functie de modul cum pot fi incheiate, actele juridice civile se mai impart in
acte strict personale si acte incheiate prin reprezentare.
Actele juridice strict personale sunt acele acte care nu pot fi incheiate decat
personal, nefiind susceptibile a fi incheiate printr-un reprezentant. Astfel de
acte sunt testamentul, casatoria, recunoasterea filiatiei etc.
53
Andy Puca
Actul juridic civil
Actele juridice incheiate printr-un reprezentant sunt actele juridice ce se

incheie de o alta persoana in calitate de reprezentant.
Importanta acestei clasificari consta in aceea ca actele strict personale
constituind exceptia sunt guvernate de norme juridice ce cuprind unele reguli
speciale ce sunt de stricta interpretare si aplicare. De asemenea, in timp ce
valabilitatea actului juridic strict personal se apreciaza numai in raport de
persoana sau persoanele ce le incheie, la actele incheiate prin reprezentant se
apreciaza si prin persoana reprezentantului.
12) Acte
numite (tipice) si acte nenumite (atipice)
xt
Dupa reglementarea si denumirea lor legala actele juridice civile se

clasifica
in
acte numite (tipice) si acte nenumite (atipice).
Sunt acte
juridice numite sau tipice cele care au o denumire stabilita de
legislatia civila, precum si o reglementare proprie. Matoritatea actelor juridice
civile sunt numite, cum ar fi spre exemplu, contractul de vanzare-cumparare,
mandat, locatie, depozit etc.
Prin acte juridice nenumite se inteleg acele acte care nu sunt nominalizate si nu
au o reglementare proprie in legislatia civila. Un asemenea act juridic civil este
contractul de vanzare cu clauza de intretinere.
Clasificarea actelor numite si nenumite prezinta importanta juridica sub
aspectul regulilor aplicabile celor doua categorii de acte. Astfel, actelor juridice
civile nenumite li se aplica regulile generale ce reglementeaza actul juridic sau
ale celui cu care are mai multa asemanare.
13) Acte cu executare imediata si acte cu executare succesiva
Dupa modul lor de executare, actele juridice civile se impart in acte cu
executare imediata (dintr-o data) si acte cu executare succesiva.
Actele cu executare imediata (dintr-odata) sunt acele acte a caror executare se
I t produce o singura data, printr-o singura prestatie din partea debitorului. Fac
parte din aceasta categorie, darul manual, vanzarea-cumpararea unui bun, cand
pe loc se plateste pretul si se preda bunul.
Actele juridice cu executare succesiva sunt acele acte a caror executare se
realizeaza prin multe prestatii succesive. Intra in aceasta categorie, contractul
de renta viagera, donatia cu sarcina intretinerii, vanzarea-cumpararea in rate
etc.
Aceasta clasificare prezinta interes din punct de vedere juridic sub aspectul
sanctiunilor ce se aplica in caz de neexecutare. Astfel, in timp ce contractelor
sinalagmatice cu executare imediata li se aplica rezolutiunea pentru
neexecutarea culpabila sau necorespunzatoare, contractelor sinalagmatice cu
executare succesiva li se va aplica rezilierea. De asemenea, in cazul actelor
juridice cu executare succesiva, pentru fiecare prestatie curge o prescriptie
extinctiva distincta.
14) Acte subiective si acte condifie
In functie de rolul vointei par(ilor in stabilirea continutului actului juridic civil,
distingem acte subiective si acte conditie.
53
Andy Puca
Actele
Actul juridic civil
juridice subiective se caracterizeaza prin aceea ca intreg conpnutul lor

este stabilit prin voinla parplor care l-au incheiat. Acestea sunt marea
matoritate a actelor de drept civil.
Actele juridice condtfie sunt acele acte al caror conpnut este predeterminat de
norme imperative, parple actului juridic exprimandu-si voinla numai in privinla
nasterii lor. Exemplu de act juridic condipe este casatoria.
Aceasta clasificare prezinta importanla din punct de vedere al aprecierii
condiliilor de validitate ale celor doua acte. Astfel, conpnutul actelor juridice
condipe fiind reglementat in mod imperativ de lege, valabilitatea lor se
apreciaza in limitele acestor norme juridice imperative, in vreme ce aprecierea
valabilitapi actelor subiective al caror conpnut este stabilit de parp se face in
limite mai largi. Pe de alta parte, in timp ce actele juridice condipe nu pot fi
decat cele stabilite si reglementate de lege, actele subiective nu se limiteaza
numai la cele expres reglementate de lege.
Sarcina de lucru 2
Folosind suportul de curs si bibliografia de la finalul unitatii de
invatare realizeaza un tabel in care sa prezinti sintetic clasificarea
actelor juridice civile in functie de criteriile invatate. La fiecare
criteriu prezinta cel putin un exemplu de act juridic civil prevazut de
legislatia in vigoare.
3.2. Conditiile de validitate ale actului juridic civil

r^ Prin condiliile de validitate ale actului juridic trebuie sa se inleleaga toate
1 , cerinlele sau elementele prevazute de lege sau stabilite de parp pentru
validitatea actului juridic civil.
Potrivit Codului civil, condiliile de fond esenpale pentru
actului/contractului juridic sunt44:
validitatea
1) "capacitatea de a contracta;
2) consimlamantul parlilor;
3) un obiect determinat si licit;
4) o cauza licita si morala;
In afara condiliilor prevazute de art. 1179 alin. 1 C. civ., o condipe esenpala
pentru validitatea actului juridic o constituie forma, in masura in care legea
44
In conformitate cu prevederile art. 1179 C. civ.
53
Andy Puca
Actele juridice
este stabilit prin
matoritate
a
Actul juridic civil
subiective
se caracterizeaza prin aceea ca

voinla parplor care l-au incheiat.
actelor de drept civil.
intreg conpnutul lor

Acestea sunt marea
Actele juridice
condtfie sunt acele acte al caror conpnut este predeterminat de
norme imperative, parple actului juridic exprimandu-si voinla numai in privinla
nasterii lor. Exemplu de act juridic condipe este casatoria.
Aceasta clasificare prezinta importanla din punct de vedere al aprecierii
condiliilor de validitate ale celor doua acte. Astfel, conpnutul actelor juridice
condipe fiind reglementat in mod imperativ de lege, valabilitatea lor se
apreciaza in limitele acestor norme juridice imperative, in vreme ce aprecierea
valabilitapi actelor subiective al caror conpnut este stabilit de parp se face in
limite mai largi. Pe de alta parte, in timp ce actele juridice condipe nu pot fi
decat cele stabilite si reglementate de lege, actele subiective nu se limiteaza
numai la cele expres reglementate de lege.
Sarcina de lucru 2
Folosind suportul de curs si bibliografia de la finalul unitatii de
invatare realizeaza un tabel in care sa prezinti sintetic clasificarea
actelor juridice civile in functie de criteriile invatate. La fiecare
criteriu prezinta cel putin un exemplu de act juridic civil prevazut de
legislatia in vigoare.
3.2. Conditiile de validitate ale actului juridic civil

r^ Prin condiliile de validitate ale actului juridic trebuie sa se inleleaga toate
1 , cerinlele sau elementele prevazute de lege sau stabilite de parp pentru
validitatea actului juridic civil.
Potrivit Codului civil, condiliile de fond esenpale pentru
actului/contractului juridic sunt45:
validitatea
1) "capacitatea de a contracta;
2) consimlamantul parlilor;
3) un obiect determinat si licit;
4) o cauza licita si morala;
In afara condiliilor prevazute de art. 1179 alin. 1 C. civ., o condipe esenpala
pentru validitatea actului juridic o constituie forma, in masura in care legea
45
In conformitate cu prevederile art. 1179 C. civ.
53
Andy Puca
Actul juridic civil
prevede o anumita forma46. Pe langa conditiile esentiale, actul juridic poate

cuprinde si conditii neesentiale sau intamplatoare, a caror lipsa nu poate
influenta valabilitatea
actului juridic, cum ar fi spre exemplu modalitatile
actului juridic (termenul si conditia).
Conditiile de validitate ale actului juridic civil se clasifica dupa mai multe
criterii. Astfel, in functie de aspectele la care se refera deosebim condifii de
fond si condifii de forma. Conditiile de fond sunt cele care privesc continutul
actului juridic, iar cele de forma privesc forma de exteriorizare a vointei, adica
forma pe care o imbraca acest continut. in functie de obligativitatea lor
conditiile actului juridic civil se impart in esenfiale si neesenfiale. Conditiile
esentiale sunt acele conditii care trebuie indeplinite in mod obligatoriu pentru
insasi validitatea actului juridic. Dimpotriva, conditiile neesentiale pot fi sau nu
prezente in strucjura actului juridic civil, fara consecinte asupra valabilitatii
acestuia.
46
Art. 1179 alin. 2 dispune: "in masura in care legea prevede o anumita forma a contractului, aceasta trebuie respectata, sub
sancfiunea prevazuta de dispozitiile legale aplicabile." _____________________________________________________________
53
3.2.1. Capacitatea de a incheia actul juridic. Notiune

Capacitatea de a incheia actul juridic civil este una din conditiile de fond,
esentiala pentru validitatea actului juridic.
Prin
capacitatea
de a incheia actul juridic civil se intelegi
e aptitudinea
Andy Puca
Actul
juridic civil
subiectului de drept civil de a deveni titular de drepjuri si obligafii civile, prin
incheierea de acte de drept civil. (Beleiu, 2003, p. 128)
Capacitatea de a incheia acte juridice civile se infatiseaza ca o parte a
capacitatii de folosinta a persoanei fizice si juridice in sensul posibilitatii
(aptitudinii) de a avea drepjuri si obligatii civile, precum si ca o premisa a
capacitatii de exercitiu, alajuri de discernamant, de a dobandi drepjuri
subiective civile si de a indeplini obligatii prin incheierea de acte juridice
civile. Cu alte cuvinte, capacitatea de a incheia acte juridice civile se
intemeiaza atat pe ideea de a avea drepjuri si obligatii, cat si pe ideea de a le
dobandi prin incheierea de acte juridice civile.
Sub aspectul reglementarii legale, in art. 1179 C. civ., enumerandu-se
conditiile esentiale pentru validitatea unui act juridic/contract la pct.1 se
prevede expres capacitatea de a contracta". in afara acestui text de lege,
capacitatea de a incheia acte juridice civile mai este reglementata de art. 1180
C. civ., potrivit caruia:
poate contracta orice persoana ce nu este declarata incapabila de lege si nici oprita sa
incheie anumite contracte"
Unele reglementari privind capacitatea de a
obiect
diferitele
categorii
de
acte
juridice
art. 987 C.civ. "Orice persoana poate face
regulilor privind capacitatea".
incheia acte juridice civile au ca

civile.
Astfel,
potrivit
dispozitiilor
si primi liberalitati, cu respectarea
De asemenea, in materia contractului de vanzare-cumparare, potrivit art. 1652

C. civ., pot cumpara sau vinde tofi ceicarora nu le este interzisprin lege".
53
Principiul capacitafii si exceptia de la acest principiu

Andy Puca
Actul juridic civil
Regula in aceasta materie, consacrata in doctrina si stabilita si

tudecatoreasca este ca orice persoana are capacitatea de a incheia
scivile, incapacitate constituind exceptii de la aceasta regula.
de
acte
practica
juridice
In legajura cu aceasta regula in art. 29 C. civ. alin. 1 se prevede expres ca:

Nimeni nu poate fi ingrddit in capacitatea de folosinfd sau lipsit, in tot sau in parte, de
capacitatea de exercifiu, decat in cazurile si condifiile prevazute de lege".
In ceea ce priveste persoanele juridice, conform art. 205 C. civ.:
"Persoanele juridice care sunt supuse inregistrdrii au capacitatea de a avea drepjuri si
obligafii de la data inregistrdrii lor. (2) Celelalte persoane juridice au capacitatea de a avea
drepjuri si obligafii, dupd caz, potrivit art.194, de la data actului de infiinfare, de la data
autorizdrii constituirii lor sau de la data indeplinirii oricdrei alte cerinfe prevazute de lege".
Toate actele juridice care nu sunt incheiate
persoanei juridice sunt sanctionate cu nulitatea.
in
vederea
realizarii
scopului
Incapacitatea de a incheia acte juridice (excepfia) trebuie sa fie expres

prevazuta de lege, iar textele de lege prin care sunt reglementate astfel de
exceptii sunt de stricta interpretare si aplicare.
Fata de notiunea si reglementarile legale privitoare la capacitatea de a incheia
acte juridice civile se poate concluziona ca aceasta capacitate este o stare de
drept in comparatie cu discernamantul care este o stare de fapt care se
apreciaza de la persoana la persoana in functie de aptitudinea si puterea psihointelectiva a acesteia de a aprecia intre bine si rau, licit si ilicit, moral si imoral
etc.
Sarcina de lucru 3
Completeaza spatiile punctate:
Capacitatea de a incheia acte juridice civile este o conditie de ................. ,
fiind o parte a ......................................... Regula in materia capacitapi o

reprezinta ................. , iar exceptia ..................................... De la principiul
capacitatii de a incheia acte juridice sunt admise urmatoarele exceptii:
........................................................... Minorul de 17 ani are capacitate
.......................... Incapacitatea de a incheia acte juridice trebuie sa fie
................... prevazuta de lege.
53
3.2.2. Consimfamantul. Nofiune
Andy Puca
Actul juridic civil
Consimtamantul este o conditie esentiala, de fond, prevazuta de lege, pentru

valabilitatea actului juridic civil. Prin consimtamant se intelege hotararea unei
persoane de a se obliga juridiceste si manifestarea in exterior a acestei
hotarari.
Pentru a fi valabil consimtamantul trebuie
urmatoarele condifii:
a) Hotararea de a incheia actuljuridic trebuie sa fie exteriorizata
Atata
sa
indeplineasca,
cumulativ,
timp
cat consimtamantul nu a fost exteriorizat nu are nici o semnificatie

juridica. Formele declaratiei de vointa pot fi alese liber de catre cei ce incheie
actul juridic cu exceptia cazurilor prevazute de lege cand manifestarea de
vointa trebuie sa imbrace o forma speciala. Modurile de exteriorizare a
consimtamantului sunt variate. Vorbele si inscrisurile sunt cele mai frecvente.
Dar, in afara de declaratia expresa, facuta verbal, in scris sau chiar printr-un
gest, spre exemplu chemarea unui taxi, consimtamantul se mai poate manifesta
si prin savarsirea unei actiuni, cum ar fi spre exemplu, inceperea executarii
unui
mandat
din
care
rezulta
in
mod
concludent
acceptarea
mandatului
ori
chiar
prin
adoptarea
unei
anumite
atitudini
(stationarea
taxiurilor
in
anumite
locuri ce le sunt rezervate)47.
b) Consimfamantul trebuie sa provina de la o persoana care are discernamant
Actul juridic civil fiind un act de vointa, autorii manifestarii de vointa trebuie
sa aiba puterea de a discerne si a aprecia consecintele actelor juridice pe care le
incheie.
Persoanele care au deplina capacitate de exercitiu sunt prezumate ca au
discernamant. Minorii pana la varsta de 14 ani, alienatii mintali si debilii
mintali pusi sub interdictie tudecatoreasca sunt prezumati ca nu au
discernamantul necesar sa incheie acte juridice civile, fie datorita varstei lor
fragede, fie datorita starii lor de sanatate mintala.
Intre 14 si 18 ani, minorii au capacitate de exercitiu restransa si in aceasta
perioada discernamantul lor juridic este in curs de formare. Ei au discernamant,
insa le lipseste experienta vietii juridice, motiv pentru care actele lor juridice
sunt incuviintate prealabil de ocrotitorii lor legali.
c) Consimfamantul trebuie sa fie exprimat cu intenfia de a produce efecte juridice
De aici consecinta ca obligatiile de ordin moral, cele de politete sau pur
amicale, precum si cele incheiate sub o conditie pur potestativa, a carei
realizare depinde exclusiv de vointa celui ce se obliga, nu sunt obligatii
juridice. In aceste cazuri, declaratia de vointa nu are valoare juridica, fiindca
lipseste intentia de a se obliga juridiceste.
d) Consimfamantul sa nu fie alteratprin vreun viciu de consimfamant
47
In literatura de specialitate ca i in practica judecatoreasca s-a pus problema valorii juridice a tacerii. In principiu, tacerea
prin ea insaji nu poate valora consimjamant. Cu toate acestea, legea prevede unele cazuri in care tacerea valoreaza
consimjamant. Astfel, potrivit art. 1810 C. civ., daca dupa expirarea termenului stipulat prin contractul de locajiune, locatarul
ramane i este lasat in posesia bunului, locajiunea se considera reinnoita, reinnoire care se numejte tacita relocajiune. Tacerea
mai poate
valora
consimjamant
Drept
civil.
Partea
generala atunci cand parjile atribuie tacerii semnificajie juridica de consimjamant sau o astfel de
53
semnificajie rezulta din obicei. _______________________________________________________________________________
Caracterul constient si liber al consimlamantului poate fi alterat

de anumite
Andy Puca
Actul juridic
civil
48
imprejurari denumite vicii de consimlamant. Art. 1206 C.civ. dispune:
(1) Consimfamantul este viciat cand este dat din eroare, surprins prin dol sau smuls prin
violenfa. (2) De asemenea, consimfamantul este viciat in caz de leziune."
Asadar, viciile care altereaza caracterul constient si liber al consimlamantului
sunt: eroarea, dolul violenta si leziunea.
Viciile de consimtamant
EROAREA
Codul civil actual nu a oferit o definite expresa erorii, revenind doctrinei acest
rol, inlelegandu-se prin eroare o falsa reprezentare a realitafii la incheierea
unui act juridic.
In funclie de consecinlele pe care le produce, eroarea poate distruge voinla
juridica, poate vicia consimlamantul sau poate sa nu aiba nici o influenla
asupra voinlei, fiind indiferenta din punct de vedere juridic.
Actualul Cod civil opereaza cu trei tipuri
esenpala, eroare de drept si eroare neesenpala .
de
eroare
(art.
1207):
eroare
Art. 1207: Eroarea este esenfiala atunci cand:

1. candpoarta asupra najurii sau obiectului contractului;
2. cand poarta asupra identitafii obiectului prestafiei sau asupra unei calitafi a acestuia ori
asupra unei alte imprejurari considerate esenfiale de catre parfi in absent a careia contractul
nu s-ar fi incheiat;
3. cand poarta asupra identitafii persoanei sau asupra unei calitafi a acesteia in absenfa
careia contractul nu s-ar fi incheiat\
Eroarea esentiala
enunlata la punctul 1 impiedica formarea
actului
juridic si
corespunde
erorii
obstacol
din
vechea
reglementare.
Acest
fel
de
eroare
se
intalneste in cazul
in care ea
cade asupra najurii sau obiectului actului
juridic, adica o parte crede ca incheie un act juridic de vanzare-cumparare, iar
cealalta parte ca incheie un act juridic de donape.
Eroarea esenfiala prevazuta la punctul 2 viciaza consimlamantul in doua
cazuri si anume:
cand eroarea poarta asupra identitatii obiectului prestatiei sau
- eroarea cade asupra unei calitati a acestuia ori asupra unei alte
imprejurari considerate esenpale de catre parti in absenla careia contractul
nu s-ar fi incheiat; (de exemplu, se crede ca se cumpara un tablou original
al unui pictor renumit si in realitate este o copie).
Eroarea prevazuta de art. 1207 pct. 3 cade asupra identitatii sau asupra
calitalilor speciale ale persoanei celui cu care s-a incheiat contractul, in acele
Caracterul constient si liber al consimlamantului poate fi alterat de anumite
imprejurari denumite vicii de consimlamant.49 Art. 1206 C.civ. dispune:
(1) Consimfamantul este viciat cand este dat din eroare, surprins prin dol sau smuls prin
violenfa. (2) De asemenea, consimfamantul este viciat in caz de leziune."
Asadar, viciile care altereaza caracterul constient si liber al consimlamantului
sunt: eroarea, dolul violenta si leziunea.
Potrivit fostelor dispozilii, art. 953 C. civ. prevedea in acest sens: Consimfamantul nu este valabil cand este dat prin
eroare, smuls prin violenfa sau surprins prin dol'.
49
PotrivitDrept
fostelor
art. 953 C. civ. prevedea in acest sens: Consimfamantul nu este valabil cand este dat prin
civil.dispozilii,
Partea generala
53
eroare, smuls prin violenfa sau surprins prin dol'.
48
Andy
Puca
Viciile
de consimtamant
Actul juridic civil
EROAREA
Codul civil actual nu a oferit o definite expresa erorii, revenind doctrinei acest
rol, inlelegandu-se prin eroare o falsa reprezentare a realitafii la incheierea
unui act juridic.
In funclie de consecinlele pe care le produce, eroarea poate distruge voinla
juridica, poate vicia consimlamantul sau poate sa nu aiba nici o influenla
asupra voinlei, fiind indiferenta din punct de vedere juridic.
Actualul Cod civil opereaza cu trei tipuri
esenpala, eroare de drept si eroare neesenpala .
de
eroare
(art.
1207):
eroare
Art. 1207: Eroarea este esenfiala atunci cand:

1. candpoarta asupra najurii sau obiectului contractului;
2. cand poarta asupra identitafii obiectului prestafiei sau asupra unei calitafi a acestuia ori
asupra unei alte imprejurari considerate esenfiale de catre parfi in absent a careia contractul
nu s-ar fi incheiat;
3. cand poarta asupra identitafii persoanei sau asupra unei calitafi a acesteia in absenfa
careia contractul nu s-ar fi incheiat\
Eroarea esentiala
enunlata la punctul 1 impiedica formarea
actului
juridic si
corespunde
erorii
obstacol
din
vechea
reglementare.
Acest
fel
de
eroare
se
intalneste in cazul
in care ea
cade asupra najurii sau obiectului actului
juridic, adica o parte crede ca incheie un act juridic de vanzare-cumparare, iar
cealalta parte ca incheie un act juridic de donape.
Eroarea esenfiala prevazuta la punctul 2 viciaza consimlamantul in doua
cazuri si anume:
- cand eroarea poarta asupra identitatii obiectului prestatiei sau
- eroarea cade asupra unei calitati a acestuia ori asupra unei alte
imprejurari considerate esenpale de catre parti in absenla careia contractul
nu s-ar fi incheiat; (de exemplu, se crede ca se cumpara un tablou original
al unui pictor renumit si in realitate este o copie).
Eroarea prevazuta de art. 1207 pct. 3 cade asupra identitatii
calitalilor speciale ale persoanei celui cu care s-a incheiat contractul, in acele
sau
53
asupra
contracte in care consideratia persoanei cocontractantului si a Actul

calitatilor
sale
Andy Puca
juridic civil
speciale (aptitudini deosebite, talent, reputatie etc.) sunt hotaratoare la

incheierea contractului (acte cu titlu gratuit, mandat, depozit, angatare de
specialisti sau artitti etc.).
Art. 1207 (3) C. civ. definette eroarea de drept ca fiind "esentiala atunci cand
priveste
o
norma
juridica
determinant,
potrivit
vointei
partilor,
pentru
incheierea contractului." Aceasta dispozitie legala trebuie coroborata cu cea
prevazuta de art. 1208 (2): "Eroarea de drept nu poate fi invocata in cazul
dispozitiilor legale accesibile si previzibile," caz in care aplicam celebrul
adagiu nemo censejur ignorare legem.50
Eroarea neesentiala privette simplele motive ale contractului/actului juridic,
cu exceptia cazului in care prin vointa partilor asemenea motive au fost
considerate hotaratoare. [art. 1207 (4)]
Prin urmare, ceea ce viciaza consimtamantul si antreneaza anularea actului
juridic este eroarea asupra motivului determinant, daca acest motiv a fost o
calitate substantiala a obiectului sau identitatea ori insutirile speciale ale
persoanei cocontractantului.51 In toate celelalte cazuri, eroarea este considerata
ca neesentiala sau indiferenta. Ea nu viciaza consimtamantul ti ca atare nu are
nicio influenta asupra valabilitatii actului juridic (de exemplu, eroarea asupra
calitatilor nesubstantiale, erori de calcul etc.).
Noul Cod civil a reglementat ti alte tipuri de eroare, printre care semnalam
eroarea nescuzabila, eroarea asumata, eroarea de calcul ti eroarea de
comunicare sau de transmitere. _________________________________________
"Art. 1.208. - Eroarea nescuzabila (1) Contractul nu poate fi anulat daca faptul asupra
caruia a purtat eroarea putea fi, dupa imprejurari, cunoscut cu diligente rezonabile. (2)
Eroarea de drept nu poate fi invocata in cazul dispozitiilor legale accesibile si previzibile. "
Art. 1.209. - "Eroarea asumata - Nu atrage anularea contractului eroarea care poarta
asupra unui element cu privire la care riscul de eroare a fost asumat de cel care o invoca
sau, dupa imprejurari, trebuia sa fie asumat de acesta. "
Art. 1.210. - "Eroarea de calcul - Simpla eroare de calcul nu atrage anularea contractului,
ci numai rectificarea, afara de cazul in care, concretizandu-se intr-o eroare asupra cantitatii,
a fost esentiala pentru incheierea contractului. Eroarea de calcul trebuie corectata la cererea
oricareia dintre parti. "
Art. 1.211. - "Eroarea de comunicare sau de transmitere - Dispozitiile privitoare la eroare
se aplica in mod corespunzator si atunci cand eroarea poarta asupra declaratiei de vointa ori
cand declaratia a fost transmisa inexact prin intermediul unei alte persoane sau prin mitloace
de comunicare la distanta. "
Pentru ca falsa reprezentare a realitafii la incheierea unui act juridic civil sa fie
viciu de consimfamant trebuie indeplinite cumulativ urmatoarele doua condifii:
- elementul asupra caruia cade eroarea trebuie sa fie hotarator, determinant
pentru incheierea actului juridic, in sensul ca daca ar fi fost cunoscuta realitatea
actul nu se incheia;
- celalalt contractant a cunoscut sau trebuia sa cunoasca ca motivul determinant
asupra caruia a purtat eroarea a fost hotarator pentru lncheierea actului juridic.
50
Problema admisibilitatii erorii de drept ca viciu de consimtamant a reprezentat un subiect controversat in doctrina. Unii
autori, invocand argumentul rezultand din obligatia cunoajterii legii intemeiata pe prezumtia de cunoajtere a legii considerau
ca eroarea de drept nu putea fi invocata ca viciu de consimtamant. Eroarea de drept in masura in care produce aceleaji efecte
ca ji eroarea de fapt nu poate fi respinsa ca viciu de consimtamant, deoarece cel ce invoca eroarea de drept nu cauta sa se
sustraga de la aplicarea legii civile, ci se marginejte sa arate ca a avut o falsa reprezentare a realitatii cu privire la aceasta,
ceea ce are ca urmare anularea actului juridic (Dumitru Lupulescu, op. cit, p. 95).
51
In vechea
Dreptreglementare,
civil. Parteadoctrina
generalaclasificase eroarea in funclie de efectele la care da najtere, aceasta fiind de trei feluri:
53
eroare obstacol, denumita i distructiva de voinla, eroare - viciu de consimlamant i eroare indiferenta.
Andy Puca
Conform principiilor probafiunii tudiciare, dovada eroriiActul

trebuie
juridicsa
civilfie facuta
de cel ce invoca eroarea ca viciu de consimfamant. Fiind un fapt juridic eroarea
poate fi dovedita prin orice mitloc de proba admis de lege, inclusiv prin martori
si prezumfii. Consideram ca actele juridice civile incheiate prin intermediul
erorii sunt sancfionate cu nulitatea relativa52, fiind invocata numai de cel al
carui interes legitim este ocrotit prin dispozifia incalcata. [art. 1248 (2) C. civ.]
Sarcina de lucru 4
Prezinta un exemplu de eroare asupra substanfei obiectului actului
juridic. Analizeaza dispozifiile cuprinse in Noul Cod civil referitoare la
acest viciu de consimfamant.
DOLUL (viclenia sau eroarea provocata)

