Cristina NEAMTTJ

ELEMENTE DE PSIHOSEXOLOGIE

\l\\l\[l\\\1fi\ll\\\[\

{ET
IA$I , 2004

":',i:i^"

EDITURA UNIVERSITATII ,,ALDiANDRU IoAN CUZA.

Cuprins
Capitolul l. Statutul epistemologic al sexologiei, obiectul de studiu,
disciplinele corelate, metodele de studiu; perspectiva etno-culturali ln
studiulsxualitdfiigievolutiacercetirilorindomeniu...........................5

Refcrcnli ttiin9ifici:

l.1.Obiectul de studiu al sexologiei....

l.2.Disciplinele corelate..........,.....

........................5
..........,...............6
.............................8
1.3.Evolu,tia sexualitdfii.............
1.4.Evolufia cercetarilor in domeniul psihosexualitafi...........................13
l.5.Metode gi tehnici de cercetare a sexualitafii... . . ....... ... ......... ...........17

Prof.univ.dr. Ion DAtr'INOIU

Prof.univ.dr. Adrirn NECULAU

.6.Perspectiva etno-cu ltural a asupra

inhebari $i

exerci1ii.............

sexualitdlii

......

....21

.........25

Capitolul 2. Procesul de sexualizare $i formarea identititii sexuale; etape,

factori,efecteinplanbiologic,psihologic,sexualqisocial......................27
.......-.......-........28
2.1. Etapele procesului de sexualizare
2.2. Aparatul genital masculin gi feminin...........................................36
........-..............46
intrebdri9iexerci1ii.....................

Capitolul 3. Comportamentul sexual; etape, tehnici. Tulburirile de

.............48
dinamici sexuali ti terapia 1or............ .......
........................48
3.l.Motivaqia (dorinla) sexuala.......
3.2.Condilii inteme ale motivaliei (dorinlei) sexuale.................,...........51
3.3.Problema criteriului de seleclie a partenerului sexual.. -.............. . . . ..-.55
3.4.Comportament sexual gi dragoste...............................................57

.......................59
sexual
..-............................65
sexual..
3.7.Tipologiilesexuale................. .........-.............-72
.75
3.8.Tulburirile de dinamicb sexualb....
3.5.Etapele comportamentului
3.6.Tehnici de contact

... .................

3.g.Tratamentuyterapiaproblemelorsexuale......................................79
intrebdri qi exerci1ii.

...................

.... .................

..91

Capitolul 4, Evolulia sexualitilii ln ontogenezi............................. -.93

4.l.Sexualitatea gi

copiliria....-.......

......................93

4.2.Sexualitateagipubertatea,/ado1escen1a.......................................106
'

adulta......
.
.. .

4.3.Sexualitatea gi varsta
4.4.Sexualitatea gi varsta a treia. ... ..

Intrebiri $i exercilii.

...... ..........

..

.. . . . . . .. . . .. . . .. . .

...1

l2

.... ...... ...........123

.....................127

Capitolul 5. Educalia sexuali: statut' obiectiYe' confinut, metode 9i forme

129
..
"
de realizare...... ..
.Educalia sxuali la vdrsta preqcolarA
5.2.Educa!ia sexualS gcolard . . . . . ...
5.1

intrebari $i exercifii.......

. ..... . . ..... .. ..

.. . ... ... .

Capitolul 6. Contracepfie $i sinitate sexuali......

6.l.Counselling-ul contracaptiv.. .. .. .
6.2.Contraceplia post-coitala de urgenla.

6.3.Bo1ile cu tranimisie sexual5.... .. ..

intrebEri qi exerci1ii.. .. ... ........ .. ..

Capitolul

T. Exploatarea

..-.

.. . . .

comerciali a sexualitifii. .

7.1.Erotica9ipomografia.......,.......
7.2.Jucdriile erotica
7.3 -Afrodisiacele. .
7.4.Prostitulia......
intrebdri qi exercilii. . . . . - ... .....
.

Bibliografie generala

...

.............

....

'

'

.'

138
149

.............
''
. . . . .

..... .

131

..

151

154

"

17l

lT2

"

"

172

. ... ..... .....174

............ . ..175

"""

1'76

.... . - ... '. 180

.. . .... ..

Statutul epistemologic aI sexologiei, obiectul de studiu, disciplinele

corelate, metodele de studiu; perspectiva etno-culturall in studiul
sexualiti(ii $i evolutia cercetirilor in domeniu

164
165

" "

Capitolul

181

1.1, Obiectul de studiu aI sexologiei.

Sexologia este disciplina aparutl relativ recent (vezi istoria cercet5rilor in
domeniul psihosexualitafi) care abordeazd comportamentlrl sexual uman sub
toate aspectele sale: biologice, psihologice, culturale, sociale, morale depagind
astfel domeniul medical. Termenul sexualitate a intrat in vocabularul englez in
unna haduceii in 1892 a operei lui Richard von lcafft-Ebing, Prychopathia
Se*aalrs (J.Bristow, p. 10) de unde a fost preluat $i genemlizat treptat in
vocabularul cercetdrilor asupra comportamentului sexual. in 1913 regdsirl
termenul sexologie in denumirea unei institulii de profil din Berlin- Societatea
nedicald pentu sexologie 9i eugenie -, Iwan Bloch, fondatorul acestei institulii
folosind penh! pdma dati un cuvant derivat din temenul sexualitate (ir1
gen'nanl Sennlwiseschaft) pentnt a deserma gtiinla care se ocupa cu studiul
sexuafitAli umane (Angus McI-aren, p. 125).
Sexuaiitatea este un domeniu ce include aspecte multiple, complexe pi variate,
de ordin medical, fizic, somatic, neuronal, hormonal, psihic (de la senzafii,
perceplii 9i panb la emo,tii, convingeri 9i valori), de ordin socio-cultural (nonne.

cutume, habitus-uri, valori), educalional gi chiar economic. Sexualitatea

reprezinti deci o rezultanti a tuturor acestor aspecte, depd$ind sfera strict
circumscrisd a medicinei. Comportamentul sexual este o formb de
comportament uman natulal, deteminat de o dorin!6 pulsionara, care se impune
a fl satis{Ecuta, dar care e modelat in manifestarea sa de norrneie sociale in
vigoare intr-o comunitate 9i timp istoric determinate. Sexualitatea urnani,
considerati inilial un dat biologic, este construita social, fiecare generalie
aduc6nd translormdri in perceperea comportamentului sexual, plas6nd sexul
intr-un anume conrext culrural gi istoric.
Considerand obiectul de studiu extrem de complex al sexologiei rezultd cd di
punct do vedele epistemologic principalul risc in modul de abordare al

sexualitAlii este reducionismul; sexologia nu poate f1 redusa la factorii

biochimici, honnonali, virsculari, fiziologici, neglij6ndu-se aspectele sale
subiectiv-emolionale, valorile sau aspectele socio-culturale, care 1in de procesul
de socializare, de cristalizare a identitilii personale gi sociale a persoanei, mai
precis de constitutea identitnlii sexuale a subiectului. Devine evident cb un
asemenea obiect de studiu, definit de hipercomplexitate, cere un demers lnter- 6i

h'cnsdisciplinar pentru a reu$i si ne ofere o paradigmd completa

asupra comportamentului sexual uman.

fi

func1ional6

a fi
tanar sau _ batr6n, raportarea psihologicd Ia scxualitate, definiti de

1.2. Disciplinele corelate sexologiei.

La njvelul aborddrii multi- 9i transdisciplinare a psihosexualit6tii, disciplinele
care pot oferi informalii pertinente $i relevante asupra comportamentului sexual
uman pot fi clasificate dupe ulmitoarele repere:
a) dimensiunea biologicd a sexualit4ii este studiati de geneticS, biochimie,
endocrinologie, neurologie, anatomie $i fiziologie. Dimensiunea biologicd a
sexualitilii umane vizeazb slructura anatomicl a aparatului genital feminin 9i
masculin, precum gi procesele biochimice conexe manifestirilor comportamentului sexual. Cunoagtrea dimensiunii biologice este impofiant6 deoarece
structura gi operaliile echipamentului sexual uman reptezinta un set de limite in
posibilitatea exprimdrii sexualitdlii. De exenrplu, daca un bdrbat nu are o erec,tie
aceastd situalie reprezinti o limiti a actil,itdfii sexuale dorite.
b) dimensiunea psihologicd a sexualitalii este studiata de psihologia
dezvoltdii, psihologia cuplului, psihopatologie, itiin[ele educaliei. Sexualitatea
umand estc detenninatA nu numai de factori biologici, ci qi de procesele psihice
ale subiectului. Fiecare individ are un stil personal al proceselor psihologice de
percapere-inter?retare a comportamentului sexual, o istorie pe$onald a experienlelor de invAjare, care ii influenleazd major sexualitatea. De aceea, a
intelege sexualitatea umana presupune, ca o condilie primordiali, decodificarea
modului in care procesele psihice individuale deternind comporlamentul sexual
manifest.

cl dimensiunea socio-culturald a sexualitdlii esie abordata de: etic5, psihologia socialA, antropologie, etnologie, istorie gi gtiinfele juridice. Dimensiunea
socio-culturald se centreaza pe desciftarea modului in care comportamentul
sexual este modelat de cultura comuititii de apartenen!6. Mediul social 9i
cultural in care trdiesc indivizii defineqte ce oste sexualitatea gi statueaza
modurile acceptabile social in care indivizii se pot implica in activitili sexuale.
De aceea, explorarea evoluliei unei societii d-a lungul unei perioade istorice,
sau a mai multe societili aflate in aceea$i pedoade istorice va pune in evidenld
diferenle semnificative de modelare a sexualitltii umane via cultura. In timp ce
sociologii sunt interesali sd inleleaga modul in care mediul social influenleazd

comportamentul sexual al membrilor unei comunitai 9i, implicit, de ce

patemudle sexualitalii diferi de la un grup soqial/categorie sociali la alta,

iD care diferertele culturale dintre

comunitAlile umane modeleazS o diversitate de modele $i conduite sexuale.
Necesitatea de a ne raporta concomitent la toate aceste categorii de dat este

antropologii sunt interesali de modul

regula de aur

in terapia

persoanelor

cu diverse afecliuni in

sexuala. A fi femeie sau bdrbat, trairca in plau subiectiv

Si autovalodzarea
acestor date pe scara nasculinitalii_fcuinitiiii- construid socio_cultural,

sfera

psihosexualitafii. Dupd C.Enachescu (p. 9), la primul contact cu aceqti subiecli,

ceea ce se impune mai intai este faptul cI suferinla lor vizeaza ptopria identitate

acceptare/valorizare sau respingere/culpabilizare g.a.m.d. sunt realitdli

care nu se
Ia

pot reduce exclusiv la configuralia anatomicd sau honnonald, ci tdmit

'influentatd

considerarea structurii globale a personaliti.tii, la stima de sine,

de
rol-status-ul s6u il diferite contsxte socio_profesionale. Oeci, prln
.;i;;;;i
manifstarea sa, sexualitatea ni se impune ci un fenomeu extreri
de complei,

asupra.cireia dimensiunea psihologicd a persoanei igi pune amprenta

definitiv.
De$i cercetirile din toate disciplinele corelate sexologiei s_au finalizat prin
acumularea unei mad cantititi de infonlalii despre sexualitatea
urnand_ definirea

precisa

din punct de vedere

episternorogic a sexualitatii rimane incd un

Ca gr conceptul de p,rsonalirare. cel rle sexualitate a primir
dcllnirii
dfleflte de ta un autor/epoca Ia al{ul. De exemplu. dund n.Uisnard
3i1
sexualitatea include ansamblul de fapre biologice aRarc in raport 1p.
direct cu
noliunea de se:r: rezulta cA sexualitatea ar dese,niu unru-Utui
A" iopte bioiogice
in rapon cu procrealia 9j cu procesul pregatitor al procrearii. fr
o'iurnarure Ae
secot drstan!;, ahi definirie generala datA scxualitd!ii avea
in r,e"dere ,,oricc
_o
aspect al gdndirii 9i comportamenhrlui uman care'are o
semuificalie (un
rR.Mahoney. p. 23). Compararea cetor doua Jeirniqii pune in
::ll11yj,,:".1"t"
evroenra rargrea semnificatiei termentlui sexuaritale
de-a rungul a cinci decenii.
Apare ca tegitirnd. din punct de vedere
?otr.iarea: putem
99^.,9"rut:

studia ceva ce nu putem defini cu pre"izie?

"pirt"-otogl",
f,noluli inraii in aor.,r"rri,.,f
cercetirilor sexologice reprezintd cel ntai bun rispuns. Fiecarc
dir;-;;;
acordim o semnifica{ie perconald renrrenului sex)nlitate, ini"l"g"rlI

personal. atunci cind il folosim,

".uo
_dat f,ormularea Lrnei definitii dupi toate
exigeulele. epistemologiei este dificila.
Explicaria epirr"-olog;ca- a acestei
ambiguitali conceptuale provine din noutatea cfimpr.rlui O" i,.,,r"rfi!aii",
p" o"-o
pafte'- iar pe de arta parte, din mportarca subiectivi
ta osp""iei. ietinit. ca
sexuale sau non-sexuale. Deci, evolulia definigiilor aate
sexJatitatii je_a lungul ,
tgngy]ui_ este fireasca intrucat
valorile/ciiteriil" a" O"irno"'r]" s"t i_fra
9i
(E.J.Haeberle. pp. 124-1284. Unele concepte
9i definilii ,p""in""-anr" t" .,nmoment dat devin parte a studiuiui sexologiei, in timp ce
alteie rgi pierd intereslrl
pentru studiu. A include sau a defini un cornportament.a
fri.,i .r"*u"Vnonr"*yul
fiecare persoand, de cxperienfa sa subiecdvi, Aor'sl
lin:.9:
a" uaforit"
socierarii. Nici opersoana nu pou,. sp..ifi.u exact qi integral
apanrn de sexualitate 5i ce componamentc nu apartin.
intr_o"".*roonun,""ii
oarecare masurd,
aceastA situatie

a fost determinari 9i de multitudinea difcritet,cr

ferspective
care pot aduce, concomitent cu mirire'a cantitalii

::tj[1"_."^T:0,t1
:exuatitatii.
oe
rnlol'tllatte despre
contportatrentul sexual uman, at6t confuzii, cat gi cresterea
profunzimii ingelegerii acesruia.

1,3.

Evolu{ia sexualititii.

Preocupdrile pentru studierea istoriei sexualitdlii sunt recente; dupd

A.Mcl-aren (p. 9) apadlia,

in

i990 a revistei Joumal of the History of Sexuality

marcheazd consacrarea unei sub-disciplhe noi, anume a istoriei sexualitdtii.
DupA C.Enichescu G.l7) istoria sexuahtaui este rma caxe s-a desfe$urat cu o
dinamicd specific6 pe dou6 planuri: un plan al reprimirii, care a configurat o
<istorie culturald> a sexualitdlii, $i un plan al sublimdrii (in sensul psihanalitic al
cuvenhrlui), care a configuat o <metodologie> a sexualidtii. Indiferent ins6, de
plan, de apoca istoricd qi de comunitate, dimensiunea sexualitadi a fost o
conslanla in evolutia uman itd !ii.
Referirile la sexualitate apar inca din zodi istoriei umanitAtii,lcend nuneroase
artefacte pictud, desene, statuete - fEceau trimitere la coDportamentul sexual.

trecerea de la matriarhat la patdarhat se explicd istoric prin

conitientiarea contribuliei masculine la procreare. De exemplu, statuetele
create acum 20-30.000 de ani, reprezent6nd femei cu atribute ale feminitdlii

Insi$i

extrem de bine redate, dispropo4ionate gi care atestd legAtura femeie-fertilitate

sunt un semn al interesului constant penftu sexualitate al umanitalii. Dupa
B.Malinowski ele pot fi insd $i juctuii erotice, crate special pentru stimularea
sexuald a indivizilor( pp. 95-96).
Odat6 cu progesul societdtilor, cu descoperirea gi folosirea scrisului, referirile
la sexualitate devin mai nurr]aroase, mai explicite gi mai uqor de interpretat. De
exemplu, in Sumer, regele Urukagina a emis un edict in 2350 i.H. prin care
interzicea in societatea sa poliandria 9i inaugura poligamia. in Babilon, in 1750
i.H. Codul lui Hammurabi specifica foarte clar procedurile de divor! 9i definea
responsabilitalile in cad|ul c6s6todei. Apar acum primele trimited la aonduitele
sexuale prohibite, cum ar fi, de exemplu, seducerea fetelor inocente. in lsrael,
Vechiul Testament includea, de asemenea, setwi de reguli foarte stricte
referitoare la diverse conduite sexuale, incurajdndu-se foarte mult sexualitatea in
scopul procredrii 6i condamn6ndu-se adulterul, masturbarea Si homosexualitatea.
lsus din Nazarel deqi a vorbit mult despre d&goste, mil6, modestie, n-a spus
nimic clar, explicit despre sexualitate. Se spune cA incuraja familia 5i slrbitorile,
nr.ur{ile. Doctrina cre$tind a interpretat intr-o maniera nuanlata vorbele gi
atitudinile atribuite lui Isus. Unul din primii interpregi ai invatatudlor lui Isus
despre sexualitate a fost Paul dh Tarsus. lnfluenJat de elemente ale filosofiei
ascete, el a fost foarte intuansigent cu (cednlele fizice ale tmpului>>. Dupi el,
honosexualitatea gi masturbarea erau diavole$ti; contactul sexual intre bdrbali 9i
femei era suspectat de pdcat, casitoria reprezenta o concesie fala de sldbiciunea
cimii, doar celibatul 9i abstinenla sexuali reprezentau adevdratele valori ale

spiritului creqtin.
In acelaqi timp istoric, dar in extremul orienl lndia in special, hinduisn.rul in
general au construit o viziune cu totul opusi celei dezvoltate in occident asupra
sexualitdlii. Neaccentuand dihotomia spirictnlp, hinduismul a incercat sd

integreze sexualitatea in ciolul divin al vietii. Unitatea dinh.e birbat $i femeie in

actul sexual eta yaz\tE ca o parte componenta a principiului costnologic care

lega laolaltd toii oamenii, lucruile qi locurile.

in

viziunea hinduismului,

sexualitatea era o lormd de comuniune cu divinitatea. Nu intamplator aici s-a

elaborat Kanasutra (Preceptele iubirii), care reprezintd un monument al artei
erorice. fiind deosebit de apreciatar 5i in prezent.
In occident. in societafea greac6, dar gi in cea romana, preocuparea pentru
sexualitate reprezintd o caracteristici defrnitorie. Aristotel, de exemplu, a descris
relaliile sexuale ca fiind evenimente naturale in lumea mamiferelor. a ardtat cA.
alal barbalii. car 5i len,eile. au impuJsuri sexuale putemice 5i a caracrerizar
orgasmul ca fiind o traire foarte ptacqla. Odata cu democralizarea societatii
grece5ri s-a produs o mi5care de eliberare seruald, asrlel incar homose\ualilatea

mascuiini pi feminini era tolemtd, chiar idealizatd, prostitutia celebrata etc.

Acest climat de relaxare gi permisivism sexual avea sa se incheie odatA cu
raspdndirea cregtinismului.

CAtIe anul 300 creftinismul devenea religia oficiald in Imperiul Roman. Sf.
Augustin (354-430) este considerat iniliatorul precepteloi creitrne asupra

sexualitalii, cel care a influenlat enorm morala sexuala a societarii occidentale

timp de secole. In scrierile gi predicile sale el a condamnat integral sexuaiitatea,
indiferent de relafia sa cu procrearea; copilul nascut in r.u:ma unui raport sexual
este marcat de pdcalul original; el hebuie curblat 9i educat astfel incat s6 nu
perpetuze. p6catulilsecolul IV a marcat inceputul unei epoci represive a
sexuafititii in lumea occideutald, bazatb, pe echivalarea sexualitalii cu <p6catul
cirnii>i qi care avea s5. dueze penA in epoca Rena$terii. rToma d'Aquino avea sA
suslini cA orice act sexual care nu urmAregte procreaiea e gregit, reprezintA o
formd de pacat, iar papa Leon al Ixlea (1048-i0541 a interzis lormal clericilor
casAloria

ri a impus celibatul 5i ab<iinenla.

a sexualitelii se caractedzeazd pdn uandtoarele

Interpretarea cregtind

elemente: (A.Thatcher, p. 9)

a)

mistificarea sexului, determinata de ignorarea sexualitifii umane;

preluAnd unele idei ale filosofiei platoniciane, conceplia cre$tind a considerat

trupul omenesc ca ceva separat de suflet gi inferior lui;
b) asocierea sexualitiJii cu pdcatul $i rdul; sexualitatea era echivalentd cu
pacatul (idem, p.99 $i um.), definir prin: eqecul de a rrdi in iubire (dupd

modelul

cristic de iubire), egoism, spirit posesiv, dorinlA trupeascd

gi

desconsiderarea partenerului;

c)
d)

lolosirea sexului ca instrument al putedi;

discriminarea femeii; cregtinismul poate fi caracterizat ca androcentric
Si sexist intrucat se bazeaz| in mare m6surd pe perceptiile masculine $i reflecti
interesel bixba,tilor; femeile erau consideratebirbali neimplinili (vezi conceplia
lui Freud asupra complexului Electra), produse de o sdmdnij careia i_a tipsit
cdldua, calitatea;
e) acceptaxea violenJei ca fiind fireasci $i inevitabild.

a consacrat relaliile dintre sexe dupd preceptele unnAtoare:

supunerea soliei fala de so!;

Noul Testament

a)
b)

recomandarea celibatului Si abstinentei, consjderate superioare gi

prelerabile casatoriei; dacd oamenii se cdsatoresc totu$i, ei trebuie sd incerce sa
aibe relafii sexuale pentru scufi timp gi nunai in scopul procreErii;
c) homosexualitatea masculina e definitA ca pewersiune, (p6cat contra

natud );

d) homosexualitatea feminine e definiti analog, dar cu o altd motivalie:

pentru o femeie, cinstirea trupului echivaleazi cu practica de a se lasa controlat6
de bdrbat din punct de vedere sexual.
Aceasta epoci de represiune sexualb. a durat in lumea occidntali pana in
epoca Renaqterii, cand odatd cu redescoperirea valorilor filosofiei grecegti
antice, odata cu concepiia umanistd ce a dominat spiritul epocii, s-a produs o
relaxare relativ6 a obstinaliei de aontrol qi reglementare excesivd a sexuafit6fi
indivizilor. IatA cum catacterizeazd M.Foucault acest interyal

de

relaxare:<practicile sexuale nu prea erau tdinuite, cuvintele erau rostite fera

excesivi pudoare, iar faptele nu prea aveau nevoie de perdea. . gsturi pe fa!i,
vorbe spuse pe qleau, necuvin{e vAdite, anatomii dezgolite 9i impreudlate fEIa
prea multi jen6, copii dezghelali se perindau fErd prea mult5 sfiald ori teamd de
scandal printre hohotele de ras ale adul!ilor...)r (M.Foucault, p. 7) Este in mare
masur5 atmosfera descrisd in povestirile din Decameronul, in care Boccaccio
redA cu miiestlie naturaletea, umorul gi toleranta concetilenilor s6i vizavi de
.

manifestfi le sexualitif ii 1or.

incepdnd din secolul al XVII{ea apare o noui epocd de represiune sexual[
care, obsewd Foucault, coincide cu dezvoltarea aapitalismului. Explicarea
acestei coincidenle este formubta de M.Foucault astfel (p. 9): <...dacd sexul
este reprirnat cu at6ta strdqnicie, priciaa sta in aceea ce el nu ste compatibil cu o

generald gi intensivd (punere la treabA); intr-o perioada in care fo4a de muncd

este exploatata sistematic, s-ar putga oarc tolera ca ea sd se iroseasci iD pl6ceri,
erceptAnduJe pe acelea, reduse la mjniurum, care-i permit sa se reproduca)?
Noua epocd de represiune a sexualitdlii a imbrdcat forme de manifestare
diverse, unele dinhe ele fiind cu desiv6rgire noi $i generand aSa-numitele
((efecte perverse)). Vom prezenta un exemplu semdfrcativ in acest sens: pani la

sfhrgitul secolului

al

XVIII-1ea, hei mari coduri explicite

- alatud de

reglementarea prin cutume $i constuengerea opiniei publice reglenentau

practicile sexuale: dreptul canonic, pastomla cre$tina gi legea civild. Fiecare
fixa, in maniera sa specifica, linia de demarcalie inhe permis $i nepermis, Taate
cele trei coduri erau centate pe relatiile matrimoniale, definind 9i urmdrind:
datoria conjugala, capacitatea de a o indeplini, modul in care datoria era
indeplinitS, exigen{ele gi violenple care o insofeau, m6ng6ierile inutile ori
necuvenite, cdrora aceasta indatorire le sewea drept pretext, caxacterul fecund a1
relaliei matrimoniale, ori modul in care se acliona collha fecunditAfi, mo1nentul
in care avea loc solicitarea pentru datoda conjugah (dacd se solicita lavorul

sexual in perioade considerate perioade ale sarcinii, alAptarii, in perioadele de

interdic{ie din postwi etc.), frecvenla ori radtatea rapofurilor - totul era prescris

in

aceste coduri. Sexualitatea matrimoniali era suprasaturati de reguli qi

recomanddri gi, de aceea, trebuia si se justifice in modul cel mai detaliat cu

puiinlA. OdatA cu inaugurarea noii epoci de represiune sexuald, din nanualele
privind spovedania in pastorala catolicd incep sd dispard multe din intrbarile
care cereau solilor arnanunte despre sexualitatea 1or: pozilia fiecirui panener,

atitudinile, gesturile, pipaielile, ciipa exact5 a momentului pldcerii supremc.

Acum incepe sd se practice discre{ia qi se evitd formularea tuturor acestor
intrebari. Pastorala catotca (ca inscrisese drept indatorire de cipdtai grija de a
face sA treacd tot ceea ce ar avea vreo legAtufi cu sexul, prin moara 1A16 sfarsit a

vorbiriiir (idem, p. 19) evolueazi acum spre cenzurd-represiune deoarece se

credea cA tot acel interogatoriu viz6nd manifestarea sexualitalii, chiar dacd
urmAre$te indreptarea, ii murdAre$1e pe preoti, ii contamineazA. Acum se interzic
unele cuvinte gi se urmarelte cu obstinatie decel4a expresiilor, toate aceste
precautii servesc la a face din sex ceva acceptabil din punct de vedere moml.
Efecful pervers il reprezintd insi faptul cA in aceastA epoci grija puterii de a
evita discursul despre sexualitate a condus la aparilia unui nou gen de literaturA;
literatud a pastomlei catolice Si a apArut literatula eroticA
inaugurat;. de Sade obsedat de detalii gi realism - gi continuand cu Casanova gi
s-a realizat proieclia in

al1ii.

Sade Si litemlura erotica aparuti in aceastd epoca au inaugumt hadilia omului

occidental, care se consacri de aproape trei secole p6nb in prezent, sarcinii de a

spune

totul despre

sexualitatea sa.

itr

secoiul a[ XVII-lea sexualitatea

beneficiazE de o abordare nouA; in contextul in care a devenit evident rolul

populagiei in dezvoltarea comunitalii populalia ca resursa, ca mane de lucru $i
capaoitate, deprindere de a lucra - puterea politicA a iuceput sa se preocupe de
variabilele sale specifice: natalitate, feoutditate, mortalitate, stare de sandtate.

mod de alimentalie, conditii de locuit etc. Acum oomporlamentul sexual al

populaliei devine obiect de analizi qtiinli{ici qi liniE a interven,tiei; prin
intermediul demografiei rezulti un lntreg sistem de observalii asupra
sexualit.dlii. Sexualitatea este observata. conboLata. nlodelata. iuegisftatA $i,
sporadic, chiar educat6. Familia devine acum instanla de control a
comportamentului sexual, dar gi loc de saturalie sexuali. Sexualitatea
matrimonialS, observa Foucault (p. 91) <a intuat prima in eretismul sexual
cre6ndu-qi temed, invendnd relete, chemand in ajutor teln]ici savante, stdrnind,
spre a gi le repeta sieqi, nenumdrute discursuri. Burghezia este prima care a
inceput sd considere cd propriul ei sex este un lucru important, firavd comoara,
a calei cunoa$teri este absolut trebuincioasd).
Interesul qtiinjific pentru sexualitate dateazd din aceastd epocA. (Foucault
observa cd europenii, spre deosebire de orientali, care gi-au creat o <als
amandi), au mizat pe o (scie-ntia sexualis)t, probabil ca lLlmare a culturii
ralionaliste post-carteziene). Odcum. in secolul XVIII apar prirnele contribufi

taini

11

meritorii la cunoa$terea anatomiei aparatului genital gi a bolilor cu transmisie

sexuale.

Foucault a idelltificat patru mari strategii de abordare care dezvoltb cu privire

la sexualitate strategii specifice ale cunoagterii gi puterii 9i care s-au cristalizat
incepdnd cu secolul aI XVIII-lea (pp. 78-81):
a) isterizaxea corpului femeii, proces prin care corpul femirin a fost
analizat, dehnit 5i irnplicit descalificat, ca un corp satumt de sexualitate, integrat
sfera unei anumite patologii, medicalizat astfel qi plasat sub conirol social

in

(farrilial);

ftaditionale\ Sexualitatea este acum dega.jat6 de orice implica{ie conflictual-.; ea

b)

pedagogizarea sexului copilului, ca urnaxe a convingerii ca toli copiii

se dedau unor pmctici sexuale (masturbarea), ceea ce prezintl un risc fizic qi

morai, deopotrivi individual gi colectiv. Copiii sunt definili acum ca fiin{e

sexuale liminare, iar misiunea educatorului kebuie sA urmareasca conholul
manifestarilor sexualitdlii infantile. Sistemul pedagogic dominant in epocd,
caracteizat de J.-J. Rousseau (Emil sau despre educatie) ca fiind excesiv de
rigid 9i ignorAnd particularitdlile copilariei, porne$te de la reprezentarea sociald
a

copilului ca un pacalos in devenjre:

c)

socializarea comportamentelor procreatoare s-a produs prin nijloace

economice (urmirind stimularea sau infranarea fecunditdlii cuplului), p n

mijloace politice (cuplul fiind etichetat ca responsabil in mport cu naliunea, cu
intregul corp social), prin rnijloace medicale (atribuindu-se, de exemplu, o
valoare patogend controlului nagterilor atat pentru individ, cat gi pentru
comunitate);

d)

psihanalizarea

plicerii pewerse s-a bazat pe rzolarca instinctului

sexual, caractedzat ca instinct biologic Ai psihologic autonom. Acestui instinct i

s-a atribuit rolul fundamental in patologizarea conduitei sexuale.

Secolul al XIXlea, denurdt pi epoca victoriana, reprezintd o culme a

tendinlei de represiune a sexua[tatii; epoca victorianA este considerata o
adevarate cruciada penbu puritatea spiritualA qi fizicd, cu alte cuvinte, pentru
ignoran@. De exemplu, sub influenfa directd a reginei Victoria textele lui
Shakespeare, Dante, chiar $i textut Bibliei au fost epurate de <cuvintele
obscene>i. Pentru a se preveni masturbarea bdielilor s-au creat dispozitive
speciale, prevazute cu cuie (Haas, Haas, p.19), care se aplicau pe penis:
demografii 9i psihiatrii secolului al XIX-lea, atunci cdnd erau nevoili si evoce
sexul cereau iertare cititodlor pentru a fi neyoifi sd le relini ateniia cu subiecte
atat de josnice gi frivole. A rimas in istoria gtiinfei chiar pi gestul lui Charcot de
a inherupe o consulialie publicd in care incepea intr-un mod prea limpede sd fie
incriminatd sexualitatea (Foucault, p. 44).

,,'

Marie Stopes. Servindu-se de psihanalizi, literatua, filmul, moravurile au

inceput sA se elibereze progresiv de conskangerile epocii victoriene. r Se
aprearazd cd secolul XX a rupt tacerea care invbluia sexualitatea, limitele dintie
public Ai privat fiind rupte astfel 9i trasate din nou (Mcl-aren, p. l2). --1
Dupd cel de-al doilea rizboi mondial, in anii 1960-1970 s-a produs cCea ce s-a
numit <revolu1ia sexual6>. Legalizarea avofului, perfeclionarea gi generalizarea
contlacepliei, n:itcArile contestatare, hedonismul epocii * corcretizat in
prostitutie gi pomografie - a eliberat aproape total indivizii de constrangerile

Secolul

XX

aduce

cu sine foiosirea metodeior gtiinlifice in

studierea

sexualitalii. S.Freud a explicat inh'eaga funclionare psihicd a individului pomind

de [a sexualitate, pe care a extins-o asupra intregii durate a vielii (la sfbrqitul
secolului XIX sexualitatea era asociata cu tinerelea). Apar preocupfuile pentru
conhaceplie, primele militante fiind americana Margaret Sanger qi britanica

devine

cent-ratd.

pe valorizarea r.nriUitltalli corporale 9i astfel sexul

este

banalizat, devine ceva bun gi util atat pentru individ cat $i pentru societate. Sexul
inaintea c6sdtoriei, in afam cdsAtodei, cu parteneri de ambele sexe, exploatarea
in cele mai diverse moduri a sexualitdlii propdi sau a altora sunt fenomene cu o
tezonanatd sociala exh-em de largd. Manifestarea sexualit6{ii este putemic
valorizatd; ceea ce era definit ca ilicit in urmd cu cateva decenii este acum
permis, iar legea nu mai ptotejeaza decat sexualitatea copilului (p.Bmkner,
A.Fienkelkraut, p. 65),1$colile se deschid ci.tre sarcina educaliei sexuale iar
achiziliile qtiinlifice fe-rmit aplicarea unor forme noi de terapie in cazul unor
afecgiuni psihosexuale. Satisfactia sexuald apare ca o promisiune penhx toli Si ca
o datorie pentru fiecare. In acest sens, M.Eliade observa cd omul modem se
distinge de cel al culturii arhaice prin incapacitatea sa (de a trdi viala organicd
(in special sexualitatea $i nutrilia) ca un sacrament. . Pentru omul modem. ele nu
.

sunt decet fapte fiziologice, in timp ce pentru omul cuiturilor arhaice sunt
sacrament, ceremonii, prin intermediul cirora se lace comuniunea cu lota pe
care viata insdsi o

reprezint

1.4. Evolu(ia cercet5.rilor

(M.Eliade, p. zt7)

in domeniul psihosexualititii.

DupA A.Hesnard, constituirea sexologiei ca $tiinF a traversat urmdtoarele trei

etape:

a) perioada preStiinlificd aaopeft intervalul istoric cupdns inhe antichitatea

greacb Si romani $i secolul al XVIII-lea. Una din contributiile cele mai
interesante la studiul sexualitdlii a a\.ut-o in antichitate medicul roman Galenus,
care a descris poziliile de contact sexual cele mai indicate in procreaiie, a
identificat o serie de boli venerice (sau ale aparatului genital) 9i a incercat sd le
trateze. Galenus a explicat sexualitatea (Foucault, pp. 378-399) prin urmitoarele
trei elemente: organele genitale - izomorfe, afirmi el, la bnrbaisi la femeie o

aptitudine pentru pldcere qi dorin{a de a se sen,i de acestea. Meritul lui Galenus

consta in faptul cE a legat foarte strAns necanismul actului sexual de ansamblul
corpului gi a tmtat sexualitatea ca pe un proces in care se afld angajatd intreaga
sdndtate a individului. De exemplu, analiz6nd actul sexual el a d-emonstrat _
numind factorii care se implicd, precum gi consecin{ele actului c6 acssta se
ruporteazA la inhegul organism. Galenus s-a distanlat de Hippocrate, care credea

13

ca spenna se formeazd prin agitarea sangelui, precum gi de Aristotel, care afrmra

cA ea rezultd ca ultimA lazd a procesului de digestie,

Galenus recunoagte acliunea

doua elemente:

in

formarea 5pgrmei,

coacere

sdngelui

iii

canf lsJolrpem)alice. la care se adauga prezenra unui principiu

'inuozi!g1j]e
vital. care umfiE organele sexuale $i evadeaz6 prin sperml odath cu ejdiularea.

(Galenus

o aflmat cd qi femeile

cunosc fenomenul ejacularii, pe care l-a

diferentiat de lichidul vaginal! apud J.Ardrd, p. 24). Acest principiu vital
pneufiq s-at forma in creier, iar oboseala post-coital5 a birbatului se explicd
logic prin golirea de s6nge, dar gi de principiu vital.
De asemenea, Galenus a atribuit raportr.rilor sexuale o serie de efecte
curative, atat asupra tmpului, cat $i asupm sufletului: (acest act predispune
sufletul la destindere; ii aduoe pe melancolici 9i furio9i la o stare mai ralionala.
iar unui indrdgostit ii mai reduce inflScdrarea excesivi>. (Foucault, p. 387).
Aldtwi de observaliile h.ri Galenus, Ia progresul cunoa$terii $tiin{ifice au
contribuit Si preocup5rile gi ideile despre sexualitate fonnulate intr-o manied
ascminatoa.e de citre Leonardo da Vinci (care a realrzat shile foarte exacte
red6nd pozilia litului in cavitatea uterinA), Darwin, de Greefetc.
b) perioada $tiinlifcd a fost inauguratd de studiile clinice ale lui J.M.Charcot
asupra isteriei, realizate ircepdnd din 1870, qi include contributii aduse de
psihologi, medici, psihiatrii.
fuchard von lftafft-Ebing (1840-1902) qi-a propus sA exploreze sexualitatea
unand pentm a contdbui la inlelegerea mai autentica a acesteia, inse concluziile
sale au fost afectate de ruisoginism, de influenlele epocii victoriene, in care a
trait, dar ti de contactul siu, ca medic in slujba poliliei, cu subiecli inadaptali
sexual. Opera sa, apdruti in 1902, Psychopthfu sexualis, susline dublul standard
in abordarea sexuafitafi leminine gi masculine; pentru bdxbali este accepbbil sd
aibe relafli sexuale pre- 9i extramaritale, dar pentru femei este inacceptabil. in
ciuda atitudinii qi recomand6rilor sale von Krafft-Ebing a contribuit la progresul
sexologiei direct - prin cazulile a\alizate gi descrise cu meticulozitate, realizAnd
o primd incercare de clasificare a perversiunilor sexuale - dat qi indirect,
influenldnd opera lui H.Ellis qi a lui S.Freud.
Henry Havelock Ellis (1859-1939) Si-a publicat observaliile sale asupra
sexualitAlii in 7 volume, Studii de psihologiq sexului. EI a demonstrat cA pentru
a inlelege sexualitatea este nevoie de o abordare etnografic5 qi culturalb. Ellis a

suslinut cA nici un standard sexual nu poate fi valabil pentru toli indivizii din
lume Si a denunlat inutilitatea gi caracterul punitiv al constuangedlor epocii
victoriene. Medic fiind, prezint5 in opem sa sute de studii de caz, oameni cdrora
'le analizeazl. sexualitatea cu pertinenli, incercand sd-i ajute sa-9i inleleagh
9i

sa-qi accepte sexualitatea. A studiat fazele evoluliei autoerotismului $i a aretat cd.

masturbarea este un fenomen cunoscut atet de barbali, cdt gi de femei. Pe baza
volumului mare de observalii acumulate cu ocazia intemcliunii cu pacienlii s6i,
Ellis a suslinut cd (Mahoney, p. 38):

I4

homosexualitatea qi heterosexualitatea nu sunt aspecte polare, opuse ei

nuan{e aie aceluiagi fenomen;

- homosexualii nu sunt perver$i (Krafft-Ebing ii caracterizase drept

<degenera! ), ci oameni care trebuie considerali cu respectul cuvenit oddrei
fiinle umane;

absenla dorintei sexuale la femei este un mit;

femeile $i barbalii au orgasm intr-un mod similar, iar femeile pot avea

orgasm multiplu;

afecliunile sexuale sunt determinate psihologic;

comportamentul sexual imbracd o diversitate de forme gi e nevoie de

precaulii inainte de etichetarea unei lorue ca fiind anormald.

A.Hierchfeld (1868-1935) este considerat (F-X Poudat, N. Jarrousse" p. 10) ca
cel care a relansat cercetarea propriu-zis sexologici, crednd prima revistd de
sexologie, primul inslitut de cercetiri sexologice $i deschizand primul Congres

de sexologie. in 1918. Peritru prima datd el s-a bazat pe o abordare

multidisciplinard a sexualitdtii reunind in echipa sa de ceraetare psihiatrii,
psihologi, medici qi sexologi, dar abordarea domeniului de investigalie este
predominant descriptivd ti mai pulin expiicadva.
Sigmund Freud (1856-1939)

a lansat penhu prima data in mod

inci

tranqant

indemnul de a r1e strddui sa ne cunoa$tem sexualitatea, pe care a considsrat-o un

principiu fundamental al vielii. Inilial, sub influenla lui Kraf'ft-Ebing, Freud a
atdbuit drept cauze a masturbdrii tulburirile psihologice, insi. observarea atenti
a cazurilor sale l-a ficut si ajungd la concluzia ci deprivarea sexuala sau
reprimarea sexualitdlii stau la originea simptomelor nevrotice.

Freud

demonstrat cE nevoile sexuaie evolueazd impreuni

cu

cele

psihologice incepind din stadiul infantil. Concepand motorul dezvoltArii psihice

ca frind de origine afectivd, ca o lupta rntre Efoji.g
.Tgqglo's (la limita ca o lwtd
inrre,exualira{e sj moralirare). Freud a schilat o ltacjialiLare a evoluriei psihjce a
indivizilor rn care a implicat pcnnanenl scxualirdtea: zonele erogene dominanre,
modalitAlile de acces la gratificatiile sexuale, corolarul in planul imaginii de sine
gi-n planul alectivitdlii toate au ca numitor comun sexualitatea. pulini
psihologi acceptl astazi aspectele descrise de Freud precum: comple,Sul Electra
(i /idi4 faln de penis) stadiul de latenli, reprogdndu-ir" con"o-ii*i 6a ,i
lgnorat sau nu a perceput corect nevoile psihologice ale fetelor 9i femeilor. Cu
relerire la sexualitatea umani sunt in prezent general acceptate unnatoarele
aspecte (P.cay, pp.132-134) subliniate de Freud.

impulsurile sexuale sunt

nevo"1,._b_i-o-Jogice..

sAndtoase, care

incep sa

se

manileste din copilarie:

- fiecare copil se na$te cu un potenlial de ainydta $i a-gi dezvolta o divenitate
de valori gi orientdri sexualel
- impulsurile _ggxuale pot fi incgngtienle qi pot determina anumite atitudini,
comportamente, care pot apfuea ca foarle indeparlate de nevoile sexuale;

- repdmarea impulsurilor sexuale poate conduce la a-nxietate, depresie gi alte

lburari ale pcrsonalitar ii.
Valabilitatea datelor acumulate in perioada $tiintificd este indiscutabild, insd

faptul c[ in acest intelval subiectii cercatarilor erau fie

delincvenli, he oameni cu tulburdri psihice Ei/sau sexuale. A inlelege pe deplin
gi in profunziu.re sexuahtatea umani cere investigarea subieclilor sdnAtogi,
bdrbali qi femei, tineri qi v6rstnici, apartindnd unor culturi diverse, cu rol
status-uri diverse. Este tocmai direcfia de cercetare ce s-a realizat in perioada

11entului sexual, dar gi a trdirilor subiective ale subieclilor. Acumuldnd datele

tezultate i[ umla obsewaliei directe a zeci de mii de cupluri, Masters qi Johnson
au elaborut o strategie de tratament compleri, bazatd pe colversalie, consiliere
gi invdlarea de tehnici sexuale de citre subiecli impreund cu partenerii 1or.
Centuarea terapiei disfuncli:ilor sexuale pe cuplu (6i nu pe individ, ca pdni
atunci), considerat ca o unitate indivizibili, reprezifta una din principalele lor
contribu{ii la evolulia sexologiei.
Degi nu s-a bucuat de aceea$i noto etate, contrjbutia lui Lewis Temran o

wm6toare.

prcznt5m mai mult ca pe

tu

trebuie observat

c) perioada "sexologiei Stiinlifice. S-a afirmat dupi prirrul rdzboi mondial,

oAnd americanii D.Bromley $i F.H.B tten au studiat comportamentul sexual al
tinerilor pe baza unui chestionar. Concluziile studiului, publicate in 1938, ardtau

ca atat tinerele studente, cat 9i colegii lor, elita sociali $i educationala

societ5lii, sunt activi sexual 9i au acumulat o expedenld sexuali bogata; cei mai
muili subiecti au rapoftat atunci ca practic[ sexuale masturbarea, insa s-au
nportat $i relatii sexuale complete.
A.Kinsey (1894-1956), entomolog ca ibmalie, a initiat in anii 1940 un grup
de cercetare a sexualitilii umanej cale a lucrat cu un egantiol reprczentativ de
bdrbaii 9i Gmei, qi care a dus la oblinerea unui mare volum de date. A. Kinsey
$i-a inceput cercetirile despre sexualitatea umand dupd ce la sfargitul anilor
1930 Indiana University i-a cerut se {ini un curs oplional despre cAsAtorie. Ca
entomolog, el a fost Socat sA constate lipsa de date despre comportamentBl
sexual uman fi pentru a obline infomaliile necesa.e a inaugurat practica
sondajeior de opinie, care i-au adus notorietatea. EI a rcfnzat sd clasifice
con-rportamentele sexuale in <noruale> gi <<anormale>>, concentrandu-se pe
ob,tinerea de date, nu pc judecarea 1or (Mclaren, p. 16). Rezultatele studiilor
sale s-au concletizat in doui cdr{i: Sexual Behaviour in lhe Huntan Male (.1948)
qi Sexua^l Behaviott in the Human Female (1953), care au deverit rapid bestsellels. In ambele ca4i, sexualitatea umani e descrisd in termeni de corlatii
cine ce face, cat de des, cu cine etc. - in functie de varstd, nivel de educa{ie 5i
apartenen{d religioasi. Cdticat pentru increderea prea mare acordate mdrttdilor
subieclilor $i pentru faptul de a fi omis populalia de culoare din studiul siu.
Kinsey a reutit sd ofere pentru prima date o imagine adecvatd asupra
sexualitdlii.
M.Hunt a incercat in 1974 sd reactualizeze datele culese de Kinsey corectand
modul de egaDtioDare ti strdduindu-se si obtinA date veridice de la subiecti nonvoluntari, pentru a vedea dacd se iffegistreazd diferente senxjficative intae
comporiamentul sexual al voluntarilor gi cel al non-voluntarilor. Concluziile
studiului sdu au fost insa viciate de procentul mare (80%) de non-r:ispunsuri.
W.MasteIS, medic ginecolog, 9i V.Johnson, psiholog (sol $i solie) au ofientat

studiul sexualitdlii unane intr-o noui directie: au renunlat la chestionare qi au

unnarit direct corupoltamentul sexual al subieclilor. Ei au pus la punct un
laborator cu camere de luat vederi care sA pendtd iffegistuarea compofia-

16

un

exemplu de incercare de a se introduce in

evaluare dguroase a faptelor
sexuale. LTeman, dupa ce a creat o scard dc mdsurare a Q.I, a inceput sd
lucreze la o <<scald de predic{ie a orgasmului>, pe care nu a finalizat-o insi;
incerc6nd sd faci peqtru sexualitate ceea ce fecuse A.Binat pentru inteligenla, el
a mai creat o scara pentru mascrjlinitate-feninitate. bazatd pe stereotipuri
sexuale tradilionale (Mcl-aren, p. 198)
AbordArile sexualitatii realjzate in cursul secolului XX au determinat o anume
specializare a interpretirilor qtihfifice; astfel, abordarea realizatd de KrafftEbing 9i cea a lui Freud subliniazd cA sexualitatea este conflictuald,
culpabilizantb., fiustrantd $i angoasante. Fiinta umana, in comporlamentul ei
sexual, trebuie sA facd permaneot alegeli, iar alegerea antreneazb cu sine
compromisurile gi mecanismele defensive. Abordirile realizate de Kinsey gi
Masters ti Johnson se lcazeaz| pe studiul comportan-ienhrlui sexual. pe baza
observaliei 5i a corelaliilor statisijce. Conceplia compoltamentalisti degajeazA
sexualitatea de inplica{iile conflictuale, bazindu-se mai mult pe valorizarea
corpului gi propundnd o viziune pragmaticl asupm cornpodamentului sexual.
In concluzie, sexologia are urmitoarele coltribu{ii (F-X. Poudat, N. Jarrousse.
p. 12):
a) pe plan teoretic intorpreteaza compoltarnentul sexual permiFnd
inlelegeroa disfuncliilor sexuale;
b) pe plan clinic studiazi factorii organici (abordali din punct de vedere
medical) 9i factorii psihologici (abordali fie in temeni de conflict intrapsihic. fie
ca rezJltat al uuei invdjdri sociale defectuoase sau al unui dezechilibru gi/sau
destructurdri conjugale) implicali in compoft amentul sexuai;
c) pe plan terapeutic iniliazd $i desftgoari scheme de terapie a disfun-

domeniul psihosexualitdtii

a mijloacelol de

cliilor sexuale, pornind de la o anume conceplje teoretica $i de la particula tAtjle

subieclilor.

1,5. Metode $i tehnici de cercetare

a sexualitltii,

Orice ne este prezentat ca o cunoqtinli despre sexualitatea umana trebuie

considerat din perspectiva metodei, a modului in care a fost obinutd cuno$tinla

respectivi..

Din

aceasta perspectivd, rnerita relinut faprul cA majoritatea

inlormatiilor derprc.erualiratea urnana- obrinure de cercitarorii prezcntari

rn

sub-capitolul anterior, au fost criticate, metodelor de cercetare folosite de ei

imputAndu-li-se numeroase limite. Aceste limite lac ca granila dintre opinie gi
aunoa$terea $tiinlificd sA devinA prea flexibili, nesigur5. in studierea sexualitilii
cele mai multe probleme apar cAnd faptele 9i opiniile incep si se confunde gi sd
devini interqanjabile. O prim5. erigenli. in studierea sexualitAlii umane derivi de
aici: opiniile despre sexualitate, deqi sunt semnificative $i importante, nu trebuie
considerate drept fapte obiective. Ceea ce se stabileqte drept rezultat al
cunoa$tefii qtiinlifice despre sexualitatea umand nu se bazeaz\ pe autoritatea, pe
valoarea morala sau pe simlul comun, ci pe utilizarea metodelor $tiinlifiae de
ceraetare, care pot fumiza date observabile, mdsurabile, verificabile de catre alti
cercetatori.
Difi cul61i1e cercetirii psihosexualitSlii sunt determinate de:
a) considerarea sexualitdlii ca un domeniu pdvat, intim, ceea ce detefminA
retinerea subiectilor in ceea ce prive$te participarea 1a studii; aceasti reaclie
explici de ce la narea majoritate a studiilor bazate pe ancheta prin chestionar
procentul de non-rlspuns a fost foarte mare (in medie de 80%). Rezultd de aici

cd teluricile de

cercetare folosite

in

pentru

a face sd intre procedua mnrturisirii intr-un

camp de obseruatie

acceptabil din punct de vedere $tiin,tific.

b) postularea unei cauzal\tdl\ generale gi difuze, in sensul acceptdrii faptului
ca instinctul sexual reprezinti o putere cauzala inepuizabild, polimorft, careia
nimeni nu i se poate sustuage. Nu exista naladie ori tulburare psihicA penfiu care
sA nu se fi imaginat mlcar o pade de etiologie de ordin sexual. Priviti astfel,

puterea cauzalA a sexualitalii (putere destinald) argumenteazi caracterul

exhaustiv al cercetdrii inchizitoriale la care sunt supugi subieclii qi care,
inlelegand pericolele poten{iale determinate de sexualitate, coopereaz5 la
realizarea anchetei.

c)

postularea unui principiu al sexualitAfi ca stare latentA intrinsecd a

licut

ca mdrturisirea sE nu se mai relere la ceea ce subiectul ar dori sd tdinuiascd, ci la

ceea ce ii este chiar lui insuEi ascuns, gi care se poate releva in timp cu ajutorul
celui ce investigheazi.

d)

metoda de interpletare; mirfurisirea

nu mai

urmdreSte ierlarea, ci

producerea de adevdr; rezultd cd ceea ce este mArturisit trebuie neapirat

sA

interpretat. Interpretarea, aceasld functie hermeneutici este oea care

indeplineascd doud condilii: sd fie productive din punct de vedere gtiinfific, dar
qi sd respecte sensibilitatea gi intimitatea subiecgilor;

(re)consfuieste adevirul urmdrit; transformend sexualitatea in ceva care trebuie

interpretat, procedura de md".turisire a puh,rt lua forma ordonatd a unui discr,u.s

investigarea sexualitdgii trebuie

b) prevalenga dimensiunii subiective cu privire la sexualitate; tuAirea

sexuahtAui este saturatd de afecte, convingeri, valori care sunt propdi
subiectului, specifice lui, care alcituiesc grila sa o interpretare a faptelor sexuale

proprii gi ale altcuiva; ori tocmai aici intervine riscul confiziei subiectivobiectiv in studierea sexualitdlii umane. M.Foucault observa cd (op.cit., pp. 4647) incepdnd cu El'ui Mediu, cel pulin in societAtile occidentale. mdrturisirea a
fost consideratA (calea regala> in domeniul producerii de adevAr 1cu referire la
domeniul sexualitdlii, vezi dezvoltarea tehdcilor de spovedanie, dezvoltarea
metodelor de investigare gi ancheti). Dar marturisirea este un dtual discursiv in
care cel ce vorbestg este Si subiectul enunlarii; de asemenea! est un ritual care
se desfhgoari in cadrul unui rapofi de putere, in care cei ce mafiuiseSte
urmdre$te, de reguld, un anume obiectiv; dezvinovAtirea, eliberarea, mentuir.ea,
valodzarea etc.

Mdrturisirea

a fost, $i ramdne incd, matricea

generald care guvemeaza

discursul asupra sexualitdlii. Diferenla intre mdrturisirca sexualitaii din secolul

al XVUIlea $i cea contempomna e determinatA de faptul c6 occiden-

tul/comunitatea gtiin{ificn a fecut si funclioneze dtualudle mirturisirii ln

schemele metodologiei gtiinlifice de investigalie. La metodologia contemporana
de convertire gtiinlificd a mdrhrisirii s-a ajuns pe ulmdtoarele cdi (Foucault, pp.
52-54):

a) prin codihcarea clinicd a (stamirii la discurs>; confesiunea s-a combinat

cu exaurenul de con$tiinti., relatarea de sine cu relatarea ansamblului de semne qi
simptome descifrabile; interogatoriile, hipnoza, asocialiile iibere sunt mijloace

18

ftintific.

e) medicalizarea efectelor mdrturisiriii rezuhatole mAfllrisidi nu mai stall

sub semnul pdcaflilui, ci sub cel al raportului nomal-patologic. Sexuaiitatea
apare ca intefata intre biografia subiectului $i fragilitatea sa patologici.
Mafturisirea se face ca punct de plecare in cautarea tratamentului sau ca punct
de plecare in prevenfea patologiei.
Metodele $i tehnicile folosite in prezent in cercetarea sexualiteii sunt (I{aas,
Haas, pp. 41-47):

Ancheta. Este cea mai populard metoda pentar a se obline informalii despr.e
compoftamentul sexual. De exemplu, dac6 scopul urmarit este cunoatterea
frecvenlsi contactelor sexuale la cupludle de tineri casatodli, metoda consta in a
trimite i000 de chestionare cuplurilor recent casAtodte, dupl cum reiese din
evidenjele oficiului de stare civi16. Sau, pentru a obline date rnai complete, mai
sigure, se pot contacta cuplurile-linta gi li se cere sb tina un jurnal in care s6
treacE in fiecare zi (indicdnd 9i momentul zilei, telurica folositi etc)

manifestarile sexuale pehecute.

Anchetele pot fi realizate 6i prin intermediul interviului, care, in acest caz,
trebuie sa acorde o mai mare atenlie continutului informal al relaliei cercetatorintervievat, penhu a se construi o relalie de incredere, dupd care se trece la
imegistrarea datelor urmArite. Indiferent, insA, de varianta, ancheta hebuie sd
acorde o atentie special5 modului de alcAtuire a egantionului, dacd igi propune sd
f'J',mizeze date despre comportamentul sexual al unei intregi iomunitdli.
Majoritatea anchetelor s-au bazat pe expedentele sexuale relatate de voluntaxi.

i9

Experienla acumuiati in studierea sexualitdlii umane a demonstTat ca anchtele

bazate pe voh.Lntari nu conduc la rezultate reprezentative nalional deoarece
subieclii care devin voluntari in aceste cercetAri au o expedenld sexual5 mai
bogati gi o biografie rlai aolorati decet persoanele convenliotale. S-a obsen'at
ci cei dispugi sd vorbeasci despre experienfele lor sexuale au o mai mare
incredere in sine, sunt mai deschigi la experiente sexuale noi, neobignuite. Acest
aspect ddicA problema umdtoare: cdt de mult din obiceiurile sexuale ale
voluntadlor investigali sunt reprezentative pentru intreaga poputalje. Reiese de
aici cd orice rezJtate ale snrdiilor bazate pe subiecli voluntari lrebuie sa fie
interpretate cu multA prudenlE.

Obsenalia poate oferi infonnaJii valoroase despre scxualitatea umana cu

condilia ca subiectul sd nu se ttie obseNat, iar distanla obseNator-observat sd
fie sulicient de mare pentru ca faptul social (sexual) si nu fie afectat de
observalie. De exemplu, metoda obselvaliei s-a folosit cu succes pentu a se
determina modul in care femeile sen'naleaza disponibilitatea,/interesul lor
sexual, pentru a se cupla cu un posibil parlener sexual, cunosclrt intr-un bar.
Cercotatorii (llaas, Haas, p. 45) au poffecut numeroase ore in locul respectiv, ca
de femei
aparenli consumatori obignuili ai locului, observind migcdrile
^folosite
pentru a incepe o noui relalie sexuald cu un partner nou. In amrmite studii
despre sexualitate, in special in cele de antropologie, pentru a inlelege in
profunzime ceea ce se observi, se tecotnandi obsgrvarea palticipativa. De
exemplu, multe din studiile apreciate de specialisti despre comudtdlile de
iromosexuali sau despre swinging (schimbul de padeneri iutre cupluri) s-au
realizat prin obsen'alie parlioipativd, c.3ea ce a adus un plus de inforrnatii
comparativ ou rnetoda intewiului sau a anchetei prin chestionar.
Masters qi Johnson ;i-au realizat cercetirile prin observarea comportamentului sexual al cuplurilor in condilii de iaborator, intruc6t observarea
sexualitatii indivizilor in mediul lor natural de viald, desi ar fi fost preferabild,
nu este posibila qi nici eticl. Avantajele obseNaliei sunt ci permite
cercetdto lor sa-$i colectcze direct datele $i

sA

le interyreteze cu acuratele. Dacd

intrebdn un subiect in cadrul unui interviu sau printr-un chestionar, ce senzalii

trdie$te in cursul unui orgasm, rispunsul lui va depinde de itrteligenla sa, de
capacil?tea sa de a obsewa, de memorie, de sinceritate etc. Cel lnai mare
dezavantaj al observaliei este (mai ales atunci cdnd este vorba de observafia in

condilii de laborator) tendiuta de a simuia/disimula compoftamentul sexual

pentru a corespunde unor standarde pe care subiectui le proiecteazi asupra
carcetdto lor.
Studiul de caz prez:nta avantajul de a permite explolarea in profurLzime a
sexualitatii unei persoane sau unui cuplu. Datele oblinute astfel sunt mai putin
replezentative pentru sexualitatea unui grup (a celui de socializare, de exemplu).
Studiul de caz s-a folosit cu succes pentru a shldia, la mijlocul anilor 1980, dacf,

20

virusul HIV se h ansnite 5i pe cale heterosexualA, scop in care investigaria s-a

centrat pe cupludle de heterosexuali in care btubatul era deja infectat cu HIV.
Experimentul este preferat de cercatatod pentm cd le asigurd un control mai

bun asupra factorilor care influenleazi cotllpofiamentul sexual. S-a recurs 1a

metoda experimentului, de exempiu, atunci cand cercetAtodi au vr[t si
detennine cat de mult influenfeazi activitatea sexuali nivelul hormonilor
sexuali. S-au organizat cele doud -qrupe - de control ;i exporimantal 5:i
grupului de conttol i s-a administrat placebo, iar celui experimantal i s-au
admiuistrat hormoni. S-a demonstrat c6. spre deosebire de prirrrate sau aite
mamifere, la care ciclul de reactie sexuaid este indr.rbitabii detenninat de
homoni, la on] influenta hormonilor scxuali este indirecti qi subtilA, putin
semrificativi.
Experimentul nu este o metodd frecvent folositd in studierea sexualitetii
deoarece normele deonlologice impiedicE cerceHtorii sar iniecteze subiectilor
diferite substanle sau sE-i cupleze cu parteneri diferigi pentru a observa ce rezulti
de aici. Experimentul rtunane insA o metodi folositi pe larg in studierea
sexualitEtii la animale, domeniu din care. in anumite condilii, se pot extrapola
unele concluzii 5i se pot extinde ii asupr.a compoftamentului sexual uman.
Impreuni cu toate aceste metode de investigatie a sexualitdtii umane. in
se\ologie \e lolosesc 5i mcrc'dele spccifice descrrerjj sraristice: calcrrlarea rncr.iici
(confundatd frecvent cu normalitatea), a corelatiilor, a scmnificaliei statistice
etc.

1.6. Perspectiva etno-cultural5 asupra sexualitdtii.

Istoria sexualit6tii delllotstreaz?i ci activitatea sexuala este una dintre cele mai
activibli umane. Deqi nevoile sexuale umane sunt ad6nc irrridicinate

constante

gi determinate bioiogic, oamenii igi exprirui aceste nevoi intr-o manieri

specifici, diversi, in funclie de prescripliile culturale gi religioase ale
comunitdlii de care apa4in] Cdnd devin educatori, oanenii ii invati pe copii
ceea ce consideri ei a fi o sexualitate sdnitoasa gi aprobati social. Deci, fiecare
fiinli_ umana e condifionata in hdirea sexualitalii sale de stanclardele gmpuhii
sociaLcomuniririi din care race pane: judeca tlrepr bun rgu
sa,

liu din ferspecLi\a

fomatl pdtr invdlare sociali in cursul socializarii.'Este, deci, hresc sd

regisim de-a lungul diferitelor culhrrj standarde difcrite, chiar cootastanle, in

ceea ce prive6te couduita sexuale__Uneori in aceeagi regiune standardele

psihosexualitalii ofera aonhaste uimitoare printre - gmpiurile/comunitd.tile

invecinate. De exemplu. in insulele din pacificul de Sudfirrtimp ce populalia
Manus din Noua Guinee interpreteazi exprimar.ea sexualitalii ca fiind ceva
rugrons, comunitatea din insula Mangaia igi exprimd liber plicerile
sexualitltii,
pe care le celebreazi in v6zui tututor (Haas, I{aas, p.25). in Tanzania,
tr-ibul
Nyakvusa contoleazA qi limiteazd stdct i1lteresui pentru sexualitate

2l

a1

tilcrilor.

Cand bnielii implinesc 10 ani li se cere sA p6r6seascA satul piriniilor lor qi si-9i
intemeieze propriul lor sat, la o distant5 semnihcativd de satul 1or de origine.
Motir..ul acestui obicei este de naturi sexualA: tinedi tlebuie tinuti la distantd de
sexualitatea aduliilor, astfel incAt sb nu vadd exprimirile acesteia $i sd nu fie
tentali sA se iruplice ei inqiqi in asemenea activitaf. Populalia Nyaklusa
manifest5 o toleranli sociali extrem de scizutA fala de sexualjtatea linerilor ti-n
special fald de reialiile sexuale dintle tineri qi adulli. Spre deosebire de acest
model cultural, populalia Masai din estul Afticii accepti l.elaliile sexuale dintre
bArbali de 30 de ani 9i tinerele fete (B.Malinowski, pp. 157-165).
$i miturile qi interdicliile legate de virginitate au generat tabu-uri Fi practici

sexuale

diferite; de la &eptul

seniorial al primei nop{i, intAinir

in

lumea

occidentald, ia deflorarea rituali in unele comunitdli din centrul Africii sau la

olerirea virginelor peirtru a fi deflorate de shdini, in unele comunitdli din nordul
Africii (se credea cA sangelr: ce insolea dezvirginarea era deosebit de toxic ai, de
aceea, bdrbalii localniai aiteptau ca riscul sd fie prelual de madnarii stteini) s-au
consemnat practici sexuale extrem de diverse.
Intr-o serie de triburi din Zambia, m6ngAierea sdnilor partenerei e considerati
perversiune sexuali gi este interzisi (J.A.Brundage, p. 78). Cercetitoarea
M-Mead, prin studiile realizate in Noua Guineee in calitate de observator
participant, a descoperit ci exista o narc diferentd de la o cult]lfa la alta in ceea
ce priveqte rolul sexual qi social al fumeilor gi bdrbaflor; convingerea c6 existd o
strucnrra de personalitate detem]inatA de ser, cate ar avea un caracter natural, nu
ar..e un fundament $tiinlific, ahrnb M.N4ead. Studiind viaia lj ordinea socialA din
tribul Arapesh, M.Mcad a observat cA societatea nu functioneazA dupa o
diviziune sexuald. comunitatea atteptandu-se deopotrivi de la b5rbali qi feraei si
fie iubitori, genero$i, devotali cdminuiui (M.Mead, p. 109). SeKualitatea estc
privitA oa laturald $i nu exist5. relatii concuentiaie irtre .generatii sau intre
indivizi, nici mdcar pentru favoruri sexuale. in tribul Mundugunor, vecin cu
Alapesh, relaliile inte ndividuale se caracterizeaze prin compehtivitate,
agresivitate iar ostilitatea inhe membdi aceluiaqi sex este consideratA naturali
(ide111, p. 112). Atat fen]eile cdt 9i bdrbalii prezinta car.acteristici masculine, iar
sexualitatea este interpretatd in termenii relafei de putere, care are loc intre un
partener care domind gi altul care se lasi. dominat. in tribul Tchambuli
diviziunea sexuald a nutrcii pune femeile in situaqia de a asigura resursele de
trai, lemeile avand parle in mad trcdilional de ntuncile cele mai grele, in timp ce
birbalii sunt preocupali si se infrumuseteze ti s, capteze interesul gi bunivoinla
femeilor. In planul expdma.rii sexualitifii, roludle active apa4in femeilor 9i se
manifesti o nare pennisivitate in rapoft cu expdmarea sexualitilii (idem, pp.
1

19-120).

Nu e nevoie sA explordm numai cultudle societAlilor arhaice pentru a observa

diferen{ierea staldardelor culturale in doneniul sexualititii, inhucat lumea
occidentala oferd ea irNdti contuasle interesante; in timp ce in America de Nord
mastudrarea este considerata o practica comuni gi nomtale, in alte t6d

22

dezvoltate ea este putenlic dezaprobati- considerata infantili si rusinoasi. in

S.Lr.A- rcJatiile sex,Lalc erlrarnariialc .unr putemic dezaprobatc de majoritrter
cupludlor; in Franla aceeaqi pracdcA este tolerata, mutual aprobati. Acieptarea

honosexualitdlii, monogamia-poligauia, statutul fefireii in cadr.ul rilatiei

sexuale Si al societitii, avortul, divo4ul, fidelitatea in relaliile sexuale sunt
aspecte valorizate extreD de divers in diferjteje culturi. Variatir conduitelor

sexuale in cadrul diferitelor culturi reprezinta un argument a[ determindrii socio_

culturale a sexualitdtii. Nu existd la oamenj compodamente sexuale (natutaler.
ci nunai compofiamente sexuale culturale. A.Gidilens (pp. 1g6_Jg71 erlu_
mcnteaza !Sllel acca5ld rd(e:

a) notmele diferitelor cultu variazd semnijfcativ cu pr-ivire la preludiul

actului sexual; in utele culturi pr.eludiui este considerat foarte importani. in timp
ce in alte culnli este fie necunoscut ca tip de practici sexuali, fie apreciat ca

Jczgu'ralor. per\ e15:

b) diversitatea telnicilor de contact sexual; io timp ce unele cuilur.i acceptA o
mare divcrsitate de asemenea tehnici. in alle culh.ui se accepti cu plec6dele o

singuri tehnici;

c) variabilitatea standardelor de atractivitate sexualA la paflenerii in cultr le

musulmane qi orientale, de exemplu. cu cat o femeie este lnai grasa, cu_atet este
considerati mai atrdgetoare, in timp ce in culturile occidentale o fomeie cste

consideratd atractivl sexoal dacA are o silueti

d)

filiformil

diversitatea standardelor irr relaha se\ualitare-\ al.sta; tn ullele crLlhrrj

sexualitatea este considerati apanajul Yarstci ti ere sau adutte, in limp ce in alte
culturi sexualitatea ii jnplicn it cea mai mare mdsurA Fi pe va$tnici.
Sociologul francez Pierre llourdieu a lealizat o a;aLzd peftinentd asupra

detcmini i cuiturale a sexualithlii, asupra detenliniiii culturale

reprczentAriior sociale despre sexualitate, pe baza cirora se edificd intreasa

funclionare a unei comunitili, ludnd ca e>ienpiu cornunitatea kabild <iin nor<l-ul
Africii. Kabitii sunt o populalie de rit n.rusulman c.rre perpetLreazE o viziune
androcentristi asupra lumii sociaie. Fo4a ordinii masculine ie vede clupi faptul
cA nu are nevoie de justificare; viziunea aldrocentricd se impune ca
neutra Fi nu
are nevoie si fie enuntatd in disoursuri care ar incerca s_o legitinteze.
Ordinea
-tinde
sociald funclioneaza ca o imensi maFini sin.rbolicd care
sa ratilice
dominalia ma\culina pe carc esre inremeirrra: diviuiunca se\uala a rnunc
,
distribuirea cdt se poatl] de stdcta a activitali1or, repaftizate fiecireia dintre
sexe,
a locului, inshumentelor e1c. Str:ucflrra spaliului, prin opozilia dintre
locul de
'
adunare sau piala, rezewata birbaiilor.
5i casd,- rezervatd femeilor, sau, in
interioru^l accsteia djn unna. opozitia dintre zona masculina,
ao-iruia a" ,utra,
gt zora.ferrinifla. domi[a1a de grajd, api qi vegetale
exprimA diviziunea sexuaid
a roiurilor sociale. Stmctura timpului
- ,i, an ag.ar sau ciclu de via.td cLL
d.
ruptu*r, masculine. gi cu lungi perioade de gesta(ie, Ieminine,
1:.:l*
rellec(a aceeasi diriziunq,q111615. I umca,ocial;i con,truie5relorpulr.r
terlilalc
sexua6 gi ca depozitarui unor principii sexuante de viziune
si de diviziune.

23

tuturor-lucrurilor
Acest Drosram social de pcrceplie sexuala incorpomt' se aplica
diferenlele
care
construieqte
cel
este
insugi;
el
i;i ii;;;i-"1 rdnd, corpului
asupra
mitice
viziuni
unei
principiile
cu
conformitate
in
;i;;.:;-i; biologice
asupra femeilor'
a
barbalilor
dominalie
de
arbiffard
relalia
ir-ii. i"tala"it^,a"in
ii"^-i.a i".ali, fmpreund cu diviziunea moralE, in realitatea ordinii sociale'
""
biologlce dintre sexe, adici dintre corpul masculin 9i cel feminin'
Diferentele
.i ;'r;;;l;tf;.;-Ale anatomice dintre organele ssxuale' pot sd apard' in felul

genuri
;;;;t;:-;; " j"tiidcare naturala a dilerenlei social construire inne
aceastd ordine sociala - sau maqind simbolica Tocmai
pi.
l8-19)
ip-e;,],tJi"",
fiecarui
:r;;;t;;;iJJr", prin socializare, reproduce valorile sale in -cootriinta
individ
fiecare
Ei-a
p;ocesului de socializare'
-"Llt"ii""-".lia!ii. La sfar$itul
in
irri".iorirut valoile 9i regulile cu privire la ceea ce esle permis/interzis
de femeie
sau
de
barbat
sexuala
identitatea
;;;;;td r".;;iltii, si-a-cristatizat

aici'
si si-a asuntai rotul sexual ce decurge
-dede

"'

i;;;;;;;

;;

educalie sexualS ponderea perspctivei

echilrbrata/completata cu cea rezultat6 din perspctila

sexologie

o"u"ie

sau

care puterea face sd r1zbatA aceste discursuri pind la indivizi. Cici puterea
col'ltxoleazA, stinuleazd $i exploateaza pl6cerea noastrE cca de toate zilele 5i se

serveste de discursul despre sexualitate pentru a-ti realiza acest scop. Problema
centrald, crede Foucault, ramane de a stabili dac6 acest plodr.icJii discr.rrsive
conduc la formularea adevirului despre sexualitate, ori, dimpotriva, a unor

minciuni menite sd il oculteze. Indiferent de scopul umr6rit adevdr sau

manipulare voinla de a cunoaSte servegte puterii drept suport $i drept
instrument.

Atihrdinile culturale diferenliate faIA de sexualitatea umanA s-au manifestat cu

pregnanla inca de la incputul umanitaii, cdnd sexualitatea a fost integrata intrun discurs explicativ cosmic Ai a pdmit interpretdxi diferite, in ftinclie de valorile
hermeneutice dominante ale mitologiei respective. Nasterea lumii, propor{ia de
principii masculin-ferrinin implicatd in acest ploces, cum s-au petrccut
evenimentele - toate acestea au jucat un rol in valodzarea nlascuunitalifeminitalii gi in cristalizarea atitudinilor sociale fati de sexualitale.

