SISTEMUL REPRODUCTIV LA FEMEIE

APARATUL GENITAL FEMININ

Sistemul reproductiv feminin este alctuit din dou ovare, dou oviducte (trompe uterine),
Aparatul genital feminin
uterul, vaginul i organele genitale externe (Fig. 1).

Funciile principale ale acestui sistem constau n producerea de gamei feminini (ovocite) i
meninerea intrauterin a ovocitului fecundat pe parcursul etapelor embrionar i fetal
ale sarcinii, pn la natere. Deasemenea, sistemul reproductor feminin sintetizeaz
hormonii sexuali, care influeneaz activitatea organelor genitale, precum i a altor sisteme
ale organismului. Odata cu debutul primei menstruaii sistemul reproductiv feminin parcurge
o serie de transformri structurale i funcionale ciclice. Aceste modificri ciclice sunt
controlate prin mecanisme neurohormonale specifice. Cu toate c nu fac parte din sistemul
reproductiv feminin, glandele mamare sunt prezentate n cadrul acestui capitol deoarece
parcurg aceleai modificari ciclice n legatur direct cu statusul funcional al sistemului
genital feminin.

Ovarele
Ovarele sunt organe pereche de form ovalar migdalat cu lungime de aprox. 3 cm, ltime
de 1,5 cm. i grosime de 1,0 cm. Suprafaa ovarelor este acoperit de un epiteliu
pavimentos sau cubic unistratificat numit epiteliu germinativ ovarian sub care se
gsete un strat de esut conjunctiv dens numit tunica albuginee care genereaz
culoarea albicioas caracteristica ovarelor. Sub tunica albuginee se afl corticala
ovarian la nivelul creia predomin foliculii ovarieni ce conin ovocitele. Foliculii
ovarieni sunt inserai n esutul conjuctiv (stroma) al regiunii corticale. Stroma ovariana
conine fibroblati fusiformi specifici, care rspund la stimulii hormonali ntr-un mod
diferit faa de celelalte tipuri de fibroblati din organism. Poriunea central intern a
ovarului numit regiune medular este alctuita dintr-o matrice de esut conjuctiv lax n
care exist un pat vascular bogat .

Figura 2. Ovarul unei femei in perioada fertil, pe care se observ

principalele elemente structurale ale acestuia: epiteliul germinativ,
tunica albuginee, regiunea corticala si regiunea medulara.
Reprezentare schematic.

Ovarul
Gonada feminin, organ plin, pereche, situat in pelvis, inapoia ligamentelor largi.Forma,
dimensiunile si greutatea difera in functie de varsta femeii. In perioada fertila ovarul are 6-8 g,
lungime 3 cm, latime 2 cm si grosime 1 cm.
Funcii: ovogenez, secreie de hormoni sexuali

Capsula
Epiteliu de acoperire: simplu cubic/columnar
Albugineea
Parenchim
Corticala: extern
o Foliculi ovarieni n diferite stadii evolutive; derivatele
foliculare
o Strom bogat n celule, fibre de colagen, reticulin
Medulara: intern
o Strom conjunctiv dens cu celule musculare
netede Reea de vase sanguine

Ovarul
Stadii evolutive ale foliculului ovarian
o primordial
o primar
o secundar (antral)
o teriar (matur, de Graaf)

Foliculul primordial este primul stadiu de dezvoltare a foliculilor ovarieni

Situat imediat sub capsul
Structur: este alcatuit dintr-un ovocit inconjurat de un rnd de celule foliculare
aplatizate, asezate pe o membrana bazala folicular subire.
La pubertate cind din hipofiza se declanseaza secretia ciclica a FSH( hormon de
stimulare foliculara),foliculii primordiali cresc dind nastere foliculilor primari

Ovarul

Folicul primar stadiul in care incepe cresterea si maturarea foliculului

Structur:
Ovocit creste
Zona pelucida apare intre celulele foliculare si membrana bazala foliculara un
rnd de celule foliculare cubice.
MB folicular
n evoluie crete numrul de straturi de celule foliculare formind un strat
granulos
Pe parcursul acestei faze de dezvoltare si crestere cea mai mare parte a foliculilor
involueaza prin atrezie totusi un numar mic isi continua cresterea formand foliculi
secundari.