"Consimfamantul este viciatprin dol atunci candpartea s-a aflat intr-o eroare provocata de
manoperele frauduloase ale celeilalte parfi ori cand aceasta din urma a omis, in mod
fraudulos, sa-l informeze pe contractant asupra unor imprejurari pe care se cuvenea sa i le
dezvaluie". [art. 1214 (1) C. civ.]
Dolul
este
inducerea in
eroare
a
unei
persoane
viclene in scopul de a o determina sa incheie un act juridic.
prin
folosirea
de
mitloace
Dolul nu viciaza consimfamantul direct, ci prin mitlocirea erorii pe care o

provoaca. Ceea ce viciaza consimfamantul este, asadar, eroarea provocata de
dol. Victima dolului nu se inseala, ci este inselata, fiind indusa in eroare de o
alta persoana prin mitloace viclene.
Dolul ca viciu de consimfamant presupune doua elemente:
- un element subiectiv, intenfional, constand in intenfia de a induce o
persoana in eroare, pentru a o determina sa incheie un act juridic;
- un element obiectiv, material care consta in intrebuinfarea de mitloace
viclene (acte combinate de siretenie, abilitafi sau masinafiuni cu caracter de
52
Potrivit
vechii generala
reglementari, conform art. art. 961 C. civ., actele juridice civile incheiate prin intermediul 53
erorii erau
Drept
civil. Partea
sancfionate cu nulitatea relativa.
de juridic
inducere
Andy Puca inselaciune), prin intermediul carora se realizeaza intenliaActul
civil in
eroare. Elementul material al dolului poate consta nu numai dintr-o acpune,
ci si dintr-o omisiune, dolul fiind cunoscut in acest caz prin denumirea de
dol prin reticenla si consta in necomunicarea celeilalte parî a unor
imprejurari esenliale pentru incheierea actului.
Din punct de vedere al reglementarii legale art. 1206 C. civ. prevede53:
Consimfamantul este viciat cand este ... surprins prin dol",
Din aceste prevederi legale rezulta ca pentru a fi viciu de consimlamant dolul
trebuie sa indeplineasca, cumulativ, urmatoarele doua condifii:
- eroarea provocata de dol trebuie sa fie determinanta, hotaratoare pentru
incheierea actului juridic54; caracterul determinant, hotarator al dolului se
apreciaza ca si la eroare dupa criterii subiective de la caz la caz, in funclie de
experienla de viala si alte imprejurari care il privesc pe cel ce se pretinde
victima dolului.
- dolul sa emane de la celalalt cocontractant.
Noul Cod civil a adoptat expres situalia in care dolul provine de la un terl, dupa
cum dispune art. 1215:
"Partea care este victima dolului unui terf nu poate cere anularea, decat daca cealalta parte
a cunoscut sau, dupa caz, ar fi trebuit sa cunoasca dolul la incheierea contractului. (2)
Independent de anularea contractului, autorul dolului raspunde pentru pretudiciile ce ar
rezulta.""
Cand eroarea provocata de dol a fost elementul hotarator care a determinat
consimlamantul, dolul se numeste principal si conduce la nulitatea relativa a
actului.
Cand
eroarea
provocata
de
dol
nu
a
fost
elementul
hotarator
al
consimlamantului, dolul se numeste incidental si poate conduce numai la
oblinerea de despagubiri (de exemplu se poate cere reducere de prel daca s-a
cumparat prea scump din cauza dolului).
Pentru a putea conduce la nulitatea actului, dolul trebuie dovedit, caci, potrivit
art. 1214 (4) C. civ. dolul nu se presupune. Fiind un fapt juridic, dolul poate fi
dovedit prin orice mitloc de proba.
Desi dolul nu este decat o eroare provocata, el prezinta totusi o utilitate proprie
caci - spre deosebire de eroarea propriu-zisa - dolul viciaza consimlamantul si
atunci cand poarta asupra altor elemente decat calitafile substanliale ale
obiectului sau identitatea ori insusirile speciale ale persoanei cocontractantului
in acele contracte in care consideralia persoanei este determinanta. Apoi, dolul
este mult mai usor de dovedit decat eroarea, caci pe cand la dol obiectul probei
il constituie elemente de fapt (mitloace viclene exteriorizate) usor de dovedit,
Fostul Cod civil consacra dolului i art. 960 potrivit caruia: Dolul este o cauza de nulitate a convenpei cand mijloacele
viclene, intrebuinfate de una din par(i sunt astfel, incat este evident ca, fara aceste mapnafii, cealalta parte n-ar fi
contractat. Dolul nu se presupune".
53
54
Ma$ina(ia dolosiva trebuie sa-$i produca efectele in a$a fel incat, fara existenfa ei, actul nu s-ar fi incheiat" ________________
53
Andy Puca
dimpotriva, la eroare obiectul probei

reprezentare a realitafii) mai greu de dovedit.
este
un
element
psihologic
Actul juridic
civil
(falsa
In conformitate cu prevederile art. 1214 (2) (3) C. civ.,

(2) Partea al carei consimfamant a fost viciatprin dolpoate cere anularea contractului, chiar
daca eroarea in care s-a aflat nu a fost esenfiala. (3) Contractul este anulabil si atunci cand
dolul emana de la reprezentantul, prepusul ori gerantul afacerilor celeilalte parfi.
VIOLENTA
Legiuitorul a prevazut posibilitatea anularii oricarui act juridic/contract incheiat
"sub imperiul unei temeri tustificate induse, fara drept, de cealalta parte sau
de un terf". Astfel este definita violenta de art. 1216 (1) C. civ, definite ce se
apropie de cea data de doctrina potrivit careia violenta este amenintarea unei
persoane cu un rau in asa fel incat ii insufla acesteia o temere care o determina
sa
incheie un act juridic, pe care altfel nu l-ar fi incheiat.55
Violenta sau constrangerea poate fi de doua feluri: fizica si psihica (morala).
Violenfa fizica exista atunci cand amenintarea cu un rau priveste integritatea
fizica a persoanei ori a bunurilor sale. Violenfa psihica (morala) se refera la
amenintarea cu un rau a cinstei, a onoarei, a reputatiei persoanei etc. Deci nu
orice amenintare, prin ea insasi, va constitui o violenta - viciu de
consimtamant. Ameninfarea legitima nu va primi aceasta calificare.
Sub aspectul strucjurii sale violenta presupune doua elemente si anume:
- amenintarea cu un rau (element obiectiv) care poate fi de najura fizica (omor,
lovijuri etc.), de najura patrimoniala (distrugerea unor bunuri, sistarea unor
plati etc.), sau de najura morala (amenin(ari de atingere a onoarei, amenin(ari
de parasire etc.) si
- insuflarea unei astfel de temeri (element subiectiv) care sa constranga victima
violen(ei sa incheie actul juridic pe care altfel nu l-ar fi incheiat. Temerea
provocata de amenin(are se va aprecia in func(ie de criterii subiective, varsta,
sex, vigoare, experien(a vie(n etc. .
2
Ceea ce viciaza consim(amantul este mai degraba teama insuflata de violenfa,

decat insasi violen(a care ramane, faptul exterior ce provoaca temerea. Starea
psihologica de teama in care o persoana se transpune sub influenza violen(ei da
nastere motivului (evitarea raului) care o determina sa incheie actul, motiv
determinant care n-ar fi existat daca voin(a sa ar fi fost libera.
Pentru ca violenfa sa vicieze consim(amantul si sa poata conduce la anularea
actului se cere ca amenin(area sa fie intusta (nelegitima). Daca amenin(area se
refera la un rau in a carui producere nu se vede nimic ilicit sau la o fapta pe
55
In legatura cu nojiunea de violenfa ca viciu de consimjamant in art. 956 din vechiul C. civ. se prevedea ca Este violenfa
totdeauna
spre
a face o persoana a contracta, i s-a insuflat temerea, rafionabila dupa dansa, ca va fi expusa
Drept
civil.cand,
Partea
generala
53 persoana
sau averea sa unui rau considerabil iprezent. Se fine cont in aceasta materie de etate, de sex i de condifia persoanelof'.
care cel care ameninta era indreptatit sa o savarseasca, o asemenea

amenintare
Andy Puca
Actul juridic
civil
nu poate
nulitatea.
tustifica
atacarea
actului
savarsit
sub
imperiul
amenintarii
cu
De
asemenea, pentru a vicia consimlamantul. violenta nu trebuie sa fie numai

intusta (nelegitima), ci trebuie sa fie determinants, hotaratoare pentru victima
violentei de a incheia actul juridic. Aprecierea caracterului determinant al
temerii produse de violenta se face dupa criterii subiective privind victima
violentei cum ar fi, varsta, gradul de culjura al acesteia, locul unde s-a exercitat
violenta etc., dupa cum prevede si art. 1216 (4): "existenta violentei se
apreciaza tinand seama de varsta, starea sociala, sanatatea si caracterul celui
asupra caruia s-a exercitat violenta, precum si de orice alta imprejurare ce a
putut influenta starea acestuia la momentul incheierii contractului"
Spre deosebire de dol nu se cere ca violenta sa provina numai de la celalalt
cocontractant, ci chiar si din partea unui tert56. In categoria persoanelor la care
se refera raul ce produce temerea, intra nu numai persoana victima a violentei,
cea determinata sa incheie actul juridic, ci, conform art. 1216 (3) C. civ., si
sotul ori, dupa caz, sotia, descendentii si ascendentii partii al carei
consimtamant a fost viciat..
In literajura de specialitate se apreciaza ca violenta viciaza consimtamantul nu
numai cand violenta provine de la persoane, ci si atunci cand temerea este
insuflata de imprejurari exterioare, obiective ce constituie stare de necesitate.
Atunci cand, sub imperiul starii de necesitate, o persoana incheie un act juridic,
vom fi in prezenta unui consimtamant viciat prin violenta, actul fiind lovit de
nulitate relativa. (art. 1218 C. civ.)
Actele juridice incheiate sub imperiul violentei vor fi sancfionate cu nulitatea
relativa.
LEZIUNEA
Prin leziune se intelege paguba materiala pe care o sufera una din partile
contractante
din
cauza
disproportiei
de
valoare
dintre
cele
doua
prestatii,
existente in chiar momentul incheierii contractului57.
Conform art. 1221 din Noul Cod Civil, "exists leziune atunci cand una dintre
parfi, profitand fie de starea de nevoie, de lipsa de cunostinte sau lipsa de
experienta a celeilalte parti, stipuleaza in favoarea sa o prestatie de o valoare
considerabil mai mare, la data incheierii contractului, decat valoarea
propriei prestatii. Existenta leziunii se apreciaza si in functie de najura si
scopul contractului."
Spre deosebire de vechea reglementare, care se referea numai la minori,
leziunea a devenit viciu de consimtamant cu vocatie de aplicare generala,
fiind susceptibila de a se aplica de fiecare data cand intre prestatiile partilor
exista disproportii importante.
Pentru deslusirea acestei problematici este revelatoare "Expunerea de motive"
formulata in privinta Noului Cod civil. Asa fiind, lecjurand-o, gasim remarca
potrivit careia " (...) leziunea dobandeste o vocafie generala (...)"putand fi
valorificata de orice subiect de drept. Nu este lipsit de interes sa precizam ca in
dreptul provinciei canadiene Quebec, desi leziunea este un viciu de
consimtamant, aria sa este restransa la minori si matorii protetati. Prin exceptie
uneori legea permite si matorilor sa se prevaleze de leziune (astfel este cazul in
56
O prevedere similara o regasim i in vechiul Cod civil, (art. 955 C. civ.).

In legatura cu aceasta in art. 957 C. civ. se prevede ca Violenfa este cauza de nulitate p cand se exercita asupra sofului
sau sofiei, asupra descendenfilor ,p ascendenfilor ". In literatura de specialitate s-a considerat ca aceasta enumerare nu este
limitativa,
textulcivil.
de lege
trebuind
sa fie interpretat extensiv, fiind asimilate acestor persoane i cele faja de care victima
Drept
Partea
generala
53
violenjei are o afecjiune deosebita. _____________________________________________________________________________
57
Andy Puca
materia partatului).
Actul juridic civil
Strucjura leziunii va presupune, astfel, doua elemente:

profitarea de starea de nevoie, de lipsa de experienta ori de lipsa de
cunostinte a celeilalte parti;
disproportia de valoare intre contraprestatii.
Consideram ca Noul cod civil adopta conceptia subiectiva fata de vechea
reglementare58, cu o singura exceptie: noua reglementare prevede distinct
ipoteza in care partea lezata este un minor (art. 1221 alin. 3). In aceasta situatie,
se revine la conceptia obiectiva, leziunea presupunand un singur element:
obligatia excesiva asumata de minor. Caracterul excesiv al obligatiei minorului
urmeaza a fi apreciat prin raportare la starea sa patrimoniala, la avantatele pe
care le obtine din contract ori la ansamblul circumstantelor incheierii actului. In
consecinta, in aceasta ipoteza nu se mai cere conditia ca leziunea sa depaseasca
tumatate din valoarea prestatiei asumate de partea lezata (art. 1222 alin. 2).
Elementele leziunii difera in functie de conceptia ce a stat la baza reglementarii
ei. Astfel, potrivit conceptiei subiective leziunea implica strucjural doua
elemente si anume, disproportia de valoare intre contraprestatii si existenta
unei stari de nevoie in care se afla una din partile contractante de care profita
cealalta parte.
Intr-adevar, pot fi anulate pentru leziune
indeplinesc, cumulativ, urmatoarele conditii:
numai
actele
juridice
civile
ce
sunt acte juridice civile de administrare, cu titlu oneros;

sunt acte juridice comutative si sunt incheiate de minorii cu capacitate
de exercitiu restransa fara incuviintarea parintilor sau tutorelui, acte
pagubitoare pentru minor.
In ce
partii
priveste sanctiunea leziunii, in toate cazurile, noile dispozifii recunosc

lezate optiunea intre anularea contractului si reducerea obligatiilor sale cu
valoarea daunelor-interese la care ar fi indreptatita. Cu exceptia cazului
prevazut de art. 1.221 alin. (3), actiunea in anulare este admisibila numai daca
leziunea depaseste tumatate din valoarea pe care o avea, la momentul incheierii
contractului,
prestatia
promisa
sau
executata
de
partea
lezata.
Disproportia
trebuie sa subziste pana la data cererii de anulare.
58
In conceptia obiectiva leziunea se rezuma la un singur element i anume la paguba ce rezulta din disproportia de valoare
dintre cele doua prestatii. Codul nostru civil i Decretul nr. 32/1954 consacrau conceptia obiectiva, in sensul ca cel ce invoca
leziunea ca viciu de consimtamant trebuie sa dovedeasca numai paguba materiala suferita ca urmare a disproportiei de
valoare dintre prestatii.
b) Scopul mediat al consimfamantului constituie cel de al doilea element al

cauzei, reprezentand mobilul principal ce a determinat incheierea actului
juridic. Scopul mediat, este elementul concret, subiectiv i variabil de la un act
juridic la altul.
a) Scopul imediat al consimtamantului consta in reprezentarea - in contractele
53
bilaterale oneroase - contraprestatiei celeilalte parti, in contractele reale
Pentru anularea actului juridic civil pentru leziune se cer intrunite,

cumulativ,
Andy Puca
Actul juridic
civil
urmatoarele conditii: leziunea sa fie consecinfa directa si nemitlocita a

incheierii actului juridic respectiv; leziunea sa existe in raport cu momentul
incheierii actului si disproporfia de valoare intre prestafii sa fie vadita.
Sarcina de lucru 5
Pornind de la prevederile Codului civil
consimfamant:
condifiile
de
existenfa,
sancfiunea aferenta.
precizeaza
elementele
pentru fiecare viciu

strucjurale,
dovada
de
si
3.2.3. Cauza actului juridic civil. Nofiune
A
Cauza este prevazuta in art. 1235 C. civ. ca o condifie esenfiala de validitate a
actului juridic civil, fiind motivul care determina fiecare parte sa incheie
contractual'. Asadar prin cauza se infelege scopul concret in vederea caruia se
incheie un act juridic.
Privita din punct de vedere juridic, cauza precede efectul actului juridic civil,
ea fiind prefigurarea mentala a scopului urmarit ce se realizeaza inainte si in
vederea incheierii actului juridic civil. Tocmai in vederea realizarii acestui scop
parfile incheie actul juridic. Cauza este un element specific fiecarei manifestari
de voinfa in parte. Aceasta inseamna ca la contracte care sunt rezultatul
manifestarii de voinfa a doua sau mai multe parfi, obligafia fiecarei parfi are o
cauza proprie, fara a exista o cauza comuna a contractului. Ea exista nu numai
la contracte, dar si la actele de voinfa unilaterala.
Elementele cauzei
Cauza cuprinde
consimfamantului
doua
elemente
si
anume
scopul
a) Scopul imediat al consimfamantului consta in

bilaterale oneroase - contraprestafiei celeilalte
remiterea bunului, iar in actele juridice gratuite,
prim element al cauzei este abstract, obiectiv si
categorie de acte juridice.
imediat
si
mediat
al
reprezentarea - in contractele
parfi, in contractele reale
intenfia de liberalitate. Acest
invariabil acelasi, in aceeasi
53
Andy Puca
In ce priveste sanctiunea leziunii, in toate cazurile, noile

dispozitii
Actul juridic
civil recunosc
parîi lezate optiunea intre anularea contractului si reducerea obligatiilor sale cu
Rvaloarea daunelor-interese la care ar fi indreptatita. Cu exceptia cazului
prevazut de art. 1.221 alin. (3), actiunea in anulare este admisibila numai daca
leziunea depaseste tumatate din valoarea pe care o avea, la momentul incheierii
contractului, prestatia promisa sau executata de partea lezata. Disproporpa
trebuie sa subziste pana la data cererii de anulare.
Pentru anularea actului juridic civil pentru leziune se cer intrunite, cumulativ,
urmatoarele conditii: leziunea sa fie consecinta directa si nemitlocita a
incheierii actului juridic respectiv; leziunea sa existe in raport cu momentul
incheierii actului si disproporpa de valoare intre prestatii sa fie vadita.
Sarcina de lucru 5
Pornind de la prevederile Codului civil precizeaza pentru fiecare viciu de
consimtamant: conditiile de existenta, elementele strucjurale, dovada si
sanctiunea aferenta.
3.2.3. Cauza actului juridic civil. Nofiune
'
Cauza este prevazuta in art. 1235 C. civ. ca o conditie esentiala de validitate a

actului juridic civil, fiind motivul care determina fiecare parte sa incheie
contractual'. Asadar prin cauza se intelege scopul concret in vederea caruia se
incheie un act juridic.
Privita din punct de vedere juridic, cauza precede efectul actului juridic civil,
ea fiind prefigurarea mentala a scopului urmarit ce se realizeaza inainte si in
vederea incheierii actului juridic civil. Tocmai in vederea realizarii acestui scop
parfile incheie actul juridic. Cauza este un element specific fiecarei manifestari
de vointa in parte. Aceasta inseamna ca la contracte care sunt rezultatul
manifestarii de vointa a doua sau mai multe parti, obligatia fiecarei parti are o
cauza proprie, fara a exista o cauza comuna a contractului. Ea exista nu numai
la contracte, dar si la actele de vointa unilaterala.
Elementele cauzei
Cauza cuprinde
consimtamantului
doua
elemente
si
anume
scopul
imediat
si
mediat
53
al
remiterea bunului, iar in actele juridice gratuite, intentia de Actul

liberalitate.
Acest
Andy Puca
juridic civil
prim element al cauzei este abstract, obiectiv si invariabil acelasi, in aceeasi

categorie de acte juridice.
b) Scopul mediat al consimtamantului constituie cel de al doilea element al
cauzei, reprezentand mobilul principal ce a determinat incheierea actului
juridic. Scopul mediat, este elementul concret, subiectiv si variabil de la un act
juridic la altul.
Asa, spre exemplu, in contractele de vanzare-cumparare scopul imediat este
pentru toti cumparatorii dobandirea dreptului de proprietate asupra bunului
cumparat, fara nicio deosebire de la un contract la altul, iar scopul mediat
difera de la contract la contract, in functie de destinatia concreta in vederea
careia, lucrul a fost cumparat.59
Conditiile de validitate ale cauzei

In conformitate cu prevederile art. 1236, cauza oricarui act juridic civil trebuie
sa existe, sa fie licita si morala.60
Ca noutate existenfa cauzei este impusa acum in mod expres. De asemenea,
sunt definite notiunile de cauza ilicita si morala:
Art. 1236 C. civ. :(2) Cauza este ilicita cand este contrard legii si ordiniipublice. (3) Cauza
este imorald cand este contrard bunelor moravuri."
Caracterul licit al cauzei rezulta nu numai din prevederile art. 1236 C. civ., dar
si din cele ale art. 1237C. civ., potrivit carora Cauza este ilicita si atunci cand
contractul este doar mitlocul pentru a eluda aplicarea unei norme legale
imperative."
Sancfiunea actelor juridice civile in care cauza are caracter ilicit sau caracter
imoral este nulitatea absoluta, dupa cum prevad dispozitiile art. 1238 (2):
cauza ilicita sau imorald atrage nulitatea absoluta a contractului dacd este comund sau, in
caz contrar, dacd cealaltd parte a cunoscut-o sau, dupd imprejurdri, trebuia s-o cunoascd".
In actele juridice civile cauza lipseste atunci cand una din parti nu are
discernamant, fiindca formarea vointei juridice cu cele doua elemente ale sale consimtamantul si cauza - presupune existenta discernamantului. In acest caz
lipsa cauzei va atrage nulitatea relativa a actului juridic. Cauza este inexistenta
si atunci cand lipseste scopul imediat al actului juridic, respectiv, consideratia
contraprestatiei
celeilalte
parti
la
contractele
cu
titlu
oneros,
lipsa
predarii
bunului in actele juridice reale si lipsa intentiei de liberalitate in actele juridice
cu titlu gratuit. In astfel de situatii, actul juridic va fi sanctionat cu nulitatea
absoluta.
59
Aceasta conceptie care include printre elementele cauzei i scopul mediat, element concret, subiectiv i
variabil, ii avea suportul legal in art. 954 alin. 2 din Codul civil care prevedea ca eroarea asupra persoanei celui
cu care se incheie un contract nu atrage anularea contractului decat atunci cand consideratia persoanei este
cauza principald pentru care s-a fdcut convenfia ".
60
Codul Drept
civil civil.
din Partea
1864 prevedea
generala in art. 966 Obligafia fdrd cauzd sau fondatd pe o cauzd falsd sau nelicitatd, nu
53
poate avea nici un efect".
Andy Puca
Proba cauzei este prevazuta de art. 1239: (1) "Contractul

este civil
valabil chiar
Actul juridic
atunci cand cauza nu este expres prevazuta. (2) Existenfa unei cauze valabile
se prezuma pana la proba contrara."
3.2.4. Obiectul actului juridic. Notiune

In literajura de specialitate, problema noliunii obiectului actului juridic civil
este controversata. In legajura cu aceasta, in principal, au fost formulate trei
opinii. Astfel, intr-o prima opinie se considera ca obiectul actului juridic consta
in crearea, modificarea, transmiterea ori stingerea unui raport juridic. Acestei
opinii i se reproseaza ca face confuzie intre obiectul si efectele generale ale
actului juridic.
Intr-o alta opinie se considera ca obiectul actului juridic
interesele reglementate de parti prin mitlocirea actului juridic,
limitele legii. si acestei opinii i s-a reprosat ca leaga in mod
actului juridic civil de notiunea de interes, notiune care are
mai degraba cauzei decat obiectului juridic civil.
civil consta in
in temeiul si in
artificial obiectul
valente apropiate
In sfarsit, o a treia opinie considera ca obiectul actului juridic este insusi

obiectul raportului juridic civil nascut din acel act juridic. Cu alte cuvinte,
obiectul actului juridic il constituie conduita partilor, adica actiunile sau
inactiunile la care sunt indreptatite sau de care sunt tinute partile actului juridic.
Aceasta opinie este sustinuta de marea matoritate a autorilor care s-au referit la
obiectul actului juridic.
In spritinul acestei opinii, cu care suntem si noi de acord, invocam dispozitiile
art. 1225 C. civ., potrivit carora Obiectul contractului il reprezinta
operafiunea juridica, precum vanzarea, locafiunea, imprumutul si altele
asemenea, convenita de parfi, astfel cum aceasta reiese din ansamblul
drepjurilor si obligafiilor contractuale.
La ceea ce se obliga partile constituie obiectul obligatiei sau al obligatiilor care
consta dintr-o prestatie pozitiva (a da, a face) sau negativa (a nu face).61
Fata de cele aratate, consideram ca prin obiect al actului juridic se intelege
conduita partilor stabilite prin actul juridic, adica actiunile sau inactiunile de
care sunt tinute partile sau de la care trebuie sa se abtina.
Condi tiile de validitate ale obiectului actului juridic civil
Pentru a fi valabil, obiectul actului juridic civil trebuie sa indeplineasca
conditiile prevazute in art. 1179 (1) si art. 1225 (2) (3) din Codul civil. Aceste
conditii sunt urmatoarele:
a) Obiectul actului juridic civil trebuie sa existe
Aceasta prima conditie este si cea mai importanta, deoarece daca obiectul nu
exista nu se mai pune problema observarii celorlalte conditii ale sale.
Necesitatea existentei obiectului se apreciaza in momentul incheierii actului
juridic. Intr-adevar, facand aplicatia acestui principiu in materia actului de
61
In civil.
aceeaî
lumina,
art. 962 C. civ. de la 1864 prevedea Obiectul convenfiilor este acela la care 53
parfile sau
Drept
Partea
generala
numai una din parfi se obliga".
vanzare-cumparare,
Andy Puca
in art. 1659 C. civ. se prevede ca daca

momentul
Actul in
juridic
civil
vanzarii bunul vandut era pierit in tot, actul juridic este nul. Potrivit art. 1659 si
art. 1658 (2), daca bunul a pierit numai in parte cumparatorul are un drept de
optiune, intre a cere desfacerea contractului ori a cere o reducere de pret. Pot
alcatui asadar obiectul actului juridic civil si bunurile viitoare, cu exceptia
succesiunilor nedeschise inca.
b) Obiectul actului juridic civil trebuie sa se afle in circuitul civil

Aceasta cerinta de validitate a obiectului actului juridic civil este prevazuta
expres in art. 1229 C. civ. potrivit caruia Numai bunurile care sunt in circuitul
civil pot face obiectul unei prestafii contractuale.62"
xil
c. Obiectul actului juridic civil trebuie sa fie determinat sau determinabil:

Art. 1225 (2): "Obiectul contractului trebuie sa fie determinat..."
Obiectul este determinat cand se precizeaza elementele care il individualizeaza
si este determinabil cand se prevad in actul juridic suficiente elemente cu
atutorul carora el va putea fi determinat in viitor.63
Ratiunea acestei condi tii este impusa de nevoia asigurarii executarii exacte a
prestatiei la care s-au angatat partile actului juridic, potrivit cu vointa lor. Daca
obiectul actului juridic se refera la bunuri certe condi tia este indeplinita prin
indicarea caracterelor lui particulare. Daca este vorba de bunuri generice
determinarea lor se face prin indicarea precisa a cantitatii. a calitatii. valorii sau
prin stabilirea unor criterii de determinare viitoare a acestora.
d) Obiectul actului juridic civil trebuie sa fie posibil
Aceasta conditie este determinata de regula de drept potrivit careia nimeni nu
se poate obliga la imposibil. Este vorba aici numai de imposibilitatea absoluta
si de neinvins si nu de imposibilitatea rezultand din nepriceperea debitorului
sau din cauze relative (subiective).
62
Acest articol preia dispozijia din fostul C.civ. a art. 963 potrivit caruia Numai lucrurile ce sunt in comerj pot fi
obiectul unui contract", fiind modificata terminologia "in comerj" i adoptata expresia in circuitul civil".
63
In legatura cu aceasta cerinja, vechiul Cod civil in art. 948 pct. 3 C. civ. se prevedea ca pentru validitatea
actului juridic civil o condijie esenjiala a acestuia este sa aiba un obiect determinat", iar in art. 964 C. civ. se
dispunea ca Obligafia trebuie sa aiba ca obiect un lucru determinat, cel pufin in specia sa. Cantitatea
obiectului poate fi incerta, de este posibila determinarea sa". _______________________________________________________
3.2.5. Forma actului juridic civil. Principiul consensualismului

In principiu, actele juridice civile nu reclama necesitatea observarii vreunor
forme pentru validitatea lor. Voinfa juridica manifestata oricum, prin vorbe,
prin inscrisuri, prin semne etc., este suficienta pentru incheierea unui act
juridic, iar contractele se formeaza prin simplul acord de voinfa al parfilor.
Voinfa juridica este deci independenta de forma pe care o imbraca pentru a se
exterioriza. Ea produce efecte juridice, fara a fi nevoie pentru aceasta de a se
manifesta in anumite forme. Prin urmare, in principiu, actele juridice sunt
consensuale in infelesul ca ele se incheie valabil prin simpla manifestare de
voinfa a celor de la care emana.
In art. 1178 C. civ este enunfat principiul libertafii formei, in sensul ca
incheierea contractului se realizeaza prin simplul acord de voinfa al parfilor,
capabile de a contracta, daca legea nu impune o anumita formalitate.
Spre deosebire de vechea reglementare, NCC consacra in mod
principiul consensualismului prin dispozifiile art. 1178 referitoare la libertatea
expres
53
In cazul obligatiei de a da un bun cert, imposibilitatea Actul

nu poate
proveni decat
juridic civil
din cauza pieirii bunului respectiv, intervenita anterior, incheierii actului, iar in
cazul obligatiei de a da bunuri de gen, obiectul este imposibil numai in ipoteza
cand nu mai este cu putinta sa se produca bunurile respective, inexistenta lor
momentana neconstituind propriu-zis o imposibilitate absoluta de executare.
Andy Puca
e) Obiectul actului juridic civil trebuie sa fie licit si corespunzator regulilor de

morala
Aceasta conditie rezulta din art. 1225 (2) C. civ., potrivit caruia "Obiectul
contractului trebuie sa fie determinat si licit, sub sancfiune nulitafii absolute".
53
Pe
Andy Puca
cale de consecinfa, conduita parlor actului juridic civilActul

trebuie
sa fie
juridic civil
conforma atat cu legea cat si cu regulile de morala. Actele juridice incheiate cu
nesocotirea acestei condifii sunt sancfionate cu nulitatea absoluta.
f) Obiectul actului juridic civil trebuie sa fie un fapt personal al celui ce se
obliga
Nimeni nu poate fi obligat prin voinfa altuia. Nu se poate deci promite intr-un
act juridic faptul altuia, ci numai faptul sau personal, afara de cazul cand
aceasta promisiune se face in calitate de mandatar. Convenfia prin care o parte
se obliga sa determine pe un terf sa consimta la incheierea unui act juridic este
valabila, deoarece nu se promite faptul terfului, ci faptul propriu de a depune
toate diligenfele pentru a convinge pe terf sa incheie actul juridic.
g) Cel ce se obliga trebuie sa fie titularul dreptului
In actele juridice civile constitutive
cel ce se obliga sa fie titularul
condifie este consecinfa principiului
obliga in mod valabil la ceva ce
drepjuri decat are el insusi.
sau translative de drepjuri este necesar ca

dreptului pentru care s-a obligat. Aceasta
de drept potrivit caruia nimeni nu se poate
nu are sau sa transmita altuia mai multe
Sarcina de lucru 6
Identifica in prevederile Noului Cod civil definifia obiectului contractului
realizeaza o comparalie.
si
53
Andy Puca
formei si ale art. 1240 privitoare la formele de exprimare

a juridic
consimtamantului.
Actul
civil
Conform art. 1240 Codul civil:
voinfa de a contracta poate fi exprimata verbal sau in scris. Voinfa poate fi manifestata si
printr-un comportament care, potrivit legii, convenfiei parfilor, practicilor stabilite intre
acestea sau uzanfelor, nu lasa nicio indoiala asupra intenfiei de a produce efectele juridice
corespunza toare."
- Exemple de contracte care se incheie valabil consensual: contractul de
locafiune se considera incheiat indata ce parfile au convenit asupra bunului si
prefuluf - art. 1781; contractul de mandat poate fi incheiat in forma scrisa,
autentica ori sub semnajura privata sau verbala" - art. 2013.
Nofiune si clasificare
Prin forma a actului juridic civil se intelege modalitatea de exteriorizare a
manifestarii de vointa facuta cu intentia de a crea, modifica sau a stinge un
raport juridic civil concret (Beleiu, 2003, p. 149).
Ca o derogare de la principiul consensualismului actelor juridice civile, in
functie de consecintele juridice ale nerespectarii formei se disting trei conditii
de forma si anume:
a) forma ceruta ad validitatem, adica pentru insasi validitatea actului juridic
civil;
b) forma ceruta ad probationem, adica pentru a se face dovada actului juridic
civil;
c) forma ceruta pentru opozabilitatea fafa de terfi a actului juridic civil.
a) Forma - cerinfa de validitate a actului juridic civil
Actele juridice pentru validitatea carora se cer indeplinite, sub sanctiunea
nulitatii absolute, anumite conditii de forma se numesc acte formale sau
solemne. La actele formale sau solemne, forma constituie o conditie de
validitate alajuri de celelalte conditii de validitate prevazute de art. 1179C. civ.
Forma, ca o conditie de validitate a actelor juridice civile, consta in necesitatea
indeplinirii formalitatilor prestabilite de lege ori de parti privind exteriorizarea
vointei cu ocazia incheierii actului juridic. Ratiunea formei ca o conditie
esentiala de validitate a actelor juridice civile este determinata, in primul rand
de
nevoia
asigurarii
deplinei
libertati
si
certitudinii
manifestarii
consimtamantului, in al doilea rand, de a atentiona partile cu privire la
importanta deosebita pe care o au actele ce necesita incheierea lor intr-o
anumita forma si, in al treilea rand, de a asigura un control din partea statului
cu privire la respectarea conditiilor de validitate a unor acte juridice civile care
depasesc prin continutul lor interesele strict personale ale partilor.
Forma ceruta pentru validitatea actului juridic civil
serie de trasajuri specifice ce tin de esenta formei si anume:
se
caracterizeaza
printr-o
- este un element constitutiv al actului juridic, lipsa formei fiind

sanctionata cu nulitatea absoluta a actului;
presupune manifestarea expresa de vointa, ceea ce exclude
manifestarea tacita a vointei partilor si este, in principiu, exclusiva, in sensul
53
Andy Puca
Actul juridic civil
ca, de regula, actul se incheie in forma autentica, si nu permite parplor

posibilitatea unei oppuni, cu exceppa testamentului.
Actele juridice aflate in raport de interdependent cu actele formale sau
solemne, chiar daca ele, privite separat, nu trebuie sa indeplineasca aceasta
condipe, trebuie totusi sa fie acte formale sau solemne, cum ar fi spre exemplu,
mandatul pentru incheierea unui act formal trebuie sa imbrace forma autentica.
Tot astfel, actul juridic care determina ineficacitatea unui act formal sau
solemn trebuie sa fie si el formal sau solemn.
In dreptul nostru civil sunt acte formale: donapa testamentul, revocarea expresa
a legatelor, acceptarea succesiunii sub beneficiu de inventar, renuntarea
^ expresa la succesiune, subrogarea in drepjurile creditorului consimpte de
- debitor, ipoteca, conventiile care stramuta sau constituie drepjuri reale care
urmeaza a fi inscrise in cartea funciara - art. 1244, contractul de intrepnere,
alajuri de casatoria, recunoasterea unui copil etc.
Noul Cod civil prevede in art. 1242 (2) ca daca parple s-au invoit ca un
contract sa fie incheiat intr-o anumita forma, pe care legea nu o cere, contractul
se socoteste valabil chiar daca forma nu a fost respectata"
Nerespectarea formei cerute ad solemnitatem, avand in vedere ca reprezinta un
element constitutiv al actului, se sancponeaza cu nulitatea absoluta.
b) Forma - condifie de probafiune a actului juridic civil
Forma ceruta actului juridic pentru a fi folosit ca mitloc de proba consta in
cerinla intocmirii in scris a actului juridic civil, fara ca lipsa acestei forme sa
afecteze validitatea actului juridic. Forma ceruta ca o condilie de probapune a
actului juridic, desi nu are nici o influent asupra valabilitapi acestuia, are
totusi caracter obligatoriu, deoarece, in principiu, este inadmisibila dovedirea
actului juridic civil cu un alt mitloc de proba.
Forma ad probationem a fost considerata in literajura de specialitate ca
reprezentand, fie o exceppe de la principiul consensualismului, deoarece
manifestarea de voinla trebuie facuta in forma scrisa (Beleiu, 2003, p. 152), fie
ca o limitare adusa aceluiap principiu in sensul ca nedovedirea raportului
juridic nascut din actul juridic are drept consecinta insasi ineficacitatea acestui
raport juridic.
In acest spirit, conform art. 1241 C. civ., inscrisul care constata incheierea
contractului, poate fi sub semnajura privata sau autentica, avand forta probanta
prevazuta de lege (respectiv, de element constitutiv al contractului sau doar
aceea de valoare probatorie). Aceasta conditie este instituita, de pilda, in cazul
contractului de tranzactie sau al contractului de depozit voluntar. Nerespectarea
formei cerute ad probationem nu atrage nevalabilitatea actului, asa cum se
intampla in cazul formei ad validitatem, ci imposibilitatea dovedirii actului cu
alt mitloc de proba.1
Vechea legislape civila cuprindea doua categorii de norme juridice privind forma ca o conditie de probapune.
Astfel, intr-o prevedere cu caracter general cuprinsa in art. 1191 alin. 1 C. civ. se arata ca dovada tujuror actelor
juridice civile al caror obiect are o valoare mai mare de 250 lei, chiar pentru depozit voluntar, nu se poate face
decat prin act autentic, sau prin act sub semnajura privata. Cu alte cuvinte, parple sunt obligate ca actele juridice
a caror valoare depa$e$te suma de 250 lei sa le incheie in forma scrisa sub sancpunea inadmisibilitapi probei cu
76
Exemple de contracte care se incheie in forma scrisa numai pentru

dovada
Actul
juridic civil
^ contractului: contractul de comision - art. 2.044 alin.(2), contractul de
consignatie - art. 2055; contractul de depozit - art. 2104, contractul de
asigurare - art. 2200 alin. (1)
Andy Puca
c) Forma ceruta pentru opozabilitatea fafa de teifi a actuluijuridic civil

Aceasta forma se refera la formalitalile prevazute de lege pentru a face actul
juridic civil opozabil si persoanelor care nu au participat la incheierea lui.
Formalitalile prevazute de lege se refera, in primul rand, la publicitatea actelor
juridice civile prin care se constituie sau se transmit drepjuri reale care, fiind
drepjuri absolute sunt opozabile erga omnes.
Opozabilitatea fala de terfi se asigura prin indeplinirea unor formalitali de
publicitate, in special prin inscrieri sau notari in cartea funciara pentru
instrainarile de drepjuri imobiliare sau inscrieri in Arhiva Electronica de
Garanlii Reale Mobiliare, pentru gat si alte garanlii reale mobiliare. Prin art.
1244 C. civ., cu referire la forma ceruta pentru inscrierea in cartea funciara, se
prevede necesitatea incheierii prin inscris autentic, sub sancliunea nulitalii
absolute, a convenliilor care stramuta sau constituie drepjuri reale care urmeaza
a fi inscrise in cartea funciara. Nerespectarea formei cerute pentru
opozabilitatea fala de terfi a actului juridic este sanclionata cu inopozabilitatea
actului juridic, ceea ce inseamna posibilitatea, pentru terlul interesat, de a
ignora actul invocat de parli impotriva sa.
Asadar, forma ceruta pentru opozabilitatea fala de terli a actului juridic civil
este obligatorie. Nerespectarea acestei cerinle de forma nu va fi sanclionata cu
nulitatea absoluta sau imposibilitatea dovedirii actului juridic civil prin alte
mitloace de proba, ci cu inopozabilitatea actului fala de terlele persoane, adica
cu posibilitatea acestor din urma persoane de a ignora actul juridic ce li se
opune de parlile care l-au incheiat. Actul incheiat este valabil si va produce
efecte intre parli, insa el nu este opozabil terlelor persoane fala de care actul
este ineficace. In lara noastra publicitatea imobiliara se realizeaza in
conformitate cu dispoziliile cuprinse in Legea cadastrului si publicitalii
imobiliare.64
3.3. Modalitatile actului juridic civil

3.3.1. Considerafii generale
Actele juridice pot fi pure si simple sau afectate de modalitap, adica de anumite
imprejurari viitoare, numite termen si condipe, de care depinde executarea sau
existenâ drepjurilor si obligapilor ce rezulta din acele acte. Actele juridice
pure si simple, asa cum deta s-a aratat, sunt acele acte care nu sunt afectate de
modalitap, ale caror efecte se produc de indata si, in principiu, cu certitudine.
Prin modalitate a actului juridic civil, se inêlege o imprejurare viitoare stabilita
de parti prin voinâ lor, de lege ori de instanâ tudecatoreasca ce are influenza
asupra efectelor pe care le produce sau trebuie sa le produca un asemenea act.
Aceasta imprejurare poate consta dintr-un eveniment sau dintr-o acpune
omeneasca. Daca imprejurarea consta din scurgerea timpului, modalitatea se
numeste termen. Cand imprejurarea consta dintr-un eveniment viitor sau dintro acpune, modalitatea se numeste condifie. In sfarsit, daca imprejurarea consta
dintr-o acîune umana, modalitatea se numeste sarcina. Toate aceste
64
53
Legea a cadastrului i a publicitalii imobiliare nr. 7/1996, cu modificarile ulterioare. _____________________________
Actul juridic civil
Andy Puca
lmprejurari trebuie sa influence sau sa afecteze efectele actului juridic civil.

Prin urmare,
sarcina.
modalitatile
actului
juridic
civil
sunt
termenul,
condifia
si
Unele acte juridice, cum sunt, in special, actele referitoare la starea civila a
persoanei, nu sunt susceptibile de modalitap. Astfel, casatoria, recunoasterea
unui copil, adoppa, nu se pot face cu termen sau condipe. Sunt si unele acte
patrimoniale care nu pot fi afectate de termen sau condipe, cum este cazul
acceptarii sau renunârii la succesiune. Alte acte, prin insasi najura lor, sunt
dependente de realizarea unor evenimente viitoare in ce priveste efectele lor.
Modalitatile le sunt inerente, constituind situatia lor juridica normala. Astfel,
testamentul nu-si produce efectele decat la implinirea unui termen: moartea
testatorului. De asemenea, contractele de furnizare, de locatiune, de antrepriza,
de lmprumut sunt totdeauna cu termen.
Codul civil prezinta si reglementeaza aceste modalitati in Cartea a V-a Despre obligapi, Titlul III intitulat Modalitaple obligapilor. In lumina celor
expuse, art. 1396 C. civ. clasifica obligapile in "pure si simple, obligatii simple
sau afectate de modalitap", iar art. 1398 prevede ca obligapile pot fi afectate
de termen si de condipe."
3.3.2. Termenul
Art. 1411 C. civ. prevede ca obligapa este afectata de termen atunci cand
executarea sau stingerea ei depinde de un eveniment viitor si sigur. (2)
Termenul poate fi stabilit de parp sau de instanta ori prevazut de lege".
Rezulta ca termenul este o data calendaristica sau o imprejurare viitoare a carei
realizare este sigura si la implinirea careia incepe sau inceteaza sa-si produca
efectele un act juridic.
Termenul poate fi o data calendaristica, scurgerea unei perioade de timp, un
eveniment viitor cert, cum ar fi spre exemplu moartea unei persoane, lnceperea
secerisului
etc.
78
Actul juridic civil
Andy Puca
In funcpe de criteriul cunoasterii sale, la data incheierii actului juridic civil,

termenul este cert (precis) cand momentul lmplinirii lui este cunoscut dinainte
(o data calendaristica) si incert (neprecis) cand nu se poate sti exact cand se va
implini, desi realizarea sa este sigura (moartea unei persoane).
In funcpe de efectele pe care le produce termenul este suspensiv si extinctiv.
Termenul suspensiv este acela care amana, pana la implinirea lui exercipul
dreptului subiectiv civil si executarea obligapei. El se numeste astfel, fiindca
pana la implinirea termenului exercitarea drepjurilor si executarea obligator
corelative sunt suspendate.
Termenul extinctiv este acela care amana pana la lmplinirea lui stingerea
exercipului dreptului subiectiv civil si a obligapei corelative. El se numeste
astfel, fiindca la lmplinirea termenului drepjurile si obligapile parplor se sting.
In raport de persoana care beneficiaza de termen se deosebesc trei feluri de
termene si anume:
- termen in favoarea debitorului care constituie regula, asa cum rezulta, din
prevederile art. 1413 C. civ. care instituie beneficiul termenului an favoarea
debitorului, daca din lege sau voin(a parplor nu rezulta altfel ;
- termen in favoarea creditorului, atunci cand parple se in(eleg astfel;
- termen in favoarea ambelor parfi, cum este termenul stipulat intr-un contract
de asigurare.
Aceasta clasificare prezinta interes din punct de vedere juridic deoarece numai
cel in favoarea caruia a fost stipulat termenul poate sa renun(e la el, iar la cel
stipulat in favoarea ambelor parp, renun(area poate fi facuta numai prin acordul
ambelor parp.
In funcpe de izvorul lor termenele pot fi voluntare (convenponale) ce se
stabilesc de parple actului juridic, termene legale stabilite printr-un act
normativ [termenul de 5 ani, prevazut de art. 1784 (3) C. civ.: "Daca legea nu
dispune altfel, locafiumle incheiate de persoanele care, potrivit legii, nu pot
face decat acte de administrare nu vor depasi 5 ani" sau art. 1783 C. civ. care
prevede ca durata maxima a locapunii este de maximum 49 de ani.]
Articolul 1415 C. civ. reglementeaza modalitatea si cazurile de stabilire a
termenului pe cale tudiciara, si anume:
- atunci cand parple convin sa amane stabilirea termenului sau lasa uneia
dintre ele sarcina de a-l stabili si cand, dupa o durata rezonabila de timp,
termenul nu a fost inca stabilit, instan(a poate, la cererea uneia dintre parp, sa
fixeze termenul pnand seama de najura obligapei, de situapa par(ilor si de orice
alte imprejurari;
- atunci cand, prin najura sa, obligapa presupune un termen si nu exista nicio
conven]ie prin care acesta sa poata fi determinat.
In privin(a efectelor termenului trebuie sa observam ca termenul afecteaza
numai executarea drepjurilor si obligator, nu si existen(a lor65. Efectele
termenului sunt diferite dupa cum termenul este suspensiv sau extinctiv.
Intr-adevar, termenul suspensiv are ca efect intarzierea exercitarii dreptului
subiectiv si executarea obliga(iei, ambele avand o existen(a certa, imprejurare
de najura a produce anumite consecin(e, dintre care mai importante sunt
65
Vechea reglementare prevedea in acest sens in art. 1022 ca termenul nu suspenda angajamentul, ci numai ii
amana executarea.
78
Actul juridic civil
Andy Puca
urmatoarele:
- daca debitorul executa obliga(ia inainte de implinirea termenului plata este
valabila conform art. 1414 C. civ. care dispune ceea ce este datorat cu termen
nu se poate cere inainte de lmplinirea acestuia, dar ceea ce s-a executat, de
bunavoie gi in cunogtinfa de cauza inainte de lmplinirea termenului nu este
supus restituirii."
- in actele juridice translative de drepjuri reale, termenul suspensiv nu amana
transferul acestor drepjuri, cu exceptia cazurilor in care s-a prevazut altfel in
cuprinsul acestor acte;
- inainte de lmplinirea termenului creditorul nu poate cere plata si nici nu
poate opune debitorului compensapa; pana la lmplinirea termenului suspensiv
nu incepe sa curga prescrip(ia extinctiva.
Termenul extinctiv are ca efect stingerea dreptului subiectiv si a obligapei
corelative, cum este de exemplu, incetarea dreptului de folosire a bunului de
catre locatar, precum si a obligator locatorului.
3.3.3. Conditia
Este afectata de condifie obligafia a carei eficacitate sau desfiinfare depinde
de un eveniment viitor gi nesiguf (art. 1399 C. civ.)
Astfel, definim conditia ca fiind un eveniment viitor si nesigur ca realizare, de
\ g care depinde existen(a, adica nasterea ori desfiin(area dreptului subiectiv civil
si a obliga(iei corespunzatoare.
Spre deosebire de termen care este un eveniment viitor si sigur ce afecteaza
numai executarea drepjurilor si obligator, condi(ia este un eveniment viitor si
80
Actul juridic civil
Andy Puca
nesigur care afecteaza insasi existenâ drepjurilor si obligapilor actului juridic

civil. Condipa se clasifica dupa mai multe criterii.
Astfel, in funcpe de posibilitaple de realizare distingem condifii cazuale,
mixte si potestative. Se menpne si in noua reglementare caracterul nul al
condipilor pur potestative, precum si al condipilor imposibile, ilicite sau
imorale.
Condifia este cazuala cand realizarea ei depinde de hazard, fiind independenta
de voinâ parplor.66 Condifia este mixta cand realizarea ei depinde de voinâ
uneia din parole actului juridic si de voinâ unei alte persoane determinate.
Condifia este potestativa cand realizarea ei depinde de voinâ uneia din parp.
Condipa potestativa este la randul ei de doua feluri: potestativa simpla si
potestativa pura.
Condipa potestativa simpla consta dintr-un eveniment a carei realizare depinde
in acelasi timp de voinâ unei parp si de un fapt exterior ori de voinâ unei
persoane nedeterminate (ip vand apartamentul meu daca ma voi casatori).
Condipa potestativa pura este atunci cand realizarea ei depinde exclusiv de
voinâ uneia din parti (daca voi dori). Condipa pur potestativa din partea
debitorului duce la nulitatea actului juridic civil incheiat sub aceasta condipe,
deoarece ea echivaleaza practic cu lipsa de a se angata din punct de vedere
.
juridic a debitorului. Art. 1403 C. civ . dispune expres: "Obligapa contractata

sub o condipe suspensiva ce depinde exclusive de vointa debitorului nu
produce niciun efect." Condipa pur potestativa din partea creditorului este, in
schimb, valabila.
Dupa efectele pe care le produce, condipa poate fi suspensiva si rezolutorie.
Condifia suspensiva este aceea de a carei realizare depinde nasterea efectelor
actului juridic civil67. in legajura cu aceasta art. 1400 prevede ca:
"Condipa este suspensiva atunci cand de indeplinirea sa depinde eficacitatea obligapei."
Condifia rezolutorie este aceea de

retroactiva a efectelor actului juridic civil.
carei
realizare
depinde
desfiinfarea
Sub aspectul valabilitapi lor condifiile pot fi posibile si imposibile, licite si

ilicite, morale si imorale68.
Condipa este imposibila cand evenimentul avut in vedere de parp la momentul
incheierii actului juridic civil este absolut irealizabil. Aceasta imposibilitate
poate fi de najura fizica, cum ar fi asigurarea unei calatorii de ordin juristic pe
planeta
Venus,
ori
de
najura
juridica,
dobandirea
capacitapi
depline
de
exercipu inainte de implinirea varstei de 18 ani.
Condipa
este
ilicita
cand
este
potrivnica
dispozipilor
de drept si este imorala cand contravine regulilor de morala.
imperative
ale
normelor
Asemenea unui corolar, art. 1402 dispune in acest sens:

66
De exemplu: iji voi imprumuta suma solicitata daca voi captiga la loto ".
Codul civil de la 1864 prevedea in art. 1017 ca Obligajia, sub condijie suspensiva, este aceea care depinde de
un eveniment viitor incert. Obligajia condijionala nu se perfecteaza
decat dupa indeplinirea evenimentuluf.
68
in legatura cu aceasta clasificare in art. 1008 C. civ. 1864 se prevedea: Condijia imposibila sau contrarie
bunelor moravuri, sau prohibita de lege, este nula pi desfiinjeaza convenjia ce depinde de dansa".
67
80
Actul juridic civil
Andy Puca
"Condipa imposibila, contrara legii (illicita) sau bunelor moravuri (imorala) este
considerata nescrisa, iar daca este insap cauza contractului, atrage nulitatea absoluta a
acestuid".
Efectele condipei, ca modalitate a actului juridic, sunt guvernate de doua
principii si anume, in primul rand, condipa afecteaza insasi existenta actului
juridic civil, adica nasterea sau desfiintarea lui, spre deosebire de termen care
afecteaza numai executarea actului juridic si, in al doilea rand, condipa, de
regula, produce efecte retroactive, din momentul incheierii actului juridic civil
sub condipe si nu acela al realizarii sau nerealizarii condipei69:
Art. 1.407. (1) "Condipa indeplinita este prezumata a produce efecte retroactiv, din
momentul incheierii contractului, daca din voinfa parplor, najura contractului ori dispozipile
legale nu rezulta contrariul."
In ceea ce priveste efectele produse de condipa suspensiva si rezolutorie se
face distincpe intre perioada anterioara indeplinirii sau neindeplinirii condipei
(pendente conditione) si perioada ulterioara acestui moment (eveniente
conditione).
lnainte de realizarea condipei suspensive drepjurile si obligapile parplor sunt
suspendate in existenta lor si drept urmare:
creditorul nu poate cere executarea obligapei, iar debitorul nu poate
face o plata valabila;
obligatia nu se poate stinge prin compensape, iar prescriptia extinctiva
nu incepe sa curga;
in actele translative de drepjuri reale nu se produce efectul translativ,
riscul pieirii fortuite a bunului fiind suportat de debitorul obligatiei de a da.
Daca condipa suspensiva s-a realizat se considera ca actul juridic a fost pur si
simplu de la data incheierii lui si nu de la cea la care s-a realizat condipa. Acest
efect retroactiv pe care il poate produce realizarea condipei suspensive face ca
plata efectuata de debitor sa fie valabila si sa se consolideze transmisiunile de
drepjuri reale.
Art. 1407 (3): "Atunci cand condipa suspensiva produce efecte retroactive, in caz de
indeplinire, debitorul este obligat la executare ca si cum obligapa ar fi fost simpla. Actele
incheiate de proprietarul sub condipe suspensiva sunt valabile si, in cazul indeplinirii
condipei, produc efecte de la data incheierii lor".
De la retroactivitatea efectelor condipei suspensive sunt si urmatoarele
exceptii: prescriptia extinctiva incepe sa curga de la implinirea condipei;
fructele culese de cel ce a instrainat bunul raman in proprietatea sa; actele de
69
In legatura cu cel de-al doilea principiu, in art. 1015 C. civ. vechi se prevedea: Condip a indeplinita are ca
efect din ziua in are angajamentul s-a contractat".___________________________________________________________
80
Actul juridic civil
Andy Puca
administrare facute de cel ce a instrainat bunul raman valabile; riscurile sunt in

sarcina instrainatorului.
Daca condipa suspensiva nu s-a indeplinit, parole actului juridic sunt
considerate a fi in situapa in care nu ar fi incheiat actul juridic civil si drept
consecinâ ele vor trebui sa-si restituie prestapile pe care le-au executat,
garanpile constituite se desfiinêaza si toate drepjurile constituite de debitor se
consolideaza.
Inainte de implinirea condipei rezolutorii, actul juridic este un act pur si
simplu, neafectat de modalitap si pe cale de consecinâ: creditorul poate cere
debitorului indeplinirea obligapei, debitorul, sub condipe rezolutorie, suporta
riscul pieirii bunului, iar dreptul se transmite, deoarece actul juridic se
infapseaza ca un act pur si simplu.
Daca condipa rezolutorie s-a realizat, principalul efect este ca actul juridic se
desfiinêaza in mod retroactiv, parple fiind obligate sa-si restituie reciproc
prestapile efectuate.70 Daca condipa rezolutorie nu s-a realizat, actul juridic
civil se consolideaza in mod retroactiv.
(2) In cazul contractelor cu executare continua sau succesiva afectate de o condipe
rezolutorie, indeplinirea acesteia, in lipsa unei stipulapi contrare, nu are niciun efect asupra
prestapilor deta executate.
(4) Atunci cand condipa rezolutorie produce efecte retroactive, in caz de indeplinire, fiecare
dintre parp este obligata sa restituie celeilalte prestapile pe care le-a primit in temeiul
obligapei ca si cum aceasta nu ar fi existat niciodata. Dispozipile privitoare la restituirea
prestapilor se aplica in mod corespunzator.
Sarcina de lucru 9
Care sunt efectele condipei rezolutorii?
3.3.4. Sarcina
Ca modalitate a actului juridic civil sarcina consta in obligapa de a da, a face,
sau a nu face, obligape impusa de dispunator gratificatului in actele cu titlu
gratuit . Desi nici Noul Cod civil nu cuprinde o reglementare cu caracter
general cu privire la sarcina, totusi in unele din textele sale face referire la
sarcina in materia donapilor si cea a legatelor.
Spre deosebire de termen si condipe care pot afecta orice act juridic civil,
sarcina poate afecta numai actele cu titlu gratuit, iar dintre acestea numai
liberalitatile. In raport de persoana beneficiarului, deosebim sarcina in favoarea
dispunatorului, in favoarea gratificatului si in favoarea unui tert.
Aceasta clasificare prezinta importanta juridica sub urmatoarele aspecte: in
favoarea dispunatorului se poate institui o sarcina numai printr-un act de
70
In legatura cu aceasta, art. 1019 alin. 2 din vechiul C. civ. prevedea: Condip a rezolutorie nu suspenda
executarea obligapei, ci numai obliga pe creditor a restitui ceea ce a primit in caz de indeplinire a
evenimentuluiprevazutprin condipe".
80
Actul juridic civil
Andy Puca
donate; sarcina poate influenza najura actului juridic, in sensul ca daca sarcina
egaleaza sau este mai mare decat emolumentul donatiei, actul dobandeste
caracter oneros, iar sarcina in favoarea unui tert este o forma de manifestare a
stipulatiei pentru altul, tertul putand cere executarea obligatiei.
Principalul efect al neexecutarii sarcinii il constituie revocarea actului juridic
civil. In practica tudecatoreasca s-a admis ca neexecutarea sarcinii da dreptul
dispunatorului, fie sa ceara, rezolutiunea actului juridic, fie sa pretinda
executarea in najura a sarcinii.
3.3.5 Comparafie intre modalitafile actului juridic

Comparable intre termen si condifie
Sub aspectul asemanarilor, atat termenul cat si conditia sunt modalitati ale
actului juridic, ambele fund evenimente viitoare. Sub aspectul deosebirilor
evidentiem urmatoarele:
- termenul este un eveniment sigur, cat priveste realizarea lui, pe cand conditia
este nesigura ca realizare;
- termenul afecteaza executarea actului juridic, in timp ce conditia afecteaza
insasi existenta acestuia;
termenul produce efecte numai pentru viitor, pe cand conditia produce
efecte
si retroactive.
Comparafie intre condifie si sarcina
Sub aspectul asemanarilor, ambele sunt modalitati ale actului juridic. Ele se
deosebesc din urmatoarele puncte de vedere:
- in timp ce conditia poate afecta toate actele juridice, atat cele cu titlu oneros,
/ cat si cele cu titlu gratuit, sarcina afecteaza numai actele cu titlu gratuit vS? liberalitatile;
- conditia afecteaza existen|a efectelor actului juridic, pe cand sarcina afecteaza
numai eficacitatea actului;
- in timp ce conditia opereaza de drept, sarcina presupune existenta unei
hotarari tudecatoresti care sa dispuna revocarea actului juridic pentru
neindeplinirea
ei.
80
Andy Puca
Actul juridic civil
- in timp ce conditia opereaza de drept, sarcina presupune existenta unei

hotarari tudecatoresti care sa dispuna revocarea actului juridic pentru
neindeplinirea ei.
3.4. Nulitatea actului juridic

3.4.1. Noliunea si functiile nulitatii
Desi recent revizuita, legislatia noastra civila nu cuprinde o definite a nulitatii,
chiar daca atat Codul civil, cat si celelalte acte normative consacra prevederi
legale cu privire la nulitatea actului juridic civil.71 Fata de aceasta stare
legislativa, in literajura de specialitate s-au formulat mai multe definitii ale
nulitatii actului juridic civil. Comun tujuror acestor definitii este sublinierea ca
nulitatea este o sanctiune a actului juridic civil ce intervine cand se incalca o
dispozitie legala cu ocazia incheierii actului juridic. Aceeasi concluzie reiese si
din interpretarea art. 1246 C. civ.:
Orice contract incheiat cu incalcarea condifiilor cerute de lege pentru incheierea sa
valabila este lovit de nulitate, daca prin lege nu se prevede o alta sanctiune".
Dintre definitiile date, retinem pe aceea potrivit careia nulitatea este o
sanctiune de drept civil care lipseste actul juridic civil de efectele ce contravin
normelor juridice civile edictate pentru incheierea sa valabila. (Beleiu, 2003, p.
178)
Cu alte cuvinte, nulitatea este o sanctiune civila indreptata impotriva efectelor
actului juridic civil care contravin dispozitiilor legale privind valabilitatea
actului cu ocazia incheierii sale.
Din aceasta
caracteristice:
definite
rezulta
ca
nulitatea
prezinta
urmatoarele
trasajuri
- este o sanctiune de drept civil;

- se aplica numai actelor juridice nu si faptelor juridice, in sens restrans;
- nulitatea lipseste actul juridic de efectele care contravin normelor
juridice edictate pentru asigurarea incheierii sale valabile;
- intervine atunci cand sunt incalcate dispozitiile legale care
reglementeaza conditiile de validitate ale actului juridic civil;
- conformitatea conditiilor de validitate ale actului juridic civil cu
dispozitiile legale incalcate se apreciaza la momentul incheierii actului.
Privita din punct de vedere al finalitatii sale, nulitatea are de indeplinit o
functie preventiva si o functie sanctionatorie.
Ftmctia preventivci consta in asigurarea incheierii actelor juridice in
conformitate cu legea. Ea exercita o inlluenta inhibitorie asupra celor ce doresc
sa incheie acte juridice, in sensul ca nerespectarea conditiilor de validitate, cu
71
Astfel, invocam, un titlu de exemplu, prevederile art. 44, 66, 146, 196, 294, 293, 300, 305, 418, 480, 684, 775,
956, 991, 1015, 1033, 1238, 1242 etc. din Codul civil.
85
Andy Puca
Actul juridic civil
ocazia incheierii actului juridic, face ca actul sa nu-si produca efectele dorite de
parti, ceea ce este de najura sa produca pretudicii nu numai celor ce au incheiat
actul, ci si tertilor. In acest fel se asigura respectarea legii civile si apararea
ordinii de drept.
Funciia sancfionatorie intervine dupa incheierea actului juridic civil si consta
in inlajurarea efectelor ce contravin dispozitiilor legale ce au ca scop incheierea
valabila a actului juridic civil.
3.4.2. Clasificarea nulitatilor actului juridic civil
Nulitatile se
urmatoarele:
clasifica
dupa
mai
multe
criterii,
dintre
care,
esentiale
ni
se
par
fi
A) in functie de najura interesului ocrotit - general sau individual - de catre

dispo/itia legala incalcata cu ocazia incheierii actului juridic civil distingem,
nulitate absoluta si nulitate relativa;
B)
In raport de intinderea efectelor sale, nulitatea este de doua feluri:
totala
si
parfiala;
C) Dupa modul de consacrare legislativa deosebim nulitatea expresa si
nulitatea virtuala;
D) dupa felul conditiei de validitate nesocotite cu ocazia incheierii actului
juridic civil nulitatea este de doua feluri: nulitate de fondsi nulitate de forma.
A. Nulitatea absoluta si nulitatea relativa
Art. 1246 C. civ. prevede expres ca nulitatea poate fi absoluta sau relativa.
Art. 1.247. C. civ.: (1) "Este nul contractul incheiat cu incalcarea unei dispozifii legale
instituite pentru ocrotirea unui interes general."
Nulitatea absoluta este sanctiunea ce intervine in cazul nerespectarii, la
incheierea unui act juridic civil, a unei norme juridice prin care se ocroteste un
interes general, obstesc.
In reglementarile actuale nulitatea absoluta este desemnata prin termenii: act
nul, conventie nula, nul de plin drept sau nulitatea.
Art. 1.248 C. civ.: (1) "Contractul incheiat cu incalcarea unei dispozifii legale instituite
pentru ocrotirea unui interes particular este anulabiF.
Nulitatea relativa este sanctiunea ce intervine in cazul nerespectarii, la
incheierea unui act juridic civil, a unei dispozitii legale care ocroteste un
interes particular, individual.
Din
lege
punct de vedere terminologic nulitatea relativa este desemnata in textele de

prin expresiile: actul este anulabil, actul poate fi anulat, actiunea de
nulitate.
Nulitatea absoluta intervine, in principal, in cazul nerespectarii conditiilor de
validitate ale actului juridic civil:
Contractul este lovit de nulitate absoluta in cazurile anume prevazute de lege, precum si
atunci cand rezulta neindoielnic din lege ca interesul ocrotit este unul general' (art. 1.250).
Intr-adevar, sunt cauze de nulitate absoluta urmatoarele:
85
Andy Puca
Refine
Actul juridic civil
" incalcarea dispo/itiilor legale privind capacitatea de a incheia actul juridic

cv
cauzele de ' " (lipsa capacitatii de lolosinta. existenta unor interdictii legale pentru
nulitate anumite persoane in vederea ocrotirii unui interes obstesc. nerespectarea
absoluta! principiului specialitatii capacitalii de lolosinta de catre persoanele juridice);
- cand obiectul a lipsit ori este ilicit sau imoral;

- cand lipseste cauza sau este ilicita ori imorala;
- cand n-a fost respectata forma ceruta ad validitatem;
- cand actul juridic a fost incheiat in frauda legii;
- cand lipseste autorizatia administrativa sau aceasta nu este valabila;
- cand prin actul juridic incheiat se nesocotesc dispozitiile imperative ale
legii civile, ordinea publica si bunele moravuri.
Cauzele de nulitate relativa sunt prevazute in art. 1251C. civ.:
"Contractul este lovit de nulitate relativa cand au fost nesocotite dispozitiile legale privitoare la
capacitatea de exercitiu, cand consimtamantul uneia dintre parti a fost viciat, precum si in alte
cazuri anume prevazute de lege ".
De asemenea, legea noua instituie si o prezumtie de nulitate relativa atunci cand:
najura nulitatii nu este determinate ori nu reiese in chip neindoielnic din lege,
contractual fiind anulabil (art. 1252 C. civ.)
Rejine
cauzele de
nulitate
relatival
- cand consimtamantul este viciat prin eroare, dol, violenta sau leziune;
- cand lipsa consimtamantului se datoreaza lipsei de discernamant;
- nerespectarea dispozitiilor legale privind capacitatea de exercitiu (acte
incheiate de persoane lipsite de capacitatea de exercitiu, acte incheiate
fara incuviintarea autoritatii tutelare, acte incheiate de minorii cu
capacitate de exercitiu restransa, fara incuviintarea prealabila, prin care
li s-a pricinuit o leziune);
- in toate cazurile in care actul a fost incheiat cu nesocotirea unei
interdictii legale ce urmareste ocrotirea unui interes individual.
In ceea ce priveste regimul juridic al nulitatilor absolute si relative, adica al

regulilor care guverneaza nulitatea absoluta si pe cea relativa deosebim:
a) reguli privind persoanele care pot invoca nulitatea;
b) reguli privind prescrierea dreptului la actiune;
c) reguli referitoare la posibilitatea partilor de acoperire a nulitatii prin
confirmarea actului juridic civil.
In functie de aceste reguli regimul juridic al nulitafii absolute se caracterizeaza
prin urmatoarele:
a) Nulitatea absoluta poate fi invocata de orice persoana care are interes, pe
cale de actiune sau pe cale de exceptie.
Aceste persoane pot fi partile actului juridic civil, avanzii-cauza ai partilor,
procurorul si chiar instanta de tudecata din oficiu. Tertii, care sunt straini de
actul juridic pot invoca nulitatea absoluta a actului juridic civil numai daca
acesta le este opozabil, situatie in care ei pot tustifica un interes ocrotit de lege.
Art. 1247 (3) C. civ. prevede ca instanta trebuie sa invoce din oficiu nulitatea
absoluta.
85
Andy Puca
Actul juridic civil
b) Nulitatea absoluta poate fi invocata, oricand, fie pe cale de acfiune, fie pe

cale
de
excepfie,
acfiunea
in
declararea
nulitafii
absolute
fiind
imprescriptibila.
Aceasta regula este prevazuta expres de dispozitiile art. 1247 (2) si ale art.
2502 C. civ., potrivit carora:
Nulitatea absoluta poate fi invocata de orice persoana interesata fie pe cale de acfiune, fie
pe cale de excepfie". si acfiunea in constatarea nulitafii absolute a unui act juridic este
imprescriptibila".
c) Nulitatea absoluta nu poate fi acoperita prin confirmarea actului juridic
civil, decatin cazurileprevazute de lege [art. 1247 (4)C. civ.].
Inadmisibilitatea confirmarii actului juridic civil lovit de nulitate absoluta este
determinata de nevoia asigurarii finalitatii normei incalcate, adica aceea de
ocrotire a interesului general. Aceasta regula este consecinta primelor doua, pe
care le-am enuntat, care practic ar fi anihilate daca s-ar renunta valabil la
dreptul de a invoca nulitatea absoluta.
Inadmisibilitatea confirmarii actului juridic civil lovit de nulitatea absoluta nu
se confunda cu refacerea sa ulterioara cu respectarea conditiilor de validitate a
actului prevazute de lege, cum ar fi, de pilda, obtinerea autorizatiei
administrative inainte de anulare.
Regimuljuridic al nulitafii relative este carmuit de urmatoarele reguli:
a) Nulitatea relativa poate fi invocata numai de persoana in interesul careia a
fost edictata norma juridica incalcata cu ocazia incheierii actului juridic civil.
[art. 1248(2) C. civ.]
Va putea, asadar, invoca nulitatea relativa partea lipsita sau restransa in
capacitatea de exercitiu, partea al carei consimtamant a fost viciat, precum si
partea al carei interes a fost ocrotit prin norma juridica incalcata cu ocazia
incheierii actului juridic civil (cel lipsit de discernamant, titularul dreptului de
preemtiune etc.). Nulitatea relativa va putea fi invocata personal de cel
interesat daca are capacitatea necesara, dar si de reprezentantul legal al celor
lipsiti de capacitatea de exercitiu. De asemenea, conform art. art. 1248(2) C.
civ., nulitatea relativa nu poate fi invocata din oficiu de instanta tudecatoreasca.
b) Nulitatea relativa poate fi invocata numai in cadrul termenelor de
prescriptie prevazute de lege.
In literajura juridica nu exista o unitate de vederi cu privire la faptul daca
nulitatea relativa este prescriptibila atat pe cale de actiune, cat si pe cale de
exceptie. Astfel, unii autori considera ca nulitatea relativa se prescrie in
termenele generale de prescriptie prevazute de lege numai pe cale de actiune si
este imprescriptibila pe cale de exceptie.
Dimpotriva,
marea matoritate a autorilor care s-au referit la aceasta problema

considera ca nulitatea relativa se prescrie, atat pe cale de actiune, cat si pe cale
de
exceptie, opinie la care ne raliem, in principal, pentru urmatoarele
argumente invocate: indiferent ca se invoca pe cale de actiune sau de exceptie
nulitatea relativa ocroteste un interes individual, asa incat solutia de ordin
procedural de invocare trebuie sa fie aceiasi; numai in acest fel isi gaseste
finalitate prescriptia extinctiva de a asigura certitudine raporjurilor juridice
85
Andy Puca
Actul juridic civil
civile; dispozitiile imperative privind prescriptia extinctiva ar fi lasate la

aprecierea partilor actului juridic si expirarea termenului de prescriptie
extinctiva ar lasa sa se presupuna vointa tacita de confirmare a actului juridic
civil lovit de nulitate relativa (Boroi, 2008, p. 320).
c) Nulitatea relativa poate fi acoperita prin confirmare expresd ori tacita.
Intrucat prin nulitatea relativa se ocrotesc interese individuale este normal ca
persoana interesata sa poata renunta, in mod valabil, la dreptul de a invoca
nulitatea relativa. Confirmarea constituie, asadar, un act juridic unilateral prin
care o persoana renunta la dreptul de a invoca nulitatea relativa.
Conform art. 1262 C. civ. (1) " Confirmarea unui contract anulabil rezulta din
voinfa, expresa sau tacita, de a renunfa la dreptul de a invoca nulitatea ".
Asadar, confirmarea poate fi expresa si tacita. Actualul Cod civil prezinta
conditiile confirmarii exprese sau tacite, astfel:
Art. 1.263. - (1) Un contract anulabil poate fi confirmat daca in momentul confirmarii
condifiile sale de validitate sunt intrunite. (2) Persoana care poate invoca nulitatea poate
confirma contractul numai cunoscand cauza de nulitate si, in caz de violenfa, numai dupa
incetarea acesteia. (3) Persoana chemata de lege sa incuviinfeze actele minorului poate, in
numele si in interesul acestuia, cere anularea contractului facut lard incuviinfarea sa ori sa
confirme contractul atunci cand aceasta incuviinfare era suficienta pentru incheierea
valabila a acestuia. (4) Dispozifiile alin. (3) se aplica in mod corespunzator si in cazul
actelor incheiate fara autorizarea instanfei tutelare. (5) In lipsa confirmarii exprese, este
suficient ca obligafia sa fie executata in mod voluntar la data la care ea putea fi valabil
confirmata de care partea interesata. (6) Cel care trebuie sa confirme poate sa fie pus in
intarziere printr-o notificare prin care partea interesata sa-i solicite fie sa confirme
contractual anulabil, fie sa exercite acfiunea in anulare, in termen de 6 luni de la notificare,
sub sancfiunea decaderii din dreptul de a cere anularea contractului.72
72
Vechea reglementare prevedea ca confirmarea expresa trebuie sa indeplineasca condijiile prevazute de art.
1190 C. civ. potrivit caruia: Actul de confirmare sau ratificarea unei obligafii, in contra careia legea admite
acfiunea in nulitate, nu este valabil, decat atunci, cand cuprinde obiectul, cauza i natura obligafiei, i cand face
menfiune de motivul acfiunii in nulitate, precum i despre intenfia de a repara viciul pe care se intemeia acea
acfiune".
B. Nulitatea totala i parfiala

Art. 1.255. - (1) " Clauzele contrare legii, ordinii publice sau bunelor moravuri i care nu
sunt considerate nescrise, atrag nulitatea contractului in intregul sau numai daca sunt, prin
natura lor, esenfiale sau daca, in lipsa acestora, contractual nu s-ar fi incheiat. (2) In cazul in
care contractul este menfinut in parte, clauzele nule sunt inlocuite de drept cu dispozifiile
legale aplicabile. (3) Dispozifiile alin. (2) se aplica in mod corespunzator i clauzelor care
contravin unor dispozifii legale imperative i sunt considerate de lege nescrise."
Aadar, deosebim din dispozipile art. de mai sus ca nulitatea este totala cand
desfiinCeaza in intregime actul juridic lipsindu-l de toate efectele sale. Nulitatea
parfiala este acea nulitate care desfiinjeaza numai o parte dintre efectele
actului juridic.
Cu alte cuvinte, in cazul nulitapi parjiale se vor desfiinja efectele numai cu
privire la anumite clauze, celelalte efecte ale actului juridic ce nu contravin
legii se vor menjine.
In dreptul nostru regula este nulitatea parjiala, iar nulitatea totala excepjia
(Beleiu, 2003, p. 379). Lipsa capacitapi de exercipu, viciile de consimjamant
ca i neregularitaple privitoare la forma, ad validitatem, sunt cele mai frecvente
cauze de nulitate totala.
85
Andy Puca
Actul juridic civil
Pentru a fi valabila confirmarea trebuie, asadar sa fie facuta de cel ce poate

invoca nulitatea; din cuprinsul actului sa se desprinda intentia de a acoperi
nulitatea si sa provina dupa incetarea incapacitatii ori dupa incetarea sau
descoperirea
viciului
de
consimtamant.
Confirmarea
tacita
rezulta
din
executarea actului juridic civil lovit de nulitate relativa.
Fata de cele invederate pot fi formulate, in mod sintetic, urmatoarele deosebiri
de regim juridic intre nulitatea absoluta si cea relativa:
a) nulitatea absoluta poate fi invocata de orice persoana interesata si chiar din
oficiu, in timp ce nulitatea relativa poate fi invocata de persoana al carei interes
prevazut de norma juridica incalcata a fost nesocotit la incheierea actului
juridic civil;
b) nulitatea absoluta este imprescriptibila, pe cand cea relativa se prescrie in
termenele generale de prescriptie extinctiva;
C. Nulitatea expresa i nulitatea virtuala

Nulitatea expresa (textuala sau explicita) este acea nulitate care este prevazuta,
ca atare, intr-un text de lege. Astfel, spre exemplu, in art. 295 alin. 2 din Codul
Civil se prevede in mod expres ca orice casatorie incheiata in alte scopuri decat
acela de a intemeia o familie este lovita de nulitate absoluta.
Nulitatea virtuala (implicita ori tacita) este acea nulitate care nu este expres
prevazuta de lege, dar care rezulta in mod neindoielnic din modul in care sunt
reglementate unele condijii de validitate ale actului juridic civil. Marea
majoritate a reglementarilor cuprinse de legislajia civila fac referire la nulitatea
virtuala. Actualul Cod civil definete in art. 1253 nulitatea virtuala:
"in afara cazurilor in care legea prevede sancfiunea nulitafii, contractul se desfiinfeaza i
atunci cand sancfiunea nulitafii absolute sau, dupa caz, relative trebuie aplicata pentru ca
scopul dispozifiei legale incalcate sa fie atins. "
85
Andy Puca
Actul juridic civil
c) nulitatea absoluta nu poate fi acoperita in principiu, prin confirmare, in timp

ce nulitatea relativa poate fi acoperita prin confirmare.
Sarcina de lucru 10
Care sunt principalele difference dintre nulitatea absoluta si nulitatea relativa?
85
Andy Puca
Actul juridic civil
De regula, astfel de nulitati sunt desemnate prin expresiile este oprit", nu se

poate ", se admite numai daca " etc.
D. Nulitatea de fond si nulitatea de forma
Nulitatea de fond este acea nulitate care intervine in cazul lipsei ori
nevalabilitatii unei conditii de fond a actului juridic civil, altele decat forma.
Aceasta categorie de nulitate este prevazuta, spre exemplu, in art. 1238 (2) C.
civ. si priveste actele juridice civile intemeiate pe o cauza falsa sau ilicita.
Nulitatea de forma este acea nulitate care intervine in cazul nerespectarii
formei ad validitatem cu ocazia incheierii actului juridic civil. Aceasta nulitate
este prevazuta spre exemplu, in art. 1041 C. civ. ce prevede nulitatea absoluta
atestamentului olograf in lipsa respectarii conditiilor de forma cerute de lege.
3.4.3. Delimitarea nulitafii de alte sancfiuni de drept civil
Nulitatea si rezolufiunea
Y-yS Rezolutiunea este o sanctiune care consta in desfiintarea retroactiva a unui
contract sinalagmatic, cu executare dintr-o data, pentru neexecutarea din culpa
a obligatiilor de catre una din parti.
Intre nulitate si rezolutiune exista urmatoarele asemanari:
- ambele sunt cauze care atrag ineficacitatea actului juridic civil;
- atat rezolutiunea, cat si nulitatea produc efecte retroactiv;
- ambele opereaza in urma si in baza unei hotarari tudecatoresti.
Intre ele exista si urmatoarele deosebiri mai importante:
- nulitatea presupune un act juridic civil incheiat cu nerespectarea conditiilor de
validitate, pe cand rezolutiunea presupune un act juridic valabil incheiat;
- nulitatea se aplica tujuror actelor juridice, in timp ce rezolutiunea se aplica
numai contractelor sinalagmatice, cu executare dintr-o data;
- in timp ce cauza de nulitate este concomitenta incheierii actului juridic civil,
rezolutiunea provine din cauze ulterioare incheierii actului si consta din
neexecutarea culpabila a contractului de catre una din parti.
Nulitatea si rezilierea
Rezilierea este sanctiunea civila care consta in incetarea efectelor unui contract
sinalagmatic cu executare succesiva, pentru viitor, din cauza neexecutarii din
culpa a contractului de catre una din parti. Intre nulitate si reziliere exista
aceleasi asemanari si deosebiri ca intre nulitate si rezolutiune cu singura
deosebire ca rezilierea produce efecte numai pentru viitor.
Nulitatea si revocarea
s=4^ Revocarea este o sanctiune civila care consta in inlajurarea efectelor actului
1 _____ juridic civil fie datorita ingratitudinii gratificatului, fie datorita neexecutarii din
_
culpa a sarcinii donatiei sau legatului.
Din punct de vedere al asemanarilor, ambele sanctiuni constituie cauze de
ineficacitate a actului juridic civil.
85
Andy Puca
Actul juridic civil
Intre ele exista si urmatoarele deosebiri.