"t"."""oi""- Din perspectivd etnoculhralA, obiectivele unnSrite sunt

ne
"t"fri"tittt"fa.
nodului in care magiaa simbolicl, pe care o descrie -Bourdieu'
ili"i;;;t;;

despre
batuuvfemeie, ne prescrie norme, valori, ne oferd un discurs
tabu-uri'
impune
r"^""fii"","u pe care il legitimeazi intr-o anumita manierd' ne

J"irffi"

- conduitele scxualc. Pcrspectiva

ca rorbind despre sexualitate'
faprul
pentrtt a inlelege

inrerdictii. ne orienteard intl-un cuvant

este

"rr.tfii."i*t"ia
tt.U-",

utili

sau <<rau> absolut,

i;panagit

sau

revendicat de toli indivizii'

sexuat, o
"r'"*itta
J" toula ,.,^onitut"u. sexualitatea este o reconstniclie sociala a corpului
sexual
la
prin care se exprima instinctul
-'""iia- J.,"t i"",6 prin socializare,
punctul
de
este
realitate
io""i" p"tt*"5. A inlelege in profunzinre aceasG
qi
accede la'toleranta, acceptarea de sine, exprimarea de sine

;;;;; ;;il ;
echilibru.
afat ti de convingeri, norme, valori, habitus-uri referitoare la sexualitate'
i-rj,"it",uu expliciie intr_o societate, discursul gtiinffic despre sexualitate se
arlalizat. penrru a-i cuooasre morrvele lunclionarea $i
;;;;;ll;;t";""ea.
;i;";;i;. i" u""r, ,"*, Foucauli observa cd orice discurs despre sexualitatea

care poate fl'

umand se fi.rndamenteaza pe un rgim de putere-cunoa9tere-placere
atat etnocentrismul'
a
inlelege
Pentru
Jemontai
anaiizat
fte,
.i
9i
"frl"t ""U"i" "a
probierna esential6 este nu atet de a qti <daci sexului i
:l;;l;;ii";ilt"iis-ul,
dacd i se
;;;;"."d"t; ;.arrrn,'iacd se formuleazd interdiclii sau permisiuni'
cuvintele
sau.nu
epureaza
se
dac6
uirdra i-po"-t" sau i se neaga efectele,
voft$te
;;r;;" ;"tt" exprimarea sa, ci sa se ia in consideralie faptul c6 selocurile
vorbesc'
care
Ei
pe
cei
in
considerare
de
asemenea,
l;-rp*;><, lu6nd,
vorbeascd
ounctete de vedere dh care se vorbe$te, instituliile care instigd sd se
;;r;-;J, "";. arhiueaza. ori rasp6ndesc cele spuse, pe.scurt' faptul discu$iv
in discurs a sexului> (Foucault, p'14)', o asemenea analiz6

gioiut, ounrp"n"t"a

iu

"o.a*"

ia clasificarea formelor, canalelor, posibilitallor de insinuare prin

intrebiri
l.

$i

exerci(ii

al

linitele

$i

posibilitalile cunoa5terii sexologice.

2. Identiflcati $i cornentali sursele care alinenteazi reprezcntara anticA
medievali a femeii ca un b5rbat impedect.

Fi

Comentali statutul epistemologic

3. Explicali Si comentali

sexologiei; indicali

afirmalia fEcuta de S.Freud

in

1889: <M[

obignuiesc sd consider fiecare act sexual ca pe un eveniment care implicd patru

pelsoane>.
4. Conparali valorile 9i reprezent5rile sociale cu privire la sexualitate a doud
personaje literare (de acelagi sex gi de sexe diferite) care traiesc fie in aceeapi
cultur6, dar in epoci istorice diferite, fie in aoeeaqi epoca istodcir, dar in culturi

dife

5.

te.

Explicali de ce feminismul a apArut in societatea ds tip occidental $i nu iu

o ental.
6. Alcdtuili un proiect de

cea de tip

cercetare

in

domeniul sexologiei; justificati

utilizarea metodelor de cercetare enuntate.

7. Comentali afirmalia lui C. L6vy-Strauss: (Sexualitatea unland replzinta
demersul fundamental gmfie cAruia, prin care qi nai ales in care se deslvarse$te
tecerea de la naturA la culturi)).

25

Bibliografie

Capitolul

J.Bistow (1996),,Set&a/i4,, Routledge, London

A.Mcl,aren (2002), Sexualitatea secolului XX.

Procesul de sexualizare $i formarea identititii sexualel etape,

factori, efecte in plan biologic, psihologic, sexual ti social

O istorie, Editura Trei,

Bucureqti
C.Endchescu (2000), Psihosexologie, Editura Universal Dalsi, Bucure$ti
A.Flesnard (i933), Traifu de sexologie normale et pathologicpre,Payot, Paris

E.R.Mahoney (19831 Human Sexuallty, McGraw-Hill

E.J.Haeberle (1978) The Sex Atlas: A ne1lr ilustrcrted gaide, New York,
Seaburg Press

B.Malinowski (1985) ,9ex and Repressiott

in

savage socieDr, Chicago,

University of Cbicago Press

A.Thatcher (1995) Descdtttsarea sexului. O petspeclird creltind asupra

sexualitdli i, F,dit:ora Polimark, Bucureqti. edilia ail-a
M.Foucault (1995) Lttoria sexualitdlii, Editura de Vest, Timigoara
A.Haas, K.Haas (1990) IJnderstandi g Sexualitv, Times Mirror/Mosby
College Publishing, St.Louis
P.Brukner, A.Fienkelkraut ( I995) Noua dezordine azoroasd, Editura Nemira,
BucureFti
M.Eliade (1992) n'dtu/ de istorie a religiilor, Bucrre;ti, Editura Humanitas
J.Arrdrd (1997) Pslhanaliza si sexualitatea.ferninind, Editua Trei, Bucure$ti
P.Gay (l 988) Fread. Norton, Neu' York
J.A.Brundage (.1987) Law, Sex and Chrisrian Socie1'in tr4edieval Europe'
Chicago, University of Chicago Press
M.Mead (1963) Sex and Temperament in Three Prinitive Societies, New
York, Morow
A.Ciddens (1989) Sociolog1, London, Polity & Basel Blackwetl
P.Bourdieu (2003) Donxinali a mas cul ind, Editl$a Meridiane, Bucuregti
F.-X. Poudat. N. Jarrousse (1992), Traitement cottlportamental et cognitif des
dfficultes sexuelles, Mason, Paris, 2-e edition

Din momentul conceptiei unei noi fiinfe umane gi pAn6 la structurarea

definitivi a identi itii sexuale a acesteia se parcurge un proces indelungat,
complex, desfEgurat pe mai multe etape, aie cdror achizilii succesive converg (in
cazurile obiqnuite) citre definirea persoanel respective ca birbat sau fbmeie.
Dupd T.Stoica (p. 7) <sexul este o rezultantd a proceselor de sexualizare din
etapele genetica, enbriofetald. perinatali, pubertarJrormonalb 9i psihocomportamentala, care determini unidireclionarca 5i apariiia unor caracteristici
specifice feninine sau trasculiner>. Deci, in aalital de rez_ultantd a unor
detenninbri multiple, sexul unei persoane poate fi analizatldellnit pe mai multe
niveluli: o pe$oani are un sex civil (legal), un sex anatomic,qenital, un sex
hormonal gi un sex psihologic-compodamental.
La naqterea unui copil, sexul sdu civil se declari gi se iruegistreazi in
documentele oliciale dupl criteriul exclusiv ai sexului genital extem, iar in

cursui procesului de sociaUzare. pe baza componentei inniscute

comportamertului sexual, influenFtA de actiunea educativE a mediului sociai, qi

a experienlei personale de viati se stabile$te identitatea 5i conduita sexuald a
pelsoanei. Cele dorLd aspecte nu trebuie considerate sinonime, nu sunt
inter$anjabile, degi existii o relalie de deteminare reciproci intre ele: astfel.
conduita sexuald este o probleltE de alegere gi decizie mai mult sau mai putin
individual5, in tirlp ce identitatea sexualE scape posibihtnlilor individuale de
opfiune/decizie deoarece ea ar h. spun specialigtii, determirratA genetic
(S.Rddulescu, p. 191).

Compleritatea identitafii sexuale, structurarea gi specializarea funclionall a

componentelor ei i-a deteminat pe unii autori sd prefere folosirea sintagmei
<sistem sexual> (C.Eniahescu, p. 23), care ar include:
- sextl biologic, deteminat de cromozomi, hormoni qi care ar detennina
caracleristicile sexuale prinare qi secundare;
, - sexul psihologlc i[ sensul de aparteneqta la masculinitate sau feminitale $i
de asurnare a tolurilor seruale specifice;

comportamentlrl sextol, care include,

la rdldul sau: compottamertrl

sexual propriu-zis, ciclul specific de rdspuns sexual, dar

Fi comportamentul in
general, ca apropiere de standardele comportamentale nasculine -feminine.

26

27

2.1. Etapele procesului de sexualizare

2.1.1. Enpa cromozomiald- Corr'cide cu momentul iecunda{iei $i are ca efect
constituirea formulei cromozomiale a produsului de conceptie. Zestrea ereditara
a noului individ rezultd din combinarea caracterelor genetice ale pirinlilor 9i va

determina programul genetic al evoluJiei ontogenetice a organismului $i

individualitatea sa biologicd.
Suportul naterial al ereditf,tii umar la nivel molecular este ADN-ui. ADN-ul
se gdse$te in nucleul
sub formd de cromatind qi cromozorni, aici
^celulelor
incluz6ldu-se genele. h nucleul celulelor somatice (diploidc) se gisesc doui
seturi de cromozomi: un set nratem, altul patem. Celulele sexuale (haploide) au
un singur set de cromozomi. X sau Y. Cromozomii sexuali se numesc gorosomi.
Cromatina sexualA X (sau corpusculul BARR) e intels colorati, are lungimea de
un micron $i rezulti prin inactivarea unui cromozom X la 1'emeie, care are
lormula cromozomiali XX, cromatina Y (sau corpusculul F) are o lungime de
0.25 microni gi este fluoresoent (M.Covic, pp. .15.481. in prezent, pe
crollozolrul Y s-ari identificat l-3 gene, toate implicate in procesul de
sexualizare, in timp ce pe cromozomul X s-au identificat cele mai multe gene.
Genele sunt secvenle de ADN care au roiul de a codifica enzime, proteine; se
pare ci in mecanismul copierii ereditrilii fiecare gend rispunde de o anume
proteind.

Cror]lozomul Y pdstreazi numai genele implicate in fomarea testicolelor li

pierde aproape toate genele ne-sexuale, devenind mai mic decAt X, care
conservE.9i genele ne-sexuale (autosomale) aldturi de cele cu rol in procesul de
sexualizare (idem, p. i23). I)iferenlierea intre X $i Y a fost necesarA psntru a sc
impiedica schimbul de gene intre X gi Y in procesul ureiozei qi a permite
conservarea purd a determinanlilor sexuiui, specihcc fiecdrui ctomozom.
Exista, deci, o inegalitate intre formula cromozomial5 XX (care are doui doze
de gene autosomale) qi XY (care pAstreaze o singuri dozd). Intervine, insd, in

aceast[ situatie un mecanism de compensare care face ca numai un singur

cromozolll X sA fie activ in celulele somatice, at6t la femei cat $i la bdrbati.
Inactivarea se produce in etapa embriofetalS, mai precis in intervalul 1-3 luni,
despre care vom vorbi in continuare. in orice caz, geneticienii afirmd cA
inactivarea X maten sau X patem se lace la intamplare qi independent in fiecare
celuld. Rezultd cd fiecare fiinfA no1mai5 este un mozaic de celule somatice,
unele avdnd activat X l11ate111, altele avand activat X patem.
Revenind la esenla etapei cromozomiale in procesul de sexualizare, s6
relinem cA mama are nufirai cromozo[ri sexuali X, in timp ce tatal are at6t
cromozomi sexuali X (denumiii ginospermatozoizi) cat gi cromozomi sexuali Y
(denumili androspennatozoizi). Daci in timpul fecundaliei se combind ovulul cu
un ginospermatozoid, va rezulta un ou cu formula cronlozomiali 44 + XX (46
XX), care deflneite sexul genetic feminin; dacd se combini ol'ulul cu un
androspematozoid, va rezulta un ou ou formula cromozomiali 44 + XY (46

XY), care defineqte sexul genetic masculin. S_a obsefl,at cA existi o dcoscbire
norfologici inlre ginospermatozoizi ;i androspenn atazoizi: in 1961 Landrum
Slrettles rl.Srorca. V.Loc.rlc,crr. p. l4ra e,,rrninar la rnicrtr,cop
sDe ralolotzl
vii gi a descoperit cA pot fi clasificati in doua categorii, dupa asplctul lor; cei
mici. cu capul rotund gi coada mai lungd sunt purtitori'de cromozomi y

(androspennatozoizi), iar cei mai mari, cu capul alungit sunt ginosp

ermatozoiz\,
purtatod de cromozorni X. S-a constatat cd anclrospermatozoiiii sunt aproape
de
doui ori mai numerogi dec6t ginosperaatozoizii, dar c6 ei sunl mult Irlai
vulnerabili in'r.rediul vagirar. care este acid. in medii pI,T alcarine e favorizatr

motiiitatea ambelor categorii de spematozoizi, dar in mod spccial a

androspermatozoizilor. Secretia vaginali estc, in general, acidi, in timp
ce cea a
colului utedn este alcaiini; pe masura ce se apropJe orularia, alcalinitatea din
mediul vagdnal crcste. Rezulti ci data raporturiri sexual in functie de mornentur
ovulaliei ar avea o importanld capitali in detenninarea sexului genetic ai
copilului. Dach fecundatia se procluce in ziua ovulaliei sau cu maxrm o
zi
inainte/dupi ovulalie, cand pH-ui clin mediul vaginal estc trrai alcalin, cste
favori?ntA combinalia ovulului cu un antirospernitozoid qi s_ar concepe
un
biiat: dacd fecundalJa ar.e loc cu doui-trei zile inainte de or,uiatie sau dupn, cdnd
nrediulracinal c.re rnai rcid. lanoelc,c se conccJpa o latr sunt nrult rnai mari.
Atunci cand se realizeazd o dubii fecundare. cdtrl lemeia elibereazi doui
or.ule, daci zigolii rezultali se unesc Ai fiecare aLe un sex genetic diferit _
XX
XY - va rezulta o collstitulie ce va antrena tulburdri de sexualizar.ecu_
hermalioditism ad$,irat (M.Covic. p. l5g).
Transnisia ereditari legatE de sex se referd la h.ansl-ltitcl.ea camcterelor
anormale determinate de geneic situate pe crorlozornii seruali X gi y. pc
cromozornui X existi intre 90-120 de gene autosomale, in timp cr: y
contine
foafte puline gene active, care ioteruin in special in diferenfier"u';i
t"*tionur""
gonadelor. Existenla genelor autosomale pe cromozomul
i e cjntroversate in
prezenq de exemplu. se admite od hipetricoza urechiior
este deteruinata de o
geni aflatA pe cromozomul y. Nu existd probe concludente pentm
ereditatea
genelor comune de pe X qi y, care fac sinipsn prin bra]ele
sc;fte ;i au o nicd
po4iure comunA. Deci, ere<litatea iegati de .sex este aproape
in totaiitate legata
de cromozomul X. La transmisia leqatA de y
sirnpl r:
-".u"ir-ut'g*"i;
caracterul se hansmite de la tafi la fiu. cu toate parteierele "ste
normale. La
transnisia legatE de clomozomul X s-au identificat urmitoarele
(M.Covic, p. 208):

caracteflstici

incidenla caracterului este rnai mare la biiefi decat la fetei

.fernclle sanaloase. dar punitoare de gene lecesive, traDsmit al.ectiunea
numai la baiel, rriciodara la lere;

femeile bolnave vor avea ou birbali sanito$i numai

biieii

bolnavi.

niciodatd fete.
cron-lozomiald este, din punct de yedere cronologic, cea
mai scurta
-.Etapa
etapa
a procesului de sexualizare, dar avAnd o importantd c-ovAr$itoare
intrucnt

principalul efect este constituirea sexului genetic al produsului de conceplie.

Factorii care influenleazi decisiv sensul intregii etape sunt de ordin chimic ai
ereditar; vom arata mai departe cA pentm un proces de sexualizare normal un
factor esenliai este $i calitatea biologicd 9i genetica a or.ulului 9i a
spermatozoidului.

2.1.2. Etqpa entbfiofetsld, Se incadreazd cronologic intre momentul

fecundaliei gi nagtere. De la fecundalie pAndla zita a 37-a embrionul nu posed6
decdt sexul genetic cromozomial. in intervalul dintre ziua a 37-a $i a 46-a s
fomeazi gonada pritrordiali, cu o struchfE sexuali mixti, cu o dubld
pote[tialitate de evolulie, fie citre structura sexualb masculinA, fi citre cea
feminind. intre zilele 46 qi 56 de sarcinb se produce evolulia gonadei citre
testicul sau cdtre ovar, in func{ie de comanda geneticd a formulei cromozomiale
XX sau XY, aoncomitent cu inactivarea dozei suplimentare de cromozom X,
amintitd mai sus. Din ziua a 57-a incepe formarea sexului gonoforic, a hactului
genitat intem, care dureazl pAnd in ziua a90-a. Deci, dezvoltarea sexului genital
intern masculin qi feminin este completd la sfbrgitul lunii a 3-a, dupd care nu mai
poate fi modificati de factori fetali.
Organele sexuale ale fitului se diferenliazd in dou5 directii: canaiul wolfian se
va transforma, sub acliunea hormonilor sexuali, in canalele deferente, veziculele
seminale gi canalele ejaculatorii la bnrba{i; canalul millerian va da nagtere la
uter, trompele uterine gi vagin la fernei (C.Endchescu, p. 25). Din punct de
vedere sf[ctural, gonada primitivd - incd nediferen{iati la embrionul uman
are o zon6 medulard gi una corticala; sub acliunea testosteronului, la bEieli zona

medulari evolueazS cdtre formarea testiculelor, pe cand zona corticala

invoiueazd. La fete, procesul este exact invers. S-a denonstrat ca indepAfiarea
testiculelor imediat dupA formare are ca efect fofmarea unui lenotip feminin,
caea ce denonsteaza cA cromozomul Y acfioneazd numai prin intemediul
testiculelor (idem, p. 15).
Procesul de formare a sexului genital extem incepe in luna a 2-a de sarcind gi
evolueazd identic la fete 9i la bAieli p6n6 la inceputul lunii a 3-a. De acum 9i
pand in luna a 5-a, la sexul masculin, tuberculul genital se alunge$te qi devine
penis, iar la sexul feminin se dezvolti mai pulin $i da naqtere clitorisului, labiilor
mari qi mici, r,.irlvei. La sfbrqitul lunii a 5-a de sarcini sexul genital extem este
format atat 1a fete cat $i la b6ieli.
Formarea sexului genital extem $i intem in etapa embriofetalS este conholatA
direct prin descifrarea informafilor de pe cromozomii sexuali la fete. Spre

deosebire de fete, 1a baiefi sexuaiizarea este conholatd acum de homonii

sexuali, de androgeni (O.Grancea, Cartea bdielilor, p.23). La fete, hormonii
sexuali vor deveni importanli in procesul de sexualizare incepand cu pubertatea
(O.Grancea, Cartea feteloL p. 21).
intre lunile a 6-a gi a 9-a se produc urtadtoarele achizilii in procesul de
sexualizare: la biieli, testiculele migreazi din abdomen citre punga scrotald, in

30

timp ce la fete ovarele basculeazd c6tre bazin.

$i sistemul nervos
central (SNC)
"SiC
sufera influenlele procesului de sexuatizare; ,"".;ii;;;
are doui
componnte (Stoica, Coculescu, p. 16): inscrierea, programarea
unei functii
secretorii ciclice, imAscute, a secretiei ilpotalamolnlpiirzo_g;";;;;.p" "i;
sexul feminin si absenla acestui cicru ra sexur masculia.'itroa"ir,ui"u
te-ioirra
este inniscuti, indiferent de sexul genetic, lucru ce
se uu.uia.rrqiu iu pr,t".tut..
Modalitatea masculind, caracteriziti prin pierderea
secretiei de
gonadohopi e dob6nditd in urma acliunii timpurii (0_5"i"fi"ita-t'ii
,ii.j
Testiculele incep si produca cantitaTi mici A" honrrooi
"'i"r,"'r,#r_fJi.
,"^rruti in"ioin
p"rlouAu

intrauterinS, a$a cum am mai afitat.

In coDcluzie, etapa embriofetali dureazd cu aproximalie

9luni. iar rezultatul
este constitufea caracteristicilor sexuale primare;
,"ruuf.
'JJ.fu*i"i
prima:e
biotogic qi prescriu ^ ferreii' 9i"u.u"t."irii"if",ofuf fo.
.sunt^de
.ordin
reproouctlv; len]eia are ovare. uter) vagin etc, e programati
pentru a purta
sarcina, a na$te, a alipta; bdrbatul are tesiicule, penis,
piostata eti, firnA capabil
sE lase o femeie insircinatd. Caracteristicile ,";"i"
identificabile gi pe baza ror la nagtere se declari sexul civil ;;;;i"'sunr uror
aino*oar"r,tur.,i.

ei

.2.1.3. Etaps peinqtald, Concide cu naFterea gi perioada de acomodare la

r.sroica si M.Cocuiescu ,i. riLl"
p.,iraratei apare

?upa
:,if,.."rT5llll
a
ooua componenli
"*p^
a scxualizarii SNC. carc consta in prograrnarca
in cenLrii

hipotalarrrici a componentei fumdscute a

O" aip
masculin sau feminin, care se va eyidenfia
"o-portu-"'ntuirl'-,"r.ruf,
f" prU"""i". ir-liieratrua

specialitate (vezi M.Covic) se vorbeqte,Je un proces, ce

embriofetalS, de sexuaiizare a scoa4ei cerebrale gi

pubertar honnonali; esenla aceslui proces

::i:lY]ll:T1

in""f"

de

in"a ain p".iou.to

fira io "tupo
.pJ"iurirur"u
gi

a,.,'."aza
-

n "*"
a",J

A"

unor anu,nire po4.runi ale scoanei ",

cerebrate in ,opol-.-u

sr prerucrarea anumrtor categorii de stjmuli.

r.."p,_.a

La animalelc inferioare dilerenteie de organizare a creierului

in funcle de sex
sunt nete, vizibile, in special in ceea ce privegte con{onnafia
fripotafa[rusufui; ta

femele complexul hiporalamo-fupofizar- esie mai a.^J,ui'-.l,iou*,,

.,
ma5c!lu,accleratt specii (C.tnachescu. p. 26). La primare gi
in specral la" om
ollerenlele nu rnar sunt atat de evi.lente. S-a constatat
cb la femei creierUl este, in

poundsr 5i mai rnic compa_rariv

.r.;l_ t-u"ari"1,ror. aar
Tl"'l-::'^:::l
Iu 3leminirle
emlsrerele cerebrale
"u
sunt mai flexibile din punct
de vedere functional
9i mai bine integrute structural comparativ cu Uarbat'ii. a"";1 fr"*
.ri" ;r, ,r'r
evidelld de faptul c[ atunci cAnd o emisferd
uf""tuta la- o f-emeie,
""."Uruta "rt.
c-ealalta emisler5 compenseaza mai ugor afe4iuneu
sii- prJl*"f* tff"ur,
Haas, p. 156)- S-a observat, de ascrrenea, * UarU"lii'r"
fr^lra _*ui rr-lrrtt p"
emrsferd cerebrala dreapta gi rne"anisnele
O"
nJ-ilni tu f"t a"
"o_p""r"."
."^l
rerneitor. atunci cend survine
o
lezare
a
emisferei drepte.
:::l:i,:, :1]"

renrru rrustrare prezentbrn in continuare specializarea

emisferelor cerebrale

(dupd A.Tenenbaum, 1996, dupd I.A.Dumitru,

p. 20):

3l

Invdlarea.sociali are drept scop dobdndirea de cdtle candidatul la nleglarea

socialS a identitdlii de sex/gen
;i a rolului sexuai prescris de nomelc, vaiorile,

expectanlele cotl'tunitdtii vizavi de comportarnentul dezirabil al

ttnei lemcr

Construie$te imagini

Opereaz6 cu cuvinte

Structweazi frazele, respecti sintara

Se intereseazi de

aspectele

non-

Si

paraverbale

Spirit logic, analitic, ralional

Sim! vizual dezvoltat, sim! spalial, simi

muzical

Atenlie diflrzn

Ateniie localizatE
Con$tiinla timpului
Nevoia de explicatie

Non-lemporalitate
Se sprijind pe intuilie
GAndire

dituzi

in concluzie, vom reline ci in etapa perinatala debuteaz5 achizifia caraat,.relor

sexuale secundare, care se vor desdv6rqi dupd pubertale, prin care aspectele
morfologice precum: in61!imea, greutatea, forma corpului etc, vor rpropia
per\oana de ripanrl masculin sau lentinin.
2.1.4. Etapa psiho-compottamentq.ld. Debuteaza la vdrsta de 2-3 ani, cand
apare congtiinia apartenentei la unul din sexe. Principalul factor al etapei psihocompofian.rentale il .eprezhti invitarea socialS, copiii fiind indemnali in mediul
lor de socializare s5 se poarte <(ca un baiab> sau ((ca o faiS>. Achizilia etapei este
identitatca sexuali de bAiat sau de latA Si asumarea. in consecinla, a unei
conduite sexuale adecvate.
invd{area sexuald

ia

numeroase forme.

Lilii

specialiFti argumenteazi ca

factorul biologic deleminA niveiul geleral de interes sexuai la un individ, in

timp ce factorii determinafi de invaFrea sociali au un efect asupm [rodului in
care acest interes se va exprima. Exprimarea sexualit6lii presupune in primul
rend existenla unui subslrat anatomic, deteminat biologic, in sensul ce penhu a
realiza un rapofi sexual este nevoie de introurisiunea penisului in vagini dacA,
cum, de ce ti cat de frecvent se va realiza acest luor:u este deterninat de
invdlar.ea social5 (Mahoney, p. E4). De exemplu, este rezultatul invltarii sociale,
bazatA pe valorile sexuale specifice secolului XX, necesjtatea ca barbatul si-$i
controleze ejacularea pentni plicerea partenerei sau obligalia femeii de a avea

un orgasm vaginal in urma odcarui raport sexual; controlul ejaculirii

gi

orgasr.nul vaginal sunt <necesitdli sociale>r, ele nefiind bazate pe principii

anatomofizioiogice reale (F.X. Poidat, N.Jarousse, p. 6). Acelagi proces al
invdldrii sociale cele qi femeii contemponne sa-9i controleze plicerea I.a.m.d.
in etapa psiho-conportamentali sexualizarea este influentati de numerogi
factori. Pirin,tii, rudele, prietenii, instituliile sociale cu rol educativ, mass-media
creeua un mediu cale inviti copilul si devind birbat sau femeie, inviiAndu-l
cun trebuie sd se compo e adecvat. Aceste presiuni educalionale incep din
primul an de vialI $i continua toatd copilAria, atingand apogeul in adolescentS.

utui

bArbat 6i ai

irw5larea sociali se produce intr-o r:ranierA specifici in func1ie de v6rsta

copilului pi apeleazi in special 1a urmdtoarele trei metode ilc influentare:
a) canalizarea constd ir1 a oferi copilului un mediu congment cu pr.opria
sa percep{ie de gen/sex; de exemplu, a-i oferi r.nei fctile pAprigi, iar
unui biiat

ma$inule drept jucirii, a-i imbrica cu haiue specifice ,.r"t"i, u-t" da podoabe
5pecificc sunl calc\a din lbtmele ccle mai fiecrlenrc de canalizare:
b) rnodelarea consti in a olerr copilului nrodcle de rol_sc\ adecvale, pe
care acesta si le depdndi prin imitafie. ConsiderAnd adultrismul drept
o
caractedstica a v6r.stei iufantile, rezulte de aici tenclin{a spre identificaie
5i
imitare u.rai iniAi a modelului pdrintelui de acelaqi sex, iar apoi, pe mdsurl cc
niga de dezvoltare se lirgeite, s obsen'i
9i se imiti rnodelele ce au in mcdiul lor
puterea de a acorda recompelseie. De eremplu, pentru o fetili, implicarea

mamei

in

efectuarea sarcinilor casnic-meniere,'practicile

di

intrelinere-

infrumuseiare ale mamei vor fi primele repere ale standardului (comportament

fenlnln>, Pe rrlisurd ce va merge 1a grddinild, la
Scoali 5i va observa $i alte
modele de cornportament - sd zicem cele prezeniate la teievizor , reperele

((compoftamentului feminin> se

vor imbogdli gi unele din

aprccidle. ror fi prclr,arc p|in irniraric;

e1e, cele mai

c)

intciri"ea - cotlstl in a ofed copiiului recompense care si fixeze un

tip de cornportamcnt. Atunci cdnd educi, pnrin,tii se confomeaza. mar
nuit sau
pulin conttienl., propriilor. stereotipuri de sex_rol; ei vor avea
-mai.
tendin{a, in vifiutea acestui fapt, sd intervind cu fennitate pentm a
descuraja
manifestarile de slibiciune ale baiatului _ pldnsul, timiclitatea. izolarea _ si
peqtm a incuraja atitudinjie colnperitive: curalul, foqa, indemirarea,
viteza je
amLmit

reactle.
Judecdnd electele acestor 3 moduri de realizare a
sA remarcdn fio4a educogeni

invdtirii sociale,

se cuvine

a modeldrii; in timp ce c.analizarea 9i intAri."o

depind nai mult sau mai pulin de resurcele existente in mediu
sau de atentia
aratat:i permanent conduitei copilului, prezenla gi conduita pdrinlilor
sunt
constante $i oferd pennanent un exemplu de urmat pentru copii.
Odat5 cu ilaintarea in vArst5 gi cu frecventarea
caliiatea

'

de reper psiho_
$co]ii
compoflamental 9i valoric a parinlilor se diminueazi in favoarea
Acum, modelele oferite de colegi au cca rrrai mare putere de influentale
"ou6r"trri"ilor.
socrali.
lntarea intr-un colectiv mixt de covarstnici co0soiideazA iclentitatea
sexuall a
Dacd la l^-zl am se pot vedea copii de grddiniln jucdndu_s" inp.eun[,
i-nit :opi] coprn
se inr|art ir grupuri de biieli qi fete. i[
Scoala poate incepe
li: 1.r"rsexuala. ca
educatla
fomr6 specifici, structurata, programatd a invdft.r.ii sociale a
"ei
d,e cT11a13ra generagie; datorita marii
specificitali, ,rorn aborda
::iiil],itii
acea\{a lormS a rniirdrii sociale inrr_un capirol di.rincr.

La pubeltate, aa rezlrltat al etapei hormonaie, se dezvoltd interesul pentru

sexualitate: gnrpul de coverstnici are acum irn ro1 deosebit de important in
definirea identit5lii sexuale. Elevii aflali la pubertate au deja acbizilionate
critedile de definire a masculinitafi-feminitdlii $i-$i dezvoltd

capacitate

deosebita de a eticheta colegii care se abat de la standardele 1or. intr-un studiu

asupra modului in care liceele americane contribuie la cristalizarea

masculinitaui-feminit5lii la elevi (B.W.Franck, p. 117), s-a gasit cd

masculinitatea se construie$te in jurul urmatorilor 3 parametri: perfomanla

sportivi, agresivitatea $i popularitatea activitafi salc sexuale. Atat elevele de

liaeu, cat 9i elevii ii aprcciazd cel mai mult pe colegii lor cu performan{e
sportive, pe cei care preferd sd dea curs unei provociri $i sa se implice in batai,
altercalii, in loc si le evite, 9i pe cei care au (sau se laudd cd au) multe <cuceririr.,
pdnfe covarstnicii de sex opus. Cei care se abat semnificativ de la aceste repere
sunt etichetali fie ca <tocilari>i, fie ca <gdini, puicule), fie ca <<homosexuali>>. La
adolescenlii din societatea contemporand, ideea de masculinitate, de virilitate
implicd automat agresivitatea, ceea ce

se

reflecta in faptul cd bAtaia/confruntarea

fizica este o valoare a cultudi adolescantilor, iar in plan sexual, prin definirea
relaliei sexuale ca o <cucerire)- Activismul frzic, forp, curajul, exprimarea
sexualitd{ii fa15 de sexul opus, re{inere in manifestarea afectivitafi fald de
membrii propiului sex sunt principalele valori ale masculinitalii la adolescenlii
americani. Penhu adolescente, feminitatea se reduce la imagine - idealul este de
a afita cat mai <<sexy> - 9i la comportament, care este un mixaj de tandrele qi de
agresivitate; majoritatea cova$itoare a adolescentglor au convingerea cd cea rnai
buni cale de a-qi demonstra dragostea pentlu rul baiat este sA se bata pentru el.
Referitor la rolul icolii in procesul de sexualizarc, o serie de cercetari au pus

in evidenti atet practicile discriminative ale profesorilor,

detnninate de

stereotipurile de sex-rol, cdt gi rolul grupului in educarea tinerei generatii pentru

a deveni mai deschigi 9i mai flexibili in raport cu rolurile sexuale, De exemplu,
Mira 9i David Sadcer au rcalizat irt 1985 o cercetare bazatd pe observarea
participativi urm6rind interacliunile profesorilor cu elevii 1or la mai multe clase
de gimnaziu. Ei au gdsit cd profesorii nu apreciazi corect nici comunicarea, nici
aseftivitatea bdielilor, dezavantajindu-i in raport cu fetele (apud Haas, Flaas, pp
162-163).

Principala achizilie a etapei psiho-compo{amentale o reprezintd a$a-numitele

caracteristici sexuaie te4iare; dac6, dupi cum am vdzut, caracteristicile sexuale

primare gi secundare sunt determinate bioiogic qi se dezvoltd odati cu

maturizarea intregului organism, caractedsticile sexuale tc4iare sunt
achizilionate prin invdlare 9i se referd la formarea comportamentelor, valorilor:
agresivitate-supunere, centrarea pe casd gi familie centrarea pe profesie qi gn.rp
etc. Caracteristicile sexuale te4iare sunt cel mai frecvent conectate cu rolul
sexual gi cu rolul social adoptat de o aoumitA persoana.

2.1.5. Etapa pubertar-hormonald. Are loc

in pubertate ;i se declangeazi sub
actiunea hom.ronilor sexuali care inyadeazd ;",ror;;;irrrrJ. La fernei
estrogenul $j progesteronul, iar la bnrbati u"1i-on"-a"r.r,ortrrorruf.
::]:11114
comporramentut sexual pe doud cdi
"1Tr"^lit^l1tl"."f.azA
1T.Stoi.a. pp.43_44):
a) asrgura reactit,itatea circuitelor nervoas centrale
hipotalamolimbice_

corticale;
asigura morfogeneza genitald si somrtice.
itjindu_se faptul ca hormonii
,-b)
oetermrna
caractenshcile sexuale secundare. a.igurandu_.e
condiliile necesate
erotismului la t4n6r/adult. Acumularea cantitativa-de
t or_oni Jin-i"rrouau p."_

pubefiad detennind maturizarea centrilor sexuali

geniralla o vdrsla inscrisa gcnelic penrru

htp;;ffi',:- a tractuluj
"

n."ur".p""l.lnJiria.

studrire medicare au pus in evidcnta raprui ca

dinrre rori hormonii doar

androgenii au capacitatea de

organiza

.f..ti" _"J"r,l'J"

in"lipsa androgenilor
"i_poaurlr"n,
o,g i"i,i.ii iJ_po,,unl"n,
:::-":1,,:.:,.:l_"Tl]u.
sexuat
retrrl]ln atat la temeja genetici dar ""
gi Ia berbatul genetic care a fbst
castrat Diferenlele mascurin/reminin dintre hormoni
nu

deqrabd_

*ii-uu.ot.rt",

chestiune de gradare: un sex poate sd aibe

"; -niqi
o concelltlatie mai mare

mai. mrrlti recaptori pentru un anumif

rr.r""". c"-p".t"-.rrn

."i. t{t de_ absenla an_droc:1il9r d."d; i" ;;;;;' iie*uar re,ninnr
!:flrd:
ei
progesteronuiui. Rezultd de aici ca posibiiitatea,
",iog"n,r.,i
i"t.;r";a; F;d
acum opt
narlere_sa_ fie prezenla o psihosexualirare pi..Cerlrminara
!-".::l!. ".,ta
ae
acuunea
tndrogenrlor lerali. in locLrl

neurralirarir psihoscxuale poslulata alita

realrtalrr. Acersla psihoseruolircre innascuri poarc
:ut5.0u1ou
fi in
l-11_!l,ti
pnrnr ant de vlalE tnascat:l :au arnplificata de mediul
socio_cultrrral prin
invS{area sociali. Totugi, degi se recunoiqte
rolul ur"l pr"J"t"._inaJfrormonale
a sexualitatii la om, se admite unanim ca.otui
i'aoujnlil" tn
vie{ii prin

invd{are sociali este esenrial "^p"ri.nt

"u.r,.,r
in' ,t u"to.ui* uoui morler
componarncntal sexuaL.
hormonii produgi prin ovare actiorLeazd pfrrrl" in jurul
vh.rstei de 50
,^1,t."^l-"1
oe
arui esnogenul tavorizeaza retinerea apei gi
a sirii in corp, astfel inc6t f.emeile
cresc pulin in greutate inainte de menstrualie,
oana cantitliea oe- estgerri oin
corp e ntai mare. Progesteronul estc mai mult unplicat
in pr"garo-Ja
-rrroOu,

pentm a purta salcina. De exemplu, sub influenla

"o.pului
sa, ,ir.ir,,i
a"
glandele colului utedn se interesre, fotndnd
un ;";;;il;;;'pltl,nd"."u
bacteriilor in uter. La btubali, testosteronur stimuleaza
dezvortarea musculatuii.
pitozitalii; corput baie{ilor conline mai pl.,,trd
l^.Lf-":l "cu corpur retelor. De asemenea,
conparatrv
spre deosebire de iemei^ la care
hor-nernii ,eruali sunt eliberari periodic- la
UrrUufi ,..*iiu Lomronuta esr"
conlrnu.a. ceca ce c\pljc,i $i libjdoul lui mai
constanr 5i mai puternic.
La feraei, acliunea androgelilor are
clitorisului qi
.ca efect iripertrJfier.ea

;il';i;;ri#

sate Estrlsenii joaci un ,ot rnui _ur"- ir,

:1,-"j:1T.::ir^'.b..tllatii
sexuare $r mar pu{in in cre$terea receprivitdlii
sexuale. La"r"sr"."n
birbati
1:.i:.,]]]11t,
eslfogerut
nu au nlcl un etect in plan biologic; cel mult pot
d"te.mina
scaaerea

34

libidouiui. Progesteronul diminueazd receptivitatea 5i capacitatea sexuali a

masculilor la toate primatele. De exemplu, la maimuleie R-hesus masculii au un
comportament adaptat in func1ie de ciclul hormonal al partenerelor, ceea ce
demonstreazi clar cd bilanlul hormonal a1 femelei influenleazd conpoftamentul
sexual al masculului. Se presupune ci existd o situalie similard 9i 1a or11.
S-a observat, de asemenea, cd la om, pentru a avea o sexualitate sdnitoasA,

nonnali, existi un prag hormonal minim, unul optim 9i unul maxim, la limita
nocivitdlii. Cregterea dozei de hormoni sexuali nu determini cre$telea
corespunzatoare a libido-ului, iar peste o anumita dozd, efectul oblinut poate fi
chiar invers. Cercetirile demonstreazd cd ideea determindrii exciusiv hormonale

sexualitdlii uurane este gre$itd; femeile cirora

li

s-au extirpat ovarele

(dispdr6nd astfel sursa de estrogeni), sau bdrbafilor aastrali nu le-au displrut nici
interesul pentru activitatea sexuala si nici activitatea sexuala (Mahoney, p. 86).
Masculinitatea bdrbalilor gi ferninitatea femeilor, rezultate in urma intregului
proces de sexualizare, nu sunt absolute deoarece la fiecate sex sunt prezente
elemente hormonale, somatice 6i psihoafective ale sexului opus, intensitatea
aaestora vaxiind de la minim la semnificativ- De asen]enea, intre caractedsticile
sexuale primare, secundate qi te4iare nu existi o convergenla absoluta ; exista
birbali care au calacteristici sexuale primare gi secundare masculine, dar care
joaci roluri feminine la nivel terliar, [a nivelul rolurilor sexuale asumate. Dupi
Wilkins (apud T.Sloica, p.12), conlpofiamentul sexual se constmieqte (se invaF)
ca gi limba mateme datodt5 expedenlelor efectuate $i integrate de-a lungul
vielii, datodtd educaliei primite. Tocmai invdfarea sociald expucA diversitatea de
atitudini fatt de sexualitate, pe care am ilusfiat-o przentaDd perspectiva
multiculturali asupm sexualitAli umane. Abordarea cantitativA sau calitatiYd a
sexualitaii, valorile puse in joc, atitudinea fa{6 de homosexualitateheterosexualitate, fa15 de locul-momentul-naniera potrivitd de exprimare a
sexualitafi - care definesc rolul sexual - depind de inv6larea socialE
Privind integul proces al sexualizirii trebuie precizat ca, in mod normal,
existi o concordanlS, un consens intre achiziliile rezultate in urma parcurgerii
tutuor etapelor. in cazurile patologice, de exemplu, o tulburare in dezvoltarea
embionari, aare survine i ainte de cea de-a 45-a zi de sarcind, cdnd fEtul se afld
in stadiul de gonadi primordialS, poate avea drept ofect o lipsd de concordanlA
intre sexul genetic $i cel gonadic, caxe se va afla la originea a numeroase alte
tulburdri la nivelul caracteristicilor sexuale secundare gi te4iare.

2.2. Aparatul genital masculin $i feminin

La slbrqitul procesului de sexualizaxe individul are urt aparat genital matur,
funclional gi o identitate sexuali definitd, care-i permite asumarea unui anumit
rol sexual.

Figura

1. Aparatul genital masculin

2,2,1. Aparatul genital mascalht, Caractefisticilc

meio:.ei la bdrbat,
Aparatul sexual masculin este structumt pe dou[ niveluri,
incluzAnd or.sanele
genitale exteme qi organele genitale inteme.

o)

organele genitale exlerne srLnt: sct.otztl, care col4ine tes

ticulele

qi

penisttl.

ceea ce se inramotA dupii pubenare.,un

{::,.::!,(,: l*9,uc spcrmarozoizl
gonadorropr hpofvari. Sub acriunea acesro|a,
cetulete
lltj::Il f"r-""],or dl"io3
113 se rnulriptice conrinuu q:roces care se produce
::T:l:i.]l::p:,
ii
con nuu pana ta varsla de 70 de rnir. ]n anunire momenlc,
unele celule
inceteazd multiplicarea, devin mai mari qi ,. t unrfo._a'spJrmatoziozi.
in
Formarea celulelor sexuale mature se ploduce paint _a- pao"",
-;;;"1ii in care,
dupd doub diviziuni succesive ate-nucleutui, ,. i";;;;
"o-!t"x,
i""tut"
sexuale), ce au un numir haploid de cromozomi
t"" .-g"i.o E"
Aaest proces
,

este detumit meiozd, iar la birbali,

ientm u-," ,"ofou,"iorroro_i;.
n"uol"
ca temperatura suotului sa fie de aproximativ j_Z.C
"a," Cana
1O.Crnn""u,'pZ+).
es-re loane cald. pererele scrotului se relaxeazd.
,.li.rt.t.
,e
afld. mai departe de corp, ceea ce favortzeazd
"o't-o-Jru?ai .1o.,
,ooo
devine posibild evaporarea rapidi a hanstaliel "r""r"1" ""*,rri;'il'u"".t
9i ,"aa"."u te_p"rui*ii parrd tu
producerea ,p".,nr'o,oi,iro...-cinl
,,ig.
pere1r scrorulru se corrtracti gi se realizeazd acelaqi
mecanism fiziologic, dar in
sens invers. Spennatozoizii trdiesc in lichidul seminal,

..,.

lj.l;,,..Il,llllli :f_l:.-f.1*

p."Am J" i,"ri""i"f"

36

37

seminale inpreunA cu prostata; lichidul seminal hrAne$te spemlatozoizii 9i le

permite si se deplaseze.
Meioza incepe la berbat la pubertate gi se desfb$oarb continuu pand la
batranele, producdnd androspennatozoizi qi ginospermatozoizi. Cromozomii X
gi Y conlin fiecare un anumit tip de gene de sexualizare; in meiozd, ei se unesc
cap la cap (gi nu margine la margine, ca in cazul autosomilor) pril bmlele scul1e
pentru a impiedica schimbul de gene intre X 5i Y gi pentru a se pAstla un singul
set de deteminanli sexuali : masculini sau feminini. Procesul de transformare al
ceiulelor germinale in spematozoizi dureazi in medie 16 ziie; deci, meioza la
bdrbali este un proces rapid, blrbatul fiind intotdeauna tanir pdn procesele sale
sexuale (M.Covic, p. 150). In acelagi timp, meioza este 9i un prcces intens,
pentru cd asigurd lomatea unui nuutir imens de spermatozoizi (aproximativ 70
de milioane intr-un rnililitm de lichid seminal). findnd cont de faptul c5 doar un

spematozoid este fecundant, putem aprecia cd meioza masculina este

neecononric[, lipsitd de sens biologic. Odati declansat, procesul meiozei la
blrbat este autoreglator, se autointrelinre ritmic, fere intervenlia unor factori
extemi. Cre$terea vaBtei bfubafului nu determinA o cre$tere a frecvenlei ero lor
genetice, deci, a anomaliilor cromozomiale. ins6. meioza masculind produce
continuu copii celulare identice, daci apare o muta{ie genetici, aceasta va fi
copiati neintrerupt. La varste tinere, nuradrul celulelor sexuale ce vor avea
mutatii este mai mic, dar ia varste mai mari, nunirul devine impoftant;
frecventa de manifesta.e la copii a unor bolj genetice ctette, deci, odatd cu
Yarsta tatilui.

Pellisll este constituit dintr-un lesut special erectil $i anume din cloi corpi
cavernogi gi unul spongios; penisul are doud po4iuni: una perineal[ sau imobili
9i alta liberd, [robild, a cerei extromitate o forrneaz5 glandul. Pe fata internd a
penisului gi-n special in zona glandului existd o relea densd de terminalii
nervoase, ceea ce explicl sensibilitatea deosebitA a acestor zone la
stiraulare/excitare. La pubertate perdsul cre$te mult. dar procesul de creqtere este
ugor asimetdc; lesuturile de pe o jumatate longitudinala a penisului pot cre$te
mai ruult decat cele din cealalid juratate, ceea ce poate determina o u$oara
curbare a penisului citre jumdtatea in care lesuturile au crescut mai pulin.
Aceasg asimetuie nu are nici o importan'!6 pentru diDamica gi eficien{a actului
sexual. Dintre toate organele corpului, penisul se raporteaze ael mai pulin la
dezvoltarea fizici generalA (T.Stoica, p. 331. in cazurile patologice. barbalii cu
nanisn si pubertate precoce vor avea un penis mai dezvoltat, in timp ce birbatii
inal1i cu enucoidism vor avea un penis subdezvoltat, mic. Con.rparalia cu
maimulele mari indicd faptul ca mirimea penisului uman depi$egte cerinFle
funclionale impuse de contactul sexual (se afirmA ca excesul de mdrime serve$te
drept semnal sexual); de exemplu, lungimea penisului in e.ectie este de doar
aproximativ 3 cm la gorile qi de 4 cnr la urangutani, dar de 11-13 cm la oameni,
chiar dacd masculii primelor doui specii au corpuri mult mai nrad decet aie

blbatilorrJ.Diarnond. pp. lg5_lgor. irr,i. di,r.en.iunile

peni.uJLri trnlre anurniLc
un rot ncgjiJabit rn privinra.,,r"[,-li',._r"f.'r;;:;.;t.;:;
l'.i::,1.*t:,du
dvr(r rr veoere reacl le in\ojuntare de adaptare raginului.
a
dtrpi inrromis're.
Masters ti Johnson au demonstrat ca.uop"nir'J"
i";g;;-;',i"li"iJuano"E" pln

ereclie^ aproximativ aceleagi dimensiuni"" q;

,*i-il"i- j."ioirli 1lrrui r,rng i,,
stare flasca) (Hicklins, p.60) In mod normal,
f""rJ

ar"i,'?p"-

.i_nr"
pubiard-qi
uriuar, penisul masoara. in lr"gi,"" p".r.-il""_l
.meatul
irr
,"
rrudifica cj grosimca J,enisului. (.rrcrmrennrA sa pulcnd
n_l'i'.;
crcile pana l""r""tl"

(M. Mdicinescu-Ceogc,cu, p.
lJL
Penisul are rolul de recqrtor gi trjrnsfomator
al stimuiilor sexuali, psil.iici
;i
somarici in senzatii erotice. freclta insiSi,_prin
,;;til"
pe care
;;;,;tive
le ofed. cre$te excitalr'a sexuald a barbarului
9i dorinla f,,i JJ
fr""tlo

este un fenonen reflex. rle naturt vascrrlari.

Di, ;;,*;;; "oiuioti".

;;"d;." liziologic
in rimpul e."cliei, int;;;;i",'i",i"ura-i"rang"roi

f::f,:"Ij:d1...astfel:
lncenruta pfln colltractiile r.all.uleior venoase,
ceea ce face ca viteza sangelui"rt.
ce
intrd in penis si fie tempoml mai ,"u." a""ai
J-rr*r"ir""l!,
"*","r".ri,
-gd, prin invadarea cu sange. a""ul
prod.rce qi
l^"1r^-i:
-u:o,
se menllne
""rpif
erectia; cand inchiderea venoasi Iru
eite"i""r"-",.i'se
etanqi
sau
c6nd
drenajul
! rnos csle e,\aperat. ereclia se nrodu-ce
dar se piaraa |-ap.Oa. lnnin,J-d. in"ap"ra,
penrru
acrutui
ser,uar.

ca erecria su

r"

u-l;,ff;;;':;,5.:.

n.cburc sir
fitrnizeze cel putin 100- 140 nrl de sAnge.
"r,.0..1,
ffrlvaf
p. l3).
Dupb aceasta faza de instatare a ereclieil celi
"i""r"rii"**cu,u.,.,o,
;;;;;;ffiii
qi o
flux,t'i arrerjat dcvin egale qi penisul'nu ,. ; ;;;;+,'il1'i9;
plstr"ara
nprd,rlatea. Disparrria crecrier este un lenornen
trto; prrin afor,-nari ,i'r" pun", da
reguld, pe seama unei srimuldri suplimenrr..
rr"i,il"] ,""p"ii.j. j"."
o relaxare a valvulelor veooase, ceea ce antreteazl
"
goiirca de senge a"o,"unou
corpilor
cavernogi. Deci, erec{ia, este in slne un proces
de umplere cu s6nge a corpilor
cavemo$i, dar trebuic inrerpretata ca un rispuns
sp"cific nritiat Aelltosteron
!i
reglar

de hclorii ncnosi ccnrrali si p"i,l"r;.i', u.,i,.rn.u'.in,.ifo,

n".rog,
superiori tlocalizari ta niverul sistermrlui
;i ;l-;;;;;,1'ui"
u.
stimulator, regulator sau inhibitor: roate f";;"
"ra.t
rapffi; ,"r.il, u', ,, ,0."i",
ereclia depi'd de centrii nen osj s,rperiod,
de f"",;;i;;;;;.;;ii

$i alictivt, rieci,
dc rnlreaga compunenla Dsillopen5.
b) organele gettittrle na.;c;rline interne sunt.
- ductul deferent - este calea de transpofi a spermatozoizilor
$i se intlnde de
la testiculc la uretrA;

- veziculele seminale s:llrtt stnlcturi

^inapoia vezicii urinare;
ele au

anatomice sub

rolul de u r"".*- uri

lolmi de sac. allate

i;i;ffi;;;';:i:

parte componellta a lichidului seminal:

este canahrl prin care se elimind urina gi
care se afli intre vezica
,--,-,,.
urrnara:u'"./ro
^9t
sr meat, plasat la caDetrrl glandului; prin uretrd
,"
fi"friOuf
.eminal in tinlpul eiaculirii. ciind
evacuarea urrnei este blocara:"iitnrna

38

39

prostrata,ti glandele lui Coh'Per contribuie la stimularea producerii 9i la

transportul spermatozoizilor. Prostata, de mfuimea unei nuci, produce o secrelie

alcalini care se eliminA din penis imediat dupi erectie. Aceastd secretie conline
mici cantitili de hormoni, care au rolul de a stimuia avansarea spermatozoizilor
in tractul genital intem al femeii, provocdnd mici conhaclii uterine. De
asemeneaj secrelia glandelor Cowper are rolul de a neutraliza mediul acid din
uletrA.

2.2.2. Aparatul genital feminin. Caracteristicile meiozei la femeie. Ca gi

aparatul genital masculin 5i cel leminin apare structurat pe doud nivele exlem
gi intem. Schema aparatului genital feminin

(G.Vigare1lo, pp.68-69). Himenul este o membrana fibroasi, localizati la

intrarea in vagin. El poate avea mai multe forme, consistenle $i rezistente:
litemtum de specialitate identificd un himen inelar (care are un singur orificiu, in
centru), un ltimen ferestrat (care are mai multe orificii), un himen biorificial.
semilunar (care acoperd doar jumdtate din deschiderea vaginului). Orificiile au
func1ia de a asigura scurgerea sAngelui menstrual, ceea ce recomandd intervenlia
chirurgicald pentu crearea orificiiior in cazul in care himenul nu are nici un
orificiu, pentru prevenirea imbolnivirilor determinate de acumularea sAngelui
menstrual, Existd fete la care himenul lipsegte, in timp ce la altele irimenul este
foarte elastic. De aceea, absenta sangelui la pdlnul contact sexual nu inseamnd
neaparal cd fata a mai avut relalii sexuale. DupI perforarea himenului, in urma
primului contact sexual, resturile hjmenului riman pe marginea deschiderii
vaginului ca nigte Aanjuri (denumili carunculi himenali), de unde se despdnd. de

reguli, la prima

Uteml

Simliza pubiant

Figura

2. Aparatul genital feminin

all organele genitale extet"ne sunt: labiile mari 9i labiile mici, clitorisul,
orificiul vaginului, himenul, glandele Bartholin.
- labiile mari fi mici sunt doud perechi de cute de piele situate de fiecare
parte a vaginului qi au rolul de a proteja clitorislul, ca qi orificiile uretrei 9i
vaginului;

galandele Ban o/rt? sunt situate l6ngi orificiul vaginului, de fiecare parte
qi
a sa nu au un rol clar in hziologia actului sexual. Iniial se credea ca ele
produc lichidul care asigur6 lubrifierea vaginului in faza de excitalie, dar
Maste$ $i Johnson au demonstat in 19E6 cd ele secreti doar caliva stuopi
cvasiminusculi de lubriftant, nefiind principala sursi de unezire a vaginului;
- himenul marcheazd ganila dinfte organele genitale inteme $i cele exteme.
La inceputul secolului XVII-lea medicii contestau existenla acestei membrane
sau recomandau tiierea ei pe motiv ca ar putea inrpiedica naSterea mai tarziu

40

na$tere.

Clilot i.\ul este uo organ foarte sensibil, situat deasupra labiilor mici. deasupra
deschiderii uretrei $i sub muntele lui Venus. Dimensiunile sale sunt de
aproximativ 1 cm lungime, iar capul clitorisului are 5 mm in diametru.
Considerat echivalentul feminin al penisului, clitor.isul se umple cu s6nge in
timpul ercitatiei $i creste u$or in dimensiuni. Si nu uitdm ci penisul qi clitorisul

au in etapa embriofetald o isto e conund de dezvoltare. Considerat unanim un

oentru al plAcerii sexuale, din punct de vedere funqional insi, rolul sau nu este
pe deplin clarificat. Se convine in prezent tot mai mult asupra faptllui ci
clitorisul are o funciie secundard in reproducere: plAcerea provocati de acest
organ in timpul contactului sexual ar incuraja femeile s6 repete experientele
sexuale gi conduc astfei, indirect, cdtre graviditate.
b) organele sexuale ;feminine itxterne sunt: vezica urinara, ur.etra, vaginul,
colul utedn, uterul, hompele uterine gi ovarele. Toate acestea se afld localizate
in pelyis, o structurA osoasi (bazinul) care asigurd sprijin $i proteclie.

yezica urinard nu este parte directa

a sistemului de reproducere, se

prezinta ca o structura anatomicA avand formd de sac, in care se aduni urina;

- uretra este tubul (canalul) prin care urina este eliminatA din vezica
urinare;nici uretra uI} e pafte componentA a sistemului de reproducerc;
- vaginul este un canal muscular ce se intinde de la utq cdtre exterior $i
care are rolul de a asigura calea de elinjnare a sdngelui menstrual qi calea pe
care fbtul o parcurge in timpul nagterii dinspre cavitatea utedni spre mediui
extelior. La fetele gi femeile tinere vaginul prezintA numeroase cute; la femeile
in varsta cutele se netezesc (O.Grancea, Carrea fetelor. p. I1). perelii vaginului
sunt forula1i din trei tunici, alcituite fie din musculaturd subtire (tunica
mijlocie), fie dintr-o mucoasA umedA (tunica intemA). Lungimea vaginului este

in

medie de 8-12 cm, lIlimea de 2,5 cm, dar

in faza de excita{ie $i

dup6

intromisiunea penisului vaginul se poate dilata semnificativ. in vagin, la cdliva

centimetd de orificiui vaginal, in spatele muntelui lui Venus s-ar afla aga-

11

la
numitul ' p(rncr G" {dc.
'f

1"1'-*'::f.":t:':U:"',"""'."^fi#t'"^"} ;m'::

-in.*iu.nt'iiliil,'i,l",tx"';Ji"'J:'i{+i':11;1.,i[li;;yl',ITH::.:-fi::l:
pun"tullli
atecltunrrur sexuale

*-^.,",8

,o',.,
nr

ri:ry

oentru rerapia

i+):li; q supenoari
i$tU+*$**1,**,i

colrtinui in partea sa
cste oe}J#;ii;;;A
o t,.rttgime de 3 cm 9i
^r"
ur'f ti
.,r. ttn organ muscura(

mh

i\,,1

intre
asigurdnd comunicarea

ffi'

ffl;"lii1"';'ll'I"..il:.'':

'l-"t"H.f:
.r",,nt]h fbrul in perioada e.""'9,,111 .",.
ii"l.ri*..;
iL11
are o
na5t
d-upd l:.1:11
ii.oaut'r urerul
l8-20 .n-',":.:_:
l:"i:i:-":
..r-.,,1 h^2te
atrnqe o

lili;J;.

u eru,ui
l.'iiffi"",1 {rovar.
ii,- ilJilll," ll,,ffi;i1ii:JT:',",::,ll;::
n;il"ff
Dc
{tubul.l-al
rtelire
otn
tor
- no)rpnl"
! r^ ^ ",,.ri.e eliberarea
-..
dintre
ple au rolul"llde a capra olvulele $ i:':-l:"-.'""
intdlnirea
nro,iu..

n:f ;ffi ;*"LXT,;:il:"i.:ill

metode cc

jild#IfJff

';'#:,i"""1"111""1:
,-,,ni
"'"TilioJli",.."*"''-'",.-t"rr.,r1",rr,r,l.,l,'JLl"li
"n"i"n,.
arc
c
apropierea ovarelot
-l;:; ii""u...our" "u," alc carortrompelor
'"Ti
ajurf,
c2rptusite.de
tunt
u'i.'in.
: T":ii:1 ;i.;;i;;.;t. mu'culaturj.i
naiori(area lor' cili Milc6rttc :"':'"1'^.::.1:l'";l'" uiutar sa ajunsi in uret'
ovulul sa inainteze: daca ovutur ""' f:'"1:"1:::.:'::?':::if#'f""rremitatea

,.",,,":i:1':[,i#l :'J:,H#:' ]lT;' {"-.+:".: lTlti jI, J i"

I;"ill

j:*nrul']::""-,"*:':l
::::;lu';*::::'l'J'"l-4r"'T'X;i'il',)'i;i,
i.;* ." car acesteasau
1" i1.1":]lt.,ilIi;.i)t''r. .i-i", lunar in trmpul
mar

din carc cca

o celula din

oubenatca. invelirul

'"tt":'--^:1:i,:;;; ";-ordiali'
'men,mraliei ovarelc c'rnttn 'lllllJJlt,],".1'"*' ti;."t.
r"", cdtc
o"'i,uH;;;';;r;ce.
pun" descnere3zrl'
rzci'ri,.,'
fiecarui folicul se marur

'"","
inreriorul

orul. Orr.rlul se elibereaza

drn

-"i::irJLd;:"J,ili
[ilr"u- p"r.r"rui u."tn
denumir

folictllului care s-a lnaturlzat'

i a r c o se ri e de arac tcris: :'
-c
ptocesuL.tl;i;.
intai'
la brrbali Mai
iffi
A tc io z

a ta

{e n t e

ru,*un.;o.t.sarcina

:11
:i":'ii'::,ll Hililffi ':';H'
poate
se
f,it^ut.. O. sex feminin
ln'-":.liJi;;',n"'0."*011^9",tiit:l;,".,1%,illl,.1l

conslara formarea ,uu,l9t

100.000
t't"-";;.r;;;ro'ximativ
dc
1""" ;"'nift"u .*""noi. 5i se inconioara
"t",iliil
sqTnal:c'i:;;*
proces di5co'tiuuu' deoarcce

o"o.ir" ur ovarului este

runt mai mari decal

celule folicutare Meloz-a

de oroc

la

ovocitele trec printr-o fazi de agteptare pana la ovulalie. La pubenatc. sub

acliunea honnonului FSH, ovocitele igi incep lunar maturarea Si se epuizeazi
dnpd o\'.ula1ie. In procesui de n]atluare, cregte volumul ovocitului pdnd la
dirnensiunile de <cea mai mare celulE din corp). ceea ce se explicd prin stocarea
substanlelor nutritive necesare l[inirii embrionului in stadiul inilial, pdnn la
implantarea oului in perelii cavita(ii uterine. La femei, prin meiozi, dintr-un
ovocit rezultd o singuri celuld sexual5 natura. dotatE cu un cromozorn X
Intrucdt dupi pubertate meioza se ploduce in ritmul de un ovocit pc luni. rezulti

ca procesul meiozei este rnult mai pulin intens in comparatie cu meioza

nrasculind. Din acest motiv, insd, se produc mai pulin frecvent elori de copiere
genetici; c6nd apal sunt, ins5, impecabile (M.Covic, p, 15). Odatd cu inaintarea
in varsti a femeii se produc mai frecvent acoidente de distribuire a nlaterialulni
gcnetic in ovul, ceea ce explicd frccvenfa mai Drare a bolilor la rtou-nisculii
provcnili din mame cu varste Peste 35-38 de ani. Deci, meioza l'eruinini este
discontinui, necesitdnd intcNontia unor stimuli cxterui - in cazul aceste c vorba
cle hormonul FSH, fecr.rndare - iar o!,lrlalia are varsta fcrncii. in cazul ovulaiiei

multiple, efectul este aparilia unor sarcini gemelare.

Funclia endocdnd a ovarului consta in secretia honlonald dc estro_ceri 5i
progesteron; ovarul secreti gi honnoni androgini, ill cantitate micd. La mijlocul
ciclului menstrual, secrelia de honloni androgini a ovarului este maximd. OdatA
cu prima menstruatie se considcra

ci

pubeftatea s-a incheiat. Prfu menstruatje se

elimind periodic inveligul supedicial al uterului carc s-a fonrat pentu a p nri
or.ulul fecundat. Menstruafia debuteazi intre 9-16 ani gi disparc iDhe 45-55 ani,
odata cu instalarea nlenopauzei.
Dacd ovulul este fecundat, oul rezultal se tralsformi pe parcursJ suferl un
anumit numir de diviziuni consecutive. dupb care se tixeaza pe perelii cavitblii

uterinc. luard contact dircct cu sursele de luand pe care le oferl organismr"rl

nramei. Fixarea oului in perelii cavitatii utcrine este denumitd nidafie, Daai
ovulul nu este fecundat, portiunea ingroiiatf, din perelii uterului, pregetiti pentru
nidalie, impreun5 cu olulul. sunt eliminals, proces insoJit de sdngerare, gi crre
se produce in prima zi a ciclului menstrual.
Menopauza pare si fie determinata de imbatranilea ovarelor. Dupa ce au
produs cdte un ovul in fiecare luna, timp de aproximativ 35 de ani, foliculii
ovarieni se impu,tinsazi sau. eventual, dispar. Atunci cdnd nu mai existi fbliculi
penku a se natura o noui celuli sexuald, ovulalia nu se mai produce qi. ca
urmare, nivelul de estrogeni din sdnge se dininueazi. Ca efect al scdderii
nivelului de estrogeni din sdnge se produc o serie de schimbnri in sens opus
celor de la ve$ta pubefladi: vaginul, uterul. trompele uterine gi organele genitale
externe descresc in mirime, pirul pubian se rbregte, devine mai fragil, sdnii se
nricSoreazi, devin frecvente migrenele gi bufeele de ciiduri etc. Toate aceste
schimbbli trebuie inlerpretate ca un proces de readaptare a corpului la absell{a
ciclului menstmal.

;;;.;"

43

2.2.3. Ptsctici de intervenlie chirurgicald Ia nivelul aparahrlui genitaL

Abordarea multiculturala a sxualit4ii umane demonstreaza ca interyentiile la
nivelul organelor sexLrale exteme sunt o practici rdspendita. De exemplu,
circumcizia la birbali, prin care se indeperta o parte a lesutului epitelial dinspre
gland, este ftecventS in comunitalile er'reiegti gi musulmane, Circumcizia a
devenit un fitual de trecere a bdielilor de la va6ta copiltuiei la varsta matudt4ii.
Prin circumcizie se elimini aparenla penisului ln stare flasci $i se favorizeazd
expunerea glandului. Studiile medicale demonstreazd ci aceastA practica nu are
efecte semnificative asupm activitdlii sexuale gi nu contribuie la pastmrea
sanatdtii organelor sexuale masculine, S-a demonstrat, de exemplu (Haas, Haas,
p. 96) ca incidenla cancerului genital la birbagi e aceeaqi fi la con)unitaule in
care aproape toti bnrbatii sunt circumciSi (Israel) 9i la comunitAfle in care
aceasti practic5 este neaplicati (Suedia)- Spre deosebire de circumcizie, practica

subinciziei

carc consta

in

efecntarea unei

incizii pe fala posterioare

penisului, dc-a lungul siu - este mult mai pulin frecventa.

Practica circumciziei e relativ rispAnditd 9i in cadrul popula1iei feminine; la
nivelul anilor 1980 se cstima (E.Mahouey, p. 59) cd aproximativ 30 de rnilioane
de femei sunt ciroumcise. La femei, circrLlncizia constd fie in indepirlarea unci

pi4i

din puntsa clitoridiand, fie in indepirtarea intregului clitoris. Al6turi de

circumcizie, in unele conunitd{i tdbale, femeile suportd pmctica coaserii labiilor

mari, care urmeazd, de obicei, altor intervenlii la nivelul organelor genitale
exteme. Datele medicale demonstreaza ce asemenea practici au drept rezultat
aparilia unor probleme de sdn5tate severe gi a unor haume, precum pierderea

senzatiilor sexuale. De exenplu, coaserea labiilor mari presupune repetarea de

mai multe ori a procedurii, intrucat pentru contactul sexual $i pentru nattere
trebuia efectuatd descoasergaAsemenea practici nu au fost cu totul sfiiine lumii civilizate. De exemplu, in
S.U.A. in secolul al XIX-lea s-au practicat diverse forme de chirurgie sexuali la
femei, in urma recomandArilor medicale. Exista convingerea cd sexualitatea
feminini era responsabilE pentru aparilia a diverse tulburiri psihice, iar
fundamentul sexua[tAfi erc reprezentat de organele sexuale. Operajiile se
feceau pentru a diminua mastubarea iar frecvenfa statistici a acestor interventii
a lost direct propo4ionali cu inmullirea medicilor ginecologi birbafi, a cdror
datorie era sd salveze societata de raul determinat de sexualitatea feninina. Una
din cele mai rispdndite practici em indepAdarea ovarelor la femeile cu tulburAri
psihice qi s-a practicat in S.U.A. pana in I946.
in prezent. aldturi de circumcizie. se practici 9i intervenliiie de schimbare de
sex la persoanele la care, in urrna unor evalulri complexe $i de durat6, se
constata existenta unei incompatibilita! intre sexul genital qi sexul psihologic;
aceste penoane afirmd cd, din punct de vedere psihic, nu apa4in sexului care
trcbuie; ei se simt birbati in corpuri de t'eineie, sau femci in corpuri de btubati.
Se estimeazd cd incidenla acestor cazud de transsexualism este numai in S.U.A.

de 20 000 (Haas. IJ as. pp.

oaroalu care doresc r,

lf
d**d ftlji:s)'

rnmete operalii de scitintbar

[rajorr'tatea discrepanlelor
sex/-ec, fiind

au.arul loc in pcrioada inrerbelicri.

rara noasrii. prima operaric
in
o":^l:-t:l
birbat a fost ajurar ; ;.i;;r;::".'Toare de ser s-a realizat jn ts95. .'dnd url
existd o scrie de indr-rieri
privire Ia
clu
l"
-'-"
vu'
tennrc. operatia
nrrncl de vederc
'Jo-zret urn
constA
.un
in schirr.
-;;;;i;:,
rare j in in rocuirea
sru"r,ri in"iali.
ror cu
:J
::cll:.ro,r,ceni
J
nansexualii barbali ce doresc
sji
cii esre nrai usoard
eficicnra decer
$i ,nai
sL urrrccl oarDallll cslc Castrat.
pelltsui Se rasuceite
Si Sc inlrodu,
renninariile
menfinandu-i-se intacrc
.rrrsta excitaliile sexuale;
testiculele ""^;;;;;;-""""::,:l^t':'lu'"'pelviana.
concornirerrr.
.,n
partc exrerna
"nln.i"r.-int..len
'rileraut e:lelicc ii este"ugi"
Irormonal de durate
suslinutA
,le tratarue.r
La femeile care vor s6 devini
din putrct de vedcre rehr'
p-resrrpune ulmeroare,e

'""u1;"-;;;;;;"('slilif:.tj j:'::l:
lji""

"il;;.';;:i;,"'-""i|?llT::'f::

t'"' i";;;ri;';;:.;'l:'::"
,. fi;;;;;';;ffl::-ll.:: :':d:'"*l

.r",r", ;:"-l::lii
i1ldi
,t" ".""",a--,,n'"p"n'r:''Xilfrl"f,,l|l
pieiii si J:l
inciz,e si in.r,i,.';;u';;;;n
Apor. iabiire ,nari iLrnr
;",,;ii:ll;il ilo::"111,::rrtuar
uupa aproximariv doua
sil lormeTc uo sclot.
luni de la
a5a-zisul penis se dcsprinde
din abdomen s; r. i"r.*r.i'
j:::'oli*
i:::t"'t u'rpr carc !e lrece
po|liuni nelede din pi.r.,
la clihelsle2 unql
',i
urrl,i;"':o'r'
care-se resulureaza astfe,
captrl pcnisului. o"',i
incar sa lormeze
.i,i1,""'.'"]a' ar birbarului.
rasucrrea resururitor.

."i'"

pcrrirur r.rrcr
"1."u" o"r,"iln1Ii'i";iil;iilX-::
;;;';
este ftrnclionald. iar femeia
"bi;'ri
barb.r nu 0"","
dcvenitj
o""|J"a,lt"li" ll' feTirrd Pcntru
neccsara. penisului".1"ra avea rigidirarea
ir. i;;;;r;';..l"zr!re
ii aia-ztete ,"r'i"rt". l;';;;;;j1,f'l lfl ot ";ti"on, tot din silicon se rnodereazr
pcris csrc deraqal de lo
locul sau. i'ina ,ririrur n'u"-"|''-"-tj:n'
''t' -aia-zisul
nr\terccromra irr cazul unor
*,,n, ,l"tltl-^ll'"Jii
.sexttalc. Uneori se rrrefera
La fel
ca si in cazul ons1a1lgi
"u""t't
!g
lransfom.rqre a barbatulur ;n 1i*'.
elc' tra(amennLI hormonal
ucrrrers chuurBical.
.usline rnlrecul

intrebiri

qi

exercifii

Bibliografie

1. Deduce,ti caracte sticile compoftamentului sexual masculin gi feminin din

specializarea emisferelor cerebrale 6i ponderea statisticd a utilizArii emisferei
drepte/stangi, specificd fiecdrui sex. Confruntati
acumularc

2.

Si

cu observaliile

T.Sroica { I99.]J .9erologje

si ,.,ducalie se.\ualA, Bucurepti.
Editura.R,)
5,Rddulescrr r rqa6,
c^-,_.,,'ul JuacTolo8'l4
+/ tttot id contpot tdhlertru/tti cexual
a uaur"g,i.-LJi,r-,u
,deriattt.,
C. Enrichescu (2000 psihorcr,
)

personale

comenla[i validitatea acestor caraclerislici.

Explicafi procesul de sexualizare

in

cazul transexualilor gi localizali

\4 c'"i;'ii;8i;;;',,'":i:::,i;;!::,':',lttcutelti' Edinrta Unirersar Darsi

de medicina
$i Farrnacie. la5i
v.co.ur.r.,
..." i., s;'ic4la'.lnsl'tutu1
,v_, ruoel.lalca aam lA
- -T.sloica.
tditum
Si port)logicd. Bucure5ri,
Medicale

sursa/sursele de clivergenld intre etapele acestui proces.

3. Imaginati pi descrieli caracteristicile unui proces de invelarc sociali care

sd diminueze la maxim diferenlele de gen, Indicali cont.ibulia fiecdrui factor

educativ in acest caz ii deduoeli consecintele lui pe tenrren lung.
4. Explicali <moda> operatiilor chirurgicale sexuale efectuate pe femei in
lumea civiiizatS; comparafi aceste practici cu cele similare din comunitdlile
lribale.

5. Alcatuji o lista a n.itudlor

9i tabu-urilor referitoare la virginitate

$i

menstrualie valabile gi in prczent in mediul vostru de socializare.

6. Identificali avantajele qi dezavartajele practicii alegerii sexului viitorului

copil.

7.

Explicafi de ce predominl cazurile dc schimbare a sexrrlui prin intervengie

chirurgicali din bdrbat in fcmeie.

r"ff":llT: ffiT!:::;:":,';:::, Pri'l"l '1n.t, ,nantr-,/ dc c,tucttie ;ctu, d.