Ovarul
Foliculul secundar- isi mareste volumul fiind situat profund n cortical
Structur:
Ovocit (iniial central, apoi excentric)
sub stimularea continua a FSH (hormon de stimulare foliculara), zona pelucida se
transforma intr-un strat granulos cu numeroase caviti care vor fuziona aspect
caracteristic foliculului secundar
concomitent are loc dezvoltarea celor 2 teci din celulele stromei corticale
Teaca perifolicular cu 2 zone: intern celular, extern fibroas

Foliculul teriar se mai numeste De Graaf este un folicul matur care creste in
dimensiune, ocup toat grosimea corticalei.
Structur:Ovocit este situat excentric nconjurat de zona pelucida i coroana
radiata care separa ovocitul de lichidul folicular.
Ovocit este aezat pe disc proliger
Cavitatea unic central numita antru si plina cu lichid folicular
Teaca granuloas
MB folicular
Teaca perifolicular intern cu celule stromale dispuse n cordoane ce secreta
sub actiunea(LH) hormonului luteinizant precursori ai estrogenilor (glanda tecal)
Teaca perifolicular extern fibroas formata din fibre de colagen.

Ovarul

La ovulatie(in ziua a 14-a) datorita dimensiunii mari folicului tertiar ocupa

intreaga grosime a corticalei proeminid spre suprafata ovarului. Sub actiunea
hormonului luteinizant (LH)produs de hipofiza , peretele ovarului se rupe si
elibereaza ovocitul in cavitatea peritoneala de unde imediat este preluat de trompa
uterina prin intermediul fimbriilor portiunii infundibulare ce acopera ovarul in
momentul ovulatiei.

Derivatele foliculare:
Foliculii atritici
Corpul galben
Corpul albicans.
Foliculii atritici: foliculi ovarieni oprii n evoluie
Corpul galben Structurile epiteliale si conjunctive ramase in
corticala ovarului dupa expulzarea ovocitului se organieaza
intr-o formatiune cu rol endocrin numita corp galben
(luteinic), denumire ce se datoreaza pigmentului ce se
acumuleaza in celulele sale si care este de culoare galbena.
Poate fi menstrual sau de sarcin; rezult prin
reorganizarea tecii granuloase i a tecii interne a foliculului
matur n urma ovulaiei
Corpul galben menstrual apare in ovar dupa ovulatie la
nivelul foliculului rupt ramas este bogat vascularizat si
atinge o dezvoltare maxima in ziua a 20-a a ciclului
menstrual,dupa care involuiaza si se transforma in corp
albicans temporar .
Corpul galben de sarcina apare daca se produce fertilizarea
ovulului , creste in dimensiuni si secreta hormonii (estrogen
si progesteron) corpul galben de sarcina este functional pina
in saptamana 8-10 de sarcina dupa care functia sa e preluata
de placenta

Treptat se va forma in locul corpului galben, corpul albicans (alb de la fibrele de colagen) care
apoi sufera o degenerescenta hialina si in final rezulta o structura amorfa care nu fixeaza nici
un coloarant (nu are tinctorialitate). El formeaza o cicatrice la suprafata ovarului.
Corpul albicans este cicatrice fibroas ce rezulta din involutia corpului galben menstrual sau
de sarcina ca urmare a reducerii secretiei de hormoni estrogeni si progesteron.
Fr fertilizare: corp albicans temporar ce dispare in citeva luni
Fertilizare: corp albicans definitiv persista toata viata

Trompele uterine
Trompele uterine sau tuburile lui Falloppio sunt dou tuburi foarte subiri care
unesc ovarul i uterul
Trompele uterine reprezint dou conducte cu perete muscular i mobilitate remarcabil a
caror lungime msoar 12 cm. Extremitatea liber a acestora denumit infundibul sau
pavilion tubar comunic direct cu cavitatea peritoneal la nivelul ovarelor. Marginea
pavilionului prezint numeroase extensii digitiforme denumite fimbrii. Extremitatea opus a
trompelor uterine strbate grosimea peretelui uterin i se deschide n interiorul acestui
organ. Peretele trompelor uterine este alctuit din trei straturi: mucoasa tubar,
musculara tubar cu grosime considerabil i seroasa tubar.