- revocarea priveste un act valabil incheiat, pe cand nulitatea presupune un act
ce a fost incheiat cu nerespectarea unei conditii de validitate;
- in timp ce cauza nulitatii este contemporana incheierii actului juridic,
revocarea se intemeiaza pe cauze posterioare incheierii actului juridic civil;
- nulitatea se aplica tujuror actelor juridice, pe cand revocarea se aplica, de
regula liberalitatilor.
Nulitatea si inopozabilitatea
Inopozabilitatea este sanctiunea care se aplica in cazul nesocotirii unor cerinte
de publicitate fata de terti a actului juridic civil.
Principalele deosebiri dintre nulitate si opozabilitate sunt urmatoarele.
- nulitatea presupune un act juridic civil nevalabil, in timp ce opozabilitatea
priveste un act juridic valabil incheiat;
- pe cand nulitatea se aplica tujuror actelor juridice, opozabilitatea are ca obiect
numai actele juridice pentru care legea impunea publicitatea;
cauzele de nulitate exista in momentul incheierii actului juridic civil, pe
cand
inopozabilitatea provine din neindeplinirea unor formalitati ulterioare incheierii
actului juridic;
- prin efectele ei nulitatea priveste raporjurile dintre parti in timp ce
inopozabilitatea priveste raporjurile dintre parti, pe de o parte, si terti, pe de
alta parte.
Nulitatea si caducitatea
Caducitatea este o cauza de ineficacitate a actului juridic civil determinata de
intervenirea unui eveniment viitor incheierii actului, imprejurare ce se produce
independent de vointa autorului actului.
Astfel, legatul cuprins intr-un testament valabil devine caduc daca legatarul
predecedeaza testatorului, daca legatarul renunta la succesiune sau daca bunul
ce formeaza obiectul legatului piere; oferta devine caduca daca inainte de
acceptarea ei ofertantul moare sau devine incapabil.
Intre nulitate si caducitate exista urmatoarele deosebiri. nulitatea
act nevalabil, pe cand caducitatea presupune un act valabil
nulitatea produce efecte retroactive, caducitatea produce efecte
viitor; in timp de cauzele de nulitate sunt concomitente incheierii
civil, caducitatea provine din cauze ulterioare incheierii actului
straine de vointa autorului actului.
presupune un
incheiat; daca
numai pentru
actului juridic
juridic, fiind
85
Andy Puca
Actul juridic civil
Sarcina de lucru 11
Produce efecte pentru viitor: nulitatea relativa, cea absoluta, caducitatea,
rezilierea sau revocarea? Argumenteaza!
Rezumat
Prin actul juridic civil se intelege, in opinia noastra, manifestarea de vointa
facuta cu intentia de a naste, modifica, transmite sau stinge un raport juridic
civil concret." Intr-un prim sens, actul juridic desemneaza insasi manifestarea
de vointa in scopul de a produce efecte juridice, adica insasi operatia juridica
ce se incheie (negotium). In cel de al doilea sens, actul juridic desemneaza
inscrisul
constatator
al
operatiunii
juridice
(instrumentum)
facute
de
parti
in
vederea procurarii unui mitloc de proba intr-un eventual litigiu. Prin conditiile
de
validitate
ale
actului
juridic
trebuie
sa
se
inteleaga
toate
cerintele
sau
elementele
prevazute
de
lege
sau
stabilite
de
parti
pentru
validitatea
actului
juridic civil. Conditiile de fond esentiale pentru validitatea actului juridic sunt:
capacitatea
de
a
contracta;
consimtamantul
partilor;
un
obiect
determinat
si
licit; o cauza licita si morala. Prin forma actului juridic civil, in sens restrans,
se
intelege
modalitatea
de
exteriorizare
a
manifestarii
de
vointa
facuta
cu
intentia de a crea, modifica sau a stinge un raport juridic civil concret. Acest
inteles
este
carmuit
de
principiul
consensualismului.
Ca
o
derogare
de
la
principiul
consensualismului
actelor
juridice
civile,
in
functie
de
consecintele
juridice
ale
nerespectarii
formei
se
disting
trei
conditii
de
forma.
Prin
modalitatea actului juridic civil se intelege o imprejurare viitoare stabilita de
parti prin vointa lor, de lege ori de instanta tudecatoreasca ce are influenta
asupra efectelor pe care le produce sau trebuie sa le produca un asemenea act.
Modalitatile
actului
juridic
civil
sunt
termenul,
conditia
si
sarcina.
Nulitatea
este o sanctiune de drept civil care lipseste actul juridic civil de efectele ce
contravin
normelor
juridice
civile
edictate
pentru
incheierea
sa
valabila.
Nulitatea
are
de
indeplinit
o
functie
preventiva
si
o
functie
sanctionatorie.
85
4. PRESCRIPTIA EXTINCTIVA
4. 1. Nofiunea si efectul prescripfiei extinctive
4.2. Domeniul prescripfiei extinctive
4.3. Termenele de prescripfie extinctiva
4.4. inceputul cursului prescripfiei extinctive
4.5 Suspendarea prescripfiei extinctive
4.6. intreruperea prescript extinctive
4.7. Repunerea in termenul de prescripfie extinctiva
4.8. implinirea (calculul) prescripfiei extinctive
Obiectivele specifice unitafii de invafare
Rezumat
Raspunsuri la intrebarile din testele de autoevaluare
Lucrare de verificare
Obiective
specifice:
La sfaritul capitolului, vei avea capacitatea:
^7
sa identifici aspectele conceptuale ale prescripfiei extinctive;
sa descrii specificul suspendarii, intreruperii i repunerii in

termenul de prescripfie extinctiva;
sa precizezi modalitatea de calcul al inceputului cursului

prescripfiei, precum i momentul implinirii acestui termen.
Prescriptia extinctiva
Andy Puca
4.1. Nofiunea $i efectul prescripfiei extinctive

4.1.1. Nofiunea, reglementarea si najura juridica a prescriptiei extinctive
Prescriptia extinctiva poate fi definita ca fiind stingerea dreptului la actiune in
sens material, neexercitat in termenul prevazut de lege. (Beleiu, 2000, p. 197)
Codul civil intrat in vigoare la 1 octombrie 201173 prevede in art 2.500 dispune
ca:
,,(1) Dreptul material la actiune, denumit in continuare drept la actiune, se stinge prin
prescriptie, daca nu a fost exercitat in termenul stabilit de lege.
(2) In sensul prezentului titlu, prin drept la actiune se intelege dreptul de a constrange o
persoana, cu atutorul fortei publice, sa execute o anumita prestatie, sa respecte o anumita
situatie juridica sau sa suporte orice alta sanctiune civila, dupa caz".
In acceptiunea acestui text de lege, prescriptia extinctiva este pierderea
dreptului de a obtine o hotarare tudecatoreasca, in temeiul careia sa se poata
proceda la executarea silita a obligator corespunzatoare unui drept subiectiv,
in urma neexercitarii actiunii in tustice, intr-un anumit timp, prevazut de lege,
denumit termen de prescriptie. Esenta prescriptiei extinctive consta, asadar, in
limitarea, in timp, a posibilitatilor de aparare a drepjurilor subiective pe calea
constrangerii de stat.
Prescriptia
extinctiva
este
reglementata
constituie dreptul comun in materie.
Alte
in
articolele
2.500-2.544,
care
acte
normative
care
reglementeaza
prescriptia
extinctiva
sunt,
cu
titlu
exemplificativ,
Codul
civil,
Legea
nr.
554/2004
a
contenciosului
administrativ, cu modificarile sale74, Legea nr. 31 din 16 noiembrie 1990
privind societatile comerciale cu modificarile suferite, Legea nr. 7 din 13
martie 1996 a cadastrului si a pubiicitafii imobiliare cu modificarile sale,
Legea nr. 86 din 10 aprilie 2006 privind Codul vamal al Romaniei,
modificata.
In
ceea
ce
priveste
najura
juridica
a
prescriptiei
extinctive,
prescriptia extinctiva e cunoscuta de toate ramurile de drept si se infatiseaza ca
o
institute
juridica
avand
un
caracter
complex.
De
aceea,
najura
sa
juridica
urmeaza a fi stabilita
in cadrul fiecarei ramuri de drept. (Beleiu & Grama,
1989, pg. 113-119)
4.1.2. Rolul si funcfiile prescriptiei extinctive

Institutia prescriptiei extinctive, desi aparent destul de aspra cu titularii
drepjurilor subiective, lipsindu-i de ocrotirea fireasca a legii, totusi ea este pe
deplin tustificata prin rolul si functiile pe care le indeplineste in cadrul
73
Pana la intrarea in vigoare a Codului civil dreptul comun in aceasta materie il constituia Decretul nr. 167/1958 privitor la
prescriptia extinctiva, in prezent abrogat.1 Nici Decretul nr. 167/1958 i nici alte acte normative ce cuprindeau reglementari
legale referitoare la prescriptia extinctiva nu defineau aceasta institutie juridica. Cu toate acestea, in literatura de specialitate,
in definirea prescriptiei extinctive se aveau in vedere dispozitiile art. 1 alin. 1 din Decretul nr. 167/1958, potrivit cu care:
Dreptul la actiune, avand un obiect patrimonial, se stinge prin prescriptie daca nu a fost exercitat in termenul stabilit de
lege. "
74
Publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 1154 din 7 decembrie 2004. _____________________________________
9
1
Andy Puca
dreptului civil.75 Prescriptia extinctiva indeplineste, in primul rand, o functie

mobilizatoare, in sensul ca nu numai ca-i indeamna, dar ii si obliga pe cei
indreptapti sa-si apere in termene scurte, drepjurile recunoscute de lege.
Pasivitatea creditorului este sancponata prin lipsirea acestuia de posibilitatea
valorificarii dreptului sau subiectiv pe calea constrangerii de stat, daca o astfel
de valorificare nu s-a facut in termenele stabilite de lege. In acest fel se inlajura
posibilitatea de a fi aduse pe rolul instantelor de tudecata litigii de la a caror
nastere a trecut multa vreme, ceea ce face aproape imposibila dovada
drepjurilor pretinse sau contestate, datorita disparipei probelor.
Prescript a inlajura dificultaple de proba inerente trecerii unei perioade
indelungate de timp de neexecutare a dreptului de creanâ. Prescript a
extinctiva are menirea de a asigura certitudine si siguranta raporjurilor juridice
civile, avand un rol deosebit in limpezirea relapilor sociale si buna desfasurare
a circuitului civil.
In raporjurile dintre persoanele juridice - agenp economici - executarea
drepjurilor de creanta in termenele de prescriptie stabilite de lege are
consecinte economice deosebite in ce priveste intarirea disciplinei financiare,
accelerarea vitezei de rotape a mitloacelor circulante si reducerea cheltuielilor
neproductive.
4.1.3. Delimitarea prescriptiei extinctive
Prescriptia extinctiva trebuie delimitata
de decadere si de termenul extinctiv.
de
prescriptia
achizitiva
(uzucapiunea),
a) Prescript extinctiva si prescriptia achizitiva (uzucapiunea)

Principalele asemanari dintre prescriptia extinctiva si cea achizitiva sunt
urmatoarele: sunt sanctiuni de drept pentru titularii drepjurilor subiective civile
inactivi; sunt concepte sau institupii de drept civil; presupun termene.
Atat prescriptia extinctiva (art. 2500-2544) cat si cea achizitiva (art.928-940)
sunt reglementate de Codul civil in vigoare. _____________________________________
In
ceea
prescriptie
ce
priveste
deosebirile
pot
fi
enumerate
urmatoarele:
termenele
de
extinctiva sunt mai scurte
si mai numeroase, in timp ce termenele
pentru prescriptia achizitiva sunt mai lungi si mai putine; prescriptia extinctiva
stinge dreptul la actiune (in sens material), iar prescriptia achizitiva conduce la
dobandirea unui drept real principal; fiecare prescriptie are reguli proprii de
suspendare si intrerupere, iar repunerea in termen" este aplicabila numai
prescriptiei extinctive.
b) Prescriptia extinctiva si decaderea

Decaderea este acea sanctiune de drept civil care consta in stingerea dreptului
subiectiv civil care nu a fost exercitat in termenul prevazut de lege.
75
In legatura cu aceasta, in literatura de specialitate, se arata ca dupa ce este calificata, in mod inspirat, cu termenii de patroni
ai genului uman, prescriptia ar trebui sa fie, la cea dintai privire, o institute odioasa i reprobabila, in masura in care, prin
efectul ei, o uzurpare se poate transforma in cel mai puternic dintre drepturi - proprietatea - prin simplul fapt al trecerii
timpului (uzucapiunea) i tot prin ea se poate pierde un drept de creanta, dobandit pe calea celor mai corecte mijloace" se
adauga ca O pluralitate de ratiuni justifica existenta prescriptiei extinctive prin functiunile pe care ea le indepline^te." ___________
9
1
Andy Puca
Asemanarile dintre prescript extinctiva si decadere

sanctiuni de drept civil; au efect extinctive; presupun termene.
sunt
urmatoarele:
sunt
Deosebirile mai importante sunt: prescript extinctiva stinge dreptul la actiune

in sens material, in timp ce decaderea stinge insusi dreptul subiectiv civil;
termenele de prescriptie extinctiva sunt mai numeroase si mai lungi, iar
termenele de decadere sunt mai purine si mai scurte; suspendarea, intreruperea
si repunerea in termen sunt schimbari proprii termenului de prescriptie,
termenul de decadere nefiind susceptibil de suspendare, intrerupere si repunere
in termen.
c) Delimitarea prescriptiei extinctive fata de termenul extinctiv
Asemanarile dintre prescriptia extinctiva si modalitatea actului juridic care este
termenul sunt urmatoarele: presupun efectul extinctiv; sunt concepte de drept
civil. Deosebirile dintre ele sunt, in principal, urmatoarele: termenele de
prescriptie pot fi numai legale, in timp ce termenele extinctive pot fi, dupa caz,
conventionale,
legale
sau
jurisdictional;
prescriptia
extinctiva
este
atat
un
mod
de
transformare
a
continutului
raportului
juridic
civil
obligational,
cat
si
o
sanctiune,
iar
termenul
extinctiv
e
o
modalitate
a
actului
juridic
civil;
suspendarea,
intreruperea
si
repunerea
in
termen
sunt
schimbari
proprii
termenului
de
prescriptie;
prescriptia
extinctiva
stinge
dreptul
la
actiune,
iar
termenul extinctiv stinge dreptul subiectiv civil si obligatia civila corelativa.
4.1.4. Efectul prescripfiei extinctive

In doctrina nu exista un punct de vedere unitar in legajura cu solutionarea
problemei de a sti ce se stinge prin prescriptia extinctiva. Astfel, intr-o prima
opinie, ramasa izolata, se sustine ca prin prescriptie se stinge insusi dreptul
subiectiv civil si obligatia civila corelativa, deoarece este de neconceput
supravietuirea dreptului subiectiv fara posibilitatea ocrotirii lui pe calea
constrangerii de stat.
Intr-o alta opinie, sustinuta de marea matoritate a autorilor care s-au referit la
aceasta problema, opinie pe care o consideram ca fiind cea tusta, se arata ca
prin prescriptia extinctiva se stinge numai dreptul la actiune in sens material,
nu si dreptul subiectiv. Argumentarea acestei opinii se intemeiaza, in principal,
pe dispozitiile Codului civil in vigoare care in art. 2500 reglementand obiectul
prescriptiei extinctive, dispune:
,,(1) Dreptul material la actiune, denumit in continuare
prescriptie, daca nu a fost exercitat in termenul stabilit de lege.
drept
la actiune,
se
stinge
prin
(2) In sensul prezentului titlu, prin drept la actiune se intelege dreptul de a constrange o
persoana, cu atutorul fortei publice, sa execute o anumita prestatie, sa respecte o anumita
situatie juridica sau sa suporte orice alta sanctiune civila, dupa caz".
La acest argument de interpretare gramaticala mai poate fi adaugat un
argument de interpretare logica, per a contrario, in sensul ca folosindu-se
expresia de drept la actiune, se exclude posibilitatea referirii la dreptul
subiectiv.
9
1
Andy Puca
De asemenea, un argument de interpretare logica a art. 252276 din Codul civil

privind repunerea in termen conduce la aceeasi concluzie. Intr-adevar, daca
prin implinirea termenului de prescript s-ar stinge insusi dreptul subiectiv,
repunerea in termenul de prescript nu s-ar mai tustifica.
La acestea se mai adauga argumentul rezultand din interpretarea gramaticala a
dispozitiilor art. 2506 alin. 3 din Codul civil potrivit carora
(3) Cel care a executat de bunavoie obligatia dupa ce termenul de prescriptie s-a implinit nu
are dreptul sa ceara restituirea prestatiei, chiar daca la data executarii nu stia ca termenul
prescriptiei era implinit
|
77
Astfel, textul de lege foloseste expresia dreptul la actiune, nu si pe aceea de

drept subiectiv, iar faptul ca se recunoaste valabilitatea plapi facute dupa
implinirea termenului de prescript e, conduce la concluzia ca
extinctiva stinge numai dreptul la actiune in sens material.
prescript
Din concluzia potrivit careia prin prescriptia extinctiva se stinge numai dreptul
la actiune in sens material se desprind urmatoarele doua consecinte juridice:
a) supravietuirea dreptului subiectiv civil si a obligatiei civile corelative dupa
stingerea dreptului la actiune in sens material;
b) imprescriptibilitatea dreptului la
posibilitapi de a sesiza instanta de tudecata.
actiune
in
sens
procesual,
adica
Efectul prescriptiei extinctive este guvernat de doua principii (Beleiu, 2006, p.

254), dintre care primul este prevazut de art. 2503 alin. 1 din Codul civil
potrivit caruia:
(1) Odata cu stingerea dreptului la actiune privind un drept principal, se stinge si dreptul la
actiune privind drepjurile accesorii, afara de cazul in care prin lege s-ar dispune altfel."
Aceasta prevedere legala constituie, in esenta, o aplicape a principiului
accesorium sequijur principale. Cel de al doilea principiu este inscris in alin
(2) al art. 2503 din Codul civil care prevede ca:
(2) In cazul in care un debitor este obligat la prestatii succesive, dreptul la actiune cu
privire la fiecare dintre aceste prestatii se stinge printr-o prescriptie deosebita, chiar daca
debitorul continua sa execute una sau alta dintre prestatiile datorate."
Acest principiu se aplica indiferent de izvorul obligatiei ori de cate ori
.
.. 9
debitorul este obligat la prestatii succesive (chirii , dobanzi , rate de renta

viagera etc.).
Sarcina de lucru 1
Realizeaza
o
comparable
intre
prescripbia
extinctiva
achizitiva
folosindu-va
de
prevederile
Vechiului
Cod
cele ale Codului Civil intrat in vigoare la 01.10.2011.
si
Civil
prescripbia
si
de
76
(1) Cel care, din motive temeinice, nu si-a exercitat in termen dreptul la actiune supus prescriptiei poate cere
organului de jurisdictie competent repunerea in termen si judecarea cauzei.
(2) Repunerea in termen nu poate f dispusa decat daca partea si-a exercitat dreptul la actiune iinainte de
implinirea unui termen de 30 de zile, socotit din ziua in care a cunoscut sau trebuia sa cunoasca incetarea
motivelor care au justificat depasirea termenului de prescriptie".
77
Trib. Supr. Sect. civ. dec. nr. 1336/1981 in C.D. 1981, p. 121. _______________________________________________________
9
1
Andy Puca
S -------------------------------4.2. Domeniul prescripbiei extinctive

4.2.1. Nobiunea si criteriile de determinare a domeniului prescripbiei extinctive
Prin domeniul prescripbiei extinctive se inbelege sfera drepjurilor

civile ale caror acbiuni cad sub incidenba normelor ce reglementeaza institubia
prescripbiei extinctive (Boroi & Stanciulescu, Drept civil, 2006, p. 137).
subiective
Deosebirea drepjurilor subiective civile ale caror drepjuri la acbiune sunt

supuse prescripbiei extinctive, de drepjurile subiective civile ale caror drepjuri
la acbiune nu sunt supuse prescripbiei extinctive se face in funcbie de doua
criterii. (Beleiu, 2006, p. 208)
Primul dintre aceste criterii priveste najura drepjurilor civile si este prevazut de
art. 2501 din Codul Civil care dispune ca:
,,(1) Drepjurile la actiune avand un obiect
afara de cazul in care prin lege s-ar dispune altfel.
patrimonial
sunt
supuse
prescriptiei
extinctive,
(2) De asemenea, in cazurile anume prevazute de lege, sunt supuse prescriptiei extinctive si
alte drepjuri la actiune, indiferent de obiectul lor".
Aceasta inseamna ca prescripbia extinctiva are ca domeniu (numit in doctrina si
domeniu de aplicare) numai drepjurile la acbiune care au un obiect patrimonial,
nefiind supuse prescripbiei extinctive dreptul la acbiune in sens procesual,
drepjurile la acbiune privind drepjurile personale nepatrimoniale, precum si
apararile ce se realizeaza in cadrul procesului civil pe calea excepbiei. Intrucat
drepjurile patrimoniale se impart in drepjuri reale si drepjuri de creanba,
urmeaza sa fie examinate separat acbiunile prin care se apara aceste drepjuri.
Cel de al doilea criteriu de determinare a domeniului de aplicare a prescripbiei
extinctive
este
acela
al
actului
normativ
ce
reglementeaza
prescripbia
extinctiva. Din acest punct de vedere distingem, domeniul prescripbiei
extinctive, respectiv drepjurile la acbiune, reglementate de Codul civil si
domeniul prescripbiei extinctive guvernat de alte acte normative (Codul de
procedura civila, etc.).
9
1
Andy Puca
4.2.2. Prescript extinctiva si drepjurile de creanta

Domeniul principal de aplicare a prescript extinctive il constituie drepjurile
de crean(a, indiferent de izvorul lor. (Beleiu, 2006, p. 258) Aceasta rezulta din
prevederile art. 2500 din Codul civil.
Cu alte cuvinte, drepjurile de crean(a constituie principalele drepjuri de najura
patrimoniala ce alcatuiesc domeniul de aplicare a prescrippei extinctive.
4.2.3. Prescript extinctiva si drepjurile reale principale
In conformitate cu prevederile art.2502 din Codul civil:
,,(1) Dreptul la actiune este imprescriptibil in cazurile prevazute de lege, precum si ori de
cate ori, prin najura sau obiectul dreptului subiectiv ocrotit, exercitiul sau nu poate fi limitat
in timp.
(2) In afara cazurilor prevazute la alin. (1), sunt imprescriptibile drepjurile privitoare la:
1. actiunea privind apararea unui drept nepatrimonial, cu exceptia cazului in care prin lege
se dispune altfel;
2. actiunea in constatarea existentei sau inexistentei unui drept;
3. actiunea in constatarea nulitatii absolute a unui act juridic;
4. actiunea in constatarea nulitatii absolute a certificatului de mostenitor, daca obiectul sau il
constituie fie stabilirea masei succesorale, fie partatul succesoral, sub conditia acceptarii
mostenirii in termenulprevazut de lege ".
In literajura de specialitate si practica tudecatoreasca s-a atuns la concluzia ca
dreptul la acpune privind drepjurile reale principale este imprescriptibil.
Sunt considerate ca fiind imprescriptibile extinctiv urmatoarele acpuni reale:
- acpunea in revendicare imobiliara intemeiata pe dreptul de proprietate
privata78;
- acpunea in revendicare mobiliara si imobiliara, intemeiata pe dreptul de
proprietate publica, indiferent ca titularul dreptului de proprietate publica este
statul sau o unitate administrativ-teritoriala;
2
- acpunea de partat (art. 669 C. civ.) ;

- acpunea negatorie prin care proprietarul cere incetarea exercitarii de catre
parat a unui dezmembramant al dreptului de proprietate (art.564 Cod civil);
- acpunea confesorie prin care se urmareste apararea unui drept de superficie
(art. 696 Cod civil).
Cu toate acestea, exista si unele acpuni realeprescriptibile extinctiv, si anume:
- acpunea in revendicare mobiliara intemeiata pe dreptul de proprietate privata
(art. 2501 din Codul civil;
- acpunea in revendicare imobiliara in cazurile prevazute de art. 572 din Codul
civil, potrivit caruia daca un rau sau fluviu navigabil rupe o bucata de pamant
si o alipeste la terenul altui proprietar, cel al carui pamant a fost desprins il
poate revendica in termen de 1 an.
4.2.4. Principiul imprescriptibilitatii drepjurilor nepatrimoniale
In domeniul drepjurilor nepatrimoniale se aplica regula imprescriptibilitatii,
ceea ce inseamna ca protectia acestor drepjuri pe calea actiunii in tustipe nu
este limitata in timp, titularii acestor drepjuri putand cere oricand spritinul
organelor de tustipe in apararea si ocrotirea acestor drepjuri.
78
Art. 563 Cod civil: (2) Dreptul la actiunea in revendicare este imprescriptibil, cu exceptia cazurilor in care prin lege se
dispune altfel".
9
1
Andy Puca
_
(~^ty
[
Existen|a acestui principiu este dedusa din interpretarea per a contrario a

dispozipilor art. 2501 din Codul civil potrivit carora, se stinge prin prescript e
daca n-a fost exercitat in termenul stabilit de lege, dreptul la acpune avand un
obiect patrimonial. Aceasta inseamna ca dreptul la acpunea avand un obiect
nepatrimonial nu se stinge prin prescriptia extinctiva. De asemenea, existenta
acestui principiu mai poate fi dedusa si din imprejurarea ca legea stabileste, in
mod expres, exceptiile de la acest principiu. Pe de alta parte, principiul
imprescriptibilitatii
drepjurilor
nepatrimoniale
se
intemeiaza
pe
caracterul
perpetuu al acestor drepjuri ce sunt intim legate de persoana fizica sau
juridica80.
79
De la principiul imprescriptibilitatii drepjurilor nepatrimoniale exista si unele

exceppi, in sensul ca desi unele acpuni au un obiect nepatrimonial, totusi ele
sunt supuse prescrippei extinctive. Fac parte din aceasta categorie urmatoarele
actiuni:
- dreptul la acpunea in nulitate relativa a casatoriei
consimtamant (art. 301 Cod civil);
- dreptul la acpune in tagada paternitatii (art. 430-433 Cod civil);
- dreptul la acpune in stabilirea paternitatii (art. 427 Codul civil).
pentru
vicii
de
4.2.5. Unele probleme speciale privind domeniul prescriptiei extinctive

Intrucat in legajura cu unele situapi juridice privind domeniul de aplicare al
prescriptiei extinctive, in literajura de specialitate nu exista o unitate de vederi,
iar in practica tudecatoreasca s-au pronuntat solupi diferite, in cele ce urmeaza,
in mod succint, vom prezenta unele dintre aceste situapi.
a)
Apararea
dreptului
subiectiv
civil
pe
calea
exceppei.
Cu
ocazia
tudecarii unui proces pot fi ridicate doua categorii de exceptii: de procedura
(procesuale) si de fond (de drept substantial).
In legajura cu problema daca este prescriptibila sau imprescriptibila apararea
dreptului civil subiectiv pe calea exceptiei, exista doua situatii. Astfel, intr-o
prima situate, se considera ca apararile paratului facute pe cale de exceptie
sunt imprescriptibile, deoarece legea nu se refera decat la prescriptia actiunii,
nu si a exceptiei si ca necesitatea invocarii exceptiei de catre parat nu depinde
de el, ci de sustinerea reclamantului care s-a manifestat prin promovarea
actiunii.
In acest sens, Codul civil in art 1095 prevede:
(1) Dreptul la actiunea in reductiune a liberalitatilor excesive se prescrie in termen de 3 ani
de la data deschiderii mostenirii sau, dupa caz, de la data la care mostenitorii rezervatari au
pierdut posesia bunurilor care formeaza obiectul liberalitatilor.
(2) In cazul liberalitatilor excesive a caror existenta nu a fost cunoscuta de mostenitorii
rezervatari, termenul de prescriptie incepe sa curga de la data cand au cunoscut existenta
acestora si caracterul lor excesiv.
(3) Exceptia de reductiune este imprescriptibila extinctiv".
Un alt exemplu este prevazut in dispozitiile art. 369 din Codul civil:
(1) Dupa cel putin un an de la incheierea casatoriei, sotii pot, ori de cate ori doresc, sa
inlocuiasca regimul matrimonial existent cu un alt regim matrimonial ori sa il modifice, cu
civ. dec. nr. 2/1965 in C.D. 1965, p. 141.) _______________________________________________________________________
80
In legatura cu aceasta in practica judecatoreasca s-a decis ca ,pste de principiu ca drepturile nepatrimoniale inseparabile
9
1
Andy Puca
respectarea conditiilor prevazute de lege pentru incheierea conventiilor matrimoniale.