",:,:#lT:
l.rrumrtru

:if+',f::';:"!::,:"!l:,'
(

P'l ittttrl

ntet,tonttat re cdtrca,ic scttra/ir.

per.s

2O0 )
o na l i nr e
;;'n;"o.l.r- Edirura
K.u^;;' ;i;;;i"'{:,,.1..'i'*!i:i
'i ralarr'
vttLtct st'rrulittq
Seun ih. Tirnes
publishing,
1

A.Haas.

college

de Vesr

Mirror/Mosby
si.'roi^
E.R.Mahoney ( 198 3) Hunalj ,\.
trn' Mccraw-Hi li' New York
"
r q ii1', fiiiLi,;?!'
. B. w. Franck'
a AMw";k;,',;;'::lil!!!." !'d:'hog.ting rttt rnnliinq of tn,'n.
'!llrn
Ctildrcn. Falmer p*.r.-f*i.i, ""ro,. S.r.srcntic l.iolence. Hott. ,Sch()ol,\ Hut.l
t)gg6 Ce k ;Dn
_ l\I.t-Iickling
'\Pttneht copiilor si adolescenlilor
Bucure$ti. gain
r

uu*u,ri,^.

^
C.Vjgarello 11998)
lsroria virtut
Fd jrr-rra Amarc,rd
F. x. poudar. N. Jarrousse,
r ror'i" ;1).,i.' :1.?:,',.(')tllrortantchtol

di/,aut./rcs

'e.:rr, 1/es. Mason. p"rir.

i-".ir,i#"'

dcspre sex,

t (aqtitiI dLr

J.r,ramond ( lq97). De ,.e

e serul o p/d".r". Brau.aSri.
Edintra Humantraj
rvr. rvr a rca nescu _Georgcscu
a"

r lea5).

Setrrnlinre ,,,r..r1i,,.,. ni

46

41

"ui.i,i, edin,*

In

urma progreselor realizate in studiul psilrosexualitdlii, s-a ajuns la

ci nu se poate considera sexualitatea umaoa ca fiind o manifestare
exch"rsiv dc tip instinctual, irlh'ncat ea este muit mai elaborat[- mai fiitratd prin
pcrsonaiitatea indivizilor $i mediata de invdlarea sociala; sexualitatea umanA
devine un fapt de con;liinfi, ceea ce nu se intAn.rpli ln lumea animalelor- A5adar,
in prezent se preferd, in locul termenului de (instinct sexual)i, cel de < motivalie
sexualb (T.Stoica. M.Coculescu, p. '71). Molivetia .seruald, care detmrinE
concluzia

Capitolul 3
Comportamentul sexuall etape' tehnici' .
lor
fufnute'tif" de dinamica sexuali 5i lerapia
trcbuie sa \izeze ccl pufn doua
Analiza comportamentului sexual uman
onl aceste doub
t- t^pt'i"n1ei sexuale La
g'
colnDonenle: obiectul sexual
sexuale
'"opu
relaliilor
al
tufu"'"rutui social
iot-ti oi'o"iu'"4),.outo"J
asupra
ftadilionala
paradigma
lnscriindu-ne in
.T stoica. M'coculescu, p.
5exlLal
co*pondmentrtl
i"c"pur'
sexualita!ii umane. vom ton''ot'u^ f*u
tu
scopul.procrearii ll"lj]::"'"'"ut
ei o"tusot
l!l;l';il.",i,;*.'utitut"
ce
rclalie
sexualitilii'
cazul
exista o relalie dirccta intle "o-po'*u "nrEi 'oiin
se
scrual
pot"' colnpoflalnenrul
\e Doale concretiTa in doui aspecre: pc dtlo
parte'
rlta
pe
de
orgasmul
J" u ourint piitJ'"u '"*'ula'
rnasculinitiliieste o"-irl"i- O" t"to"!ia afirmarii
sexual
comDoftamentul
dominanld
o-net'
are
,.tr-e
din
,{""rt
fenrinititii fiec6ruia Aint " purt"n"J.
"tp"ct
socio-culturale .ei personale'
i'uaipi, t"i""

;ffiili;

i'

;;i"J;."';;;,;

;#;. ';il;;ui'0" conform ca"iut"*rt'

to-po'tuttntul sexual cuprinde un
fili";;#;, ;.;r. ideea
ftt U'
atitudinea
"u'"-l*fima 9i tot ceeaitllttt^-lY:"
ce deriva din acestea
'"*uut" sexuale"precum
iii""i*.,.. "tt"^"f" 9i funcliile
(( bnacnescu' P rr'
fac dilerenlierea intTe cele doua sexe
ansamblu de conduite
5i

a in-telege
3.1. Motivatia (dorin(a) sexuali Pentrupsihor'ziologia..comportamentul
nevoii sexuale
-"1 itttai ^p"Jeie legate dorinlei cioricc.Si a acrului
.JJi. #;;;;ai[
si a impul,uiui 5exual-erolic "f.,#,i*.-ptif,."f u"gia
u^una
-p"*ru losl pusa {cel putin in lumea
5exual. Timp dc secole '"'*.'t*'tu
tti compofiament sa poate fi
occidentala) pe ,"u-u tn"u'"*to'1"*""i "u
urmatoarele trei
definit ca instirctiv este t";;;-;;
"i
'"ttn"utia
'a
rnanileste in
sa.sc
specii'
unei
5i
tpttlnt
caracteristicj : sa fie inndscul' 'a ni
La
n atttinton ,5i colabolatorii' p342)
acccasi forml la toli membrii 'pt"itii
cu
repulsie'
sau
de atraclie

i"t"-'ina un 'i'i"to de tenainle' uno' c cumstan'te legate de

oc-iu
caracter dinamic 9i care se '"f"J*'a-"u
in acest sens' se relin drept specifice
ul"
i'itut"
!lit1'tl"""t*'""""t",
'"iJ["rti;;"" durerii 9i cautarea placelii,
omului instinctul <tupta sau ;;gi;,
procrealie'
in'tincrul
conservarea de sine 9r p'otttt'u p"ogtnin'rii'.
:e-1:1-:]::
ideratd cr
viala insrillcruala esLe
5i'psiiiarie'
-p'"ua
;;:iilili;;': i; psifiorogii
-consdczvoltdrii
motoral
u tonttput intregul
reprezen16nd 'Psihismul primar'
sau
sexuai - 9i Thanatos - instinctul
in'ii"ctul
rto'
psihice ca o lupt6 intre

;:: ,ltrtil

pulsiunea de rnoarte.

comportamentul sexual. are doub cornpolenfe:

a) componenta dinamogend, care reprezinte un aspect cantitati\, $i cste

innescutd. oarbd. nedireclionatA; ea

energie

gi

feminine, care sun( ruodelele acceptate de sexualitate, cum define$te

conlunitatea partenerul acceptabil, locul, contextul tehnica recomandati etc.). De

asemenea, s-a demoilstrat cA dorinta sexuali mai este influenapi gi de condiliile

climatice (zonele calde fiiud mai favorabile manifes6rilor plenare ale

sexualitdtii cornparativ cu cele reci). de tipui de aiimentatie (proteinele ar
favoriza exprimarea sexualitdlii in tirnp ce rcgimurile vegetariene stricte ar
diminua motivalia sexuall, exemplul cel mai Ia indem6nl fiind regimuriie
urmate de comunitdlile religioase care practicA abstinenta sexuala), de efortul

fizic qi/sau intelectual depus, de tipul constitulioral. de yarstd, msi, profesie,

reiigie, mediul cducativ (T.Stoica, p. 67).

Rezultd din cele adlate pAni aici cd noliunea de lnotivalie (sau dorinla)
sexualS are^un caracter gi un conginut mult rnai largi gi mai complexe decdt cel
de instinct. In general, sunt acceptate doue sensuri ale nogiunii de do nta sexuald
(C.Endchescu, p. 33):
- o accepfiunc de sorginte behavioristE, pohivit cereia dorinta sexualA este o
senaza,tie specificd ce impinge individul spre cdutarea experientelor sexuale, ca
cfect al unui chcuit neuronal in creiel

49
48

rezulti din conversiunea de

necesad declangirii 9i intrelinerii actului sexual gi depinde direct de substratul

neuro-endocrin dezvoltat in cursul filogelezei;
b) componenta directionald asigurd seosul. orientarea, comportamentul de
selectare, in functie de natura stimulului declan$ant fi de experienEa subiectivd a
Persoanei. Aceast6 componentd depinde de ontogenezA, de invilarea sociala.
Motivalia sexuala este determinat6 de intoracliunea rlnor condilii intenre.
orgalice. inrEscute, genetice, ncurohomonale, cu condiliiie exteme- dobandite.
ce lin de mediul socio-crrltural de socializare a persoanei.
Deci, a$a-numita <<nevoie sexual6> la om, datoritd conponentei dfueclionale,
apare mai mult ca o dorinli decdt ca o simplS ncvoie sexualS. Dorinla este o
entitate complexA, il'l care converg elelnente biologice 9i psihologice, euotionale
Si relafionale. Do)'inta Du este ull impuls, un elan imperios orb. fiind orienlatl
citle un anume obiect. care p n puterea sa stirnulatorie. treze$te o anunliti
lnoti\.atie psihosexuali, de o anume intensitate, la fiecere subiect. in procesul de
declanSare a motivaliei sexuale intervin, alituri de lactorii biologici, gi factori
socio-culturali (cum deiinegte comunitatea respectivi rolurile sexuale masculine

- o accepliune psihanaliticd,
(<mentalizare)) specifici, bazatd

potrivit cdreia dorinla sexuald apare ca o

pe procesele de sin-tbolizarc ffeativi. care

condilioneazi prefi gurarea gi reprezentarea plScerii.

Instinctul sexual, ca impuls, nu se configureazi ca oricare altd nevoie
individuald; el are in comun cu celelalte nevoi hebuinfa de descircare, dar la
om acest lucm e mai valabil la specie dec6t la individ. La individ, nevoia de
descircare nu este oarbd, ci este selectivA, filtratd de sferele emolional-afectivi,
intelectualS qi social6. in sprijinul acestei idei se poate invoca gi diferenlierea
rolurilor mascul jne-feminine in realizarea dorinlei sexuale. E.R.Mahoney,
observdnd rezultatele invalarii sociale a sexualit'lii la bdxbalii qi femeile din
S.U.A, gise$te unnAtoarca diferenlA semnificativi: in timp ce birbatii i$i inleleg
sexualitatea ca expresie a unor nevoir femeile igi inleleg sexualitatea oa o
expresie a sentimentelor de dragoste fatd de partener (Mahoney, p. 85).

Co lpofiamentul sexual la femeie qi bdrbat. Existd o diferenld net6 intre

compoftamentul sexual feminin 5i cel masculin, determinata de o multitudine drl
factori, caxe depdgesc nivelul inv6{6rii sociale a rolurilor sexuale. Marea
plasticitate a comportamentului sexual feminin este detemlinatd de numeroasele
situalii (nubiiitate, apari{ia menstrualiei, virginitate, sarcinA, leuzie, matudtate)
care obliga femeia la modihciri repetate ale comportamentului sdu sexual,
factorii culturali ac{ionAnd putemic in acest scop. Pe de alta pafie, de-a lungul
isto ei a existat Lrn consens tacit in privinta aprobdrii unui comporlament mai
aglesiv qi mai libertin la barbali. Restricliile religioase, etice, sociale vizard
comportamentul sexual feminin au aYut drept rezultat in tinlp codificarea unui
comporlament sexual mai elaborat, mai sofisticat, supus unor rigori, care nu lill

de factorii biologici, de ceea ce dorinlele erotice ale femeii ar fi impus. Deci, se

poate afirma cA in compo amentul sexual feminin, determinantele istorico-sociale;i culturale 5unt mai pulemice.
incepAnd cu determinarea anatonicd, fizioiogicd, homonalS 9i pdnd la cea
cultural-istorica, se pot iderrtifica la nivelul tuturor aaestor condilii factori
specifici care imprima anumite pafiicularita.ti la nivelul compo amentului

sexual feminin 9i masculin. A$a cum am mai ar6tat, la bdrbali secrelia

hormonala este continuA, ceea ce gi explicd libidoul lor mai constant 9i mai
putemic, comparativ cu libidoul feminin. Nu intampl[tor, b6rbafii i$i inleleg
propria sexualitate in termeni de nevoi, in timp ce femeile reialioneaza
sexualitatea cu o anumita dispozi{ie afectiv5. De asemenea, bdrbalii tind sa
subestimeze importanla sensibittnli tactile, reprezentati prin piele, ca organ
erotic, sensibilitatea acestuia fiind cu predileclie genitala, adica este situata la
nivelut penisului; in schimb, la femeie, sersibilitatea tinde si distribuie perceplia
tactili pe o suprafald corporala mai mare, neglijAld uneori chiar gi stimularea
clitorisului. La femeie, experienJa orgasmaticd poate fi impiedicati de diverqi
factori aparuti in timpul rapofirlui sexual, in timp c la btubat, contracliiie
ejaculatorii odatd incepute, orgasmul nu mai poate fi irnpiedicat sau amanat. In

50

concluzie. birbatui are

o sexualitate nai normativi ti cantitativd (pentm

el

conteazA foarte rnult nurairul miqciriior, dimensiunile penisului gi reacliile

demonstrative a1e femeii), in timp ce ferneja are o sexualitate maj subiectivd,
mai mult mpotatd la criteiile emolionale $i la fantasme. BArbatul iSi rcpofteazd
mai mult sexualitatea la perfomantele fizice (ceea ce explica prepon-derenla
disfuncliilor sexuale de natxd mecanicl disfunclii erectile penii mai mult sau
-u1 lllil rigid - , disfuclii ejaculatorii - ejaculare mai mult sau mai pulin
rapidb), in timp ce femeia rapofteazA mai mult sexualitatea la climat, emolii,
exprimale verbali a acestora, ceea ce explici preponderenta trrlburirilor sexuale
mai subiective : disfunclii la nivelul dorinlei 9i al pldcerii sexuale.
Principalele credinle iralionale aie bdrbatului vizAnd rcporLrl sexual sunt (F_
X-Poudat, N.Jarrousse, p. 261 ):
- penetrarea este obligatorie;
- ereclia trebuie si fie permanentd in cursul raportului sexual;
- barbatul nu este senzual (doar femeia)l

un penis care nu are dimensiunile <normale> face irnposibil raportul

sexual;

- mportul sexual presupune parcurgarea obligatorie a tuturor fazelor:

excitalie ereclie penetrare;
-

birbatul trebuie sd fie activ pe toat[ durata raporhrlui sexual;

bAlbatul are o dorinti sexuala lnai mare decat femeia:
ejacularea detemrin5 orgasmul feminln;
scrualitatea dispare la varsra a tteia.
absenia dodnlei sexuale inseamnd absenla dragostei.

Principalele credin{e iralionale ale femeii r.eferitoare la rapoftul sexual sunt

(ibidern):
- femeia nu este sexual,.;
- penetrarea este obligatorie pentru obtinerea orgasn.rului feminin;

feneia este pasivd;

lemeia esle mu Itiorgasn)at ica:
.exualirarea lemeii di<parc dupa nle opau,,a:
orgasmul clitoridian atesta o sexualitate imaturi a femeii,
sexualitatea este inniscutd gi naturali;
masturbarea $i fantasmele sexuale sunt interzise.

3.2. Condi{iile interne ale motivafiei (dorin{ei) sexuale.

3.2.1. Din punct de vedere ueurologic principala condirie se referi la
integritatea funclionali.a centdlor comportamentului sexual. Ace$tia sunt

localizafi (T.Stoiia, M.Coculescu, pp. 35-.13) la mai multe nivelud:

a) centrli hipotalamici; lezarea lor la gobolani a determinat suprimarea
intregului comportament sexual iar adrninistmfea de honloni sexuali s_a dovedit

ineficientd in restabilirea comportamentului sexual; ia om, cazurile clinice au

demonsffat efecte similare cu cele observate [a gobolani;

b) sttztcturile limbice - amigdala corticonredi.tld, cortexul piriform, hipocampul - modeleazd reactivitatea structurilor hipotalamice in ceea ce p vegte
compodamentul sexual. Sistemul limbic intervine in procesul de reintdrire 9i
pleaci de la rdspunsurile sexuale trdite efectiv de subiect. El va hterveni in
diferenlierea unei conduite heterosexuale la vanta adultA, plecAnd de la o
sexuaiitate difuzd, ambivalenta, specificd vArstei copilplriei ti pubertdtii;
a) neocorlexul; 1a om, dupd seclionarea bilaterald a ansei lenticulare se
produce pierderea libidoului iar ereclia devine imposibild. Lezarea cortexului
determind tulburdri severe ale comportamentului nu numai in sfera sexualitafii;
d) la btubat, un rol impodant il joacb 9i centrii medulari ai erecliei;
centrii nervoSi de integrare ai erecliei se localizeazd la urm6toarele niveluri:
- centrul sacrat al erec{iei se afli la nivelul mdduvei sacmte (S3, 54, S5),
fiind responsabili d ereclia reflexogend; tot de aici se comandd 9i actele de
n.ricliune gi defecalie;

- centrul toraco-lombar este sensibil in special la stimulii psihologici qi se

all6 plasat im maduva toraco-lombard (Tl2-Ll);
- la nivelul scoa4ei cerebraie se realizeazd integrarea superioard a funcJiei
erecliei. S-a demonstrat cA tumorile lobului temporal antedor determinA
impotenla sexualS, pa4iali sau totald, cu pEstrarea libidoului.
J.?.2. Din puoct de vedere hormonal, condilile se referi la realizarea acelui
prag hormonal optim, despre care am vorbit la capitolul anterior. La pubertate,
hipotalamusul 9i glanda pituitad aclioneaza in acelagi fel la ambele sexe; la
femei, eliberarea de ESH de c6tle glanda pituitari determinA ovarele szr mceapa
sd func{ioneze, sd elibereze estrogeni, care modeleazd caracteristicile sexuale
secundare: dgzvoltarea sAnilor, cregterea vaginului, maturizarea uterului,
trompelor uterine Si a organelor genitale exteme. La b6rbafi, la pubeftate
hipotalamusul elibereazi hormoni gonadotopi, care, ajungAnd la glalda
pituitara, o determina sd elibereze FSH 9i LH. Acesti hormoni determina
testiculele sd secrete androgeni, testostercnul fiind cel mai important dintre
androgeni. Testosteronul impregneazd centrii sexuali din creier, erotizdnd
individul; astfel se explicA de ce la barbalii castrali chirurgical sau accidental, la
care insuflcienla hormonali a survenit dupd pubertate, dupi ce s-a produs
erotizarea psihic6, libidoul se poate menline timp indelungat. Acliunea tuturor
aaestor hormoni confribuie la formarea caracteristicilor sexuale secundare la
bd.bali: dezvoltarea musculaturii, pilozitatea faciali 9i corporali, maturizarea
organelor sexuale.

Problema feromonilor rdmAne discutabila la om. Feromonii sunt substanle

chimice secretate prin piele qi orificiile corpului, care au un rol important in
ercitarea sexuali $i in atragerea partenerului. La maimuqele femele s-a pus in
evidentd secretia de feromoni in perioada de receptivitate sexuald, pdn care se

sennaleaz5 aceasti dispozilie cdtre masculi; masculii

receplioneaza mesajul,

urmiresc femela

gi

realizeazd actul copula{iei. p"romonii'ur, 1.ost puqi

in
e,videnld, de asemenaj la femeiele de pisica, lulpe,.ain.
.i..
ilr""ta.i
,"""nt"
(Haas, Haas, p. 73) sugereazd ca qi femeile secred
ud;nul'.;n-i;_on,

numit

copuiin, in perioadele de excitalie sexuala sau

pe de alti
p*"i_"
.
parte, existd numeroase mdrturii ale barbarilor care
""rf"1i"i. er"rtoti
ao relunos"ui.a-rrrrrt

.,Existenta feromonilor tu rp""io urnuna-.a_an;, ;;;,";;

,O:jly:1=""q-i
oemonslrala:
daca leromooii exisla arunci panenerul ii perceoc la
un nivel
incon$tient, iar efectui ar fi cel mult echir.aleni cu cet
ut unuira_i"r in.u*;uto..
La anin.nle, perceperea feromonilor declangeazi in nrod
ren"^
Acelea$i cercetdri invocate mai ,us uoib"s" a"rp.a o
""rir**f.
,."r"ti"Ae feromoni
denumili exalrolid..-si care s_ar etibera prin rranspirarie sarr}i
ar fi
lllil]Il;
oeleclabllr Sr in unna harhalilor E:tc nevoie- tnsa. de
mai multc c\tdente

::""1r,":T^Tii
unamm acceptat

i;;"'""';;};

a ldmuri. problema existen{ei r..o-oniio,

rolul mirosului in comporlamentul sexual.

oste

At6t

blrbatii cet
gi femeile gasesq cd padenerii lor au un miros ,p""in"
i"
canq sLlnt. foa:1e excitaii. Aceasta ar sugera existenla
unui substrat chimic al
:au
oragosrer fr. rmprrcrt. laptul ca qi femeiie gi barbatii
n-ar trebui sd foloseasci
ceoooranle sau cosmerice pcnh.u a disimula mirosrrl lor
ncturaL.
Dupn C.Camoy (p.24) atracli,a sexuald dintre doua p".roun.

ffiui'u";i;,il;i

este determinatA

categoric de:

testosteron,

care exerciti o actiune asupra creierului

,i influcnleaza
atraclia pentru sexul opus;
- feromoni, molecule chimice volatile care pot jnfluenta secretia honnonali
si pot rnodifica de.rul de mulr cornponamentul,
lubreind, o substantd secretatA de hipoialamus, care stimuleaza
Mirosul pierri parten"rului, de exemphr,

secretia

,,i";i;;;;;;ii;

13l:""^:,::,r,f:]1.
qe
reromom ta persoana de sex opus, ceea ce inchide bucia
de feed_back.
ltelefltor la rolul hormonilor in comportamentul sexual, recent
cercetAtorii
britanici au demonstrat ca preferinta femeilor pentm r"r_ii"
iiprri d" pua"n",

ar depinde de fazele ciclului menstmal (F.Tudose, p.61.'-l-"i"ri"O,"f,"i"if.

manipulirii grafice pe calculator 9i p.ezentarrd ai""is"'i"1"
al"laruuli unui
egantion de femei - fe{e mai virile sau mai efeminate
ei au soticlt"t"suuiectitn,
sd specifrce preferinlele
9i ziua exactb din cadrul .i"l"lri _;;;til;;;;;;;1
AnalizAnd rdspunsurile lor au ajuns la concluzia ce pr"f;riq;;;"prrd
de fazele
r11"t. mai masculine inainte de o*iuii"
ei n1"1"
lilY"il"]1._l ,fllf"3t
Un alt argumenr in sprijinul ideii cd ciclui trormonal,
:::iTj:"
"1'ula1ie.
^1Yp:
pu.un cel
lrer
temrnrn.
Joaca un rol in selectia partenerului a fost cel potrivii

i:

majorirarea covarsitoarl u r"-"ito,

:iT]l^ll
oe selecue^r{]:":*ta
a panenerulut Iala tcesrula.

ou

J."ii'uni"

"rit".i.,

3.2..3. Condiliile qnatomo-rtziologice se refera la

maturitatea,
integritatea gi
'"o,iligii'i"iofogi."
capacitatea furlclionald deplind a oiganetor genitale.
elie

tt-

importante pot fi: oboseala excesivA, nevoia imperioasd de defecalie sau urinare.
nevoia de somn, nevoia de hrand sau de satisfacere a setei. Toate acestea au in
comun efectul frenalor asupra dorintei sexuale.

depresiei. S-a coqstatat cA Viagm vindeci aploxintativ 70% din cazurile de

depresie de intelisitate n.redie la birbali (F.Tudose, p. 121). De aserucnea, un
studiu realizat in S.U.A. pe un egantion de i000 de subiecfi, u1mirili timp de l0
ani a demonstrat cd bdrbatii melancolici sau colericii sunt mai putin predispugi
catre tulburari erectile, in timp ce cei cu o personalitate dontnatoare 5i foafte
independen{i, au de douA ori mai multe Sanse sA devind impotenti (F.Tudose, p.

3.2.4. Condiyiile psihologice ale dorinfei (motivaliei) sexuale. Stimulii

psihogeni ai dorinlei sexuale sunr

Yizuali.. olfactivi, audjtivi, i[raginativi
gi de memorie. Stimulii vizuali pot.stimuli
fi gestujle, adtudinile provocatoare. Silueta,
,,embetul. linula vestimenLara.
.forografiile sau filmele cu .on'iinr,
Referitor la ierarhia stimulilor vizuali,
in cazul bdrbaflor, J ,-"""unor" ".*rot.
mui
intai se. ui.u
picioare, apoi la fese. sdni, r;ru.ra
"a se
_ra
irr'#e f.emeia
5i
.conside.ute
miqch, la ochi, gurd j gesturile
^ooui
o3u1ou1" sunt
iricruci$area 9i
lr.o.
desfacerea.picioarelor. Spre deosebire
de barbati,
d;r";i,;;;
socializare
centre de intres vizuar ra paftenere, r.nr.ir.
""."
iunt
-u]'r""riiii"
-",
aspectul vizual general al unui barbat,
-rr, r"
a..at fo
_.'o"iniir"parrl.urnr.

l0t).

3.2.5, Condiliile socio-familiole ale dorintei (motivatiei) sexuale se leferi in

special la climatul afectiv insiauat iltre partenerii cuplului conjugal de-a lungul
timpului. Atunci cand convieluirea aldtud de parteneml sexual este indelungatS,
a face dragoste "aproape perfect" depinde de atitudinea permanentd de griji gi
respect fati de celdlalt. Dupi o istorie de conflicte, cu haloul lor de rnanilestdri
de desoonsiderare gi ostilitate, perceperea parteneruluj ca obiect sexual dezirabil
nu mai este posibili. Un partener reprezintd, firA indoialA, un stilutul intr-o
relalie sexualil cu timpul puterea de stimulare se diminueazd datoritd
obiqnuin{ei. La pierderea capacitblii de stimulare sexuaid a piulenerului conjugal
conhibuie $i ritualizarea excesivd a raportului sexuai, executarea mecanicE,
identica a actului sexual, ihra o pregitire prealabili, absenta dorinlei de a
expedmenta noi fome de exprimare a sexualitdlii, noile responabilitA! fatd de
copii qi profesie etc.

ou"a
sunl totu$i invitate sd indice ce srirnu_ii
"oln
uiruuli,.i"r;tor-iu-c'J#Jt'lrlasculin

le
relin mai intai atentia. lemeite indica uirai*r"" "
..iij"" ,""""irii/priuirea.
zamberul-gula. dinrii. rarirnca umerjror-spterui.
riru.,i.-,naini]',a...,n.r.,

r estlmentatie, ma$ind (care a d--vlenit

corpului

uman),

in societatea contemporana o prelungire

Srimulii audjriri se parc cA alr

.'o.uioa, J""a, f",,r;
speciafizarii n,ncttonare ;consideram
^"^"_."1, ^1.=.jo:ll,
reala- "ledit
tendinta barbatilor de a'folosi
-"i

;il;, ;J.:,i3!:ffii#i#fr:,T#;"'ffiilffll

rcndinra lemeilor de a 5e baza mai rnulr

;;r;;;":";rebrate
;;it;;;;;

si

dreaptd

$i
pe.rni,f.r",ia"-*a.'gd'.ii"'il
neuro-fiziologici a.acestui fenonren. U'cum,
"._ofi."1i.
s-a demonstrat cii femelle
resimt o
mar mare nevoie de comunicare vef1r1
in ti_pd ;;;;i :;;;ii,'""r out,n in
laza prejudiulur 5i in cea a oo.rt,,ai,,r,,; ,;;;.";:'-'"::
lHaas
pp':i:':',:'
ll6-ll7' slimulir
audrrivi prr fi auir cei rerbali. cu' io]:,':'
,Haas'
inrona, ie rir -n. r imbru
, o.ii,.u',. pouiJr
;";,.,..;;:;::.J:li
Stinlulii imaginativi se bazeazit pe capacitatea
de reprezentare a obiectului
sexual gi pe capacitatea de a creea/proiecta
O*irr,.f",.i""#*"re
sexuale in
relarie cu acesra. Spre deosebire de srimulii
r,nr*;^",i,i.'".i i.'',**ori" ,.

.u;#;:

#:

3.2.6. Condi{iile dc mediu natural ale do niei (motivatiei) sexuale. Se par.e

curat. cu peisaje fi'umoase, cu luminozitate naturald

cI un mediu natual

abundenti, cu vegetatie iuxurianti gi cu muitd liniqte favorizeazil dorinta sexuald

ti implicarea in activitatea sexualA.

3.3, Problema criteriului de selec{ie a partenerului sexual. pentru

psihanaligti atraclia sexuala 5i seleclia pafienerului este determinati de iactori
psihici qi somatici. S.Freud, W.Stekel qi E.Ferenczi au pus alegerea padenemlui
sexual in dependentt de gustul individual. W.Stekel vorbegte despre apritudinea
sau de o dispozilie eroticA, care existi in mod latent in fiecare persoani, 9i care,
in anumite circumstanle se exteriorizeazA brusc. Aceasti exter.iorizare reprezinti
o declangare brusci a pulsiunilor erotico-sexuale latente aie individuiui. Aceasti

bazeazd pe evocarea unor exoerie

,ti-,r" ai,if"",*;ffi;;,";i"i;:li:,:il::::".:1"i:,j: jl,,lxii1.j;,il".,ii"lj

nepldcute.

Alaruri dc ace5ri srimuli. por jnrerveni in

calitale de condirii psihrce
crrcumiranleie relarionale 5au emorjonale.
,1.
*.i- ri*",ii 'puniJurur.; o.5i
exemplu' perccperea o'ririktii. a in:ecurirarji

.i

"predispozilie erotici ialentd" s-ar afla in personalitatea tuturor indivizilor.

Seleclia parlenerului s-ar conforma unei "legi a bipolaritnlii", conform cireia
alegerea are loc dupi legea identitAli si cea a diferer4ierii. Alegerea biunivoci

,,",n"raoa.a'u-'in

pancner.
conrexrulspario-remporal nesigur- inconfonabii.
p"r;.rfo..-"1r" a",i,no. ,,*n,;u
de. doliu.
anxicrarea. senzariile-dezagre"Uif.,uu'."iri.n,u
sunt, de asemeoea. conditii psihicr

seruar. De

dintre doi parleneri se explicd priltr.un element de ordin fetigist. Feti$ul este o
reconstruclie in plan intrapsihic a unui ideal; for[ra fe1ei, a nasului, ochilor,
gurii, culoarea p5rului gi a ochilor, Iiruta, indltimea. sillleta etc. Feti5ul ar
concenha intreaga simboljstici. a rnodelului serual 9i el este cultivat de spiritul
epocii prin cosmetjcd, modi, patemul relaliilor sociale - toate alcAtuind o
infeagd recuziti a erotismului. Adoplarea unui anumit tip de feti$, insi, este

;,,;; ;;r:;':;il:;i:

*",pr". i.pdi" ;:,:H:;'",:1.i;;:''i:lili:,'iilffi Hl,':"]J

;;;;n#^,i;
ii"_|o_" ur"

dinamica sexualii. imporenta, frigidiratea,

-_--....'----

1egat6,

Relalla dintre^-conpofianentul
3.4. Comportament sexual $i dragoste-

confolll psihanaligtilor. de evenirnente fixate in sistemul psihic al

,";;i;;;;";;;-tl.ll,l:":*,1,"r;''lXl"n:l;f :t"ffi :il,i"ffJ;

individului irrci din perioada copildriei.

La bilbati, principalul criteriu de seleclie a partenerei ar fi imaginea mamei

(care poate fi inlocuiti mai tdrziu de matu$a, veriFoard, sord, etc). ceea ce se
explicd prin pomirea inconStienta a birbatilor de a retdi fantasmele iubirii din
copilarie. La femei aclioneazi acelagi mecanism psihologic, dar.in relaqie cu
tat61. AceastA alegere incon$tienta ar explica iubirile la prima vedere, dar gi
tendinqa spre homosexualitate/lesbianism, atunci crAnd frrapia modelului

ir" ou''-ain-rnoo*'io'
::i::i."1'B: J.r;i"T[',#::l.Tl'Tj"ollo*'o"ourql
lemcia na5te un copil'
ce
ldupa
redusa
dt
t"t'"t
care au o activilale serual2i
de manifestare a
lorma
o
oneuituzi in niii
rimp de doi ani paneneril nu "
care sc
Polittczia
din
Mangaia
^i -.i. v^rh" .t"
"ninunitatea contiiuA pe tol parcursul vietii
caraclcrilerza printr-o scxualrtale-i"it"ta Sl
culturi nu lelatio',c"za activitatea
E:ffi;itffi,;.^g9)' p""oun"t" iitt -l;
".'*t"
schirnb' in 'ociet'Iile occidentalc'
senlimenrele dt d"g;;;;

Sexuarndl'r./.

materftipalern este prea putemicd.

sexuald cu
seruale Estc o
o tono"i" otnt"t realizarea activitatii
lost sldruata
.lrrsoslea a
"""'.'
"o

Studiile de psihosexologie au identificat principalele calitdli aprecialte de

bdrba{i $i de femei la partenerii sexuali gi care devin. mai devLeme sau mai
tdrziu, criterii de seleclie ale acestuia (C.Carnoy, pp.26-32). Berbatii apreciaza
in primul nd frumuselea (sunr stimulali cel mai putemic pe calc vizuald),
inteligenfa, capacitatea de a asculta. umorul. dinamismul, frdelitatea gi
independenla financiard. Femcile apreciazA mai intai inteligenla (sunt stimulate
cel mai puternic auditiv). fidelitatea, seriozitatea in relalia de cuplu, maturitatea,
simtul umorului, increderea in sine, sociabilitatea ti independenta financiarj..
G.Lipo- vctsky (p.40) observa modul in care c teriile de selectie a partenerului
au evoluat in cursul secolului XX; astfel, daci la inceputul secohllui un birbat
trebuia sd fie romantic $i pasiouat, sd manifeste o adevdrati retorici a pasrunii,
in plezent, pentru a avea succes la femei, ur barbat trebuie si fie in primul r6nd
amuzant. Umorul a devenit o calitate cu o capacitate seducitoare mult rnai mare
decit hiperbolele ilimii. Tendinla a fbst constatata la sfirpitul anilor 1960 9i se
confirmb gi in preze t- Cu referire la cazul Frantei, cu un barbat unui procent de
32% din femei le place ruai intai de toate s6 stea de vorb5, la 19% sA dda, la
15% sn faci dragosle, la 15% sd-gi pehece week-end-ul (G.Mermet, p. 139).
Daci in trecut un critedu de seleclje a birbalilor ca parteneri sexuali era
capacitalea lor de a oferi dragostei o existentA poetici, slent6, in prezenr
conteazd foarte mult capacitatea lui de a creea o atmosferd haioasa. animat6,
vesel6, ceea ce se poate explica prin faphrl ci una din coordonatele stilului de
via[A al societilii co[temporane este cultura loisir-ului.
Din punct de vedere social, o alQlg! binatie de criterii de seleqie a
partenerului sexual retine atentia hffiffi-&bit,
gi anun)c combinalia
frurnusete (tinerofe) cu putere (celebritate.). in acest sens, s-a observat cA afi9ara

Jiln'J"ifi
""1;*'..-'::*mi;".:':i:5 i5"il'L
catalcleiiLi excludcr

li'T,T',:

interDtetatc ultetior il]tr-o mantera

occiicntali insa. intl-o alu tpoca

iit-ili'

lo"ttiuf iubirii

;";;;iii",.", reinviind moclelul iLrbir ii nlatonice

;'; ;"g"stea' G Lipovctskv ajunge 1a
;;;;ib;-esie
Analizand relalia pivilegiata "
qrJcirrca.
reialia iuui'"-t"^uoiituit
f"l1:]i.^:1".::

--"tti

concluzia ca

ri azr' cand problema nu sc mdr !e'llrn)a

#j;;i; * o.r,ui dt multu inlen'itale
{Eri
f"i"ufa in moclut "sd oblii 'plrcerea
'iubire"
la "a iubi cu disperare" ti '" p#"-l{i;t;;t
"acela5i
cuvant
scria:
;
Dreiudeciti". Filosolul german
La ea' iubirea inseamna
birbat
p"n'*^f"'o"i"
lti
ir'"Lamnh lucruri diferite
LrLcrurile
rupului
5i
aat"itt'ltia a
-sufletului
renuntare, sfargrt necondtlional
pentru
acaparcze
o
si
femeia'
posede
uuir'ot, care vrea sa

uitrJp"nt;J;;;;'i,"i"*,it

*"::1,o"-il.i:,".1.:J:",:!1:'[.

t;l;:',]

:1,::l::'l;
'i,"",".$'
vietii' ci
clcnra
absoarba
si
o.''
::'i:.T'H'.:T:::',lll li'l""lol"'leiu'
'"p"r'ir
in
Feneile
"J
a
lrai
de
tuiiun"u exclusivt
este rnai cLuand un ideal posibil
ilustreazd
la
sex.alitare
i;t Raportarea
llitl"ii'r""'oit ttli'" """ttr "-i;;;;i
cu dragostea Anclrelele astrpra
fut
tufo*i
in
genuri
-li
dintre
difcrenla
se
tlt""utln" aratlr. nrai rrrtdi cr fetneilc
t"*iJt
comDortamelttelor

i'

:::i#

"*untt
ili ;;ii;,;;,*
*:":jtl:,r;' it;Ti :T.T,' ;:,;:1i.ilTil.?li;ll
vielii nrat Putrnl

de-a lungul

Par

..tirFrcnre

care
detenninate de modul specific in
cu-adevirat
centimcnt r-enreire
'au
'"* si

srrnt,.u,t.-fina

i"ii"
';]t"t;::'ilj::i;';;.;il;;;;;
"-';:il,il';#;i:::lll*ill;:::ff:i::i""f
ffi

unei fernei tinere $i fi umoasg alah.d de un bdrbat matur cu statut de vedetd este
o situalie care face sd creascd acliunile pe piala sociald gi sexuald pentru ambii
parteneri. BArbalii maturi gi cu rol-status inalt preferd feneile tinere qi fi:umoase.
cel putin pentru a se afiga in public iDtr-o asemenea companie; la rdndul lor,
fetele tinere qi frumoase cautd b5rbali putemici din punct de vedele social, care
si le asigue un anumit gen de valorizare prin vizibilitatea socialtr naximA pe
care o implica statutul lor.

:'.T ii,,i:"1lxJl i,x"f;

:[fl i::i!ti']:i::::]ili:";t'#;i]1.'il:::l;lii.":;':""';
primul lor partener.sexuar:..!i''aii'^o"i"[rru"tr; femeile care apreciaza ci
il?$:iilft;

;::n,x11"J"

de iubiic mnt murt

?l"l1l*"'Jt'iii*"'"i'ii"i-"'i'r
lucru' De asemenca rn

decal barbatii care afirm6 acesl

r^n'J,.i'i"l'"'*.n 'u raportul se\ual cu Inaip tnulrc
200)'
vise 1e..Spira pp. 125-145 Si
partenre, femeile ra-an .narn.ll^ u""siJ

;;i;,;;,i;.;"se

lffi;l:';J;i';iir.ii''
''{

56

Rezulta ce birbatii Si femeile nu au acelea$i conceplii

despre relatra sexualitltii
cu viata afectivd, iar liberalismui sexual contempoian

aceastE diferenla.

p:

;ffi;;,J

active Si cu succes profesional tendinla de a abandona cligeul dragostei ca

ratiune a vielii.
Agadar, implicarea intr-o rela,tie sexuala, comportamentul sexual in general,
se poate realiza via dragoste cazul femeilor sau via valod personale, altele
decit dragostea, cum ar fi: procrealia, afirmarea de sine, te dinta spre dominare-

jffi1i;

$i in prezent sunt rerativ puline ternei care cinsioe.a retatia

ca pe ,n ..op in ,i".,n, ;;
;. #;;;;

simpl. atracrie fizicd.

l.^1"^11:
:X ptacute.
"
uc
ssrllalil
St suDt majorjtare cele care nu 5epara rejalia se\uala perfecra
de angajamenlul emogional. E-rorismul lemeilor
a. ,.,gln"'
ceea ce e argumentat de faptul cd femeiie nu
"trto1,onulu,
sunt consuriatoare
de filme
pornografice (cel puti' nu singure, ci impreund
cu parterr"*9 *u a" ruprr
in
marea lor majoritate, ele initiazb procesul de
Oi",ia, pi"i"rd.J I'xrstenla "amai
problenatica decat una in care sexualitutea qi
"
ai"ctivill"" *.fi" Oiri"*".
Pe. la trijlocul anilor 19g0, mai multe
_.fr.r.
."oir^i"
O"
i"Jrrr"f
^
femei
au demonstrat ce marea majoritate f"_"if"r"p."fira'-u"Liul"
."ruut
m6ngaierile gi tandretea;
mult de o rrunturonila oin ti"' or,.irri
,_*
pr,,"u
lipsi de actul sexual daca'rai
ar Dute
"a

,r.-.

supunere. placcrea-o|Erasmul etc.

3,5. Etapele comportamentului sexual au lost studiate de W.Masters

gi V.Johnson, care au elaborat un model al ciclului rdspunsurilor sexuale la
barbat $i la femeie. in conformitate cu normele de clasihcare propusa de
DSM-III, ciclul de rispuns sexual se compune din patnL faze, dupi cum

p".*

"

ii;,r

d,spt;", ;;'
i",",i-,ii,oilffi ffj$',T::1J:*if,j:l;ff
cd in societatea noasi.i sexujtate^a este- sAraca,
iar bdrbalii
su[t

urmeazA:

3.5.1. Ciclul sexual Ia bdrbat. La bdrbat existi un singur tip de reaclie

seruala in timpul copulaliei, cu mici varialii in ceea ce p ve$te durata, calitatea
gi progresia de la o etapd la alta (Haas, Haas, p.137). Ciclul sexual la birbat
include urmitoarele etape;
a) excitctliq se declangeazi in urrna acliunii stimulilor psiirologici gi in urma
stimulirii zonelor erogene. La b5rbat, zonele erogene sunt, ca Si la femei, cele
bogate in terminalii nervoase qi care devin loarte sensibile la stimularea sexuali.
Buzele, fala, zona perineala. zona anald, sanii etc, sunt stimulate frecvent pentru

ffil

Interyretarile lor nu sunt credibile, inhucat _"j;;;;;;;;i";;ff;";;; nepdceputi.

a\.ut un orgasui la ultimul lor contact sexual gi
cA, in general, sunt muilumite de
viala 1or sexuald. semnifica{ia preferi.t"i f"-"if". p"it,
,"u"Jiiji" oror" rr,
este expresia unei stlri de nefericire sexuali,
ci fatuf
efe?oJi
*- * priodtate

"a fhri tandr"i;.

In concluzie, comportamentul sexual feminin
conectat la viala
afectiva, conparativ cu cel masculin. frt" o oUr"_i1i.
"f"r.'*"i,.f"i.i
,i"rir,i"a,
hbuie jnterpretata ca atare, introcar o_u, fi r'.uiLsr
""
""
;;;;"."ril;"a
atectivi
a barbarilor rn erprimelea scxualiralij. oir.ra. ln"i
,?.".
iIpi.r,il.
,rp*,
care depinde Ia rdndul sdu de variabila
"ar"a 9i ,"irro*r"_ri'ir.t.ug.n4tlf ...
vie^fii afective, cd sunt frustrate de sexualitatea

obtinerea excitaliei sexuale. Comparativ cu femeile, majodtatea bdrbalilor

heterosexuali igi identificd puline zone erogene, afim[ Maste$ 5i Johrson,
sensibilitatea lor flind concentratd cu prec5dere la nivelul zonei genitaie. Totu$i,
la limit6, oice parte a corpului, indiferent de bog5tia de terminatii nervoase, este
poteniial erogend. O pe$oana poate inv[la, de exemplu, ca atingerea gatului sau
a omoplatului este excitanta sexual dacd, acest gen de atingere este asociatA" intrun fel sau altui, cu o activitate sgxuald. Ca urmare a excitaliei, in aceastd lazl
apare ereclia, in 3-8 secunde de la debutul excitaliei. Apare transpiralia, ritmul
resptator $i cardiac se intensifica.
b) faza de platou se caracteizeazt prin cre5terga tensiunii nusculaxe, care
apare odatd cu excitalia ti oare se resimte la muqchii gdtului, umerilor, brale)or,
picioalelor gi la nivelul n.rugchilor felei. Fala bbrbatului poate avea acum o
expresie de intensd concentrale. Respiragia se accelereazd, tensiunea artedald
crelte iar dhnul cardiac poate ajunge la 180 bitii pe minut. Erec,tia inceputi in
faza anterioard se continua, penisul atinge dimensiunile sale maxirnale, creste in
circumferin!5 coroana glandului qi se coloreazA in ro$u-violaceu.
c) .faza de ejaculare Si orgasm se desfdgoard in douA etape: mai intai se
produce o expulzare a lichidului sen.rinal din prostatE, veziculeie seminale,
canalul ejaculator in uretra posterioard; in cea de-a doua etapd se produce
expulzarea lichidului seminal sub presiune, de-a lungul uretrei, prin meatul
udnar, in exlerior, datorita unor contraclii musculare putemice. Cu 3-5 secunde
inainte de ejaculare, spenna se aduni iu uretri iar barbalii simt apropierea

Astfel, identifi carea sexualitate_dragort. . rrrui prinuntut!*rij"[r""l"p,

f
femei, cat gi la birbali, ca urmare a caracteristicilor
"ra, Se^
psihologice ale varstei.
admite azi faptul cd iubireea adolescentrna
.ri. rli""ri, "i.ai.ri,r"u, 9i
adolescenlii, baieli 9i fete, atunci cdnd iob"..
",
uo;- ,;';";l,irtiiu, oouuau
dragostei lor, ddruindu-se. odatd cu inaintarea
trr ;d";"';;;ura
ce
se
acumuleaza un capital de e.lperienle sexuale,
mai muli sau mai putin
sarirl)caroarc. drago,rca 5i sexualirarea se por di.ocia.
,A.rrr ,.u^i
i" uaiC;ii.

tendinla spre acest gen de disociere este maipronunfatb.

"a
se implica status-rolur in rera{ia dragoste-r""*ritut"r pentru
-cum
reme e cu
rol status tmdilional, care nu au o participire consrstenta ja
ro",ufa 9i o
aderenla consistentd la evenimentele c"rnri,iarfli,
"Ji"
.*ir,."i. fi_itarif"
o".i_"*f
ciminului ajunge s6 Ie facd sd idealizeze dragostea,
si conceapa draeo'stea drept
scrrimb. r?,u,iii.
gll,:ll,i1
,a
rdzuara :":ri,:,:.*,'-i:'ill9r:,in

St sa se alrrme. avdnd

*."ilripi'#u,.uoi

morivatie sociala. Si nu alectira {cum au

';';r.l

Iemeiler. nu ajrng sa acorde acecati imponanra

o*g*,1i. o
educational redus, condanmata,,,..eu li
subordonare, igi
,,.","gi"
de compensare retugiindu-se in dragoste.
"i"O"r""ri.
S_a
i"_Ji"lii[r"0"n,",

r..ii"'.r

""^,"*i"

58

59

ejaculdrii. in timpul ejaculirii, mugchii penisuiui 9i ai uretrei se conftactd ritrnic,

repetat, provocand eliminarea spermei; pdmele contraclii ejaculatodi aie
barbatului vi l sunt mai putemice, putand proiecta lichidul seminal la o distantl

de 30-60 cm (M.Mdicdnescu-Georgescu, p.li). UrmAtoarele contmctii au o

intensitate mai slaba. lntensitatea orgasmului masculin diferd de la un raport
sexual la altul ii este direct propo4ionald cu cantitatea de sperma expulzat5;
astfel se explicb de ce senzaia subiectivA de plScere se diminueazA la
urmatoarele eKperienle orgasmatice in cadrul accleiagi relalii sexuale. S-a
estimat cA int-o singurd ejaculare, un bdrbat expulzeazd intre cateva zeci gi doue
sute de milioane de spematozoizi (J.Diamond, p. 39). La birbatii tineri este
PosibiJd ejacularea repetati dupA scute pedoade refl'actare, Agadar, ejacularea
determina orgasmul; senza{ia de plScare aparc in momentul in care spemta este
erpulzati, aproape^in fiecare secundA (la 0.8 secunde), de 3 sau 6 ori la rdnd
(C.Camoy, p. 64). In cursul orgasmului cresc ritmul resPirator, ritrmrl cardiac Ai

tr[ite in

clinaurismul

eliberare

9i

i*p"tl"nt"

sexuala Placute'

specifice uncl
pcrioada reliactari sunt

r"i'"'r*1'771.:ifii:?"
lU:m;:t:#i"li
3'5'2' trcrut
;' olatou )i in vdrf'
oI jl-l1j-l-=---==l
la Ltt"

reacrie sexuala

de
au identincat trei lipuri

'n

Platoul

Excitalia

r',

II

tensiunea arlerialA iJi este posibilS aparilia unui eritem maculo-papulos la nivelul
tegurnentelor, precum gi contraclii involuntare gi spasme ale unor grupe
musculare. Blrbatii in varstd $i cei tineri, pot ajunge la olgasm Iiri ejaculare

(Haas, Haas,

p.

140). A$adar. orgasmul, partea

finali a actului sexual, are

oomponentd fiziologice legatd de ejaculare, gi una subiectivS, a pldccrii.

d) faza de rezolulie se caractedzeaze prin detumescenla penisului, testiculele

revin la dimensiunea nonnald, revenirea ritmului rcspirator, cardiac Ai a

tensiunii arteriaie la valorile normale, proces care dureaza intre 5-15 minute.
Mu5chii se relaxeazi, apare transpimtia. Din punct de vedere emolional, reacliile
fi extrem de diverse; unii r6d, allii pl6ng. unii se simt plini de encrgic 5i
dinamism, in timp ce allii se simt obosili $i doresc sa se odihneasca, sd doarm[.
Degi poatc fi vorba in aceasti diversitate de reacfij si de un factor biologic, este
foarte probabil ca circumstan(ele emolionale ale activitilii sexuale se determine
sentimentele dominante din faza de rezolulie (Haas, p. i41). De exemplu, daci
orgasnul este trdit in timpul noplii, impruni cu sotia iubitoare, aceast5 situa,tie
va fi guvemati de sentimente de tandrele, afectiune, iar corolarul in plan
energetic va fi oboseala; daci orgasmul se produce intr-un alt moment al zilei gi
cu o partenerA noui, subiectul se poate simti eliberat, energic li gata sd se

pot

implice in alte activitali, sexuale sau de altd naturA. S-a demonstrat cd, de regull,
oontactele sexuale ce se prelungesc o ord sau mai mult, care presupun ejacularea
repetati. se realizeazd cu parteneri noi.

Durata normald a acflrlui sexual este, in medie, intre 3-10-20 de minute 9i

depinde de tipul de sistcm ncrvos, de perioada de abstinen!5 sexuald, de varst6,
de partener $i de tebnioa sexuald folositi. Vadabila noutltii partenemlui se
implicd in dispozilia emolionalS dinamic5, energicd din faza de rezolulie in
Ieg5tura cu ambivalenla caracteristice momentelor dinaintea contactului sexual;
pe de-o parle existA dorinla de a tlai o noua rclafie sexualS, pe de alta parte,
apare teama de a nu dezamdgi (sau de a mr fi dezam6git). Sentimentul de

=1

;_"\

Ex

t"r*.t"t.

o-

6
sexuale la femei
Figura 3 TiPurti de reac-tii

61

60

ezolulia

Cele 4 faze ale ciclulu drIraspuns

sexual ia femeie sunt
similare cu ceie aie
ciclLrlui sexual masculin:

in aceasta fazi. o6ld labijle devin de o culoare intensi si stralucitoare. dacd sc

continui stimularea corespunzitoare, orgasrnul unneazd inevitabil, fera a fi
necesard intromisia penisului. (Haas. Haas, p. 140).
Q fa:a de orgasn: teprezintd apogeui plicelii sexuale, care dureaztr. in
meclie, infle 3-15 secunde. Pentru un orgasm de intensitate normali se produc
aproximativ 5-8 contractii ale platlormei orgasmatice, iar pcntru uD orgasnl

strm.urarea.zoncror_eroeenc:
sura!
dlrusul' lesele fala intemd
"^:),,f;{:,7"|::!::?,::"';jj:'.:"i:ni'
chiar perul etc. D
a
dt redere

al eroricii ie
il,*::Tl.
;'Jili";',iil'Jl;
eroric encien, o remeie. *J:ff '",.1XT'i*
orere totreaga gama de
"'"1",i1,
placure sen./aLii
11
"izLrale, racrile- " rr"rug"tL' i""'"i"5is:l ui."r.
suprafala corprrui.
A rine"rirl":l:t*"'o;'it"
rouia
mana
cu grrra. sarurur- imbralisarea.
dczbracarea ;r;r"i; l"r"t"'"il-cu
,sau
modalirari de stimulare' ;;;;;T":' :iY dezbricarca anisrica a rtt;ii:;;
,ll .::r,, ,irnp. conrunicarer
verbari in
,"?:: j:ff1.
"oap""lor,
unei relalii sexlrate depinde

*:'li:ii

iDtens sunr necesa-re 8-12 contraclii (T.Stoica, p. 86). Deci, intensitatea senzaliei
subiective de plicere a feneii in tirrrpul orgasmului este direct proporlionald cu

nundrul de aontraclii al platfomrei orgasmatice

"."";;;;;;;";T,':l:,,1
,j*"* il"l";;,::i;i:i::f j:::[l& pa]lenerij por
:il:i::1#'::,$,1i,"J:":".;,.'.i;'l:,.'i:i;li,i: :J:JJ"T:::"i:l;:: i:,fl
,

o''b, dc\pre ernoriire ror.

i3,ll.i'11

",,0

:'; 3;, :il1".:}ili:l

l.'ll f; :i**.',' :'"- a,Ix;-:fi
timpul preludiuirri J.,,pr"

senrirnenre.
irrlur,
aJtrns la con("r..riun.
luzia ca mulre din

,j::: T'i,ll

;l'i:,i:l,s

;;;;" ;:ii ::TItr

**'.[i,"'"i:1,:iX".J:]dilTffii

conrunic!

in gi p",,-a.tuf "'

reprezrnra ba,,erc co,n*n

(utrsnulcile

in

tn psrhoterapie

nevoi,

se\

uali

au

;#i,;:?1.':,:;fJ:,"ff

tnomenrul

in .",

.1.n;;;'';;;'.;^r'"::,
c.di .ll;,.1:111:1

t:l,*::i

r;mml,:.:,*;T[tfi :;,,"lil,:y
#:i#"!:ff !i:::"k:itfu
a uteruluj in
ilffi:T'",:]i.';1il,-.:;;,il,,1,::I;il:,Tffi ,J,T'I n*::ri;,:ijj
b).
ndtcarea paniala

in platou. ca urmare
rr lirgirca ra.,"n,,;un""

./a:a
.rrrrgrrer

ffi

.l,1llll!iei

! ffi #ili i*'rffi

ri #r'" i;i#l I?i:, r"ffi
6::iid;
fiziologic" ile acctJiasi
barbat. legurnenrer".
'

S.Freud a exprimat

cie

,.,."."."j-l-l:::.il':t93:i 5i-a dublar vo)umut,

a.''."piru;:".,Iil,ilff [,][..Y.lTj;iiJif,liiljii

sensibit ,r

di;rmenrrl

lor,e

ldrgeSre

\t.,rbil. Maslers JohDson

5i
u, obr"*u,aA

In

timpul

sexuale vaginale de excita.tia clitoridianS.

rosii sau brune.

.*
li.lr la d"vir.
dccenrLrar
"".
5r

vaginului.

femeilor care se irnpart in doui categorii: celc care gi-au identihcat sursa
orgasrului in stimularea cliloridiani ;i cele carc localtzeazd sursa orgasmuiui in
vagin. In sexologic, existeDfa celor doud tipuri de oreasm feminin a aparut ca
problemd gtiinlificn odatd cu observatia lui A.Kinsev referitoare la diferenlele dc
vascularizare gi inervarc dintre vagin gi clitoris; din vascularizarea limitatl ti
slaba inervarc a vaginului, A.Kinsey a dedus dependenla olicarei satisfactii

se produce'asocongcsrir

fare Ia
," ii".i"ii"lldrrrcarile
se por acoperi cu pcrc
sani'.,i-",*.Li'j,:;,1'T::::''*l^.,t:'"r
ucvrnmri proeminenri V,.
treintij e.r,rernc n ,uginutui.aln-r!urd
;,i;lililiili. ""X;:;:"T";
cresrere cu apro^imariv
o
J]:13?;
i
rcaliTc.aza o : i,Jicarc
orificiulur vaginai: urerul
".,-'J""'
;;; n,,:'-:, i ,:t*o'd"n
cotutui urerin. rou" "onrpteia
j^"_r]i.:"""qmirenr
cu creqriea excrrarii
l, i, ll-:ii,
dcomodarca rrginului
"..ii.ro .i""
ti
conn'ibuie
Ia inrromisia
,...n".^-1"--i"
311:"lli
Banholin sccrerr rr.rr.
reproducriv. Clandete
Cf itii,il..,,,:t."rT""]^ T .scr.rp
devine_cxnern

orgasmului se contlactA nu nunai vaginul ci. se spu[e, se contrac6 toate grupeia

musculare mai rnult sau mai pulin: intreaga fiin1a pare a fi cuprinsd de conr'ulsii.
in rihnul pulsaliei genitale. Se ploduc ii contlactii ale uterLrlui, p mele contractii
fiind mai intense qi produc6ndu-se la un inteFr'al de aproape o secundi.
Progresiv. duratlr dintre contmc{ii se milegte 5i senzatia subiecliva de plicere la
fiecare noLla conttactie se dirrinucazd- Problema ejaculirii in timpul orgasmului
feminin este inol discutata; unii autori au indicat, pe baza mifirLdilor subiective
a numeroase femei. senzalia dc expulzare. de ejaculare gi au observat ci in
tinpul acestei lirze glandele Bartholin sccretd 2-3 piontu de mucus. Mastcrs gi
Johnson au arAtat ci mai pulin de jumdtate din f'emeile investigate de ci au
raportat aceste scozalii $i ci ceea ce se linlin[ in timpul acestei faze ar fi urina,
ca unnare a plcsiunilor exercjtatc asupra urehei in tinrpul excitaliei pi al
contactului sexual.
O alta problolra controveISatA vizeazl localizarea sursei orgasmului feminin:
se vorbeite in prezelt de doue tipuri de orgasm feminin: orgasmul clitoridian 5i
orgasnrul vaginal. Clontroversa se bazeind din nou pe mfuturiile subiective aie

in tcrmeni ltiinlifici opinia. larg dspanditi in

prima

jumatate a secoiului XX, cd orgasrnul clitoridian. pe care-l accepta ca real, cste

unul care dernonstreaza jnuturitatga fenreii; o asemenea opinic a rezultat ca
urmare a indigndrii colectivc fald de practica masturbdrii la femei. Psihanaliza
clasicd a explicat chiar frigiditatea ca un efect specific al investirii clitoridiere,
care refuzd sd lase locul vaginului (deci, ca un tip de mecanism defensiv) ca
sursd majori de plicere sexuali {J.Andle. p.71.1. in prczent sc acceptd
nasturbarea feninin6, ca 5i cea nasculini, dcaltfel, ca practici sexuale normale,
frecvente, iar atitudiuea fata de orgasnul clitoridian s-a schimbat. Masters 5i
Johnson argumenteazl existnla orgasmului clitoridian prin observaliile licrite
asupra practicilor sexuale: la majoritatea cuplurilor, clitorisul lace obiectul

63

--r:

. atealiei

ti

atat

stimrrlerilor

in mod drrect, cat gi in mod

iudirect.

in care se de'lhtoard ma5turhrrc,

Observend modul ripic ^speciale.

sexologi (C.Enichescri, p. 58) au dilerenliai senzaliile subiective ale feneii din

timpul orgasmului in doud faze: in plima fazd apare o senzaJie de oprire, de
suspendare, urmatd de o cre$tere a sensibilitelii clitoridiene, iradiatd din pelvis,
ca o explozie, ca o senzalie de pierdere a unui fluid sau de eliberare de o nale
iensiune; ir1 faza ]JfmAtoate femeia simte o senzaJie de cdldurd, care invadeazi
zona pclviand gi se rispdnde;te apoi in tot corpul. ln final apare seozalia de

.*""nr**",^.*r.,,i*:.1,31a,:?:::1"-;:Hl:ff

otga'nul leminin esrc fiziof^";.

^--,"i:ll1Ti"ffiJf"l,
_":1,;
nemijlocit
r"uiir" r"".i."rv,i'"?
"":1"'.t"1
stimuteaz1 0,r"",
fiind loane qensibil""
",i,oll1ll1j'^l:'l
astfel ar ij -ui"*dnd d"::::eoarece'
4iuns Ia conclLrzia ca

;";;#;;:ff;i.ll,flliiSilJ^1iii.

im,;:;,i:tr#ifiillil:"

contlactuId in vagin gi in pelvis.

d) .faza de rezolulie urmeazd imediat dupb orgasm gi este resimiitd subiectiv
ca o descdrcare, ca o implinire. Femeia simte acum o acutA nevoie de tandlefe.
de comunicare, sA vada la partenerul ei o atitudine de valorizare, care sd nu-i dea
impresia de abandon sau de a fi lost utilizatA in scopul exclusiv al obtinerij
pldcerii. Nevoia de contact fizic qi de comunicare pe care o sinle femeia dupa
actlll sexual s-ar putea explica prin tendinta ei de a-l prelungi, de a prelungi
contopirea lrEitd mai inainte, lucru de care femeiie suDt perfect capabile.
Femeile nu cunosc perioada refractari Fi pot tr6i intr-un inteFal scurt mai multe
orgasme. Chestiunca orgamsmului multiplu feminin este unanim acceptati $i sc
admite cA, in general. o femeie sinitoasd, cu un iibido intcns intrece cantitativ
potelialul sexual ai unui barbat (T.Stoica, p. 69). Satietatea ei sexual5 se obqine
greu gi line nai mult de kairea psihici a actului serual, de pragui de saturare al
erotjzdrii ei vaginale gi clitoridiene, de obfnerea orgasmelor repetate. Nevoia de
comunicare dupi contactul sexual este, insi, in opozilie cu oboseala birbatului;
faptul ci birbatul devine obosit, somnolent nu trebuie interyretat ca un semn de
indiferenla sau absentd din paftea sa.
Din punct de vedere fiziologic, in faza de rezoluiie se produc unnetoarele

.&i?i#".::::::,::-"#TJi:i1{':}"T"#i:[';H",,:'*l;'::

p.

un,".iou,u.'r;;;:::i,,H;:"jl'],i;:.1:n::l'',,iareseruard in \asin,
:_.^":::, consacrari i" ri,.**,",,,r"".,"p::l:]i:,'Jr::"|j, , arirmor ca zina
:l;:3":'ili,x: Jl, ::ffi ;l'- ;"::i
:i .lil:}
:1:;!:f:i
:""
il,l
s-ar Insoll
Exi\lenta pilnctului C-nu .
de leromcnul
Eocuiarii.
ci
ru,n

'"r*,"iroi'r".'n.ii.*"i,1)"';",|'l,tllll::::l:',]".

doar pre.upu(ir. pc bazd

""o,.^,.

;#";.';:illl"l:,;"11.[l jm;: jji".l;i1"i:.:[1:"i#;x"tiH:

u' annna ca
nffi:f, i."",ff"ffi ':f:*,:1,"1. i,e" :'.L, ::xli:i,lilj"'"

tetrtet scrtizorrene:
raporteazi unele din

.'T,"J,ff

tllT;]l::;: l?::t""ll:i;

91#
;oJI'i"
-' ;it'11';'
'q !^Pruzrlre genltale orriastica pe care Y:
'"femeil
le

3"iffj"'"'qi'r"r;""i;
in:i'.",i'#i:i:*#:":'{liTfl
rn e\ identa (a

(sre un cxceien;

refi;'

.pecia ra.

orga.iuio.;;:

in rimp ce ctirorisul
'!ir!'rrE Vdglnui nu Dre/;nlb decar o sjabii

;;'::TXii::::^pu-s
"

sensrbrllalc trclili- ddt.

i
fi

i1

':'^-'-:lit? pre/inta o
un rcrlcr:

tagrnul. Se vorbeitc
de

,rn

modificdri:, similare cu cele ale bdrbatului in perioada relractar6: tensiunea

sen*ibilirar,

#;#;L:rpo:lil:,:ti:]);

)i de ra reqiunea ":,1i'1t::'ca
.,i,nur-io'.ioJ-uusui;;;.: ,;#i"119:il1.e'3ri. srimutariror
crrrorrs

musculati se diminueazd, ritn.rul cardiac, respimtor $i tensiunea arteriali revin la

valorjle normale. vaginul, labiile, clitorisul, mameloanele levin la dimensiunile
lor initiale.

rl,."i.,"i#

ll
srarte'(e in mu.cllii ce
inconjoara

rc\ clrlorido\aginli.

.. .ot.rpuna. u-n;iil;l;
,ror;.i,.,"J.riionrtr
i-,i' d; ;"''::;::","i:-i:nnrn^b^conrracriire ptrirormei orsasmarjce
proprtoceprive,d"
apirc In uml, unei ,rimulari
exerlnl-u
superficial

o'

ueinurui

A"i.r

o,ga.rr,

;H;;' ::'"j#:11::j.:':i-lli asupra perer iror' "gi",i"i

:j:i,..:".,."ff ,fl : ::;: I

exlraordinrre resimlile
de

ji;,*T

"

;;s.'

"

?.:"

i",

::flJ: i. ;ifi :1. ::",,*:

:ff
:,: :. Fl.#:
,-'i !r!!,,ur 5r plln \enllntennrl
I ",

; ;; ;;r,*'i.J[il

Indiferent dc sursa orgasm.

conrracli. marneloanele'r"

,r:1il

Lrnej dcsrinderi

::,: "j::"f

t:,::liitm

I ::'ili

jT,",[*:;J;

ca in acea.ra fa/a roli

mulcirii .e

rrtmul
ccea ce face.a..^u"
.cardiac si respiraror,
r,lir,,"a.
at or"ttt oi
paroxrsrrcil. corrrracriile ",
uur,n,l,,-9tl."t"i?
urur au o Inlensilarc
5i ampiirudine variabilc. Unii

lil'"l;lril ;:::';f111

t
l

3,6. Tehnici de contact sexual. Comportamentul sexual este un

cornportanent relativ simplu, dar care produce consecinte impoftante. Un
simplu contact sexual poate conduce la graviditate, cisitorie, imbolnivire.
sentimente de vind/ru;ine extrem de intense, divo4 etc, sau dimpott:ivi, la
sentimente de implinire, atasament gi iubire. Atunci cdnd coitul umeazd dupd
un preludiu eficient, penisul in eteclie este introdus in vagin, care este lubrefiat
qi dilatat. DupA intromisie, unul sau ambii parteneri iFi miqcd goldurile qi
pelvisul astfel incet sA imp me penisului o uti$care tip" du-te vino". Dupi un
interval de timp, estimat in medje Ia un nimrt, se produce ejaoularea qi cei doi
parteneri igi suspendi temporar contactul fizic pelvian.
lncd din antichitate oamenii au fost iascinati de varietatea modurilor in care
poate fi realizat conlactul sexual. Vechiul text indian Kamasutra descrie sute de
tehnici gi pozilii de contact sexual. in societatea contempomn[, sexologii an
identificat folosirea frecventa a catorva duzini de poziEii, fiecare din els aducAnd
65

'

partenerilor anumite avantaje. Dincolo de varietatea lor, tehnicile de

contact
sexuar pot fi grupate in douS categorii..Jn fi,'*ie de posibilitatea contacturui
vizual intue partener-i $i uo"-", r:ry:t "fata in, fa[a.. $j rehnic] ..fald in ,pul";;.
Varialiile acestor doua categorii de rehnici rezulta rn firnc1e ae preierinla
irnuia
sau ambilor parreneri pentm o:1t:"1"1]:"1" orizontala, m genunchi,'
aprecat
etc. Fiecare din aceste o-ittl.,l.:3j: reprezenta pentm cuilu
o modalitate
captivarrta de exprimare a sexualitalii; numarul de pozilii coiiale
posibile la
specia umand este limitat doar de imaginagia, ctihrdilea iara
Je seruatitate 5i
abiliEtile alielice ale parrerrerilor.

combinatb cu pozilia picioarelor f'emeii: bdrbatul poate fi intins sau in pozilie

$ezand in tinp ca picioarele femeii pot cuprinde goldurile partenerului.
Pozitia "faF in fa!d" pe o parte presupune ca ambii parteneri si fie culcali
unul ldngd ce161alt, pe o pafte. astfel inc6t contactul vizual sd fie totuqi posibil.

in aceastd pozilie roiurile sexuale nu se impa11 ferm in activ qi pasiv, ci ambii

pot controla cchitabil desfe$urarea actului sexual, pot avea iniliative. PermiFnd
alingedle, salutul, comunicarea, aceasti pozilie se recomandi ca o a doua formd
de coit dupd oblinerea unui orgasm. DacA barbatul are o ereclie pa4iala. aceasta
pozilie inglduie o activitate sexuali pdmard. Poate fi, de asemenea, pmcticata si
ca interludiu intre perioada de orgasm a bdlbatului 5i noua fazi de excitare in
vederea oblinerii unei noi ereclii complete.

3.6.1. Tehnicq 'fatd tn fstd-:'sau pozitia misionarurui;

isi .,age aceasta

denumire de ta temeite potineziene care au
;;;;;_inr
ia m,sionarii
europeni folosesc doar aceastd
"b,.";;.;
c6nd
se angaieazh in conlacte sexuale.
Partenerii stau intin$i, iu. ba.bu,Po'tt't
O:1'""0i^TT-'] s\olosji afirma cd
i,l
socr'eralite occidentale
r6q). avantaierluc"ril,

3.6,2, Pozilia "falii in spate". Presupune intromisia penisului in vagin cAnd

barbatul cste plasat in spatele partenerei. $i aceastd tehnici are nuneroase
pozilii derivate in funclie de postura partenerilor: intingi, in genunchi, aplecali
sau in picioare. ConsideratA indecenta la inceputul secolului datoritd asemdnErii
ei cu activitatea sexuali din lumea animald, in prezent se apreciazi ce o tleime
din cupluri o praciici (Haas, Haas, p. 124). Avantajele acestei lehncici sunt
impoftante: in aceasti pozilie penisul nu poate penetra vaginul in profunzime,
posibilitatea stimulirii punctului g este maxin'r5 9i, de aceea, tehnica are tansc
inai mari si delermine orgasmul la femeie. intruc6t stimularea sexuali a
clitorisului nu mai este posibilb in aceast[ pozilie, sexologii recomandi
practicarea stinr.uldxilor nanuale. Datofitd acestor avantaje, tehnica "faF in
spate", in vadanta cu parlenerii stdnd intingi unui l6ngi altul, se recomandi a h
practicafi cu paftenerele gravide in cursul ultimului trimestru de sarcini sau
atunci cand ambii parteneri sunt supmponderali. Poziliile derivate din aceasti
tehnic6 de bazi sunt numeroase gi pot rezulta din postura $ezand a barbatului,
postura verlicald sau in gemrncl:ri a barbaflIlui combinate cu postura $ezand, in
genunchi, aplocata sau vertical5 a femeii. Principalul dezavantaj al pozitiei este
cd nu permite partenrilor contactul vizual, diminudnd posibilitatea exprimdrii

""""rJ'j.[
o-.r,,T,i,i, rLii,'j,'"Xtr",t:1""l,3^'':1ll:
*'-;";;;;';;j";;d'lii:"';;''"ilJ
iii';ll.i?l.ijil-;'""1"",'lij,,Tlj-*ii
!c asemenea' Ibptul ca

!*l-.1:.":o

ii

permire

"a-ti

lemeia sri intias5 pq 5ps1.'

d;p;;;;;';;;

;a;::1"*H:i.li':Jfi 5[il,"":"1*."*"#X.,f;
:ii:T";;;;;;fi
nu are o ereclie compietd sau can

acesr norir. psirro,;;p;,;;

cuplurtlor in care panenenrl frrr-

#,:H;J
- - "'

medii. Din
:li::l:'.:b^:T:lriunire
rL^udrs rcconlanda rceasl5 pozilie

o t""rl" incomnlelr' \'lodul in car<

i5i r"i;..ri" ;'.,;;dl'0,1
1'l
In
aceasta pozitie detemina n':ofi.nzitrea
penetrnrii,
lcrneia

int"nritn't"n

pi"iour"ro,

pcocrrare

;,

ritmul mllcutllor' Astiel, e ps2i1;;

a vagtnului lacc posibilb o

"or"-;#t1""'T';t'ttdiene'
protunda,
rn rimo ce , rlll.-l:t:.h iottt ,

;,:l1i:, i'"i:il;.r,..

