Scribd Logo
Încărcați

Bine ați venit la Scribd!

  • 23 vizualizări

    Geologie Fizica

    Încărcat de

    Pop Cristina

    Drepturi de autor:

    © All Rights Reserved
    Descărcați ca PDF sau citiți online pe Scribd
    Indicator pentru conținut neadecvat

    S-ar putea să vă placă și

    Geologie Fizica

    Încărcat de

    Pop Cristina
    23 vizualizări165 pagini

    Drepturi de autor

    © © All Rights Reserved

    Formate disponibile

    PDF sau citiți online pe Scribd

    Vi se pare util acest document?

    Este necorespunzător acest conținut?

    Raportați acest document

    Drepturi de autor:

    © All Rights Reserved
    Descărcați ca PDF sau citiți online pe Scribd
    Indicator pentru conținut neadecvat
    23 vizualizări165 pagini

    Geologie Fizica

    Încărcat de

    Pop Cristina

    Drepturi de autor:

    © All Rights Reserved
    Descărcați ca PDF sau citiți online pe Scribd
    Indicator pentru conținut neadecvat
    din 165
    OTTO: steaua pe care indi [.. ] este destul de ‘mare gi destul de batrand, pentru a ne invéja modest, si destul de mica pentru a 0 putea cuprinde cu privirea si at ingelege invitmintelo" Hans Cloos ~ “Dialog eu Pimantul”™ BASARAB ~ PETRU DRAGOMIR GEOLOGIE FIZICA Editura Unive digit din Bucuresti = 2002 — GEOLOGIE FIZICA Reterengistificis Prof: dr ing. Corneliu DINU CUVANT INAINTE Prof. dr Ovidiu DRAGASTAN De a desprindere omulu,ca un element panicuarizt, e rest uml vi, dervoarea 5 nv a mai fost posbils det in socetate | ‘Grafica lucrivil fost real prelucrare eletronicS ra direct sau pi cadral catedrel de Geologie si (Odats constiuité si pentru a putes dura, socettes umand este obligatt 8 apeleze a 0 Paleioogie. : serie densi care isp unor neces speciale. O pate din acest insti au fini | Pentru grafiea preuat din literatura, ke expiaa badebesrere m ti speciale. O pari din acest insti au foe | figuri, este mentionat, n paranterd, nomarel de la jidice, pltice si moras, eu earacer cole, cu rol de stimulent al eset scile » | Dibliografealluerariutlizate, lumanitail O alt parte repeezints instil ew fant economice, rispunzind necesitilor de subsistentéspecitfice evolu individual, dar ear, tn esent, pot fi considerate primordile, socetate in Tntregul ei find bazata pe acumularea ert individual fn momentul de fs, sctivittea umsnd se piseste int-un punct de rlscruce. Relafile © Fara snr din Bc sie plc repent ores pe mip pln a eller conic, ince net fou Pane 893 Bese 78, Tee: 1028 na conpicatedtri expr emograic, de neahigit a il sea we mal Inert cir ere as, dati resdngsi contin a restr maul i dezehilieloe majo, nse a natu de ins tehnologi unand Singur cust de existent umanisi este neugiPAmdntul carne gad gi car ne fed tate produsele de care avem nevoie, i masura fn care suntem eapebil si le objinem, Pentru aceasta inst, este nevoie de cunoasteea profundl a plate, cunoastere eu tit mei important cu ct ebuie s8 exploatim si s8 uilizim rational oferta Pimdntuti, fk a ne pericitajansele de vitor, fit a dstruge zi susele generar vitoare Un cavént greu tn acest domeniu fi revine Geologic, sin care, prin insusicontinutal i, permite cunoastera fn amnunt a Pimntuli, «procesclor si fenomenelor pe care acesta le ig, milo sr proce eomene pe ar cia nan poe xan Desericrea CIP « Bibliotecii Nationale a Rominiet