Trompa uterin

Organ tubular cu trei straturi:

Seroasa tubar este reprezentat de peritoneul visceral.
Musculara tubar este alcatuit din fibre musculare netede dispuse n dou straturi, un
strat intern circular i spiralat i un strat extern longitudinal.
Mucoasa tubar prezinta pliuri longitudinale, mai numeroase la nivelul ampulei tubare.
Pe seciune transversal lumenul ampulei are un aspect labirintic Pliurile mucoasei tubare
se subiaz n poriunea uterin a trompelor. Mucoasa tubar este alctuit din epiteliu
cilindric simplu i o lamina propria constituit din esut conjuctiv lax.

Trompa uterin
n momentul ovulaiei trompa uterin prezint o serie de micri active, pavilionul tubar
care conine numeroase fimbrii se apropie de suprafaa ovarului ce faciliteaz transportul
ovocitului expulzat catre lumenul trompei.
Contracia muscularei tubare i miscarea cililor contribuie la captarea ovocitului.
Lichidul secretat de celulele epiteliului tubar conine numeroase substane nutritive
destinate hranirii ovocitului.
n absena fecundrii ovocitul rmne viabil timp de 24 ore.

Uterul
Este un organ cavitar, situat inapoia vezicii urinare si in
fata rectului. El are forma de para cu varful in jos.
D.p.d.v. anatomic i se descriu mai multe regiuni:
corpul uterin
istmul uterin
colul uterin
D.p.d.v histologic corpul si istmul uterin au
structura asemanatoare iar colul uterin are structura
diferita. La nivelul corpului se deschid cele doua
ostiumuri tubare. Portiunea dintre cele doua ostiumuri
se numeste fundul uterin si la acest nivel peretele este
mai subtire. De aceea, in aceasta zona peretele se poate
rupe foarte des in timpul chiuretajelor.

Structur histologic Organ cavitar cu trei

straturi: endometrul, miometrul, perimetrul
Endometrul (mucoasa uterin)
Epiteliul simplu columnar
Membran bazal
Lamina propria: conjunctiv lax, glandele
uterine (tubulare simple)
Prezint 2 straturi:
o Funcional: 2/3 superficiale, sufer modificri
ciclice, descuameaz
o Bazal: 1/3 profund, nu se descuameaz;
activitate mitotic

Uterul

Endometrul functional este deosebit de sensibil la actiunea h. ovarieni si el sufera modificari

importante de-a lungul unui ciclu ovarian.Aceasta portiune se va elimina in timpul menstruatiei.

Miometrul reprezint tunica uterin cu cea mai mare grosime i este alctuit din fibre
musculare netede separate de esut conjunctiv. n cursul sarcinii, miometrul parcurge un
proces de dezvoltare atat prin hiperplazie (creterea numrului de fibre musculare netede )
ct i prin hipertrofie( creterea dimensiunilor fibrelor musculare uterine.
In perioada de gestaie multe dintre fibrele musculare netede ale miometrului sintetizeaz
colagen ceea ce determin creterea semnificativ a componentei colagenice din structura
uterului gravid.
Dup natere are loc diminuarea unei prti a fibrelor musculare netede, diminuarea dimensiunii
fibrelor, uterul revenind la dimensiunile pregestationale.
Perimetrul este format din mezoteliul peritoneal (epiteliu simplu pavimentos) si tesut conjunctiv
dens

Modificri endometriale ciclice

Dup perioada pubertar sub controlul direct al lobului anterior al hipofizei,
hormonii ovarieni induc o serie de modificri structurale ciclice la nivelul
endometrului.
Ciclicitatea menstrual reprezint o consecin a modificrilor ovariene legate de
expulzia periodic a ovocitelor, prin urmare, perioada fertil a femeii se suprapune
duratei ciclicitii menstruale.

Modificri endometriale ciclice

Faza proliferativa (estrogenica) - corespunde fazei foliculinice din ciclul
ovarian (din ziua 5 pana in ziua 14)
Faza proliferativ: endometru ngust, glande cu traiect rectiliniu i lumen
ngust, lamina propria bine reprezentat

Modificri endometriale ciclice

Faza secretorie (progesteronica) - corespunde fazei luteinice din ciclul ovarian (din
ziua 14 pana in ziua 28)
Faza secretorie: endometru gros, glande lungi
cu traiect spiralat i lumen larg,celule
glandulare cu aspect secretor

Faza menstrual: eliminarea zonei funcionale

Menstruaia este constituit din fragmentele endometrului degenerat i sangele
din vasele endometriale dehiscente.