.";;;i.;

il;;;il

;:1

;:H ;iJ:,ifi":.:[ffii;;T,i:']#ile,,e
"

;;:'i",;JJ:ll"ot,t*"

inrcn5i.,,ea

are avantajur de a perrnirc

rcmeii

sd

ffi;:hl*.h#
trr:'lJili: ::'ix;l;'."J'L*:1:,r;
esre pozilia cea mai
pentri;"il;J #;:^Ji,ifTi
'1
po,
"o' * i.u li il i; ;; ; ;, il ilrilJ" ffi H n j ..#L.lili,T',lj,irl,,,li
:lxll;1-il*'

aceasta

potrivita

*
il:'#i;ffi";: iilil34'n'o ;;;;';;;;;;#I?i1,
"",.
$anselc de
,t"*o'"*". afirma ca in aceasL.r polirie
:::,H.l"J

raprd sunt cele tnri

";;:*;j; """;;;-'111:
u..,'..,noi,iiif,ui.r;"i;tt
;t"1'"i'

da_ci pennu ei esre dezirabir

ntici penrtu bartn. tn

;;,;'f-:ij.i"*,1]"j,i".j::iiH,ff":"i,i.iiij[.

remera conrroreaza profun_zimea

Denetrarii. ;",.;J,;,;;..;;;r,I;;l
car pr posibilitarea,ti,nularii otanuale
sau_ orale a prnenerului

partener. Pozifia poate

fi

diversltrcata

in

lii,o'or.n.,

scu de caEc
fi.lnclie de postura bdrbarului.
i

complete a en.roliilor.
Pentru ceie mai multe cuplui, contactul sexual dureazd in jur de 10 minute;
exista, ins[, qi cupuri care se pot angaia in activitSli sexuale prelungite pe duata
a mai multe ore. De reguii, in astfel de situaiii padenerii sunt tineri, iar birbajii
se caracterizeazi printr-o potentd sexualA deosebita (capacitatea dl- a a\,ea ereclii
complete de mai multe ori intr-un interval deteminat de timp). Implic ea i[
activitili sexuale prelungite cere gi o bura cunoagtere a tehricii erotioe de
stimuiare sexualI, dar qi o bund cunoa$tere de sine, un autocontrol eficient. Din
punct de vedere uredical s-a obsen'at ci pa enerii implicali io contacle sexuale
prelungite pot acuza ulterior dureri abdominale, genitale, senzatii de usturime la
urinare, dar de regula acaste simptone dispar in cdteva zile.
La inceputul secolului XX A.Kinsey a obser-vat ci folosirea tehnicilor
(pozitiilor) de contact sexual variazd in funclie de clasa sociald 9i mai ales de

66

6J

---rr-*
nivelul instrucri\ _educati\,.
un,versrrare utilizeazit
mai

n^c]

a der"on*rit (a barbelii !r lemerlc

cr,

studii

raljonanentul ca pidcerea parteuerului este asociati cu activitali sexuale cAt mai

diverse. Penku bdrbali, cel mai bun predictor e dat de aceeaqi combinalie, cu
deosebirea ci un rol rnai mare il are perceptia faptului cA partnera va
experimenta o plAcere cu-atAt rnai mare cu cat diversitatea srotico-sexuala este
mai mare. Aceasld ordite de prioritili se reflectd in rolurile sexuale asumate de
femei qi de bdrbali in timpul actului sexual: bdrbagii invald sA facA ceea cc
produce plEcere maximA partenerelor lor, iar femeile invatd sd p measci aceasta

j:iliJ:::.!:, t;:tT;:yx]?:','dj;i";T

ilJ:l
",T'll J"','Jji:1f,,_,j.
::;::l[fi
.,j.in'i',":":j':{l]il':T;i,;:r':1"#,x;
desch idere carre
""1,::f Til,i:f; ,f
Jx;;il#,.',
:::ii:: ;";:^,"'irar ii ei o mai ma,e
Dtudxie

,:#f

-,cmeror

sexoJogice rcaliz:

pcnrru unrnri," oo,,tli

J:',j",:tT:1

anilor lq80 a\upra preterinrei

plAcerc ti se fie atente atet la prop.iile senzalii, dar mai ales la cele ale
partenerilor lor (J.Nowinskv, J.R.Heiman, J.LoPiccolo, pp. l4-23). De
asemenea, pentru a realiza o introducere intr-o pozilie coitali noui. trebuie sd

ffi :,T#"trjff ,:.:i,T',:?:il.;1",:i':*111;*ili1l*:;ii,'iil:ff ;"T'i;

#:iiln'#;';,'i#;,,?E, :#:1,*:n:;
,; ;;'i#;"'i:fl .",i?lji;'l',lilill
q;ff':":*:i"#" fl':'ii,I:':::#li
#:fi :ii:ix;.,r;'"jil11:l"i'J
J-a studtat. de

existe un acord inhe pafteneri vizand definirea aceiei activitali sexuale ca eroticd
$i corespunzdtoare difl punct de vedere sexual, ceea cc depinde mult de invitarea

sociali a sexualititii.

asemenea. s.

3.6.3. Sthnularea oral-genilald. A fosr incriminatd ca perversiune in epociL

victodanA. (Kinscy a observat la inceputul secolului XX ci dacA aceasti practicd
este o perversiune, atunci societatea are nulli pervergi, demonstrand pe baz.l

;:::i:ff T5*1ii .X''i3';"]'i:,,#l :.,:-'":l::lf ;" U;"'';fi ::i,ll

#fr i::'',..",ff ,t'.ffi ::I;fl ,:i

rnteres sd ingeleagb.
in aceste

ryf l',

;;:;,,,:''

j;-"" :lt$,ffi
t#:lrl{
'

datelor oblinute frecventa acestei practici sexuale

crrrru seroJogi a deveni{

u;'" .xl jllxh:* rff :l'ffif;Jil:J T#.1Tg

,'*T,H;;:',n."

til*$ili;4

j:":';:*i:Hi::lili,r,:'-"i;,;g;fJi:T,,'i:

ffi
Hi:ffi

j,",ffi j,i,i$it[*Ht=:":..

*,r l*,+*g;ii5*:tt,'".'.^l;#j

j;*ffi

F'i"l'::i:'J

iJ'*" i:: ff i'[],:':1

":",J

H:l:i:' " i' "i":: ;;: i{l:ii' i:

in

epoca victodanl.). in

prezent, numeroase cupluri din societatea occidentala practica stimularea omlgenitald fie in etapa de excitatie. fie ca o tehnicd sexuali autonoml, destinati
atingerii orgasmului. Sexologii arnericani au arAtat ca in S.U.A. existi incd state
in care aceastA practica este definiti ca infi.ac{iune, iar soliile cbrora li se cere si
o presteze pot folosi aceasta cerere ca motiv de divor'! (Haas, Haas, p. 127).
Unii bArbati fi fenrci acccpti sexul oral ca subiecli pasivi, dar ru vor sa il
practice activ; pentru femei, chestiunea gustuiui lichldului semioal pare cenl.rala
in aceptarea practicdrii sexului oral; unelc femei caracterizeaTA acest gust ca
agreabil. excitant, in timp ce altele il gtsesc replacut. $i la birbali sc constatl o
mare variabilitate in perceplia gustul vaginului, unii gasindu-l excitant, pldcut, in
timp ce altii il definesc ca neplacut. Totuli, cei mai mulli birbali irnplicali in
practica activd a sexului oral caracterizeaz\ mirosul gi gustul unui vagin curat
drept intens excitant. Multi birbali ti fenrei acceptd gur.a ca organ sexual
deoarece este caldd, umeda, mdtdsoasA. capabila si ofere senzalii sexuale exhem
de puteruice.
Cunilingus desemneazd pmctica stimulirii orale a organelor genitale
feminine. De cele mai multe ori, clitorisul este stimulat oral. cu buzele sau cn
limba, dar interesul unui bArbat se poate extinde asupra intregului aparat genital
feminin. Pentru o stinulare sexuali eficienta prin cunilingus, bdrbatul trebuie sd
aibe obrajii bine raqi 5i sd combine stimularea orala cu cea manuali. Cei care au
relineri in privinla implicdrii in stimularea orald a partenerei sunt, de reguld,
birbalii nu foarte bile lamiliarizali cu aparatul genital feminin. sau cei dorrinali
de imaginea femeii murdare, din timpul menstruatiei.
Felalia desemneazd stimularea orald a organelor genitale mascuiinc,

s*#*ff$m*ffi

folosindu-se
1

in

acest scop limba sau/qi iutreaga gurd. Stimulareaa vizeazd

J
penisul, testiculcle $i poate fi combinatd ti cu stimuiarea manualA. Fencile care
practicA felalia prefera sd controleze ele profunzimea intromisiei penisului in
gurd qi de aceea, miqclrile din bazin ale birbatului nu sunt indicate. De
asemenea, se recomandi mult, atentie la contactul penisului cu dinfi, intrucat
senzatiile pot fi foarte dureroase.
Cunilingus qi fela{ia pot avea loc simultan, prin realizarea de cAtre cuplu a
pozi{ie cunoscut6 sub delumirea "6-9"; aceastd tehnici ofer[ partenerilor
sentimente de intensd intimitate qi atagament reciproc. Atet pozilia "6-9", cet $i
practicile de stimulare oral-genital6 reprczint5 chestiuni de gusr, de atitudine fala
de sexualitate gi latn de parteoer. Cei care au un sentiment de oroare fafd de
aceste practici trebuie si in_teleagi ca ele reprezinll o chestjune de opfiune $i nu
sunt o necesitate sexuala.

3.6.1. Conlqclul setual anal a reprezentat o practici sexuale definiti de

crestinism ca fiind "contrard naturii", dar care a fost recuperata in prezent.
Actuaimente, perceperea anusului ca obiect sexual demonstreazd ci
reprezentarea sa ca "necurat" sau repulsiv a fost depAiiiti (cu conditia si se
respecte condiqiile necesarc de igieni). Scxologii au constatat cA, in prczent,
aproximativ 309i, din cuplurile heterosexuale practica $i contactele sexuale
anale. De obicei, birbatii au rolul activ, dar gi femeia poate deveni activi.
folosind stimularea manual5 sau vibratorul. in timpul unui contact sexual anal,
fcmeia nu ajunge la orgasm, dar bi$atul ajunge in mod frecvent la faza de
orgasm chiar 9i c6nd joacd rolul pasiv (Haas, Haas. p. 127). Canalul anal este
nlult nlai stramt dcat vaginul, ceea ce face ca penisul sd fie lbafte putemic
stimulat in acest tip de contact sexual. Femeile pot ajunge la orgasn practic6nd
contactul sexual anal numai daci beneficiazi de stimulare clitoridiand
Contactul sexual anal reclami o serie de precaulii deoarece in anus existl
bacterii care, ajunse in vagin sau in urcha birbatului, pot determina infeclii ;;i
boli.; un pcnis sdn5tos $i un vagin sinitos nu au asemenea bacterii, ci doar
microorganisme inofensive. De aceea, cuplurile care practicd coltactul sexual
anal-vaginal trebuie sd fie foarte atente la igiena organelor genitale 5i si practicc
mai intai contactul sexual vaginal 5i apoi pe cel anal, astfel incdt bacteriile din
rect sA nu ajungA in vagin. Contactul sexual anal este dehnit ca iscant ti datodta
r,rEuringei cu care se transmite virusul HIV-S.IDA. De aceea, birba{ii care
placticd acest gen de contacl sexual - fie cA sunt hetcrosexuali, fil. cA sunt

homosexuali febuie si foloseascd prezervativul.

Discutand global tehnicile de contact sexual prezcntate, se impunc. si
subliniem faptul cd in acest domeniu nu existi "bine" sau "rdu". Nu existi o
refete a succosului sexual valabild pentru 1o!i $i fiecare trebuie sA inyete ce i se
potrivegte - lui. dar gi partenerului - 9i curl str aleaga ceea ce corcspunde cel
mai bine dorintei, valorilor, conformaliei sale, momentului specific pe care il
parcurge. Din punct de vedere sexual, este bund orice telrnicA c determinA
excitarea pi pldcerea ambilor parteneri; un amant bun este cel care este capabil

sa inlereaga

cvoi

re

sex

uare

1r:

l-ii::I#jl,;: :1#j::: J:ililf

>atislaclie p**ttll]tl:,uj'^1' LT'"itti,utitiiJ.

nln Kuit,t.rttu. sau cele 4-

r:i:i;

femcilc se plang rru de

uhinrele

l"otl'^',"
dcct'rrii :-a obserycl

"i'ln"i
::'r:;

frecvenlrt
,,i., tu .uptutit" tinere
sapranlani: nc

sexuale

|e

t"l':t',:"1;'.,;-i;.ii.",.'
^-,,^nracte.o",".'.ror sex,talc 'cade'
.onrr.tului sexual cstc
a vansea za,
cuplul
ce
masurb
,^]'il',- iii", i" la l-2 contacle pc saplamarrS
afl3te -tl
dur
cunturile
to
afungand
o" inrt u.ri".ri cduualie.
'i^:;;:,':;i
il';i;.iir
crt
F'r".-u"nru contactclot l:-l'''t-""^ii:";;;;n.riior, o. excnrplu. irt ctrplurilc
relieioase
rproritnrlir
si de .onvinsctile p"'t.11::";,:;
";;.";;;;'.;;,^;,.1o' scxualc csre
';;,;-i.t
conuingcri rcligioasc
Cca nrai_ tnitre paflc dintrc
cupturr rl.l"rr":i igiour".
c
cea,
.lin
\-ielii. Haas afirnri
jumaate
tle
r.,
'i" i de-a lLrngul
ioii
iir6ari ii ten'ei arr reirrir -P^trrtnt,1;;:il. ""f
a;{ dintrc bi'beti ;i lctncil<
h incepunrl 'ttilot ]ul.u- ll,].n.r..*uut.
lrnericane au a\alt un slngur Parl

cA

ti

L1'J;5
rxis'd i n t, - 4 d e it r,o ." t u p t d-Ti,",'"o;; li:l %x
arnbr\ alenra
rle *raclie sexuali fiind
i^'^l^'il="'' '^*if i. nrasct lini 1i fcntidnc'
r.

6.

5.

prrn
cxDrica accasta runta

'""?:3Y:?:1":.i':i::H,:l"i:;i:l'pcrrtnr
":i'il:.T
t":' 1:l-'?llil,1i.ft;'.;'
acera5i sex' copirur
;e
;r;;,;i.
prtn
tala:
sexual
mama
|i
dinrre
'"'l"j' iir?,i"^*rul, o"-si parrcnerul'Acet
va
lJ""[lt:],
taniLr'
Fenlenra
devenit
"t:li::,';i;;;"liei /supuncrii:
ca
{r stbnini A
rnscarnnd
ca ouiecr al placerii. ci 5i
ll'i;.
;.;i;,^t, .r.iuiseze ,oinri. pozilir fenr.'ii
c
a."unsa a hriuror amanti.lor: ' li:_:"p: :::::lj; i^
'"1'"lio, in aceastn
lililil
se dirrui celuilalr ir a rulsa.rnscallxld i.:::.lti.* "*.*r,u
se
sttno3ttc

.ui"'"

p'oau"'

Purcrc

relatia de putcrc' in ca'e

ptaucrc prtcnentlui
"
voinra dc putere: a-i procura
rcunesc voin!a de suJrunere:"
indeoscbi lelniui'nrul fr-a

suh birbat exPrinrl

utctptiune . tttulta tt]t]]:':l

i"""uj.r

.."pr"rui

':'"'t':i

,'r'liiiii' .*^""," ."

*ll:i::

::'';;;".: ,tfi:1:l'r,'inlt;
0,",";"il,1""i;i"1'#:li.
nr,o","'

insusit ace't puncr de \dere^)'

(
deasuPra ca Pe o expresle

rl "" ol,p.*#li
,77

10

.l:

angajare in sexul,oral' daci

"" lii"*ri'O-ilie gi nu agecazi ider-a serul'ri
*titqtl:""";,*;"
c'le
loafie
este
iu.*"t''t
J "acrlvitar" se),uaii -elicicnla cIr
el. fie
cu
inrcgrala
!ral. Deci. :"": .:t- ^:,"^l,t:l?.t#,r"t
; .l-muni.ur.u tu o pondere tnai
r,e.
scnsibiliratca fala.de ic].o'
;;cesoriile
l1'.r::i;;:i'..'-;;il
sau ru la tchnrcrrc ": ':;i;1;;.'ii;;.url
rer'erd
.."u cc conrea/i in
-"
"-ica
",.r
(afrodisiace, decor' vestrme
fiirtd "operatonrf"
observat de-r
l.liti,"i."..^""rt
r .cxuale inrr-un cuplu s-r
coniacllol,,
cireir
conform
opinia
Cu ,"f.ti,. la frec renla
la
de
ir.t,"*'
T.
t:"1'l:',::;i;il.
considera
lungul secolului X-{ "
in prezcnr. de a se
.o iata pc luna" cstc ideal' la tellc""r" ."i*lilt.
a slrlbatLrl o
nu-" ,uti.i"ni. umanirarea
estc;ll'"iil",'i"i"
fiecvcnt
de
cirt
azi',rcntrarea.pc
.i. indii.t.nt
t";'",u,"o d.
sextrali barbaltr.sr
schitnbare radicrla de Pcrcencre i ":..:;;.^
.'
,r
cornooncnla
ln
rinde n:a: ?rnc u'rid!'' '.
ca
scx- in carc totul sc
.i a" r"pt"r cslc prca putin

dominalici masculinc

asupra

femeii. pentru femeie, a se oferi alruja peDtru

a_i

oleri plicerea,
r'jl: ": ,i'are semnificatia
abdicirii de la prop:ia uoinre sj u"".r,,ii",';:,:::,'l,
,i.uoti. u..e"si pir;;.;';;J-1j::'lTrea.dominatiei $i A Adler a interprerar

M,, ;,t ;;i;;

;il;'#i#i:i,i.d:

;:';,!li:"t

liecvent in relalii de dependentA falA de o personalitate dominatoare. Fonrula

psihologicn a tipului dependent este combinalia intre superiorilatc ti anxietate,
intre crcdulitate 9i lipsa de iniliatjvd. Specifica tipului dependent este victimizarea, convingerea cA este intotdeauna o victimi a altora sau a circunstantelor;
b) tipul tinid se elaboreazd pe o personalitate introvertitd, retras?i, relinuta,
cu preocupari obsesive gi cu tendin,ti spre sublimarc. Refugiul in imaginar gi

i"fffil
p"o* p",*"- iir-,." li*", tem"it"
.lupte
a'.
decrararea
;:i,,
;EilHX ;:Tl"::'#T ;J:ffll'i a'Jp'
""rli'-g"'"1"i;
stimula
barbatul sa faca noi
in "",
contextul acestei

mrncrnoase;

,""-,,ri" p.n.u"u

J,

p1-o';J;;lfl:'.::

Jgi

;#;":i

iJ

:,i:

}:il:

renra(i'e

1r

ill ;;lT;.:'::fi

conduitele evazioniste reprezintd o modalitate d supracompensar a izoldrii sale

sociale. Dominat de sentimente de infe oritate, de anxietate $i avand o stima de
sine scizuta, ajunge sd fie subevaluat de c6tre ceilalli. Din punat de vedere
sexual, timidul se angajeaza greu in relalii sexuale noi, tearlra dc egec sau
abandon imprimdnd o mare nen ozitate in manifestdrile psihosexualitdlii salc.

iii
i;";.;';j;"si

:J"I"T |; lX ;,JJ,., ;
drep rupri iF
p.
:ii?l: ffifX'j,''J.:"[;i',i:'i:
c a-il demonsfa super;oritalea sexuala: .,," o
aceasti
compctitie ar fi rcsponsabild
,.. -r

..1,1'p,',

Cu relerire la fiecare sex in parte s-au construit trei gmpuri dc tipologii:

nJ;irl;*.,Ji#i3.fli:"1::H:Fi!ilT,:ufl Tli:,,.:#T;r"ji;t
de sub'

somaloendocrinc. moralc 5i psihologice.

;;;-;; d;::f ,J;,:T:::T1'|. f:i:!'l

.j.r:l"nfi
;il;iir",.,,
rfJ:i:'l jff
:

dominapa
,',,,"urina
""luo'to ln socletatea contenrporani; sexologii
rccunosc superioritatea
o.rr
j,'
ri ra aj uro,;i
"u
*"#',#oi,",iJl' r, :
acelaqi scx. Daca exisla iu-a.l'o.,51x1.
e f"p,, *^.i".'",,,i"i'in",non,.nrut
Iht5. lerneije sUnl avantaiate biotocrc ,.{"" i-^a
" ;^_^..^,- : socio-cuhurat.O.
inrrucdr sunr so"r,rizrre.a:pc.c"c;;;;;ir

Tipuri I e femitt it

o) tipti

b) tipul suprarenalian corlicisl se caractcrizeazi p ntr-un comportament

celltlat pe activititile irtelectuale, prin valorizarea intereselor profesionale gi/sau
artistice. Acest tip arc o aderenld mai pulin consistnt, la realitate, preferdnd
retragerea din mediul social, dublau de reverie, Caracterele sale sexuale
secundarc sunt virile (clitorisul dezvoltat, pilozitate mai accentuati pe fa!6 gi pe
membre ctc). femeia rnanifcstAncl in rclafe cu ceilalli o tendinia de dominare
marcatd: interesul pentru viafa sexuali este redus, perioadcle de abstinenti sunt
mai frecvente qi rnai lungi, frigiditatea este lnai frecventd. Acest tip acuzi mai
des astenie. insomnie gi. din punct de vederc caracterial este tipul bovaric,

3,7. Tipologiile sexuale. Ca uTnu':

unnarc aa obsen'irii
^h"-_,x;: caracleristiciior conrporlamennrlui scxual la barbarr .i 1
s-r pus in cvidenla eris,enra unor
J",]:^::::l
"irnirirudjni *,i;;';,;;i:
o.riu,iLu,l" i"i,.-rii;,'fi";:;:.:1'::iJ'n':ji,"=liiill'i;

ll"i,*llo':;1,,,."#r",

sunt (C.Enichescu. p.

46):
a) ltpul,acti.c
s pMevthla/i are un
,i gu,.p",rn.,'"o.oi;;;; ;;#;::J".Xffi

psihologic,

el

se prezintd ca

TJ,r':ffiHl"l; ilili"#"J:,ii,1l

.oti,p-.,ii*;.,1;;;.:#".,.;:,,1i,[:ixl,:i3,.,TT:,,:Jg;ffi
regula supraaprecial Si comDania
D";i nc r dc r cd ere sex
d;,11;rr ;;l;i
;:ffi :' X#"#.ll'li
"'-T,
(

pu

ua

geloasa gi visdtoare.

c) tipul liroidian se

.",!:j!:i{:;;":",!iii;Hil??:.$"$.jfr::!:1":J,H,lf,ll,jt_i,,?;iTj,,j"",t.

;.il;;; rj;"

catacLerrzeazl

prin ifrpulsivitatc, instabilitate

gi

nervozitate. Dorinla sexualA este accentuati qi liecvent se acuzd lipsa de

satisfaclie sexual5: in aceste conditii, predispozilia pentru nevroze. crize somaticc. crize de tip pitiatic este marcatii.
d) tipul hipoJizar caracierizeazx fineia egooentrioi, rece, interiorizatd, pleocupati exclusiv de propria persoand qi indiferenti faJi de scxul opus. Relirzul
actului sexual, frigiditatea, amenoreea se manifestA frecvent pe fondul unei
personalitifi de tip schizoid. Pot aparea gi episoade de anorcxie mintala, ca
expresie a refuzului feminitalii lor.

"'i"iill.

seazi prin violenla. fiind considerr

,iaclionali in conrcrr social esre.

o-endocrine s\\rrt-.

ovatiene.

r';"',,";"";ff;ii:?i;

Tiptr-t.ile

e sootat

oy.rrian foliatlinic se caractedzeaza prin compoftament deschis,

extravertit. valorizdnd familia 9i oopiii. cu interes cor'rsistent pentru \ iata sexuala
gi viala mondeni toate trdsituril fiind detcrminate de predominarea funcliei

cel mai.inait

porenlial delicruai-in'
nt]illll:'
;,".irlX.ll'i;$l il'Jll,Til"jlj,l,,i.l;iJlf, l;lll1

;ii:ffl

Tipurile pasive sunt;

Tipuril e somalo-elxocrinc mascl,line s\r\t.

a.) tipul gonadic androgen

. ..u o personalirate imarurd. cu

un conrporramenr re./crval.
puclc.
^,,1!, ^,i!!1,!"!",,_J":r
prerera sd fie

cunat: asrlel de persoane

,"

- se caractelizeazi prin

virilitate, atitudine

deschisd, expansiva, dominantA pAnA la agrcsivitate, intens praocupat de activi-

""g"j";.;r"r,,si *r",;,

73

tatea sexuala; se afli nereu in ceutarea unei

noi partenere Fi e frecvent apreciat
de lemei drept cuceritor;

b) tipul suprarenalian cortic.ist este inhovertit, sentimental,

visdtor. astenic.
Prelera rereria. inacrivirarea fizica. se lasa
,r"r;r;;;;;;;.';j;,;;il;;i;:;
sexual, preferd rolurile pasive. Are ca vatori
cental" iJri",'""#
realizarea
p'otesionate. moriv penru care poare
d.r""t* ;;;;;;;;; 'i;;";";. ,gerozie. pe

d"
ai, prrnii.atl).0"." ,",,,ur,
l:l"y
::-::,:11,:i:::g_,1:1*1::
aJu-Lrgc greu
".t"",,i_-";
ta orgasrn- rar rmpolen!a sexuala
e frec\enta;
t/ ,pttt ttrotcuan este nervos, dezordonat, instabil, acuzdnd
mereu sul.erinte
sau disconfort somatic; activitatea sa sexuala
"fi;;i;1;;-r;#;;ri;

sexualA este frecvent incompletd:

d) tipul hipoljzar se caracterizeaza

"r,"

:i::::i1i:-

Tipurile. psiho-morale feminine se diferenliazi

prin predominarea unei din

tipul

sln

fi

l"uiiffi'e.rn"ipuf"i"

descrie lemeia seducabare dar inocenta,

!qi\ I' r^l
exprimi liber
"-- rq' care_6i

^a)
propriije lanrezii sexuale. cdr
aldr
5i

b)

lrustrurile;

tipul latin tranrez deltnete femeia lascinentd.

dar duplicitara. prcocupala
dc pa"irea celor mai porrivire merode penrru
*,;ri;..
;;p;j;iiiJ
5i in"tinaliu
'ioUni."u
catre hx; in reaiitate indiferenta fata
de sexul"_si

din partenerii sdi victime;

c) tipL latin sadir defineste._

"p"r,

." -f_5"ra

9i fu""

femeia pasionald,
-Jar'"J," care
ucide invocand
"Ji"ri"a"""o.gorioura,

dragostea; in realitate este insensibila .nrotioriui,

egoistd $i agresivi, sensibiid numai fo p.opiiu

d) ripul

i-"ei""ia,

germauic definesle

"i"a'i,a'i--i"i'"r"l"i
ce-i popuieazd
lumea imasinara
-cono.,i'
, i"ra",,J
;; ;;,';i.1

rale

,u

tipul pasional

u*itute

;:ffi1i,,f;: ,:"1,Ti:,.?:tr#ii:J:i::"*f;:

:,f ;ii::l JJ:iliH:ff l:::#11*,":il:_

ilushat de Don Juan

senzual, dezlanpjt $i cuceritor;

d.) tipul

ro antic

ilushat de Wefiher

este centrat pe sexualitate, orgastic.

este introvefiit, retras, vis6tor,

cenhat pe nevoile celuilalt, cu tendinte spre autoculpabiiizare ;i autovictimizare

Tipologiile prezentate nu au o valoare teoretic-explicativa deosebita, utilitatea
lor provenind din faptul ca, in marea majoritate a cazurilor, tdsiturile prezentate
ca speciflce unui tip, se prezint6 asociat $i permit sexologului, consilierului sau
terapeutului sd inleleagi relativ repede gi in profunzime fomula psihosexuald a
un"i p"rroun.. Trebuie sd subliniem, insd, cd 9i aici, ca 9i in cazul tipologiilor
tempeEmentale, destul de rar se intampla ca o persoana sd se incadreze perfect

3.8. Tulburirile de dinamici sexuall. Se produc in prezenla sau in

absenla oricdrei tulbwiri de naturd organica, ce ar implica anatomia 9i
fizioiogia, capacitatea func,tionala normala a organelor genitale. Speaifice tulbu-

r5rilor de djnamicd sexuala sunt suferinlele subiective 9i obiective semnalate de

subiect qi care se inscriu in planul funclional al activitiqii sexuaie Substratul
acestor tulburlri este legat, in majoritatea covir;itoare a cazurilor' de lactori
psihici trumatizanfi, emolionali-afectivi, care se localizeazi fie la nivelul
personalitdlii unuia dinte parteneri, he la nivelul rela{iei dintre ei.
Principalele cauze de naturd psihogenii it aparilia tulburdrilor de cornportament sexual sunt (F.X.Poudat, N.Jarrousse, pp.44-45) grupate astlel:
a,1 lactori imediali 5i superficiali:
- ignoranla in ceea ce prive$te sexualitatea, ca lumarc a unei informiri
sexuale insuficiente sau ronate;
- refuzul de a-ti satisface o pldcere, dublat de sentimente de culpabilitate,
refuzul de a fi activd (la femeie), refuzul de a fi pasiv (ia un birbat);

teama de eqec;
anxietate determinati de exigenlele pafienerului;
an-xietate fald de activitatea sexuald;

obligalia oblinerii orgasmului, precum qi obligalia de a place paftenerului;

comulicatea siraca intue partened, inportal4a mare acordati "celor

nespuse";

Tipurile psihomorale masculine au fost

consrruite rn jurul aceloragi vanabile

., .:]:.i.T]lll" Principatele ripuri p'ihor;;"1; ;u:";ii;;

;;;;;;:;;r,
l: nput erott( _ tlusrmt in Iiteratura
di
de Ahile _ este dominair. seducilor,
aventuros, deschis, care viseazA se se af,rme
in .fip. .*.iJ.'iii" u.illni .-i,
dar care sfar$e$te tragic;
h) tipul agrcsiv intruchinar in literaturd de Dimitri
Karamazov este
tenebros. brutat. impulsiv. dominator,
g"lor,
fi-.irtrru#'ii"
p""",
de vedere sexual caura relalia care sd-i p"i.i
"rploriu
e Jj ii-"n r"J'riri*r O"
dominatie;
71

irtr-un anume tip.

n raceala

afectiva,'illi"r""i,i
asrcnie, ittroversie,
! a"
pe.fondul unei personaliiagi
t,p ."iii^ia, -u"tlviiu,"u
.au p"nt*
actrvltarea sexuala sau Dcorru viata de
iamilie este _i"i_,
,"ruufa
fiind sdraci sau absenra.

ca-ractensticile ; sensibilitate, pragmatis_,

porionutirio
llpun sunr (p.ulg J:

c)

atitudinea

de

spectator: subiectul devine

un

spectator atent al

comportamentului siu sexual, al capacjtililor sale in timpul actului sexual;

b) factori legagi de conflictul conjugal:
- lupLa pentru putere:
- teama de respingerea partenemlui;
- ura.9i respingerea partenerului; lipsa de incredele reciprocd in cuplu;
- absenla comunicdriiin cuplu:
- retuAirea in cuplu a unei situalii famiiiale din copilirie;
- sabotajul sexual: &usfiarea partenemlui;

75

schimbarea compodamentelor
$i a ceea ce fusese a$teptat la inceputui

relaliei;

legali de condilonare
reintdrire: avem in vedere rolul primei
_9i
^-":)^}:l-isexuale traumatizante (viol,
expenenle
raport sexual ascuns, cutpabilitate,

umilire, raporr homosexual, .Tr:b1* d;;;;.*b,

;;ilJ.
--r"Jiqiior
oi_".r"
prEcere de oferit-primir
"r"_y,
,"r"r
ii
educative
(care au facut din sexualitate un tabrr.
s;ferinfa ;*fi,; ;;;;,iliect dupd o
p^:Ii
gecep{ionantd poare conailtona sutieitui iiplu,.i","r_inu
:ip".i*li
,a
arlt\cLpeze
e$ecul la noua tentativa sexuala. O
tulbr,rare a"
,"^rut
"o-ponum"nt
-"1rz-"r .ia funcJie de .u*ior.r,,.r. inj.f ;;;;#""r,1
f_"1L".,fi
de bazt at
apan{rer problemei).
de eveninrentele trecute recenie
O" aJmqu.";, a.
ifaciorii
circumstanlete de reantarire (factorii de
;;;F;*.) 'ii'i"'i#i]ir""
individului gi nediului sAu apropiat.
^.0*

relizul sexuaritdlii ca

3.8.1. Tulburdrile de dinamiad.sexusld

la bdrbot. in investigarea cauzeior
tutburdritor de dinamici sexuald.la bil";,
;;r;;;;1 ;"ilri""lTi"f_, o"r"r"
semnificative despre istoricul bolii, dar qf
,"i"rli""r"'f"
p".ri.jitlt"u ,ufri"._
tului. In acest sens, se vor reline urmatoarele
date:
- profesia. nivelul de culrura. surea civile a subiectului
si vdrsta:
- antecedentele personale: daca are
j"
(a

alcoolism,
toxicomanie, infeclii veneriene:
""",1 "p^J"j.*
- varsta inceperii vielii sexuale;
- modalitatea erectiei: subiectul poate prezenta srrwrullrs
anereclie totald, anerectie
electivd, anereclie i,'tentionala.;
'u*ra
- modalitatea de producere a rjacularii: ejaculare precoce,
eiaculare ante
ponas. toitus intemrmprus. anejaculare
sau elect iva;
- tlpul de manifestare a orgasmuiui:rould
asnorgasmie. anorga5mie
i i iv pa4jale;
f,q !
- caracterjsticile lazei de rezolulie,panoud-"i
."fru"rr"";.-J'
partererului in comporrament&l psih;r;;Ji
stimulant, inhibant,
^.,: ,,tolrll
atltudlne
repulsiva etc:
- ritmul vielii sexuale a subiectului
Toate aceste date trebuie cunoscut pentru
a inlelege in profunzime cauzele
',::!::l,y.j tutburari.de. dinamica psihoseru.rr.

duramJcd sexuale la barbat sunt:

*:/",t-Oo*n!! sex_uald deftnegte incapacitatea

menFne erecfia (M.Miicinescu_Georgescu,

i.i",i"i'Li.,.r,In,,o*.n

o.

birbatului de a realiza 9i de a
pout" fi

p. l7). Impotenfa

insoqiri de ruthurari de tibido. de i.,egrj,;

are ;jfil;;;i ".""tiia
,"i,''0. uor*,u
orgasmului. Dio punct de redere serniologic.
impolenra
;.,;;.'::
-;.
caracrerizeaza prin: absenta tibidoului.
*tb;;;;
.ri."1".,i_o"r,Uifi,.,*
rntromisiei. rulbur?rri de eiaculare sl rufU*".i
ae oriu-.,i. ii" o""Ii"

"**.

etiopatogenetic, impotenga sexuala poate

avea una din unndtoarele forrne clinice

de manifestare.

76

- inpotenla sexuala organica poate fi deteruinata de carze neurologice.

vasculare, endocrine, metabolice; ceie mai frecvente cauze de naturf, organici
sunt bolile cardiovasculare, diabetul zaharat, hepatita cronica, insuficienfa renali
gravd, tulbur6rile digestive cronice, bronqita cronicd astmatiforma, emfizemul
pulmonar etcj
- impotenla sexuali de tip funclional-psihogend poate fi detenninat6 de
facto reactivi muJtipli, cum ar fi: impotenla de debut in viaJa sexrralS,

impotenta secundari de tip reactiv, inpotenta deteminatE de cauze nevrotice

etc.

b) Priapisnnrl este o tuiburare de dinamici sexuald a bdrbatului opust stirii rle

impotenlb. Se caracterizaaza printa-o stare de ereclie continul, dureroasa,
ireductibild, care nu este indusi qi nici nu este insofita de excitalie sexuala.

Subiectul acuza dureri la nivelul penisului, care determir5 dificulta! in

tealizarea actului sexual, incapacitatea de a atinge orgasmul 9i de a realiza
ejacularea. Priapismul poate fi primar, ireversibil, sau secundat, rewersihil
Priapismul nu este provocat de factori erotici qi nici nu este calmat prin mpol1
sexual. Erecliile, care pot dura zile qi saptimani, apar cu precddere in partea a
doua a noplii iar revenirea penisului la starea flasci se poate produce abia dupd
urinare. Dupi unele ipoteze prjapismul s-ar datora unui obstacol care s-ar opune
evacuirii s6ngelui din corpii cavemogi sau unei congestii putemice determinati
de apofiul excesiv de s6nge.

c) Satiriazisul descrie o nevoie foarle mare de activitate sexualE 9i scxologii

estimeaza cA aproximativ 19'o di!1 populale prezintd aceastd tulburare, fiiud
excesiv de sexualS (Haas, Haas, p. 488). S-a demonstrat existenla unei sitniljtudini intue compofiamentul celor cu satidazis si cel al toxicomanilor - cele
doua stari adictive av6nd in aomun faptul ca oblinerea drogului,/plicerii sexuale
domini gdndurile subieclilor in cea mai ruare parte a zilei $i cA se construiesc, de
reguli, anumite rutine/ritualud pentru oblinerea gratificaliei. Unii sexologi
definesc satiriazisul ca un tip de comportament compulsiv.
3.8.2. Tnlburdrile de dinamicd sexuald It fenei. Spre deosebire de birba{i,
c6leneile suporta tulburdrile de dinamici sexuald mai mult timp 9i
se prezintd la specialist tardiv, preferind si mimeze starea de normalitate pani
cand situalia devine grav5. Aceleaqi date pe cars specialistul le oblire in cazul
tulburirilor de dinamici sexuale la btu-bat sunt unnarite Si in cazul tulburirilor
de dinamicd sexuali feminine. Principalele tulburlri de dinamic, sexuali la
s-a observat

ferrrei sunt:

a) Va,qinismul se datoreaza unei contracturi reflexe $i involuntare a

ruusculalrrii perineului, motiv penfu care actul sexual devine fie imposibil, fie
dureros pentru femeie. In unele cazuri contractum musculari se produce dupd
intromisie, caz in care penisul rimine captiv in vagin; intr-o astfel de situalie,
orice incercare de eliberare din partea partcnerilor este foarle dureroasi qi
ineficientd. Kaplan (apud Mahoney, p.562) sugereazd cd in cazul vaginisrnului

este vorba de o reaclie dobandita prin asociere cu experienlc sexuale anterroare

dureroase. sau estc determinat de sentimentul de fricd. S-a obsen'at, astfel, ci
vaginismul este mai frecye[t la femeile cu putemice convingeri religioase la
care teama de pdcat, pe de-o parte, 5i nevoia de tandrete din partea partenerului,
pe de alti parte, sLll'rt nlai intense. Vaginismul poate deveni mai prezent la
femeie odatd cu inaintarea in varstA ti, uneori, odatd cu intensificarea dorintei
sexuale. Vaginismul poate fi determinat qi de situaJii conflictuaie de tip nevrotic,

de frustriri sau ca ufinare a unor tulburdri funclionale ale aparatului gerital

feminin. in general, femeile cu vaginism sint plAccre in timpr.rl preludiului, dar
se

blocheazz la momenrul irrlromrsici.

b) Disporeunia

desenneazd rapomrl sexual durercrs. intre cauzelc rnai

frecvente regesim: infeclii locale ale aparatului genital (rnicoze), absenta
Iubrefierii vaginalc, alergii determinate de produse cosmetice sau anticonceplionale, iritdri detemrinate de imbdcimintea prea strAmta, leziuni inteme
(chist, inflamarea trompeior uterine), o retroversie a colului uterin, care in
anurnite pozilii poate fi dureroasi. Durerile resimtite de feurei pot fi localizate la
nivelul vaginului sau pot avca un caractr difuz, fiind resimtite in toatd zona

genitald. De obicei, dispareunia se prezintd asociatd cu alte tulbur5ri

disfunclionale psihosexuale: vaginism, liigiditate, dismenoree etc. Scnzalia de
durere poate si sun,ind la inceputul raportului sexual, in timpul iui sau imediat
dupd orgasm. Sexologii au glsit ci, in majoritatea cazurilor de dispareunie,
cauzele sunt de ordin psihogen, legale de sfera intrapersonali. 9i se referd in
special la teama de durerc. teama de activitatea sexuald, la atitudinile extrem de

traditionalistc fa!6 de sexualitate sau detemrinata dc experienlele sexualc

traumatizante traite anterior. Unneazi apoi factorii psihogeni interpenonali:
conflictele cu paftenerul, lipsa de comunicare (Mahoney, pp. 563-564).
c) Frigiditatea definegte situalia femeii caracterizata pdn inposibilitatea de

avea orgasm prin contact sexual cu partencr heterosexual. Din puuct de vedere
clinic, fiigiditatea sc asociaz5 cu stdrile de nelini$te, idtabililatc, tensiune
psihicd, sentimentele de insatisfaclie - toate acestea contribuind la cristalizarea

in limp a unui

complcx de inferioritale

al femeii.

Frigiditatea poate fi
determinate de cauze organice, dar s-a constatat prezenla mult mai frecventi a
cauzelot de ordin psihogen. Atinna{ia "nu existd I}igide, ci doar blrbali ncpricapuli" provine din cumularea a rumeroase situalii in care frigiditatea se asocia
cu prezen,ta unui partener sexual lipsit de tact sau brutal. intre cauzele de ordin
psihogen se pot reglsi: trdirea unui sentiment puteflric de vind sexuala, sau de
anxietate sexuala, precum gi experiente psihohaunatizante de ordin sexual din
trecutul tbmcii. Caracteristicile de personalitate ale femeii ftigide sunt: stimd de
sine scdzutd, cdstalizarea unei scheme corporale specifice, in care intregul cory,
sau numai aparatul genital este perceput ca dezgustdtor, o reprezentare de sine
saraci, negativi. Sexologii estimeaze ct aproxinutiv 1096 din femei nu au ar.ut
orgasm niciodata, in timp oe doar 29i din berbati sunt anorgastici (Haas, Ilaas,

p.489).

celot dctud sexe sunt (C En5cllescu'

Tulburdrile de clitntnicd sexucrld colnlme

",li-;i:i"lli:{ltlr:iti":: ln:.ln':,"i'"",il:l:i,il'H:IJ:#J
c-^r' sunt de na ra
:il:ff:'!'J.,51il

';;pr"i"
'il;:i''?ili'll^i''i'':;
dl1q15s srari rnaladi\e la

a vagintLlui..utcr \au \agln

rde exemplu. absenla congenilala
barbat'

"l,"rrf "r'il-i",".f
a' ti." ;;t;;foratr ri iegare rt"
ll;i,ii.
"i"i' i)'ifi,:,"',,iattarca:-ia
barbati este;:i'::$'::::o"rt".:*H"i;'i:H:fi::
cer mai ftec'tent conectati ra
a
ii;;;i:ii::JT,T:1l':^.i11, xiuiitul"a upar"
flntinitta este descrisa suh forma
ordin endocrin Hiperse

[ ;;;;

cauzc de

do.inlu

Peste medie

.sL-xuala
ttei nivele de intensirare: hip*"";;;i;;;;;; "a,rdcind
scxuala dc\inc
i''""'it)'t"'t
femete:
dc
-dorinla
controla{a
fi
ooare
oticdnd:
cu,oricinc-5i
5exualc
[emeia dorind '' t"'1:"i"' t']"tii
inconrolabila.
-;;;;:
Eroromanra
sisternatizar'
crorrc
edifici pe baza unui dclir
:;;;;;;,;;;;
., o idce obsesivd deliratrtd de
lcmeilor
5i rraruriil"t- oput.
lulburrre comuni
partea
oriclrei-forme 9: :ttlutL din
"a fi iubjt", care so dezvolti itt "Ut""1u
evoluliei
in
cur'trl
n intdlnita
orcsrtFusrtlui partener' Aceasla ";:;;;;;";it
t( Lnlchcscu';' 19'rt CLr
pu'
frranoic
'uu'
clinice a unor psihozc dc tip
in
""liJ
nu' toli
ca
spus
-scxologii 'nd
relerire Ia hipersexr.ralitate i" g";;t;i;;;"!;

:;;;

p.,o *"ai. ,
;H;ii;
i "J:ri"l3:'i":li''J:j
sa''r'i p"n'lru arlii
:]l:5;:l:.'tr;":: "lliJi::: "i''#:il';;;^#;';";
ca o ploblcrni'

""""tir.i*"ti"

lil*x"xlf

nu trebuie

dcfiniti

Majoritalea adBltilor
3.9. Tratamcntul/terapia problemelor -sexuale'
doresc
spccirlizuL. iar atunci cdnd il
cu nroblerne seruale nu "ou,a uir'olroi ae ramitie sau la psiholog Uneori
tnai intii 1a ginecolog i; il;;t;i
,,neicaza

liJal.*e..i,"r,;,-1,_q:.",".:".*::1,;;*;:*ll*,r";,9,3:J"J"';',':l:
nentru telnel sau pcntru bdrbatl ll
i;"rJl,;; ;". p,"i*" '"ai'"r"':'f"-": :::f}"l: n il'.:tJ::[l "-::Lfi
':",:il"".

:::.ll:#il'::rllil:iproblclnelor
acumulata in terapia

'ii#"..'

Experienla

cate\a tipuri de astlel

c\idell!a''"reariste
p* in ''"""i

^
'"*'"f"
p 52):
\'Jano'rs:e
i"ll*p*ti rF X.Pou.Jrr'""J;',
- o simpla lscultare actlva;
lor individuale;
- -i"i"'g*"" ptUlemei tor 9i asigurarea normaiitf,lii
- exolicatii ra,lionalc concrcte:
' rtiaenosticul asupra inte$italii lor orgatttce Sr pslnrcc;
. ,tn remeditt sau o relcla nriraculoasS'
- medicanente;
in spatelc celui sexuai
- sa inteleagd un alt slmptom oare se ascunrle

-,tbordar c,t upJi.

Tipuri de aborddri ale problentelor sexuale. in prez,ent aborddrile terapeutice

in privinla tulburfuilor de dinamica sexuald s-au diversificat, devenind mai
cenfate pe problema sexuale, mai directe, mai responsive. Pdnn in anii 1980
fatamentul problemelor sexuale era mai ales indirect, psihologii 9i psihiatrii

considerdnd cd problemele de erecfie, ejacularea precoce sau auorgasmia sunt

sinrptome ale unor conflicte profirnde, incon$tiente sau ale unor imagini, motive
inconttiente. Abordarea ior se baza pe perceptul cd n-are rost sd incerci sd
suprimi sau sI diminuezi simptomul pdni c6nd nu s-a rezolvat nucleul suferinlei
psihice. Aceastd abordare ficea ca batamentul sA dueze ani intregi. pe de altA
pafie, factodi psihologici intrA in joc in diverse feluri in perturbarea activitAii
sexuaie; de exemplu, anxietatea, emotivitatea, teama pot fi factod cauzatori in

ejacularea precocc, impotenfd, vaginism sau disparcunie.

dar

trebuie si

precizdm ci gi aceste tulburdri pot participa la aparilia unei simptomatologii cu

anxietate. intlibile. teami etc. Deci, factorii psihologii pot fi atat cauze prinrare
ale tuiburirilor de comportameut sexual, dar pot fi gi efectul acestora.

Odatd cu cercetArile lui Masters gi Johnson, abordarea tempeutic5 s-a

schimbat semnificativ, tratamentul viz6nd direct problema incriminat{ de
exemplu. dace pacientul acuzi o tuiburare de erclie, anlnci tratamentul va
urmdri sdl invete pe pacient $i pe pattcnerul sdu tehnici erotice de stimulare

sexuald prin care problema sA poatd fi depi$ita. Acela$i principir.r se aplicd 6i-n
cazul problemelor dc ejaculare, de excitare, de orgasm etc. Masters Ei Johnson
admit ca problemele sexuale pot fi simptome ale anxietErii qi inadaptirii.
detenninate de evenimente din biografia precoce a persoanelor, dar pornesc de
la premisa cd acesti subiec{i pot fi ajutati si-gi depigeascb problema aici gi acurn,
invd(6nd pe durata a doue siptdmani tehnicile sexuale adecvate pentru
rczolvarea problemelor 1or.
Diversificarea terapiilor utilizate in abordarea tulburiritor de comportanlent
sexual poate fi ilustrati astfel (F.X.Poudat, N.Jarrousse, pp. 72-73):

-aborddri derivate din psihanalizd: pshinaliza clasici, psihoterapia de

orientare analiticA, psihoterapia de susfinere, terapia conjugala de orientare
analitici;
-aborddri deriyate din psihologia umanisld: muzicoterapia, gestalt-terapia,
psihodrama analitici, bioenergia;
-aborddri derivale din psihoterapia compoltantentald:
a) terapia compofianentala clasicd: desensibilizarea sistematica, grupul
de antrcnamcnt in afirmarea de sine. tehnica "preseazd, stop lri pome$te",
biol'eedback.

6) exercilii de valorizare corporal6: resensibilizarea corporalA, masturbarea, tehnica "preseaz6, stop 9i pornegte", raporturile sexuale reluate progresiv;
c) terapia corporald: masaj, relaxare, expresie corporale, biofeed-back;

d) terapia coqjugalE: comportamentale, de grup, terapia fanrilialtr, utilizarea rnaterialului audio-vizual.

aI

j:

chimiolerirnil' si rratument.rl clrirurgical'

problernelor sexuale' cerand

Johnson incep ;;;;;;;i
ri
lu *-t"piu de psihoterapeuli barbat
nacientilopcuplului "a tt intafntu"l
adolesunrU.t. i.tpt. inii copitariei 5i
i",.,rcie. in inrdtnirile injt,ut.. .r,.nii
Masters

5i

:#i,;;#;,

; ;.""110.

:-,*;,";nt|i
'*l;t'Jff
:11"#}:i!fil'i,i:"iT"il":Til:f,
qpccrarrTarl
de medicj de diverse

*'fi,'#"il"

l, _:l ;ifi ",';1,il,*'i:

l",tg;*ii*:,:'::n'"J['"1
.exual va fi

?;,ili.'

;Ji;.ierupeLrtut,,i

ll;llllll.i
"i;."fii;":l"j*,.TjttilT,
ruHl i*i.::;.": irindLr-i
prorur

darcle nececflre inlelegertt

tiltntiio' inst-!criuni corr'iliere 5i '"F:']l': ::i

aitinuutttreTolvarca problcrnei ior'
"i"iu
.ealizeze tehnicile \exuale rndrcale itni*
iopo'itttu uttt'iot cleclele lerariici lrr
Aooi. cuplul cxersca/a "t"t ttnn'fii'noi''intt"ut" alte alternative Deci' in
finctic de cal, not fi ourt 'ugt"ii pt'ni"ui"td rolul tcrapcunrlLLi estc de a
phihoterapiet sexuale t*'"tn

lliu""t*."ii'
riziunea

eonsilia
t"titi"Jt't""e- problemci lor de a-iscxttllh
l
activitatea
ti nu filrrreaza
si aviza pe clienli:
ntr
""";t;;it
cascr clien!ilor: d^e ascmerrqa'
:i;;d ;.;;,;;;' h5ui6n'Ju-'c in intimitatea
nu se angajeazd in activitdti
t"'up"u1ii
in t"*ui
se fac demonstratii practice,
"a
invata clienlii teltnici sexuale

""''
lerapeutul

tt?lil".i;t,""1"#t:.

cum si ufe'e stimularc

psihoterapcut cum s[ priureasci 9i
zotrel'"

\cxuala adecvala. inirial

invardndli.ii"gr';i tt

mrseze irrtlegul corp

;";ffi ffi;;;;;:"::l*nlm.T';:-?,fi",#li1liJ':T:'il?1:!:
se concerttreTe ttll'i ';;;;"0;
rncurajat

'n

'J;i ii.t"l::',"

J:;lll'ir'ili

a"tfel pe cel carc le oieri.

. ' n'"'i'imi pr ace. mai Pul in mri

r...i.,

" 'i
unul din pancnert
.st" d"or.b,t d! imponunra ieoatece nici dacii p"flencrll ntltare, mai incercelSlall:
dore:le
"r..I
simrc sar' i5i
nu poate sd ghicesca tol ceca ce
ei sd rindnd mult
-oi marr: estc cainvdlarea
corporale''ti'"ui
senzaFrle
si comunicd
defrnitiilor
""t'
pc senzalii'
timp in agteptare 9i in ti-r-rstrare ;;;;;ti;"
d':
putrtn"ti
p"
::-:t l'"ti*
nozirive ale senzaliilor t* *"p;i;;;-i;j'u; -at
sau jena Maslcr\ 91

::#ttil. :"';;;"

fa'u u r'ai' l"nti"'tn"

rnxiitate

cuplurilor co"?:tlti:"i pe scnza'tlr

Johnson au obsen'at ca p"nt* 'uio'ltu""
bucura de senzatiile
trait-o de a
-se'
reprezinti prima oportunitate p; ;'"t; ""
.o-,pn*r" pia.u,".

mF'.'"'" "liTl"lLf
iT;.::il $3-lccarui
uc;"'*'*

Dupa un inrerval de tintp. care

:il:'Jll ;H:ilT$,[;y''X':';;'#:
a tt'uitul"
care primeSte sen/atiile
conducand mana celut

"u"

c,,pru ra ace:.te

.",i,,;.'ii "r"ora zoneior genitalc.

ra'! hidarca de iatr e cer
le- oferd de regul6' mana receptorultri
ce dcPctc
C"t care sirnulelll

i' 0""'i"""

*ttu"tiu-*
ilvrla
.ai, presiune a mi)carii uebuie si cxecutc'
de stimulatori"-puit"o"t Apoi' rolurile

Lrebuic sd foloseasci. .", Inu*r'rJu

ualitl"i
unde $i cum pentru
"-t "ti-''ru

81
EO

:nft

receptor se schimba. Concomitent. fiecare din patenerii cuplului este incurajat

sd-$i descopere $i sa-$i irteleagA (sa-$i accepte) aparatul genital, sA-ii exploreze
scnsibilitatea diferitelor zone gi sd descopere ce gen de stimulare il excita cel
mai putemic. in etapa urmdtoare a terapiei, hecare din parlened ii comunicd (il
invafd pe celSlalt) rczultatele acestui demers de autocunoaltore gi se ftce la
etapa descoperirii (invaFrii reciproce) a stimulirii sexuale a celuilalt.

Pentru problema ejaculdrii precoce, parteneii invati

o tehnici

sexuala

specifice (tehnicA denumiti "preseazi, srop gi pornette") ce consta io exercitarea

de citre femeie a unei presiuni pe fap posterioari a penisului, fte la baza

aoestuia, fie cdtre gland. Presiunea exercitatd - timp de minim 4 secunde
stopeazd. de reguld, impulsul ejaculator orgasmatic. Exerciful se reia de cdtre
pa eneri de 3-4- ori pe $edinla $i are ca rezultat cre$rerea abilititii barbatului de
a-gi amAna ejacularea, intmcet presiunea exercitatd irnpiedicd contractiile
nrugchilor penisului.

H.Kaplan a gasit ca frecvent problemele sexuale pot fi diminuate pur $i

siruplu oferind informalii vaiide despre sexualitate 5i eradicdnd ideile false sau
prejudecafte. Ea afirma cd. in paralel, pentru eficienla oricirui tratameDt al
disfuncliilor sexuale rezolvarca conflictelor de Ielalie in cadrul cuplultd estc uo
aspect decisiv. De exenplu, o dorinll sexualA scdzutA poate fi o expresie a
ostilitdtii dintre partneri; in acest civ, problema sexuala nu poate fi rezolvata indiferent de c6t de eficienti este tehnica folosita - p6ni c6nd partenerii nu-$i
cxprima deschis sentimentele

li

reuFsc

sA

ajungd la un consens.

Tcrapia comportanletllald nu pLrne, de regulS, accentul pe biografia clientuiui

sau pe procesul de acomodare sexuald la sexualitatea partenerului. Pentru
behavioriqti, toate problell']ele sexuale, chiar dacd au ridicini psihologice, sunt
rczultatul unei invdliri dehciente, ceea c susiine ideea cA problemele dc erec,tie,
ejaculare, orgasm, stimulare etc, pot fi schimbate prina-o invdlare de calitato.
Behaviorigtii folosesc in acest scop lnai multe tehnici de invAlare:
- .formarea - cottstA in modificarea unui comportament pas cu pas, etape cu
etapAi d exemplu, pentru o femeie care nu are orgasm in timpul raportului
sexual vaginal, se procedeazd la invalarea acstui comportament priu rnasturbare; clienta e incurajatd si se masturbeze pdnd ajunge in faza de platou, ce
prefigureazd orgasmul, dupa care se realizeazA intomisia gi se ajunge la orgasnr
astfelj scurtend gadual etapele de mastulbare gi inlocuindu-le progresrv cu
contactul sexual, femeia respectivi va invdfa sA triiasca orgasmul numai prin
contact sexual;
- de,sensibilizarea sislemdticd corlstd in asocierea unor rispunsuri pldcute gi
relaxante unor comportamente care, initial, determinau teama $i anxietatea. Sub
indrumarea terapeutului, clientul invalE sd redefineasci ca pl6cute, agreabile
aceste comportamente care, treptat, igi pierd conotalia negativa;
Pentru o cet mai bunA terapie comportamentaE, terapeutul trebuie sd respecte

unrdtoarel

principii

82

condi-tiile in cale unl-leaza

sa precizcze coluPortalncntele-1inti' precun.'si
pers'-rnalitatea: ..
,a *. p,odu.o. cautand ast[el si dinatnizczc
""cum"
aspectului
9i nu celui "de ce";
prioritate
uu
u"otau
frj
cu ajutoml unei varietali de
sexuala
iniorrnalii despre situa,tia
;i ;;;i;.
"" tou,o,iraeirtrarca. jocul de rol convorbirea etc):
compor';;;;,tft*;
'n"L.,de
faptului dacd problema subiectului decurge dintr-un

a)

ill repertoriul snbiectului sau

tanent excesiv, dil] abseula unul colllpofialllent
organizcze gre'it
L'o-, lnt"rpr",u,. grcpita care detennini subiccttti 'ir-5i
comportalrentul;

c;

precizilt

in

procizia informaliilor
inlcl-\ entllle terapoutului deternind

obtinute;
bun' la un nomcnt bun !i
0 compodamentul bun se va procluce intl-un loc
un fced-blck bun.
ru
"-i;;;;;^"-plu
a teraPrel
de analizi functionala ca otapi prcliminard
'in cazul irroblemelor dc compoftament se{*al', inidata !n
a
"";,t;;;;;i;
cottraux (FX Podat' N Jarrousse' pp 48-49) care
;;;'';';;;;;"."i
a.""tni,-" basi ldea i clre se bazeazi pe urlnatoarelc cotnlonenle:
parlea terapcutului
coniportanentul tnanifcsl' 5i p'esuput'e-clin
;;;t;;;;;
sa-s-ex'a15;
problema
de
adusa in viala subiectulur
rd;"i.t;;;;;i;J

l:dessnrr]eazSafecteleoeinsolesc.otnpo,taLnenful;.terlpeunrltrebuiesit
sexuale
i*ar"at ra de afecte rrcgatin" cieternri'ata clL' problenrir

"uoi""r"
(ncplaccre- anxieLale. dcpresic. leama elc ):
.S: se refetl la senzal le ce insolei"

problema se\ual6; concret' trcbuic

celeialte Scnue Somatice (rcaclii

evaluate mat,}ilestirilc de telsiurre muscular6 9i

ce sc asociazd cu problcma de !ompofianeDt

"i*"*L'J*t"t"r")
/: irnaginile mentaie

allarute

in relalic cu problt-nra

se

xtral;

serualal evalualea

iuragini CoDcret' terapeutul

dificult6-tilor subiectului de le'rezentare a acestoi
in siguranld
,a-gi irnugin"t" un context in carc si se simta
;;;"';;;i;i
sentirrente

sa-i mijloceasoa
ip*,. *t"'"iiru"Ji.;, ,a-ii "tuttnt"" revcrii care
Dlacute;
subiecrului prrvind problenta
Z c-ogniria corespunlaloare ideilor 5i credinlelortetapeutul
trebttic sa evalucze
.i Dosibilirarile dc sclrimbare:
scepticismul
subiectului'
'"','';;;;;;;,
depreciative .ale
l;"'."#il;;ilJ;;;;-i;;;i.""

r.rffi''il;;i;-"'iJ""-ii
uecurului;
-1,^'t"f"iiif"

potiuite' in funclie de importanta pe care o dit

lor iu

etiologia sau mentlnerea

pe
cc:e le arc pacientul ditr
nroblemei sexuale; terapeutul e\alucaza dificullalilc
pafl ef, anrurajul ui t med ru I I anti I ial- prolesi':nal):
evalueazi nivelul
a,og*l
"-;t
-cdicamente: terapeutul
interpersonalc

t;;;;;;.,"*di'"'iotori

ai

irnplicarea

'"u

consumului cle nedicameute, "uiea, ul"t'ol' tutun

perturbirilor ltzice in istoria subiectului;
importanla
'"!,'
subiectului; terapeutul evalueazd

sau alta drogud' ca1

dorlnl.de

".i,"i".t"
nivelui cle incredere 9i implicare in temPra propusa;
subiectul;i.
83

schimbare

Fi

,4. atirudinea U)o7itiv6 sau negarivA) a terapeutului

frta de subiect: lerapeurul
va esrima probabilirarea unui rezular negari\;,
,n rL,n.1i" a.
aritudinea senrimen,eie sale larri de subie-ct.

;;;;;",;il.r.

Ahordarea medicald se adreseazA celor aproximativ

caz,urilor de disfunclii sexuale determinate
de ciuze itzJ"

o treime din

totalul

r""fo,rra p"ro"
"il" 9i""r"
vindecare medicajie sar.r,i$i interventie
"r"gl,fa. _"Oi"utiu ."
prescrie penrru infectii, iar intenenEiili"fri.rg."ia.
." ;;;;"; "iin.ii;".;;;r#'"fi,,,:.::
de lormarile penisului sau ale vaginutui
.n."ra
r,i,lij"
prescriu tratamen,. ..Ji"r"".-"""'i, "nt
'"i:'fiH:i"
";;';r:.if, r:fi:ffi
psihogene. De exemplu, in cazur ejacularii
p;;;;;"
rnedicatie
t;f.;;;.,,,il:.";;:
anridepresivd

"li''ffi

j:

gi rioridazin; tn .ur"l un.;".uta;i ;;r.;.

disfuncliei erectile se presclie inlectarea papaverinci
in corpii cavemosgi (in
decurs de 10 rninute se instaleazi erec.tia,
care poate duru circa o oral
( M. Miic.nesc!-ce
6.a.m.d.

orsescu. pp. I i_38).'Retat;;

astt-el de probleme se recurse la r

pr"d";'

il ;;;;i, ;;il
dc

::

i;r'l"i*'.*ii*.""

_",,r,

T',*'::"#i ii.iil*x, Til!'i,:,"J.'il,::f

l"

:'j
asenrcnea. nrobtenrcts de erec:;
'anului;
p"i oln''"l"rrilil prnt.r"r"u
penisulrri. Tor in cadrul abordarii medicate
ie- incrJjiri"i"_i"i.,. |ormonate,

care se recomandA

in

combaterea dezechilibrelor t orroorlul"-'"-ur-a'

O"taa_lna
'ori,nenturu

dificuttali sexuate, precum si exerciqiite

firi"" ;;l;;;.'J;iesi,f

necorespunzrtoare, sederrtarismul conduc

frecvent l"
derabitiratea esre incomparibira cu o activitaie
"b"ri;;i;;";. A;;;;";;
sexua; #ffi;;#l
consilia

clrentul asunra umd resim senatos de

uiola A"." p".i"-" jil'i.u,u,lr"n*t
in l9g2 o cercetare realizat| in S.U.A a detnonstrat
existenta unei corelagii directe intre condilia
nri"a, ao.inl" i.^uatii"activitatea
sexuali (Haas, Haas, p.499): cei care-sunt
acrivi fizic. sAnito;i 9i Jr, o gr"utut.
in linrite nolmale au cea mai
$alifia|ld viatA sexuala.
prublernelor scxuale.

rndtlercnl de tipul de abordare

problemelor sexuale. prinrul

pas in terapia lor

reprezinti inlelegerea protundd a cazului gi
aiagnosti"J Oi oii"";, t.*p.
problemcior sexuale se face centrati pe
cLrplul sexual, in cadrul caruia s-a
obsenat cd unul din parlcneri are un roipatologic
i"J""i"r-i."rl"i"i*t n" p",
partenerutui. fie prin dominarea ,", .irrp"i,r,r-""
*,'rnj,l'".."u

il

l"-*.t!i*l de inferioritate etc)

uno.
senhmente
iar celalalt are
p","i"gr. i"ir.lli"rnunii"rtu,
atitudine. d.. supunere, sentimenhrt p;"*l;il;;,ilil,''?Jiuroriru.",
"rr
acceptarea culpabilizdrii, ansoasi determinati
ai p"rrp""ii*'"ilunao"ru.ii,"f
care trebuie abordate inrpreund. in evoturiu
to. 1C.ena".t,"r"", p. jl':f. i.rSl, ",).

-f

in:

demonsfat cd acesto roluri sunt conjuncturale,

,_"

b"r" t"p"a
"ri ^Crjrt","
r"",iir.
.iili,",r"',i.. ,., ,"r
":iil;;;ii;;'i;r';io"rlji"i,. ,"oru

Matroney. p. 565r a conroarar. in 197q. da,u",lili

paroto_sic irrductorl cu birbarii
si femeite
prinrre barbarii. cdr 5i prinrre

i.,*ii; ;;;;;;;;J-nu .^,,,a

-11j.,:,
u,,L,qr*_rsiir
lfl ca \ e tala dL, persoanele asirnptomatice
- arrtudrn rnalnei lor de ralorizare a scxuilitalii; la nivelul;

ii.ijlll
-

atitudinii de evitare

disculiilor despre sexualitate la mamI,

atitudinea tatdlui de valorizare a sexualitalii.

atitudinea de evitare dc catle tatA a disculiilor despre sexualitate;
vdrsta primei intdlniri;
sentimentele de vinovalie sexualA;

comportamentul sexual

din adolescanli, de la stimularea sexuald Ia

contactul sexual propliu-zis;

- perceperea experienfei sexuale a partenerului; obiceiurile curente de
rnastulbarc;
- convingerea ci problemele sexuale afecteazd viala de farnilie. cdsatoria:
- abilitatea de a se vedea nud;i de a-gi vedea parlenerul nudl
- inilierca unei activitdti sexualc cu partenerul:
- schimbarea preferinlelor in comportamentul sexual.
Acestea sunt aspectele pe care in mod tipic un lcmpeut ai disfuncliilor sexualc
lc afirmi ca fiind cauzele primalc ale problemelor sexuale din cadrul cuplului.
or cercetarea realizata de Cole demonstreazd ca nu sunt. A devenit un loc comun
in sexologie laptul cA nu se pot tmta problenele sexuale detatat de intrcaga
pcrsonalitate a clientuluj ti deta;at de variabilele de reallie cu celilalt parteler.
Componamentul sexual implici interacfiunea irtre doui persoane. fot Cole a
demonsfat cI un factor major care face distinclie intre pacientii simptomatici $i

cei nesimptomatici este natura lelaliei cu partenerul; astfel. majo

tatca

persoanelor cu probleme sexuale manifesti un deficit la nivclul abilitntilor

sociale esenliale in privinla nrentinerii Si dezvoltirii unei relatii sociale, cu sau
{era interacliune sexual:r, la nivelul floxibilitdlii $i abilitnlii de a se schimba
pentru a face relatia sa se mcnlini. Acest dehcit de abilitate sociali se grefqazi
frccvent pe trasaturi de personalitate precum: stima de sine scdzutd, neincredele

in sine qi in at1ii, imagine de sine defavorabili, depresic, iritabilitate. in special

lemeile cu probleme sexuale sau cele cu care birbalii dezvollS probleure sexuale
sunt descrise ca ruginoase, inhibate, centrate pe sine. neincrezitoare in alfii. i5i
ascund sentimentele, cxcesiv dc interiorizate.

De aceea, un punct de pornire in terapie estc de a considera cd ficcare

problma sexuall este specificd, aqa cum fiecarc persoani are o personalitate
r,rnici. Tehnicile lolosite pentru a rezolva seturi similare de probleme sexualc au
puncte comune, dar ele trebuic adaptate la fiecare client $i situatie in parte dupi
cum unneazd:
a) ab.ten[a dorinlei

sexuale poate apdrea chiar gi anurci cind panenerii sc

iubesc reciproc, dar activitatea sexualA este expediata $i pulin frecventi. Principalele reaclii ale fen.reilor care nu resimt doinla sexuald sunt (F-X.Poudat,
N.Jauousse, p. 199):
- indiferentd;
- supra-investirea activitAlilor de loisir, a {irnctiei matelne sau a profcsiei
(absenfa dorinlei sexuale este mai bine acceptatl de femei decAt impotenla de
catre bArbati);

85

acceptarea constlangerii pentru ruportul sexual, care detenninA uneori

resemrare, alteori iritare 9i agresivitate;
- culpabilitate fald de panener:
- ostilitate fald de partener; io fala partenerelor frigide, bdrbalii au 9i ei
reac{ii diverse, de la ostilitate, la autoculpabilitate 9i p6nd la aparilia disfuncliei
erectile sau a anomaliilor de ejaculare.
Daci partenerii devin fi]rstla{i de aceasti situalie $i dacd probleura nu este
deteminatd de cauze medicale ori psihologice prea complexe, absenla dorinlei
sexuale poate fi abordatd prin congtientizarea clienlilor asupra potenlialului de
pl6ceri pe care il oferi corpul gi activitatea sexual6. Din punct de vedere tehuic
se poate recurge la concenharea pe senzatii gi la incurajarea l'antazArii eroticosexuale. O schemd tcrapeutici complex6 vizdnd facilitarea dorinlei sexuale
include (F-X.Poudat, N.Jarrousse, pp.21 l-212):
- folosirea unei oglirzi pentru mai buna cunoa$tere a organelor genitale qi
pentm explorarca autoeroticd. a corpului;
- explorarea-privirea-atingereazonelorsexuale;
- cdutarea celei mai erogene zone a corpului;
- aprofundarea stimulirii tactile a acestei zone;
- pentru accentuarea excitaliei se incurajeazd reveria erotici;
- utilizareavibromasoarelor;
- masturbarea in fata partenerului, care invaJi astfel mijlocul utilizat de
celalalt penhr excitare'

practicarea aceleiaqi tehnrici de catle partener;

reluarea raporhrrilor sexuale utilizdnd colcomitent

$i

stinularea

ciitoridiand.
b) problentele la ntvelul fazei de etcitalie sunt cel mai fi.ecvent probleme ale
erec{iei la bdrbat gi probleme de acomodare vaginali la femeie. Di1 punct de
vedere tehnic, dacd sunt excluse cauzele de ordin medical, aaeste probleme se
pot rezolva prin invalarea tehnicilor corespunzatoare de stimulare reciproca
sau/qi prin invelarea tehnicilor sexuale care permit coitul $i atunci cand penisul
este in stare de semi-erectie (tehnica fatd in fati cu femeia deasupra); dh punct
de vedere cognitiv trebuie tinut cont de urmdtoarele elemente:

impotenla este frecvelt legatd de reprezentari disfuncgionale ale

sexualitalii in termeni de mecanici, perfomantd $i vidlitate, cantirate;

- cu cat se procedeazi la mai multi stimulare a penisului, cu-atdt gansele de
reugitd cresc;

cu cat subiectul devine mai mult spectatorul propriei sale ereclii, cu-atdt
iansele de reu$it6 scad;
- femeia nu este "obsedat6" de penetrare $i pot fi gbsite gi alte mijloace
pentru a-i ofed plicerea; sexualitatea nu este sinonimd cu peneharea; penetrarea
nu este un scop in sine, ci doar un mijloc de accentuare a excitaliei;
- baxbatul nu face o sepamre neta intre tandrele ti raportul sexual, in timp
ce femeile fac acest clivaj;

anxietatea este un factor psihologic constant in aceasta disfunclie sexuald.

c) problentele la nitelul fazei de orgasm. La femere' tratamentul problemelor
de orgasm se bazeazd din punct de vedere tehnic pe concnharea pe senza{iile
non-genitale intr-o pimA fazn, dupi -care se pot adduga stimularea vaginalE gi
clito;diana (cu mAna sau cu gura). i1l ultima faza, stimularea se continua cu
contactul sexual propriu-zis, tecomandabili ltind aceeagi pozilie fald in fa1i, cu

femeia deasupra partenerului, care ii ingiduie acesteia un mai mare control

asupra migcirilot penisului in vagin. Pentru a facilita orgasmul se poate practica
coniomitent stimularea manuald a clitorisului de cdtre partener' Interzierea
orgasmului sau absenla ejacuiirii este o problemS mai frecventa la birba,tii mai
in vers6. Pentru ei, in absen.ta cauzelor medicale, tratamentul recomandat este
identic ca 9i pentru femeile cu aceeaqi problemS; se incepe cu concantrarea pe
senzatiile non-genitale, apoi se face tmnzilia cetre concentrarea pe senzaliile
genitale, prin stifrulare recipt'oca; cAnd birbatul se apropie de ejaculare,
activitatea sexuale inceteaza, apoi, dupi un interval se reia intregul algoritm'
pAnd c6nd blrbatul realizeazd un control mai bun al ejaculirii, care se poate
produce in vagin (dacd aqa dore$te cuplul) sau in alara lui.
d) Ejacularea rapidd. in anumite societa'fi primitive ejacularea rapidd era
interyrctatd social ca un semn de putere ti forld a bArbatului, in timp ce azi e
interpretatd ca o narca a bdrbatului ru6inos, complexat, "bun de nimic" (F.X
Poudat, N.Jarrousse, p. 6). Ejacularea este socotita rapidd daci se produce sub
mai pulin de i0 migcdri copulatorii, iat in cazurile mai severe se produce chiar
inainle de intromisie. (M.M6icinescu-Georgescu! pp. 31-32) Dupb criteriul
duratei. ejacularea este rapidd daci se produce in intervalul de la 30 de secunde
la un minut dupi introrrisie, iar dupf, criteriul numirului de orgasme 1a
partenerd, un ejaculator rapid este cel caxe in cel mult 50% din cazuri ajunge la
orgasm inaintea partenerei (F-X.Poudat, N.Jarrousse, p. 151). Dh punct de
vedere clinic, suferd de ejaculare precoce barbatul care nu-9i poate conhola
voluntar ejacularea, caxe nu simte iu.rinenla ejaculirii dupa excita,tie. Principalele
eleruente cognitive pe care se bazeazi intoruenlia terapeutici sunt (F-X. Poudat,
N.Jarrousse, p. 155);
- ejacularea rapidd este o stare de baza nolmali la fiecare birbat; la debutul

sexuald toli barbalii au plobleme

formAndu-se odati cu exprienta sexuald;

in viata

acesta

ejacularea rapida nu este niciodatd de origine organici;

cu cat subiectul se grdbe$te sd peneheze, cu-atet el amarrA sdmularea

general5 $i cu-atAt ejacularea este mai rapida;

cu controlul ejaculirii,

ejacularea

organizata;

nu se

controleazA niciodata; excitalia trebuie sE

fie

bine

- fenomenul anxietdlii 9i stresul reprezinte baza in orice caz de ejaculare

plecoce;
- controiui excitaliei la bfubat nu inseamna intotdeauna oblinerea orgasmului de cdtre parteneri gi a echilibrului afectiv in cuplu;

colaboraxea partenerei esls indispensabili in terapie; cu cat atitudinea ei

fa16 de problemd este mai pozitiva, cu-atat reutita este n1ai rapidd;
- cu cat bixbatul se concentreazi mai mult pe reugitd, performall1d,
mecanica sexualS 9i aspectul ei cantitativ, cu-at6t egecul este mai apoape;
- subieciii bebuie sA facd uneori legdhtla intre modul in care igi controleazd
corpul, exprimarea verbali, acliunile cotidiene $i nevoia de a-gi controla propria
sexualitate.