folosul ei Dnaconmtnasanae-prrRe ll let Dan ey Dagon Bw ; | anil fie Bs ey Dagni-Bo cima, fac np proctor dean alt gd de sbsrctiny grlpia we hee inv dns. Stings complexd, la Gontiera stnfelor nauri cu sine tehnice, bogatl in clemente emanens nevoie de specaiticare st conribuie la punerea to slujba societit &tutror resurselor de care dispune Tera, dar si sisi asume rispunderea pentru dscriminarea diate ouiass | nevoie§risip i pentru conservareaecilbru natural l planet Desi Geologia este ait de puterne legats de marea major tumane sia ‘ating nivele elevate de cenoasere, esenja. acest sinje rimine tn afira_percepieh Coperta desenatide thn. Radu Dumitresc dupa ideea autorul, ‘Tehnoredactare computerizath: Lect dr. ing. Anca Androhovil, GEOLOGIE FIZICA nespecialigilor. Geologia pare multra o sting8 teoretic bazatt pe un limba etic si pe Snmagrzinarea unui volum urag de informafi care se cer memorate Problemele sunt complicate de mediatizarea,adesea exagerat a unor aspect oat, fie cu aura romantic, fle cu caracter de speciacol, ft nici o conexiune cu Tnlinfuires logics a proceselor si fenomenclor geologice real, Nespacaisull sau inceptoruli in ale Geologie’ ti capi fap c& gradu rdicat de abstractizare gl teoretizare se poate ange numai pinto, activtate susfinatt de bservae fi Inelegere a fenomeneor, a proceselor gi a conscinjelor irecte ale acestora, numai prin interpretarea informa sintticd a elit lor coreste putindy-se objin inaginea “Tendintele geologic! modeme duc leo tot mai sit specalizare, lao restringere din ce {in ce mai accentuaté a domeniuhii de investigaie al specials. Cu toate acestes, pregtrea ‘general a specialistluitebuie si sigur capactaten de sinttizare a infrmailor si formarea ‘unui camp larg de cuprindere a problemelor, plasarea lor in contextul general al evoluii mnt Co alte cuvine, pregitira geologilor, a ingnesilorgeologi si geofiiceniortrebule ‘gavath pe un ansambla de informafi cu caracter general, pe cate studentul trbuie 38 Je Ineleaga git le asimilee din primele momente de studi Desigu, literatura de specialitte cuprinde liste nesfirsite de Iucrri si wate, unele evenite clasice, allele foarte noi, bazate pe interpretarea si reintepretarea celor msi noi Informaii. Din picate, foarte pune din aceste luerari sunt accesibile studenilor, att ca posibilityi de procurare, eft mai ales detoritavolumului enorm de litraturd care ar tebui ‘consult pent fiearesubdomenia al mare ansamblu al geologic. [ste deci necesard suecints prezentaresinetic8« problemelor,fn-un volum adresat studenfilor i care si fer, tntr-unspaiurestrns,o sum de informa, pe baza clror,fccare 34 construasca, tn continuare dificil propie prep de specalitate Un asi de volum se doresteIucratea de ft, in ralizareacireiaautorl primit un stor neprecupetit din partea coleilor din Catedra de Geologie si Paleontologic, cas a velor din products cercetar,citora le muljumese pe accast cle. Autorul GEOLOGIE FIZICA CUPRINS CUVANT INAINTE. s DATE GENERALE. n OBIECTUL GEOLOGIEL " IMPORTANTA GEOLOGH ia 4 RELATIILE GEOLOGIEI CU ALTE $THNTE. 4s SCURT ISTORIC AL GEOLOGIEI $I TENDINTE ACTUALE...17 METODE DE CERCETARE IN GEOLOGIE. 23 GEOLOGIA FIZIOGRAFICA. 28 DATE GENERALE ASUPRA UNIVERSULUL 2B SISTEMUL SOLAR a Soarele st Planet€le oso 37 Planetoizii (Asteroizii) 40 Cometete. a Meteoriti. a ‘Notiuni de Selenologie... a IPOTEZE COSMOGONICE. = 46 MISCARILE COSMICE ALE PAMANTULUL. so Migcarea de rotate. 