Colul uterin
Reprezinta partea inferioara a uterului, cu forma de butoias, la nivelul careia se insera
vaginul. Lumenul colului uterin se numeste canal cervical. El are doua orificii:
intern - asigura comunicarea cu istmul uterin
extern - asigura comunicarea cu vaginul
Pe o hemisectiune la nivelul colului uterin se afla un ax fibromuscular format din 75-85%
tesut conjunctiv fibros si 15-25% muschi neted. Fibrele musculare netede sunt organizate in
fascicule separate de tesut conjunctiv fibros. Colul uterin este mai dur decat corpul uterin.
Sub influenta hormonilor ovarieni si placentari, axul conjunctiv muscular se ramoleste si
colul se inmoaie si are aspect catifelat

Colul uterin

Dou poriuni:
Endocervix: - epiteliu columnar care se continu cu cel al mucoasei uterine(3)
- lamina propria: glande tubulare ramificate secretoare de mucus
Exocervix: - epiteliu stratificat scuamos nekeratinizat (1) se continu cu cel vaginal
- lamina propria: esut conjunctiv lax bogat n fibre conjunctive
La limita endo-exocervix: jonciunea scuamo-columnar(2)

Mucoasa colului uterin conine numeroase glande mucoase numite glande cervicale care
sunt extrem de ramificate. Mucoasa cervical nu prezint modificri remarcabile n timpul
ciclului menstrual i nu se descuameaz n cursul menstruaiei.
n timpul sarcinii are loc hiperplazia glandelor cervicale care secret un mucus mai
vascos i mai abundent. Secreia glandelor cervicale deine roluri importante n fecundarea
ovocitului. La ovulaie secreiile cervicale sunt apoase i faciliteaz accesul intrauterin al
spermatozoizilor.
n cursul fazei luteale sau n cursul sarcinii progesteronul induce modificarea calitativ
a mucusului care devine mai vscos i impiedic accesul intrauterin al spermatozoizilor i
al microorganismelor.

Vaginul

Este un conduct musculo-fibros cilindric care se insera la nivelul colului uterin unde determina
aparitia a 4 funduri de sac.:
doua funduri de sac laterale
fundul de sac posterior - cel mai larg, locul de prelevare a secretiilor
fundul de sac anterior - cel mai scurt

Peretele vaginal are mai multe tunici:

mucoasa
musculara
adventice
Mucoasa
Nu are glande. Secretiile vaginale se formeaza insa din:
glera de la nivelul endocolului
transudatia plasmatica ce are loc la nivelul vaselor mari ale corionului din
mucoasa vaginala.
Secretia vaginala are un pH acid. Daca pH-ul ar fi neutru sau chiar bazic
mucoasa ar fi foarte expusa la infectii. PH-ul este acid deoarece celulele
mucoase sintetizeaza glicogen. Celulele superficiale, incarcate cu glicogen,
se descuameaza iar glicogenul se raspandeste in lumen. El va fi metabolizat
la acid lactic de bacilul Dodderlain care constituie flora bacteriana saprofita
a vaginului. Astfel pH-ul mucoasei vaginale este acid.

Vaginul

Mucoasa prezinta numeroase falduri

Epiteliu stratificat scuamos nekeratinizat, grosime de 0,4 mm, cu celule bazale,
intermediare i superficiale; celulele epiteliale prolifereaz i se matureaz sub
influena stimulului hormonal estrogenic grosime maxim preovulator, celulele
superficiale conin cantiti mari de glicogen
Membrane bazal
Lamina propria: esut conjunctiv lax n vecintatea epiteliului i dens adiacent
muscularei, conine fibre elastice, plexuri venoase, limfatice, fibroblaste,
llimfocite, granulocite
Tunica muscular a vaginului este alctuit din fascicule longitudinale i fibre
musculare netede

Epiteliul este pluristratificat pavimentos nekeratinizat in care se gasesc zone de

precornificare (prekeratinizare) deoarece in celulele superficiale epiteliale exista
keratohialina. :
stratul bazal, la nivelul MB - un singur rand de celule
stratul parabazal - 3-4 straturi de celule
stratul intermediar
stratul superficial

Celulele stratului superficial se pot descuama si prin urmare ele se pot preleva in
secretia vaginala. Din secretie se va face un frotiu care se va colora prin tehnica
Babes-Papanicolau care foloseste mai multi coloranti:
pentru nucleu se foloseste hemalaunul
pentru citoplasma se foloseste fuxina acida si verdoglobina