Ejacularea precoce se ttateazd cel mai frecvent pe baza invalErii de cdtle

cuplu a practiaii de presare a penisului. Se recomandd pozi{ia falA in faid, cu

birbatul deasupra; dupi intromisie, partenerii hebuie se evite migcarea, cel putin
o jumatate de minut, dupd care se realizeaz1. o migcare foarte lentA. Scopul

este sd pemita bdrbatului sA se rclaxeze Si sa poatd tealiza stimularea

vaginala adecvati. Cdnd se apropie faza de orgasm, penisul este retras $i se
preseazi timp de cel pu{in 4 secunde, pe fala posterioard gi in apropiere de
gland. Daca aceasta pracedura se repeta de 3 sau 4 ori la fiecare activitate
sexuald, inainte de ejaculare, birbatul poate deveni capabil sA-gi amane
orgasmul pertru a realiza o stimulare vaginali satisfacdtoare a partenerei $i
pentru a-i provoca orgasmul. Tehnica se bazeazd pe obsetwarea faptului ci
intensificarea excitaliei ahage dupd sirle ejacularea. Se folosegte cu succes in
abordarea psihotel'apeutica ti iltervenfia prin "prescrierea simptomului',,
subiectului cerAndu-i-se sd ejaculeze cdt mai repede, mai repede decat reu$egte
de obicei; incercarea de respectare a acestei indicatii il pune pe subiect in
situalia de a achiziliona un oarecare control asupra excitatiei-ejaculirii sale.
e) Dkpareunia Si vaginismul bete{rciazd ntai mult de un tratament medical,
dar Masters gi Johnson au oblinut ameliorarea acestei disfunc{ii prin practicarea
concentrdrii pe senzalii qi a stimuldrii reciproce. Vaginismul se manifesti atunci
cand penetrarea real6 sau imaginard lace obiectul unei asociafii penibile,
care evocd durerea, suferinJa. Concentrarea pe senzatii, stimularea reciprocd,
exerciliile de valorizare corporalA sunt tehnicile ce permit padenerilor cu
suferinfe genitale sI se relaxeze, sA invefe sa-Fi defineasci senzatiile intr-o
manieri pozitivd qi sA nu se mai simta ameninfati. in paralel, ferneile sunt supuse
procesului de desensiblilizare, atdt vv,ayl de corpul lor, cat gi vizavi de corpul
partenerului. In hatamennrl dispareuniei gi vaginismului, femeilor li se
recomandA s-a realizeze o lubrifrcare suplimentari a vaginului, folosind geluri
speciaie gi care pot conduce treptat la o lSrgire a orifrciului vaginal. in a doua
fazd a terapiei, femeile trebuie si se acomodeze la practica stimultuii vaginale de
cdtle partener gi, dacd se simt rclaxate, pot realiza contactul sexual lEri a se
produce contactura mugchilor vaginali sau senzatiile de durere.
Multe din persoanele cu probleme sexuale nu au utr paftener stabil, iar a invita
la terapia sexuald. un partener de ocazie nu este nici adecvat, nici eficient.
Absenla partenerului stabil este determinati chiar de problema sexuala ca atare,

urmirit

precum dificultalile in realizarea erecliei, ejacularea precoce sau dificultatea de a

realiza orgasmui. Masters Fi Jobnson au rezolvat aceasta problemb apeland la

parteneri surogali (Haas, Haas, p. 504). Parteneri suogati sunt persoane pletite
pentru activitatea 1or 9i care pafticiPa impreuna cu clientul la toate activitdlle
sexuald, inclusiv excilarea, mastwbarea 9i contactul sxual'
presupuse
-succesui de terapia
oblinut de progranele de terapie adresate cuplurilor client $i surogat a
condus $i alti terapeuli sexologi sA preia aceastE strategie, astlel incAt la mijlocr'rl
anilor 1970 s-a infrinlat la Los Angeles o asocialie intemalionald a surogalilor
profesioniqti, care a impus o deontologie specifici, standarde de pregAtire
profesionald gi un referenlial al serviciilor ofedte. Cdticile au venit din partea
autoritdlitor, cale au banuit cd srlb masca acestei institulii se ascunde de fapt o
relea de prostitulie. Din puct de vedere terapeutic s-a pus in evidenla 9i un alt
dezavantaj tendinla ciientului <1e a deveni dependent emolional de surogat qi.
pomind di aici, probabilitatea de a fi respins, care sa devjn6 o cawi psihici ce
poate colrptica qi mai mult problema sexual[. Ca urmare, catre sfdrgirrrl anilor
1970 s-a renuntat ia folosirea surogaliior in terapia problemelor sexuale S-a
incercat atunci inloouilea surogatului cu fantazarea erctico-sexualii, iar strategis
tratamentuiui viza incurajarea pacientuh.Li de a-qi transpune fantezia in realitate,
dar nu s-a oblinut acelaqi succes ca in cazul folosirii suroga{ilor'
D.^9i Masters qi Johnson au anunlat cd abordarea lor terapeutica este foafle
eficientd - 80% din cazuri fiind vindecate strdiile foloow-up sugerezzd cd rata
de succes oblinuta de cei doi terapeuqi n-ar fi nici atat de mare, 9i nici n-ar
conduce la achizilii durabile in timp; de exemplu. un studiu realizat pe un
eqantion de 83 de bbrbati vindecali dQ tulburAri erQctile a demonstrat cd la 6 luni

de la incheierea terapiei doar jumAtate din ei raportau o diminuare sau o

rezolvare completi a problemei ior sexuale (Haas, Haas, p 504) Aceasti
investigalie demonstreazA un iucru: problenrele sexuale pot fi rezistente ia
tmtament gi ratelg de succes raporlate de terapeuli trebuie considerate cu
pruden1i. Persoanele car lucreazA cu terapeuli competenli nu au nici o gaxanlie
ca problema ior se va rezolva, dar dorinla de ameliorare a vielii sexuale este

foarte putemica.
S-a pus in evidentd, in legatud cu eficienta terapiilor problemelor sexuale'
chestiunea misurarii gi evaluarii ehcienlei tmtamentului in domeniul terapiei
psihosexualitdtii s-a subliniat tot mai insistent faptul ce este neYoie de metode de
evaluare precisi a acesfuia. ln lipsa acestor fonne^precise de evaluare nu se va
pute detemina niciodatA eficienla vreunei terapii. insi, la ora actuala, de;i s-au
iffegistrat unele incercdri de a elabora defililii precise, pe baza cdrora sd se
poatd misura riglros funcliile 9i disfunc{ii1e sexuale, nu exista inci metode dc
ivaluare riguroase ale comportamentuLui sexual pre- $i post-oura. Situalia este

generati (Mahoney, pp. 566-567) de faptul ci exista o discontinuitate intre

crcet5xile teoretice in n.raterie de psihosexualitate $i aplicarea acestora in terapia
problemelor sexuale. De reg!14, terapeulii sexuali nu sunt $i oameni de $tiitrF,
nu au capacitatea de a prelua gi implementa metodele de evaluare qtiinlafice'
riguroase in domeniul [or. O dificuitate suplimentard rezulta 9i din faptul ci
problemele sexuale nu sunt exclusiv probleure genitale Ele au o determinare

8S

rnultiplAi psihologicd, psiho-sociali, culturalA, medicala etc. Epoca entuzias_

mului, declan$ati de "fiatatnentul uqor gi rapid', al problemelor. sexuale,

inaugumtA de Maste$ gi Johnson, a trecut, iar ceicetdrile mai recente susereaza

umand este mult mai complexi decdt s_a crezut
^sexualitatea
In accsle condifi, cea mai btni abordare pare a fi cea clasic6: sd te ajuli tu

cI

insLrli. O prezentare succinti a acestei abordtrri trimite la umtitoarcle aspecle:

a) autocutloaftere Si autenticitate. pentru o viati sexuali care sd aduci

satislaclii gi sd devind un factor de echilibru psihic ;i fizic, este important ca
liecare pelsoanE si defineascd mai intei ce agteaptn de la sexualitate, sd-ri
precizeze valorile cu privire la sexualitate, si detlrmine ce anume l_ar face
fericit $i cc seuatii/enolii dore$te sA triiasci prin compoflamentul sexual aLEturi
de partener. Aga cum spunea li Socrute, cuoouSter"i de sine cste cheia spre

fericire qi echilibru. Cunoagtefea de sjne are atat o componenti fizicd _ autocu_

noa$terea gi familiarizarea cu propirul corp, cu propriul apamf genital _ oat
Si o

componenti psihici gi

sociali

probleurelor sexuale.

care definesc identitatia persoanei. Dactr o

buni autocunao$tere, atunci ea nu_gi va propune obieotive

depatesc posibilititile, sau care nu_i satisfac valorile, qi va fi mult nrai
centrata pe valorile proprii. Buna autocunoa$terc poate feri o Dersoand de
capcana conrparatiei cu ceilalli; frecvent, una din sursele frustra;ilor sexuale
provine de aici, din comparagia personal[ gi a partenerului cu ceilalti, care au
alte vaiori $i alte practici, urodul 1or propriu de a_qi exprirna sexualitaiea. Faptul
ca existe o distanfA intrc modul specific de manifestare a sexualitdlii qi practicilc
seruale ale celorlalri nu rrcbuie sd deyind o sursi de incloieli, insecu.itute
6i
anxierate. In accste couditii, rezultatul optim al autocunoa$teii
autenticitAlii in
$i
yiala sexuali este acceptarea dc sine senzatia de
confort, de iiguranlA: esie in
$i
reguli daci nu practic stimularea oml-genihlA (sau contactLrl sJxual anal. sau
o ce altceva), chiar dacd toti o practicA, intrucat eu ,i partcnerul meu ne simrirn
persoand ajunge la o

care

rcceptivitdlii fata de mesajele sale sexuale (Camoy, pp.57-53), dar qi dorinla dc

a primi plicerea oferitd, care dctcnnina o nate respolsivitate la mAngdielile gi
sugestiile lui. Daca partcnerul doreste un masaj cu ulei parfumat, iar celilalt
crede ca aceasti dorinld sste o extravaganli sau o dovada de infantilisur, tl'lai
devrenre sau mai tirzir intr-un astfel de cuplu vor apirea 9i problemele sexuale.
Dispoziiia de a ddrui porneqte de la premisa cd daci ceva este itnporiant pentru
partener, anlnci trcbuie sd devin6 in.Iportant 9i pentru ellea. Multe femei gi D.rulli
bdrbati cer anumitc feluri de atingeri, sdrul, tehnici de excitare, pozi;ii coitale,
finute vestimeotare sau trile accesorii atunci cAnd sc implicd intr'-un act sexual.
Atata timp cat cercrea lor nu determilld nici un prejudiciu, nu rdncqte pe ttimelli.
indiferent de cat dc excentrici ar putca fi. pentru ca relalia sciLnla si evolueze
bine, cererea trebuie primitd bine Si tratatA cu interes. Fird deschiderea ii
sensibilitatea la nevoile celuilalt, nici o terapie nu va aduce ameliorarea

ii

bine astfel.

informareo presupune parcurgerea a rrai mul1i pagi: mai intdi sA citegri

$i
toate aspectele care te intereseaza in legdturl cu
gi
fiziologia aparatului genital masculin gi feminin. Apoi, presupune sali
",rato_iu
cunogti
pa enerul, sn-i intelegi nevoile, aspiraliile, sd_i cunogti eiperienta sexuali,
preferinlele atitr.rdinile gi problemele. O viala sexuala de calrtatc presupune
ca
fiecare paftener
lnpani$easci istoria vielii. sistemul de vilori qi
.sa-ii.
sentimentele. ln al trejlea rAnd, a fi informat inseamnd ca fiecare sd cunoascA

..b)
si-ti
clarifici

posibilitatea de a-l ajuta pe celAlalt atunoi c6nd apar probleme de naturd sexualA,
sd cunoasci tebnici erotice. tehnicile sexuale folosite in terapia problemelor
sexuale. Cu referire la componenta informarii hebuie remarcat ia ni-i" nr]
"st"
inposibil sau dificil de insu$it avAnd in vedere cantitatea enormi de infonnatii
referitoare la soxualitate care circuli azi in lume.
c) dispozilia de a ddrui. Atunci cAnd sexoiogii iutocmesc liste cu .,siirturi,,
pentru o viala sexuali de calitate (..aproape perfectd',), ei menlioneazi
in primul
rdnd generozitatea, dispozifia de a ddrui celuilalt pl6cerea, care determind esenta

intrebiri

qi

cxerci{ii

l.
2.

ldentificali principalcle coldiiii pentru o lclalie sexuala reu$ita

Comparali sexualitatea animalelor cu sexualitatea umani. Deterninati
rolul ovulaliei ascunse la femeie in conpoftamentul sexual individual ;;i al
cuplului.
3. Explicali expectan{ele sociale cu privire ia controlul placerii sexuale, atit
din partea birbatului, cat $i din panea femeii.
4. Discutali posibilitalea ferreii de a-tj controla orgasmul.
5. Explicali ierarhia preferinlelor feminine gi masculine pcntru pozitiile
coitale.

6.

o relalie inhe tipurilc tempemmcntale $i

Axgumentali.
7. Detemrinali principalele consecinfe. la niveiul comportamentului sexual
individual, ale expansiunii valorilor sexuale in mass-media.
8. Analiza{i, la alegerc, o releta de reugiti a relaiiei sexuale prezentat[ intr-o
revista pcntru femei Si intr-o revistd pentru birbali.
9. ldentifica{i criteriile de seleclio ale unei anumitc abordari terapeuticc
Credeli cA se poate stabili

predispozilia cdtre impotnlA

intr-un caz do disf'unctie sexualA.

10. Comentali urmatoarea afirmalie :"terapeutul nu trebuie sd orienteze
sexualitatea pacienliior in funclie de dorillcle sale, ci sd-i lase pc aca$tia si se
indrepte acolo unde doresc."

9l

-4,'-

CaPitolul 4'

Bibliografie

Evolu{ia sexualtifii in ontogenezl

T.Stoica, M.Coculescu (1982), Pubertatea normald Si patologic.i, BucureFti,
Editura Medicali
C.Endchescu (2000), Psihosexologie, Bucure$ti, Editura Universal Dalsi
T.Stoica, (1993)" Sexologie fi educalie sqcuqld, Blucrve1li, Editura "R"
E.R.Mahoney (1983), Human Sa;uali4,, McGraw-Hill, New-York

A.Haas, K.Haas (1990), Understanding Sexuality, Times Miror/Mosby

College Publishing, St. Louis
C.Camoy (2001), IBC-ul sexualitdlii,Bucuregti, Ediiura Teom

R.Atkinson, R.Atkinson, E-Smith, E.Hilgard (1987), Introductiot'l to

Psychology, Harcourt Brace Jovanovich Publishers, ninth edition, San Diego
F.Tudose (2001) Erolica in cotidian. O incursiune ln psihosexualitatea de
fecare zi, Bucue;ti, Editura Infomedica
W.Stekel (1 997), Psihologia eroticii -feminine, B\avretti., Editura Trei
G.Lipovetsky (2000), A treia femeie, Bucu{Sti, Editura Univen
G.Mermet ( 1993 ), ,tirazcoscopie, Paris, Larrouse
F.Nietzsche (1911), Le Gai Saroir, Mercrue de France, Paris
A.Spira (coord) (1993), Les conmportements sexuelles en France, La
Documentation Francaise
J.Andrd (1997), Psihdnaliza $i sexualitateaafeminind,Bucureqti, Editura Trei

J.Nowinsky, J.R. Heiman,

J.

LoPiccolo (1980) Zow sexual desire, rn

S.R.Lieblum, L.A.Pervin (edi:ors), Ptinciples and practices of sex lherapy,

New-York. Guilford Press
F.X.Poudat, N.Jarousse (.1992), h'aietement canporlamenlql el cognitif des
dillicultes sexttelles, Mason, Paris, 2-e edition
J.Diamond (1997), De ce e sexul o pldce,", Bucure$ti, Editura Humanitas
M.Mdicdnescu-Georgescu (1995), Sexualitate masculind, Bucureqti, Editr.rra
Teora

din momentul

4.1. Sexualitatea qi copiliria' Fiinlele umane sunt sexuale procesului de

cilor,
in care se nasc Ai am putea spune, pe baza caracteristi
dilainte de a se
chiar
doilea
I
(1le care le-am prezentat in capitolul al
;Jir-"
sf, evite
preferat
a
fie
copiilor'
{ie a negat sexuahtatea
din
inci
faptulrcd
a
afirmat
"*laental6
care
primul
""ii"'L.-"I
fost
subiectul pand la S.Freud; acesta a
sexual:
redere
nrimii ani de viard copiii nu sunr absenli rau neurri din puncr de
de impulsuri
l;#' ;;,;"fii
.a'"oui nt"t* aduce cu sine un germene
jurul
de tlei
varstei
in
od
,"t""f". .. ti"6 t*ua15 a copiilor' de cele mai multe
p
102)
(s
Freud'
obsen'aliei"
;t;;;;*i"tta t"u o formi accesibils
il;;*
absenla
de
determinate
specifice
Sexualitatea infantild are aamcteristici
genitale 5i a
r"r""ii""atil ni""a"lor sexuale, imaturitatea fuirclionalE a organelor serualitarea
;;;,;;;" r.*uut. ,no'cotogicc secundare ca .urmare'
inci o alurd de
""b;i;i;
:;;i;i;r' tt. un carccler nedilerentiai 5i diluz' ea nearanderouca..cu
o rnare
aclivitare
Je
rip
un
u"iiui,ur. ri,ura. illrens,i. ci fiind numai
a
sexuale
viefii
a
caracteristica
princrpila
i)upi S Freud,
i^"'ul"a*a

auloerolic riSi afla ohrecrul in

si
".Jir',lrl*"",
i-p"rtil" sale pa4iale sunt absolut nelesate intre ele
::5"""i'#';;;;i'".
116)
(S
Freud'
placerea"
Ji urtu, sd doi6ndeascr
R1l;#;;;;';",,rratiiatea i,trantita, cea a adultului se caracteizeaza nu atat

"-"fi".a16
i" laprul ci el esle "esenlialmellle

fi#. #;"#Jti "*

plu."rii ,"tuut" tuncliei de reproducere' cat printr-o

::; ;;;;;";
realizarea scopului
:;kgil;; ili-ll i',*p"rt"t - seruale, care u'-dresc
corpul individului' Dupd
at utorul unui obiect sexuai shAin de
,"*.,u't
prezinta
9i se
".,
se
L-i"a"fr*""'ip.el
$i urm.) sexualitatea copiilor
.nediferentiat
psihice
procesul
ce
J"^"ria-Jii*,it,i"ri progresiv, pe masuri
..dezvoltnrii
f]"p; .A. gestiarO iapud C Enachescuj' sexualitatea copilului mic
"t""t"-a.
t,"u',l""oo""tutanraimultcuviatainstinctualSacopilului,frindoformi

sexual al
nadiculard de autosexualltate, ca Jtapa preg6titoare a instinctului
imbraci
scxual
insjncrului
fi;;i;i;dlu,.-ii.';;mii ani de \iar'l manifesrarile al reacfiilor motonl
cu
sau
reaclii de tip vegetatj\
-"i -"fa urp""tol^,-o,
solitari
pldcerea
caracler aulomat carc o lerir copilului

--1.""r"a"a

iJ"",if"

sexualitalii
sd caracterizeze aspecnrt instinctr'ral nedifereniiat al
umitoarele
qt p"*ita de la tezele psihanalizei, A Hesnard identifica

componente ale activitAli erotice infantile:

define:te
,i instincrul de nutritie: lacopiJul mic pleicerea de a cugc {S lreud
de
detcrminata
suferinla
r
erogen
uiila
ca
organ
5i
."oii"iril" p"t"r'"" a.
=ttj
ibsenla sursei de fuan,r sunt coordonatele \ielii inslinctual-atec{rve:

-b)

joc

este domeniul in care se manilestd teldin{ele sexuale qi

oferi mari posibilitili lormatjve pril1 socializare. Astfel, obiectul jocului letele
se joacE cu pdpu$ile. biielii preferi jocul fizic, violent , devine un mijloc de
inva(are sociali a stereotipurilor de rol-sex;
c) nevoia de autoerotism se manifesti prin curiozitatea corporald a copilului,
sugerea degetului, masturbare etc;
d) manifestirile emotionale pre-sexuale sunt ata$amentul 9i gelozia:

nevoia de

e) rolul func1iilor

evidenli

intestirale in cadml sexualitSlii infanlile a fost pus in

de psihanalizA, care a ar6tat cd urinarea

ti

defecalia oferd senzalii fizice

agreabile;

t) plbcerea solitarl se manifesta in autoizolarea copilului 5i centrarea atentiei

pe organele genitale. Este un tip de maniiesta.e care, exploatand sensibilitatea
sexuale localizata la nivelui organelor genitale, oferi subiectului plicerea difuzd;
g) revelaliile erotice apar pe masuri ce se cristalizeazd curiozitatea sexuali qi
se con$tientizeaza exislenla sexualitatii. Toli copiii sdnitogi dezvolti curiozitate
in legituri cu sexualitatea, pun intrebiri, discutA intre ei qi chiar i9i iuragineazd
diverse aspecte ale manilestarii sexualitalii. DacA acestei curiozitdli nu i se
rdspunde cu onestitate (adultii incercdnd sI impuni interdictii pi sE cenzureze
cudozitatea sexuali

a copilului)

rezultahrl

in timp

poate

fi

autoizolarea

individului, sentimentul de culpabilitate vizavi de propria sexualitate.

Rezuita din cele de mai sus ci la copilul mic sin.rlul erotic are caracterui unei
plSceri in sine, resin]lita mai mult ca o emolie vegetativd specificA.
S.Freud a atras atenlia pentru pdma datd ci 1a na$tere copiii sunt fiinte
sexuale. iar achiziliile cercetdrilor medicale confirmi acest lucru (la nagtere, sub

Pe de alta pafie, marna, in manifestarile ei de tandrete fa de copil ii iD

in
modul in oare-l ingrjjeste, ii dAruieqte acestuia sentimente care i$i au originea
i$i
mama
qi
legindndu-I,
sbrutdndu-l
orooriu ,u lriuta .-"t oita; mdngdindu-l,
sexrral"
Late"ra copilui "ca pe un inlocujtor cu valoare deplinS a obiectuhri
conside$
le
pe
mama
care
tan&e!e,
gesturi
de
aceste
p.142).
Toate
(S.Freud,
o"t" d" dtugort" purd, asexual5, trezesc impulsul sexual al copiiului.$i pregdtesc
intensitate;de mai tArziu a acestui impuls. Nu intamplator Freud va explica
tendinla de a fi insafabii la afeciiune, prin excesul de astfel de
,r"u.oru,
"o
dezmierdari oferit de mamd in perioada infantili Aqadar' inconqtien{a pdrin{ilor'
care impregneazd relaliile cu copilul cu "sentimente ivite din propria 1or viatd
sexual6; c;fibuie la dezvoltarea sa sexuald. Penhl copilul mic' 1onul primelor
relalii cu mama va avea drept consecintd dezvoltarea sexualitilij confonr.r unei
dispozilii polimorf p"*".r" d"our""" el va invd{a sA caute satisfaclia, sd obtina
un'"ag,ig i" pl6cere, pomind de la toate zonele corpului' Acest aspect polirnof
of r.^r.ritita1ii infantile are pentru sexualitatea umal6 in ansamblul ei o
genital 6i
consecin,tA decisiva: disparilia la om a echivalenlei dintre sexual 9i
p
7)
disocierea sexuaiitalii de instinctul de reproducere (J.Andrd,
Frecvent aclullii ajund si con$tientizeze sexualitatea copiilor lor cdnd ii vdd in

orimul an de viau explorendu-9i organele genitale, dar un obseNator atent poate

remarca stari similare erec{iei la barbatul adult $i lBbrificarea vaginului la fete

sdptAmani de viald. An.rbele sunt reaclii reflexe 9i e1e aratd cd

dezvoltarea sexuald a copilului a inceput; erec{iile spontane se produc la sugarii
sandtofi in primele trci iuni de la naFtere 9i explimd nivelul concentraliei de

inci din primele

acliunea homonilor sexuali, care se produce ince

testosl;ron'din sange (M Miicinescu-Georgescu, p 14) Intelesul sexual 5i

activitatea copiluluimic nu se limiteazd numai la explorarea zonei genitale'
bebeiugii finrl foalle receptivi la contactul tegument la tegument;- apropierea

polimorf. Analiza de factu6 psihanalitici a sexualiteli infantile pomegte de la

"o.poruli,
pe
sugar si zambeasce

dit etapa fetald, tractul genital

inten !i extem sunt fomate). Reprezentanlii psihanalizei au rernarcat acela$i
specific al sexualitAlii infartile gi anume caracterul difuz, nediferenliat,

de nou-n5scut in culsul primelor saie

interaciiuni cu adultul. Primele obiecte sexuale din viala copilului sunt
considerarea excitaliilor primite

persoanele care il ingrijesc, familia reskansd (W.Stekel, pp. 86-87). Diferitele

excitalii produse de hrinfea copilului, de imbiierea sa, schimbarea scutecelor
ori manilestarea directe a tandrelei fa16 de copil sunt considerate de Freud
similare in efectul lor cu iubirea sexuali. (S.Freud, p. 106). Relalia copilului cu
persoana care-l ingrijegte, cu mama in gcncral, este pentru copil o inepuizabild
sursi de excitalie sexuali gi de satisfactie, pdn legdnat, sArut, mangaiere. Natua
sexuald a senzaliiior triite de sugar in cu$ul aldptdrii, de exemplu, este explicati
de Freud in aceastA maniera: "Desldtarea de a suge este legata de istovirea
intregii capacitdii de concentrare a atenliei, ducdnd fie la adormire, he chiar la o
reactie motode de lelul orgasnului. Nu rareori cu desfbtarea de a suge se
combina atingerea gi liecarea unei po4iuni de cory de o sensibilitate aparte,
sAnul, organele genitale exteme. Pe aceastE cale, multi copii ajung de la supt la
masfurbare."(S.Freud, p. 1 04).

94

mangaierea, presiunea atingedi de o anumitA intensitate il determini

contacte nu
Si sa-ii manifeste vocal pldcerea- Asemenea
pot
detemina
cd
demonstreazd
dar
sexuald,
o
semnificalie
i*nale. nu au

irlnt
plicerea sezuali a copilului. A;a cum remarca 9i S Freud in stadialitatea
evolu{iei psihoafective, in primul an de viaii (A Muntean, p 64) gura este
p.incipalni organ al pldcerii gi al cruroaqterii 5i sunt comune situaliile in care
,ngurii s" joaia cu sfarcul sinului care le oferi hrana. Masters $i Johnson au
obiewat in 1966 reacliile fiziologice ale mamelor la acest tip de conduitd: in
timpul al6pt6rii sflrcuriie femeilor devin erecte ca qi in faza de preludit Cei doi
,"rologi uo constatat chiar ca existd o rela,tie intre acest fenomen 9i aparilja

confiacliilor utemlui la mamA (Haas, Haas, p. 200).

Pe misurd ce cre$te capacitatea de coordonare a migcirilor mdinii copii incep
se-$i atingi orgun"i" g"nitul"; dupi luna a opta de viald majoitatea copiilor
manifesti aceste comportamente (B.B Wolman, J Money, p 79) Abilitalea
motorie care-i permite copitului sn-$i atinga sistematic organele genitale este
suhcient de dezvoltata la inceputul celui de-al doilea an de via16 pentru a-i da
posibilitatea si se maslurbeze. Dupa A.Kinsey (apud A.Haas, p l98) deqi doar

95

ul'r mic procent de copii dc pa[6 la un an pot avea un orgasm, in cursu] cclui
de-al <loilea an de via1d, majoritatea copiilor pot ajuuge la o fonrrd dc orgasm.
Tehnicile de masturbare sunt foarte creative, copiii foiosind pipugi, caiete, cdr1i,
peme, pituri, jucdrii. Unii pnrinli sunt foarte afectagi cdnd obsend activrtarea cu
oaracter sexual a copilului lor, devenind aproape fobici cdnd trebuie s5-gi atingi
copilul la imbdiere, schimbarea scutecelor sau la imbracat-dezbricat; teana lor
este determinat6 de dolinla dc a nu reedjta plicerea copiiului pril] atingerea
organelor genitale.
lntre doi gi trei ani apare intcresul afectiv gi chiar cel sexual faf6 de ceilalti.
Uneori, nevoi de ordin sexual explici implicarea copiilor intr-o seie de activitdli
fizice precun lupta, tranh, tumbe etc- In aceasta perioadi a ontogenezei copiii
iqi nranifestd inter:esul sexual pdn atingerea, sArutarea celorlalli sau prin atenlia

acordata organelor genitale alc altui copil, care exprimd atet emolie, cet 9i
curiozitate. Atat letilele, cet si bdietii nanifestd frecvent componamentc preclun
serut, imbrdli$arc, atingere, tranE, studicrea-compararea organelor genitale toate acestea fiind o sursd de plicere pentru collii. Se estimeaza cI aproximativ
jurnitate din adulti iii pot aminti din propria copildrie astfel de jocuri erotice.
bazate pe combinalia inhe cudozitate 9i pldcere. De ascmenea, activitdtile de
toalda corpomlA sunt fascinante pentru copil. DatodtA proxilnialii dintre
organele gi funcgiile cxcretoare qi cele sexuale, copiii triiesc o anuniti confuzie
iDtre acostea. Etichetarea de cltre adulli ca "mufdar" atat a masturbdrii, cat Si a
defccalici pot sugem copiilor cd micliunea sau urinarea reprezintd o formi de
activitatc sexualA,

in

societAlile occidentale sexualitatca copiilor reprezind o sursl dc

considerabill iugrijorare pentru ptriJrti. lncA din copilaria rnici. parinlii mai mult
sau mai pulin anxioqi i'i ayefiizcazd copiii si-gi protejeze intjnitatea organelor
genitale, iar atingerea propriilor organe genitale, sau ale altora, este strict
interzisd. Orice incdlcare a acastor rcguli de conduiti conduce la eticlletare Si
pedeapsd. Ctr rumare, mul1i copii mici invafA, incepand cu varsta de 3-4 ani- cd
sexualitatea este ceva ruginos, murdar, care genereazA o asociere putemice cu
teama. Spre deosebire de culturile occidentale, alte culturi se caracrerizeaza
printr-o trrai mare deschidere fi acceptare a sexualit5{ii copiilor. De exemplu, la
comunitatea Yolunga din Australia (Haas. Haas, p. 202) jocurile sexuale ale
copiilor sunt permise, iar copiii care se n'rastulbeazd nu sunt admonestafi de
adulli; la cornunitatea Marquesa din Pacificul de Sud jocurile sexuale la copii
dobdndesc chiar o anume funclionaiitate gi frecvent copiii mici care pleng sunt
Iini$tili de catre adulf prin masturbare; aici chiar 9i incercirile de contact sexual
intre copii sunt acceptatc, adullii fiind convinti cA datoritd imahrritA.tii biologice
ele nu au consecinle serioase (de exemplu, graviditate).

ln perioada pre$colard (3-617 ani) copilul incepe sA resintd solicitnrile

instinctolor in afaa propriului siu corp, asociate cu activitatea productivd a
imaginaliei; el ocupi locul central in cadml acestei sfere de preocupiri de tip
narcisic. Acrur sexualitatea copilului reprezintd expresia unei evolulii instinctu96

-1-

o clcctilitatt'
.inteza a nci ele:nettte psihicc: o llnalilate biolugici
esLe
biologicl
Finnlitarea
p
60r'
enutt'escu'
rc
t"*r' i se\ual de a incerca emolia scruali-genitals
este
ei asumate ins6' la copil' finalitatea.sexuala
lr
exclusir
nelocalizata
"onsecinlele
"tl,*1"
,, a. a trai o voltrptale difuza
dorinta
a
tixa
de
tcndinla
p'ihita.tttt
E1e"ti"itut"a

,.a7al.. ne

:::;# t' ;:i;ffi*nroiu'it

i;ilil"i.".';;';;i"r."t.t
".-riiiu,
;il1";;"';;;l,u,"u
;il"1"1 ;^;J; ;;nitut"'

detenninatideinstinctu,.,p,u,'n"ipersoane/obiect,duPEunProcesdcselectie
Electivitatea care guvemeazd viata
mai mult sau mai pulin elaborat $i iurabil
lorlelor alective ce guvemcaza
iffi,;:;'; .;tiiul '. nuE't din compunerea
membrii larniliei' cu
ernolional. in ftLnctie de iipul de relalie cu
interval aparilia
in
aces
"ri".tt"f-tr,
ir"rn" t tp.."i. su intarnpliror Sfretrd localizcaza motorie sarr aptitudinea
Eficienta
complexului Oedlp ii a complexului Electra
scopitl trccerii la act' fiind
orasmaticd vizeazi cdntarea pu't"o"ntl"i i"
t6rziu
aparc

ai
i:;i';;; t,J;;e realizare efectivr a tendinleloi sexualc
'rai
se manifesta prin acte fhrzr
noiorie
eficienta
li ffiln;l;
gra'e (dezgust'
".tr"ip-l""r"t'
i-!*ti.Lr.i. sexuale reale au consecinle
;;#ff';#;J
fii;d urmate de reprimarea apetitului sexual Deci' notelc
"i"""'iti".' -ti"",
at" setualilalii in pcrioadc Prefcolara !unl: .
dominanrc
""- "
autoerolica:
sexuala eslc rcctrinsa la o voltrplale difuza 9i
-

?t""fit"t""

ir""iir;r,"i*

"ue

slabi fizic

ii

oricntata exclusi! catre man]a'tatd $i rude.

dar in sens Psihologic;

-2ntitudincarcalizatoarecstedeosebitderedusigiarecaracternegenital'
p'ogt"'ul in planul manrritatii biologice ctte
1
l" ;""',t"

';;t;J;" .ai"ni
un loane bun control fizicsi i"i"t" t'n' ""puuili d"
-i,.'oiJJot', "ii,'ia"ill.
sunt mai capabili si-6i
O"i"ri u dezvoltalii aratomiae 5i hormonale

ii
sa ne surprinda faptul ci pana la
"r"io
manif'cste sexualitatea De aceea' nu trebuic
au e)iperimentat,ol gasrrul ca
copii
jumdtate
din
o
;;il;;;;;oximativ
juru,l
verstei dc ani sirutul'
in
Tot
p
9s)
1E r'nobeni,
;#;;i;ilib*ii
-5
dsslul de
copri si.sunt
catre
Je
acuratcp
;i;d;;;ffi;;;;u [nt
cu adultii

ii""t".iiiG"i

aceste conduite sunt tnanifestate in relalie

din "uri'"i"'"u

cu alti
n ut"iiunil' altele sunt T""ilb'-11:,,i:-::'"tie
;i';;#i; ;;""ii.ii""
gradirrilei
not fi
lrecventirii
peri.oada
in
o lornra ocJoc erorrt
"."uuele

copii $i reprezinti
srabilc
r"iri prefercnliale alc copirlor 9i chiar partcncriare alective care se
povcatilor rornantice
"-ui.ti.i.
;;;;;;; i"'iialtiia "t t"rte tli' caracteristicile
".
sau fata i5i a$teapta prietenul' ii zlurbe5te cu
l
baia
;;;;;;;;;""nqa:
marr5. il jrnbr,rli5eazi. ii cilutit
irri*,, ," uira cu drdgo<re la cl. il line deactivitate
u""*
Pot
orice
"hiot
i",np^tii*l.r"*a io"it a" langJ "t la
1u"1.1::
gcnitale'
orgatlelor
descop:ritea
fizic:
caract"'
cu
secrele
cxperimente
5i
lor' Cand existA semne evidente cA doi copii care
ioroolrur"u lor, atingerea
'e-pa ru g
obsen i 5i
fa iu g'r'olniri se plac' ceilalti .copii speoularea
;;;;;;";;, ;;;;i
de
copiii
printre
sridinild
tiai"",'ti,u oi u"tot"lu'

ii;;;;;tt"";
f.

""p.itlr"
un fenomen

dintre ei sunt
preferinple interpersonale sau la casetoriile ulte oare
fiecveut $1 comun'

97

--rincepdnd cu 6-7 ani apare jocul cu sarut $i se extinde cudozitatea sexuali in

legatua cu caracteristicile sexuale ale adullilor sani, penis, comportamentul
lor sexual. Comportamentul sexual al adulflor/pirin{ilor devine obiectul atenliei
copiilor, care pot avea ocazia sd-i vad6 pe ace$tia in diverse forme de

manifestare a sexualitelii. Cudozitatea copiilor poate lua acum Si fonna

agresiunii in&eptati spre copiii mai rrici; ace$tia pot fi dezbrecali, studiali,
fb4af sA se implice in conversalii despre sexualitate sau in comportamente
sexuale propriu-zise. Un studiu realizat in 1969 in S.U.A. de Elias qi Gebhard
(apud E.Mahoney, p.97) pe un e$antion de adulli albi a pus in evidentd
specificul manifestArii sexuahtdlii lor in in perioada de varsti I,l4 am. La
birbali s-a eviden{iat ci, 52Yo au a\-ut activitdli homosexuale, 34yo activitdti
beterosexuale 9i 56% au raportat practici masturbatorii. La femei, 35o/o au
raportat implicarea in activitali homosexuale,3T% s-au implicat in activitdti
heterosexuale 9i 30% s-au masft{bat. Aceste activiteti hebuie interpretate ca
jocuri erotice gi nu ca realizare a urei activitdli sexuale genitale sau orale
complete, efectiYe.
In perioada pregcolard se realizeazi Lu1 proces intens de in.r'Atare sociali
relativ la sexualitate, pe care se edificd bazele identitigii sexuaie a viitorului
adult. Psilrologii sunt de acord cd socializarea se bazeazi pe identifcarc, uo
proces psihologic care contribuie la edificarea lmaginii qi a constiinlei de sfue,
dar 5i la edificarea sinelui ideal, care descrie cum dore$te sd devini persoana.
Exista incd o serie de contloverse in legiture cu modul in oare se reahzeaz1.
idenlificaxea (identitatea sexualA se realLzeazd,, de regul5, pdn identificarea cu
persoane de acelagi sex), dar majodtatea psihologilor evoci pau.u mecanisme
prin care indivizii ajung la achizilia identitltii: diferenfier.ea, afilierea, imitarea qi
invilarea sociali $i cunoaFtorea. Deoarece identitatoa sgxuale este centmld ir
experienla de viald a indivizilor, aspectul legat de modalitatea in care copiii
achizilioneazi. intelegerea faptului ca sunt biieli/fete gi cum interpreteaz6 ei

acesl lucru a suscitat interesul psihologilor incd de la inceputul constituirii

p.iiologici.
Atdt bAie{ii cat $i fetele manifestd inca din copiliria mica tendinla de a-$i
alege pirintle de acelaqi sex ca model cu care si se identifice. Totu$i, patemul de
dezvoltare care conduce fiecare sex cihe identitatea sa sexuald este diferit. in
prinii doi ani de via15, persoana care joaci rolul principal atat pentru bAieli, cat
gi pentru fete, este mama. Ea este singura qi cea mai mare sursA de conforf,
luand, atenlie, iubire pentru copil. Pe m6surd ce copilul pdsette in al treilea an de
vial6, comportamentele care indicau un ata$ament putemic ai evident fatd, de
manA dnd sd se diminueze (Cole & Cole, p. 336), iar in perioada preqcolari
sentimentul "vreau si fiu aproape de...", care a dominat perioada infantili, e
inlocuit de "vr eau si fiu ca el/ea". Fenomenul este cunoscut gi sub denumirea de
adulllism, referindu-se in special la necanismul imitaliei aonduitei pirintelui de
acelaqi sex. Pentru bdiat, a fi ca tata presupune diferentierea de mamd, pcrsoala
de care a fost cel mai putemic ata$at6: deci, la biieli, dezvoltarea identitAtii

sexuale se realizeazi pri1l diferenliere La fete, dezvoltarea identititii sexuale se

reahzeazl prin afiliere. proces prin care ele cauta sd fie cdt mai asemindtoar-e

mamei.
IdentiJicarea prin diferen1iere. S.Freud a fost primul psiholog care a analizat
pefiinent procesul de identificare, leg6ndu-l de aparilia complexului Oedip El a
pomit de la presupozilia cd inci din primii ani de viatd copiii recunosc cd
anumite obieite din mediLrl lor de viale prezinta asemanari cu el si a denumit
acest procas de recunoagtere prinnivA idemificare pimara Tn cel de-al treilea
an de via1E se produce identificarea secundard' care desen:ureazi efortul de a
modela propriui ego dupd modul tipic al altei persoane, luale ca model. Cu alte
cuvinte, observdnd acum ca un anumit adult, sau un alt copil mai maxe ii este
similar. copilul se identifici cu acea petsoand' incercdnd sA-ij dezvolte caliti,tile
modeiului.- Afinaaliile frecvcnte ale bdiellor de 3-4 ani cA, atunci cAnd vor fi
mari, se vor casitori cu mama 1ol, pot fi interpretate ca o formd de manifestare a
identihcdrii secundare. Tot dupa varsh de trei ani copiii trec in ceea ce Freud a
denumit stadiul falic (numit astfel deoarece. dup[ Freud, copiii ar crede acLLm in
universalitatea falusului), perioadd in care ei i$i descoperd organele genitale ca
sursi de pl6cere. Perceperea tadlui ca rival, pdn identificarea secundard cu el.

combina; cu pldcerea determinata de exploralea/stimularea organelor genitale'

repdmatd de catre ambii pirinli, antreneazi sentimente de vinovafe $i neliniite
baielilor in aceastd perioade a vielii, cu-atet mai rnult cu cat ei cred ca pirinii'
figura centrali din viala lor, $tiu intotdeauna ce gAndesc ei. De aici provine
sentjmentul de teami 6i vinovafe, determinat de dorinla de a-gi inlocui tatil qi
de practica masturblrii. Acest conflict psihologic este depdgit in jurul vArstei de
6 ani, cand trec in urmttorul stadiu de dezvoltare psiho-sexuala, !i anume stadiul
de latentd. in stadiul de laten{a, bdie{ii scapn de teama $i vinovalia specifice
stadiului falic prin urmitoarele doui mecanisme de apdrare (proces psihic prin
care indivizii se protejeaz6 de ameninliri, gAnduri neplicute), qi anume:
- identificarea cu tatdl, in virtutea cAreia apare dorinta de a aciiona, ardta,
simli la fel ca tat5l (bnielii repara acum diverse lucruri' se barbieresc precum
tatdi. construiesc diverse lucruri etc) $i in urma careia se simte 9i el o figuri a
puterii;

- replinurea senlimentelor sale fa\d de mqmd: el nu mai doregte acum o

posesie totald a mamei qi se indepirteaza astfel de sursa de vinovalie.
Identificarea

prin aJiliere. Ca gi-n cazul biie{ilor, Freud a

caracterizat

identificarea sexualb a letelor tot ca pe o formd de apdrare defensivii, care se

dehnitiveazi iot in stadiul de latentd, dar oare include mecanisme psihologice
specifice. Freud afiim6 ca evenimentui cheie care decianqeazi dezvoitarea

fete este descoperirea de catre ele a absen1ei penisului in

plan afectir,, aceastd descopedre le creeaza un veritabil handicap fetelor care, in
comparalie cu bdieji, apar mult mai pulin bin(3 echipate fizic. In aceasd situalie,

identitdlii sexuaie

1a

-a}Freud aflrmd cA fetele dau vina penh1] acest handicap pe mamd $i, ca unnare,
t.ansferi consecutiv toata dragostea lor asupra tatalui, ajungend astfel sA
concureze cu mamele pentru a obline atentia $i alectiunea acesnria. in acest
proces, ca $i b6ielii, pe plan afectiv triiesc sentimentul de teamd gi vinovitie
deoarece cred ci mamele le crurosc gdDdurile $i cd le vor pedepsi pentru aceste
genduri prin retragerea iubirii. Ele vor depigi aceastd tensiune psihic-emofionalS
tot in stadiul de latentA, suprinAndu-9i sentimentele fafA de tatA tj identificanduse cu mama.

in elaborarea acestui scenariu al procesului de identificare, Freud a fost

criticat in special peltru urmatoarele doui aspecte: sentimentul de inlerioritate al
fetelor, determinat de absenia penisului gi conceperea identificirii sexuale ca
mecanism defensiv. Studiile realizate pentru evidenlierea experientelor cu rol
important in identificarea sexuala, care au loc in crirsul primelor intemcliuni
sociale din viala copiilor par sd infirme supoziliile lui Freud. Se recunoa$te in
prezent rolul crucial al parinlilor in p|ocesul dc indentificare dupd sex-rol; s-a
pus in eviden{d faptul cd, in timp ce fiiceie se identificd cu mamele gi acestea se
identifici cu fiicele. ln procesul de definire a identitnlii masculine, biielii
intaresc reaclia mamelor de diferentiere, mamele experimentand relatiile cu fiii
lor ca 5i c6nd acaqtia ar fi birbali distincli. in virtutea acestui proces mamele
tolereaz5 sau chiar incurajeazi initiativa, conduitele ofensive, activismul fizic $i
competenlele tehnioe ale fiilor intr-o manierd semnificativ mai rnare comparari\
cu atitudinea lor fald de hice. In procesul de definire a identitilii lor sexuale
feminine, fiicele evocA sentimentele de similitudine ale mamelor, intdrind
fuziunea gi ataSamentul cu experienla propriei identititi de rol-sex. Deoarece
fiicele nu trec prin experienta alienirii in procesul de diferenliere fala de mamele
lor, ele "elaboreazii din aceasti perioadd o empatie de bazi in procesul de
definire

identitAfii sexuale, pe care bSie{ii nLl

o au, nu o

expe-

rinenteazi"(N.Chodorow. p. 167). Cu alte cuvinte, pentru ci identitatea fetelor

se bazeazd pe afilierea cu namele lor ele i;i elaboreazd de timpuiu o slluctLrd
psihicd fundamentalE pentru infelegerea nevoilor celorlalli. Ca gi Freud,
psihologii contemporani deduc din acest specific al procesului de identificare
sexuald o sede de consecir4e vizdnd personalitatea femeilorfuSrbalilor; astfel,
deoarece femeile ar experimenta mai pulin diferenlierea de mamele lor ele tind
sd fie mai dependente 9i mai pasive, in timp ce biielii i9i dobAndesc identitatea
prin separare 5i ajung si vadd in intimitate o ameninlare. Femeile, pe de altS
parte, ajung la identitate pdn ata$ament ti se simt amenintate de separare.

sociaf in
Conform axiomei ca intreg comportamentul este modelat de mediul
ohservalea
de
la
;;;l;t;. identitatii lor iexuall, bniefi 9i fetele pornesc ele Pomind de
masculine 9i feminine 9i a diferenlelor dintre
"';;;;;;;"1;t
copiii ajung sd dezvolte ipoteze despre clmportamentele
i"'"i"*
sunt diferit
"t**"fii,
ua""uut" -ur"utin" !i f"-ioitte 6i, -ui mult, invald ca bdielii 9i fetele
sd se
ei
carlta
iucAt
astfel
1or,
pentm
compol1amentele
de adulli
recompensali
it
ungujer"
-'

de rol-sex poh'ivite, care conduc la recompense'

"otttpottameite
(A.Bandura, pp
ili,pa ,t.g-i*a,

Ss-Al) abilitatea de a invila pe baza

obiewaljei depinde de mai tnulli lactori:

sd fie
disponi6ilitatea: compoftamentele carc trebuie invdlate trebuie
cdr{ilor'
prin
rnedierea
fie
direct,
fie
al
copiiului
di.p""ibli" i;-;;aiul de viala

Drosramelor
*:'';i;;ii" TV. etc;
copilul trebuie sd fie
t p"""; a in\ala prin observarea unui modei,
cr't
compofiamentului;
ale
atent la acesia'gi si perceapi aspectels semnificative

cAt copilul

es; m;i mic, cu atal

este nevoic de

o mai mare

repetarc a

compoitamentului lint?i pentru a se desprinde aspectele sale semnifleativc;

"-:-;;;";";

copilul'va imita compoda;nentele lintd dacd le va conselra in

devioe eficientd 9i duce la memorare atunci cand copilul

-"lrrori";- oUt"-utia
funclia simbolic6 $i poate da nume (poate categoriza) celor
""-#ti"."a
"r"'
obsen'ate;
ce
- capacitatea de reproducere motode: in urma observdrii' copilul decide
copilul
prea
complex'
este
comportament
un
dacd
imiie;
si
"o*po-.ti*"nte
poati fi descurajat in dorinla sa de a-l imita;
- notivalta; pentru ca un compofiarnent sa fie invalat plin initaiie 9i
renrodu:.
'-"m"iif el trebuie sa conduca Ia reconlpense'

modelele con.rpoftamentale de
ceea ce consideri ei a fi
recompenseazd
ei
mult,
iar mai

u numai c:r ofera copiilor

"Ur"*"i-i-ia"t,

pedepsesc comportamentele inadecvatc

$i
".-p.n"-*,
"O"cvat
ca multi parinti iqi recompenseazd

t ":9::1i1

fiicele (acorddnd atenlie, valorizare sau mlcl

privilegii) penlru comportamente precum: rug'lnintea de^a se rmbrica frumos'
'il,]?,; Jo pap"qit", ajutor dat Ia treburiie casci etc ln paralel' pdrinlii i$i
f"t"t" p""t L o"tiuitali precum: manipularaa diverselor unelte' alergare'
".itr"i
;.q;;d;;i g'i, de asemenea' i;i critica bdielii pentru jocul * pip":lr :"t-",1-l:

fiecventedeuluto,'u.'ofertevoluntalsdeaajtLta.AsemeneaSltualuSplqlna
in
a"o"ti"i invbldrii sociale, care sustine ca un compoflament adecvat
mecanismului
ajutorul
"o""f"tiil"
cu
lomeazd
se
rol-sex
i;;;6 ;; ,t"r"otip..tit" de
recompensd-pedeapsa

Identificarea prin observare qi imitare. Teoriile lui Freud despre identificare

presupun cd procesul ideltificfuii se realizeazd oarecum ildirect: copilul este
prins in conflicte ascunse. intre temerile gi dorintele sale Ei ajunge sd rezolve
acaste conflicte prin identificare. Adeplii teoriei invSfdrii sociale aflrma cd
procesul de iudentificare nu e declan$at de conflicte intrapsihice, ci este
rezuitatul obsen'Arii 9i imitirii in special al persoane)or investite cu pulere.

deosebire de reprezentanlii invdtdrii

unui copil este
sociale, i.Kohlberg argumenteazd cd "viziunea sex-rol specifici
copiii nu
experienle;
propriei
sale
a
structumre
d"
ad
,"rrii"iti
"oiilnloi
p
E5)
""titi
ri cd
Kohlberg'
social"(L
ankenamentului
pasive
ale
sunt produsele
de
doar
al unei identitati seruale nu e un proces determinat
i;;
IdentiJicarea

prin cunoattet'e Spre

;;;;;i;"

101

dorin,tc instincnrale 9i de identificare.

ci o

parte

a unui proces general

dc

crettel'e,/maturizare conccptuald (idcnr. p. 98.). Dupa Koirlberg. fictorul crucial

in achizilia idenritifii sexuale este de natura intelectuala gi anume dezvoltarea
abilitnlii copilului de a se categoriza pe el insugi ca b6iat sau ca ferile. Acest
proces ar incepe in jurul vArstei de doi ani, cAnd copilul a achizilionat un sens
distinctiv al indentitdlii de sine gi incepe sd-gi fomeze concepte mai conrplexe.
OdatA fo.matA, conceptia copilului referitoare ia propria identitate sexuala e
foane dificil de schimbat 9i se men-tine indiferent de schimbarea mediului social.
lncercdnd sI detalieze mccanismele psihologice ale acestei conccpqii, psihologii
vorbesc despre o scltemd de gen, d,efnit6 ca o retea de asociatii, in acord cu
conceplia culturalii a mediului de socializare, dcspre sex-roluri, pe care copiii o

folosesc pentru a-qi ghida oonportamentul Si care aiutd

la

structurarea

perceptiilor copilului asupra lumiir'mediului Ior.de viapn- Copiii pre$colari invah

sclrcrrrcl< de scn rle \ocictitii. |antcipand Ia er errirnerrtele socielr,. carc lc indici

de ficcare dati anumite caracteristici relationate cu sexul lor.

Odatd ce un copil a achizilionat schema dr: gen gi identitatea sa sexualA, ca

biiat sau fati, el folose$te accastA schemi penhu a alege activitatile, dill
optiunile prezente in mediul social, dupi rationamentul: ,'sunt bAiat. r.reau si fac
Iucmri pe care le fac bdielii": de aceea. oporhlnitatea de a lace aserneuea lucrur.i
Sj de a oa$tiga aprobarea tuturor facaudu-le esre o recompensd in sine pentru
copil. Copiii au nevoia sd simtd ca pot exercita un coltrol asupra meditrlui 6i cn
sunt iubiti de ceilalli. Din acaasti perspectivd, recompensclc provin din
conpoftarea intr-o manigli congruenti cu propria idcntitate sgxuali.
(iloa;tereq

;i contportantenlLtl in.firttctie de sex-rol. psihologii au observat

cA existA o relalie intre aparilia primelor compo amente de seri-rol Si struchl_
rarea precocc a interprctSr'ii asupra a cL-ea ce adullii intentioneazi sa transmitl
cind utilizeazi etichetele "biiat" 9i "fati". in perioada preicolara copiii dezvolta
treptat o conoeptio binc articulata asupra a ceea ce inseanni biiat sau i-ata irl
cultura lor $i care le nomleazA comportamentul. in acest efofi de sintezi

identitilii sexuale

se pare cd inrervin atat factor.i sociali, cat $i factori biologici,

intrucet s-a observat la copiii de doi ani ti jumitat (care nu au achi{itionar incd
stereotipurile de sex-rol) dczvoltarea unui stil specific de joc: bdielii se implicd
nai nrult in activitali fizice, in timp ce fetele sunt mai pasive, mai col_
tenplative. S-a obscrvat, de asemcnea, (Cole gi Cole, p.354) cA la aceasti vA$td
copiii prefer6 si se.joace cu jucdrii neutrc din punct de vedere sexual ;i potrivite,
ill acee$i n]esura, 5i fetelor gi bdielilor, ceea cc a[ sugera ci la aceasti varstl
copiii qi-au struchtmt prefedn,tele legate de identitatea sexuali. Sursa acesror
prefe n.te estc inci neldmuritA; adeptii ilvelatii sociale accentueaza asupra
rolului adullilor, ce oferd copiilor juciriile pe care le considerd adecvate dupd
stereotipurile de sex-roi 6i car.e-i recompenseazd pe copii jucdndu-se cu ei gi cu
acestejucirii. E. Erikson presupune existenla unei predispozilii biologice penm.r
a explica preferinla in materie de jucarii. in orice caz, p6nd la varsta de 3 ani un

ti fcmeile imbdcai stereotip, identic, in

divelse lbtografii, dar egucazA in aceeaii sarcina c6nd e vorba de subiccli copii ti
nu pot estima prcferinta pentru un anume tip de juclrie in funclie de sexul altui
copil poate categoriz corect barbalii

copil (Cole

&

Cole, p.352). La varsta de

3 ani el devine insi capabil de

vor deveni mame sau tali.

realizarea acestor sarcini. degi nu ptiu sa spunE dac6

intre 3-4 ani conceptele de birbat/femeie incep sA influenfeze prcferin{ele

personale ale copiilor pentru anumite comporramente, iar inhe 4-5 ani, a$a cutn
au observat cei rnai mulli educatori. in jocurile bazate pe imaginalie $i iil
interacliunile din cias6, copiii aratd cA inteleg clar cd sunt bdieli ii fcte $i care
sunt comportamentele potrivite pentnt ei. La sldrgitut perioadei preqcolare (6-7
ani), copiii au achizilionat o conceplie stabili desprc identitatea lor sexuali gi
incep sd intite clar comportamentele caracterizate drept adccvate in funclie de
sex-rol. Stabilitatea accstei conceplii cste cxplicatl de psihologi prin faptul ca
acum copiii in{e1cg faptul cA identitatca lor sexuali este permanenta. Daca, intrun experiment realizat de L.Kohlberg, copiii de 4 ani credeau ci e posibil ca un
cdinc si devind pisici. iar o pcrsoana si-9i schimbe sexul, copiii de 6 ani au
negat ferm aceasta posibilitare (Kohlberg. p.88). Deci. achizilia identilAtii
sexuale qi a ideii de penrranenli sunt posibilc in jurul vrrstei de 6 ani ca umrarc
a dezvoltbrii cognitive generale a copiiJor'. ln ceea cc prire$tc dezvoltarea
cognitivi 9i conitientizarea identitdlii de scx/gen, evolu{ia acestor proccse poate
fi redata schmatic astfel (Haas, llaas, p. 162)
- la 2 a se realizcazA achizilia identititii pelsonalc de gcn: copilul Stie 9i
verbalizeaza "sunt latdftrniaf ';
- la 3 ani este posibild clasificarca celollalEi copii dupa crilerii d!' ccx/rjetl;
copilul clasificd corect "X est biiaul'ati"
- la 3 ani este posibili 9i clasificarea adullilor dupd crirerii de sex./gen;
copilul afinni'lrama e femeie";
- la 4 ani apare prcferinla pentru obiectelc/prop eldlile asociate cu plopriul
sex fetila afiIm6 "roz,/r'ogu e mai frumos ca albastru":
- la 4 ant s-au cristalizat cxpectalii rigide dupa gen; copilul afirma "Bdie(ii
au parul scurt";
- la 4 ani s-au c.istalizat comportamentcle de sex-rol; fetjla afirma "gitesc
pentru ca sunt fati";
- la 5 ani se observd identificarea cu phrinteie de acelagi sex; copilul doreStc
sa

fie ca mama/tata;

la I3 ani se producc flexibiiizarea stereotipurilor de sex/gen, adolescentul

fiind convins, de exemplu. ca rii fetele pot pilota avioane.
int,d{area sexuald in perioarla ptescolorti.

ir

pcrioada pre$colarx. in paralel

cu achizilia idertit5tii sexuale, copiii igi insugesc Ai alte valori, cunottinfe despre

sexualitate, nu doar pe cele rela{ionate cu definilea propriei identitAi. Cea mai

importanta caracteristici a invatrrii sexuale in copilSrie este ci cel Drai mult se
inva!f, in unna elortului adullilor de a nu spune nimic despre sexualitate. $i in

prezent. in societelile de tip occidental pelioada pregcolari este consideratl de

cAtre adulti ca lipsitA de incircdturd sexualS, prcgcolarii nefiind vazuli ca fiin1c
sexuale. Ca umare, parinlii lii educatorii nu angajeazi ou pregcolarii conversaJii
pe probleme ce gin de sexualitate sau, nai mult, incearc5 sd-i lini pe copii
depafie de invAJarea sexuali, aga cum e yi'zrta ea de catre adulfi. Dar. chiar qi
voin,ta de a evita subiectul sexualitilii ii inva1tr pe copiii preScolari multe lucruri,
dupi cum voln ardta in continnare. incercind sa prorejeze copiii de sexualitate,

adullii au o atitudine care face ca invi'{arca sexuali

si fie prohibitivn

gi

neintentionata.
Trei procese majore caracterizeazd ceea ce pdrinli 9i educatorii comunici
prcacolarilor despre sexualitate (E.R.Mahoney. pp. 94-97):
a) a judeca Jdrd a dennni: perinlii 9i educatorii judeci o serie de comportamente cu conotalic sexual6 ale copilului fhri sI le denumcasca; de exemphl
atunci odnd reaclioneazd ncgativ la actul copilului de a-gi atinge organele
genitale. ei foloscsc mai mult cuvinte care intcrzic gestul gi eyitd sa-l nun)esca;
ei spun: "inceteazi" sau "nu mai face asta' gi mult mai pufin frecvent "nu te tnai
mtrsturba". Aceast,l atitudine prohibitivi este rezultanrl atribuirii de citre adulli a
unei semnificatii gi motivalii sexualc la copii. Pregcolarii se angajeazd de cele
nrai multe ori la intdmplare in activitili care pot fi caractcrizate ca.joc sexual de
cdtre adulli. Atingerca organelor sexualc inilial ia fbma mai mult a unei
exploriri care. dacA detenninl placere. are toate qansele de fi repetata. Dcfinirea
ca joc sexual intr-o asemenea simalie. apa4ine pdrintilor $i nu copilului. care nu

are inci

conceplie loarte

clari a semuificaliei sexual. Dar, in

schimb.

prc$coiaml are o intclegere siguri a semnificatiei probibiliei acestui gest de cAtle

adult, realizAnd ci reaclia negativi a adultului ale o legdhrA cu o anurne parte a
corpului care..de asemenea, n-a fost numita. El va face. mai devreme sau mai
tirziu, asocierea inhe intordjclic. atitudinea aduJlilor qi organele genitale 5i-n
acst mod premisa penffu stlucturarca unei atitudini eronate fald de ploprla
sexualitate este datd.
h) itlrdlarea cuttintelor fdrd se ni/icdfie (nedefinite). Preqcolarii pot invita
cuvinte farl si invele $i actele sau obiectele la care se refera semnificalia lor.
Cuvintele cu semnificalie sexuale sunt prezente in lumea pregcolarilor gi devin
parte a vocabularului lor prin imitare. Cind pregcolarii verbalizeaza un cuvant
cu semnificafie sexuala sunt admonestali de cltre adulti, lEra insi a li se explica

semnificalia cuvAntului verbalizat. Din nou pregcolarii au pane de o Iectie

prolribitivd gi misterioasd; preScolarii realizeazd ci semnificalia cuvdnrului
reirrezintA ceva ce nu le place aduhilor sa auda pronuntat de ei, dal din ce
motiv - r5mane in continuare un mister. Mai tarziu, cdnd copilul va invdta de la
covdrstnici, sau prin alte mijloace, care este sennificalia adevdrata a unor
asefrenea cuvinte, el va face din nou conexiunea

infe sexualitate

gi interdiclie.

c) etichelarea g/e$i/.i; in mod curent pregcolarii invatd de la educatorii lor si

denumeasc6 gregit actele gi obiectele de nahrrd sexuali- De exemplu, ei invatd ci
au "cocogel" gi "pbsiric[" in loc de penis $i vagin, ci au ap5rut pc lume pcntru

in umra unci relatii scxuale

ca "mama 5i tata s+tu iubil foarte mu1t" 5i nu
i.a.m.d.
sexualitate
Un aspect particular al ocultani informaliei despre

rrir;r"
n.rro"a"

reprezinti

i,r.;."f"tirilir-

relaliile sociale Aceste mituri sexuale au un impact

a
r" nivelul imagina;iei 9i. al .prelucrdril cosnitive
;#;il;'p"i"-ii
tnare
o
c,lab:rT,-'.d-e
*f.-"iiif"t iespre s""ualitate, preqcolarii .realizaud,
de Ia mituri S Freud
pomind
sexualitalii'
pe
tema'
nuantare 9i complexitate
dezvoltx promind de la rnituri'
identificl drept principale teonl pe car" copiii le
nastereallopthi ar ieqt
pril:it,lcl
ilar qi rle la observatiile lot personale: teoriile
dc medic asedespicati
prin
buna
li" i"t"i"-""tt"' ptl" pi+i prin buric'
asemcnea
eliminali
fi
'
ar.
sau
Rolit
i"i"l]'"tti"",i"i'"ot; ;r;;;'"1 i"ufitu
setua le
relayii.lc
la
rcf'rit'ure
sa(lica
.intelpretate
1,1"i"tiif"t- f"i,"f"f, . onceplia
. f"r-a tp""fliJ de agresiune u tuitlui f"1l de m3rni)' ct)nLep!td re/erilo'1re
"^
lu,,rir"rsalitnt"n pcrtsrl1xi {S Frcud. pp l l4-ll6)
'procrearca'
iou," trriturif"'aexuaie au la bazi catcva teme fundametttale:
plT':-1it^11"^l:
**lr1
pp'
250-253)
*s,"'"" li'.J"f r" sexuale (C Enachescu'
unor energrr mlsterroasc
ilrla- Ji" p.tnci dc vedere antropoloeic' mobilizarea apar copiii" de-a lungul
"cum
Dentru a creea, a face un om nou La i"trebarca
tnrjore tcatc ar apatline' dups
arlretipalc
e*pti'atji
auua
lil i; ;-;;t";;;lur

ii""""t-i" *tt"f"'si

'fi;:-:l;:;;;i':"*r"i"r"'i"'
i;r;;Jut'"i;;;"]ptii 9i i.t nrodelui

mitul
care sc cxprima in mirul gcnezci sau irt
la barz-6'
care ocoleSt" tema genezei' apeland
in ambele
explica n.'oiJ it' "ut" opu' pJ lume- oopiii
cate au
norale'
conformd cu valorile

Lf

ingemi elc, penht a

copiilor este
uu?iu.ti",
';;toferiii
"*pil"utio
ielatiile seruale' dindulc o fonna acceptabild ei
purilica
;;i;l;;
;;h
-!""i"f.
increderii
Referirdri-se la cfectul acestor mituri asupra
de teot'iile
nu
balza
cu
cl
"fabuta
line
faptul
"it""f"irifa
conilrrlui in adult. s.Freud remarca
ascund
iEi

li'pt"ii'a, observarea animalelor' care

IllJ,".';;*";i;;'""p-ii,
estc accea
texuala, 9i de care conilul se simte atat de apropiat'
;;eJ";;.i;
pt"ttd' Teoriiie sexuale concepute do
"(S
care intare$te increduhtatea
"optlt-tlui
p.
50)
copii,
'-illrui -nusr.rii

arhetipale si conslS in a invcsti aces(

Prin rniracolul naslerii \'arr
*;;;;;tti;,' ." halou special miraculo(' ntlst"'io'
Mitul
nascut astfel virtuli speciale, caliiali supraomeneiti.
it::i"-tl'Tl::
parliciparii
"Jri
gtcrgerea
""rri"r"i
naslerii copilului obitnurt urm'Ire$tc ai el
ce.poatc asreura
::;i;;;;
naste. el cste adus dc barzi' temi sirnbolica

are

5i el radicirri

;:il;;'i'';t#;""i,"*"'

ii"""l"*iteni'

idealizeazd ei copilr'rl' raporta^du-1

ia sacralitate, prin venirea dc sus' cu barza

Mifullela.tieiSexualeurmale;tesisubstjnriesexualitiliicaJacterizatapdll
tandrele'
rela1iile dintre sexc carrcterizate prir respect'

*""ii".,itli"'i".rlnctuale

intr-ajutorare.Putereaevocatoareamitului,pcde-oparte'dar'si-curiozitateaEi
de ce toate
;;;";;;"^ de obsen'aJie a copilului, pe de altl parte' explici
105

10.1

il

"pt")1",".-lfun anrlopotogii' il toate cultutile Fulosilc frccvcnr in

inrpu'e
ele sunr rciultarul interdicliilor 5i al tabuurilor

generaliile de copii s-au jucat "de-a mama 9i de-a tata" sau "de-a doctorul",
u.n6riRd sd descopere semnificalia prccisd a nitului.
Consecinlele acestui proces de (dez)informare sexuald a preqcolarilor sunt
importante; mai intai, in abseola infoma{iilor concrcte 9i in condiliile nisterului
intrelinut de adulli, are loc o elabomre in planul fantasticului asupra sexualitilii.
Pregcolarii itiu ci se intamplA ceva intre adulti, intre mana gi tata, dar imagjnea
asupra a ceea ce se il]tdmpld este fragrnentati, confuza gi nu e nici ndcar sexuala
in nintea copilului. Copiiul incearcd si-qi explice misterul pdn elaboriri
fantastice, incant[toare uneori, bazate pe mici po4iuni de informatie pe care le
deline qi pe capacitatea sa de a imagina. in acest proces, de reconstruclie in plan
imaginar a sexualitafii adullilor, intewin informaliile fumizate de ceiialli copii,
aflati $i ei in urmirirea misterului. Covdrstnicii continud procesul de invAtare
sooiali inceput de piril1li, contribuind la dezvoltarea elabordrilor despre
sexualitate. O altA consecinlA a prooesului de invaiare sexuaii din perioada
pregcolard este asocierea sexuafitalii (a organelor genitale) cu eticheteie
'llurdar", "ruqine",. "interzis". Singurul luclu cert penfu pregcolari de-a lungul
acestui proces de invdiare sociali este interdiclia: interdiclja de a-9i atiuge
organeie genitale, de a vorbi despre anumite lucruri, de a pune intrebiri.
Anacronismui acestei situatii se iurpule de ia sine daci ne raportAn la realitAli
precum: abuzul sexual asupra copiilor, fenomen ce cunoagte o dinamici
ingdjoratoare in prezent, sau postularea sexualitd{ii umane ca factor de
structurare a personalitAlii, ca factor crucial in echilibrul hzic 6i psihic al
persoanei. Nu poli invila un pregcolar sa identifice 6i sd dehneascd forme de
abuz sexual fArA ca el sd inteleagE precis despre ce este vorba, folosind un limbaj
eufemistic, mitud sau metafore. Pe de altA pafie, un copil care a fost deja
victimizat sexual, manif'estA un compoftament sexual precoce, igi exprimi
trdirea inclusiv in plan sexual qi trebuie ajutat. Nu in ultimul rAnd, educalia ar
trebui sA promoveze echitatea, sd-i a.iute pe copii s5-$i inleleagE $i sn-$i
valoizeze sexualitatea, depA$ind anudte limite detarminate de stereotipurile de
rol-sex. Vom adta in capitolul destinat educatiei sexuale ce poate face familia,
educatorul de la gidinild pentru a restaum normalitatea in pdvinla invatddi
sexuale la ve$ta prefcolarA.

4.2. Sexualitatea $i pubertatea/adolescenta. Para la pubertate, blierii

fetele
sunt doar pa4ial dezvoltali din punct de vedere sexual; organele genitale
$i
sunt mici, caractereie sexuale secundare sunt cvasiabsente iar reproducerea nu
este posibila. Odatd cu pubefiatea (incepdnd cu vals1a de 10 ani la fete 9i 13/14
ani la b6ie1i) se produc modificiri semnificative la nivel hormonal, nrorfologic,
funclional, iar copilul dobdndegte intr-un interval de timp relativ scurt imagrnea
pubeftatea este un termen folosit pentru a descrie
interr''alul in care un copil devine matur din punct de vedere sexual gi capabil din
pulct de vedcre reproductiv. La fete pubertatea debuteazi mai devreme decAt ia
biieli 9i se manifestA pintr-o suitd de schimbf,ri anatomice 5i fiziologice:

tinirului adult. Dealtfel,

cregteiea sdnilor-, aparilia pdrului pubian gi axilar, creqterea in indllime 9i

grcutate, debutul cichiluj mensttual. La bnieli pubeflalea debuteazd in juru1

modificiri: alungirea penisului, ndrirea

pdrului
pubian,
urmat de piml facial, la debutul
testiculelor, aparilia
vArstei de 14 ani 9i produce unndtoarele

adolescenlei, ingro5area vocii. Apar emisiile noc11lme de spermS, deteminarc

frecvent de vise cu cdacter erotico-sexual. Capacitatea de reproducere este
achizilionata, atal de bAieli cat ti de fete, la inceputul adolescenlei. La baieli,
spermatozoizii in cantitate suficienti pentru fedilizare sunt produgi [a circa 1-2
ani dr.rpd debutul pubedAlii. La fete, uterul ti organele asociate sunt suficient de
dezvoltate in jurul varstei de 13 ani. Ca umrare, n.rajodtatea bdielilor de 15 ani ii
a fetelor de 13- l4 ani sunt capabili din purct de vedere bio)ogic sa procreeze.
Ritmul dezvoitarii fizice este considerabil diferit. nu nurnai intre sexe, ci $i in
cadrul aceluiaqi sex. Frecvent, cei care au un debut precoce al procesului de
structurare a caracterelor sexuale secundare, se simt valodzali, mdndri de
imaginea lor nou6, in timp ce covArstnicii lol cale au un rilm mai lent al creiterii
gi maturizdrii fizice gi sexuale pot trdi scntimente de teama sau se pot sinlli
rlevalorizali in comparalie cu cei din prima categorie. in societdlile tradilionale
sau in ata-numitele "cuituri primitive" toate schimbdrile aduse de pubertate erau
celebrate la nivelul comunitdlii, prin "ritualuri de trecere" de la va$ta copiliriei
la varsta adulte, sau pdn "riluri de iniliere". Printre societdiile de tip occidental,
cele de lit catolic mai pistreaza dtul "confimdrii", iar evreii au un rit numit Dar
milz.tlt pentrtt coptii care implinesc i3 ani.
De cele nrai n.rulte ori, pdrirlii incearca sd responsabilizeze copilul ajuns la
pubertate. si favorizeze con$tientizaxea acestor schimbiri, inmullind restricliile.
Pubertatea !i adolescenta aduc cri ele un corp nou, expecta{ii noi, elnolii noi.
exigenle educa,tionale noi. In marea lor majoritate. adolescenlii b'Aiesc un
sentiment pozitiv de control asupra tuturol aaestor schimbiri, adaptandu-se
relativ repede la aceasta noud etapd de viala.
Din punct de vcdere sexual, in pubertate $i adolescenla conportamentul
sexual se inbogite$te substantial gi se divetsifici. Masturbarea autostinularea
organelor genitaie pana la oblinerea orgasn.rului - atinge apogcul ca frecveniS in
adolescantd. Aproape fiecare adolescent, bajat sau fati, care se masturbeaza e
con$tient de faptul cd aceasta este o pmctica dezaprobati de adulti. Din punct de

vedere gtiin{ific, insa multe din mitudle nastubirii au fost demolate.

dovedindu-se lipsa de temei a asociedi acestei practici cu psihopatologia, cu
bolile infeclioase sau de alti naturb. 1n prezent, sexologii tiDd sa intetpreteze

masturbarea drept un fenomen natuml, deoarece inocularea sertimentelor de

vind sau de team6 in legature cu consecinlele masturbf,rii pot fi dishuctive;
copilul, adolescentul sau adulful care e convins ca masturbarea este nocivd poate
dezvolta numeroase simptome psihice: poate deveni anxios, se izoleazS, devine
iritabil $i suspicios. Nu existd in prezent date care sA susliqa oi mastulbarea este
o placticE nocivd pentru individ, sau care exprimd inaturitatea psihologicS; ceea
ce se cunoagte pane in prezent o recomandd ca pe o praciicd norrnalb ;i

l0?

inofesivi. Masturbarea este chiar rcconandat, de sexologi. consilieri, medici ca

un mod de eliberare de tensiunile sexuale sau ca un mod de a spoli pliicerea
sexuald proprie sau a partenerului.