(2) Dispozitiile art. 291, 334, 335 si 361 sunt aplicabile in mod corespunzator.
(3) Creditorii pretudiciati prin schimbarea sau lichidarea regimului matrimonial pot formula
actiunea revocatorie in termen de un an de la data la care au fost indeplinite formalitatile de
publicitate sau, dupa caz, de cand au luat cunostinta mai inainte de aceste imprejurari pe alta
cale.
(4) Creditorii prevazuti la alin. (3) pot invoca oricand, pe cale de exceptie, inopozabilitatea
modificarii sau lichidarii regimului matrimonial facute infrauda intereselor lor".
Exista insa si situatii in care atat dreptul subiectiv civil cat si actiunea pe cale
de exceptie sunt supuse prescript extinctive.
Un exemplu in acest caz il constituie prevederile art. 1.223 din Codul civil:
,,(1) Dreptul la actiunea in anulare sau in reducerea obligatiilor pentru leziune se prescrie in
termen de un an de la data incheierii contractului.
(2) Anulabilitatea contractului nu poate sa fie opusa pe cale de exceptie cand dreptul la
actiune este prescris ".
b)
Acfunea
de
in
constatare.
In
conformitate
cu
prevederile
art.
111
C.
proc.
civ., actiunea in constatare este actiunea prin care reclamantul solicita instanêi
tudecata sa constate existenta sau inexistenta unui drept subiectiv civil. O
astfel de actiune nu poate fi primita daca reclamantul poate cere realizarea
dreptului.
Potrivit art.2502 printre cazurile de imprescriptibilitate a dreptului la actiune, la
punctul 2 este prevazuta si actiunea in constatarea existentei sau inexistentei
unui drept".
Atat in literajura de specialitate, cat si in practica tudecatoreasca s-a admis
solutia imprescriptibilitatii actiunii in constatare, solutie ce se intemeiaza pe
imprejurarea ca dreptul la actiunea in constatare nu are decat o acceptiune in
sens procesual care nu este supus prescriptiei extinctive.(Beleiu, 2006, p. 264)
c) Acfunile mixte. Actiunile mixte sunt acele actiuni care au caracteristici
de actiuni reale, personale ori in constatare. Exemplul tipic de o astfel de
actiune este petitia de ereditate (art. 1130 Cod civil). Caracterul prescriptibil
sau imprescriptibil al unor astfel de actiuni se determina, in concret, de la caz la
caz, in functie de calificarea data fiecarei actiuni in parte, dupa scopul urmarit
9
1
Andy Puca
de parte la intentarea acpunii (acpunea in nulitate absoluta ori relativa, acpunea

de predare a unui bun imobil sau mobil etc.).
d)
Dualitatea de acpuni. Prin dualitate

titularul dreptului subiectiv poate
dreptului sau si anume, o acpune
prescrippei
extinctive,
conform
prevederilor
reala,
in
revendicare,
prescriptibila
sau
stabilite de catre Codul civil.
in
de acpuni se desemneaza situapa in care

intenta doua acpuni pentru valorificarea
izvorata dintr-un contract care este supusa
Codului
civil,
cat
si
o
acpune
imprescriptibila
potrivit
distincpilor
e) Acpunea in repararea unei daune morale. Dreptul la acpunea civila pentru

repararea pretudiciului provenit din incalcarea unui drept nepatrimonial este
supus prevederilor Codului civil care guverneaza prescrippa extinctiva. Astfel,
art. 253 din Codul civil se prevede:
(3) Totodata, cel care a suferit o incalcare a unor asemenea drepjuri poate cere instantei sa
il oblige pe autorul faptei sa indeplineasca orice masuri socotite necesare de catre instanta
spre a atunge la restabilirea dreptului atins, cum sunt:
a) obligarea autorului, pe cheltuiala sa, la publicarea hotararii de condamnare;
b) orice alte masuri necesare pentru incetarea faptei ilicite sau pentru repararea
pretudiciului cauzat.
(4) De asemenea, persoana pretudiciata poate cere despagubiri sau, dupa caz, o reparatie
patrimoniala pentru pretudiciul, chiar nepatrimonial, ce i-a fost cauzat, daca vatamarea este
imputabila autorului faptei pretudiciabile. In aceste cazuri, dreptul la acpune este supus
prescriptiei extinctive ".
morale
neloiale.
aceasta
in
O consacrare legislativa a prescriptibilitafii acpunii in repararea unei daune

este
cuprinsa
in
Legea
nr.11/1991
privind
combaterea
concurenêi
Intr-adevar,
in
conformitate
cu
prevederile
art.
9
alin.1
si
art.12
din
lege,
daca
urmare
a
unor
fapte
neloiale
s-a
produs
un
pretudiciu
patrimonial sau moral, victima are dreptul sa se adreseze instantei de tudecata
termen de un an de la data cand a cunoscut sau ar fi trebuit sa cunoasca
dauna si pe cel care a cauzat-o, dar nu mai tarziu de 3 ani de la data savarprii
faptei, pentru repararea pretudiciului.
f) Dreptul la acpune privind valorificarea unor drepjuri secundare. In
literajura de specialitate prin drepjuri secundare se inêleg acele drepjuri
subiective care nu dau nastere direct la un drept la actiune, acele prerogative
constand in puterea de a da nastere prin act de formape unilaterala unui efect
juridic ce afecteaza si interesele unei alte persoane, precum dreptul de alegere,
in cazul unei obligapi alternative, dreptul de denun|are unilaterala a unui
contract".
g) Acpunea in restituirea prestapilor executate in baza unui act juridic care
ulterior a fost amdat. Acpunea in nulitate care poate fi prescriptibila sau
imprescriptibila dupa cum este vorba de nulitatea relativa ori de cea absoluta
nu trebuie confundata cu dreptul la acpune al parplor actului juridic civil la
restituirea prestapilor pe care le-au executat in temeiul actului ce a fost ulterior
desfiinât (anulat). Acpunea in restituire ca urmare a anularii actului juridic
9
1
Andy Puca
civil ce are un obiect patrimonial este intotdeauna prescriptibila in aceleap

condipi ca si acpunea intemeiata pe imbogaprea fara tusta cauza81.
h) Prescrippa extinctiva in materie succesorala. Dreptul de oppune
succesorala este supus prescript extinctive in condyle stabilite de art. 1103
C. civ., potrivit carora (1) Dreptul de optiune succesorala se exercita in
termen de un an de la data deschiderii mostenirii." Dimpotriva, acpunea de
iepre din indiviziune este imprescriptibila, asa cum se prevede in art. 1143 C.
civ., potrivit caruia:
,,(1) Nimeni nu poate fi obligat a ramane in indiviziune. Mostenitorul poate cere oricand
iesirea din indiviziune, chiar si atunci cand exista conventii sau clauze testamentare care
prevad altfel".
Tot imprescriptibile urmeaza a fi considerate si acpunile prin care se solicita
stabilirea masei succesorale, a calitapi de mopenitor, precum si a cotelor-parp
din succesiune, aceste acpuni fiind acpuni in constatare (art.2502 Cod civil).
/
In ceea ce privepe acpunea in reducpunea liberalitaplor excesive ca si cea

privind raportul donapilor, in literajura de specialitate, precum si in practica
tudecatoreasca s-a admis ca ele sunt supuse termenelor de prescrippe
extinctiva.
Sarcina de lucru 2
Analizand prevederile Codului civil argumentati regimul acpunii in
apararea dreptului subiectiv civil pe calea exceppei din punctul de vedere
al de vedere al prescriptibilitapi sub aspect extinctiv?
4.3. Termenele de prescript extinctiva

4.3.1. Nopunea, caracterul p clasificarea termenelor de prescript extinctiva
Prin termen de prescrippe extinctiva se inêlege intervalul de timp stabilit de
lege inauntrul caruia trebuie exercitat dreptul la acpune in sens material, sub
sancpunea pierderii acelui drept. (Beleiu, 2006, p. 268)
Problema principala in materia prescrippei, in genere, si deci si a prescrippei
extinctive, o constituie scurgerea unui interval de timp, pentru ca pierderea
civil ce are un obiect patrimonial este intotdeauna prescriptibila in aceleap
condipi ca si acpunea intemeiata pe imbogaprea fara tusta cauza82.
Dreptul la actiunea in restituirea prestatiilor Art. 2.525: ,,Prescriptia dreptului la actiune in restituirea prestatiilor
facute in temeiul unui act anulabil ori desfiintatpentru rezolutiune sau alta cauza de ineficacitate incepe sa curga de la data
ramanerii definitiva a hotararii prin care s-a desfiintat actul ori, dupa caz, de la data la care declaratia de rezolutiune sau
reziliere a devenit irevocabila ".
2
(1) Dreptul la actiunea in reductiune a liberalitatilor excesive se prescrie in termen de 3 ani de la data deschiderii
mostenirii
sau, dupa caz, de la data la care mostenitorii rezervatari au pierdutposesia bunurilor care formeaza obiectul liberalitatilor.
1
Dreptul la actiunea in restituirea prestatiilor Art. 2.525: ,,Prescriptia dreptului la actiune in restituirea prestatiilor
facute in temeiul unui act anulabil ori desfiintatpentru rezolutiune sau alta cauza de ineficacitate incepe sa curga de la data
9
1
Andy Puca
h) Prescrippa extinctiva in materie succesorala. Dreptul de oppune

succesorala este supus prescript extinctive in condyle stabilite de art. 1103
C. civ., potrivit carora (1) Dreptul de optiune succesorala se exercita in
termen de un an de la data deschiderii mostenirii." Dimpotriva, acpunea de
iepre din indiviziune este imprescriptibila, asa cum se prevede in art. 1143 C.
civ., potrivit caruia:
CF
83
,,(1) Nimeni nu poate fi obligat a ramane in indiviziune. Mostenitorul poate cere oricand
iesirea din indiviziune, chiar si atunci cand exista conventii sau clauze testamentare
care
prevad altfel".
Tot
imprescriptibile
urmeaza
a
fi
considerate
si
acpunile
prin
care
stabilirea
masei
succesorale,
a
calitapi
de
mopenitor,
precum
si
a
din succesiune, aceste acpuni fiind acpuni in constatare (art.2502 Cod civil).
/
se
solicita
cotelor-parp
In ceea ce privepe acpunea in reducpunea liberalitaplor excesive ca si cea

privind raportul donapilor, in literajura de specialitate, precum si in practica
tudecatoreasca s-a admis ca ele sunt supuse termenelor de prescrippe
extinctiva.
Sarcina de lucru 2
Analizand prevederile Codului civil argumentati regimul acpunii in
apararea dreptului subiectiv civil pe calea exceppei din punctul de vedere
al de vedere al prescriptibilitapi sub aspect extinctiv?
4.3. Termenele de prescript extinctiva
4.3.1. Nopunea, caracterul p clasificarea termenelor de prescript extinctiva

Prin termen de prescrippe extinctiva se inêlege intervalul de timp stabilit de
lege
inauntrul
caruia
trebuie
exercitat
dreptul
la
acpune
in
sens
material,
sub
sancpunea pierderii acelui drept. (Beleiu, 2006, p. 268)
Problema principala in materia prescrippei, in genere, si deci si a prescrippei
extinctive, o constituie scurgerea unui interval de timp, pentru ca pierderea
dreptului la acpune in sens material este consecinâ inacpunii titularului acestui
drept, in termenul prevazut de lege, denumit term en de prescript e. Termenul
ramanerii definitiva a hotararii prin care s-a desfiintat actul ori, dupa caz, de la data la care declaratia de rezolutiune sau
reziliere a devenit irevocabila ".
2
(1) Dreptul la actiunea in reductiune a liberalitatilor excesive se prescrie in termen de 3 ani de la data deschiderii
mostenirii
sau, dupa caz, de la data la care mostenitorii rezervatari au pierdutposesia bunurilor care formeaza obiectul liberalitatilor.
83 Exceptia de reductiune este imprescriptibila extinctiv". __________________________________________________________
9
1
Andy Puca
de prescripte extinctiva, ca oricare alt termen, are un inceput, determinat de

data inceperii prescrippei, o anumita durata in timp si un sfarpt ce se determina
prin implinirea termenului de prescrippe.
Termenul de prescrippe extinctiva este un termen esenpalmente legal, izvorul
lui fiind numai legea.1 Clasificarea termenelor de prescrippe extinctiva se face
in funcpe de urmatoarele criterii:
a) in funcpe de sfera lor de aplicare, termenele de prescrippe extinctiva pot fi,
generale si speciale;
b) in raport de actul normativ care le consacra, deosebim termene de prescrippe
extinctiva prevazute de Codul civil si termene de prescrippe extinctiva
prevazute de alte acte normative;
c) in funcpe de felul prescrippei deosebim termene de prescrippe a dreptului la
acpune in sens material si termene de prescrippe a dreptului de a cere
executarea silita.
4.3.2. Termene generale de prescript extinctiva

Termenele generale de prescrippe sunt acelea care se aplica ori de cate ori in
domeniul de aplicare a prescrippei extinctive nu exista un termen special.
In raport de principalele acte normative, Decretul nr. 167/1958 si Codul civil
prin care se reglementeaza, in dreptul nostru, prescrippa extinctiva, se face
distincpe intre termenele generale de prescrippe extinctiva pentru acpunile
personale care insoêsc drepjuri subiective de creanâ si pentru acpunile reale
prin care se urmareste ocrotirea unui drept real.
Termenul general de prescrippe extinctiva pentru acpunile personale prin care
se urmarepe valorificarea unui drept de creanâ este de 3 ani si este prevazut
in art. 2.517 Cod civil: Termenulprescriptiei este de 3 ani, daca legea nu
prevede un alt termen".
El este un termen general de prescrippe extinctiva deoarece se aplica tujuror
acpunilor personale intemeiate pe drepjuri de creanâ, cu exceppa celor pentru
care legea prevede expres termene speciale.
Termenul
general
de
prescrippe
aplicabil
acpunilor
reale
prescriptibile
extinctiv este de 10 de ani si este prevazut in art. 2518 Cod civil.84
4.3.3. Termene speciale de prescript extinctiva
Termenele speciale de prescripte extinctiva sunt acele termene care deroga de
la termenul general de prescripte si sunt cuprinse, fie in Codul civil, fie in legi
civile ulterioare adoptarii acestui act normativ, fie in legi anterioare, in masura
in care legea respectiva este in vigoare.
Codul civil reglementeaza mai multe
prescrippe extinctiva, dupa cum urmeaza:
categorii
de
termene
speciale
de
Termenul de prescriptie de 10 ani (art. 2518 din Codul civil) aplicabil

dreptului la actiune privitor la:
- drepjurile reale care nu sunt declarate prin lege imprescriptibile ori nu sunt
supuse altui termen de prescriptie;
- repararea pretudiciului moral sau material cauzat unei persoane prin torjura
84drepturile reale care nu sunt declarate prin lege imprescriptibile ori nu sunt supuse altui termen de prescriptie;
9
1
Andy Puca
ori acte de barbarie sau, dupa caz, a celui cauzat prin violenta ori agresiuni
sexuale comise contra unui minor sau asupra unei persoane aflate in
imposibilitate de a se apara ori de a-si exprima vointa;
- repararea pretudiciului adus mediului inconjurator.
Termenul de prescriptie de 2 ani reglementat de art. 2519 din Codul civil:

,,(1) Dreptul la actiune intemeiat pe un raport de asigurare sau reasigurare se
prescrie in termen de 2 ani.
(2) De asemenea, se prescrie in termen de 2 ani dreptul la actiune privitor la
plata remuneratiei cuvenite intermediarilor pentru serviciile prestate in baza
contractului de intermediere ".
Termenul de prescriptie de un an prevazut in art. 2520 din Codul civil:

(1) Se prescrie in termen de un an dreptul la actiune in cazul:
1. profesionistilor din alimentatia publica sau hotelierilor, pentru serviciile pe
care le presteaza;
2. profesorilor, institutorilor, maestrilor si artistilor, pentru lectiile date cu
ora, cu ziua sau cu luna;
3. medicilor, moaselor, asistentelor si farmacistilor, pentru vizite, operatii sau
medicamente;
4. vanzatorilor cu amanuntul, pentru plata marfurilor vandute si a furnijurilor
livrate;
5. mestesugarilor si artizanilor, pentru plata muncii lor;
6. avocatilor,
impotriva
clientilor,
pentru
plata
onorariilor
si
cheltuielilor.
Termenul de prescriptie se va calcula din ziua ramanerii definitive a hotararii
sau
din
aceea
a
mpacarii
partilor
ori
a
revocarii
mandatului.
In
cazul
afacerilor neterminate, termenul de prescriptie este de 3 ani de la data ultimei
prestatii efectuate;
7. notarilor
publici
si
executorilor
tudecatoresti,
in
ceea
ce
priveste
plata
sumelor ce le sunt datorate pentru actele functiei lor. Termenul prescriptiei se
va socoti din ziua in care aceste sume au devenit exigibile;
8. inginerilor,
arhitectilor,
geodezilor,
contabililor
si
altor
liber-profesionisti,
pentru plata sumelor ce li se cuvin. Termenul prescriptiei se va socoti din ziua
cand s-a terminat lucrarea.
(2)
In
toate
cazurile,
continuarea
lectiilor,
serviciilor,
furnijurilor,
actelor
sau
lucrarilor nu intrerupe prescriptia pentru sumele scadente".
Art. 2521 din Codul civil prevede alte cazuri ale termenului de prescriptie de
un an:
,,(1) Se prescrie prin implinirea unui termen de un an si dreptul la actiune
privitor
la
restituirea
sumelor
incasate
din
vanzarea
biletelor
pentru
un
spectacol care nu a mai avut loc.
(2) De
asemenea,
daca
prin
lege
nu
se
dispune
altfel,
se
prescrie
prin
implinirea
unui
termen
de
un
an
si
dreptul
la
actiunea
izvorata
dintr-un
contract
de
transport
de
bunuri
terestru,
aerian
sau
pe
apa,
indreptata
impotriva transportatorului.
9
1
Andy Puca
(3) In cazul prevazut la alin. (2), termenul de prescriptie este de 3 ani, atunci
cand contractul de transport a fost incheiat spre a fi executat succesiv sau,
dupa
caz,
combinat,
cu
acelasi
mitloc
de
transport
sau
cu
mitloace
de
transport diferite ".
Termene
speciale
de
prescriptie
extinctiva
sunt
prevazute
in
alte
acte
normative, cum ar fi, spre exemplu: termenul de 6 luni, stabilit in art. 11 alin. 1
din
Legea
nr.
554/2004
pentru
sesizarea
instantei
de
tudecata
in
vederea
anularii unui act administrativ sau termenul de 3 ani, prevazut de art. 67 din
Legea
nr.
31/1990
pentru
restituirea
dividendelor
platite
cu
incalcarea
prevederilor legale.
Sarcina de lucru 3
Pornind
de
la
dispozitiile
Codului
civil
identificati
si
analizati
comparativ
termenele
si
conditiile
care
guverneaza
prescriptia
extinctiva
pentru
actiunea
in
tagada
paternitatii
si
pentru
actiunea
in
stabilirea paternitatii. _____________________________________________
9
1
Andy Puca
4.4. Inceputul cursului prescript extinctive
4.4.1. Regula generala privind inceputul cursului prescriptiei extinctive

Prescript a extinctiva incepe sa curga de la
actiune.
Aceasta
regula
generala
cu
privire
este consacrata in art. 2523 din Codul civil potrivit caruia
data cand se naste

la
inceputul
cursului
dreptul la
prescriptei
Prescriptia incepe sa curga de la data cand titularul dreptului la actiune a cunoscut sau,
dupa imprejurari, trebuia sa cunoasca nasterea lui".
Din acest text de lege rezulta, asadar, ca prescriptia extinctiva isi incepe cursul
odata cu nasterea dreptului la actiune. Aceasta regula isi gaseste aplicarea ori
de cate ori nu se aplica o regula speciala care in functie de diferite situatii ce se
intalnesc in practica sa stabileasca un alt moment al inceperii cursului
prescriptiei extinctive.
4.4.2. Reguli speciale privind inceputul cursului prescripliei extinctive
Daca, principial, inceperea cursului prescriptiei extinctive coincide cu
momentul nasterii dreptului la actiune, aceasta nu inseamna ca data nasterii
dreptului la actiune este intotdeauna determinata. Intr-adevar, exista situatii in
care cunoasterea raportului juridic si a subiectului pasiv necesita, uneori, un
oarecare timp, deoarece nasterea dreptului subiectiv este afectata de un termen
ori conditie suspensiva sau descoperirea viciilor unui lucru transmis ori a unei
lucrari sau constructii executate presupun in mod necesar trecerea unei anumite
perioade de timp.
Situatiile pentru care au fost stabilite reguli speciale privind inceputul cursului
prescriptiei extinctive sunt urmatoarele:
a) Pentru dreptul la actiune ce a luat nastere ca urmare a unor obligatii
contractuale de a da sau de a face, prescriptia extinctiva incepe sa curga de la
data la care creanta devine exigibila, iar debitorul este obligat sa isi execute
obligatia (art. 2524 alin.1 din Codul Civil).85
Aceasta regula speciala se aplica acelor raporjuri juridice obligationale care au
ca izvor actul juridic civil, momentul inceperii cursului prescriptiei extinctive
fiind momentul in care obligatia atunge la scadenta (devine exigibila) si, pe
cale de consecinta, debitorul este obligat sa o execute.
b) Pentru dreptul subiectiv afectat de un termen suspensiv in favoarea
debitorului prescriptia incepe sa curga de la data cand s-a implinit termenul,
sau de la data cand se renunta la beneficiul termenului (art. 2524 alin 2 din
codul civil) .
85
Potrivit dispozitiilor art. 2524 alin. 1 din Codul civil, (1) Daca prin lege nu se prevede altfel, in cazul obligatiilor
contractuale de a da sau de a face prescriptia incepe sa curga de la data cand obligatia devine exigibila si debitorul trebuia
astfel s-o execute."
9
1
Andy Puca
c) Pentru dreptul subiectiv afectat de o conditie suspensiva, prescriptia incepe

sa curga de la data cand s-a implinit conditia (art. 2524 alin 3 din Codul civil)86.
d) In cazul unor prestatii ce au fost executate in temeiul unui act juridic

anulabil sau care a fost desfiintat pentru cauza de ineficacitate ori pentru
rezolutiune, prescriptia dreptului la actiune in restituirea prestatiilor incepe sa
curga la data la care hotararea prin care s-a desfiintat actul ramane definitiva
sau la data la care declaratia de rezolutiune sau reziliere devine irevocabila
(art. 2525 din Codul civil)87.
e) Art. 2526 din Codul civil reglementeaza inceputul prescriptiei extinctive in
cazul dreptului la actiunea in executarea prestatiilor succesive, astfel:
Cand este vorba de prestatii succesive, prescriptia dreptului la actiune incepe sa curga de la
data la care fiecare prestatie devine exigibila, iar daca prestatiile alcatuiesc un tot unitar, de
la data la care ultima prestatie devine exigibila".
f) Potrivit art. 2527 din Codul civil:
In cazul asigurarii contractuale, prescriptia incepe sa curga de la expirarea termenelor
prevazute de lege ori stabilite de parti pentru plata primei de asigurare, respectiv pentru
plata indemnizatiei sau, dupa caz, a despagubirilor datorate de asigurator".
g) In cazul actiunii in raspundere pentru paguba cauzata prin fapte ilicite,
prescriptia dreptului la actiune incepe sa curga de la data cand pagubitul a
cunoscut sau trebuia sa cunoasca, atat paguba, cat si pe cel care raspunde de ea
(art. 2528 alin. (1) din Codul civil).
Aceasta
regula
speciala
cu
privire
la
momentul
inceperii
cursului
prescriptiei
extinctive se aplica si in cazul actiunii in restituire intemeiate pe imbogatirea
fara tusta cauza, precum si actiunilor asimilate acestei din urma actiuni cum ar
fi, gestiunea de afaceri si plata nedatorata.
h)
Prescriptia actiunii in anularea unui act juridic incepe sa curga,
potrivit
dispozitiilor art. 2529 alin. (1) din Codul civil88 din momente diferite, in functie
de cauza de nulitate.
Astfel, prescriptia dreptului la actiunea in anulare a unui act juridic civil pentru
violenta incepe sa curga de la data cand violenta a incetat, fiindca numai din
acest moment victima poate sa actioneze.
In caz de dol, prescriptia dreptului la actiune curge de la data la care acesta a
fost descoperit.
86
(3) Daca dreptul este afectat de o conditie suspensiva, prescriptia incepe sa curga de la data cand s-a indeplinit
conditia ".
87
(2) In cazul in care dreptul este afectat de un termen suspensiv, prescriptia incepe sa curga de la implinirea
termenului sau, dupa caz, de la data renuntarii la beneficiul termenului stabilit exclusiv in favoarea
creditorului".
88
(1) Prescriptia dreptului la actiunea in anularea unui act juridic incepe sa curga:
a) in caz de violenta, din ziua cand aceasta a incetat;
b) in cazul dolului, din ziua cand a fost descoperit;
c) in caz de eroare ori in celelalte cazuri de anulare, din ziua cand cel indreptatit, reprezentantul sau legal ori cel chemat de
lege sa ii incuviinteze sau sa ii autorizeze actele a cunoscut cauza anularii, insa nu mai tarziu de implinirea a 18 luni din
ziua incheierii actului juridic.
(2) In cazurile in care nulitatea relativa poate fi invocata de o terta persoana, prescriptia incepe sa curga, daca prin lege nu
se dispune altfel, de la data cand tertul a cunoscut existenta cauzei de nulitate". _________________________________________
9
1
Andy Puca
In caz de eroare precum si in celelalte cazuri de anulare a actului juridic civil,

prescriptia incepe sa curga din ziua cand cel indreptatit, reprezentantul sau
legal ori persoana chemata de lege sa-i incuviinteze actele a cunoscut cauza
anularii, insa cel mai tarziu la implinirea a 18 luni de la data incheierii actului"
Din.aceste prevederi legale rezulta ca in cazul violentei si dolului prescriptia
are un singur moment al inceperii cursului si anume, incetarea violentei,
respectiv, descoperirea dolului, pe cand in cazul celorlalte cauze de nulitate
relativa sunt stabilite doua momente alternative ale inceperii cursului
prescriptiei extinctive, respectiv, un moment subiectiv, al cunoasterii cauzei de
anulare si un altul obiectiv, al expirarii celor 18 luni de la incheierea actului
juridic civil.
i) Codul civil reglementeaza in art. 2530 dreptul la actiunea in raspundere
pentru vicii aparente:
,,(1) Daca prin lege nu se prevede altfel, prescriptia dreptului la actiune izvorat din
transmiterea unor bunuri sau executarea unor lucrari, cu vicii aparente, in cazurile in care
legea sau contractul obliga la garantie si pentru asemenea vicii, incepe sa curga de la data
predarii sau receptiei finale a bunului ori a lucrarii sau, dupa caz, de la data implinirii
termenului prevazut de lege ori stabilit prin procesul verbal de constatare a viciilor, pentru
inlajurarea de catre debitor a viciilor constatate.
(2) Dispozitiile alin. (1) se aplica si in cazul lipsei calitatilor convenite ori al lipsurilor
cantitative, insa numai daca oricare dintre aceste lipsuri puteau fi descoperite, fara
cunostinte speciale, printr-o verificare normala".
Din aceste prevederi rezulta ca daca prin lege sau prin contractul incheiat de
parti se prevede si obligatia de garantie pentru vicii aparente, termenul de
prescriptie al actiunii in raspundere pentru astfel de vicii curge dupa cum
urmeaza:
- de la data predarii sau receptiei finale a bunului ori a lucrarii;
- de la data implinirii termenului prevazut de lege ori stabilit prin procesul
verbal de constatare a viciilor, pentru inlajurarea de catre debitor a viciilor
constatate.
Dispozitiile alineatului (1) al articolului 2530 se aplica si pentru situatiile care
privesc lipsa calitatilor sau cantitatilor convenite de parti, cu respectarea
conditiei ca respectivele lipsuri sa fi fost de asa najura incat sa fi existat
posibilitatea descoperirii lor la o verificare normala.
t) Prescriptia dreptului la actiune in cazul raspunderii pentru viciile ascunse ale
unui lucru transmis ori ale unei lucrari executate este reglementata in art. 2531
astfel:
1) in cazul unui bun transmis sau al unei lucrari executate - alin (1):
- de la data implinirii unui an din momentul predarii ori receptiei finale a
bunului sau a lucrarii,
- de la data descoperirii viciului in situatia in care e viciul a fost descoperit mai
inainte.
2) in cazul unei constructii - alin (2):
9
1
Andy Puca
- de la data implinirii a 3 ani din momentul predarii sau receptiei finale a