50 Migearea de revolutie, miscarea de nutafie si rmigcarea galactic’, 83 PROPRIETATILE PAMANTULUL. 56 Forma si dimensiunile Paméintul 36 (GEOLOGIE FIZICA Densitatea Pimfntului., Structura intern a Paimantului Alte proprietfi ale Pamantului Gravitaia, Presiunea din interioral Pimantuli.. Caldura Pamantuli... Radioactivitatea terest Magnetismul terest... Propritijile electrice ale Pamantului INVELISURILE EXTERNE ALE PAMANTULUL Atmoster a... Hidrosfera, Biosfera Litosfera GEOLOGIA DINAMICA.... SURSELE DE ENERGIE ALE PROCESELOR GEODINAMICE DINAMICA INTERNA.. Cauzele generale ale proceselor de dinamicd interna, Ipoteze geotectonice. Teoria tectonicii global. Elemente structurale majore ale scoartei terestre Zone labile ale scoarfei terest. Zone stabile ale scoarfei terest. Procesele magmatice Geneza si proprietigile magmelor... ‘Tiputi de magma si diferentierea magmatica 58 39 68 n n 76 2 86 94 100 109) 1 120 GEOLOGIE FIZICA Panersa in oes consoidarea magmcor oul de xic&mnt al rocilor magmatice. Fenomenele vuleanice......mmu Alcitvrea unui vaean, Fuel eroptlr vaca. Prodasl stil vlan. Chasicare vleanior Distro valeailor pelo. Migcirile seismic Cauzee direct ale eutremurcor. lementele migeBilorseismice. Inregistrare clasifiearen curemurelor. Misurarea cutremurelo. Efectele cutremurelor. Repattizarea migeasilor seismice pe glob. Procese tectonice, Migcarile oscilatori (epirogenetice). Miseatile orogenice. Dislocati plicatve Cutete (Cute netectonice. Fleas Dislocailrupturae (disjunctive), Faure Folie Decroiile Pinzele tectonic, Pnzele de acoperie. Panzele de sais 159 164 AG 168 m 9 180 185 188 188 190 193 198 198 29 : Metamorfismul ~ efect al proceselor de dinamica interni......232 DINAMICA EXTERNA... 238 Alterarea superficial, 239 | ‘Ac{iunea geodinamici a gravitatiei vs 245 Acfiunea geodinamic& a vantului, 251 Actiunea geodinamicd a hidrosferei, : 259 Actiunea apelor meteorice, 260 Actiunea apelor curgatoare, 263 Acfiunea geologica a apelor subterane, 273 Acfiunea geodinamica a ghetarilor (a apei in stare solida)...281 Actiunea geologica a apelor marine, 289 Aotiunea geologiet a lacurilor. 303 Geodinamica biosferei sn 30S ‘Nofiuni de diageneza, sae 7 wee an BIBLIOGRAFIE, 312 (GBOLOGIE FIZICA DATE GENERALE OBIECTUL GEOLOGIEL Numele GEOLOGIE! deriva din limba greacd, prin combinarea termenilor yaa 7m [goa - gh, nsemndnd pamtat si Aoy0s —Royla logos ~ ogi, tnsemndnd cuvént,vorbie, act cu nfelesul de tings. Cu atte cuvine, geologi este sting cae se ocupl de stual Pimntul, atin ceea ce priveste starea I actual, its privitor la evoufa sai imp. Geologia studiazdstructura i compozifia lobului pamntese, constituent acesui si ‘dul lor de formar, ea si procesele care se desfigoart In intrirul sla exterior panels care concur la modificarea permanent a scoare terest, ‘Termeni fost tliat pent prima oan 1473, de etre Richard de Bury, cu nelesu de sind vulgar, pimfinteased, tn opozife ev Theologi, sta spiritlul, dumnezeiasc. tn sens mai apropiat de njlesul actual, termenl este reluat de Eschoty, in 1637 {mn timp, -0 mai utiliza si termenul de GEOGNOZEE, de Ia grecescul ywossi [gnasein 4 cunoaste, Cuvntul nu sa impus, a2i flosinduse foarte Himitat, mai ales ew nuanfe descriptive