Pentru

c^ele

mai multe fetc $i baieli lrasturbarea este pdma experientd sexuali

completi. In anii 1940 studiile lui A.Kinsev raportau ci aproximativ 90% sintre
bnie! ii peste 50% dinhe fete se masturbau (Haas, Haas, p.209). iar dateie
culese prin studii similare rcaiizate dupa 1980 aratd ce procentele au crescut
u;<.rr. La noi studiile indica fapntl cd 92y. dintre bnieli intre 13-18 ani se
masnubeazA (l.Mitrofan, C,Ciupercd, p.211). Frccvenla acestei practici este
variabili in functie de r'arstd, sex, experienla sexuald. de la persoane care se
masturbeazl de mai multe ori pe zi, pAnS la persoare care nu se masturbeazd
deloc. Masturbarea nu inceteazi automat odatA cu cisAtoria sau cu implicarea
intr-o relafie sexuald stabi16. Fiind o activitate scxuala pl.lcuti, ea poate collrinua
indiferent de oportunitalile sextale disponibile sau de experienta sexuali
acumulati. Statistic. insd, liecvenla n]asturbnrii depinde de disponibiliatatea
paltenorului.
Ca tehnicl solitari. masturbarea insote$te frecvent trdirea fanteziilor sexuale:
ambele sexe recurg la fantezii sexuale pentru a obline excitarea $i pentru a insoli
masturbarea. De cele mai multe ori fanteziile se leagh de irnaginea unei relalii
sexuale cu un prieten(5), de imaginea irnplicirii ia relalii homosexuale sau in
activitdli sexuale de grup. Adolescentii. ca qi adultii, pot folosi in realizarea
ma.srurbdrii gi diverse obiecte precum peme. vibratoare, pipu$i etc.

in

adolescenli are loc ai debrLtul

deosebire de copil, aspird

si

in

relatiile sexuale; adolcscentul,

spre

stabileascA rclalii mai profunde 9i mai intime decat

cele expcdrncntate ir anii oopildriei. lnstinctul erotic apare la adolcscent sub

fbflna dorinlei pur fizice, mult mai diferenliatd in raport cu tendinta autoeroticl
$i suslinutd 9i de satisfacerea orgoliului personal, de dorinla posesiei materiale.
hzice. Inilierea ssxual6, sau prima experiente sexuali este modelatd de valorile
grupului de apartenentd gi ale epocii istorice. intAlnirea cu partenerul, curtarea sa
urmcazd un anumit ritual, o anuniti rutinA. De regulS, ritualul cere ca bdiatul si
aibe iniliativa 9i sA ceari fetei sA se intalneasci intr-un alt mediu social (acasd, in
parc, la o petrecere, la cinema etc.) $i sd-j acordc un anumit interval de timp.
IntAlnirile sunt ur1 adev6rat joc social, acceptarea de citre parteneri a acestora
fiind motivatd fie de interesul/dragostea sinced fali de persoana vizatd, fie de
utilitatea sociald a atigdrii impreuni cu o anumitA persoana (care sc poate
remarca prin atribute precum: popularitatc, succes, frumusele, avere, putere). De
ase[lenea: intAlnirile pot fi acceptate de cdtre ado]escenli qi in lipsa unor
asellenea motivalii, in situalia in care ei fac parte din grupuri in care majoritatea
prietenilor au experimentat astfel de relalii, din teama de a lu fi devalorizali 5i

marginalizati

in grup. Indiferent de motivatie, intdlnirile inbe

adolescen,ti

rcprezintS oportunitafi de aJ cunoagte mai bine pe partener, de a inilia o relalie

speciald dc comunicare, ce se poate finaliza 9i il intimitate sexuali.

108

sa illvesteasci
De regul6, dup6 catcYa intallliri adolesocnlii dccid daci meriti
sd se orientezc
e
cazr'rl
daca
sau
rela{ie
in
noua
resurse
alte
,i-p, t"i ialti"'li
cu partenerul' se
catie un alt panerier- Dacd au convingerea cd sunt compatibili
trecerea cihc
reatizeazd
se
attlnci
iubili si valodzali de partcner'.
r-li

"pt*i"ii,
un"i opom;nitali pentru a se implica intr-o relalie sexuala Cu cat
"aot"r"u i"af"itiL"r cregtl 9i intimitatea sexuali diutre adolescenli progreseazb:
sau orali a
"r"'rJJ
;'i; "*;, i-utalpre, mAngiiere pane la stimularea manuali
finalizarea
pentru
patterrlrutui se crecaza premisele
Jrnun"f"t-g""i
dotesc sd
"L"'ale
adoic'cerllilor
r"ieri"i se^-r"r. propritl-Tise itt tirnp ce :najoritatca
t""l't.p.o! li relatia sexuala. adolcsccntele devin realmcnte interesatc dc
"i"lgl
,"tu1; r"*uuta clupl ce s-au convins de seriozitatea $i stabilitatea relaliei

AsteDtaracunerAbdaresauteama.darsiguranticipati,primarelatiesexualdare
deccplionantd pentru adolcscenli Explicaliile
,u ii. o
;il:;;
"*p..i.n1a
de ordin sexual intrc factorii de ordin
a. ordin psihologic, cdt 9i
i'vinov6lie
""ri'"aai
sexuald" (C'Enichescu' p 79):
de

;i;"G"

iegisim senti-Jntul

i
p"nt u iaof"rl""nti, inilierea sexuaii echivaleazl cu spargerea unor tabu-ur $i
unui
cristalizarea
plan
afectiv
in
antreneaza
ce
ceea
dezvlluirea unor mistere,

in fala
halou atcituit din team6' curiozitate, nelinigte' nesignantd
putea deveni

dar 9i dorinla de a afla, de a facc dragoste' de a

sexualitatea se asociazi
9i etichetad ca ceva ruqinos,
rugine
de
cu
sotimente
9i vinovSlie' pe care
iu naot"r""ttt]t neiniliat sexual
ut". o valoare
prinra
cxpcrienla.:"Iy:lu
aceea,
Dc
hebuie sd le dcpigeascd.
de
serttinrerrtul
emo'lionali foarte mare pentru adolescenlj; ca puate lichidc
poate
il
un
egec'
estc
vinovitie sexual6, de rusine. sau, daci experienta sexuali
adolesc-e.tul chestionali
;;;-rf;;; i;,t;; complex patologic, trattmatizand
jumalatc
drn fcmeile 5i birbatii
a-p,o^imativ
orirn.i experienle se*url"'

""""t*"ta"f"i,
;rilt i;;";;i.t; l; .oiilari"

^.rriu
pp l l2) si-au snrintit dc
;;,;p;;ii i. in .rudiu (R.Colcs. B Sr'okes'
i*il"r'"rtJr" intense de teami, ingr ijorare 9i dezarnagire Toatc acestea sc lcagi
de

;;-i;;

descoperitil de teama de sarcin'r sau imbolnivirc 6i

pe
de vinovalie sexuald. in mai multe cercetiri realizate in Rominia

de a nu

r"nii-""tuf

fi

s-au obtinut rezultate asenanitoare: majoritatea

vrala sexuali ca o sursi de impresii pozitive 5i

"r^Ui""ii---"atr"**ti
uaoi.r""nlilot aytreiiazd

eiisti qi un procent (inhe 20 $i 40'lo) de adolesceni care nu sunt

;l",turnid J" etp"len1"t" lor sexuale $i dc paflenedi lor (I Mirofan'
satlstaclii. Oar

pp. 2l'3-21'.'). Vinovilia sexuala aparc in urma unei educa'tii sexualc

ch
excesiv de resirictivi' Si consta iu rAirea anxietSlii, a sentimentului

i.ii"p*"a,

l"*t"'"t",
-"rita o paa*pae deoatece

au incalcat standardele restriative personale privind

rit"#f sexual. Adolescenlii cu un indice inalt de. vinovalie ssxuald

""-p..i
sexuali, folosirea cuvintelor/termenilor care descriu sexualitatea
chiar 9i atunci
"J"""f*
""iii
umana, au dificultali in realizarea excitirii 9i in tr[irea orgasmuiui

cu o
cdnd au experienle sexuale cu parteneri legitimi Frecvent' adolescengii
ca au
pentru
copiliric
in
pedepsili
fbst
care
au
cei
sunt
iniensa vinovalie sexuali

nanilestat curiozitate sexuali. au folosil cuvinte legate

<le

sexualitate sau

qi_arL

atins organele geflitale.

lntre factodi de ordin sexual, primul contact sexual poate deveni dificil _ pe
fondul factoriior psihologici, care fac ca unul sau ambii parteneri sI se simtd
intimidaji, tensiona{i. nelinigtili - datodld fie unui himen iezistent, fie absentei

lubrificirji vaginului, aontr.actudlor in.r'oluntare ale r aginului, pierderii erectiei

etc. Daca pdma expedentA sexual5 este fiustrantA, baumatizantl ea poate

determina probleme sexuale persistentc pe rermell lung; daci este o experientd

scxualA reu$iti, ea oferi adolescentuiui selrtimentul de implinire, Lucurie,

plAcere $i ata$anent. Datoritd discontinuitdlii rela{iei cu parteneri de sex opus
din adolescenlS, procentul adolescenlilor care au o viali sexuala regulati este
destul de mic; la aceasta se adaugi gi con$tientizarea de citre adolescent a
dscudlor imbolnivirilor cu boli cu transnisic sexuali sau al infectiei cu virusul
HIV-SIDA; astfel, pentru mul1i adolcscenii. toli ace$ri factori au ca rezultat
sciderea disponibilit6iii lor sexuale $i a fiecventei relaliilor sexuale. Ca urmare,
masturbal'ea rimane cea nrai comuni activitate sexuali in aolescentd. dar si
pentru indivizii singuri in general, indifurent de varsti.
in perioada adolescen{ei un anumit procent de tineri expe.imenteazd
_Tot
relaliile homosexuale, care debuteazi inilial ca lormd de exprimare a unor

sentimente de afecliune profunde gi se pot finaliza in experiente sexuale

integrale. Asemenea interactiuni homosexuale implici sniut, mangaiere,
imbdii$are, stimularea reciprocA a organelor genitale, cu ltana sau cu gura, alte

forme de excitare sexuald 6i chiar contactul sexual anal. Incidenta experientelor

in adolescenlA, conform studiilor realizate in S.U.A.- in ultitra
jumAtate de secol, variazi intre i0
5i 20% atat pentru fete, cat Si pentru biieli;
rrnii dintre ace$ti adolescenli experimenteazd mai multe u."-"niu experienfe
homosexuale, care Ie oferd sentimente de anxietate, vind, dar
9i plicere, dupi
care se orienteazA citre partened de sex opus. pentru alli adoliscenli, inid,
pdmele contacte homosexuale repreziDti inceputul orientdiii lor homosexuale,
hon.rosexuale

definitorie penh'u toatd viata 9i activitatea 1or sexuald. pentru maioritatea

adolescenlilor ce cunosc asemenea experienle homosexuale se estimeaid ca ele

nu conduc la homosexualitate adulti, ci ele reprezjnta mai cur6nd incercdri de a
explora gi defini propriile nevoi sexuale qi afective.
Ca urmare a implicdrii in relali ireterosexuale, tot in perioada adolescentei
apare gi fenomenul graviditdlii. La inceputul anilor i990 doar in S.U.A se estima
cE in fiecare an un milion de adolescente rim6_n insircinate, diDtrc carc peste

jumEtate finalizeazi sarcina (Haas, Haas, p. 218). Comparatia cu

ratele
graviditalii la adolescentele din airc Jnri. cu o atihrdiae pennisivd iati de
sexualitatea adolescenjilor, indicb laptul cd S.U.A. este pe primul loc in ceea ce
pdve$te acest fenomen, avand o incidenli dublA fald de urmitoarea clasati,
Canada.

Graviditatea 1a adoiesaentele de 15-16 ani este consideratd de mare risc; copiii

ndscuti de mame adolescente sunt frecvent subponderali, prezinti mai multe

probleme de sinatate, $ansele lor de supravie-1uire fiind mai mici comparativ cu

copiii ndscuti de femei apa4indnd gmpei de vaxstb 20-25 de ani. Gravidele
adolescente au. de regu16, mai multe probleme medicale gi natteri dificile
comparativ cu femeile mature, Dincolo de problemele medicale. gaviditatea la
adolescente este considerata nai mult o proble rE sociald, majoritatea
adolesoemelor care I1mAn gravide abandoneaza gcoala, ceea ce le reduce drastic
posibilitatea de a ocupa o pozilie activa pe piata legalA a muncii. intr-un procent
relativ mic de cazuri, 9i anune cdnd adolescentele sunt ajutate de tatEl copilului,
existd posibilitatea de a creea un mediu de viald sandtos pentru copil: de cele
mai multe od, adolescenta mam6 nu dore$te s6-$i dea copilul spre adoplie. dar
nici nu are mijloace sa-i ofcre o cre$tere $i educatie adecvati. Neavdnd abilitatea
sa se inheiinA $i sd-$i satisfacA siesi nevoile. mama adolescent5 devine
dependent[ de pro-erameie sociaie guveruamentale sau locale. Susfnerea
parentald a unei asemenea adolescente, de$i reprezinti solulia cea mai
dezirabild, nu se produce decat in foarte putine cazuri.
Principala cauzA a fenomenulld gravidititii la adolesqente este sexualitatea
adolescen!:ilor; rela{iile sexuale intre adolescenli $i graviditatea nu sunt semne de
decadenfd, ci de schimbare a grilei de valori a societdtiir daca societatea va
continua sA refuze si recunoascA faptul cd adolescentii sunt din punct de vedere
biologic apli pentru activitate sexualA, aFa cum au fost dintotdeauna, aceasta

problemd sociald se va amplifica. Aldtu de factodi biologicj implicali in

graviditatea adolescentelor, intervin qi factori de natur5 psihologice: cele mai
nulte sarcini ale adolesceutglor nu sunt rezullatul unui singur sau,/qi unic contact
sexual. Parinlii adolescenli descriu rela,tia sexuali finalizatA pdn sarcini ca pe o
relalie stabila, ca pe un pa enedat afectiv qi sexual deopotrivi; atunci cAnd
apare sarcina, partenerii nu se blameazd reciproc $i nu eactioneazi cu ostilitate,
fiind implicali in aceastd relalie de mai mult dl] un an ii dezvoltand putemicc
sentimente de ata$ament fati de paftener. Deci, ceie mai multc sarcini la
adolescente nu suDt rzultalu.l unor legaturi intiimplaroare. in al doilea rAnd,
graviditatea la adolescente poate fi rezuitatul unor nevoi emotionale profunde.
astlel incat ceea ce apare ftecvent ca fiind un "accident" poate fi in realitate un
act motivat de impr.rlswi neconstientizale. O adolescerti poate vedea sarcina ca
pe o cale de a se separa de parinli gi de a trii lingd persoana iubita, iar un beiat
poate vedea in graviditatea partenerei dovada maturitilji sale. De asemenea,
graviditatea poate reprezenta un mijloc de a convinge partenerul sla legalizeze
relalia (dalele siatistice demonstrdnd insb slibiciunea cisitoriilor determinate de
graviditale, rata divo4ialitAlii in aceste cazuri fiind dubli). Excluzdnd insi
ipoteza folosirii sarcinii ca mijloc de presiune asupra partenerului sau asupra
altor persoane, devine evident ca una din cele mai impofialte cauze este
necunoagterea mijloacelor de contraceplie sau nefolosirea 1or. Rezistenla fale de
folosirea mijloacelor de conhacepiie himite la doue seturi de cauze: fie
adolescentii nu cunosc posibilitalile de contraceplie cele mai adecvate, fie le
cunosc: dar nu le folosesc. Inten/ine din nou aici rolul educatiei sexuale care

ji:::,

i#;"e.#,1;",::,i:lx11t
timp, Educalia sexuala trebuie

:x

;iT,*i:;Ti1*Tlt:h :i Jiculd
3.,"..

la

reairzatii integral inainte .te ^.'ure

resceorei, cand majodtatea ou':il]:l

sexuale gi trebuie si formeze <Iepriirdelea de
a lolosi rnijto,u""i"i"

:l iJ;i;; ;;;; ;j;,"]ri"lli11i",jli;

"uno*.p,i"

4.3. Sexualitalea 5i r.irsla adultd. Rcperele axiotnoice,t.,

adurte
sunt proresia 6i ramitia.
,i*'o"",i"ui-i:;:"":,i:::Hi: vTstei
tj;ilr,litil
valorite sexuale, 5i-au identifi
"a"rrii,
Jat n"uo,l" r"*uui","ii
selecrie ale partenerului sexuar potivit,
p..-ii"'i'ii"ra
interr.r. .tabrll. binc calrhr:rra. uneorr clr;ar
"""u
""'r" 'L ,i",.;,"i.-' ..ruuu
*,inr"ra
maniresre r.^uuritut"u
Existd insa $i un procent ""Jiri'.",pi,r"i"-",.,i1i'i1,,*jr"ffi:
impoflant de adulgi singuri, ror iuolulia
so"ietat;i
conteinlorane detennini un Droces de cre;;1ere
*ni*; ;;;.;;;;';r;il;l:
2-3 deccnri. inmrcat cornportamentul sexual
;il;;;;;ri*
la adultul
singur gi la cel care rdie$re inh_un cuplu
"* t[e"lir",i;, n"uj"io_
u1,o.au
fiecafe categorie sepamt.
""Lrif

;;;;;#,

l,

X*i;*:

Adultit sutguri sunt studentir. Dersoanele divo4ate,

vdduvii, homosexualii
ceiibatrlir. ln ciuda cregterii cor4tientizirii i_p"ir"ipi-i".'r""i#.persisu

$i

cu
privire_la adultii singud o serie de prejudecati,
i"r_-up".i'.*
.irijr
mituri.
De
exemplu, existi convingerea cd cei ior. al.,.o4*ra
incapabili
s, pdstreze o lelatie; se crede despre celibatari ,uni;"*#ft,
ca ,""i- rJ"ioli,,'j"ai.ri in
intrc:{inre carierei, clr lln comr)orAme", .",,,", -. -.*
'
T]'ll'

;";

;il;;

#J' i*#J,:Jl?T;;ilH :,'ltl,il"

f*r:*:H;.l;

";;;; de erichetare
u
exista tendirta
a atlutlilor singrri
incapabiti
se-Si asume reslonsabiiitIli, singurahci,
.o J.lruugi" nnon"lu'* fr"'i.orpoa, ii.
precara, dependenli de profesie. Dincoro
dc r"par
a*l""rtl'"ti"t
,"
"a
de
"r"
o

.^;^dje"r;;1.

si:ir

,.r*',,

.lniuri

''*dre
Luma

.frllr:,"i'til.o;f-ui'tt;
::111: T;:#;'r",. J"-!Jl"rd De exemplu' divorlalii
lor obienuite inainte de a-$i
::#"il ;i;il.-;";; i' "i.'u'"" "'ist'n1"i
grcoi'
enr
imbalraniL

ca2u
i'"i""ii.'p"ril""tii 'eruali ti \u5rin
,mai
cum sA cufeze sau si inilieze o noud relalie 9i
atractivi'
r"-O"r'ind
,t
liri;,i ""it"t
adullilor singuri' Senlimentul de
se simt incapabiii sd rerntre ln lumea pot fi expresii.ale fricii de a fi
co,rvlrrg"re" ca sunr rleatrdgdtori
i""0""""..,
de
pentm
cei care au ctvo4aL Jivo4ui insu$i reprezjntd o siluatie
--"-in(i
incearci
singuri
aclulli
aceqti
din
;" dificultate Muili
::"i5il: r;;'J";;p;;;;"
celor singuri apelAnd la diverse
-: --ilF qt' s; alnane reveuea in lurnea
p"nt*
aproximatir' 20% din cuplurile
::.,::;::'#i ;iJ-;i"";
"opiito'
panenct
alt
'er'ral' solulia e5re dc ,r conrinua
ttn
:1:::":l::;'.';'; ;'- al'oo"iL',ir
'Huo'' p
i12r De regura contacrur scxurr
:l;:lL:i;; ;:; ;;;;;.;"r ' H'"'
caL {ru^-d^e\

unul sau

in condiliile in care
l;oi itt""r"uza dupa cdtcr e luni de la divo4'
el'itacomplicaliileO mici
a
se
pentru
"rl?o"toi
ambii partenen cunosc un uou panener Si
in noi relalii sexuale'
inediat
piecipitn
se
uuauui
i'uoi9o9i 9i

llJ"'i-'"l"iiri

5i de
*tn"*trti ta ideea singuiatalii' detenninata deateamd
""t*r.d;;;"
readapta
se
penn-,'
timp
de mult
;l':iH; ;"jiiit;"u"uaa,'"iio' it.',a u"
""noi'
in]plica intr-o noue relatie- Din rdndul
a se

lr Perltru
bnlilor de
;1 ;tJ,n"ilo. st tetolteatd cel mai mare procent al

la iun.Iea adultilor singun

de religic' este
Sexlfulitatea arplului. Cdsialoria spdjinita de societate 9i

,o;o;it

";lun_,'n""uoiu
,til a",,i"ia
ra,a

lll]ll_iill3::lsi:la-tlcore:punlator
r-'udr( r \rrsracula de cdr"e prieleni 5au panenefii

i 'sllnl sln-'-!r la

a altor situatii decat propda decizie se pot

se afla in diverse contexte sociale in care
"una
dcz\ol(a r.ltine. rabieturi 1i cjung 'i
paneneri.
ce
^^it"ltin2niciaDllll sullt ln\oll!|
qi vdduvii triiesc

^d',lriicar<

""nstranse,
seruali ocazronali.
Aduhii

de acest

Hiv-stDA

A"

."J

ca singurdtatea lor reprezinta Joar

,considerd
5i
se vor cAsdtori (se vor inplica intr_o-retilie
"oiri._oo*ra
"a
stabilal cand
,"ol gari p"rr"n".,,f
potrivit.. Pentu cei mai tineri, singuratarea
-a
este o etapa scufta
(cazul
vielii
studentilorJ; exisri insa si adulti care aleg sa
rarrrana singuiiiil.i"ii'up*"*ru
mult libertarea pi stilul de viata ,le pe carel face p"ritif
."erti"f .
singur
polte ple:a qi veni la orice ord, poale c6l6tori,
"Arltul
i$i
poate schirnba
serviciul,
paftenerul

fie nevoit ,i d"u

cel
rarlafieaze Procentul

inimi'
pe un
i988
ir
realizat
studiu
Un
spitalizare
de
ri u1 ,il"lot
segtnent
qa
accsl
dacn
u'tte'icani ;i-a propus delctrrrine
'ingu,i
"a"ri'
"-^.-tttat
are un potential mai mare de r
;ru;;i-;i;;ij"?ina "'.,nru1"t. 'inguratilii
stabile (Haas' Haas' p 253)
in
relalii
h fericrli. comparatr! cu aoulll unplica,ii
intr-o propo4ie dubln
declarat
s-a!i
tatuulii
ci, d.,pa voriauiia
;";
'"*,
singur'rtelii cei
circum"trnlele
"br;il
duptr
iar
f"r-i.i,l. lotourutiu cu letneile 'ingu'e
libedatea'
"-.n"u"lo.tniciodataci.atoritis-aualdtataficcimai[.criciil.inlllnpcecel
alun,'toti s,rnl ce1 mai pulin ferjcif Adultii care apreciazi .
cer c'Lre
srngufl;
raDlanh
cili
sa
fe
n"r,itititut"u, oportunitdlilt noi sunt mai
5irrgur
un
d""
si
constanla
upr."lrtu .,ufriii,utea. secrrrlarea
'iola
'11lii,-::
slternadva'
nrai
fcricita
cea
ca
fiind
coabitarea
sau

."n''un, pJn'r,u ,or,

jll"1''|i1,.;,..11-t:::lrtur r. ecare venrnd3'n:,,
cll oronriilc velori rezulrare dinr.-o biografrc "aur,i;
unica.
fotu5i. adulrii .inguri impanase.c unele circunrsrani.
.o"rn Jnli ln"r., lo,
najodtate

sexuai fdrd sd

putin cornune, dotesc sd experimenteze tot arsenalol

in
u' "locld
' --- mai
program de streapllecventes/a ' ,luri sofisticate, baruri cu
qsf$icrl'rr
l:::ri u,"u Din randul rce)ror adulii singLlri 'e
' -^ . erotice Putemrc sexua
"---' '! '
tr '"^lnr_iTeazE
cu
teass ";
mal mcre de imbolndviri venerice 9i de inlectari
-,..1.
se,'urr!

au priereni si relarii extrem dc direr,e.

.rno."
conrponanrcnrul jor ,erual ooere fi foarre jnovaror..
De
sa fie singuri au mai rnutlr p*t"n".i

lo,

,n.r.r'i"ri;;;.;.";i
.ui."i. Iiuii" .,,r. ur"g

,""uuii,l;il##;

#;f,o.tu_"nt"

;;;il;;
"i a";;ffl.
aa

;il";;;;i;;;,oria

;ajoritatea adultiloi o t'di"'" casdtoria asiguri adulllor

un lactor
opo*ni u,"u pentru un comportament sexual constant' fiind astfel
ai
Catalizatori
o
casatorie
a
lace
de
decizia
pou," determina
J"li.ti"t

t";;i;';;-;;;"

"-J

I r3

deciziei de implicare

int-o relaiie

stabild, legalizatd, pot

fi 9i teama de

singuratate, conformismul, do nla de a beneficia de un alt statut social

,i
hnanciar, dragostea, dorinla de a avea copii. Cinicii spun ci cea mai rapida cale
de a anihila dodnla sexuala este casitoda $i, din puncr de vedere pslhologic,
exista argumente in acest sens: inainte de a fi casdtoritj barbatii Si femeile strdbat
distanle mari, iqi asum-i chiar o serie de riscuri pentru a se intrilni si a avea un
contact sexual; dupi cisitorie, panenerul este drsponibil, iar actul sexual poate
fi chiar evitat. Apare intrcbarea: cat de satislEcdtoare gste viata sexuald a
pa enerilor cuplului familial? Cisatoria este o relalie in care contactul sexuai
este nu rurmai permis 9i incurajat, ci reprezintb chiar presupozitia d,e bazd a
irrstiruriej marrrnroniale: absenra relatiilor sexuale intr-un cuplu cdsatorir alrage
dupd sine desfacerea casatoriei. Studiiie aratd cd cele mai active sexual sunt
cupluile tinere, la care frecvenla contactului sexual este in medie de trei pe
s6ptimen5 (Haas, Haas, E.R.Mahoney, T.Stoica, C.Endchescu). pe masura ce
partenedi cuplului se apropie de varsta de 40 de ani, frecventa se reduce la doul
contacte sexBale pe saptimAna, iar cdtre 50 de ani la un contact sexual pe
siptamanA. La majodtalea cupiurilor casdtorite frecventa contactelor sexuale
este inve$ propo4ional5 cu durata de rimp heita rmpreunA. Toate aceste
conciuzii au valoare statistici gi trebuie subliniat laptul cd sexualitatea in cadrul
fiecbrui cuplu depinde de stilul sdu de via1i.
Fiecare cuplu dezvoltd in timp un stil propriu de via{A, pe baza modelelor de
referinti imprimate de procesul de socializare, valabile inclusiv in domeniul
sexual, pe care la aduce fiecare partener in cuplu gi pe care le adapteazl la

valorile celuilalt. Construirea compatibilitdtii in plan sexual se bazeazi pe

cunoatterea propliilor valori dar $i pe cunoa$terea partenerului, ceea ce
presupune o bun6 comunicare intre ei la toate nivelurile (de la nivelul
emolional-afectiv, pAli la cel scxual gr ralional) 9i toleranla, empatie,
sensibilitate la trebuiniele partenerului. in unna procesului de

eiaborare/proiecta.re a compatibilitdtii sexuale, cuplul ajunge sa devina modul de

viaF fundamental al partenedlor, in cadrul cdruia bdrbatul $i lemeia cornunice.

!i se interevalueaza, se dezvoltd $i se afirme ca fiinte

complete Fi mature. intr-o relalie coqjugala $i sexualA autenticA ambii panened
se modeleazd reciproc, astfel inc6t sA corespundd expectantelot propt-ii dar
$i ale
se cunosc, se auto-^

celuilalt. Acceptarea propriului corp 9i posibilitatea de a comunica prin

intermediul acestuia, de a se dezvdlui paftenerului, asigurd un nivel bun de
intimitate in cupiu, deoarece determind capacitatea de a accepta aparilia
colpomlA a paflenerului, de a prirni bine manifestdrile erotioe non-erotic ale
$i
acestuia (I.Mitrofan, C.Ciuperci, p. 253). Din nou apare evident rolul educatiei
sexuale primite in copilbrie; dac6 o pe.soani a beneficiat in primii ani de viali
de o educalie rigidA, proliibitivA in ceea ce pdve$te corpul gi sexualitatea. ea va
avea mari dificultSli in a se exprima liber corporal-tizic. in a accepta asemenea
manifestiri din padea partenerului sexual.

Cnplurile lbricite strdbat doua etape in ceea ce pdveite irtimitateai etaPd

.fuzionald, caractedzatI pdn relalia de interdependenfA Si pe care o intalnirn in
pdmii ani de vial6 ai cuplutui, 91 etapa mqturd, care pelmite fieoimi partener sdSi dezvolte propria individualitate gi autonomie. Descregterea frecventei
contactelor sexuale odata cu timpul inh -un cuplu are in mod aeft o legAturi cu
trecerea de 1a prima etapd a inrjmitdtii Ia eea de-a doua. DacA intr-un cuplu
comunicarea ti intercunoatteea se rcalizeazid continuu, indiferent de variabila
frecventei contactlor sexuale partenerii vor fi satisldculi de stilul de viald al
cuplului.

Cercetirile rcalizate de sexologii contemporani pun in evidentd o serie de

evolulii in sexual:itatea cuplurilor; in primul rand, comparativ cu generaliile
adullilor nasculi inainte de cel de-al doilea razboi mondial, activitatea sexuala a
cuplurilor s-a intensificat, probabil 9i ca urnare a recuperdrii sociale postbelice
ale valorilor sexualitatii. in al doilea rdnd, tehnnicite sexuale folosite in cuplrri
s-au diversificat; in prezent multe din cuplurile din societatile occidentale
practicd, aldturi de poziliile^de contact sexual hadilionale, 5i sexul oral sau alte
forne de excitare sexuali. In al treilea rdnd, timpul pehecut in cuplurile de azi
cu desfigurarea diverselor activitdii sexuale a crescut; daca inainte de cel de-al
doilea rSzboi mondial un contact sexual, cu toata lazele sale, se incadra in 10
minute, in prgzent sunt tot mai numeroase cuplurile care mporteaz a implicarea
in activitbli sexuale ce dureaz5 frecvent inhe 15 $i 30 de minute. Tlaim intr-o
societate in care valorile erotismului gi sexualitSlii sunt promovate pe scard largi
iar rezultatul este ca majoritatea cuplurilor igi acordd mai mult timp peutru a
stimula cum se cuvjne toate zonele erogone ale padenerilor. $i iniliativele
sexuale au evoluat la cuplul contemporar; astfel, daca in mod tradilional
inilierea activitililor sexuale era de competenla soului,4:drbatului, in prezent, in
tot mai multe cuplud iniliativa apa4ine sotieifemeii (P.Blur:nstein, P.Schwartz.

p.99).
Sexologii au pus in evidenJd gi un alt aspect care Poate perea suryrinzitor:
degi activitatea sexuala a cuplului s-a intensificat 6i diversificat, masturbal ea ca
fenomen tipic - ca practic6 solitard - este prezentb 1a partenerii cuplului. De
obicei masturbarea este acceptata atunci cdnd partenrul sexual nu este disponibil
gi de aceea mulli adul1i cisatorili tind sd caxacterizeze masturbaxea parteneruiui
ca o infidelitate. Solul aflat in aceasta situalie se intreabd ce este in neregulS cu

el $i, de asemenea, se inheaba daci gi partenerul siu face acela$i lucru

Psihologii au sugerat, chiar din anii 1970, ca existanla masturbirii in cadrul
cuplului ar fr indicatorul unei relajii sexuale disfunclionale 5i nesatisfbcitoare.
dar o serie de anchete mai recente s-au finalizat cu concluzia cd majoritatea
solilor care practicd masturbarea solitard iqi caracterizeazd viata sexuala cu
paftenerul oa flind foarle buna. De relativ pulin timp sexologii incep sA prezinte
masturbarea in cadrul cuplului ca pe un fenomen normal gi comun, ei gisind c6
aproximativ doud trimi din soji se masturbeaz5 ocazional, indiferent de faptul
daca sunt sau nu sunt satisfeculi de relatia sexuala cu partenerul. Solii recurg la

masturbale uneoi ca substjtut pentru relalia sexualb cand parlenn_rl este bolnav.
absenl, sau in alte situalii carel fac indisponibil sexual pe partener; alteori
recurg la masturbare pentru cb resint nevoia unei excitari sexuale suplimentare
saLL pentru c5, pur $i simplu, r'eprezintd o activitate pldcuta penlru ei.

Etapele evoluliei sexuale intr

un cuphr pot fi

sistematizate astfel

(P.Blumstein, P.Schwanz, pp. 88- 104):

a) luna de miere, cate se poate extinde pani la 1-2 ani dupd casatorie; solij
trebuie sd rezolve probleme dificile legate de negocierea stiluiui de viald al
cupluiui gi s6 se adapteze reciproc la viala in comun. Totu$i, najoritatea
adullilor indica drept cea mai fedcita perioada dir viata lor intervalul le dupi
casitoric pana la aparilia copiilor. Psihologii explici aceastd perceplie subiemjvd
a fericirii prin sentimentul de implinire pe care-i trAiesc tinerii cartd inccp sa-gi
realizeze propdul cbmin. cdnd atagamentul reciproc este sigur 5i securizant qi
cand d,:'copera u placerc 5c\Lala noua;
b) pn'entalitalea Si ca era; 1^ aA[iva ani dupd cisitode relalia sexuali poate
deveni secundard in cuplu; apar scopuri gi obiectir,e noi care interlereazi cr,r
tendinF so1ilor de a-qi menline corlcentrati aten{ia asupm celuilalt gi a da
priodtate satisfacerii nevoilor sale. Unul sau ambii padeneri, datoritA implicnrii
in cariera, pot unni-ri acum cu prioritate promovarea in ierarhia profesionalb qi
afirmarea; se adauga gi copiii, care au nevoie de atenfie, iubire, indrumare,
supraveghere. A fi un bun pArinte poate deveni scopul fundanental al
partenerilor cupiului. Ca unnare, mul,ti dintre parteneri ajuDg sA se simtd obosili
;;i pleocuparea pentru activitatea sexualA imegiskeazl un recul: sotii nu se mai
aling. nU 5e nldi saruta. iulbrati)ea,/a la tel de rnult ca ill Iuna de riere, icr
fi-ecvenla contactelor sexuale poate scddea pAni Iajrundtate, comparativ cu etapa
precedenta;

c) stdbilitatea Si matltit.rtea. La 15-20 de ani de la cdsitorie deciziile dificile

privind educalia copiilor, funclionalitatea cdminului, impArtirea responsabilitdlilor in casd 9i aspiraliile profesionnLe sunt maj nrult sau rnai pulin

rczolvate. Partenerij pot fi inegali ca putere filanciard, realizare profesionali,

statut in cadrul familjei, dar sA fie satisfEcuti de viata lor de cuplu. Ambii
recunosc acum cont bulia ori limitele proprii gi aie celuiialt qi se pot concentra
din nou pe mediul familial. Chiar qi in aceste conditii, detenninate de eliberarea
din multe din sursele de stes, sexualitatea poate inIegistla o tendinla recesive.
Doar odatd cu pixAsirea familiei de cAtue copiii ajungi la varsta independenlei
este posibil ca solii sd redevini" mai cenhali pe viala lor comunl, sugerdld idei
inovatoare in rela{ia lor, io proiectele lor,
Sexologii explicd stabilitatea gi reugita cuplului sexual pdn mai multi factori:
rnai intAi faptul ci relalia sexuale este perceputa ca o prioritate de citre ambii
padeneri. Aceasta implicd grija ca aspecte precum: program T.V, obligalii
sociale, sarcini casnice etc, sA nu devinA obstacole in calea ulei bune relalii. De
ase[renear multe cupluri fericite au gAsit, pentru a-qi cultiva fi intretinc relatia

t6

sexuali, varianta planificdrii ei, astfel incAt contactul sexual sd poata fi realizat
optime gi nu coltra cronometru, sub ameninlarea intremperii
actjvitalii sexuale de catle copii, vecini. rude, diverse incidente. Un alt secret a1
cupluriior longevive gi fedcite este varietatea; de [a gdja penh! prop a imagine,
pentru a-qi conserya capacitatea de stimulare a paftenemlui, pAnd la decor, lond
mrlzical totui este vizat penn-u combaterea rutinej. DoinF de a experimenta noi
tehrici de contact sexual, de a folosi auxiliare speciale, locuri speciale a ar.ut
drept rezultat menlinerea prospelinii rela{iei, dar qi a interesului sexual al
paftenedlor. In conbaterea rutinei, o condilie eseniiali este spontaneitateaa,
uneori dorinfa sexuala apar in locuri qi momente nepot.ivite iar r fi spontan
inseanna a da curs dorinlei chial daci locul/momentul este nepotrivit, cu
cofldiIia ca activitaiea sexuala se rarnani intr-un cadru privat. Majodtatea
cuplurilor catacteizeazl actjvitAf le sexuale desldEurate in excursii, oampinguri.
chiar rnoteluri qi hoteluri ca fiind pldcute, interesante. excitante. in sfartit,
capacitatea de a comulica cu pafienenrl, de a aborda chiar subiecte delicate, care
lin de propria insatisfacie sexuala gi de a gisi impreund rezolvare este decisivi
intr-un cupiu. Comunicarea cu partenelul de cuplu trebuie sil se desfeSoare pe
toate rcgistrele verbal, corporal, sexual, spiritual - iar morl]cntul, toDul,
cuvintele gi gesturile folositc trebuie sd exprime afecliune, nu criticism. A face
dragoste aproape perfect depinde mai pulir de ceea ce fac panenerii in timpul
contactului sexual, ci depinde de tonul interacliunilor lor zilnice, de cat de mult
se
iubili $i vaorizali de partener (B.Mihiiescu, p. 199).
^simt
In cuplurile maritaic disfunclionale sexualitatea poate dobdndi diverse valenle

in condifi

instrumentale (E.R.Mahoney, pp. 249-251):

a) r'elalia se).uaid poate servi la dominarea partenerului; sotii care au o
personalitate dominatoare sau care au lost socializali pgntru a norma ei viala
sofiei/familiei i;i pot extinde aceasta atitudine Fi asupra conportamentului
sexual. Atunci cand sotia nu r-6spunde Ia cererjle sale - sexuale sau de aitii
naturA un astfei de sol incearca sd restabileasci controlul prin dominarea
sexuala a soliei, respectiv prin viol. Violul marital poate avea o diversitate de
fonne, de la contactul sexuai obfinut cu for{a, pini la forlarea soliei sd realizeze
acte sexuale la care ea nu consimte (sex oral, anal, acte de sadism etc) sau
angajarea fortatA a soliei in acte sexuale ou alli bfubali pentftr amuzamentul
sau/$i excitarea sa,

b) rela{ia sexuali poate fi folositi ca substitut pentru iubire ;i afecliune; dacd,

de exemplu, un bArbat nu invalA sa-qi exprime dragostea, alecliunea, tandrelea in
moduri non-sexuale el poate ajunge se perceape absenla activitifilor sexuale ca
pe o abserld a iubirii. In special peutru persoanele cu o stima de sire scizutA,
nesigure pe ele, teama de a pierde dragostea

pa enerului poate fi foarte greu de

suportat. ln asemenea situalii, activitatea sexBalS, chiar brutal5 sau forlatA,

sewegte ca apdrare, ca mijloc de prevenire a posibilei rejectii din partea
partenerului, ca o modalitate de reasigurare ci partenerul

ll'/

il

iubeSte.

c) relagia sexuali ca echivalent al vidlitdtii; unii bnrbalj au convingerea c6

activitatea sexualA indiferent de tehnicd - este un semn sigu al viilitAfi lor.
Violul marital devine modalitatea acesior bdrbafi de a-qi afirma virilitatea c6nd
partenerele ii resping ca persoane sau ca pafteneri sexuali.
d) sexul ca pedeapsd; in cursul unei dispute, unii so{i pot recurge ia
constrengerea fizicd a partenerilor pentrx a umili sau pedepsi; violul marital
devine '!o lectie" pe care victima trebuie s-o invele gi s-o relind. pe de alta pade,
refuzul de a se iurplica in activiiali sexuale poate fi (si este) folosit de femei tot
ca o pedeapsd sau ca un mijloc de presiune asupra soiului in atumite
circumstante.
e) sexul ca paleativ universal; unii bdrbali inteleg activitatea sexuald ca pe un
indicator c, totul este in reguli in relatia lor. De asemenea, sexul rcprezintd
penhr ei solutia la orice problemd interpersonali. DupA o cea I cu paftenerul, ei
pot incerca si readucl lucnlile la normal angajdndu-se in activitali sexuale,
chiar daci acesta opune rezistentd. Pent.u asemenea subiecli, lucrul cel mai
important este ca activitatea sexuali sA se realizeze fi dac5 s-a realizat inseamla
ci toful s-a rezolvat.
Aduliii casdtoriti iti ruanifestd seriualitatea nu numai in cadrul cuplului
conjugal 9i implicarea in reialii sexuale extramaritale este relativ frecventA.
Amploarea sexualitAfi exkamaritale este dificil de estimat gi studiile consacrate

au condus la date destul de diferite; se admite insA

p. 115) cI in prezent aproape 75% din bdrbatii
cisAlorili $i pe^ste 60% din femeile ci.satodte se implicd in relatii sexuale
acestui fenomen

(P.Blurnstein, P.Schwartz,

extramaritale. In ciuda lrecvenlei relativ mari a acestei practici sexuale,

sooietAile de tip occidental dezaprobd sexualitatea extramaritala gi din pulctul
de vedere al variabilei sex este mai perrnisivl cu bdrbatii care se implici in
aserrenea relalii, decAt cu feneile. In alte culturi funclioteazd o serie de
mecanisme care inlesnesc reiatiile sexuale extramaritale cu conditia ca cei
implicali sA pisheze discrelia qi nimeni sa nu fie umilit social. Interesul pentru a
gisi cauzele acestui fenomen este vechi iax explicatia-cti$eu cdstalizata de-a
lungul timpului este c5 cei care cautS satisfaclii sexuale in afara cAsAtoriei sunt
cei care au o rela,lie maritald nesatisfhcdtoare. Absenta satisfactiei sexuale sau./gi
emolionale intr-o cdsnicie reprezinta un motiv putemic pentru ciutarea unui
partenr sexual nou, dar nu este unicul motiv. Pot exista gi motive precun boala,
care-l face indisponibil sexual pe unul din partenerii cuplului conjugal, sau
cariera profesionalE care-l obligi pe unul din sofi sA stea rnult timp departe de
ce151alt,

dupi cum 9i curiozitatea, dorinla de varietate poate determina

pe$oand sd se implice in relatii sexuale extlamaritale.. Deci, o relatie sexuala

poate fi una satis{Ecitoare, dar dacd unuia drn soji i se prezrnta opoftunitatea de
a face sex cu un alt partener dezirabil, gansele sa profite de opoflunitate sunt cu
atdt mai mari cu cat pe$oana respectivi arc o atitudine mai pemrisivi qi mai
liberald faji de sexualitate in general. Un alt motiv identificat de psihologi este
aqa-numita "crizd de la mijlocul vie!ii". care apare in jurul vdrstei de 40 de ani,

c6nd se poate manifesta teama de pi.3rdere a atmctivitdtii sexuale gi a capacitAlii

sexuale. Persoanele care traiesc aceastl crizd se impiicd in relalii extranadtale
penhl a-$i confrma atractivitatea sau/9i potenla sexuala. Se pare cd ponderea
acestei motivalii este totugi redusi deoarece din punct de vedere statistic nu s-a
obseryat o cre$tere a sexualitalii extramaritale in preajma vdrstei de,t0 de ani. iu
studiile analirice asupra coreiatiei aracdvilate fizicd satisfaclie conjugali s-a
constatat cA deteriorarea aspectului fizic asociatd cu imbEtranirea afecteazi mai
mult sotii decAt sofiile; femeile cas5torite i$i diminueaza interesul sexual gi chiar

satislaclia sexuali se diminueazd cdnd observd pierderea atractivitdtii frzice a

sofului, dar bixbalii casAtorili trAieso acest lenomen la un nivel semnificativ mai
mare. Interesul sexual al solilor, satisfacia lor madtald $i chiar tendinla catre
relatii extramaritale depind mult mai mult de perceperea atractivjfilii fizice a
so{iei.

Vom reline cA, intucat organizarea spatjo-temporali a activitSlilor in

societatea contemporand oferA numeroase oporhmitdli pentru a cunoagte posibili
parteneri sexuali (locul de muncd este considerat contextul in care cei mai mulf
adulli care se implicd in rela{ii extramadtale igi inahesc noul pafiener sexual),

relaliile extramaritale sunt cel mai frecvent motivate de o combinalie intre

oportunitate gi atitudinea tolemati, deschisa fati de sexualitate.
Ca gi orice relalie sexuala la care consimt ambii parteneri gi relalia sexuald
exfamaritale parcurge mai multe etape in realizarea sa (Haas, Haas, p. 319):
initial soii decid impreunb sA privesci posibilitatea unei relalii extraconjugale
cu toleranli, dupi care incep sA caute opoftunitali. De fiecare data intervine ca
un factor precipitator modelul extramarital, un pdeten intim de la care se poate
invila inueg lualui. caxe poate pune la dispozilie alibiuri sau apadamentul sdu,
sau chjar un paftener de ocazie. Dupa o scurta deliberare Si anticipare mintala a
tuturor pa$ilor sau problemelor ce trebuie parcurgi sau rezolvali se consumi $i
relalia sexual6.
Formele de manifestare ale sexualitdtii extramaritale sunt extrcm de diverse:
de la flirt la intdlnirile impersonale cu prostituate gi pdnd la relaliile profirnde de
iubire care dureazd mai mul1i ani. Fliftul, degi nu presupune contaat sexual fizic,
este o manifestare a interesului sexual pentru o alti persoana. Flirtul poate fi
motivat de diferite trebuinte ale participantilor: poate alimenta fanteziile sexuale

ale persoanelor, poate consolida stima de sine, poate seryi ca un exerci{iu de

seduclie etc.

Relaliile sexuale exhamaritale intamplAtoare sunt de cele mai multe ori

olandestine qi nu angajeazd qi planul afectiv al protagonigtilor, cu-atet mai mult
cu cat pafienera este prostituata. Dorin(a de a face sex cu prostituate poate fi ii
ea rnotivatd exhem de divers; de la singuritate, la dorinta de a sar.ura un
mfinament erotico-sexual, pdni 1a do nla de a se desclxca de o tensiune sau, pur

9i simplu, de a umili o anumiti femeie. Deqi o

asemenea relatie poate

fi

satis{acatoare din punct de vedere sexual, din punct de vedere afectiY este

119

fiush-anta deoarcce bArbatul este tratal de prostituatc ca obicct, scopul

ele fiind profitul.

umfuit

de

Relatiile extmmadtale care incep ca relalii intamplatoare pot evolua aetre

relatii deosebit de intense. lmplicarea afectivA, efortul de a pdstra secretul,
asumarea riscurilor care derivi de aici 9i spiritul de aventurd. care alcdh.liesc
haloul acestor intelnid, pot aduce o mai mare apropiere gi inrimitate intle
parteneri. Fiecare poat tIAi sentimentul de vind fald de partenerul legitim, iar
vinovilia intensd poate afecta atat relalia conjugali, c6t gi pe cea extraconjugaii.
Intimitatea $i ata$anentul create de incercarea de a menline secretd povestea lor
de dmgoste cimenteaza de cele mai multe ori relaiia, dezvoltdnd rapid
reprezettai'ea "noi" contra "ei; dacd unul din partenerii implicaii eite
necisAtorit, evolutia catre cregterea implicarii afective poate fi greu de controlat.

Asemenea relatii eYolueazE cAtle stalutul de relatii de lunga duratd $i deosebit de

il]tense. Cu cat mai semnificativd 6i mai inlensd der ine re]atia extramaritala. cu_
ard( ea t(prc./i la Lrn pericol rnai nrare pentru relalta corrjugalA. Dc ceje mai
ryrulte ori asemenea relalii siarqesc prin cdsitorie, dripi ce partenerii djyorteazA

de sorii lor. \4ajoriratea relariilor errramarirrle nu dureazi insd rnulr rirnp pi nu

ajung sA fie descoperite de solj ele inceteaza datodtl epuizarii experientei
sexuale $i datoriti oboseiii detcnninate de incercarea de a mentine secietul. in
aceasta situatie, unul sau ambii partenei pot a.junge la concltzia cii relatia nu
meita tot acest efort gi decid si o incheie.

Cupludle maritale [a care ambii pa eneri au o atitudine extrem de deschisl si

libel.ald fafn de sexualitaie se pot impiica in alte tipuri de activitate sexuall
extmmaritala (E.R.Mahoney, I Mitrofan):
a) cdsdtoria deschisd esle un model de convieguire aflat intre concubinaj qi
familia nuclearl; se combine in acest caz stilul de viaF liber, caracteristic
concubinajului cu oficializarea $i structura tipice familiei nucleare. Aceste

cdsAtorii deschise pomesc de la pren.fsa cA dragostea sexuald reprezintd nucleul

ti _raliunea de a fi a acestor relafii; de aceea participan{ii suri de acord sd_gi
schimbe partenerul daca acest lucru e in interesul fiecbruia gi al cuplului luat ca
inheg. CisAtoria desahisd accentueazi pe egalitatea Si flexibiiitatea roludlor
masculine gi feminine in rela{ia tnarital5, recunoscdnd tlreptul fiecdrui sot de a se
dezvolta ca persoand, separat sau impreuni. cu al.tii, ceea ce presupune existenta

unui acord mutual de a nu pretinde partenerului exclusivitatea emolionali,

sociald sau sexuald (E.R.Mahorcy, p. 271). Din punct de vedere sexual.
casitoria deschisd permite ambilor sof sa aibe activita{i sexuale cu alli parteneri
decat cei "legitim". Intimitatea emolionald $i sexuald din cisitoda deschisd se
bazeaz6.

pe convingerea solilor cE relaliile cu alte persoane sunt benefice pentru

dezvoltarea psihicd

$i

sinatatea proprie. Solul

nu este singum

pesoana

senrnificativd, ca in cdsetodile monogame, ci cea mai semnificativi oersoanaceea ce srructureaza un miraj de fidelitarc-infidelirare pe care cei implicali in
cAsAloriile deschise il acceptd $i il gdsesc natural. Studiile realizate pe subiecli
implicali in cisdtorii deschise au pus in evidenli cd, in geneml, iotiile s-au

t20

implicat in r-r-rai muite relatii sexuale, s-au adaptat mai u$or la acest stil de viali,
in timp ce solii s-au aratat mai tradilionaligti $i mai conservatori. De aseulenea,
cei care au fost implicati in casatorii deschise s-au declarat foarte satisfeculi de
aceasta expeden1a ii au negat dorinla de a reveni la casitoria monogami

tradilionala. Argumentelc pentm o astfel de atitudine 1in de combinalia intre

niveiui inalt de iibertate sexuaii $i niveiui inalt al securitd,tii emo,tionale, care iau fEcut pe subiecli sd se simta impliniti atat social, cat 9i sexual. Prinoipaleie
dificultdji au vizat managementll situaliilor iD care s-au manifestat sentimente
de gelozie, pasivitate qi dodnta de a-l coutrola pe so1. irevitabile la adullii
formali sd gdndeasci relalia sexuala in tennenii monogamiei.
b) grupul eomuniar sexual a ap/lut it contextul anplelor mi$olri contestatare
din anii 1970, urmarind si inlocuiasca familia monogamS, care inducea
"castrarea psihologici gi sexuah a solilor" (LMitrofan, C.Ciupercd, p. 90) cu tur
sisterl de convietuire con]unitar, bazat pe oomunitatea sexualA: toli devil
sotii/sotiile tuturor adul.tilor din comLll1itate. intr-o astfel de comunitate, fiecare
angajeazd tiber gi de bundvoie activitdli sexuale cu orice alt membru al grupului,
ceea ce nu echivaleazi cu sexul in grup. Atmosfera gelerali este una de
prietenie, de intimitte, de implicare afectivA, ferd insi a se realiza fixa1ir.
c) swingers desemneaza schimbul voluntar 9i temporar intre perechi, il scop

sexual. Schimbul se poate produce intre doud sau mai multe cupluri qi,
ocazioual, poate fi inclus in grup $i o persoand IEri partener, de obicei o f'emeie.

Schiubul sexual are loc cu consimlSmantul luturor persoanelor implicate.

intruc6t acest tip de activitAli sexuale a relinut in mod special atenlia massmedia, dar qi a psihologilor, fenomenul a beneficiat de numeroase investiga{ii

Se diferenJiazi azi intre swinging-ul recrealional 5i cel utopic. Swinging-ul

recrealionul UJ-mate$te ca scop doal activittea sexua-16 ca atare 9i nu cdstalizarea

relaliilor de prietenie sau implicarea emolionalA interpersoanla, care ax arneninla

relaliile de cuplu intre participanli. Exista in prezent asemenea cluburi de
swinging in care cuplurile membre au oportunitatea de a intalni mereu persoane
noi, dispuse si se implice in diverse activitali sexuale. Swi gixg-Li tttopic oarlJ,d
nu numai placerea sexuali, ci qi construirea de relalii interpesonale, bazate pe
prietenie gi implicare emolionali intensd. Ideologii acestei lbrme de swurging
apreciaz6 swinging-ul rocrealinal ca fiind o formd de promiscuitate indezirabild
Trecerea de la sexualitatea conjugald ia swinging se realizeazd treptat, etapa
intennediara fiind implicarea solilor irr relafii extramaritale. Dup6 experientele
extramaritale, cuplul poate decide sd experimeDteze un aranjalnent intre doui
cupluri, dupd care, eventual, poate evoiua catre grupud mai mari. Existi $i
cupluri care renun,ti la swiuging dup[ pdnla experienla, insd majoritatea
evolueazd catre "profesionalizare".
Swinger-ii se rearuteazd din ciasele sociale mijlocii gi inalte, au njvelul de
educalie mediu spre superior, sunt predourinat albi gi au intre 35-45 ani. in
general, so{ii au iniliativa uuui asemenea experiment (I.Mitrofan, C.Ciupercd, p.
93). S-a constatat ci swinger-ii se deosebesc de populalia generald pdn doui

Y
caracteristici: relatiile emolionale maj pulin sattsfhcitoare cu parinlii (relara

s6raca cu propdi pdrinli a modelar noo_implicarea fala de pa ftenerii 'sexuali "9i

atitudinea indiferentd fald de dezaprobarea socialli a acestei pructici)

$i
activitatea heterosexuald mult rnai inrensa comparativ cu non_swinger_ii.- De
reguld, swinger-ii s-au implicat precoce in rela(ii romantice qi sexuale
$i au a\.lrt
mai multe expedente sexuale inainte de -cdsitorie. Aceste doud caxactenstici
explicd de ce persoanele cu astfel de fidsisflld se impiici mai ugor
in swinging,
apreciind activitatea sexuale crr parteneri de sex opus ca foarte gratiiialtd.
Socializarea lor explicd de ce nu au tendinla de a se confonr.ra la
normele
sociale, pun accentul pe libertatea personald, nu agreeaza nici o
formd d. control
social 5i valorizeazd putemic sexualitatea. StudiilJ au confirmat prezenla
acestor
trasAturi distinctive la swinger-i, evidentiind qi slaba lor implicare
in activitnti
religioase, civice sau poiitice, ca gi relalionarei inconsistenta cu vecinii. -DeSi in contadiclie cu normele sociale. swinging-rLl este o acti\
itate sexual5
rot:mati de nuuleroase reglli (G.Graham_Scot, pp. E1_90). iar debutantii
primesc o instruire serioasd inainte de prima experienla; d;
i;';
inlainire swinging se cunoagte dinarnle natura u.tiuitilllo, sexuale
"""diu:
ce se yor
.ealiza, intrueat atunci cAnd se cauta noi cupluri de parteneri, se exprimi
inh_un
tirrbaj codificat exact care sunt preferinleie sexuaie gi orientarid sexuate
ate
cupluiui interesat de swinging. in al doilea r6nd, cupltirile ," pr""inia lo
u""r,"
intalnid elegant imbrdcate qi oferind cea mai buni imagine posibild. O
altn
regula este aoeea a swiugins-ului deschis: nu se admit! refugiui perechiior
nou-formate in spatele ugilor inchise, descruajdndu_se la maxim" tendinta
de a
forma noi cupluri sexuaie stabile. Totul se petrice intr_o n.rani*a t
fu
vedere, ceea ce echivaleazi fie cu o invitiEie la voayeurism, fie la""rfur"nta,
participarea
concrera, la aclivitarile re\uale injiiate. lnjliali\a rpanine inrordeauna
gazdelor.
(oaroarutur. tn specral) rxr acttlitatga sexualA urmeaza
dupi un scurt preludiu

social. Nici o persoand participantd la swinging lu este obligati sd se irrrplice

in
un pafiener p"
,r.,-l ug.a"uza, d,i daca cineva refuzd
.cu
"u..
recvcrlr partenenr consecrnta este excluderea din grup. De asernenea,
o alte

activitcti sexuale

regrli.la intalnirile de swinging este interdicia iorxumului de alcool

droguri.

activitatea sexuald, se pot folosi diverse jucirii sexuale sau diverse auxiliare:
filme pomografice, imagini erotice, 11]uzici cu conotalii erotice etc.
Chestionali asupra electelor swinging-ului asupra relaliei de cuplu, subieclii
investigati au oferit declaralii impresionante vizand sentimentul copleqitor de
impiinire hAit Si cregterea coeziunii $i intinritdfi cuplului. Totu$i, pulineie studii
realizate asupra motivelor care au determinat abandonarea acestei expedenle ar
sugera altceva: gelozia pare sd fie motivul cel mai comun, urmat de sentimenhll
de vinovile qi de teama fal6 de posibila disolulie a mariajului. S-a observat c[
d,aca decizra de a se implica in swinging apa4ine de obicei sofilor, cea de
incetare a acestei expedenle apa4ine soliilor, ceea ce pare paradoxal, deoatece.
ca gi-n cazul cds6toriilor deschise, femeile par sd profite sexual mai mul1 de
acestc expeder.rle comparativ cu birba{ii. Birbagii iau iniliativa experimentdrii
swinging-ului datorita dorintei de a-Fi trni fanleziiie sexuale, care implici sex cu
femei necunoscute, sex in grup etc. Dar odatA ce-9i indeplinesc fanteziile, odatd
mai mulli
depe$itd faza centririi pe propriile nevoi, observi ce soliile
^au
partened $i experimenteazd mai multe activita! sexuale decdt ei ln special daci
solia devine entuziasta in legatuIa cu experienlele sexuale hAite 9i dacd sopl

aplici standardul dublu (conform ciruia in compofiamentul sexual totul

se

cuvine 9i se iartd bdrbatului, mai mult decat femeii), decizia de a renun{a va fi

luati in cele mai multe din cazuri. Abordarea compaxativ6 a nivelului de
satisfaclie maritald la swinger-i gi la non-swinger-i a ardtat cd nu existd diferenfe
semnificative in ceea ce pdveste perceperea lericirii conjugale intre cele douZt
categorii. S-a observat cd soiii swinger-i petrea mai mult timp comunicAnd 5i
implicAndu-se iD activitAli sexuale, comaprativ cu non-swinger-i. dar aceste
camcteristici nu pot fi puse in relalie cauzi-efect cu itr.rplicarea in swinging, ci
mai mult cu caracteristicile 1or de personalitate. formate in cursul socializdrii.
Din cele prezentate pana aaum referitor la sexualitatea varstei adulte rezulti
cA activitatea sexuala este valorizat6 9i traita profund la aceasta etapa a \ ieliil
alituri de profesie gi familie, sexualitatea este dominanta psihoiogicd a vAmtei
adulte.

sau

Din punct de vedere sexual, la o intahire de swinging deschis se realizeazi

sex in gmp, in sensul cd fiecare perosand participinti se va impiica
intr-o
activitate sexuald cu unul sau mai mulJi partincri. pot avea loc atAt activitdti

heterosexuale, cat gi homosexuale. S-a obsen,at ca in general;;ilt;;

acri! italile homoscrualc leminine iceie de homo,exualirate n]arcr,lini
fiind mai
Trecvenre ta surnger I tuerl. comparativ cu subiecfii adulli
sau in verstd), ceea
ce s-a expiioat prin capacitatea femeilor de u ou"u oigur- multiplu, prin
incurajarea birbalilor, care apreciazd homosexualitatea feiinini
ca iiind inalt
excitantd, Si prin cudozitatea fei.neilor, care doresc si expedmenteze
relalii
homosexuale cu alte femei. in func1ie de obicejurile
g-aa iruu ut"
clubului) in timpul int6lnirii de swinging se pot folc,si "uptrtui
9i animat"le poate lllma

4.4. Sexualitatea $i varsta a treia' inci de la sfersitul varstei adulte apar

semnele care anunld o schimbare a comportamentului sexual, asociate de obicei
cu o stare de anxietate difuz6, qi care constau intr-o dirrinuare a libidoului 9i a

potenlei sexuale. Degi la vArsta a treia glandele sexuale continua sa producl

homoni, activitatea sexuala a vdrstnicilor se diminueazE continuu; la femei se
instaleaza nenopauza, dispare capacitatea reproductivd asociate cu o diminuare
marcatA a libidoului, in timp ce la bdrbat capcitatea reproductivd nu dispare

total, se reduce doar fertilitatea sa, fenomen asociat cu impotenla gi acecagi

diminuare a libidoului. Din punctul de vedere al caracteristicilor sexuale
secundare, se produce acum o egalizare inhe barbali $i femei: bdrbalii se
feminizeazd, in timp ce femeile se masculinizeazd.

t13

BAhanelea se caracterizeazi prinh.-o iocetinire generald a funcliilor ;i

proceselor fiziologice, care se ffeduce pdntr-o scadere a vitalitdtii. in plan
psilrologic se reaLizeazd o ftanzilie de la extroversie la introversie, gAndirea
creativa s diminueazd, capacitatea de invatare 9i de memorare scade,
motivaliile se reduc Ai devin stereotipe, scade capacitatea de concenhare a
ateDfiei pe termen lung, se instaleazi o stare de apatie, concomitent cu canfarea
pe sine. Din punct de vedere emolional, vdrstnicul traiette acut diminuarea
capacitalilor sale fizice, devenind labil, hist, depresiv. Ca etapa de involulie biopsihologicd, batranelea cunoagte propriile ei crize, drame, angoase, fiind, diu
aceastl perspectiv5, la fel de zgomotoasi fi agitatd ca $i adolescenla. in general,
varstnicul este a[xios, nesigur pe el in abordarea unei noi parteDere, mai ales
dacd solia a decedat in mod nea$teptat.
Deteminatd de toti acegti facto, activitatea sexuald a varstnicilor se
diniriueazb; unii sexologi volbesc de persistenla libidoului, pe fondul
diminuirii/pierderii potenlei sexuale. a capacitdlii de ereclie $i orgasm. Aceastd
combinalie de f'actori ar explica tendinla spre unele forme de deviantd sexuala
precum voayeurismul, pedofilia sau exhibilionismul (C.Endchescu, p. 125). S-a
constatat ci activitatea sexuala a varstnicilor. depinde in mare nldsuri de statutul
social; din punct de vedere social, bitranelea este asociatA cu inlelepciunea gi
abstinenla, iar compoftamentul sexual al varstniailor poate fi etichetat ca
nepotrivit sau ru$inos de citre societate.
La femei, mcnopauza produce la nivelul organelor genitale un fenomen de
involufie; uterul se diminueazi ca volum, ovarele se atrofiaza, apaxe vaginita
atroficd vaginul i6i modifici dimensjunile toate aceste n.rodificEri explicdnd
scdderea libidoului $i a capacitalii orgasmatice a feureii. La barbali andr-opauza
se traduce prin acelagi proces de involulie la nivelul organelor genitale, care
explici diminuarea functiei sexuale. Procesul degenerativ din andropauzi
cuprinde celulele Leydig, care produa testosteronul, $i tubii seminifei, in care
sunt fabr-ica{i spermatozoizii, avdnd ca urmare scdderea ritmului de formare a
acestora. Motilitatea spermatozoizilor este diminuatd, ceea ce alecteazd
capacitatea de procreare; dupd 80 dc ani [umdrul spematozoizilor este redus
doar cu 5070, fecundarea fiind posibild p6n6 la varste mai inaintate
(M.Miicf,nescu-Geolgescu, p. 105). lmpotenta sexuaE atinge aproximativ 35oZ
din bdr-bajii cu versta peste 65 de ani. Ardropauza gi menopauza sunt lrecvent
insotite de schimbdri camcteriale gi comportamentale; bdrbatii madfestd o
hipersexualitate, au impresia unei revigomri frzice Si intelectuale, cauti
erotismul qi se o enteazA spre paflenere tinere; in raport cu sotia pot trii
sentimente de gelozie intensd, pe fondul preocupirileor sexuale acoeotuate. La
femeie, la debutul menopauzei se inregistreaza o hipersexualitate dublati de
gelozie, nervozitate, dar cale se reduce drustic cdhe instalarea definitivar a
menopauzei. Descre$terea in dimensiuni a vaginului, sciderea capacitdlii sale de
lubrificare $i a elasticit5lii sale determinA diminuarea numirului de contractii
vaginale in timpul orgasnului. La barbat, ca elecl al tuturor schimbirilor bio-

fiziologice, are loc sciderea capacitdlii erectile si a nul1drului de contraclii

ejaculatodi din timpul orgas[rului. Ereclia necesitd un timp nrai indelungat
pentru a se produce, fiind nevoie de stimuli suficient de puterrici pentru a se
produce; oblinuta rDai dificil, ereclia este fragilA, nu se menline, se pierde dupd

un efofi neinsemnat sau dupa simpla schimbare de pozilie. Ejacularea

se

produce lent, {bra fo4d, sau nu se mai ploduce deloc. Orgasmul tine mai mult de
componenta psihicd, de senzaliile agreabile oblinute, de care vdrstnicul este

deplin mullumit, gi nu mai este condilionat absolut de ejaculare. Perioada

refractara cre$te semnificativ astfei incdt dupb o ejaculare un bdrbat vanfiric ate
nevoie de cel pu{ilr o ora pentru a obline o noud ereclie (spre deosebire de un
birbat de 20 de ani, care are nevoie de cateva minute). Efectul geneml este, la
ambele sexe, scdderea frecvenlei contectelor sexuale (compensate lrlai nult prin
masturbare), care estej in jurul virstei de 60 de ani, de unul pe sap6mani.
(I'Iaas, Haas, p. 334). Cafte varsta de 70 de ani aproximativ o treime din cupluri
inceteaza relalia sexuala.
S-a observat insa cE varstnicii care raman activi din plnct de vedere sexual
manifesti mai puline semne fizice qi cornpoftanntale de imbdtran e; la lemeile
din aceste cupluri s-au obse at rdspunsuri clitoridiene 5i conna4ii vaginale
orgasmatice aseminatoare cu cele ale fcmeilor tinere. iar la bnrbali s-a reulatcat
capacitatea de a meniine mai mult timp ereclia 9i un mai bun control al ejaculirii
performan{e sexuale care sunt relativ pufin flecvente la tioeri $i care pot
prelungi plicerea relaliei sexuale. Birba{ii vdrstnici care au contact sexr.ral de
doua ori pe sdptdmand ajung la ereclie mai rapid gi au perioade refractare mai
sourte (Haas, Haas, p. 334). S-a corstatat aA la barba{ii varstnici, absenla unei

paftenere care

si

solicite activitatea sexuald. are ca efect reducerea mai

accentuata a performanlelor sexuale, comparativ cu barbalii casntoriti de aceeagi

varsti.

O cercetarc rcalizata in S.U.A. in 1984 asupra comportamentului sexual la

ferneile gi birbalii cu varste intre 50-E0 de ani a demonstrat interesul lor iucA
substanlial penh! activitatea sexuala (E.M.Brecker, pp. 121-128):
- aproximativ trei sferturi dintre cuplurile cu vdrsta intre 50-70 de ani au uD
contact sexual pe siptamane;
- activitatea sexuala extramaritala este prezentd la o treime din acaste
cupluri, un procent mare din parlenrii acestor cupluri frind de acord si aibe

cdsdtoriide,chise;

- divercitatea tehnicilor sexuale este prezenta Si in comportamentul sexual

al varshicilor; s-a pus in evidenld ca 50% din aceste cuplud au activitdli sexuale
oral-genitale, iar unul din 15 cupluri de peste 50 de alli participd la activitili
sexuale in grup;
- majoritatea subieclilor, atat barbali cat $i femei, au orgasm;
- 40% din femeile singure dechra ca au rela{ii sexuale cu un bdrbat
casAtodt, iax o treime din vdrstnici cred cd parteDerul sexual cel n1ai potdvit este
mai tdndr:
125

la birbali apare un decalaj intre interesui sexual, care se menline ia cote

. _.
ddicate, li activitatea sexuald: care are o tendinla constantd de scidere pane
dupd 70 de ani.

contrar stereotipurilor sociale despre cumpdtarea gi abstinen{a

virstnicilor, realitatea demonstr.eazd c6 ei. au o activitate sexu;lE
constanta,
prelungitd uneori qi dupi atingerea verstei de 70 de a'i.
s" po." activitatea
sexuali nu numai cE ofer.i v6rstnicilor o mai mar.e satisfaclie in via{A,
"a dar are
$i
consecinte benefice i1.t platrul sdnatitii, sexualitatea
sdndtatea
v6rstnicilor
9i
evoluAnd_ in- conexiune. S-a pus
evidenlE, de ua"_"n"u, $i importanfa
_in
continuirAui in activitatea sexuald. De
exemplu, s-a demonstrai 6.R.tllahon"y,
p.219) ciL birbatii care 6i-au incepr,rt devreme \iata sexuala qi au avut
reratii
sexuale frecvente in crusul tinerelii
$r Drahuitalii, trnj sii aibe o
*li
ajriva ri ia rarsra a rreia penrrr lcmej. nu arjr conrinuirar""
"rta,"^.,"fa
;;;';;;;;i

intrebiri

.Deci.._

relevant, cet atitudinea deschisi fata de sexualitate, rn cazul

femerlJr. activitatea
sexuala la. anii behanetij este legatA de o irlvAlare sexuald pozitivd,
in

cazul birbalilor, patemul de comportament sexual staLi[t

indicatorul predictiv al comportamentului sexual la vdrsta a t

timp ce in

in tinerele
-'

pare

Este necesar sA subliniem cd atunci c6nd vorbim de sexualitatea

"iu... varstnicilor
nu trebuie sd reducm comportamentur sexual doar ra contactur
sexuar.
vdzut cA o bunA pafte din vArstnici menljn o anumit6 frecventaAm
a

comportamentului sexual, ins6, in cuprurire armonioas" aa*ouritur.u

r. t udu"" gi
prin sirut, mAngeiere, masturbare. imbrdfiqare, corlunicare.
i"
p.,u*r"
sincronizarea evoiutiei interesului sexuai ia pa,t"nrli
"""" ""
a"
obser-vat ca, de reguld, la cuplurile cisbtorite, solul "uptutul
"_rri*f,-J_"
iFi ;ierde irrter"sut
sexuat

Si

exercifii

1. Detemilali un progran cie etiucalie sexualA care sA diminBeze la maxim

stereotipurile de rol-sex. Stabilili momentut optim al aplicdrii sale, precum 5i
rolul tuturor factoriior edricativi implicali.
2. Explica{i de ce cuplurile constituite in adolescenlA nu rezistd in tirnp.
3. ExplicaJi psiho-sexual procesul de achizilie a identitntii sexuale in cazui
unui homosexual qi al unui h'ansexual.
4. Identificali $i comentali argumentele pro $i contra ale menlinerii instituliei
casdloriei in .ocietatea coniempora nl.
5. Deduce{i, in spiritul postulatelor psihanalizei clasice, efectele socializirii
unui copil intr-un cuplu homesexual asupra lormnrii identitilii sale sexuale.
6. Comentali alirmafa lui J.Andrd: "Srusa leminismului este acolo, in iluzia
generalizati la femei, ca $i la barbati, cd existd un penis leminin 9i in fixalia
parlicularA a unor femei $i a unor birbali la stadiul falic, adica la stadiul care il
precede pe acela al geritalitalii depline"

in

7.

Identificali setul de factori predictori ai fidelitdlii/infidelitnlii

8.

Cum explica(i tendinta de valodzare a cisitoriei la bomosexuali' in

sexual. Comentaji avantajele qi dezavantajele fidelitalii in cuplu.

condifiile tendinlei dc clevalorizare a jnstituliei cdsato ei la heterosexuali?

penhu solie inainte ca aceasta s[_!i piarda irlteresui sexual pentru

sot. S_a
explicat acest fenomen prin tendinta tipic mascuuna a" *
,"rr"r,tui""
cu latura.fizica. cu tineretea fr fiumuselea. Barbalii vdd" sexualitatea
^"ii" mai mult
nztc. ln ttmp ce temelle au maj Drult o intelpretare intelpemonala
a sexuafitAtii.
Scsderea..atmctivitdi\ f\zice a soliei insean'i de cele mai ;;i;;;
capacitdtii sale_ stimulatorii din punct de vedere sexual. Odatd "";;;;
cu v6rsta,
partenerii cuplului marital igi pierd capacitatea de stimulare
,""uula ,""rp.o"a,
ceea ce explici tendinla de dininuare progresivd a activitililor
sexuale comune.

127

cuplul

CaPitolul

5.