constructiei;
- de la data descoperirii viciului in situatia in care e viciul a fost descoperit mai
inainte.
In ceea ce priveste prescriptia dreptului la actiune in raspunderea pentru vicii
ascunse in cazul unor lucrari curente, acesta incepe sa curga in termen de o
luna pentru un bun transmis sau o lucrare executata, respectiv 3 luni pentru
situatiile care privesc lucrarile curente referitoare la constructii.
Dispozitiile alineatului (1) al articolului 2531 se aplica si pentru situatiile care
privesc lipsa calitatilor sau cantitatilor convenite de parti, cu respectarea
conditiei ca respectivele lipsuri sa fi fost de asa najura incat sa nu fi existat
posibilitatea descoperirii lor la o verificare normala.
In ceea ce priveste prescripfia dreptului la acfiune privind viciile ascunse ale
unei construcfii, aceasta incepe sa curga de la data descoperirii viciilor, insa cel
mai tarziu de la implinirea unui termen de 3 ani de la predare. Prin aceste
dispozifii legale nu se aduce insa nici o atingere termenelor de garanfie legale
sau convenfionale stabilite de parfi. (Beleiu, 2006, p. 285)
si
in
aceasta situafie, prin lege sunt stabilite doua momente alternative ale
inceputului cursului prescripfiei extinctive si anume, un moment subiectiv, data
descoperirii viciilor si un altul obiectiv, constand in data expirarii termenului
de predare de un an pentru lucruri si lucrari si de 3 ani pentru construcfii.
f) Alte reguli speciale privind inceputul prescripfiei extinctive.
Atat Codul civil cat si alte acte normative cuprind prevederi prin care se
stabilesc reguli speciale privind inceputul cursului prescripfiei extinctive, dintre
care cele mai importante sunt urmatoarele:
- prescripfia dreptului la acfiune in tagada paternitafii, incepe sa curga dupa

cum urmeaza:
Tagada paternitatii de catre sotul mamei Art. 430 din Codul civil:
,,(1) Sotul mamei poate introduce actiunea in tagada paternitatii in termen de 3 ani, care
curge fie de la data la care sotul a cunoscut ca este prezumat tata al copilului, fie de la o data
ulterioara, cand a aflat caprezumtia nu corespunde realitatii.
(2) Termenul nu curge impotriva sotului pus sub interdictie tudecatoreasca si, chiar daca
actiunea nu a fost pornita de tutore, ea poate fi introdusa de sot in termen de 3 ani de la data
ridicarii interdictiei.
(3) Daca sotul a murit inainte de implinirea termenul mentionat la alin. (1), far a a porni
actiunea, aceasta poate fi pornita de catre mostenitori in termen de un an de la data
decesului".
Tagada paternitatii de catre mama Art. 431 alin. (1) din Codul civil:
(1) Actiunea in tagada paternitatii poate fi pornita de catre mama in termen de 3 ani de la
data nasterii copilului".
Tagada paternitatii de catre pretinsul tata biologic Art. 432 din Codul
civil:
(1) Actiunea in tagada paternitatii introdusa de catre cel care se pretinde tata biologic
poate fi admisa numai daca acesta face dovada paternitatii sale fata de copil.
9
1
Andy Puca
(2) Dreptul la actiune nu se prescrie in timpul vietii tatalui biologic. Daca acesta a decedat,
actiunea poate fi formulata de mostenitorii sai in termen de cel mult un an de la data
decesului".
Tagada paternitatii de catre copil si de catre mostenitori Art. 433 din
Codul civil:
,,(1) Actiunea in tagada paternitatii se porneste de copil, in timpul minoritatii sale, prin
reprezentantul sau legal.
(2) Dreptul la actiune nu se prescrie in timpul vietii copilului".
- prescript dreptului la opfiune succesorala incepe sa curga, potrivit Art.
1.103 din Codul civil:
(1) Dreptul de optiune succesorala se exercita in termen de un an de la data deschiderii
mostenirii.
(2) Termenul de optiune curge:
a) de la data nasterii celui chemat la mostenire, daca nasterea s-a produs dupa deschiderea
mostenirii;
b) de la data inregistrarii mortii in registrul de stare civila, daca inregistrarea se face in
temeiul unei hotarari tudecatoresti de declarare a mortii celui care lasa mostenirea, afara
numai daca succesibilul a cunoscut faptul mortii sau hotararea de declarare a mortii la o
data anterioara, caz in care termenul curge de la aceasta din urma data;
c) de la data la care legatarul a cunoscut sau trebuia sa cunoasca legatul sau, daca
testamentul cuprinzand acest legat este descoperit dupa deschiderea mostenirii;
d) de la data la care succesibilul a cunoscut sau trebuia sa cunoasca legajura de rudenie pe
care se intemeiaza vocatia sa la mostenire, daca aceasta data este ulterioara deschiderii
mostenirii".
- prescript acîunilor posesorii, prevazuta de art 951 din Codul civil:
(1) In caz de tulburare ori de deposedare, pasnica sau violenta, actiunea se introduce in
termenul de prescriptie de un an de la data tulburarii sau deposedarii.
(2) Daca tulburarea ori deposedarea este violenta, actiunea poate fi introdusa si de cel care
exercita o posesie viciata, indiferent de durata posesiei sale ".
Sarcina de lucru 4
La 17.04.1998, reclamantul M.N. a solicitat instanêi sa se constate ca
nu el este tatal copilului nascut la 29 octombrie 1986. In fapt,
reclamantul a aratat ca a aflat ca nu el este tatal copilului nascut la 3
luni si 7 zile de la incheierea casatoriei cu parata abia in urma cu 2 luni,
cand,
cu
ocazia
desparfirii
in
fapt
de
acesta,
i-a
comunicat
numele
tatalui adevarat al minorei.
Este introdusa in termen acfiunea?
z'---------------------------------------------------------------
9
1
Andy Puca
4.5. Suspendarea prescript extinctive

In perioada termenului de prescripfie se pot ivi anumite situafii ori imprejurari
de najura sa-l puna in imposibilitate pe titularul dreptului sa-si valorifice, fie
personal, fie prin reprezentare, dreptul la acfiune in sens material in termenul
stabilit
de
lege.
Pentru
a
asigura
titularului
dreptului
integralitatea
termenelor
de prescripfie, legiuitorul a reglementat suspendarea prescripfiei extinctive.
Suspendarea
prescripfiei
extinctive
consta
in
oprirea,
de
drept,
a
curgerii
termenului
de
prescripfie,
pe
timpul
cat
dureaza
situafiile
ori
imprejurarile,
limitativ prevazute de lege, care il pun in imposibilitatea de a acfiona pe
titularul dreptului la acfiune (Beleiu, 2006, p. 289) (Boroi & Stanciulescu,
Drept civil, 2006, p. 158).
Cazurile
generale
de
suspendare
a
cursului
prescripfiei
extinctive
sunt
expres
si
limitativ
prevazute
in
art.
2532
din
Codul
civil.
Ele
sunt
de
stricta
interpretare
si
aplicare
si
produc
efecte
de
drept
(ope
legis),
instanfa
de
tudecata putand doar sa constate producerea lor.
In conformitate
suspenda:
cu
prevederile
art.
2532
din
Codul
civil,
cursul
prescripfiei
se
1. intre soti, cat timp dureaza casatoria si nu sunt separati in fapt;

2. intre parinti, tutore sau curator si cei lipsiti de capacitate de exercitiu sau cu
capacitate de exercitiu restransa ori intre curatori si cei pe care ii reprezinta,
cat timp dureaza ocrotirea si socotelile nu au fost date si aprobate;
3. intre orice persoana care, in temeiul legii, al unei hotarari tudecatoresti sau
al unui act juridic, administreaza bunurile altora si cei ale caror bunuri sunt
astfel administrate, cat timp administrarea nu a incetat si socotelile nu au fost
date si aprobate;
4. in cazul celui lipsit de capacitate de exercitiu sau cu capacitate de exercitiu
restransa, cat timp nu are reprezentant sau ocrotitor legal, in afara de cazurile
in care exista o dispozitie legala contrara;
5. cat
timp
debitorul,
sau exigibilitatea acesteia;
in
mod
deliberat,
ascunde
creditorului
existenta
datoriei
6. pe
intreaga
durata
a
negocierilor
purtate
in
scopul
rezolvarii
pe
amiabila a neintelegerilor dintre parti, insa numai daca acestea au fost
in ultimele 6 luni inainte de expirarea termenului de prescriptie;
7. in cazul in care cel indreptatit
contractului,
sa
foloseasca
o
reclamatia
administrativa,
incercarea
timp nu a cunoscut si nici nu
insa nu mai mult de 3 luni de
contract nu s-a stabilit un alt termen;
cale
tinute
la actiune trebuie sau poate, potrivit legii ori

anumita
procedura
prealabila,
cum
sunt
de
impacare
sau
altele
asemenea,
cat
trebuia sa cunoasca rezultatul acelei proceduri,
la declansarea procedurii, daca prin lege sau
8. in cazul in care titularul dreptului sau cel care l-a

fortele armate ale Romaniei, cat timp acestea se afla in
incalcat face parte

stare de mobilizare
din
sau
9
1
Andy Puca
de razboi. Sunt avute in vedere si persoanele civile care se gasesc in fortele

armate pentru ratiuni de serviciu impuse de necesitatile razboiului;
9. in cazul in care cel impotriva caruia curge sau ar urma sa curga prescriptia
este impiedicat de un caz de forta matora sa faca acte de intrerupere, cat timp
nu a incetat aceasta impiedicare; forta matora, cand este temporara, nu
constituie o cauza de suspendare a prescriptiei decat daca survine in ultimele 6
luni inainte de expirarea termenului de prescriptie;
10. in alte cazuri prevazute de lege.
In legajura cu aceste cauze de suspendare se impun a fi facute unele precizari.

Astfel, forta matora se admite a fi un eveniment imprevizibil si insurmontabil,
cum ar fi un cutremur de pamant, o inundate etc.89 Pentru a fi o cauza de
suspendare a prescriptiei extinctive, forta matora trebuie sa se refere la titularul
------------- dreptului la actiune, impiedicandu-l sa formuleze cerere de chemare in
tudecata. Cat priveste cea de a opta cauza de suspendare a prescriptiei, ea
priveste atat pe creditor, cat si pe debitor care trebuie sa se afle in randul
fortelor armate, iar acestea sa fie puse pe picior de razboi.
In conformitate cu prevederile art. 2534 alin. (1) din Codul civil:
(1) De la data cand cauza de suspendare a incetat, prescriptia isi reia cursul, socotindu-se
pentru implinirea termenului si timpul scurs inainte de suspendare."
Aceasta inseamna ca suspendarea prescriptiei are ca efect general inlajurarea
din termenul de prescriptie a perioadei de timp cat a durat cauza de suspendare.
Dupa incetarea cauzei de suspendare, prescriptia extinctiva isi reia cursul,
socotindu-se in termenul de prescriptie si perioada de timp scursa inainte de
intervenirea cauzei de suspendare. Cu alte cuvinte, suspendarea prescriptiei
extinctive produce ca efect general oprirea cursului prescriptiei pe toata
perioada cat a durat cauza de suspendare. Aceasta perioada de timp nu este
luata in calculul termenului de prescriptie.
Pentru ca titularului dreptului la actiune sa i se dea posibilitatea sa aiba la
indemana timpul necesar pentru introducerea actiunii si procurarii dovezilor de
care intelege sa se foloseasca pentru dovedirea dreptului sau, in alin. (2) al art.
2534 din Codul civil s-a prevazut ca:
(2) Prescriptia nu se va implini mai inainte de expirarea unui termen de 6 luni de la data
cand suspendarea a incetat, cu exceptia prescriptiilor de 6 luni sau mai scurte, care nu se vor
implini decat dupa expirarea unui termen de o luna de la incetarea suspendariiP
Acest efect al suspendarii prescriptiei extinctive a fost denumit in literajura de
specialitate ca efect special, el producandu-se numai in cazurile prevazute
expres de textul de lege.
Efectul special al suspendarii prescriptiei consta, in realitate, in prelungirea
termenului de prescriptie cu 6 luni pentru prescriptiile mai mari de 6 luni daca
aparut cauza de suspendare in ultimele 6 luni ale termenului de prescriptie.
Asa, spre exemplu, daca termenul de prescriptie este de un an si pana la
89
Trib. Supr., Sect. civi., dec. nr. 1860/1986 in C.D. 1986, p. 47.
9
1
Andy Puca
intervenirea cauzei de suspendare s-au scurs 11 luni, prescrippa nu se va

implini decat dupa trecerea unui termen de 5 luni de la incetarea cauzei de
suspendare. Pentru prescrippile mai mici de 6 luni, termenul de prescrippe se
prelungeste cu o luna, indiferent cand a intervenit cauza de suspendare.
4.6. Intreruperea prescript extinctive

Cursul prescrippei extinctive poate fi modificat nu numai prin suspendare, ci si
prin lntrerupere.
Prin
intreruperea
prescrip{iei
se
mêlege
Inlajurarea
din
termenul
de
prescriptie a perioadei scurse pana la intervenirea cauzei de lntrerupere.
(Beleiu, 2006, p. 296)
Intreruperea prescrippei extinctive se tustifica, asa cum rezulta din cauzele de
lntrerupere, pe imprejurari care {in de incetarea starii de pasivitate a titularului
dreptului la actiune, precum si pe incetarea impotrivirii debitorului, imprejurari
ce au loc in cursul prescrippei.
Cazurile de lntrerupere a prescrippei extinctive sunt prevazute in art. 2537 din
Codul civil potrivit caruia prescrippa se intrerupe:
Aceste prevederi legale impun unele precizari privind cauzele de intrerupere a
prescript extinctive.
Pentru a produce efectele lntreruperii prescripfiei prevazute de lege,
recunoasterea dreptului a carui acfiune se prescrie trebuie sa fie neechivoca.
Recunoasterea obligafiei de catre debitor nu este supusa nici unei formalitafi,
ea putand fi facuta expres (o scrisoare, o cerere etc.) sau tacit (plata dobanzilor
care semnifica existenfa datoriei). Chemarea in tudecata a debitorului de catre
creditor are ca efect intreruperea prescripfiei
chiar daca sesizarea a fost facuta la un organ de jurisdictie ori de urmarire
penala necompetent sau chiar daca este nula pentru lipsa de forma" (art. 2539
alin. (1).
Prescriptia nu este intrerupta daca:
- cel ce a introdus cererea a renuntat la ea;
- cererea a fost respinsa;
definitiva (art. 2539 alin. (2));
anulata
ori
s-a
perimat
printr-o
hotarare
ramasa
- hotararea tudecatoreasca sau arbitrala si-a pierdut puterea executorie prin

implinirea termenului deprescriptie a dreptului de a obtine executarea silita.(
9
1
Andy Puca
(art. 2539 alin. (3))

Cu toate acestea, daca reclamantul, in termen de 6 luni de la data cand hotararea de
respingere sau de anulare a ramas definitiva, introduce o noua cerere, prescriptia este
considerata intrerupta prin cererea de chemare in tudecata sau de arbitrare precedenta, cu
conditia insa ca noua cerere sa fie admisa". (art. 2539 alin. (2))
Potrivit art. 2540 din Codul civil,
,,Prescriptia este intrerupta prin punerea in intarziere a celui in folosul caruia curge
prescriptia numai daca aceasta este urmata de chemarea lui in tudecata in termen de 6 luni
de la data punerii in intarziere ".
Efectele intreruperii prescripfiei
Codul civil potrivit caruia:
extinctive
sunt
prevazute
in
art.2541
din
(1) Intreruperea sterge prescriptia inceputa inainte de a se fi ivit cauza de intrerupere.

(2) Dupa intrerupere incepe sa curga o noua prescriptie.
(3) Daca intreruperea prescriptiei a avut loc prin recunoasterea dreptului de catre cel in
folosul caruia curgea, va incepe sa curga o noua prescriptie de acelasi fel.
(4) In cazul in care prescriptia a fost intrerupta printr-o cerere de chemare in tudecata ori de
arbitrare, noua prescriptie a dreptului de a obtine executarea silita nu va incepe sa curga cat
timp hotararea de admitere a actiunii nu a ramas definitiva.
(5) Daca intreruperea rezulta din interventia facuta in procedura insolventei sau a urmaririi
silite, prescriptia va reincepe sa curga de la data la care exista din nou posibilitatea legala de
valorificare a creantei ramase neacoperite.
(6) In cazul in care prescriptia a fost intrerupta potrivit art. 2.537 pct. 3, intreruperea
opereaza pana la comunicarea ordonantei de clasare, a ordonantei de suspendare a
urmaririi penale ori a hotararii de suspendare a tudecatii sau pana la pronuntarea hotararii
definitive a instantei penale. Daca repararea pagubei se acorda, potrivit legii, din oficiu,
intreruperea opereaza pana la data cand cel impotriva caruia a inceput sa curga prescriptia
a cunoscut sau trebuia sa cunoasca hotararea definitiva a instantei penale prin care ar fi
trebuit sa se stabileasca despagubirea".
9
1
Andy Puca
Din aceste prevederi legale rezulta ca intreruperea prescriptiei are ca efect, in

primul rand, ca timpul ce s-a scurs de la inceperea cursului prescriptiei si pana
la intervenirea cauzei de intrerupere nu intra in calculul termenului de
prescriptie si, in al doilea rand, dupa incetarea cauzei de intrerupere incepe sa
curga un nou termen de prescriptie, fie din ziua urmatoare datei recunoasterii,
fie de la data ramanerii definitive a hotararii tudecatoresti.
Noua prescript care incepe sa curga dupa incetarea cauzei de intrerupere este
de aceeasi najura ca cea anterioara, adica de aceeasi durata.
4.7. Repunerea in termenul de prescript extinctiva

In conformitate cu prevederile art. 2522 din Codul civil:
(1) Cel care, din motive temeinice, nu si-a exercitat in termen dreptul la actiune supus
prescriptiei poate cere organului de jurisdictie competent repunerea in termen si tudecarea
cauzei.
(2) Repunerea in termen nu poate fi dispusa decat daca partea si-a exercitat dreptul la
actiune inainte de implinirea unui termen de 30 de zile, socotit din ziua in care a cunoscut sau
trebuia sa cunoasca incetarea motivelor care au tustificat depasirea termenului de
prescriptie."
Din aceste prevederi legale rezulta ca repunerea in termenul de prescriptie se
infapseaza ca fiind beneficiul pe care legea il acorda titularului dreptului la
actiune care, din motive temeinic tustificate, nu a putut formula actiune in
tustipe in termenul de prescriptie, astfel ca organul de jurisdictie competent
este indreptatita sa solutioneze in fond, cererea de chemare in tudecata, desi a
fost introdusa dupa implinirea termenului de prescriptie. (Beleiu, 2006, p. 302)
In lege sunt
prescriptie.
prevazute
uneori
cazuri
speciale
de
repunere
in
termenul
de
Astfel in art. 13 din Legea nr. 18/1991 modificata si completata privind fondul
funciar90 s-a prevazut ca:
(2) Mostenitorii care nu-si pot dovedi aceasta calitate, intrucat terenurile nu s-au gasit in
circuitul civil, sunt socotiti repusi in drept in termenul de acceptare cu privire la cota ce li se
cuvine din terenurile ce au apartinut autorului lor. Ei sunt considerati ca au acceptat
mostenirea prin cererea pe care o fac comisiei".
Tot astfel, prin art. 5 alin. 4 din Legea nr. 112/1995 cu modificarile ulterioare
pentru reglementarea situatiei juridice a unor imobile cu destinatia de locuinte,
2
trecute in proprietatea statului91 s-a dispus ca:

mostenitorii, in sensul prezentei legi, sunt socotifi de drept acceptanfii succesiunii de la data
depunerii cererii prevazute in art. 14"
pentru restituirea in najura a apartamentelor intrate in proprietatea statului ca
efect al nationalizarii ori in alt mod sau, dupa caz, acordarea de despagubiri.
90
91
Republicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 1 din 5 ianuarie 1998.

Publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 279 din 29 noiembrie 1995.
9
1
Andy Puca
Spre deosebire de suspendarea sau intreruperea prescripfiei, unde prin lege sunt
expres si limitativ prevazute cazurile in care acestea intervin, la repunerea in
termenul de prescripfie asemenea situafii nu sunt prevazute de lege, ele fiind
lasate la aprecierea instanfelor de tudecata care, de la caz la caz, pot sa dispuna
repunerea
in
termenul
de
prescripfie
daca
apreciaza
ca
sunt
motive
temeinic
tustificate pentru aceasta.
in
literajura
de
specialitate
si
practica
tudecatoreasca92
s-a
considerat
ca
repunerea in termenul de prescripfie exclude forfa matora care constituie cauza
de suspendare, precum si orice culpa din partea titularului dreptului la acfiune
pentru
depasirea
termenului
de
prescripfie.
in
literajura
de
specialitate,
intr-o
formulare
sintetica,
dar
suficient
de
sugestiva
s-a
aratat
ca
Repunerea
in
termen este o nofiune care exclude si forâ matora si culpa. Domeniul ei incepe
unde inceteaza culpa iar aceasta inceteaza unde incepe forty matora".
in
practica
tudecatoreasca
au
fost
considerate
ca
urmatoarele cauze ce tustifica repunerea in termenul de prescripfie:
fiind
temeinic
- existenfa
unor
imprejurari
speciale
in
care s-a
gasit
mostenitorul
in strainatate), care l-au impiedicat sa afle despre deschiderea unei succesiuni
tustificate,
(era
stabilit
la care era chemat ;

- spitalizarea
repetata
ori
indelungata;
cunoasterea
organele de urmarire penala, dupa implinirea termenului de prescripfie;
- parasirea minorului93 etc.
unor
fapte
stabilite
de
Potrivit dispozifiilor alin. 2 al art. 2522 din Codul civil cererea de repunere in
termen va putea fi facuta numai in termen de 30 de zile de la incetarea cauzei
care tustifica depasirea termenului de prescripfie. Termenul de 30 de zile
pentru repunerea in termen se refera nu numai repunerea in termen la cerere, ci
si la acordarea din oficiu a repunerii in termenul de prescripfie. Desi textul de
lege nu menfioneaza, in literajura de specialitate s-a precizat ca in termenul de
30 de zile trebuie solufionata cererea de repunere in termenul de prescripfie si
introdusa si cererea de chemare in tudecata pentru tudecarea in fond a pricinii.
(Beleiu, 2006, p. 346) Ambele pretenfii pot fi formulate intr-o singura cerere
sau
separat.
Indiferent
cum
sunt
formulate
aceste
cereri
mai
intai
se
solufioneaza
cererea
de
repunere
in
termenul
de
prescripfie
si
numai
dupa
aceea se trece, daca este cazul, la tudecarea in fond a pricinii. Admiterea cererii
de repunere in termen nu inseamna si admiterea in fond a acfiunii.
Repunerea in termenul de prescripfie are ca principal efect ca prescripfia este
socotita neimplinita desi termenul a expirat. (Boroi & Stanciulescu, Drept civil,
2006, p. 169) _____________________________________________________________
92
93
Trib. Supr., Secf. civ., dec. nr. 144/1973 in C.D. 1973, p. 181.
Trib. Supr., Secf. civ., dec. nr. 1465/1968 in RRD nr. 3/1969, p. 170.
9
1
Andy Puca
/v
4.8. Implinirea (calculul) prescript extinctive

Implinirea
prescriptiei
inseamna
termenul de prescripfie extinctiva.
determinarea
momentului
la
care
expira
Pentru stabilirea acestui moment, de regula, este necesar sa se faca un calcul ce

presupune cunoasterea urmatoarelor elemente:
a) termenul de prescript extinctiva aplicabil in cazul dat;
b) inceputul acestui termen;
c) daca in cursul prescript a intervenit ori nu, vreo cauza de intrerupere sau
suspendare a prescriptiei;
d) regulile de calcul a termenului de prescriptie.
Regulile de calcul al termenului de prescript extinctiva sunt cuprinse in
Codul civil si in Codul de procedura civila.
Codul civil in art.2516 reglementeaza domeniul de aplicare al prescriptiei
extinctive, astfel:
(1) Dispozitiile prezentului titlu constituie dreptul comun in materia prescriptiei extinctive.
(2) Prescriptia dreptului de a obtine executarea silita a unei hotarari tudecatoresti sau
arbitrale ori a altui titlu executoriu este supusa dispozitiilor Codului de procedura civila,
afara de cazul in care acestea din urma ar fi neindestulatoare ".
Modul
de
calcul
al
termenului
de
prescript
extinctiva
stabilit
in
zile,
saptamani, luni sau ani se face potrivit dispozitiilor art. 2552 si art. 2553 din
Codul civil. Astfel, potrivit dispozitiilor art. 2552 din Codul civil:
(1) Cand termenul este stabilit pe saptamani, luni sau ani, el se implineste in ziua
corespunzatoare din ultima saptamdna ori luna sau din ultimul an.
(2) Daca ultima luna nu are o zi corespunzatoare celei in care termenul a inceput sa curga,
termenul se implineste in ultima zi a acestei luni.
(3) Mitlocul lunii se socoteste a cincisprezecea zi.
(4) Daca termenul este stabilit pe o luna si tumatate sau pe mai multe luni si tumatate, cele 15
zile se vor socoti la sfarsitul termenului".
9
1
Andy Puca
Spre exemplu, termenul de 3 ani lnceput la 21 ianuarie 1994 se va lmplini la 21

ianuarie 1997.
Daca termenul de prescrippe este stabilit in zile se vor aplica dispozipile art.
2553 C. civ. potrivit caruia:
(1) Cand termenul se stabileste pe zile, nu se ia in calculprima si ultima zi a termenului.
(2) Termenul se va lmplini la ora 24,00 a ultimei zile.
(3) Cu toate acestea, daca este vorba de un act ce trebuie indeplinit intr-un loc de munca,
termenul se va implini la ora la care inceteaza programul normal de lucru. Dispozitiile art.
2.556 raman aplicabile."
Daca termenul de prescrippe este stabilit in ore se vor aplica dispozipile art.
2555 din Codul civil:
Cand termenul se stabileste pe ore, nu se iau in calcul prima si ultima ora a termenului".
Rezumat
Prescrippa extinctiva poate fi definita ca fiind stingerea dreptului la acpune in
sens material, neexercitat in termenul prevazut de lege. Domeniul principal de
aplicare
a
prescrippei
extinctive
il
constituie
drepjurile
de
creanâ,
indiferent
de izvorul lor. Prin termen de prescrippe extinctiva se inêlege intervalul de
timp stabilit de lege inauntrul caruia trebuie exercitat dreptul la acpune in sens
material,
inêlege
sub
sancpunea
inlajurarea
din
intervenirea
in oprirea,
situapile
ori
imposibilitatea
termenul
de
cauzei
de
de drept, a
pierderii
termenul
acelui
drept.
de
prescrippe
Prin
a
intreruperea
prescrippei
perioadei
scurse
pana
intrerupere.
Suspendarea
prescrippei
curgerii termenului de prescrippe, pe
extinctive
timpul cat
se
la
consta
dureaza
imprejurarile,
limitativ
prevazute
de
lege,
care
il
pun
de
a
acpona
pe
titularul
dreptului
la
acpune.
Repunerea
prescrippe
se
infapseaza
ca
fiind
beneficiul
pe
care
legea
in
in
il
acorda
titularului
dreptului
la
acpune
care,
din
motive
temeinic
tustificate,
nu
a putut formula acpune in tustipe in termenul de prescrippe, astfel ca organul
jurisdictional
competent
este
indreptapt
sa
soluponeze
in
fond,
cererea
de
chemare
in
tudecata,
desi
a
fost
introdusa
dupa
implinirea
termenului
de
prescrippe.
Implinirea
prescrippei
inseamna
determinarea
momentului
la
care
expira termenul de prescrippe extinctiva.
9
1
Andy Puca
1) Normele care reglementeaza prescript extinctiva:
a) au caracter imperativ;
b) pot fi inlajurate prin dispozipi de voinâ contrare ale parplor actului
juridic civil;
c) pot fi invocate de parple interesate, dar nu pot fi aplicate din oficiu de
catre instanâ.
2) Termenul de prescrippe pentru aliunde posesorii incepe sa curga:
a) de la data primului act prin care posesia a fost tulburata;
b) de la data ultimului act prin care posesia a fost tulburata;
c) de la data cand posesorul a cunoscut sau trebuia sa cunoasca tulburarea si
pe cel care raspunde de ea.
3) Cursul prescrippei se suspenda:
a) prin introducerea unei cereri de chemare in tudecata;
b) intre soî in timpul casatoriei;
c) cat timp persoana cu capacitate de exerciîu deplina are reprezentant
legal.
4) Efectul repunerii in termen consta in:
a) reluarea cursului prescrippei;
b) soluîonarea acîunii pe fond, desi termenul de prescrippe a expirat;
c) socotirea prescrippei ca neimplinita.
Raspunsuri la fntrebarile din testele de autoevaluare din Unitatea I
1. b; 2. c; 3. a; 4. c; 5. a
Raspunsuri la fntrebarile din testele de autoevaluare din Unitatea II