sau chiar ugar peorativ fn ansamblu deci, Geologia studi. compovita si arhitectura scosrei terest, fenomenele si procesele care produc schimbli fn aceasta si ambianfa natural in cre evolucaz8 Pamiotl, CComplxitateaproblemelor idiest a determina ca, odatd cu prfecionarea tchnologica, slisesepare in cadrl Geologie! nameroase domeni de cercotrespecializat, care eu evoluat, tn rsjoritate, ca discipline specializate independente, rimintnd fast in ansamblul complex al GBOSTUNTELOR. Aste = MINERALOGIA studiaz compusti natural car aleatuiesescoara Pemtntuli, modal Jor de structure spaiall icind obiectal CRISTALOGRAFIEL GeoLoGmE FiZIcA sega Aenea ted * PETROLOGIA / PETROGRAFIA stdiazk groparea mineraelor in roci si contiile _penetice care determin apart color. * PALEONTOLOGIA studaz’ resturile de organisme care au populat planeta de la ‘partia Viet, iar PALEOECOLOGIA conaitile de media 1 stare fol, + GEOLOGIA DINAMICA studiacd fenomencle si transformare a scoare terest, care au vitut orpanismele pasate rocesele atuale de migeare si ~ GEOTECTONICA stuiae deformirile suite de formatiunile geologice si cauzele care esau prods ~ GPOLOGIA STRUCTURALA, preznt dispunrea spatial a formatunitor geologie, ‘ezltté in urma provestlor geoinamice. ~ STRATIGRAFIA studiazt modul de formare si suprapunere a depoitelor in procesle eologce = GEOLOGIA ISTORICA studiacd evolufia tn Snltnqira levi a proceslor. imp a formatiunilor geologice si + PALEOGEOGRAFIA, studiaé istoria vaijed condititor fxico-geogra ‘conexiue cu evolutia polngic, fice in ~ GEOCHIMIA repreintt un ansamblu de metode chimice de detectae a substanflor a terest, ~ GEOFIZICA reprezin’ totalitaten metodelor fzice de stadiu a Pémdntul ‘Supra ct jn profunzime, * GEOMORFOLOGIA stdiza rela dntestruturie geologic gi aspectol general ‘soars, a implicate diferitelortipur de oc in erearea si modelarearlifulu ~ GEOLOGIA APLICATA clei fi corespundo serie de discipline ew caractr practic + Hngineria geologic (ansamblul ceretrlor canttative si practice legite de structure Pamntli), + Geologia inginereasci si Geotehniea (constind tn stu Fundamentarea geologied a lcrsilor de constuci) supra recilor pent ~ Hidrogeologia(esponsabilé de detectarea gi stdieres surselor de apt), GEOLOGIE FIZICA Geologia resurselor mineral, detalité tn Geologia combustibililor mineral (Geologia cirbunilor, Geologia pevolull a gszelor natural), Geologia minereurlor (con stind In tudierea rezervelor de substan utile mineral energetic), Geologie rocilor tle et. - Pedologia (studi! solurilor += Prospectinnea si explorarea (ramuri ale Geologie eplicate care studiant mod de det tate i de valorifcare a substanfelor ile) + Gevecologia, cu evolu recentd si rapid, ccupdindu-se cu studierea si preveniea pericolelor gi dezastetor ecologce (predominant antwopice), de poluarea soul s subsolui, de rela medial geologic eu modul de rites starea de sinatatea popula (geologia mesial. Continua specializare in domeni in ce in ee mal restive face neces dezvolarea use dsipline de sine, care cone coerent logis renultaelorcercetaror de deta $ si cvideniezecomplesitatea fel ansanbl Acca discipline sinter im fan de modal de accenuare a fenomenclor si proceselor, a fost mimi diet de diversi cercettor, As, s-¢ numit PRINCI DE GEOLOGIE, BAZELE GEOLOGIEI, INTRODUCERE 1N GEOLOGIE, tose