Bibliografie

S-Freud (1994), Tt"ei studii pritind teoria sex qlitd.lii,

Bucuxe$ti, Editua $tiintifi cI

in psihanalizd

ex u a lit at e,

Educa{ia sexual5: statut, obiective' continut' metode $i forme de

realizare
Si

C.Endchescu (2000) Psiho.sexologie, Bucuregti, Editura Universal Dalsi

W.Stekel (1997), Psihologi.t eroticii femirire, Bucure$ti, Editura Trei
J.Andri (1997), Psihanaliza Si sexualitatea feminind,Bucrresti, Editura Trei

B.B.Wolnan, J.Money (editors) (1980), Handbook of human sexuality,

Erglewood Cliffs, Prentice Hall, New Jersey
A.Munteanu (1998) Psihologia copilului Si adolescenniui, Timi$oara, Editura
de Vest

A.Haas, K.Haas (1990) Uderstanding Sexualitu, Times Mir:ror/Mosby

CoJlege Publishing, St. Louis

E.J.Roberts (1988), Childhctod sexual learning in H.W.Maier, Three Theories

of Child Dewkpmerl, Lanhan, Maryland, Unive$itiy press of America
E.R.Mahoney (1983), Human Sexuality, McGraw-Hill
M.Cole. S.Cole (1989), The Development of Chitdren, Scientific American
Books, New York
N.Chodorow (1911), Fantill' sttucture and Jbminine personality )n

M.S.Rosaldo, L.Lamphere (eds), Wotnen, cL ture dnd ljociety. Stanford, Stanford

University Press

I.Mitrofan, C.Ciupercd (199E), htctu.sittne in

psihosociologia

Si

psihosexologia /amlliel, Bucure$ti, Editura Mihaela press

B.Milriiescu, (20031 A face dragoste aproape pefec1, Bucure$ti, Editura
H

umaoitas

A.Bandura (1977), Social Learning Theory, prentice Hall, Englewood Cliffs.

Ner,r Jer.ey
L.Kohlberg (.1966), A cognitite-developnental analysis ofchildrens' sex,role
collcepts aixd cttitudes n E.Maccoby (ed) (1985), TLte Development of Sex
D ilference.s, Stanford, Stanford University Press

R.Coles, B.Shokes, (1985), Sex and lhe American /eerager, Neu, york.
Harper and Row

P.Blumstein, P.Schwartz (1983), American Cozrples, New york, William

Morow &Co, Inc.
G.Grahanr-Scot (1991), Erotic Power. An exploration o1i Dctrninance and
Submission, Citadel Press Book, Carol Publishing Bromp, New Jersey
E.M.Brecker (1984), Love, sex and agir3, Boston, Little Brown

G.Miicbnescu-Georgescu (1995), Se\ualltate nasculind, Bucue$ti, Editura

Teora

Educatia sexuali reprezint5 forma planificati

invalArii

iuri"lot lot de inlormare sexuale, s-ar observa ca marea majoritate

au

achizilionat cuno$1inlele (nu intotdeauna valide) despre sexualitate pe canalele

educaliei informale - din reviste, ci4i, programe TV' de la prieteni, cologi - $i
reiativ puiini vor indica drept surse de informare gcoala 5i familia
Copiii gi adolescentii iFi petlec aproape 40 de ore pe saptamene.in Scoala,
inva{i sb se expdme corect, sA rezolve diverse probleme matematice, invatA
elemente de fizic5, chimie, istorie, geografie dar aflA foafte puline lucrud despre
ei in5i$i $i despre latura sexualS a personalitalii lor. Acase situatia poate fi $i mai
restriaiiv;, pa;ntii gdsind de cuviinl' sd hansmita copiilor diverse valod $i sa le
formeze diverse abilitali sociale, dar foarte rar (sau deloc) abordeaza tema
sexualitdlii. Indiferent insi, daci pnrinlilor le place sau nu, copiii invali despre
sexualitaie, iar ceea ce invatd - nasura in care aceste inforualii sunt utile 9i
pertinente in rapofi cu nevoia 1or de cunoaStere depinde de sursa de informare'
ValorizAnd educalia copiilor, incercdnd sa-i ajute si se dezvolte qi sb se
inte$eze in lumea adultd, parinlii ignord voit educaxea copiilor pentru a-i abilita
sd dislEgoare o viald sexuald sAnitoasi, cu-atet mai mult cu cA1 primele intrebari

despre sexualitate sunt adresate de copii pirinflor.

S'-a obse*at aspect valabil nu numai in societatea noastra ci mulli pArinli
sunt arrrioFi in leg5tuIa cu propria sexualitate $i manifesti teame' nelini$te fala

de matudzarea iopiilor. Asemelea pIrinfi vor avea tendin{a se reprine

curiozitatea sexuald a copiilor, argumentdnd fie cd este un subiect prohibit, fie cd

sunt prea mici pentru a-iaborda. Ineficienla multor pirinli ca primii educatori ai
sexualitilii copilului se poate explica prin (A.Bnban, pp. 146-141):
a) teama adullilor cd discutarea subiectelor legate de sexualitate fre le va
strica imaginea, fie ii va determina pe copii sd incerce sd experiruenleze ceea ce
le se prezinta;
b) pdrin{ii nu valorizeazd adecvat sexualitatea in general (o considerl o
laturi ruginoasi, murdard a existenlei) sau doar anumite atitudini, valori' cotl.t-

portamente.erualc:

c)

plrin{ii

se tem cd Du

vor 9ti

sd dea explicalii/rispunsuri la toate intre-

bElile copilului;

t2E

9i fotmalizat6 a

sexuale. invbtarea sexuald poate avea loc ($i ale loc) in contexte diverse, precur.D
cdninul iamilial, grupul infomal. gcoala, bisedca' mass-rnedia, institulii sau
gupud specializate. Dacd toli adu(ii, tinerii $i copiii ar fi chestionali asupra

129

d)

.. do nfa pirinlilor cre a-gi proreja copiii. de a-i linc departe de universur
de dorinta de a nu lc suicita sentirriente
a!-i"un'i,
i:L::[x!]',1ffi:'j
"utparic) incapacitatea Darindlor de a_gi adapta cornunicarea
despte
ta nivelut dezvoirdrii ernotionate
""*' scxualilate
$i inreiectuaie a.";;,;;-''"
Darorilii rururor accsror facrorj in pcri-o-a;;;;;il;
... rnai corrund sursd de
informatii despre sexualitate o r(
copii'
de
aceeati versta sau nlai
mari, care transmit frecvent irf:i:''l'tt-::'lulfi

;;;;'Tlj

copi ir or cir1i, ;il" J ;;

".
"":T l:',f,i:J*l:
;il:
sexuali. Informarea sexuali este imponan;.il?:};;, H
;;;
istfel nu se
;;d#
angajeaza o comunicare veritabili pdrinte_c";;l;"
;;J;;J *te pc acesra sd
interpreteze co.ect atitudinile/var",i"
rr_i ilil:;;#li",ro1ionat in
dernersul

r. "[l

inreieperii sexualirarii umane. feoreric.

parinil,

,rnilj#oiorri cci rrrci

i'"
..piii
::"i::::j:lT'"l"it:ffil::,':l
'.*,,oiiiui..
-r"-..ir.
",","ia.1,,."."
disponibili
pentru a discirta
j1,1"-1ltT
neclarititile sr
n.-i,i.,
''i."i-n3t
rr:
maturitate pi' *,p"i,."1ii,,,"
"ff j.::i , .,
,irrccr problcruelc dc sexrralitare
"r'"ff : ]; " """ '., Hi
4..p..

i,:[l

jfj:i

,ialcare ae.opili l;;

Sigur cd pentru a oferi coniilor o educalie
sexualA de cali(atc. parintii

infi;i ar

[:l;':"i:l'T :liTT: ;Xi:i:]."ga,i .i i"r",**'a',"n,ini'01'lp".,nri,u,..

mai profu'aa
;;;;;;,611l"1.i""}lTl,X.j:,;,"iHr::i##f;

5i

Inainte. insa. de asnectut inlormariv

rcJullilor rar,1 dc curiuzirarcr ,,,."11'l

::fi:11:
-cnlrcnen
-)_ ij,lilrdrdeschisa
".;,-""1.
5i marura a
lli'ntut' alitudinea

j ; I;
d.
;"i;il," r:;:)':lJliJ
" ", si atunci
x J,:?,,1:irr": Lx,i
o::i...:h'or
.."ri"J."o.rin,,#,olo,.
cdnd nu esre un
,u". o
educalre scxual; de calitate dacd:
"a.uart
- intre I _ 4 ani: recunoaste inreresul copi,ul
lata de dilerenlelc Jintre
lemeie ti barbar si incearcd sd re
exprice: r".i"ila ,i'.ipr,..l"','Jilrn",,
bfubatului in reproducere si schitea2ii plqcesrl
,, n
apariEiei pe lune a copiilor fird
a
recur,qe la mituri; dace obsewi ci
ocaiio,.r *pii"iiit
_
in loc si-l sperie sau sd-l culoabilizezc _ it ;n_"i;
"iir*i'".e";"1:,g*n"r.
^; o'<dsra
-- ' rri'qlc (a
cste o acllvltale clrc
lrebuie sa sc deslisoarc in rrrurrrtate;
inLln
fo]ose9te
tem'red
"'
$tiintifici pentru a
a"nun,i pa4ii"
r

; ;;.;il

jili:,;:

g ani: discuti cu cop

- intre 5 -"o[;ffi"
ur despre sentirnente, afectiune, iubire
ahactie sexuar6; explica intel,:sur ,,"o.
6i
t.rn,"fr

o#",ri'fr"""- iilir'll,rrr.rr1",.
folosirii lor,sociale; congtientizeazi
usupru'.iriri"i
-- o.tr.i.Ju"ro", a"
peruoane shi-ine sau cunoscute,
"opit.rl
int"niii
uturiui
- intre 9 -13 ani; abordeazi
"u
"i;-,

r,iii"l,"l",ld,"]!!::ffiH"Xn$:ii #il';]
li]lyr,a,ir"
"u,"',.'-in,"
tutur, contmceplie
si avon. discrrt'n a"rp* u"rii.'.r, ir"",,aj"
,ll'i'|,'i u, o".or"
nodaljtdlile de a Ie prevcni, despre
experienlele
i.ar"atur.i r"*ria p" ."."
",
I30

Ie-au obsenat sau le-au fAit (ale adulfilor c6nd aveau aceeagi vel.sti. alc'
copilului. ale prietenilor lui, ale personajelor din filmele TV. etc);
- intre 14 - 19 ani abordeaza subiecte precun: prcgatirea pentru implicarea
in viata sexuald, responsabilitatea conduitei sexuale, despre contact sexual.
cdsAtorie sau celibat. La aceastl varsta pot fi explorate/analizate perspectivele
etico-morale, religioase qi juridice asupra sexualitdlii. Datn fiind proxin.ritatea
debutului in viala sexuah, pirin,tii trebuie se abordeze din nou aspectul
contraceptiei gi al prevenirii bolilor cu transmisie sexuald.
Fie cA se implica ei inqigi in educalia sexuall a copiilor, fie cA eviG aceasli

lahri

a educalici, majoritatea pdrinlilor sunt de acord ca educalia sexuala

si

se

facf, qi in gcoli sau grddinile.

5.l.Educatia sexuald la vArsfa pregcolarihinle sexuale iar curiozitatea sexuald incepe si

se

Deoarecc oaruenii se nasc

manifeste la vdrsta de 3-4 ani.

educa{ia sexuald trebuie sd debuteze in aceasu etapi de varsta. inccpand cLr

primii ani de viati. e necesar sd le fie oferite copiilor inlormagii despre procesul
de reproducere, despre diferenlele de gen $i si fie ajutali s5-qi valorizezc
masculinitatea-feminitatea. Concomitent. tot acest elbrt trebuie orientat aslfel
incet sa se ofere pregcolarilor o educa{ie non-sexistA (educalia sexista este cea
care supraliciteazd stereotipurile de rol-sex). ci o educalie a echitdlii sexuale,
Educatorii au datoria sA-i ajute pe copiii de anrbele sexe sd depe$casce ideile
restrictive despre rolurile sexuale, omniprezente in societatea noasbd (mama cu
rolul menajer, tata cu ipostazele puterii 5i ale competentei), dar $i sa-i ajute pe
copii sd-qi valotizeze sexualitatea - evitend etichetarea - deoarece sexualitatca
este un element fundamental in structumrea personalitdlii. Daci toli copiii ur'
cre$le cu ideea ci sexualitatea nu este impoflanti $i nu meritd sA-i acorde atenlie,
sau chiar mai rdu, cA sexui gi reproducerea sunt subiecte interzisc, murdare- carc
trebuie investigate in sccrct - ar exista toate premisele ca ei sd devind adulli
frustmli, labili, nefericili.
La varsta pre;colard educatorii pot incepe educatia sexuall abordand teme
despre date fiziologice simple gi continudnd (in cel mai bun caz) ceea ce au
inceput pnrinlii si spund copilului. Dacd educatorul 9i pirinlii vor abordtr deschis
diferenlele anatomice intre baieli 5i fetile, probabilitatea ca acesti copii sA
recurgi, ascunz6ndu-se, la jocul "de-a doctorul" pentru a investiga ei in$igi
aceste diferenle. s-ar diminua; pdrinlji nu ar mai fi nevoiti sA pedepseascd ii sd
culpabilizeze copilul pentru asemenea comportamente, AlAtu de explicatiilc
teoretice. sp jinite pe mijloace didactice adecvate, toaletele comune, mixte din

gridinilc ar oontribui la risipirea secretului asupra diferenlelor sexuale

(J.Hendrick, p. 267). Acest5 politica cducationala ti institulional5 ar ofed
educatorilor oportunitatea pentru a dspunde Ia intreb6rile determinate dc

obsewaliile curente ale copiilor. ca de exemplu: de ce baielii urineazd stdnd in

picioare, iar fetilele urineazd din pozilia 5ezdnd. Este un pdlej bun pentnl
educatori de a afirma ci fetele ii bnielii sunt anatomic diferili, intrucdt arr vulvtr

penis. Dacd fetilele insistd sA $tie de ce nu pot urina din pozitie verticald.
si jnccrcc tcesl lucru, inlrucat llu eri.tu o cale mai
eficienti decdt invAlarea din proprie experienti. Abordarea unor asemenea
situalii $i incercarea de a oferi rispunsuri sincere gi prompte Ia intrebdrile
copiilor reprezinti cea mai adecvati formd de a_i inv6la pe preqcolari despre
sexualitate. Se recomanda evitarea rdspunsului printr_o noui intreba.e, care
poate descuraja copilul in efortul sdu comprehensiv sau/9i ii poate indica dorinla
adultului dn a evita si-i dea un raspuns onest. intrebarile copiilor, chiar gi atunci
c6nd sunt fanteziste sau naive trebure tratate cu respect, aaiu
nu echivaleazi

ti

educatorul lc poatc inrita

""
cu^ablinerea de la zAmbet sau de la arnuzament.
In demersul explicativ anagajat de adult trebrLie integatd g ja penhx a folosi
temenii de specialitate: penis, vagin, vulvA etc. S_a observai o rnai mare
u$udnta a educatorilor de a folosi termenii de specialitate ce descriu orqanele
genitale masculine, decat pe cele feminine,
i" ,-u explicat psihologiic
prin
"."u

faptd ca

organele genitale masculine sunt

mai

vizibile

(S.Kobljn;ky,

J.Attriinson, S.Davis, p. 21). intrucat imaginea de sine a heclrui copil este str.Ans

legati de identitatea sexuali, educatodi trebuie si fie atenli

sa_i invele pe copii

cd fiecare sex are un rol impo ant in reproducere: atunci cind vor fi mari, fetile
vor avea gansa sd-$i poarte copilul in uter, sd-l nasci $i sAl hrdneascd, in timp ce
blielii, cand vor fi mari, igi vor ajuta copilul si-9i inceapd existenta $i sa creasca.
D rpd ce copilul se naqte, qi urama gi tata il ingdjesc qi_l cresc impieuni.

Dupi explicarea procesuiui de reproducere, educato i trebuie sA fixeze

cuno$tiinlele adresand introbAri simpie, precise, de naturi sd contribuie ia
risipirea oricirei confuzii. ca de exemplu: unde se dezvolta viitorul copil? De
unde pomette el cand se na$te? Cum ajunge el in afara uterului mamei sale?
g.a.m.d. DiminuAnd sentimentele de jeni sau de confuzie, rd.spunsudle
corecte la
aceste intrebdd vor clarifica principalele fapte flziologice: copilul se dezvoltA
in

utelul manei sale qi la nagtere trece dir] uter in afara corpului mamei printr_un
orificiu special pe care-l au femeile, situat intre picioare, foarte aproape de
orificiul prin care urineazd.
Pentru pre$colarii care vor si gtie cum a ajuns copilul acolo se va gisi o
^
fonnul5
adecvatd pentru a spune adeviml, pomind, daci e cazul, de la

comportamentul animalelor sau de la reproducerea plantelor. AceastA abordare

este optimi gi deoarece atunci cAnd copiii preqcoiari vdd animalele impere_
chindu-se se pot speria crez6nd c6 se bat. sau pot remarca atitudinea de supunere

a femelei atitudini pe

ca-re nu dorim oa prepcoiarii si le asocieze cu

comportamentul sexual uman. Pentru a evita asemenea nemfelegel, specialiqtii
in educalie sexuald recomandE solulia adevdrului, care poate i expiimat mai

mult sau urai pulin astfel: tatAl Si mama pomesc impreuna

viaqa/naqterea

copilului atunci cAnd se iubesc foarte mult gi sunt foarte ipropiaqi; in asetrenea
situafii, tatil i$i introduce penisul in vaginul mamei un lichii trece astfel cdtre
5i
uteml mamei, unde indlnegte oul ei gi astfel copiluL incepe sd creascd. Aceastd
explicatie ar fi de prefer.at deoarece este adevdiati, corectd, menlioneazd rolul

132.

iubirii, al grijii $i al responsabjlitalii reciproce ca Pafte imPortanti a expenenlel

sexuale.

Un alt aspect ce line de educalia sexuall la nivelul pre$colaritdlii, urmirind

ajute p! copii sA-$i valotizeze propda sexualitate, este masturbarea. Ilnii
pre$colari se masturbeazd $i nu au sentimentul sau constiinla cA impulsul lor este

si-i

sau "murdar". De aceea lru 1o este rugine cand un adult intervine pentru a
le cere sd inceteze. Anr avut ocazia sd vorbesc cu mulli educatorj care nu gtiau
cum se inteNina intr-o asemenea situalie, pincipala lor grijd fiind de a asigura

"riu"

invizibilitatea sociala a acestei conduite, pentru a evita inhebarile dir partea

celorlalli copij cu privire la acest compoftarnent Cercetbriie au ev:idenliat ci
masturbarea este un fenomen comun atet la fte cet 9i la bdieli 9i ca se manifesti
frecvent la varsta prelcolara. Un studiu Ializat in Noruegia la inceputul anilor
1980 a aratat cd peste 85% dinhe educatorij din grddinile au observat ci urlii
dintre copii se masturbeazb ocazional, iat 24o/o din educatori caracterizeazi
frecvenla masturbirii la pregcolari ca fiind ddicata (L Constantine,
M.F.Mal1inson, p. 57). Daci educatorii accepta ca mastwbarea cste un fenomen
natural gi frecvent, dar inacceptabil in societate. intenenlia educativi cea mai
indicatd in acest caz consti in a explica in particular copilului cd, in ciuda
senzaJiei de plecere pe care o ofera, acesta este un comporlament pe care
oamenii il au cdnd sunt singuri; deci, solulia nu este culpabilizarea copilului sau
etichetarea negativi a practicii, ci acceprarea, transmitetea uuui mesaj clar de
intelegere qi delegarea responsabilitalii cahe copil de a-$i asuma controlul
asupra acestui compofiament, manifestinduJ doar cAnd este singur.
Educatia sexual5 la va6ta preFcolard care din padea educatorilor efodul de a-i
ajuta pe copii sd-$i valorizeze masculinitatea-feminitata, ponind de la
identificarea nevoilor lor psihologice gi oferindu-le oporhrnidli pentru a le

realiza. Cu riscul de a fi gre$it inlele$i ca avocali ai unei educalii sexiste. ne

referim in special la situalia b6ietilor preqcoiari, care au o mai mare nevoie de
incurajare/manifestare a activisruului fizic decat fetele. Cercetirile din domeniul
psihologiei dezvoltdxii demonstreaza ci bdielii se angajeaza mai mult in jocuri
fizice - alergat, tranta, sirit, cilArat etc - 9i sunt mai agresivi decat fetele'

inci:pand

cu cel de-al teilea an de viatd (A.Muuteanu, Cole &

Cole).

Eduiatoarele femei au tendinia sd suprime activismul fizic, vigoarea qi energia

biie{ilor deoarece nu corespund propriului patem de comportament; pe de altd
parte, e mai obositor gi mai difrcit sA supraveghezi un copil aflat in pcrmanentl
migcare in tot spatiul gadinitei. Adevimta problemd apare atlrnci cand baietii
preqcolari sunt crcsculi de mame singure; in acest caz, nici acasi nu le este
permisi satislacerea nevoii de activism fizic, la care se adaugi Fi absenla
modelului masculin, Efectul asupra dezvoltdrii masculinitdlii pregcolarilor in
aceste conditii poate fi unul nedorit, 9i anume feminiza]ea comportamentului 1or,
datoritA modeltuii Fi imitAdi comportamentelor tipic feminine Si recompensirii
baieUlor pentnr implicarea in activitdli care nu presupun exp marea activisrnuiui hzjc. in astfet de situalii, pentru a-i ajuta sd-gi dezvolte adecvat

identitatea sexuali $i si-$i valorizeze masculinitatea. educatodi din caidiniti

bebuie

sA:

a) inleleagd nevoia de activisln flzic a bdietilor gi

si

ofere oportunitaule

necesare pentru a o satisface: spaiii largi, jocuri fizice, modele de compoftament

adecvate; cu alte cuvinte, educatorii trebuie sd priveasci cu ochi buni actiyitAtile
fizice al bdietilor, si le incurajeze in doze adecvate $i nu sd le priveascii ca pe o
amenin{are a abilitnlii lor de a-i controla. Orice educator $tie cum este sA tina
intr-o salA de clasi 20 de pregcolari activi, iritabili, care se plictisesc u$or, care
au diverse probleme, conflicte etc. Modificarea mediuiui clasei este o modalitate
adecvati gi eficientd de a preveni problemele de comportament ale pregcolarilor,

determinate de energia qi activismul

fizic debordant. Mediul clasei poate fi

adaptat la nevoile copiilor in diverse moduri (E.Reynolds, pp. 45-49):

- centrarea pe caracteristicile copiilor: indepirtarea tuturor surselor de

pericol (prize, muchii tiioase, obiecte casante sau de altd naturd care pot
detern na accidente) 9i folosirea naterialelor didactice rezistente la gocuri, cale

nu se pot deteriom ugor, care nu se pot inghili, a mobilierului

adaptat

dimensiunilor copiilor pi foarte functional etc; procedandu-se astiel, educatorii

nu vor mai fi nevoili sb avertizeze permanent copiii "nu atinge.. . nu alerga.. .,';
- simplificarea gi accesibilizarea resurselor din clasa: matedalele folosite in
activitatile educative trebuie adaptate hebuinlelor copiilor gi, mai ales, trebuie sd
le fie accesibile lor;
- reahzarea unor spalii de ioc distincte; spafiul gridinitei trebuie si ofere
copiilor o diyersitate de arii de joc: spalii penrru jocun fizice. active, gdlagioase
dar 9i spalii pentru jocud pasive, linigtite; copiii vor alese sau vor fi orientati
cafte ele in funclie de caracteristicile lor. in anumite spalii de joc esre nevoie de
mai multd supraveghere din partea ducatorilor, in altele supravegherea nu
trebuie sd fie intensE $i pe.manenta; copiii trebuie sd aiba posibilitatea de a opta
pentru spatiul qi activitaile pe care le prcferi.

b) si

ofere"

in limita

posibilitalilor, un contact consistent cu motlele

masculine" ceea ce ar presupune existenla birbalilor educatori in gridinite, intr-o

propo4ie cel pulin egald cu cea a femeilor educator, Folosirea persoanelor de

sprijin birbaii - profesori, parinti, studenli la seclii didactice etc - pe bazd de
voluntadat este posibila qi utild in aceastb situalie. Efectul benefic al unei
asemenea ptactici vizeaz6. gi fetele, care vot putea observa $i intelege mai bine
conceptele de masculinitate-feminitate.

In dezvoltarea identiteii lor sexuale, in congtientizarea rolurilor sexuale,

copiii sunt adesea recorlrpensali penhx compofiamente care corespund
expectanlelor de gen ale adultilor. Se pot pune in eviden,ta numeroase
compoftamente pentru care un sex este recompensat, in timp c celalalt sex este
igroral sau chiar pedepsit. De exemplu, o fetila care este preocupatA sd r5meni
cr,ratA, ingdjiti, eleganta, impodobitd - confomandu-se modelului manei este
incurajatd sb colrtinue astfel, in timp un bdiat carc ar avea acela$i comportament
ar fi admonestat fie de pnrinli, fie de ceilalli covarshcici. S-a observat insi cI

apar diferente mari in ceea ce pdvegte realizarea procesului de comunroareaicultare la baie!, comparativ cu fetele (Haas, Haas, p 159). lncd din perioada
pdmilor ani de via!6 pdrinlii nanifesti tsndinla de a fi foarte apropiali 9i de a
iealiza contactul vizual cu fetele atunai c6nd le vorbesc, in timp ce conversaliile
cu b[ie]ii nu implicd aceeaSi apropiere 9i suut mai directive (presupun mai mult
raspunsuri de tipui "ciarnu"). Pe misuri ce copiii cresc' diferenlele in ceea ce
privegte ascultarea-comunicarea cu copiii de sexe diferite devin mai nrari: in
co[versatiile cu letele pregcolare se ofera mai mult feed-back qi se incorporeazl
mai mult valori emolionale, comparativ cu situaliile de comunjcare identice cu
bnielii pregcolari. Astfel, fetele invalA sa vorbeascd mai mult 9i mai deschis
despre ientimentele propdi, precum gi cum sa stimuleze velbal qi non-veibal
interlocutorii se vorbeascd. Rezultatul acestor diferente la varsta adulta este cA
femeile ajung sd fie nesatisfbcute de conversaiiile cu birba{ii, care sunl
socializali si aibe o atitudine pragmatica. directiva 9i nu sunt atat de mult
centrali pe exprimarea sentimentelor. Rezulti de aici gi una din direclile de
acliune educative deosebit de importanta in g6dinilA ;i anume egalizatett
atitudinii educatorilor in comunicarea-ascultarea cu coiriii de ambele sexe. Cu
alte cuvinte, dacd educatorul are o tendinld mai mare de a apela in convercaliile
cu letitele [a dimensiunea afectiva, el trebuie sa con$tientizeze aceastd tendinli
$i sA o compenseze, proceddnd astfel incAt s6 incorporeze aceea;i diversitate de

feed-back

$i si abordeze acelea9i domenii in conversaliile cu tofi oopiii.

indiferent de variabila sex. Daca fetele manifestd prelerinld pentru activism

fizic, jucdndu-se impreuni cu biiefii, dorinla lor trebuie primiti bine de
educatori $i nu trebuie descumjati sau etichtata.

in leghturi cu preocuparea de a ofe|i aceleagi oportunitdti educative fetelor 9i

bdielilor, o temd centrald in educatia sexual[ ScolarA modema este cea a
educaliei in vederea egalitdlii-echitatii de gen, a educaliei non-sexiaste. S-a
obsei.,,at ca in majoritatea materialelor educative destinate pregcolariior 6i
gcolarilor mici gi care abordeaza viata de familie, mama Fi tatel sunt ipostaziali
stereotipe, traditionale: mama g6te$te, spala, face curdlenie, cresteeducd copiii, in timp ce tata e preocupat de uuelte, repamtrii, ma$ina, sport,
servici. Nu numai ca4ile destinate copiilor propun o astfel de viziune asupm

in rollri

rolurilor de gen, ci Si programele de televiziune 9i filmele (si evocim doar

reclamele la detergen!) porbetizeaz6 femeia in rolul ei domestic, iar bArbatul in
rolul sdu social, profesional, de lider. intreaga cultura produce gi reproduce in
forme mai mult sau mai pufit subtile stereotipudle de rol-sex iar rezultatul in
timp al acestui fenomen il reprezintd tinerele care aspiri sd devind solii 9i tinerii
care doresc si devini "cap de familie"; adullii formaJi in spi'itul concepiiei
tmdilionaliste asupra rolului sexual vor dori parteneri formali in spiritul accleiagi
viziuni tradilionaliste.
Pentru a contribui la realizarea unei adevbrate ega],izdti a qanselor intre sexe,
in ultimii ani educalia qcolard gi preqcolard au inceput sa manifeste o grije
dosebitd fald de modul in care prezintA rolurile de gen qii faJd de modul in care

incurajeazi ambele sexe catre performanld. S-a demonstrat ci dacd pre$colad1or,

copiilor- in general, ii se oferA oportunititi pcntru a se juca impreune biiefi gi
fete ei vor fi incurajali si aibe o atitudine mai deschisa fati de rolurile de gen.
Rolul cel mai impoftant al educatorilor in contextul educatiei penku echitate de
gen conste in a oferi motive cat mai diverse penfiu jocul impreuna gi sA
corecteze distributia roiurilor in joc dupi stereotipudle de gen traditionale;
scopxl unerit este ca toli copiii, bhieli Si fete, sA invele deprinderile utile,
resping6nd clasificarea "potrivit pentru o fatA sau pentru uo bdiaf,. AlAtud de
joc -jocul cu rol tematic sau jocul iniriat normat de copiii inqiqi _
$i
5i abordarea
1.:-1b3 u chestiunii egalitdlii de ger se dovede$te "Cta iWellon, Mailan, pp.
204-206, copiii pot fi incurajali sa obsewe gi sA discute cu educatorii practiciie
sexiste din mediul Ior de viala. Educatorul poate urmiri obiective precum:
a) copiii sb identifice sifuatiiie de sexism din viata lor:

b) si explice de ce apar $i se menlin ur.-"n"u piactici; sI identifice

cazuriie de sexism din ca4ile, programele de televiziune sa-u filnele rumAnrc;
c) si identifice practicile discriminatorii din sport, arte gi sb lc explice;
d)
sa inteleagd $i sA aprecieze nevoia femeilor de a avea ganse egaie de
_
dezvoltare intelectuald, sociali qi fizicd.
In acest demers, cooperarea cu pdriniii sau folosirea pArinlilor ca resursa in
invilare reprezintd o abordare foalte eficienti.
Educalia sexuali. pregcolari trebuie sA inciudd in tematica sa gi subiectui
_

abuzului sexual asupra copilului. Multe din programele de prevenlie ale

abuzului sexual igi au punctul de pomire in etapa prepcolari 9i se lealtzeazd in

grAdinile. ($.Ionescu, pp. 100-110). programele specjale de preveotie necesiti

intervenlia unor specialigti gi se deruieazi in cooperare cu educatorii, vizdnd
deopotrivi copiii, parinlii acestora dar Si personaiul din gridinile
$i lcoli. Redi.m
ua exemplu de astfel de program des{Egurat cu succes in toate gcoliie
$i
grddinitele din Canada. incepdnd cu anul 19g5. progranul ESpACE se
desfEgoard sub fonr.n atelierelor de lucru animate de profesioni;ti, cu fiecare

dintre categoriiie: pbrinti, copii, cadre didactice. Oiiectivele urnArite

cle

program sunt:
a) _ sciderea \.uinerabititdlii copiilor la diverse forme de abuz; obiectivul
se rcal\zeazd prin informarea copiilor cu pr.ivire ia drepturile lor, iirvdlarea de

strategii de autoaplrare, stimularea relaliilor de intr_ajutorare dintre copii,

identificarea de criterii care sA ajute copiii sd stabileasci adullii in care au
?ncredere, dar gi adullii care trebuie evitati;
b) autoapdmiea gi relatarea situatiilor de abuz: copiii iovafa, prin joc de
rol $i exercilii fizice diverse, cum sa se apere verbal $i -fizic ntr_o situ;lie de
abuz gi cum si relateze astfel de situatii;
c) diminuarea arlxietalii adullilor imp]icali in prograur prin oferirea
tutuor infomaliilor referitoare la activitf,lile atelierului di lucru cu copii:i;

d) sensibilizarea adultilor vizavi de responsabjlitatea lor in prevenirea

abuzului, prin conitientizarea rolului lor atat acasa, cat Fi la gradinilA/$coala in prevenlie;
e) abilitarea parinlilor pentru a recunoatte situaliile de abuz qi pentru a
interyeni in aceste situalii;
O oferirea <ie aiutor copiilor f ictime ele abuzului
in cazul in ca.e grddinila nu unndre$te astfel de obiective 9i nu realizeazi
asenenea programe educatorii pot aborda subiectul abuzului asupra copilului

prin mijloace ploprii, prezentdnd fenomenul, cauze)e qi formele sale

circumstanle, la vizionarea impreuna de materiale crL conlinut elotico-sexual $i

pani la atingere sexuala 9i chiar contact sexual. Copiilor lt se va sprrne ca nrt

intoldeauna aglesorul este o persoanh str5ini Si vor fi invitali culr sd comunice
chiar qi cele mai mici evenimente persoanelor de incledeie: pdrinli 9i eduoatori.
Conconitent, pre$colarii vor fi inv6{a1i sd nu aibe inoredele itr orice persoana, sa
stabileasca corsemne clare cu pirinlii in privinJa tibertdlii lor de miScare Ei de
acJiune, qi aum sa reaclioneze, cr.rm si ceara ajutor celorlalli dac5 situalia devine
pcriculoasi penhu ei. Educatodi vor insista, de asemenea, asupru faptului cA
daci asernenea evenimente se produc vina nu r:ste niciodatS a copilttlui, pe de-o
parte, iar pe de altd patte, a fi victima unui abuz sexual nu echivaleazi cu cr
devalorizare a personalitdlii copilrrlui. Persoanele adulte au datoria de a-$i
satisface nevoile sexuale cu alJi adul{i, iar copiii sunt protejali prin lege de
violenla unor adul1i care nu reu$esc sd-$i triiasci sexualitatea in moduri
aprobate social. Dc asemenea, copiii vor invala cA pot deveni deosebit de utili nu
mrmai protejandu-se pe ei impotliva abuzuiui, ci 9i ajutAnd la proteclia altor
copii; pregcolarii trebuie sa $tie sA atagi atenlia gi celorlalli copii sa nu plece cu
penoane strdine, sd nu-gi asume riscuri sau si spund persoanelor de incredere ce
li s-a intaptat, daca au fost martori sau victime inh-un caz de abuz. Tetmeni
precum "pedofil", "abuz sexual", "masturbare" vor fi explicali astfel incat
preqcolarii si nu se simt6 ameninlali sau confirzi la auzul unor cuvinte pe care nu
le inleieg.

Pentru

aborda tema abuzului sexual qi

a realiza o

educalie eficienti,

educatoml trebuie mai intai sd con$tientizeze existenta miturilor despre abuzul

sexual, si se indepdrteze de asemenea cligee gi sa-i con$tientizeze $i pe pfuin1i
asupra 1or. Cele mai frecvente mituri asociate abuzului sexual sunt (A.BIban, p.

i43):

incestul apare rar qi mai ales in mediile socio-economice defavorizate, in

familiile cu nivel educalional scizut;

136

de

manifestarc intr-un nlod simplu 9i care sA nu pard ameninletor pentru copil

Pregcolarii ce au noliuni despre anatomia organelor genitale qi despre relalia
sexuald pot dezvolta o inlelegere adecvata asupra formelor abr.uului sexual,
fenomen polimorf, care se prezind il]tr-o diversitate de manifestiri: de la
conversatiile cu subiect sexual, purtate pe un arlLlme ton, $i in anrLmite

abuzatorii sutlt penoane stdine fald de victime;

- abuzul sexual este un incident singular; cercetirile demonstreazd ci

abuzul sexual presupune o anumita dezvoltare in timp gi nu reprzintd doar un
incident unic, deteminat de pierderea controluiui de c6tue adult, in unrra
consumului de alcoo[; odatd realizat, posibilitatea recidivei este foafie mare;
- abuzatorji sunt atrati sexual de c5tue victime deoarece acestea le-au
pfovocat;
- copiii inventeazd povesti despre implicarea 1or in activitAi sexuale cu
adulli. De cele mai multe ori indicatorul sigur al abuzului sexual asupra
copiiului

il reprezint[

comportamentul sbu sexualizat, ritualizat, la varste foarte

mici. Copiii nu fabuleazd, nu fit.5 un Dotiv cer1, asupra compotalnentului

'erual al adu ltilor.

5,2. Educafia sexualS $colari. Istoria edlcariei_ sexruie gcolare este

relativ scudd. ca datand de la inceputul secolului XX. In 1928 in S.U.A. s-a

un rapofi asupra educatiei sexuale realjzati la nivel liceal

(E.R.Mahoney, p. 111) in care se ardta cE doar in 45% din licee se desfh$oari
diverse forme de educalie sexuald.. Majoritatea temelor de educa{ie sexuali erau
inlisate in curricula de biologie ii Stiinle socio-umane. Doar in 16% din liceeie
americane de atunci se tineau aga-numitele "cursuri de urgent5", care nu erau
cursuri complele de educatie sexuald, dar includeau o prezentare a sexualitdlii
umanej care erau transmise elevilor intr-o modalitate indirectd, prin lecturi $i
publicat

O schimbare semnificativa s^a produs in 1963, cAnd in Anaheim, Califomia.

s-a introdus penttu prima data pentru eievii de gimnaziu gi de liceu cursul
intitulat "Viaia de familie gi educalia sexualS" (Haas, Flaas, p 224) Culsul
includea toate ariile sexualitdlii, din punct de vedere biologic, dar 9i socio-moral
(prin teme precum rclatia cu colegii, conflictul pddnlj-copil etc) ')rientarea
edLrcalie
ideologicd a cursului era ca 5i in ca-zrri iiiajoritafi cursurilor dc
sexuaLe
experienle
nu
aibe
elevii
sd
convingd
sd
pand
atunci
de
sexuali
premaritale. La 10 ani dupi lansare, modelul Anaheim s-a extins la nivel
na1ional, degi criticile venite din paftea conserwatorilor - cea mai gravi fiind cb
ii invatn pe iopii pen,ersiunile - uu au lipsit. Actualmente, asocialiile de piriuli
n,l o -ui" influenld asupra deciziei de a se face sau nu educalie seruald in
fiecare gcoald. Acolo unde staff-ul educalional, impreuni cu pdrinlii, decide cd
este in interesul eievilor, educa{ia sexuala este realizata in 9coa15 de specialigti
de la Crucea Rogie, Asocialia PArinti-Profesod, Asocialia Americani a Educaliei
Sexuale etc.

Adversarii educaliei sexuale qcolare i9i argumenteaza pozitia invocdnd faptul

cd infomarea sexualS anihileazd inhibiliile adolescenlilor Si

imbolnaviri cu boli cu transmisje sexual5. Vorbind despre eficienla educaliei

in temenii impactului asuPn atitudinilor li comportamelltelor elevilor,

studiile au demonstmt ci educalia sexuald nu antreneaza sexualitatea precoce; s-

studiu individual. Ca tematici, aceste cumuri includeau subiecte despre

ereditate, reproducere, aspectele sociale ale aornporlamentului sexual, bolile cu

sexuale

transmisie sexuali, menstlxatie, polulie.

a pus

In

Jdrile cu sistcme socio-politice ledemocratice educaJia sexuali

era

inexistent5, iar cenzura epula orice material scris (reviste precum Playboy,
Flustler) sau audiovizual cenhat de sexualitate. Scopul puterii comuniste era sd
reducd la minim expunerea tinerelor genera{ii la informalii despre sexualitate; de
exemplu, in fosta U.R.S.S, primul manual de educatie sexuali devenit rapid un
best-seler - s-a editat de-abia in 1974 (Mahoney, p. 1 12).
in Jdrile democratice decizia la nivelul politicii educalionale - de a inhoduce
sau nu educalia sexuald in gcoald - aparline structurilor de putere regionaie gi
locale, ceea ce face sd existe o mare vadabilitate la nivelul curriculei, al
informdrii sexuale a tinerilor. Aceasta situalie se datoreazi $i existeit{ei
multiplelor posibiliteti de informare sexualA in societate, care reduc presiunea

in oeea ce priveqte asumarea acestei sarcini educative. inca pand

la sfirqitul anilor 1970 in S.U.A. in majoritatea qcolilor, educalia sexuald se
prczenta ca parte integmntl a altor cursud $j nu ca un curs de sine stdtator, iar
cercetdrile realizate de pedagogi au pus in evidenta faptul ci teme precum
rnasturbarga, homosexualitatea, avortul sau aoltraceplia erau foartg pulin
prezentate, in timp ce bolile cu transmisie sexuald, anatomia reproducerii sau
asupra Scolilor

rolurile rrasculine-feminine erari prezentate pe larg.

138

incurajeazS

expeden,tele sexuale ia va$te precoce; ei judecii eficienla sociald a educaliei

seiuale in funclie de capacitatea acestei discipline de a reduce probleme sociale,
precum gmviditatea adolescentelor, sau probleme medicale, precum rata de

in evitlenli ci adolescentii care au beneficiat de educalie sexuald in Scoali

nu sunt mai activi sexual sau mai precoci sexual decdt cei care n-au llnnat un
astlel de curs (Haas, Haas, p.225). in general, educalia sexuald nu determind

adt comportamentul sexual, cat adtudinea fala de sexualitate. Comportamentul

sexual d;pinde qi de alte surse de informare decAt exclusiv cu$ul $coiar de
educalie sexuala. La femei, comportamentul sexual este mai pulin activat, mai
puln ftecl,ent cand prima sursd de infomare sexuali a fost mama' 9i mri
irecvent atunci c6nd prima sursA de informare au reprezentat-o lectu le
independente gi prietenii bnieli La barbali, compoftamentul sexual pare sd fie

mai pulin activat atunci cdnd prima sursi de informare sexuald a lost un adult, $i
mei activ. cand orima informa-re \exuala s-a llcut prin lecrura sau prir
conversatiile cu prietenii. in schimb, spre deosebire de comportamentul sexual,
care esto rnai dificil de influenlat, atitudilea falI de sexualitate se nodificd
evident in umra frecvetttuii culsurilor de educalie sexua[6; elevii care au parcurs
asemenea cursuri igi accepti mai ugor corpul Fi sexualitatea, ii acceptd mai u$ol

pe ceilalfi $i compo*amentul 1or sexual. Aceasti mai mare deschidere $i

icceptare a sexualitdlii a fost constatata la mai mulli ani dup6 incheierea cursului
mai mare diversitate
9i s-a manifestat inclusiv prin implicarea subieclilor intr-o
de educaJie
n-au
beneficiat
cu
cei
care
comparativ
sexuale,
ie comportamente
sexualA (E.R.Mahoney, p. 116) De asemenea, elevii invafd s[-gi comunice

139

sentinentele, sd vorbeasci despre dorinlele $i nevoile ior, sd-9i amelioreze

capacitatea de inlelegere a nevoilor patenerului. S-a evidenliat cd eler ii carc au
urmat cursud de educalie sexuald au folosit mai multe mijioace de contraceplie
Fi chiar rata graviditelii la adolescante s-a diminuat.
Educalia sexuald $colara are gi in prezent un statut contaoversat, fiind hatatE
de pedagogi fie ca o componentd de sine stttitoare a educaiiei (M.Momanu, p.
113), fie ca o componentd. a educaliei corporale (R.Hubet, p. 335), he ca o

componenta a educaliei penhu sdnitate (V. de Landsheere, p. 32g) sau md

,
specific, a educatiei "penhu sdrAtarea sexuald" (A.B6ban, t. 134). Depasind
aceste subtilitili docrinale, trebuie remarcatd evolulia orientirii ideologice a
educaliei sexrLale, indiferent de statutul ei pedagogic: dac6 in anii 1960 scopul

educatiei sexuale era de a persuada tinerii sd nu-gi inceapd r,ia1a sexuald p6ni la
cdsdtorie, in prezentj ca urmare a propulserii sexualitdtii in vdrful ierarhiei

valorilor indivizilor gi ca urmare a progreselor jffegistate de sexologie

gi

medicind, educalia sexualA a renuntat la aceasti misiune sociald. SpidtBl in care

se face educatia sexuali in $colile din societaFle occidentrle este LLnul deschis.
mai pulin normativ, accentul fiind pus nu pe interdicfie sau constrAngeri, ci pe
infomare, autocunoaFtere $i responsabilitate_ S-a renulpt la a se recomanda
elevilor c6nd anume se pot implica in relalii sexuale qi s-a pus accentul pe
pregitirea ior astfel incd.t sd poatb lua ei ingiqi deciziile coiecte vizavi de
sexualitatea 1or. O alti tendinla, caxe se manifestd in stransa iegiturd cu prilna,
este de a aborda sexualitatea in integralitatea sa, inclusiv homosexualitatea,
lesbianismul, practicile aSa-numite ,iperverse,,, fird a se lace judecdti de valoare:
sc porneSle de la prernisa c6 un ele\ care falcurge cursrrl de educatre seruala va
face elortul pentru a identifica propriile valoi, expectante, ncvoi sexuale; dacd.

dc

erernplu. in\drand dcspre caracrerisricile srilului

de r iara specific

homosexualilor, elevul respectiv ajunge la concluzia cA se regase$te iotal intr-un

astlel de stil de via(h, nimeni nu va incerca sd-l determine s6 se r6ig6ndeasca.
Deci, mesajul transmis de modul in care se face educalia sexuali in prezent
este cel al toleranlei, pe fondul cunoagterii de sine gi al asumirii responsaLilitElii
fa{d de propria conduitd sexualA. Acesta ar ll modelul cle educatie sexuali
centat pe libertatea de manifestarc sexuald; acest model se caracterleaza prin

renunlarea la prejudecnlile, fulsele pudori qi miturile despre sexualitati qi

abordarea sexualitdlii in anasmblul ei, cu natualete $i tole;antn, Sexualiiatea
este vdzuti ca o rezultantl a factorilor biologici, psi|ologici, sociali gi culturali
qi incearcA sd elimine determinismul exclusiv biologic sau fiziologic in
abordarea compoftamentului sexual. Este centuald ideea conform cdreia ..la om,
itr fond, nu exist6 niciodatA o dodn,tA sexualf, hzici; in substanla sa, dorinta este
totdeauna psilologici, dorinla fizicd nu este decat o traduclie
$i o tlanspuncre a
dorinlei psihologice. Numai la indivizii cei mai primitivi circuitul se inchide atat
de rapid, incat in conFtiinla lor este prezent in exclusivitate actul final al
procesului, sub forma unei concupisoenle camale, vehementd
$i imperativd,
legatd univoc de condilionarea fizicd 5i, par{ial, gi de conditioniri de ordin mai

140

generai ce stau in prim-planul sexualitA{ij anitnale" (J.Evola, pp.42-43). Agadar,

educalia sexuala centrata pe Ubertate nu echivaleaza sexualitatea cu relatia

sexua16, ci include in sexualitate modril in care fiecare pe|soani se definegte, iti
proiecteaza valorile de iubire gi intimitate, modul in care ia decizii in viala
sexuald gi i$i asumd responsabilitatea compoltamentului sdu sexual. De aceea,
indilerent cE esfe definite ca urmdrind prcgAtirea tinetetului pentm via{a de
familie sau pregdtirea tinerilor pentru a avea o viald sexuald s5n6toasd, educatia
sexuala urm6re$te si formeze atiiudini, convingeri, valori despre identitatea de
sine, imaginea corporald, relatii interpersonale, intimitate 6i iubire, cormnicare
etc. Educatia sexualE se adreseazd tutnrol componentelor personalitafi.
Scopul Si obiectivele educa(iei sexuale, Educajia sexuald esle utr dorrrertiu
extrem de complex, aflat la confluenia dintre pedagogie, psihologie, medicind,
eticA, sexologie, axiologie. $tiinlele juridice. Educalia sexuali este o componentA
iodispensabila a educaliei tinerilor care se impletegte cu toatc celelalte
componente aie educafiei: educalia intelectuali, educalia morali, educalia
esteticA, educafia tehnologioi. Ea r.lrmAregte educarea tinerilor in spiritul unei
conceplii $tiintifice despre propria sexualitate qi fa$ de ce a sexului opus, care
sa corespundi normelor sociale. Privid ca subcornponeuta a educa{iei pentru
viala de familie (IMitrofan, N.Mitrofan, p. 129), educaliei sexuale i se atribuie
drept scop informarea qi formarea tinedlor, pe baze riguros ttiiolifice $i ou
ajutorul unei mstodologii adaptate pafticularitalilor de verstA, ir legiturd cu
problenratica sexualjtllii umane. A$adar, educalia sexual5 include douA laturi
distincte: latura informativA (instruirea sexuald) qi iatura formativi (educarea
sexuald). lnstruirea sexuald vizeazd tmnsrniterea infonl]aliilor cu privire la
sexualitate de la procesul de sexualizare 9i p6nd la relalia sexuali $i
contmceptie iar educarea sexuala vizeazd influenlarea personalitAli in aga fel
incdt valorile 6i obiceiurile sexuale ale indivizilor sI corespundb normelor sociomorale qi medicale. Mai concret, latum formativd a educatiei sexuale este
esenlialemente un proces de formare de atitudini, convingeri qi valori despre
identitatea de sine, imaginea corporalS, dar qi sinele ideal, desprc relaliiie
interpersonale, intimitate gi iubire, comunicare decizie qi responsabilitate; ea se
adreseazd, deci, tuturor laturilor pe$onalitdtii (A.Bdban, D.Petrovai, p. 136).
Educalia sexuala are deci un caracter informativ qi unul formativ. Prin
Iezultatele ei, educalia sexual5 are $i un caracter preventiv gi prospectiv:
educatia sexuald corect Si la timp facute previne ac{iunea unor factori de risc,
informAnd asupra modurilor de comporlament cu consecinle nocive asupra

organismului sau care pot genera disfunclionalitali in rela;ia de cuplu.

Concomitent, oferind informa;ii corecte $i complete, erlucalia sexuald ofeF
sprijinul teoretic necesar in depdqirea frustrdrilor imediate pe care le implicf,
renultarea la practicile r']esinetoase. Caracterul prospectiv al educa]iei sexuale
se referi la evolutiile practicilor qi valorilor sexuale in societate, care trebuie sa
fie preluate in continutul informativ tansmis elevilor. Educalia sexuali trebuie

1,11

sd se realizeze direct propor'lional cu dezvoltarea somato-psihicI a eievilor, cu

cregterea $i ahrmarea interesului ior in domeniul sexualitalii; ea trebuie sd fie
prezentd gi sd ofere informaliile necesare inaintea producerii unor momente
importante ale vietii: intrarea in colectivitate, pubertatea, primele prietenii cu

parteneri de sex opus etc! sd identifice evenimentele probabile $i sd ofsre

altemative $i solutii.
Scopul educaliei sexuale gcolare este, doci, pregAtirea eleviior pentru a-Fi
inlelege sexualitatea fi pentru a avea o viatA sexualA sAnatoasa ca factor de
echilibru 9i satisfactie in viald. Acestui scop general ii corespund cel pulin 4
obiective Jirndamentaie (A.Bdban, D.Petrovai, p. 136):

L .formarea de conyingeri, yalori ;i atitudini despre sine $ ceilalti.

Educalia sexuali trebuie sd ofere oportunitali elevilor penh.u ca aceqtia sA-$i
exploreze propria personalitate, sa-$i identifice gi s6-9i evalueze atitudinile cu
privire la sexualitate, sA-$i dezvolte valor.i sexuale proprii. Fomarea acestor
valod se bazeaza pe dezvoltarea stimei de sine 9i a responsabilitilii personale in
comportamentul sexuali

2.

dezvoltarea deprinderilor

dezvoharea respons.tbilitd[i

fald de sine Si fatd de

ceitalli:

responsabilitatea fa!6 de propria sexualitate, dar $i falA de cea a partenerului,

dezvoltarea deprinderilor de utilizare a metodelor de contmceplie gi de protejare
a sinAtdlii sexuale, dezvoltarea deprinderii de a respecta deciziile partenerului,
de a pdstra confidentialitatea conduitei sexuaie etc;
f.
infonnarea sexuald are in vedere cunoa$terea anatomiei 9i fiziologiei
organelor genitale gi a reproducerii, cunoa$terea metodelor conhaceptive, a
bolilor cu tansmisie sexualS, a serviciilor medicale, sociale, a institufilor $i
organizaliilor din comunitate care ofera informare de specialitate, consiliere etc.

In

cunoa$telea

func{ie de raportul lor cu laturile informativi-formativa alr: educaliei

sexuale, putem distinge umAtoarele categodi de obiective:

0biective cognitive:

- cunoa$terea anatomiei gi funcliilor organelor genitale masculine gi feurinrne in componamenrul se.lual,

- cunoa$terea pdncipalelor etape ale procesului de sexualizare $i explicarea

principalelor tlansformiri fizice gi psihice specifice fiecirei etape;

- identificarea ti descderea diverselor caracteristici aie feminitdtii nrasculinitalii;
- ounoa$terea metodelor fi tehnicilor de studiere a sexualit5tii;
- cunoagterea diferitelor tehnici de contact sexual $i a avantaj elor/dezavantaj elor lor;

diferiteior modalitili de contmceptic, precum

cunoaqterea diferitelor

fotme dc abuz

sexual,

$1

caracteristicilor

abuzatorilor $i situaliilor de abuz;

- cunoa$terea reperelor legilative ce reglementeazd rela{iile sexuale in
societatea in care tlaiesc:
- cunoa$terea caracteristicilor stilului de via,tn al minoritdlilor sexuale,
dincolo de mitui gi prejudca!;
- cunoa$terea principalelor boli venerice, dupi modul de transmitere,
simptomele specifice qi hatamentul indicat;
- cunoagterea posibilitltilor de exPloatare-comericalizare a sexualitalii;
- cunoagterea diversitafi culturale a formelor de exprimare a sexualit[lii ii
inlelegerea determinismului cultural in manifes6rile sexualita!:ii;
- cuDoa$terea fofinelor de discriminare sexuala prezente in societate;
O b i e cti, e

de inlerrelationare sociald:

dezvoltarea
deprinderilor de comunicare gi relationare pozitivi cu persoanele de acelagi sex,
dar gi de sex opus, dezvoltarea deprinderilor de manifestare a afectivitilii gi
iubirii, conform proprjiior valori, dezvoltarea deprinderilor specifice
nanagementului sihlaliilor confl ictuale dilttr-o relatie etc;

3.

avautaj ele/dezavantaj ele 1or;

afectiv- qtit udin qle :

intelegerea sexualitdlii ca pe

componentd nomala

li

esentiale

pcISonalit6lii
- definirea propriilor valori cu privire la sexualitate;
- sd disting5 intre dragoste atraclie sexuald- dorinle sexual6;
- dezvoltareasentimentului demnit5liipersonalel
- realizarea relaliei sexuale numai in urma acordului reciproc Ai conStient al

paftenedlor;

asumareafesponsabiLtalii conduitei sexualc;

dezvoltarea capacitilii de a lua decizii plivind viala sexuala in funclie de
considemrea tBturor implicaliilor posibile;
- dezvoltarea qapacitalii de intelegere $i comunicare, inclusiv pe tefre ce titr
de sexualitate;
- intelegerea atat a propriilor nevoi sexuale, cat $i ale parteneruluil
- cultivarea sentimentelor de dragoste p baza cunoa$terii/respectarii valodlor partcnerului;
- dezvoltarea capacitnlii de a se opune presiunilor anturajului atunci cand
valorile acestuia nu coincid cu valorile proprii;
- cultivarea sincedtalii 9i increderii in persoanele de referinld;
- respectarca orientdrii sexuale (sau a valorilor sexuale) ale altora;
Obiectfue qclionele:
- evaluarea gradului in care un anumit comportament, verbal sau nonverbal, poat conline mesaje sexuale qi interpretarea acestoru;
- identificarea variantelor de respuns la propunerile de contact sexual;
- identificarea criteriilor de seleclie a partenerului potrivit;
- folosirea mijloacelor de conhaceptie $i de protcclie a sdndtdfii sexuale;
- respectarea regulilor igienico-medicale iu domeniul conduitei sexuale;

t43

limitarca numentiui de Partenen:

utilizarea seryiciilor de planing f'amilial ;i/sau siuitate sexuald prezenie in

comunitatel

sa invele din experienla celor infectali cu HIV sau din experienla

persoanelor apropiate mai bine informate in donreniul sexualitifi;

- evitarea practicilor discriminative pe criterii tradilionale de sex-rol:
- pafiiciparea la programele educative iniliate de diferili factori educalionali

autodza!i;

Dat fiind specificul educaliei sexuale gcolare, de a se realiza in momentul in

care clevii pot avea deja fomlatl o imagine distorsionatd despre sexualitatea
urnani, un obiectiv cu totul pa icular ar viza combatetea mibn'ilor cle,spre
sexualitate, rezultate

in urma acliunii

dcspre sexualitate prezente

la

,,edr.rcafiei str6zii". Priucipalele urituri

majoritatea adolescenlilor sunt (A.BAban,

D.Petrovai, p. 139):
- este inacceptabil pcntru un belbal sd fie virgin;
- doar prin relalii sexuale puten'r dovcdi cat de mult iubin;
- birbalii trebuie neapamt s5-$i manif'este masculinitatea fizio gi sexual;
- bdrbalii trebuie sa aibe rela{ii sexualc cAt mai nulte pentm a dobandi
experien,tA;

cAnd o ferneie refllzi propuneri sau avansuri sexuale, lefuzul ci nu este

sincer; ea dore$te si faca sex, dar spune nu pentru a-ii proteja reputalia;
- bdrbalii nu vorbesc despre sex, ci il practici;
- bdrbagii trebuie si iniliezc actul scxual;
- femeilor le plac bdrbatii caxe delin controlul;
- dupd cc un biiat se excitd, el nu se mai poate controla;
- o fati nu poate rirnine gravidd dupa primul contact sexual;
- dacb o fatA foloseqte mijloace de contracoplie, probabil este o ,,i'emeie
u$oara",
- birbalilor li se ccre performala in actul sexual;
- o femeie moderna trebuie sa aibe intotdeauna relatii sexuale premaritale;
- birbalii doresc intotdsauna sd faci sex;
- folosirea prezervatir,ttlui diminueaz6 pldcerea actului sexual;
- viala sexuald este cea mai bunl calc de a deveni adult.

Con\inutul educa'iei sexuale. Educa,tia sexuala gcolard nu are

in

vcdere
aboldeaza toate

numai contactul sexual ca n-lanifestare a sexualitE,tii umane, ci

aspectele care re catacterizeazd ca fiinte umane. Sexualitatea consta in
atitudinile, credintele $i valodle noastre despre noi ingine $i care se manifestd in
relaliile cu cei din jur: percepfia noastrd ca bdrbat/femeie, imaginea de sine,
comportamentul nosbu sexual, sanatatea $i dezvoltarea noastra sexuald,
respectul faF de noi ingine, stima de sine etc. De aceea, o abordare strict
biologicd sau biologizarea excesivd a problematicii sexuale dscd sd ofere
tinerilor o imagine dgnaturatd asupra acesteia; a tmta prcblematica vielii sexuale

rehtiondrii intcrpersonale inseamnd a, redrLce excestv

cste unica funclic
umanul la biologrc !1 Insnncrlar' Se spune ca sexualitatea
biolosici ce se realrzeazitir' do|
"'
t""*ia it"uui" sd includd alatud de dimensiunea biologicl
dctagat de problernatica

^""il""il;*;
tt;i.J.'ilil;"..

t".ia^.

etica' spirituald'.culturala. a -omuluj s-exualitatea

LlmilnanuesteodLtnen'tunenxrapcr.onalitatii.dalaodalalrenmloldeaunalil
eptutin cursul procesului 1e 1cl1!l11e,,,etractia si
'ecnonsivitateaSexualaintr-uncupluecondilionatadeatracliapsihicagide
de
i#lili'""i-ri", p"".".tii"t Pirsonalitatea reprezintd un 'i)tem ertrem
a$a cunl

;'^';;;;;;'.-"1;t;liu"at

clecizia inccperii unei relagii sexuale nu afecteazh'

ci.le alecteaza pc
a.r.iri gr.lit sc crcde. doar colnponentn fizici a personalilalii'
unei relalii sexuale
toate (S.Saohiro. C Flahefiy, p. 2) in cazul deciziei inceperii

;;;il

si;;;";.i,

necesare (referitoare la anatornia sexuali'

tchnicii sexuale celei.^nrai potrivite
iri"*ir." *lii""""for de contmceplic' a psihrc
senatos O decizie responsabili!
situatiei etc) implicd prezenla unur'sistctn
acestui act pe plan emolional
consecinlele
;il;;
t;;";;ea'de a determina
vor'
sine 5i imaginea
de
imaginea
daci
t"ru1it).
*uo
-socials
i;;;;";;i;;;;
cr'l
relatia
sexuala
suferit in ce sens, cum va afecla noua implicrLre

;;:ffi; i;';;;iir"'

avea de

Ei

i"ii"it"riir"

i"""f. t.t-l"tiilentul

profesional Toate aceste aspecte sunt vizate

educatia sexuald

in ultimele
:;;;r."rinr;i; eclucatiei sexuale s-au imbogtlit semnificativmedicald' sexologici'
a""'Jii,'"?"*^r"i;i;;g';;;i;t obtinute de circetarea
acum 40 de
.trr si ca urmare a schimbdrilor socio:culturale, demografice. Dacd anatolno'.o*i"ttl educaliei sexrLale includea' alf,turi de componenta
""]

;1:'"";:'lili;

"
daruri" (R.Neubert),

de a face
itl. """"iii.''te" "cucerirea ei pelitul" sau "relul
curricula
din
dispirut
teme;u
ur"*"n"u
ptezent
in
sd includir

Asta"i, orice programa de educatie sexuali trebuie

;"*I"i;;J;"
D Pelrovai' p l37):
(A.Baban.
leme
'-";) Drecum
procesului de scxualizare 9i. de ro'marc a
";;;ir:;;-;,ii,,a,
"'up"'t"propriului corp ii a Sexualitali,
valorizarea
identitatii sexuale, acceptalea 9r
cunoa;terea
sexuale ca o componentd a dezvoltarii umane'

a""""frarii
^i.".i.;""
genital feminin 9i masculin elc
apararului
"t; ";';:t;;'i:;';",;;, ro,il"' d,,"uoltu"a deprinderilor
:

de relalionare' moduri

dezvoltarea-5i menlirrerea
uoroUut" ,o"iut de'e xprimare a dragostci 5i inrimir6lii'
ilariilor de exploatare seluala dez:ro*area

**uT.. la,t ttri"t iu", .uitut"o

etc;
aseriivitalii
-'-..t
corp.
))rinderi Dersortale.. asumarea responsabilitalii fa16 de propriul
deprinderea
eficientS'
d"plt["; ili;o,f, " a".ltitr.t' deprinderi bt comunicare
etc:
de
-' a rezista presiunilor Srupululimplicalea
responsabila in relalii .sexuale' expri)i- ,o,rpLrr"-"nt s/t",it:
celorlalli 5i potrivit cu propriile
dreptuiile
,.sp"cla"d
sexualitali
,nul"u froit
"l
valori:

145

t41

de

e.) sdtldtdle se"r./,7/ri: cLlnoa$terea $i utilizarea mijloacelor de contracepgie

pentru evitarea sarcinilor nedorite gi a imbolnivirilor. prevenirea abuzului
sexual, cunoa$terea simptomelor disfunctionale in viala sexuala, pasfarea
igienei sexuale etc:
fl societate Si cttlturd.. evaluarea impactului familiei, culturii, religiei, Dtasmedia asupra convingerilor, valorilor gi comportamentelor legate de sexualitate,
criteriile de discriminare iDtre erotic5 9i pornografie, atitudino criticd fati de
perceperea sociala a femeii ,,ca obiect". demonstrarea tolemn,tei fa.ta de cei cu
stiluli dc viali gr valori sexuale diferire.

Principiile educaliei sexuale. Eficienla educafiei sexuale in qcoald depindc de

respectarea unor principii (H.Grassel, pp. 137-145):
- prhtcipiul irrcrederii. increderea profesorului in elev reprezinti
fundamentul increderii acestuia in profesor. Convingerea prolesorului c6 elevii

si asimileze inJbrmatiile ti se lc integreze in stilul lor de viata,

reuqitei 5i tespectul fat, de elevi sunt atitudinile care trebuie si Ie

sunt oapabili

expectanta
maniteste profesorul responsabil cu educalia sexuali; in nici un caz profesoml
nu va ironiza, eticheta sau ridiculiza elevii pentru intrebArile sau comenta ile
lor, tratand clt respect opiDiile lor; a respecta intimitatea fiecbrui elev presupune
a nu fo4a elelul sa vorbeasci, Si a pistra confidentialitatea atunci cAnd clevul se
dcsrainuie:

principiul aclectdrii Ia .stadiul de dezvoltare cere ca infomatile date si

corespundd nivelului de inlelcgere al elevilor, dar $i curiozitAli $i expectan.telor

lor: folosirea termenilor ttiinlifici se rcconrandd cu conditia ca ci si fie definjti
de fiecare datA cAnd sunt utilizaii;

- principi.rl pregdtiii Si imuni.drii actititdlii recomanda ca eduoatorii sa

profite de proprietatea de indpArire a prirnei inrpresii, ceea ce presupune od el
trebuie sA fie primul care sd ofere informagii corecre despre sexualitatea umand
copilului; infonndndu-l corect pe copil, educatorul il imunizeazd in fata electelor
negarire ale informarrilor distorsionare. ale miturilor despre scxualirare;
- principiul sinceritalii cere din paftea ducatorilor sA fie pennanent
dcschiqi 9i one$ti in raport cu copilul; evitarea unor anunite subiecte, apelul la
mituri. amdnarea abord5rii unor intrebdri ale copilului, fansferul
responsabilitalii penh.ll inlornrare citre alli factori educativi sunt strategii
ineficiente, pe care copilul le inlelege ti care duc la neincrederea lui in adult;
- principiul continuitdlii $i repetilrii: ed\cali" sexualA febuie conceputa ca
un proces de lungb durati, ce implicd o continuitate la nivelul conlinutului, iar
tepetarea sa contrjbuie la fixarea cuno$tinlclor;
- principiul tt'ezirii propriei rdspuruleri cere ca elevii s6 invete cA evolu,tia
relaliilor cu parteneii depinde de ei in9i9i qi c[ rdspunderca pentru cel6]alt este
implicatd in orice relalie de cuplu.

De leguli'
Formele, ,netodele Si miiloacele edaca(iei sexuale in Scoald'
folosesc in
Se
lecliei'
forma
sub
clisa,
gc olari se tealtzeazA in

"au*ii"l"^oura
a""a modalitati de
-i."",ii

""i""i"r'4.-l
crcgterea responsabilitS!ii

educaliei sex:uale. inNdlaredrect

lor'

de organiz4re a activitdtilor educative sunt:

Formele
"'
pe crite;ul separarii sexelor: instmirea-cu fiecare sex
l".iit*al "?g"rtzate menaja sensibilitSlile excesive' insi fiecare grup

in parte are avaniajul de a

s6-5i insuleasca acelasi conlinut:
trebuie
"'.-*in'.^i'"ucolectivalavorizeaziomaibuoaintelcunoastereaatihrdinilor.
lor intre elevii clc amblele sexe' dezvoltand o nrai buni
"otorif "r,'-*ttitU"
inter-sexe;
comunicare
*-

care
individuala se realizeaza fie in unna solicitililor elevilor'
iniliativa
din
lor,
fie
aor"r"-ra pi"tr"r, confi<lentialitatea asupra problemelor
f"i, cind are nlotive si presupun5 c' un anutle elev arc nevoie de

;i;;q*

"Jroxotl
sprijin.

Metodele cel -ilrai trecvent folosite in educatia sexualS sunt:

poate turniza informaliile de baza penuu fiecare subiect'
:*- ;;;i;s;;;",
"";"
inrr-o- mlnierd srrucruratzt 1i acccsibili:
,'"."n""tt"fi" permite elevilor s5-9i exprime ideile' sA asculte diferite opinii
ale colegilor. sa puni intrcbdri educatorului;
celor
dlzbaierea permite aprofundarea inlelegerii implica'tilor
exlctenlc:
nrezentate/discutale. prin cxplorarea ruturor per\peclivelor
uncl
snrdiul de caz anagajeazA plenar clevii in cercetareaTsolutlonarea
invelate;
cele
de
a
aplica
probleme, oferind oportunitatea elevilor

' - iiairrstonnini:
implicalii
altemative,
-'"--'-

incurajeaza elevii s6 identitice cat mai multe solutii'

ta o problema reald sau imaginad;

* realizeaza de regula de catre un expert invitat in fala elevilor

ale
""ti""ni"
pentru a prezenta sau clarifica asp'-ectele mai noi .sau nlai greu accesibile
problemalicii sc\ualitatii. sau cele ntai noi descopenrt in domcnru'

Miiloa.eteedtlcativclolositeitteducaliasexualisuntinspccialceleintujli\c:

;l;fozitive. mulaje. arlase filme didactice' inresistrdri audio;;J;.;;;;;"

de conrraceplie etc Abilitatea de a le folo'i
aii".;re
ffi;
'ni.;rou..
";i;;;i.
personalitatea
9i pregitirea psihopedagogicd a
a"p*0" de experienla,
"i"i""i
fiecdrui cadru didactic
are de
Orienldri 9i te,tdinle in domeniul educttiei sqtuale Educalia sexuall
a
imediate
consecintelor
a.paiil mare difi"ultate: lipsa vjzjbiliralii

"

146

realizare

fizice sau
i,r',"-*,,ii,-"^t, "" intuzeaza in aria curricularf, a biologiei' educa{iei
.a"*ri" .rantald ca dis(.iplina disri?./;. aurononra 5_i cale prelinla
",i.li ,i
l-fuiilonu puni";purea elevilor la propria edtrcar ti' deci'

courportamentclor sAnitoase. Acesta este p ncipaiul motiv pcntru care

programele educative ce au urnAril asanarca unor obiceiufi, practici sau
atitudini nesinAtoase au e$uat Aecvent. De asemenea, educalia sexualA este
limitatd de faptul ca nu poate reprezenta niciodatd o iniiiere pmcticd, ci doar o
acliune pregititoare; in cel mai fericrt caz, plegdfirea realizat5 prin educalia
sexuald poate influen{a mai mult doar etapa de debut in viafa sexuala. iosa
tocmai aici st6 piatm de incercare a oricdrei educalii: momentul in care
educalorul igi inceteazd acliunca. DacA acliulrea educalivA a fost eficienta. atunci
ea a lbrmat atitudinile gi deprinderile sdnAtoase fatl de sexualitate, care vor fi
madfestate pe dLrate mari din viala individului.
Considenind acest aspect, educatodi au ajuns Ia concluzia cd educalia sexual5
trebuie sA se completeze printr-o suita de activitati sistematice care si ofere gi
alte altemative educalionale (V.de Landsheere, pp. 320-329):

Lt) proiectele de acliune edLt.:dtilci reprezinti o aplicalie a pedagogiei

proiectelor in domeniul educatiei sexuale. Echipa de profesori de diversc
spccializiri lanseazi, impreund cu clevii, o actiune, fie in intedorul irxtitutiei
educative, fie in afara acestcia pe o temi aleasi de comun acord 1de exenplu.
efectele modelelor de conduiti sexuald din programeie de televiziune asupra
conduitei adolescenlilor, sau efectele Iutetnetului asupra sexualizirii copiilor.
etc). in legeture cu car sc incearci reliefarea tuturor irnplicaliilor practice in
viala indivizilor;
b) temele u'an$'ersale surt terre interdisciplinare care au avantajul de a
surpinde toate conexiunile dintre diferitele categorii do fenomene, precum;ri
inplicaliile lor. In cazul educaliei sexuale, temele transvsrsale, prin depZqirea
delimitArilor didactice, ar realiza o imagine mai cotrplexl asupra sexualitalii
umane, contribuind mai eficient la responsabilizarea elevilor. Explorarea de
citre echipe de elevi a corelaliilor medicai-social-cultural in scxualitate ar h de
natura sA exprimc mai adecvat detcrminisurul trans-personal al conduitei
sexuale individuale.
Cr>ndilii pentnr rectlizarea utrci educalii sexuale eficiante in Scoala:

existenla unui coordonator la nivelul instituliei qcolare, carc ar avea

urmatoarele atributiir urmare$te desfigurarea programelor de educati sexuall in
qcoaln $i i$j infonnezrzd colegii in legatua cu problemele apdrute, solicitl
colaborarea lor; se in6lnegte cu coordonatorii din alte Ecoli ti cu responsabilii
seryiciilor de sinAtate penh'u a integra datele noi gi experientele yaloroase
realizate in alte locuri; informeazd directorul gi pe ceilalf prolesori asupra
progreselor realizate, asupra initiativelor noi gi cere acordul/avizul privind
obieclivele de unnirit 5i mijloacele de utilizat. Realizarea acestui rol ar avea
drept efect un control social lrlai eficient asupm elevilor deoarece coordonarea
ac,tiunilor educative 1a nivel comunitar ar diminua electele nocive ale stilului de
via15 stradal;

t48

sexuaie; chiar dacx fiecare

necesitatea unei echipe in realizarea educaliei

are mai multe $anse
u-"-tion"ura individ-ual, se $tie c[ munca in echipi
poate colabora cu
"a*"uto,
femei'
bdrbagi
ei
aicdtuitb clin educatori

il;;;;"'il;;,
gcolii (medici, parioti' poli;igti' psihologi-etc in funclie
;;;;;il;Goml
pensionari' Pirintii' tinerele
i"'"p"*"i uti qi obieciivele unnirire; profesorii de
educalie sexual5 adresate
oo, fi implicati in reaiizarea progranlelor
""ri*i
.olabo'u cu^divirse publicatii locale pentnt difuzarea
;;ifi;;;t ;;lio;, fotvaloroase:
educative
exnerieltelor
"":'";il;;;;;;iinului
educaliei sexuale'
si acordului parinlilor in realizarca
penttu
un
dtept
sex'ala
eiucalii
.peticol
t.it,a";;i; ;;i;ii .ui. .ontiotta pcnh,u I mcnaja susccpribilit6!jle
acestor
.;i, f"r. ir,iar.,;t un s,,bi"cr labu.
asupra obiectivclor unnarile
i"i."".t a"""arlf'l ptof.to.ii vor infomra parin{ii
unui. asenrel:a-cul:: Daca nu se
;;;;i;G;li;;Jrpra avantajelor patcutgerii
prinsi irr clivajul scoala-familie' clcvii vor
).

ctr

p,rinlii eieviloi'

"r,ri.".ooo.t*u
uu"u.",idificullatiinformareaaliludinilorcorectefa!adesexuall[a{eaulnana'

intreblri

gi

exercitii

I.Caracterizalieducatiascxualaprimitninfamilie.'Fxplicalireaclia
per')lru
cel mal eficient proiect de educalie sexuald parentala
pari"fii"t ii
""hft
pregcolarii din mileniul III.
2. Atcatuili o tista cu toate temerile posibile ale pirinlilor vizavi de educalia
a le
sexuald
9i g6si,ti axgumentele pentru
^
'6i

co

bate'

cultural atitudinea societa$i romane$ti actuale

i:- ;;pfi;;ii ,o-cio-lsto.ic

educalia scxuah.
fala
'J de
--it;;;ii
ca rnai este valabila 6i azi credin,ta copiitor in "universalitatea
? Argumentalt.
falusului"
-"
tatatcle
i. C-act".iizuti modul in care este hatati educa'tia sexualA in
romeni'
autori
de
de peiagogie elaborate
universitare
-'-i.---"-"*^fi
pe termen lung 9i scurt ale includerii in, re^gulamentele
"f"l"tJle
sexuala" in gcolile Si grddinilele din S U-A'
de,,har,tr:ire
u i"fi"t,t.,i
*;*
-D;;;ii
de gen
""otur.
toate efectele posibile ale cducaliei in spiritul echitatii

r49

Bibliografie

Capitolul

A.Bbban, D.Petrovai (2001). Psihose:aolitate in A,B6ban (coord), Consiliere

e duc al i ona I d, Cl:lj-N apo ca
J.Flendrick (1988), The Whole Child, Merrill Publishing Company,
Columbus, fourth edition
S.Koblinsky, J.Atkinson, S.Davis(1991 1 Young Children, 36(.1)
L.Constantine, M.F.Martinson (eds) (1981), Children and Sex: NerL.findings,
new perspective, Boston Little Brown &Co
E.Reynolds (1990), Guiding Young Children. A Child,Centered Approach.
Mayfield Publishing Company, Mountain View, Calilomia

D.Welton, J.Mallan (1988), Children and their World, Iloughton Mifflin

Company, Boston
$.Ionescu (coord) (2001), Copilul naltrat.tt. Evaluare, prere ire, inten)e tie"
Bucureqti, Editura Fundaliei Internationale pentru Copil 9i Familie
M.Momanu, (2002). Inh'oducere in leorid educdliei,Iagi, Editura Polirom
R.Hubeft (1959); Traitd de pidagogie gdndrale,P.IJ.F., Paris
V. de Lansheere (1992) L'EdLtc.ltion et la jl'ormdtion, P.U.F, Paris
J .Evola (1994) Metafzica sexului, Bt:.cure$ti, Editura Humanitas

LMihofan, N.Mitrofan (1991), Familia de la A.../a Z Bucuresti, Editura

$tiinlifica
S.Saplriro, C.Flaherq (1992), Introducere in sexologie, Bucureqti, Fundalia
Soros

R.Neubert (.1962), Probleme

Tineretului

de educalie d sexelot, Bucuregti,

Editura

H.Grassel (197 1), Tineret, edlrcatie, sexudlitate, Bucuregti, E.D.P.