1. b; 2. b; 3. a; 4. c, 5. b.
Raspunsuri la fntrebarile din testele de autoevaluare din Unitatea III
1. a; 2. a, b, c; 3. b; 4. c, 5.c.
Raspunsuri la fntrebarile din testele de autoevaluare din Unitatea IV

1. a; 2. a; 3. b; 4. c
9
1
Andy Puca
Lucrare de verificare aferenta capitolelor 1 $i 2

1. Eroarea - viciu de consim(amant.
2. Defineste prescript extinctiva si prezinta termenele generale si speciale de
prescrip(ie extinctiva.
Nota bene. Lucrarea va fi transmisa tutorelui in termen de 7 zile de la data

anun(ului de executare a ei, iar rezultatul evaluarii i(i va fi comunicat prin
acesta sau prin platforma eLearning.
Beleiu, Gheorghe (2003). Drept
Subiectele
dreptului
civil.
Edi(ia
a
236-310.
Boroi,
Gabriel
(2010).
Drept
Lupulescu,
183-214.
Pusca,
pp.
D.
Andy
civil.
(2000).
Drept
civil.
(2010).
Drept
civil.
civil roman. Introducere in

VIII-a.
Bucuresti:
Universul
Partea
Introducere
Partea
generala.
in
dreptul
generala,
dreptul
Juridic,
Persoanele.
civil.
Bucuresti:
Gala(i:
Pro
civil.
pp.
Edi(ia
4,
s.e.,
pp.
Universitaria,
128-157.
9
1
Andy Puca
Bibliografie de elaborare a cursului

Andrei, P. P., & Apetrei, I. (1998). Drept civil Partea generala. Persoanele. Iasi: Edijura
Ankarom.
Beleiu, Gheorghe (2003). Drept civil roman. Introducere in dreptul civil. Subiectele dreptului
civil. Edipa a VIII-a. Bucuresti: Universul Juridic.
Beleiu, Gheorghe (2006). Drept civil roman. Introducere in dreptul civil. Subiectele dreptului
civil. Edi(ia a X-a, revazuta si adaugita de Marian Nicolae si Petrica Trusca. Bucuresti:
Universul Juridic.
Boroi, Gabriel (2003). Drept civil. Partea generala. Persoanele. Bucuresti: All Beck.
Boroi,
Gabriel
(2010).
Drept
civil.
Partea
generala.
Persoanele.
Edi(ia
4,
Bucuresti:
Hamangiu.
Boroi, G.; Stanciulescu, L.; Almasaa, A.; Padurariu, I. (2008). Drept civil. Curs selectiv
pentru licenta. Teste grila. Editia a IV-a revizuita si actualizata. Bucuresti: Hamangiu.
Chelaru, Eugen (2007). Drept civil. Partea generala. Bucuresti: C. H. Beck.
Dogaru, Ion; Sevastian, Cercel (2007). Drept civil. Partea generala. Bucuresti: C. H. Beck.
Dogaru, I.; Popa, Nicolae et all. (2008). Bazele dreptului civil. Vol. I. Teoria generala.
Bucuresti: C.H. Beck.
Hamangiu, C.; Rosetti-Balanescu, I.; Baicoianu, Al. (1996). Tratat de drept civil roman, vol.
I, Bucuresti: All Beck.
Lupulescu, D. (1973). Dreptul de proprietate comunape cote-parp si aplicapile sale practice.
Bucuresti: Edijura stiin(ifica.
Micescu, Istrate (2000). Curs de drept civil, Bucuresti: All Beck.
Nicolae, Marian (2004). Prescriptia extinctiva. Bucuresti: Rosetti.
Pop, T. (1994). Drept civil roman. Bucuresti: Lumina Lex.
Pusca, Andy (2010). Drept civil. Partea generala, Bucuresti: Pro Universitaria.
Statescu, Constantin; Barsan, Corneliu
obligapilor. Bucuresti: All Educational.
(1998).
Tratat
de
drept
civil.
Teoria
generala a
Jurianu, C. (2005). Curs de drept civil. Partea generala. Bucuresti: Edijura Universitara.
Ungureanu, Ovidiu (2007). Drept civil. Introducere. Editia a 8-a. Bucuresti: C.H. Beck.
Ungureanu, O., & Tugastru, C. (2003). Drept civil. Persoanele. Bucuresti: Rosetti.
Urs, Iosif R. (2001). Drept civil roman. Teoria generala. Bucuresti: Oscar Print.
Zlatescu, Victor Dan (2000). Tratat elementar de drept civil roman, Teoria generala. Vol. I.
Bucuresti:
Edijura
Calistrat
Hogas.
Este norma prohibitiva cea care prevede ca: (art. 1120 alin. 1 C. civ.). Renuntarea la mostenire nu se presupune, cu
exceptia cazurilor prevazute la art. 1.112 si art. 1.113 alin. "
9
1
Andy Puca
1.2.2. Normele juridice - izvoare ale dreptului civil

Obiceiul si jurisprudenta toaca un rol secund.
Formele specifice de exprimare a normelor de drept civil constituie izvoare ale
dreptului civil. Aceste forme de exprimare a normelor juridice civile se
realizeaza pe calea actelor normative.
Actele normative sunt acele acte care emana de la organele de stat investite cu
prerogativa legiferarii. Sunt astfel izvoare ale dreptului civil: Constitutia, Codul
civil, legile (adoptate de Parlament si promulgate de Presedinte), hotararile si
ordonantele Guvernului (inclusiv cele de urgent), ordinele si instructiunile
ministrilor, actele normative emise de autoritatile administratiei publice locale.
La acestea se adauga unele acte normative adoptate inainte de 1990, in masura
in care acestea mai sunt in vigoare (legi, decrete, hotarari ale Consiliului de
Ministri,
ordine
si
instructiuni),
precum
si
reglementari
internalionale
(convenlii, pacte, acorduri etc.) la care Romania este parte.
Varietatea actelor normative ce reglementeaza raporjuri sociale ce fac obiectul
dreptului civil impune o anumita ierarhizare a acestora ce se stabileste in
funclie de caracterul si ierarhia organului care le edicteaza.
a) Legile. In conformitate cu prevederile art. 72 din Constitulia Romaniei:
Parlamentul adopta legi constitutional, legi organice si legi ordinare ".
In ierarhia izvoarelor dreptului civil pe primul loc se afla Constitulia si legile
constitulionale, adica cele prin care are loc revizuirea Constituliei. Desi
Constitulia reprezinta principalul izvor de drept pentru dreptul constitutional,
totusi ea prezinta o importanta deosebita, ca izvor de drept, si pentru dreptul
civil.
Intr-adevar,
unele
dintre
drepjurile
fundamentale
ale
cetatenilor
consacrate in Constitute sunt si drepjuri subiective civile recunoscute si
ocrotite de catre normele dreptului civil persoanelor fizice. Organele statului
stabilite prin Constitutie sunt in marea lor matoritate si persoane juridice subiecte ale raporjurilor juridice de drept civil. De asemenea, unele din
principiile fundamentale ale dreptului civil, cum ar fi principiul garantarii
dreptului de proprietate sau principiul egalitatii in fata legii sunt consacrate si
in textele constitutionale.
9
1
Andy Puca
1.2.2. Normele juridice - izvoare ale dreptului civil

Obiceiul si jurisprudenta toaca un rol secund.
Formele specifice de exprimare a normelor de drept civil constituie izvoare ale
dreptului civil. Aceste forme de exprimare a normelor juridice civile se
realizeaza pe calea actelor normative.
Actele normative sunt acele acte care emana de la organele de stat investite cu
prerogativa legiferarii. Sunt astfel izvoare ale dreptului civil: Constitutia, Codul
civil, legile (adoptate de Parlament si promulgate de Presedinte), hotararile si
ordonantele Guvernului (inclusiv cele de urgent), ordinele si instructiunile
ministrilor, actele normative emise de autoritatile administratiei publice locale.
La acestea se adauga unele acte normative adoptate inainte de 1990, in masura
in care acestea mai sunt in vigoare (legi, decrete, hotarari ale Consiliului de
Ministri,
ordine
si
instructiuni),
precum
si
reglementari
internalionale
(convenlii, pacte, acorduri etc.) la care Romania este parte.
Varietatea actelor normative ce reglementeaza raporjuri sociale ce fac obiectul
dreptului civil impune o anumita ierarhizare a acestora ce se stabileste in
funclie de caracterul si ierarhia organului care le edicteaza.
a) Legile. In conformitate cu prevederile art. 72 din Constitulia Romaniei:
Parlamentul adopta legi constitutional, legi organice si legi ordinare ".
In ierarhia izvoarelor dreptului civil pe primul loc se afla Constitulia si legile
constitulionale, adica cele prin care are loc revizuirea Constituliei. Desi
Constitulia reprezinta principalul izvor de drept pentru dreptul constitutional,
totusi ea prezinta o importanta deosebita, ca izvor de drept, si pentru dreptul
civil.
Intr-adevar,
unele
dintre
drepjurile
fundamentale
ale
cetatenilor
consacrate in Constitute sunt si drepjuri subiective civile recunoscute si
ocrotite de catre normele dreptului civil persoanelor fizice. Organele statului
stabilite prin Constitutie sunt in marea lor matoritate si persoane juridice subiecte ale raporjurilor juridice de drept civil. De asemenea, unele din
principiile fundamentale ale dreptului civil, cum ar fi principiul garantarii
dreptului de proprietate sau principiul egalitatii in fata legii sunt consacrate si
in textele constitutionale.
9
1
Andy Puca
(4) Numai uzantele conforme ordinii publice si bunelor moravuri sunt recunoscute ca izvoare
de drept.
(5) Partea interesata trebuie sa faca dovada existentei si a continutului uzantelor. Uzantele
publicate in culegeri elaborate de catre entitatile sau organismele autorizate in domeniu se
prezuma ca exista, pana la proba contrara.
(6) In sensul prezentului cod, prin uzante se intelege obiceiul (cutuma) si uzurile
profesionale "
9
1
Andy Puca
Art. 603 Cod Civil: Dreptul de proprietate obliga la respectarea sarcinilor privind protectia mediului si asigurarea bunei
vecinatati, precum si la respectarea celorlalte sarcini care, potrivit legii sau obiceiului, revin proprietarului ".
2
Art.
613
Cod
civil:
(1)
In
lipsa
unor
dispozitii
cuprinse
trebuie
saditi
la
o
distanta
de
cel
putin
2
metri
de
linia
de
gardurilor vii".
3
Raspunderea delictuala Art. 1.349: (1) Orice persoana are indatorirea sa respecte regulile de conduita pe care legea sau
obiceiul locului le impune si sa nu aduca atingere, prin actiunile ori inactiunile sale, drepjurilor sau intereselor legitime ale
altor persoane ". _________________________________________________________________________________________
1
4) Sunt izvoare ale dreptului civil:

a) practica tudiciara;
9
1
Andy Puca
2) in funcpe de conpnutul lor in drepjuri patrimoniale si personale

nepatrimoniale;
3) in funcpe de gradul de siguranla si certitudine oferit titularilor se impart in
drepjuri pure si simple si afectate de modalitap.
9
1
Andy Puca
Astfel, din contractul de vanzare-cumparare, rezulta dreptul relativ al vanzatorului de a obline de la o persoana determinata
(cumparatorul) plata prelului lucrului vandut, plata prin savartirea careia se realizeaza dreptul vanzatorului; vanzatorul este
creditorul prelului, iar cumparatorul este debitorul plalii acestui prel; dreptul vanzatorului este relativ, deoarece el nu poate
cere ti obline plata prelului decat de la cumparator. Tot astfel, daca o persoana a suferit o paguba in urma faptei ilicite
culpabile a altor persoane, victima are dreptul relativ de a cere de la autorii pagubei, persoane determinate, o despagubire
corespunzatoare. ___________________________________________________________________________________________
9
1
Andy Puca
3) Drepjuri pure si simple si drepjuri afectate de modalitafi

Drepjurile pure si simple sunt acele drepjuri care confera titularilor lor
certitudine si siguranta, ele producandu-si efectele, imediat si definitiv din
momentul nasterii raportului juridic, existenta si exercitarea lor nefiind afectata
de vreo imprejurare viitoare.
Drepjurile afectate de modalitdfi sunt acele drepjuri a caror nastere, existenta,
exercitare ori stingere depind de anumite evenimente viitoare sigure sau
nesigure denumite termen, conditie si sarcina.
Obligafia civila
Obligatia, la randul ei, poate fi definitd ca fiind indatorirea subiectului pasiv al
unui raport juridic civil, de a avea o anumita comportare corespunzatoare fata
de conduita titularului dreptului subiectiv, comportare care poate consta in a
3) Drepjuri pure si simple si drepjuri afectate de modalitafi
Drepjurile pure si simple sunt acele drepjuri care confera titularilor lor
certitudine si siguranta, ele producandu-si efectele, imediat si definitiv din
momentul nasterii raportului juridic, existenta si exercitarea lor nefiind afectata
de vreo imprejurare viitoare.
Drepjurile afectate de modalitdfi sunt acele drepjuri a caror nastere, existenta,
exercitare ori stingere depind de anumite evenimente viitoare sigure sau
nesigure denumite termen, conditie si sarcina.
Obligafia civila
Obligatia, la randul ei, poate fi definitd ca fiind indatorirea subiectului pasiv al
unui raport juridic civil, de a avea o anumita comportare corespunzatoare fata
de conduita titularului dreptului subiectiv, comportare care poate consta in a
9
1
Andy Puca
8) Acte pure si simple si acte afectate de modalitafi

Dupa cum au sau nu legajura cu modalitatile actului juridic civil (termen,
conditie, sarcina) distingem acte pure si simple si acte afectate de modalitati.
Actul juridic pur si simplu este actul care nu este afectat de modalitati. Intra in
aceasta
categorie
casatoria,
adoptia,
recunoasterea
filiatiei,
optiunea
succesorala etc.
Actul afectat de modalitati este actul care cuprinde o modalitate, adica un
termen, o conditie sau o sarcina in functie de care incepe sau inceteaza sa-si
produca efectele. Sunt acte juridice civile afectate de modalitati, contractul de
imprumut, contractul de vanzare cu clauza de intretinere, contractul de
asigurare, contractul de donatie cu sarcina etc.
9
1
Andy Puca
In vechea reglementare, doctrina clasificase eroarea in funclie de efectele la care da nattere, aceasta fiind de trei feluri:
eroare obstacol, denumita si distructiva de voinla, eroare - viciu de consimlamant si eroare indiferenta.
9
1
Andy Puca
Intr-adevar, art. 954 din vechiul C. civ., reglementand cazurile ti consecintele pe care le produce eroarea prevedea ca
Eroarea nu produce nulitatea decat cand cade asupra substantei obiectului conventiei. Eroarea nu produce nulitate cand
cade asupra persoanei cu care s-a contractat, afara numai cand consideratia persoanei este cauza principala, pentru care sa facut conven(ia".
9
1
Andy Puca
Vechiul Cod civil nu a reglementat leziunea ca fiind un viciu de consimtamant. Dispozitiile Codului civil privitoare la
leziune erau raportate la prevederile cuprinse in art. 25 din Decretul nr. 32/1954 (abrogat) potrivit carora Aplicarea
dispozifiilor referitoare la acfiunea In anulare pentru leziune se restrange la minorii care, avand varsta de patrusprezece ani
Implinifi, Incheie singuri, fara Incuviinfarea parinfilor sau a tutorelui, acte juridice pentru a caror valabilitate nu se cere si
Incuviinfarea prealabila a autoritafii tutelare, daca aceste acte le pricinuiesc vreo vatamare. Actele juridice ce se Incheie de
minorii care nu au Implinit varsta de patrusprezece ani sunt anulabile pentru incapacitate, chiar daca nu este leziune ". __________
9
1
Andy Puca
martori si prezumlii. In afara acestei norme juridice de aplicalie generala la toate actele juridice, Codul civil
cuprindea si prevederi ce se refera la anumite categorii de acte juridice, cum ar fi spre exemplu, depozitul
voluntar care, potrivit art. 1597 C. civ., trebuie facut prin inscris; tranzaclia care, in conformitate cu dispoziliile
art.1705 C. civ., trebuie facuta prin act scris; contractul de asigurare, contractul de inchiriere a locuinlelor, etc.,
care trebuie incheiate in forma scrisa.
9
1
Andy Puca
Art. 1.412 C. civ.: (1) "Termenul este suspensiv atunci cand, pana la implinirea lui, este amanata scadenfa
obligapei."
2
Art. 1.412 C. civ.: (2) "Termenul este extinctiv atunci cand, la implinirea lui, obligafia se stinge."
si in vechiul Cod civil, ca regula, beneficiul termenului profita debitorului, conform art. art. 1042.
9
1
Andy Puca
De exemplu: iti vand apartamentul meu daca bunica imi va dona apartamentul sau ".
Privitor la condipa potestativa, vechea reglementare prevedea ca aceasta este aceea care face sa depinda
perfectarea conventiei de un eveniment pe care pi una pi alta din partile contractante poate sa-l faca a se
intampla sau poate sa-l impiedicd'. (art.1006 C. civ.)
3
9
1
Andy Puca
2
Prin najura ei juridica, sarcina nu poate fi considerata o modalitate a actului juridic. ________________________________
9
1
Andy Puca
2
Trib. Supr. Sect. civ. dec. nr. 1889/1977 in C.D. 1977, p. 52.
9
1
Andy Puca
Imprescriptibilitatea actiunii de partat Art. 669 Cod civil: Incetarea coproprietatii prin partat poate fi ceruta oricand,
afara de cazul in care partatul a fost suspendat prin lege, act juridic ori hotarare tudecatoreasca ".
9
1
Andy Puca
de persoana omului, cum sunt dreptul la nume, la domiciliu etc. sunt drepjuriperpetue si imprescriptibile." (Trib. Supr., Col.
9
1
Andy Puca
(2) In cazul liberalitatilor excesive a caror existenta nu a fost cunoscuta de mostenitorii rezervatari, termenul de prescriptie
incepe sa curga de la data cand au cunoscut existenta acestora si caracterul lor excesiv.
(3) Exceptia de reductiune este imprescriptibila extinctiv". __________________________________________________________
9
1
Andy Puca
(2) In cazul liberalitatilor excesive a caror existenta nu a fost cunoscuta de mostenitorii rezervatari, termenul de prescriptie
incepe sa curga de la data cand au cunoscut existenta acestora si caracterul lor excesiv.
9
1
Andy Puca
Acest caracter al termenului de prescrippe rezulta din ultima parte a prevederilor art. 2500 alin. 1 ale Codului civil care
dispun ca (1) Dreptul material la actiune, denumit in continuare drept la actiune, se stinge prin prescriptie, daca nu a fost
exercitat in termenul stabilit de lege. ", dar si din prevederile art. 2515, alin. (1) Prescriptia extinctiva este reglementata
prin lege ". Un element de noutate il constituie posibilitatea conferita de lege partilor de a modifica, in cazurile prevazute de
lege, termenele de prescriptie. Acest aspect reiese din prevederile art. 2515 Cod civil care in alin. (3) prevede: Cu toate
acestea, in limitele si conditiile prevazute de lege, partile care au capacitatea deplina de exercitiu pot, prin acord expres, sa
modifice durata termenelor de prescriptie sau sa modifice cursul prescriptiei prin fixarea inceputului acesteia ori prin
modificarea cauzelor legale de suspendare ori de intrerupere a acesteia, dupa caz.
(4) Termenele de prescriptie pot fi reduse sau marite, prin acordul expres al partilor, fara insa ca noua durata a acestora sa
fie mai mica de un an si nici mai mare de 10 ani, cu exceptia termenelor de prescriptie de 10 ani ori mai lungi, care pot fi
prelungite pana la 20 de ani.
(5) Dispozitiile alin. (3) si (4) nu se aplica in cazul drepjurilor la actiune de care partile nu pot sa dispuna si nici actiunilor
derivate din contractele de adeziune, de asigurare si cele supuse legislatiei privindprotectia consumatorului.
(6) Orice conventie sau clauza contrara dispozitiilor prezentului articol este lovita de nulitate absoluta ". _____________________
9
1
Andy Puca
,$e prescrie in termen de 10 ani dreptul la actiune privitor la:

2. repararea pretudiciului moral sau material cauzat unei persoane prin torjura ori acte de barbarie sau, dupa caz, a celui
cauzat prin violenta ori agresiuni sexuale comise contra unui minor sau asupra unei persoane aflate in imposibilitate de a se
apara ori de a-si exprima vointa;
3. repararea pretudiciului adus mediului inconjurator".
9
1
Andy Puca
,Prescriptia dreptului la actiune in restituirea prestatiilor facute in temeiul unui act anulabil ori desfiintat pentru
rezolutiune sau alta cauza de ineficacitate incepe sa curga de la data ramanerii definitiva a hotararii prin care s-a desfiintat
actul ori, dupa caz, de la data la care declaratia de rezolutiune sau reziliere a devenit irevocabila ".
9
1
Andy Puca
1. printr-un act voluntar de executare sau prin recunoasterea, In orice alt mod,
a dreptului a carui actiune se prescrie, facuta de catre cel In folosul caruia
curge prescriptia;
2. prin introducerea unei cereri de chemare In tudecata sau de arbitrare, prin
Inscrierea creantei la masa credala In cadrul procedurii insolventei, prin
depunerea cererii de interventie In cadrul urmaririi silite pornite de alti
creditori ori prin invocarea, pe cale de exceptie, a dreptului a carui actiune se
prescrie;
3. prin constituirea ca parte civila pe parcursul urmaririi penale sau In fata
instantei de tudecata pana la Inceperea cercetarii tudecatoresti; In cazul In
care despagubirile se acorda, potrivit legii, din oficiu, Inceperea urmaririi
penale Intrerupe cursul prescriptiei, chiar daca nu a avut loc constituirea ca
parte civila;
4. prin orice act prin care cel In folosul caruia curge prescriptia este pus In
Intarziere;
5. In alte cazuri prevazute de lege.
9
1
Andy Puca
2
Plen. Trib. Supr., Dec. de indrumare nr. 7/1963 in C.D. 1963, p. 15.
9
1

Curs DR Civil Ghid

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Curs DR Civil Ghid

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

UNIVERSITATEA DANUBIUS" DIN GALATI

DREPT CIVIL. PARTEA GENERALA

Drept civil. Partea generala

Obiectivele specifice unitatii de invatare

2. Raportul juridic civil

Elementele raportului juridic civil

Obiectivele specifice unitatii de invatare

3. Actul juridic civil

Conditiile de validitate ale actului juridic civil

Modalitatile actului juridic civil

Nulitatea actului juridic

Obiectivele specifice unitatii de invatare

Drept civil. Partea generala

Obiectivele specifice unitatii de invatare

Raspunsuri la intrebarile din testele de autoevaluare

Drept civil. Partea generala

Competenfele pe care le vei dobandi sunt urmatoarele:

sa evidentiezi caracterele raportului juridic civil;

Drept civil. Partea generala

corectare o vei primi cu observable adecvate si cu strategia corecta de invatare

sa identifici si sa exemplifici categoriile de acte juridice, raportandu-te

sa identifici aspectele conceptuale ale prescriptiei extinctive;

sa descrii specificul suspendarii, intreruperii si repunerii in termenul de

Citesti modulul cu maxima atentie;

Sarcinile de lucru din cadrul cursului vor fi verificate de tutore in cadrul

Drept civil. Partea generala

1. CARACTERIZARE GENERALA A DREPTULUI CIVIL

Obiectivele specifice unitatii de invafare

Timp mediu estimat pentru studiu individual: 5 ore

Caracterizarea generala a dreptului civil

1.1. Notiunea si principiile dreptului civil

Intre dreptul subiectiv si dreptul obiectiv trebuie sa existe o concordanla

Drept civil. Partea generala

poate fi impus prin

Caracterizarea generala a dreptului civil

Cuvantul drept" cunoate trei accepliuni:

Drept civil. Partea generala

Caracterizarea generala a dreptului civil

Care sunt diviziunile dreptului obiectiv?

Drept civil. Partea generala

Caracterizarea generala a dreptului civil

Dreptul public da expresie intereselor generale, pe cand cel privat, celor

Drept civil. Partea generala

Caracterizarea generala a dreptului civil

1.1.2. Nofiunea de drept civil

Dreptul civil reprezinta principala ramura a dreptului privat. Este un

Drept civil. Partea generala

Caracterizarea generala a dreptului civil

- teoria generala a obligator;

treilea element al definiliei priveste subiectele dreptului civil, adica

1.1.3. Principiile dreptului civil

principii fundamentale ale dreptului roman;

Caracterizarea generala a dreptului civil

A) Principiile fundamentale ale dreptului roman sunt idei de baza ce se

Principiul proprietatii este consacrat de Constitutia Romaniei1, Codul civil, dar

Drept civil. Partea generala

Caracterizarea generala a dreptului civil

Art. 562 in alin (3) prevede ca:

Drept civil. Partea generala

Caracterizarea generala a dreptului civil

S ---------------------------------1.2. Normele juridice de drept civil

drept civil poate fi definita ca regula generala, impersonala si

In functie de caracterul conduitei prescrise, normele de drept civil se clasifica