denunice implicind un gad avansat de cree 9 genealiae, c baz a stir de deta, Se mak folsete sintagma GEOLOGIE. GENERALA ea senmifcajie de sntez a tturor disiplnelor slope legate de cereus fenomeneor si poceselor geologic care a Joe In prezet la supra gi tn ini Pimintui,pecum si a conitlor nature fn care se despot cee, In sop desc storie ia er generale de evolu aioe. Cu un ines Similar se folosetetemenul de GEOLOGIE FIZICA, teen inrodus de specials anlo- savon, scare, asta inde 58 se generalizes, cu tt mai mult cu ft pe lng sense mentions, nglobesza noun de planetloge, fic, chime, gedinamics, ac lobule “Trebuie delimit fofelesul ermenshi de Gologe fred de cel de Fics globule esto ramur a eof anlizind excl propritile fice ale Paint ‘colon fc, temen peat care ar optat at ind coin tur de fs, pune accenul pe sueesianea fnomesclo si proctsclor geloice ca Tenomene si proces firice roduse stimulated reais ear / fet drain seeesiunes unvoc a timpuul geologic Aborderea integraté« stusiului Pamdntuli prin conexiunea dintre Geologie i celle sting ale naturit a permis introducerea unl termen comprehensiy, GEONOMIE,reprezentind sudiul multilateral geologic, geofiic, geochimic, geogrfie, mecanic si matematic, Termenol B GEOLOGIE FIZICA eee aaa ae pseazd un anumit grad de echivos, specialist americani conferndu+i inflesul de studi al cconomicii cercetarisgeologice. Este neces st explicim inflesul nofiunilor de FENOMEN geologic si PROCES ‘geologic. Prin FENOMEN geologic se inelege orice schimbare sau trnsformare care afeceaz8 svoara terest i care poate i direct observa in tmp rea (Un PROCES geologic reprezntt un sr sucesi de fenomene care pot fi uit numal indirect, pe bazaefecelor pe care le-au detent, a timp Pentru exemplifcare, menjonim e8 o crpfe volesnil, un eutemur ele reprezints fenomene geologice; acumvlarea de depozite vuleanice, Fractrilor ete, sunt procese geologice. ‘metamorfozarea unor rei, apart 4m cole ce urmeaz4, vom increas recom in revit principale probleme legate de Scoara terest cu sabitiea relilor cazale, a conexiunilor dine diferitele calegoit de fenomene $i procese geologice. Dups ctteva probleme generale, lucrarea. propriv-ish este ivizatt In dous parti mari, prima cuprinzind GEOLOGIA FIZIOGRAFICA, care anelzcart ‘afl universal ale mnt si propricile generale, fice si chmice ale investor ‘cesta. Cea de 8 dous parte eupinde GEOLOGIA DINAMICA care se ocupt de studi fenomenelor $1 proceselor care determing transformarea pemanent planesi a rezuat al ‘aporturilor de cauzalitat /consecigs, conitonate recipoc IMPORTANTA GEOLOGIEI Geologisdiscpting complex, care ezolva o mltinuine de probleme variate, preznta tn interes deosebit att din punct de vedere tortic, cts practic. IMPORTANTA TEORETI ~ Explicé complexitateafenomenelor i proceslordesCiyurate tn tecutul Pémantul + Explit $1 justfie lege evolu - Expl tercondiionare proeselr si fenomenelor GEOLOGIE FIZICA + Faciliteaz8 stabilitealegilor de bazt ale dezvotirit materi, evotutia acestea de Ja logice. organic I organic, de la procesce chimice I cele biochimice apo la cel bi + Verifies si dovedeste matrialitatea Universuui si a cauzslor directe ale evolek acestuia IMPORTANTA PRACTICA, Geologia Insigi este o sind de esentd practict, Dezvotarea ei ca atare a fost condtionatt de neces

    S-ar putea să vă placă și