Glandele mamare
Fiecare gland mamar este constituit dintr-un numr de 15 -25 lobi cu structura mixt
tubulo-alveolar a caror funcie principal const n secreia laptelui necesar pentru
hrnirea nou-nascutului. Lobii mamari sunt separai prin esut conjunctiv dens i tesut
adipos abundent fiecare lob mamar funcioneaz ca o gland de sine stttoare care
prezint un duct lactifer propriu cu rol excretor Ductele lactifere cu lungime de 2 pna
la 4,5 cm se deschid separat la nivelul mamelonului unde formeaz un numr de 15-25
orificii cu diametrul de aprox. 0,5 mm.

Dezvoltarea glandelor mamare la pubertate i la adult

n perioada prepubertar glandele mamare cuprind sinusurile lactifere i cteva
ramificaii ale acestora denumite ducte lactifere. n cursul pubertii feminine glandele
mamare se hipertrofiaz i mamelonul devine proeminent. Hipertrofia snilor n cursul
pubertii se realizeaz prin acumularea de esut adipos i conjunctiv nsoit de
alungirea i ramificarea ductelor lactifere ca urmare a stimulrii exercitate de
estrogenii ovarieni. Unitatea structural caracteristic a glandei mamare o constituie
lobul mamar . Structura histologic a glandelor mamare parcurge o serie de transformri
minore pe parcursul ciclului menstrual. De exemplu, proliferarea celulelor ductale, n
perioada ovulaiei. Modificrile esutului mamar, coincid cu vrful secreiei de estrogeni.
Imbibiia esutului conjunctiv detemin hipertrofierea premenstrual a snilor

Glanda mamar
Organ parenchimatos, lobulat format din strom i parenchim
Strom
Periglandular: esut adipos, acoperit de tegument
Interlobular: esut conjunctiv dens cu vase, nervi i ducte interlobulare
Intralobular: esut conjunctiv lax bogat n limfocite i plasmocite
Parenchim: gland tubuloacinar ce are canalele de secretie intralobulare
delimitate de epiteliu simplu cubic si insule de celule secretorii

Poriune secretorie: epiteliu simplu cubic i celule mioepiteliale ntre polul

bazal al celulelor secretorii i membrana bazal
Poriune excretorie:
o Ducte intralobulare: ntre acini, epiteliu simplu cubic
o Ducte interlobulare: epiteliu simplu/stratificat cubic
o Ducte colectoare: epiteliu stratificat cubic
o Ducte galactofore: epiteliu stratificat cubic
o Sinusuri galactofore: epiteliu stratificat scuamos nekeratinizat

Celule mioepiteliale

Glandele mamare n sarcin i lactaie

Glandele mamare se hipertrofiaz semnificativ n cursul sarcinii ca urmare a aciunii sinergice
a mai multor hormoni n special estrogenul, progesteronul, prolactina i hormonul lactogen
placentar uman. Aceti hormoni induc dezvoltarea alveolelor la nivelul poriunilor distale ale
ductelor terminale. Alveolele mamare sunt structuri sferice alctuite din celule epiteliale care se
transform n celule lactogene active n perioada lactaiei ntre celulele epiteliale alveolare i
membrana bazala se gsesc celule mioepiteliale stelate. In timpul lactaiei cantitatea de esut
conjunctiv i tesut adipos se reduce semnificativ n raport cu parenchimul mamar. Laptele
matern este secretat de celulele epiteliale alveolare i se acumuleaz n lumenele alveolelor i n
ductele lactifere Celulele lactogene devin cuboide cu talie joas iar n citoplasm apar incluziuni
sferice ce conin trigliceride neutre. Incluziunile lipidice strbat membrana celular i ajung n
lumenul alveolar.

A: n absena sarcinii, glanda mamar este

nefuncional i nedifereniat, iar
sistemul ductal al acesteea este inactiv.
B: n timpul sarcinii, se observ
proliferarea alveolelor mamare
n poriunile terminale ale
ductelor glandular i pregtirea
celulelor alveolare pentru
lactogenez

C: n timpul lactaiei,
alveolele mamare sunt
complet difereniate, iar
lactogeneza este
abundent.

VA MULTUMESC !