A.Haas, K.Haas (.799O) Understanding Sexuality, Times Mirror/Mosby

College Publishing, St. Louis

6.

Contracepfie $i sinitate sexuali

Connaceplia esle alcaruita din roralitatea metodelor care urmaresc s:r
impiedice fecundalia, fie impiedicdnd contactul spermatozoidului cu orulul, fie
uidafia ouluJui; metodele pot fi specilic feminine, specific masculine, de cup1u,
Si aclioneazd asupra orulului, spermatozoizilot, fecundaliei sau nidaliei. Cea
mai mare pafte a istodei oamenii nu au {Acut nici o legatura intre contactul
sexual 9i nagterea unui copil. Antropologii au adtat cd necunoagterea relaliel
intre actul sexual $i nagterea copiilor este specifici gi populaliilor pri|ritive
contemporane. Istoricii afmd cd descoperirea acestei relafii, mai precis a
contribu{iei masculine in reproducerea umand este cea care a determinat trecerea
de Ia matriarhat la patriarhat.
Totuqi, au existat comuuitdti in care contribulia masculini in reproducere era
cunoscutd de mult timp; de exemplu, un text medical chinezesc datand din anul
2'700 i.H. prezintA cum se prepard diferite leacuri cu efect contraceptiv, iar in
vechiul Testament se fac referiri 1a nretoda coitului intrerupt (A.Roqca, p.10). in
India acum doud milenii se folosea in scop coutracaptiv sarea gema amestecata
cu ulei, egiptenii utilizau acum 4 milenii tampoane cu excremente de crocodil,
ial in Grecia se folosea o combhalie de ulei gi miere despre care se credea ci

pot prinde in cursi spermatozoizii.

In prezent mecanismele reproducerii ulnaDe sunt bine cunoscute, condijie de
bazd ir rca\zarea contlaceptiei. Cercetarea medicald a pus in evidenla ci

mecanismele biologice ale reproducerii umane sunt extlem de flxe gi

complicate, practic la relizarea aceslui fenomen contdbuind in grade diferite
aproape toate sistemele funclionale ale organismului. Coordonarea intregului
ansamblu este realiza de sistemul neuro-endocrin, modul sbu de funclionare
fiind conexiunea inversi; de exemplu, comanda hipolizard deteminA efctul
ovarian, care determinA ulterior nivelul comenzii (G.C.Teodoru, p. 10).
Elaborarea divergilor hormoni, atet la barbat, cat $i la femeie, std sub comanda
complexului hipotalamo-hipofizar. Perioada de fertilizare este foarte scurti
deoarece durala vietii pentru ovul ti spematozoid este foaxte scurti: 24 de ore
pentru ovul gi 72, ma-rim 96 ore pentru spermatozoid, dupA acest interval
urmAnd un proces de degenerare. La scurt timp duph ejaculare, spenna se
coaguleazi, imobilizand spermatozoizii, penhu ca dupd 5-30 de minute, ldsatd la
temperatura camerei, sd se lichefieze, permildnd spemratozoizilor sA se mi$te in
voie. Volumul normal a1 spermei se situeaze inhe 2-5 ml dupl 3-5 zile de
abstinenla; un volum intre 6-7 ml poate indica un proces inflamator al prostatei.
Multa vreme spermatologii au considerat cA sperma cu putere fecundanti trebuie

150

sd conlind neapirat

j*i;#f

intre

60_2(

,#n
*;i:1r,;;::...1.. I ; j,,t.,,I,::,i
,: li,ff
{j:f,$.ii:
up.""iura
i",il;',;;:li."t- :P"-atozoizi pe ml de lichid spermatic, se
"a-

::il,*'i:",1'#J,';:: i:
ru:*';,4;i*;,lll-l-,*:lii.5,
in aceste condifi. (M.Miicdnescu""'" uner sarcinii:"fl;l

c"o.g"r"u, pp.

is:ij,i

Considerdnd o feneie sdnit

contacte sexuale pe ciclul'":t1 f] "i birbat fenil, se estimeaza ci la r0
men'rual {frec\entd considerara
probabjhrarea
nornrardr.

i";ll.
de 0 2.8: la 2u de conracte
""""";i.i
crclul mensrrual.
seruale pc
prouuuiti,u,"u ll]."]u-este
unui sirr-srr
jl "To" ia 0.04 in.a.rur

";"i,;;'#;,i";"";,T;:,^.':::1.

y,

^--4-

5l

",-t#'iii"",,*li3;:#:,T.?],'t'

se iace direct prin uretodele

de barierd

evitarea conractului ovul_s

se poate raliza prin nrerodele
brrrera mecanica
de
o;;";r;i;: ;l::tarozoid

srcririzare

,n"..uriia ,u, ;;,u',#t'l,alir"""1Blll5. .lp"rl c'.,,rcare) sau prin

s)crrrdrialor

progcsleronica dirr

ll

contraceotir

are

ii

.omponenta

J,.i,,.,oiiJ ;;.. ;i#;";:, :::...,ii11,*::':""#l:;, rare prod uc o s rer.

""
.
p;' ;;;;;;::;"lp,i!i,ru,;*ru;
."0"#ii,'ili".ill;h':H;'T.
u,up,u
rn stadiol secretor pr"ao.a
ca'e nu are unde trida.
5i n, p.i,na5," oui
. htdici de apt.ec.iere a merodelor conlt a'eptive Dupd federalia
de cinecologie t' ou.".ii"r.
lnrernafioralir
5e rnpart in 5 caregorii.
luncrie de .'n"i*,. r"..'il""" "1",.
jijt-,"
"on,tu..I',ive
in
lj.i 3 necontraceptive

Lt)ranca, p. l7):
l merode eficienrc conrraceoLiv
unrn)c. Arci se jnclude absrinenta

gi riscurile folosirii lor (E.

llr,

h.-^r:^:: _neconrraccpri\

.;;rf;,'"lr:t""n""

e si

{i.a

nici

,' ;rT,:'$il:""1';;:ill:::lliilrull'odera'u. rlra be'encii neconrraccp,ive

r.. meroje ., .;.j";;; :;;;",.1""11, si absrinenla periodicE:

t"d:' cu unele beneficii necontra0,,o"*,",i,ij*l;.iTi:il:;:,:::fl:j,ll r",, risc penru

e-cpuve (protejeaza impotrrva

rrorir"Tt]I1
:andrare: prezcnari*j

"eie

cu eficienta contraceptivd marini gi de durati,

{Erd beneficii
risc p-entru

ei de-a rungul
::i:l]?t.r.
(i923); se rapor-teazi

a rnai mutli u"i qi

se ca]culeazi urmSrindu_se

." opr_a lil,',"rio'i#,,.,t ,"un,,

eficacitatea r" inr".uuiul a.:rolori.", ,";l.iilil"r,r,",
,"
arata esecul metodei ca numar d".arcini
suruenitela IOO i.?"_"i'""*

metoda timp de un an.

ffi

a"
"1"'_l4rcd
":':"-qeni ri prosesmren 3c11..
;. ;: "",*j-,
i;;'.:;;l: ilii;i1"",1"i.:il:
.r"*1lrl,s'". "";;

.metod:

li

senitat", st".il"tur
Tt",i:::"r::::,r:::
rrrrrE a unei metode coltuacentive se calculeazasi st".ilL*"Jtr.i",gi""ra.

lJJil iA:" ff ,'i'; 1,1i,

p.",'" n ,.urJ,u o .o";;:;;i',': *"-, *

hrpofizer. redLcdni ,;;r;;

neman rizarea roricr,,,",
i,

contmcepii""r" otui.

irl.l}rliJi""t

;'l i:i;."';'"' o ;$YJJtr::1: ff I

.T:il;:;;:fl:liT"",.llll ,'...
u.llun.1 asirpra ovururui: ,.
r1* o;;-;;;;;;;.r.ll'ur",,",
,. _.
uvullllel -connaceptia
llormonalb:
nirelul con.tant
;

metode cu eficienta contraceptivi n]aximi,

cu benel.rcii-rior-o*te
necontraceptlve $j
risc pentr u sanatate:

lndicele p. L

,rf"r"*

12rI00xmun?irul de sar.cini
Dumirul de iuni de folosir-e

C'onfonn acesrui jndice or--zentdm valorile

de cficienld ale uflnatoarelo.
rrerode contracepri\ e tA.Robca. p. l,lr:
- coitul innerupt are un indice de lo.g;
- contraceplia hormonald orald _ 0,05 _ 1,7;

- srerilcrul 0-5 2;
- prezervativul 1l -2g;
- dialiagmul vaginal folosit impreund cu spennicide _
4 - 33,6
- spermicid _ 7,7 42,g;
- lb.rirrenta periodica _ 14.4 - jg.j:
- rngatlle
post_coitale 40.E;
- sterilizarea femininn- 0,06;
- sterilizare masculind - 0.15.

Beneficiile DecontraceDtive rnclud umritoareie

efecte rezuitate in urma

lolosirii conrracepriei hormonaie de catre
lemei:
- scdderea frecventei tumorilor benigne
- scdderea incidenlei chisnuilor ovai-iene,deinsdn;
special a celor funclionale;
t"ou""t"u fluxului nenstrual
uprorin utii +oi" ii
a"

u";,
.
-

i"+'ip*.a"li

"u

reducerea frecveulei sarcinilorextrautenne:

scaderea incidenrei pr frecvenrei b,rlijor

inllarnatorii )relviene:

scaderea incidenrei canceruluide.ndo,nerru,

leducerea durerilor prcmcDstruale

$i a di,menoreei;

protectia impotdva boiilor

cu transmisie sexuald prin iblosirea

prezervatil.ului, la arnbele sexe.
Riscudle pentru sdnatate sunt: in cazul
contraceptiei lrormonale: modificarea
metabolismului elucidic (scade fole.rann
ls
favorizand ateroseneza, se modifica

91uqsr5.) Ui
"-_","iJir_ri", fUai",
..iJi;;;;;;;';"#iliil,,*"_.r"0

152
153

lrombozeie vascuiale. in plus, se consideri cd pilulele conftaceptive honnonale

genefcazd hiperfensiune, lavoizeazE tumorjle s6nului, accelereazd evolutia

proceselor ptcanceroase. in cazul steriletllui riscui este reprezentat,le

probabilitatea aparifiei boiilor inflamatodi pelviene. Se consideid ca pentru
sdnatab numai abstinenta pedodicd $i coitul intrerupt nu sunt nocive.

6.l.Counselling-ul contraceptiv.

Reprezintd

un proces prin care

relalia cu ciienlii (A.Ro$ca, p. 17):

boli

dreptul la informare;

&eptul la ser-viciile de planilg farnilial;

dreptul de

alege;

dreptul la siguranla metodei (I.rulte din ele favorizeaai aparilia unor

sau chiar a sarcinii deoarece nu sunt bine folosite);

5.

dreptul la intimitate: clientul poate refuza o anutle examinare (oricum,

el trebuie sA gtie dinainte ce fel de investigafii se vor efechia. sd stie cine surt
persoanele care asista, sA i se comunice toare informatij le Iegate de iaz).
6. dleprul la con fiden ria litarc;
7. dreptul la respectarea denDitaui: clientul trebuie tratat cu respect, cu
atenlie, cu curtoazie:
8. dreptui la continuitate;
9. dreptul ia confort, in legaturd cu condifile 9i calitatea seryiciilor oferile:
10. dreptul Ia opinie (vizavi de calitatea serviciilor oferite).

Obiectivele .JxmlLrtte de consilierea contraceptivd sunt (idem, p.22):

a) sd ajute clientii sI decidd dacd au nevoie gi doresc sd f:oloseasca o
metoda de contraceplie;
b) sd le faciliteze o alegere liber6. 9i avizatd a metodei de contraceptie;
c) sA invete olienlii pr.incipiile de folosire a ntetodei contraceptive alese;
d) s6-i invete sd loloseascd corect metoda contraceptiva aleasA;
e) sd-i ajute sa-Si depdseasci anxietatea qi sd ia deciziile adecvate cand

apar probleme.

Ca orice formd de consiliere, planificarea familiald se bazeazi. din punct de

vedere tehnic pe ascultarea activ6, cotluDicarea non-verbald, parafrazare, adre-

sarea intrebdrilor, reflectarea sentimentelor gj oferirea de informalii. Situalia

ideald de consiliere contraceptivA este atunci cend se lucreazA cu cuplul. C6nd
clientul doregte o anumite metodd, corsiiierul trebuie s6:

determine pe baza discutiiJor qi examindrii antecedentelor iudividuale

b)
c)

sA explice dezavantajele gi motivele pentm care metoda contraceptiva

aleasA ste contraildicatd $i sa ofere informalii despre alte metode cortracepti\e,

persoand calificatd o a.juta pe alta s6-9i identifice nevoile legate de sindtatea

reproductivA gi sd ia decizia cea mai potdvitA de contraceplie. Motivele penlnl
care clienlii apeleazd la contracepie sao vor sa,enunte ia ea sunt extrem de
diverse, in func1ie de sdndtatea, valorile, obiectivele, personalitatea fieciruia.
Pentru a da un sfat de calitate in ceea ce privegte metodele conbaceptive cele
mai adecvate in fiecare caz, se recomandd respectarea vmdtoarelor principii in

1
2.
3.
4.

a)

dacd metoda doritd este potrivitd cu nevoile qi situalia clientului;

si verifice dacd alegerea sa este avizatd, precum gi graduJ de fermitate
in alegerea fbcutA:

sd ofere altemative;

d) cand clientul este fixat fenr la o anume metodA contaaceptivA, ea se va

apliaa atunci cend riscurile nu deplsesc beneficiile qi dacd existd asigurarea cI el
inlelege riscurile la care se expune;
e)

metoda selectat5

va fi

prezentatd

ca mod de acfiune, eficienti,

contraindicagii. reaclii secundare, avantaje $i dezavantaje.

Clientul trebuie sa fle de acord cu folosirea metodi contraceptive propusd de
consilier. in situalia in care clientul solicita srerilzarea chiruigicali - contraceplia definitivd - este nevoie de evaluarea psihologului, care va aprecia
opofiunitatea unei asemenea decizii. in acest caz, clientul va completa o cerere
$i este nevoie de acordul scris al ambilor paft(]ned. DupA aplicarea metodei,
consilierul va programa impreund cu clientul, intdlnirile de urmdrire a evolnliei
ciientului, pentru a umdri dacd au intervenit schimbdri, de ce natura (reaclii
secundare sau dodnla unei sarcini, inlaeluperea folosirii metodei etc) $i cuttr
anune poate fi ajutat clientul in noua situalie.
Vom prezenta in continuare priucipalele metode contraceptive.

Conlraceplid hormonald. Este recomandatA femeilor tinere, adolescenteior

active sexual, multiparelor, cupludlor care doresc evitarea sarcinii sau

spatializarea na$terilor, lehuzelor care nu al6pteazb (in orice situalie cand este
necesard o contrcceptie reversibili de scurld duratd, imediat dup[ un avorf, iu
caz de acnee, dismenoree accentuatd, chist ovarian, antecedente familiale de
cancer ovarian). Preparatele care

ilclud numai progestative

se

pot recomanda $i

femeilor care alepbaz6,, care au peste 40 dc ani, celor care nu pot folosi
estrogeni (care au cefalee, hipertensiune). Conhaindicaliile vizeazi; femeile cu
boli cardiovasculare gi cerebrovasculare, cele cu risc crescut de tromboza, cu
anomalii in coagularea sangelui, clr colesterolul crescut, cu sulednle ale
ficatului, cu caocere in slere genitale, considerate de obicci horuono-dependente (san, uter), sau stdri precanceroaser care au sdngerilri genitale cu o
etiologie neprecizat5, care sunt insarcinate sau suspecte de sarcind, cu alergie la
una din cornponentele produsului, cu hipertensiune afteriald. in ceea ce privegte
contrairdicaliile relative, principalele situatii sunt: cu 4 sAptameni inainte de o
interyentie chirurgicali, sau la mai puiin de 2 snptdmeni de la o astfel de

intewenlie, cu atat mai mult cu oat e urmatd de o perioadl mai mare de

imobilizare; situaliile in aaxe nu oxista siguranla folosirii corecte a metodei
(alcoolism, boli psihice), femei cu activism sexual redus sau femeile care

15s

folo_sesc alte medicamente ce pot interacliooa cu contraceptivcle (de exemplu,

antibioticele).

Acliunea confaceptivelor hormonale

se realizeazd

(LGhe. TotoiamL, p. ,153):

nivel hipotalamolipofizar: fac sii djspara..vdrfurile,.preovulatorii ale

.la
secreliei de LH 6i FSH inhibAnd astfel ovulagia;
- la nivelul h.agtului genital: progestativele modificA aspectul mucusului
cervical, fhcAndu-l impenetrabil pentru spemtatozoizi; lnodifica en<Iometrul,

fEcdndu-l inapt pentru nidarea oului fecundit.

Conhaceptivele homonale se comercializeazE cate 2l sau 2g; cAnd
se oferi
28, 21 din ele sunt active homronal, iar urmAtoarele 7 nu an continut
hormonal

fier, glucozd,
fi chiar placebo, servind la consolidarea
"l ."ol{in. de a lua tabletauneori pot
obiceiului
zilnic. prima rableti se ia chrar in prima zi a ciclului
rnenstrual, odatd cu debutul fluxului mens[ual. in fiecare zi s; ia
cdte o tabletd,
de preferinld ia aceeaqi ori. Dupi 21 de zile se face o pa uza
de I z.t1.i, dupi care
se incepe un nou ciclu de hatament. DacS femeia uitA si ia
tableta ziiei. hebuie
s-o ia rmcdiat ce realizeazA orni,iunea. iar pe cea care urmea,/a
"; i;;-;;
aceeagi zi, la ora obi$nuita. DacA s-au uitat doud tablete, femeia
" cele
va lua
doui
tablete uitate simultan, a doua zi iltca doua; a treia zi intra in regimul
nomi de
adminisbare de o tableta pe zi. DacA s_au uitat mai mult de tr;i
zile, cel mai
probabil va urma menstrualia.
Contraceplia honnonai5 de

lungd durata prezina avantaj ul de a evita situatiile

^in care femeile uit6 s6-gi administreze
tabieteie; contraceptivele h;;;#;;
lungI durat5_ sunt exclusiv pe bazd de progesteron. efioietrta lo,
nomentul adr:ninistririi nu este condilionat la ziloriL. in marea lor
"rt"',a-",u,
majoritate,

contraceptiv_ele_homonale de lungi dumtA sunt preparate

injectabile, durata 1or
de actiune fiind de ia I la 3 luni. Impiantele
ur"-"n"u p.oduse pot avea o
"u
acliune de pAnn la 5 ani. Acest tip de contraceptie
se poate efe'ctua prin:
preparate injectabile administrate lunar, trimestriil,
in.rplante subdermice cu

levonorgestril, inele vaginale

cu hormoni, sterilete cu frogestativ.

Contraindicfiile absolute pentru acast tip de conhaceplie vizeazd rinitoarele
situalii: sarcina sau suspiciunea de sarcina, sdngerariie uterine cu etiologie
neclara, cancer de sAn sau tumori mamare, cancere genitale, boli
ale ticafului,
tromboze arteriale, accidente vasculare cerebrale, - infarct. Contraindicaliile
relative se referi la: perioada imediat dupd na$tere, pe ouau a"
o
contror,'ers5 iegati de eficienla folosirii in acest interval,"iapiur" 1"^otA
unii specialigti
.suslindnd cd. apare ulr efect de masculinizare al nou_niscuhrlui),
diabet, boli
hepatice in antecedente, hipertensirme artedala, obezitate,
Efectere secu'dare are
contracapliei hormonale de rungd duratd sunt: tulburdri are ciclurui
menstruar,
pigmentarea cloasmatic5 a felei la expunerea la soare,
sidri depresive, modificiri
de libido, cefalee, ameleli.
Steriletul. La ora actuald,
.lume,
dupd pilula

steriletul este al doilea mijloc contraceptiv fblosit in

contraceptivd cu hormoni. (in tara noastrd este pJ
frimut too).

1s6

Acfiunea sa contmceptivd se bazeaza pe rerclia bilogica de raspuns la prezenta

steriletului ca $i corp stdin in cavitarea uterind. in prezenia iui se produc
utrrrdtoarele modifi c6ri:

a) modificiri morfologice ale

endometmlui. datoritd aoncenharii

de

leucocite se produce o reactie de tip inflamator, ins6 in absenla bacteriei;

b) modifictui biochimice: se modificd rispunsul endomehului la estrogeni:
prezenja cuprului inhibd ftansportul spermatozoizilor cdtre cavitatea uterind;
c) modifrcdri biologice: mediul inh-auterin devine ostil spennatozoizilor, dar
gi oului, care nu mai gAseFte un mediu propice implantiirii.
Contraindica{iile absolute ale folosirii steriletulu\ vizeazd... sarcina sau
suspiciunea de sarcinb, s6ngerdrile genitale determinate de cauze neprecizate.
neoplaziile colului uterin, boala inflamatorie pelvianb, alergia la cupm, boli cu
transn1itere sexualS sub t2 luni in antecedente in special la multipare.
Contraindicatiile relative inciud: sarcina extrauterini iu antecodente, inleclii

(cervicite, colpite), fibron ute n, uter cu malformatii. boala inflamatode

pelvianl in ultimelc 6 luni. cicatrici uterine, boli cardiace, nuliparitate (subiect
inca destul de conhoversat).
Steriletul se poate aplica in orice zi a ciclului menstlual, dar nu mai tdrziu de
zi:ua a l9-a1. aplicarea in momentul menshuatiei este preferabili deoarece
orificiul canalului cenical este deschis, colul este moale 9i inse4ia se realizeazl
mai ugor. Dupi na$tere, la 10-15 minute dupi eliminarea placentei, sau la 6
siptdmani dupb na$tere, dupd un avort (la cerere sau spontan), sau la maxim 6
zile dupd un coltact sexual neprotoiat surt a]te ocazij favorabile de instalare a
steriletului.

Principalele dezavantaje ale folosirii stedletului sunt: aparitia uror

neregula tati ale cichilui meflstrual. hipermenorea, leucorea (scurgeri cu aspect
apos ca albuqul de ou), aparilia durerilor dupi aplicare. Complicatiile posibile
dupd aplicare sunt: pefortuile uterine, durerile peiviene, boala inflamatorie
pelviand, inflamalile utero-anexiale. Dupd folosirea steriletului, in general nu sc
constatd afectarea fertilitdiii femeilor. Studiile realizate in Canada 9i S.U.A
(A.Ro9ca, p. 118) au constatat la o bunA parte din femeile care au folosit sterilet
(in special la cele care au folosit sterilete inerte, nu pe bazd de cupru) aparilia
sarcinii intr-o propo4le de '72-96yo itt primul an dupb renuntarea la folosirea lui.

Sarcina

cu dispozitivul implantar apare la 4 din 100 de femei pe

(G.C.Teodoru, p. 40).

an

Prezet-vativul. Este un mijloc de conhaceptie care se utilizeazA inca din

antichitate; in Roma anticS el se convecliona din vezica urinard a lapilor. in
epoca modemi s-a folosit latexul obfnut din cauciuc natual, dar el detemina
frecvent alergii in coltact cu mucoascle genilale. Actualmente se folosesc
materiale. sintetice - de e-'remplu, poliuretanul aare sunt foarte subJiri, dar
foarle rezistente la frictiune gi la fecerea agentilor patogeni.

157

in prezent o nnre varietate dc tipuri de prezervativi cu stda.tii

transversale, cu diferite reliefuri, cu mustiti (care au rolul de a stimula
Se foloscsc

sensibilitatea mucoasei genitalc in timpul contactului sexual) cu lezervor pent u

colectarea lichidului seminal sau 1ir5, cu diverse arome. Odatd aplicat pe penis
inaintea contactului sexual, el impiedici accesul spermatozoizilor in vagin. uter
qi trompe, aclionand ca o barierd fizicd.
Indicalii)e de lolosire aie prczervativului sunt: 1a contacle sexuale ocazionaie,
ca rnijloc de proteclie impotriva BTS (boli cu transmisie sexuali), imediat dupi
o na$tere sau un avor! pand o6nd cqrlul se dcide pentru folosirea unui n.rijloc
de contraceplie de duratA, imediat dupd o vasectomie, pdnd c6nd lichidul
scn.rinal ejaculai nu mai conline spennatozoizi, in perioada al5ptArii, cand
folosirea contraceptiei homonale ar afecta laptele matem.
Avanta-jele folosirii prezewatir,-ului sunt numeroase: este uSor de procurat, nlt
necasiti reletd. nu presupune supravegherea medicali, este igienic. nu creeaze
senzalia de disconfott gi murdirie. nepllcuti la feneie, este usor de folosit.
rcsponsabilizeaza bArbatul in contraceptie, mire$te durata erectjei, este un factor
bcnefic la bilbalii care suleri de ejacularc precoce deoarece scade intersitatea
senzaliilor in timpul contactului sexual, proteicazd impotriva BTS gi a infectdrii
cu virusul HIV-SIDA.

Dezavantajelc folosirii prezervativului sunt nrai pulin numeroase dscdt

avantajele, dar inrporlaute: intefcreazi ou desfigurarea spontani a rela,tiei
sexuale. aplicarea sa poate compromite erecfia; reduce sensibilitatea glandului la

bdlbat, deci, scade plicerea sexuali; daci nu esle lubrificat, poate creea
disconfort Ia fricliune. in special la femei; plopunerea folosirii lui poate creea
morrrentc jenante. care compromil intinritatca cuplu|.ri. invifarea folosirii
prezenativului se face in gedinlele de consiliere, cu ajutorul mulajelor de penis
din cauciuc. Este prcferabil in acest sens un consilier birbat. dacl nu existA un
astfel de consilier, femeia consilier va face instruirea cu ambii partcl)eri.
Aplicarea prezell'ativului presupune parcurgerea unniltoarlor etape: dupd
scoaterea din arnbalaj, se ridicd vdrfut cu rezervor al prezewativului 5i se pune

pe galnd; apoi, cu doud degete, prezervativul se

desihgoard de-a lungul

penisului, de la vdrf spre baz5. Dacd prezervativul nu are rezervor, atunci se

trage uior dc pafca de pe gland pcntrtL a sc creoa un spatiu de coleclarc a
lichidului serninal cjaculat. DupA ejaculare. prezer.,'ativul se scoate de la bazd
spre vdrf, cu multa ateulie pentru a se pdstla lichidul seninal in interior'. apoi se
face toaleta locali cu apd qi sapun. Daci se repeti contacflrl sexual, se va lblosi
un irrezervativ uou, parcurgdndu-se aceleagi ctape.

Accidentele posibile in utilizarea prezervativului sunt: ruperea sa (in

aproximativ 1,2-2To dtLn cazuri) 9i plobabilitatea de a se nrpe depindc de
calitatea materialului din care este confectionat de faptul de a fi sau a nu fi

Pentl! evitarea acestot' situalii, prezelvativul trebuie fixat

caplr. iat canJ se sct'atc- cl lrcbuie tinu{ cu tnina'

nenisulrLi din vagitr.

it,rcct. nrlat

pana- ta

(material
Dia/i agnul |aginql cslc o cmisferd confeclionatd din cauciuc
tolul
dc a
are
care
din
metal'
tEcuta
til"il),'."t; ur. I ^urgin. ineiard elastica.
dispozitivului'
pdstra
forma
de
a
in
vagin,
;i
ri"Uiiit" Oi"ft^gt"tl, oditr introdus
baricri
i;tti;" acliLr"ne este sir.nilar cu cel al prezen'ativului,. funclion6nd caunui
gel
utilizarca
tecomanda
se
sale,
eficierlei
cresterea
p""ati,
irl"a,
sa
iu
de
inse4ia
,p"""i"ia, care se aplicl pe atlblc fcle ale diafragmuiui' inainte
vagin.

inai"otiif" de folosire vjzeazi: femeile care nll pot folosi

contraceplia

florrlronuia sau stedletul; cupluri care au nevoic de o nletodf, de contrlccplic

de hngi
aliematwa de scurti durati phni opteazl pentru un mi-jloc contlaccptiv

Our"in.'Conno;nai.aliile se ieferi ia unndtoarele situalii: in prin.rcic 6 siptameni

pentru a pemite musculaturii destinse prin actui na$terii si-iii
a"p,
perelii vaginului (cazurilc
^"S"ta,
recapete tontts;I. cAnd nu se poate fixa diafragmul in
in :etroversie' infeclii
uterului
in
cazul
r'ectocel).
d;;;;i;pt geniial, cistocel,

repetatc, condi!i de igiend deficitare

urinarc
"'
folosirii tliafralmului sunt: nu intrerupe actui sexual' flind hxat cle
i;";;;

asiguli o protcc,ti parfialar

uterin, nu.iDterfefeazi cu
colului
a
maligni
reduce riscul dc ifectare

f"-"i" inii't" de acesta. areluline efecte secunclare,

nrs.

" o"ruuanrolele sunt: fcrncia trebuie si invele de la nedic sau consilict"nnt

in.i"1iu.
rnna,ri a" .,titirut

folosirea gelului speruricid poate oreea serlzatia ncpl5cutd dc

"o-r"itint-"u
partJneri in timpul

contactului sexual, reduce sensibilitatea colului ulerin.

diaflagrlului vagi:rat depinde de adecvarea mdrimii sale la

",
contia BTS vilotice' deci' contra SIDA' poate dctcrmina
p-*jeaza
t"uldari.,
pritr
"u
ri ciuci,,c sau spemricid' poate deteflrina inleclii urinlc
anrbilor
disconfort
"i"tgi'
oarecare
un
poat"
creea
$i iritarea urlrei.

'-gi";*f" i"fit"ii
'g"nitul"
organ"ie

aie feieii, de corectiiuclinea

hxilii

sale' de modul

de

int'."1in"r"'1tpt. deosebire cle prczervativ, diafragmul se poate rcfolosi) $i dc

,t,t gel spermicid. Dupi ultimul contact sexual' diafragmul
r'u
pastreaz' in
"u
"u-Uinut""
uuJi"ui t" pa.t.""r6 pioc incn 6 ore, apoi se extragc' se spala $i sc
ci
estinlcaza
sa
Se
elasticitatea
diminueazd
talc.
caro
presira
cu
cuiiu sa fara a-l
p
l30)'
(A
Ro$ca'
in prezent diafrag:nul vaginal este folosit de 29'o dintre femei
Cupolele satr tliafragnele terticale svnl o variantd de dimensiuni mai reduse
adleseaz'
a diairagmului vaginai, principiul de funclionare fiiudjdentic' Ele se
de rnulte
sldbiti
deficientd'
vaginala
au
lnusculatura
care
in specil femeilor
Ihld
sADalos'
nustiri, *u modificati cle cistocel. rectocel, dar care au colul uterin

lubrefiat, de adecvarea sa la mirinrea penisului; alunecarca prezervati\,.ului in

timpul folosirii se produce in special in doud nlon]ente distincte: unul din l0
prezeryative cad in timpul contactului sexual. iar I din 6 cad la retragerea

lcziuni sau defom'tiri.

Contraindicaliile folosirii cupolelor cervicale sunt: colul scurtat' conic sau ctL
col
leziuni, existenla scurgerilor porulente sau a semnelor de infeqie uterini'
acestui
Avantajele
degetul
cu
poate
fi
atins
nlr
care
dctbrmat sau col sus sitLLat,

158

159

mijloc de contraceptie sunt: poatc

fi folosit de femeile cu nusculatura vasinald

slab5, care nu pot utiliza din acest motiv diafragmul vaginal; in mod objsniLit nu
este perceput de paftener, nu produce infeciii urinare, nu reduce sensibiljratea

vaginului in timpul contactului sexual, poate

fi aplicat inainte de contactul

fi pdstrat in vagin mai multe zile
(spre deosebire de diafragmul vaginal). principalele dezavantaje se releri la:
necesitA stabilfuea exactS a mArimji sale pentru a se potrivi organelor genitale ale
femii qi a fi eficient, modul de folosire trebuie invatat de la o persoana avizat6,
daci dispozitivul este p5stat mai multe zile in vagin, secrefiile vaginale poi
deveni urdt mirositoare, ciriar fetide; nu ofer6 proteclii impotriva BTS.
sexual $i nu intrerupe cursul sEu natural, poate

Prezervativul feminin a fost inventat in anii 1990. Este un disoozitiv

conleclionat din poliureian gi are doud inele mai groase: r.rnul la capitul inchis,
care ve fi introdus in vagin, iar celilalt la capitul deschis, care va fi piasat in
l.ulvE. Aclioneazl pe acela;i principiu ca ti prezervati\,.u1 masculin. Utilizarea se
recomandl Ia cuplurile la care femeia doregte un mijloc de contraoeplie de tip
barieri mecanicd cu un grad mai ridicat de proteciie contra BTS. sau c6.nd

f'emeia doregte un mijloc de contraceplie pe care sa-l controleze ea.

Contmindicaliile sunt determinate mai mult de aspectele psihoiogice ale

folosirii, cici, ca gi in cazul prezervati\,.ului masiulin, mersul fuesc al

contactului sexual poate fi al'ectat de aplicarea sa. Avantajele prezervati\,.ului
feminin: nu necesiti supravegherea medicali in folosire. fiind foate accesibilolera protectie conra BTS 5i a SID\. csle mai rezistent decat prczeruariwl
masculin, sensibilitalea masculini nu esre afectatA, poate fi instalat inaintea
contactului sexual. Dezavantajele sunt: altereazi sensibiliatea femeii in timpul

contactului sexual, e incomod gi produce un zgomot neplacut,. La prima folosire

por e\isla dillculriri in rplicarca sr. esre relaliv:cump. pre,/cnarivrll lemrnrn
sc
introduce in vagin ca gi diafragmul vaginal, iar imediat dupA contactul sexual se
extfage, trbgand de inelul aflat in vulvi. Fiind o metodd recenta. nu exista
suficiente dare cu privire la eficienra sa conrracepli\ A.
Substan|ele spermicide se folosesc din antichitate: s_au gisit indicatii in
papimsurile egiptene despre mixtudle de plante sau pulberile Linerale foiosite
in scop contraceptiv. Un spermicid are doui componente: o substanla ineftA in
care se incorporeazA o substanta activa; impreund cele iloue substaufe actioneazA

mai intdi ca o barierl mecanici, imobilizdnd spematozoizii, caie apoi sunt

disnugi.
prezintd ca geiuri, cre[re (care se intind omogen pe suprafata
.Se
vaginului) supozitoare vaginale, tablete spumanle (care se iopesc irt mediul
umed vaginal- eliberand substanla activA), spume in spray (se folosegte un tub
aplicator.penhu plasarea sa intravaginali) sau filme solubiie (se dizolv! in vagin

in aproximativ 5 minute). Majoritatea

spermicLdelor sunt substante detergente,

care afcteaza spematozoizii, fEri sd produci efecte mucoaselor veginale.

160

Se lecomandi folosirea spermicidelor in urmatoarele cazlfi\: irt asoclgte cu

mijloacele de barieri mecanicd sau ca mijloc de contracepie de urgenta in cazul
aciidenteior de folosire a acestora. Conhairdicatiile se referd la alergiiie la
substanlele componente 9i la posibitele iritalii ale mucoasei vaginale. Avartajele
folosirii: reduc fricliunea local5, sunt uqor de folosit, sunt recomandate cand
contactele sq)iuale sunt relativ rare, ofela proteclie conha SIDA. Dezavantajele
vizsazS: inheruperea spontaneitdlii actului sxual' pot detemina iritalii locale,
creeazd senzalia de murdtuie. Folosit ca metodA lrnicA de aontmceplie, are o ratd
crescutd de egec. Cu exceplia spumelor, gelurilor gi cremelor, celelalte tipuri de
spemicide implicE un timp de a$teptare inhe momentul aplicdrii 9i cel al
eficienlei; folosirea prelungitb a spermicidelor poate determina nicoze vaginale.
Spermicidul va fi aplicat la fiecare contact sexual; daci a fost infi-odus de
peste 14 ore, necesiti o noui aplicare. Dupd ultimul contact sexual se asteapta 6
ore 9i apoi se indeptuteazd prin sp6lare. Rata relativ mare de egec in folosirea
spermicitielor este detemlinatd de: neaplicarea la intervalele de timp potrivite,
nu se a$teaptd suficient tiurp pentlu eliberarea substanlei active etc.

Buretele contraceplit. Este o metodi contraceptivb de balierd mecauici

buetele plasat in vagin bareazd accesul spematotzoizilor dar 9i un spermicid.
Buretele conhaceptiv este un produs al anilor 19?0, primul tip de burete apArand
pe piata anticoncplionalctor in S.U.A. (V.Luca, p. 88) Buretele contraceptiv
este confeclionat din poliuretan. are formi circulard, cu diametru de 5,5 cm,
fiind impregnat cu un spemicid. De aceea, dupd ultimul contact sexual, r:l
trebuie p[shat in vagin inca minin 6 ore (nu se recomana utilizaxea sa in timpul
menstrualiei). Este conceput pentru o singurd ulilizare. Folosirea sa este
recomandatA femeilor de peste 40 de ani, care sunt in pragul menopauzei, au
menstrualia neregulatA 5i nu mai pot urm6ri intervalele fertile a1e ciclului
menstrual, femeilor care alipteazA sau celor cu o YialA sexuald redusd De
asemenea, se poate folosi ca netodA suplimentard la slerilet
Principalele contairdicalii vizeazd: femeile cu o viala sexualA intensA,
lemeile la care o eventualA sarcini ar avea consecinle negativQ asupra sAn6tdlii.
cele care au alergie la poliuretan sau la spemicid. Avantajele folosirii buretelui
contraceptiv sunt: poate fi introdus in vagin inainte de contactul sexual, deci nu
afecteazd spontaneitatea naturald a relaliei sexuale, este ugor de procurat 9i
folosit, nu creeaz6 senza,tia de murdirie, asigurd o proteclie conb'aceptiv6
permanentd, indiferent de numarul conlactelor sexuale, timp de 24 de ore, durata
maximA a pdstrS.rii sale in vagin; de asentenea, nu necesitd interyal de a$teptare
pentru a deveni efrcient gi nu crceaz[ un disconfort birbatului, nu-9i pierde
eficienla dace femeia face baie sau inoata in intervalul il cale buretele este
introdus in vagin. Printre dezavantajele buretelui contraceptiv, mai importante
sunt urmdtoarele: mta sa de e$ec este relativ ridicata, sunt destul de scunpe 9i
poate creea un anume disconfod in cazul in care mdrimea sa nu este edecvati
dimensiunilor vaginului.

161

Coitul inh"erupl. Este,

se pare, cea

mai veche metodd coltracaptivd folositd qi

singua universal admisd de majodtatea religiilor. (A.Ro$ca, p. 144). Printre

avantajelc sale relinem: este ieftind, nu necesit5 supraveghere medicalE,
pfotele zZ! intimitatea cuplului, nu determina reactii alergice sau infeclii.
Principah.rl dezavantaj este mta mare de eqec (intre 10 9i 20%), la care se
adaugi: nu ofed protec.tie contra BTS, diminueazd satisfactia psihologici a
contachllui sexual, necesitand exercifiu gi un bun control al ejacularii din paxtea
bdrbatului. Constd in retragerea rapidd a penisului in momentul in care birbatLrl
simle inlinenta ejaculirii, pentru ca aceasta si se produci in afara vaginului.
Metodu calendanrlui se bazeaz6. pe observalia (fecutd pentru prima dati de
medicii Ogino 5i Knauss) ca o\,ulafia se produce in intervairLl dintre a 12-16-a zi
inailte de menstrualia urmatoare. La un ciclu menstrual de 28 de zile, prirnr zi
posibil icftiln va fi ziua a 8-a, iar ultina zi va fi ce-a de-a l8-a, abstinenla fiind
recomandata in acest intenal. Dezavantajul acestui mijloc contraceptiv este
perioada de abstinenlA destul de rnare, precum 9i lapnrl cI este eficient numai in
cazul fenrcilor care au ciclui regulat. Rata mare de eqec se explici prin varialiile
ciclului menstrual gi prin calcularea greqiti a perioadei fertile.
Metoda tanlperalln'ii bazale Iunclroteazd pe principiul apariljei secreliei de
progesteron dupd ovulalie, care face ca temperatura corpului sd creasca cu pand
la jumitale de grad Celsius imediat dupb ovulalie, Folosirea metodeL se bazeazd
pe mlsurarea zilnici a ternperaturii corpului de cbtre ferreie, la acelaqi moment
al ziiei 9i in acelapi mod (vaginal, rectal, bucal sau axilar, timp de 5 minute) $i
consemnarea valorilor iuegistrate- Contactele sexuale nu vor determina
fecundalia dacl au loc la cel putin trei zile de la cregtcrea temperaturii bazale fl
corpului pdnd la mensh1lalia urmitoare. Dczavantajele metodei sunt: perioada
relativ mare de abstinenla, convine doar femejlor cu cicluri regulate, mta de egec

fiind mare. In prezent se folosegte un termometru digital care afigeazi

temperatura corpului in 95 de secunde, sau temometrul elecfionic, care are
incorporat un micorprocesor ce poate semnaliza luninos lazele fertile 9i infertile
ale ciclului menstrual.
Metoda glerei cen,icale.

A fost descopedtd

de doi medici australieni

John gi

Evellyn Billings - in 1950. Glera ceryicalS (mucus-ul vaginal) are o evolulie

ciclicd: imediat dupl oprirea fluxului merxtrual este redusd cantitativ, dupd care
crette direct polpollional cu irnpregnarea cu estrogeni, ajungdnd abundentE
inaintea owlafiei, in zilele a I l-13-a. Metoda consta in autoobservarea de cdtre
ferneie a modificiriior aspectului, cantitdlii, consisten{ei qi culorii glerei
cen icalc recoltate in fiecare zi la nivelul vulvei. Zilele in care cantitatea glerei
cef,'icale este minimS sunt teoretic infertilei zilelc in care secretia devinc
abundentA, mai elastica qi mai consistentd sunt cele fertile. Telnica urmdririi

162

scxuale
evolulici glerei cen'icale ar fi eficienti, insi trebuie relinut ca raporhrilc
de
posibilitatea
gi
astfel
giera
cewicald,
zihice, duc la amestecarea spemei cu
surt
Dezavantajele
scade'
secrelie^i
densitbgii
.pi""l"t" .r*"a a cantitiitii 9i
pus la punct
cele ale metodei temperaturii bazale in prezent s-au
,itnitur"

"ude aspirat glera cen'icala.

dispozitive

bazale cu
Metodo sintpto-lermald constd in combinarea melodei temperaturii
o
indelungat'
antrenament
un
u !t"t"l a"-*ule. Folosirea netodei PresuPune
folosesc'
vrea
sd
""u
acaasta
dacl
femeie,
cdtre
de
corp
Uuna CunouEa"t. u propriului
fdri a-qi introduce diverse substanle chimice in corp
.n -ijfoa
"ontru""ptiu
niinffif"f avantaj rezulti din faptul cd imbinarea celor doud metode reduce

intervalul de abstinenld.

palpiirii coluhti uterin se bazeazi p(: observatia cd' imediat dupi

cu indexul introdus in vagin 5i are o
-"nr*u1iJ. Jolul uterin estc palpabil
se aproPie
consistenia fermi, asendnltoatc ctl cea a v6rfului nasului Cu cat
'cotul
sa se
atins;-consisterlfa
asccnsioneazd gi devine mai gleu de
or,ulaiia,
lerm
el
redevine
ovulalie
;i
dupi
iar Iu ovulalie el ievine moalc;
il;;;;;
c6nd
irfedili;
este
fenreia
ferm.
utcrin
cste
colul
p"na.i. Cdt timp
""."ritii
inceDe sa-si rriarda din iermitate, incepc perioada de abstinenld Eficienla
pe scar'i redusa a tnet'rdei'
-"todei c'ie nccunoscuta d3(orili folosirii
Mero<la

gtiinific faptul cil

Pri11 Qldptare S-a dcmonstrat
se considerl
Teoretic'
ovarului'
asupra
inliibitor
Droductia de Drolactina aie efect
ovulaliei'
prin
lipsa
proteciie
jutnatate
luna
de
de
o
asigLla
:;;il; J. llaptare
aliipt6r'ii'
ritmul
il
are
ovarelor
inhibilia
in
9i
un
efect
al6ptdr-ii,
durata
A"
efa*.i
Contr(

ul .fertililiitii

precum gi durata fiecArei gedinle de alAptare.

contact sexual
Du$urile posl-coilale. SpilAturile vaginale imediate dupA un
cu ape cu
se
fac
spallturile
uter;
ill
ajungd
sa
pot impiedica spermatozolii
incearca
se
zeimd de lemaie, bauturi carbogazoase' cu care

iaputr,'oi",,

psihologic 5i
u"iaifi"ur"n' ttt"aiului vaginal. Metoda are insa mai nlult efect
nevoie de
au.
spermatozoizli
ca
igi*i. in,*"a, studiil; demonsteaza
deci' orice
colul
uterin
in
pentru
a
ajunge
9i,
u-pro*i^utit,90 de secunde
spalaturi este inutila.
pdn
Adaplarea lehnicilor coitale \izeazd oblirlerea satisfacliei de catre birbat
coifus
suntr
coitale
tehnioi
dar ocolirea prooreatiei. Principalelc
"jo."iit'",
;;;;i"; (metoda de inspitatie orientala) prin care bdrbatut, printr-un control
iourt" tut.t, ot1i""t in unna unui antrenament deosebit. nu mai ejaculeazbi coitus
ini".i"*o.uf"t, in care copula,tia are ioc intre coapsele stransc ale femeii pAni la
ejaculare; practicarea coitului anal sau oral.

163

u-inare dau posibilitatea de_a determina evolutia nivelului

de LH, a
-Tes,te.le
vArfului
sdu, care, se ttie, va fi'rmat de ovulalie. f"rt.t"'A. progari"ron
i[dicd
(prin intermediul testelor urinare) pdn reaclia de culoare
sfdrgitul iazei fertile.

Testele saliyare urmalesc deteminarea nivelului honnonilor

sexuali, insd

metoda esre in curs de ler'fectare.

Sterilizarea ll.er.ttlriad.
,inteluperea
continuitbtii

presupune o intervenlie
chirurgicald, care ulmaregte
hompeior astfel incat spemtatoioizii si nu mai poata
'o\ulul

ajunge.la. capitul hompelor qi sa lecundeze

Se fol;;fte iigatura
chirurgicali a trompelor utedne, cu sau Ara sbivirea/seclionarea
rrimpelor; se
pot. folosi. qi cleme sau inele pentm obtrarea tompelor'icaz
in care se poate
oblne mult mai ugor revenirea la starea iniliald).
Fiind o metoda radicali, se recomandd practicarea ei in umdtoarele
situatii:
mai
copii. cand erisra morire ,".di.rt" ,J" ;;;;i;:
:::: illll-li
.dore5rc

cupa 2 cezanene. e\ ltarea rupturii uterului, care poate suneni

la o rioud sarcina),

pi": in,pericot riara mamci rboti rascutare. ,.nut". h"furi...,.1.

:::1
cano ::.11"
Du se poare aprera ra co'Lraceprra honronaia. contraindic:rriiie
vizeazd
situalii precun: existenla proceselor inflamatorii u.ut", u irrf..1iito.'fentoneale,
tumori pelviene, boli cardiace grare, obezitate, aderenla intre
urer'9i organel"
r ccine. hipcnensiune. anemie irnponanl6,
hemic ombilicala erc
In tervenfa
irurgicar5 se poate face in pri[ra jumdtate a cicrurui n]enstrual,
_ch
qaftum. la 7-2 zlle dupa nairere, sau dupi un avot. Avantajele sterilizbrii
fo.st.
relntntne sunt: metoda este permanente, are o eficien![ contraceptivd
mare, nu
are.efecte
.secundare de dura6, nu detennina drsconfortul pJrt"*.ul.ri, nu
implica perioadc deabsrinenri. inrrc dczaranraje se numard: ,",ilJ"irrll,,u,"u
ollcl,r Sl neslgura. lltnd si jbane costisiloare: in caz de e,ec aparit un mare "r,.
risc
penhu sarcinb extrauterinA; nu ofera protectie impotriva
BiS; ntL apar moaific;ri

psihologice, dar pot apfuea dismenoree.

Sterilizarea nechirurgicald impiici un alt set de manevre,
accesul fEcdndu_se
pe canalul cervical, umirindu-se crearea unor obstruclii
fubare cu a1utorul
substanlelor chimice; acestea decrangeazi o fibroz6, caie cuprinde
orifici e
trompelor, impiedicdndu-se accesur spematozoizitor ta trompeie
uterine. se
folosesc in prezent metode cliimice _ compugi pe bazi de fenol'_
care aderd pe
perelii trompelor obturdndu-le. Exista mitoae fizrce: dispozirive plasate
9i
cu
ajutorul histe.oscopr.rlui in orificiul tubar. in S.U.A ,. folos$
upl"ur"u d"
silicon li.chid_direct in hompe, unde acesta se solidificb,
obtur6nd tiompele pe
doui. treimi din lungimea lor (A.Rogca. p. I771. Avaniaje:
irr.toa.t"
sunt ieftine, dar reversibilitatea este greu ie reaiizat.
in ,ani_b, ,uru- O""t,iroi""
,,l""",
este loarte mare-

Sterilizarea masculinc-l raseclo tid. Constd in ligatura gi secEionerea

canalului delerent din funiculul spematic, la nivelul scrotului. Intervenlia este
u$oard din punct de vedere tehnic, Fi se face cu aneste zie local6.
Se recomandd utilizarea in situalii precum: in cuplurile in care femeia nu
poate fi sterilizati sau cand birbatul este purtator al unei boii genetice grave.
Contraindicalii: infeclii ale pielii scrctului, ale aparatuiu; genital gi urinar,
diabet, boii coronariene, tulburdri de coagulare a s6ngelui. Barbatul care solicite
o astfel de interyenlie trebuie sd fie sAnitos 9i echilibrat din punct de vedere

psihic.
In urmdtoarele 6-8 sbptdurdni dupd interven(ie, sau pand la 20 de ejaculiri^
lichidul spematic mai poate conline spermaotzoizl, care au rAmas in ciile
genitale ale bdrbatului dinainte de intervenlie. DupA acast interval se efectueaza
o spermograma de control, dupd care, dacd rezultatul este cel urmdrit, bExbatul

poate

fi

considerat sleril. Complicaliile sunt ftarte pulin frecvente (edem-

durere, infeclie) $j nici din punct de vedere psihologic nu s-au semnalat reaclii
post-operatorii. 5% din bh$a1ii cu vasectomie au st5ri depresive $i tulbureri ale
apetitului sexual. Vasectomia este o inten'en1ie revercibi16.

6.2. Contracep{ia post-coitald de urgenfi, Se realizeazd in situatia

unui contact sexual neprotejat in perioada fertil6, in caz de viol sau incest. in
cazul accidentelor de folosire a metodelor de barieri fizica sau a

contraceptivelor hormonale, a metodelor nanrrale de contraceptie. Stedletul

poate fi instalat la 5-7 zile dupi ovulalie, metoda dovedindu-se eficierti.

Folosirea tabletelor nun.rai cu progesteron este o alt5 mAsuri eficientd, dar se va

realiza numai sub indrunarea specialistului, penrru dozarea patrivitd.

Contmceptia homonalA de urgenlA se realizeazA astfel: prima dozA se ia cdt mai

repede posibil, 9i nu mai tArziu de 72 de ore de la contactul sexual neprotejat. A

doua dozi se ia la 12 ore dupd prima doza. Io tinpul, folosrrii contraceptiei

hormonale de urgentd se va evita luarea altor medicamente pentru a nu se
produce intederenle care sd scadA eficienta acliunii hormonilor. DacA fenteia
prezinta virsitud la mai putin de o orb de la administrarea primei doze
contraceptivg, admilistmrea se va repeta. Femeia se va prezenta imediat la
medic dacd, in cursul contracepjieie hormonale de urgenlA, prezintA: dureri in
membreie inferioare, dureri abdominale violente, tuse sau respiralie dificile,
cefalee sevela, aneleli, slibiciute, trLlburiri de vedere, pierderea vederii,
tulbur5ri de vorbire, ict tegumentar. Mentruatia urmatoare va aparea mai
talziu; daca intdrzie cu peste 4 sap6mani se recomanda examen ginecologic
pcrrtru ercluderea

po'ibilitalii sarcinii.

6,3, Bolile cu transmisie sexuall

in prezent BTS sunt considerate ca fiind cel mai numeros gmp de boli

tansmisibile, incidenla fiind de ordinul sutelor de milioane, deqi se admite ci

rapoaftele oficiale nu includ dec6.t a zecea parte din cazurile reale (I.Ghe.

165

Toloianu, p.485). Numitorul comuo al acestei grupe de boli 1l repreztnti

calea
de transmisie principala: contactul sexuat. Docr,rmentele O.M.S. includ
in grupa

BTS umatoarele alecliuni: sifilisul, gonoreea, gancrul moale, limtogianu_

lomatoza inghinald, uretrita negonococicd, candiiomatoza, herpesul g-enital,

granulomul inghinal, trichomoniaza" candid,omicoza, ftiiaza puUiana
9i icaUia.
Una din consecinjele majore ale acestor boli este infertilitatea; atAt
la iemei, cAt
qi la bdrbali. Studiile realizate au pus in evidenld ca gmpul
cei mai impofiant in
transmiterea infeclilor il reprezintb bdrbafii cu.varsti intre 1g_34
ani 9i lemeile
cu varsta intre 16-24 ani; cei mai expu;i la imbolndvirile cu B.fS
srnt
prostituatele, homosexueiii, echipajele din u.rarina comerciala etc (A.popescu,
p.23). Pentru nici una din BTS nu-exista irnunitate, iar mijloacele
contraceptive
de barierd fizici nu sunt infailibile in protectia conha infectixii.

Sifilisul este o boald infeclioasa, contagioasi, epidemici, cu evolutie cronici

irltlrmirlrrra Se transrnrre fre pe cale .eruala raproximariv 15"" ;i;;^;,
11
lte congenltal. Slltllsul e.le pro\ocal de Spirochera pallida. un agenl patogcn
foarte mobil, dar gi foarte fragil,. inrrucat ialdura gi uscaciun.u ii
Oirt*g.iu
.

temperatura obignujtA ei poate trii o jumdtate de ori pe obiecte

umede (p;riute
de-dinrjt. dar anriscprjcele Lvuale .sapunJl. derergenrij itdjrrrue raoid. '
Sifilisul evolueazi in 3 perioade primara. secunjarii te4iaia _ separate
de
5i

intervale de ,,liniqte',,

in

caxe nanifestArile clinice

nu se

manifesti.

Contagiozitatea infecliei sifilitice este cea mai mare in perioada primari

6i
secundara. cdnd exista leziunile erozive.
Sifilisul primat apare in uredie la 3 sdptimAni de la infeclie, car.e reprezintA
perioada de incubalie. Se manifesta clinic prin apariEia, Ln
zona se[rtala sau
extragenitald, a ulei ulceralii de culoare rogie, nedureroasa, denuirita
gancrul
sifilitic. Dup-6 un interval de apr.oxlmati\, 9 saptenrdnj, in cure agentoi patogen
se

inmultegte foare repede, invaddncl practic rot organismul, d ebrLreazA

faza
secundarS, care dureazE aproximativ 4luni; acum leziunile
se resorb, ddnd
bolnar.ului impresia unei vintlec6ri. Apax ins6 alte simptome, mat putin
spectaculoase: leziuni cutanate, cefalee, dureri la nivelul tlti"i.
i"C.u

intemitenti etc. DupA cel pulin un an (perioada de latentd putana se Jur"ze

,ir"uit
mai mult) se instaleaza faza ter\rara, cand se manifesta sihlisul cardio-vascular
sau neruologic. Manilestfuile clinice includ: leziuni localizate, grupate,
ulceroase, la nivelul pieli, mucoaselor, oaselor gi visceral (la
niveiui'laringelui,

traheei, pldmdnilor, ficatului etc).

Gonoreeo (blenoragia). Este frecventa Ia persoanele cu o viata

sexuala activE,

care nu au un partener stabil. Agentul patogen este gonococul, care

are o
perioadd de inc'bajie in medie de 3 zile. BoalJ este de 314
ori mai frecventa la
barbati decat la femei, sursa de infeclie fiind femeia, lu
boulu pout" ,a
imlrace o formi asimptomaticE (I.Ghe. Totoiaru. p.491)."*"
La barbat,
-r" zonele
infectate sunt: ureta, anusul, faringele qi ochii, iar dac6 {oulu ,r.,
t ut"ura.

166

inleclia se poate extinde la alte zone, provocdnd un edem al penisului. prostatite,

infectarea gangionilor inghinali etc. Boala se manifesti printr-o scurgere
abundenta gdlbui-verzuie insolitn de dureri la urinare qi uriniri frecvente.
Tratamentul cu antibiotice este eficient cu condifa sd fie adminishat 1a timp;
dacl tratamentul este tardiv, complicaliile sunt severe, antren6nd sterilitatea
btubatllui. La femeie aceastd foff1a aeutd de infeolie este fcarte rar intahitd $i
se manifesta prin scurgeri vaginale purulente abundente, usturime la mictiu e.
Forma cronicd debuteaza discret, cu senzalii de ustur:ime la micliune, secrelia
sen.rdnAnd cu o leucoree banalh. Se reactiveazl la fiecare ciclu menshual gi astfel
contagiozitatea maximE este in primele zile dupd nenstrualie. La ambele sexe,

complica{ile tardive sunt: poliartrita gonococicd, septicemia gonococicd,

tromboflebita venelor pelviene, meningita gonococicd etc.

$anctal moale este detenninat de bacilul Ductey, care este sensibil la

antiscpticele uzuale. Boala este endemicd nai ales in zonele cu cliurd caldd,
fiind mai frecventd la b5rbali decat la femei. Incubalia bacilului Ducrey dr.u'eazi
3-5 zile. dupd care apare o ulceralie profundi, nercgulat5. purulentd, dureroasd.
Daca nu e tratatd la timp, dupa 2-3 saptimani apare o adenopatle regionald
n.ronoganglionard, dureroasi, inflamatorie. $ancrul moale nehatat sc poate
vindeca spontan, insi adenopatia poate persista ari de zile.
Linfogranulomatoza inghinald este o boalA contagioasd de naturA Yirotici.
Agentul patogen este un inframjcrob Chlamidia psittaci care poate fi pus in
eviden$ in leziunile ganglionare ano-rectale. Incubalia este in medie de l5 zile.
Boala este mai rdspanditd in zonele cu climd caldd. Se n.ranifestd clinic plin
aparilia unor eroziuni herpetiforme, neduretoase (care pot dispdrea in cdteva
zile), dupd caxe se instaleazi adenopatia limfogmnulonatoasi: ganglionii sunt
duri, ugor durerogi, dal cu timpul se fistulizeazi, eliurinAnd puroi. Acesta poate
evolua cAtre sclerozare gaglionard, catle elefantiazis.

Infecliile uro-genitale microbiene sullt infeclii ale cdilor urinare Si genitale

deteminate de divergi microbi. Prezenla unei flore microbiene intr-o secreie la
nivelul organelor genito-urinare nu are intotdeauna o semnificalie patologici;
insd perturbarea euflorei vaginale sau uretrale pdn apoful de microbi noi
produce diverse infeclii locale. Aparilia microbilor noi este favodzatd de factori
mutipli; bolile generale (gdpe, septicemii, diaree, constipalie), infeclii urogenitale parazitare, spnldturi vaginale, instilalii uretmle, metode medicale de
diagnostic $i tratamert, abuz de alcool gi excese sexuale etc.
La bdrbat, manifestddle clinice includ: secrejia seroasb sau seropurulentd cu
eritem in jurul meatului urinar, senzalii de usturime, inlepdtur5, arsura. jeoa

la micliune, dureri uretrale intemitente. La femei manifestdrile clinice

includ r'ulvo-vaginita (se caracterizeaza prin leucoree purolenti, edeur gi eriten
al vulvei gi al mucoasei vaginale, dispareunie), cistitele (apar micliuni multiple,
1oca15

r67

insolite de durere) 9i cervicitele (inflamalii ale colului uterin, cLl secretie sero_
purt enti abundentd, jeni locald, ulceralii). Ambele sexe pot fi afectate de
sterilitate, ca efect tardiv al complicatiilol apirute in urma aceitui tip de infeclii.

Uretri/a gonococicd este deteminatd de infectia cu Chlanidia trachomatis. un

microorganism lipsir de rnembrani. care se de,/\olra inrracelular pi esre iruudiri

cu bacteriile chlamidia se dezvorta in uretra bixbatului gi determind manifestari

precum: dureri testiculare gi inghinale, fenomene de uretritd subacuta, care pot
evolua cdhe prostatiti 9i epididimitd. La feneie, infectia cu Chlamidia detemini
ceruicite, uretdte acute, proctite. perioada de jncubalie este de la l0_60 de zile
si
face ca gradul de contagiozitate ia ambeie sexe sd fie foarte crescut datoritd

ignordrii bolii (A.Conu, p. 188). Studiile au pus in evidenti cd infectiile cu

Chlamidia sunt cele lnai fiecvente maladii traosmise sexual la paxtenedi de

ambele sexe. Chlamidia este sensibili la antibiotice.

Infecliile nicotice sunt detemtinate de ciuperca Candida albicans, care existi

in mod obiqnuit in cavitatea bucald, vagin Si in tubul digestiv. Ciuperca devine

patogeni dupd tratamentul intens cu antibiotice sau dupa chimioterapia specificd

in leuceurje qi neoplazii. De asemenea, alli factori iavorizanti ,unt, diub"tu1,
obezitatea, avitaminozele, tulburdrile endocrine, anticonceplionalele, spdlitudle

vaginale repotate, exploririle medicale locale repetate etc.

Infeclile micotice se pot transmite atat pe cale sexuald, cdt gi pe

cale

extrasexuld (sursa principald de infectie a Yaginului hind tubul disestiv). La

lemei. rnlecriile rnrcorice.e rnanilesra prin: v.ulvo_rcginila candidozij
llcucole,
edem
.ai vulvei, inflamalia mucoasei vaginale, prurit local, dispareunie); la
bdrbali, se manifestd clinic prir: balanita candidozicd (eritem,
pustule, senzalie de usturime, arsurd, iend locali) si uretrita
"i"-,,r"r,"o_
condidozicS
(secretie ureh'ald redusi, puruleltA, pruit la nivelul meatuiui urniar,
senzalii de
durel e). Tratamentul cu stanicini este eficient in cazul infectiilor nicotice.
Herpesul genital este o infectie virotici recidivantb. cu manifestdri clinice la
nivelul organelor genitale, insotile de prurit. jena locala sau durere. Agentul
patogen este un virus herpetic, care se poate dezvolta accidental in orice
celuld
sau lesut al corpului; el poate ramane in stare de latenld in
gazdd
fEri a
lesutui
detemina manifestiri clinice. Virusul herpetic se poate pune in evidenti in
secreiia uretalS sau a colului uterin. Se pare cd exis16 putbtori asimptomarici,

Herpesul genital se iDtalnegte la ambele sexe; perioada de incubalie este de la

2'20 de zile. Se manifesta prin aparitia unor vezicule care se sparg ugor, ill
formd de,,buchet", ddnd nagtere, dupd spargere la mici eroziuni. La femei,
leziunea de herpes se localizeaz\ pe mucoasa vaginald, \ulvara, perir,'ulvard,
regiunea anald, Sanlul interfesier, goapse gi foarle mr pe colul ute n. La bfubali
lcziunea se localizeazS pc gland, piepu{, perianal. La ambele sexe complicatiile
pot fi: nevdtele, meningita sau meningo-encefalita, fiind cazud destul de mre,
insi. Tratamentul cu antibiotice este eficieut.

Tricomonidza este una din cele mai &ecvente infeclii ulo-genitale, fiind
produsd de protozoarul trichomonas vaginalis. Apare impreund cu alte:infecli
transmise sexual. de obicei cu gonoreea. La barbat se localizeazi cu predileclie
la nivelul urehei $i al prostatei. Lichidul spennatic Ai prostatic este un mediu
favorabil pentru agentul patogen. La femei, glandele Bartholin 9i glandele Skene
reprezinta rezervoarele parazitului. Transmisia este cu precadere sexuali, dar se
intahesc cazuri de transmisie qi extrasexuali (folosindu-se, de exemplu, obiecte
de toaleti intiruA, instrumente medicale, apa de la gtrand, capacul WC-urilor
publice, nimolul utilizat in terapia afecliunilor genitale). La bdrbat, contaminarea sexual5 este unici.

La femei, perioada de incubalie dureazi intre 2-60 de zile 9i se manifestd

clinic prin: vulvovaginite, endocervite (cand infeclia se propaga din vagin cehe
colul uterin) 6i uretd16. La barbat, perioada de incubatie este de 3-5 zile, iar
tranifestirile clinice includ: uretrita acuti, prostatita, epidimita.
Infecliile uro-genitale cu itusurile HPII (,,human papilloma virus") cauzeazi
vegetadle veneriene, care sunt ni$te fomaliuni tumorale benigne. infeclioase,
contagioase gi autoinoculabile, sursa fiind regiunea genito-anala. In prezent se
cunosc aproape 60 de vimsuri FIPV, dintre care unele sunt ounoscute pentru
produceria leziunilor papilon.ratoase la nivelul colului uterin. in 607o djn cazuri
vegeta{iile veneriene sunt localizate anal gi perianal, inciden}a lor fiind cea mai

mare la homosexualii pasivi. Factorii favorizan\i vrzeazi. igiena genitali

doficitafi, preexistenla altor infectii uro-genitale (tricomoniaza, candidoza).
Transmisia poate fi sexuah sau de la mamd la copil, gi mai rar prin folosirea

posibil ca herpesul genital sA nu se mai manifeste niciodata. Afectiunca primard

durcaza incre 2-4 saprarndni 5i recidiveaza in 509" din cazuri. ln maj;riralcr
cazurilor insd, herpesui transmis pe cale sexuali poate deveni in timp o boald
independent5. Recidivele carc il caractedzeaza pot fi declanqate d'e difedti
fbcto : menstrualia, boala febrild, razele ultravioleie, tu)burarile'digestive, sari
psiho-emolionale, tmtamente cu corticoizi etc.

obiectelor de toaletd intima, sau instrumente medicale infectate.

Perioada de incuba{ie variazi de la siptAndni la ani, infeclia latentA cu virusul
HPV fi:ind mult mai frecventd decit cea manifesta. Manifestarea clinicil include
un debut cu o leziune ini1ial6 sub forma unei mici papule. Cu timpul aceasta
cregte iu dimensiuni, devine tumoretd, luind aspectul de ,,creastA de cooo$". Prin
confluare se formeazd mase vegetante, atingand uneori mirimi impresionante
(cat un cap de nou-niscut). in sfera genito-anald apare ulcerarea insoliti de un
miros putemic dezagreabil. La barbat, localizdrile cele mai frecveflte sunt: in
jurul frenului prepulului, ganJul balalo-plepufal, teaca intemi a prepulului, pe
gland, meatul uretral, pe scrot, r'eglunea inghilala, perianal. La femei,

r68

169

care r,sp6ndesc boala (I.Ghe. Totoianu, p. 503). Dupb prima infeclie

herpeticd e

localizarea este: pe fala internd.a Iabiilor mici, ganlul interlabial,

in jurul
meatului uretral, pe mucoasa vaginalA, perianal gi perineal. Chiar
dupd
un
9i
tratarnent corect pot apdrea recidive. Factorii favorizanli ai recidjvelor
swrt:
folosirea contraceptivelor, prezenla leucoreei, ftatameotele indelungate

Intrebiri

qi exerci(ii

cu

preparate cortizonice, diabetul.

Ftiriaza pubiand este o maladie contagioasa cu tansmisie sexuald,

cu
Iocalizare in regiunea genitalA gi, ca urrnarl3 a unor practici sexuale
specifice, qi

in barbd sau in regiunea axilard. Agenhtl patogen esre un arrropod phtyrius

pLrtis
(pdduchele. lat). Ciclul
complet, de L o., lu oo, este de 2i de zile. perioada
de incubarie estc de 7'ital
zile. Iransnrirerea paduchilor lali se face pln conracL
direct, pe cale sexuald de obicei, 9i mai rar'pnn folosirea lenjeriei
siu a patului
-femei,
comun. Ftiriaza pubiani este de 4 ori mai {iecventd ra bbrbati
dec6t ra
fiind afecliunea cu transmisie sexuald cea mai contagioasd. Manifesiarite
clinice
-rogii-maronii

includ: prurit, ieziLrni papulo_veziculoase, petele

lii.

p ie

fe

1. Identificafi

ccnsecinlele

la nivel individual gi social ale practicilor'

conhaceptive $i ale planingului familial.

2. Comertali pozilia Bisericii in problema contlaceliei.
3. Identificali sursele care alimeflteazl rcprezentarea socialA conlorm cdreia
contracaplia este responsabilitatea exclusivd a femeii.
.1. Credeli cd ofensiva contlaceptivelor in societatea contempomnd este uI]
indicator al devalorizirii reproducerii? Argumentali.
5. Cum explicali practicile unui anumit segment al populaliei masculine de a
intezice partenerelor folosirea mijloacelor cofltracptive?

suprafata

Scdb.ia este o boald contagioas5 cauzata de un parazit epidermic,

care se poate
transmite $i pe cale sexuali $i extrasexuala. Agentul p^atogen,
Sarcoptul scabiei,
poate fi de provenienld umand, animala sau vegetala. in
alparllia sca'biei, femela

de sarcoptes joaca rolui principal. deoarece ea sapa gateiii la niveiul

saatului
cornos al pieii pentru a depune oudle. perioada de in;baie
este de 40 de zile.
ManifestAxile clinice includ: prurit (cdldura accentueazA pilritul),
eczenatizdri,
fome nodulare. Manilestarile cutanale se caracter.ireaza prin aparilia ganlului
acarian, veziculelor perlate, a nodulilor de culoare roqu_violaczu.
Je marimeu
unui bob de mazdre. Leziunile curarare se loial,izeaza
ieriombilical,
perimamelonar, pe fese, arliculatiile pumnului, antebrafe,
radacina penisului.

Bibliografie

coapse-

Relalia.intre BTS Si infeclia clt HII/ SIDA Se cunoa$te in prezent

f-aptul ci
sursa de infecle in cazul BTS gi al infecfei cu HIV_SiDA
este omul bolnar,.

rransmirerea sexuala fiind una din principalele cdi de inrbolndvie.

E_i;;^i;;;;;
Iezrum cauzate de BTS (erozini, ulcerajii, fisu intalnite in
sifilis, gancrul moale,

vegetatiile veneriene) fayoizeazd..infecgia cu HIV (L.pAur, p.iSfin

pur.atet,
lavorizeaza. aparilia
imboiraviri cu eT'S ,Je e^"*pt,,.
"u..llV
Ll*]n
-Lmer
herpes gemtal, vegetali vereieue, candidoze
etc). Ca rurnare, catejoriiie
cu iisc
crescut atAt la imbolni.virite cu BTS, cdt
riiirisrOe ,rrn,
9i i" i"f""p
homosexualii, prostituatele, consumatorii de <lroguri, p"rroun"l"
"i
folrte active

sexual gi care nu au un padener stabil.

A.Roqca (1999), Elenxente de planificare ;familiald $i contraceplie, Editura

Quo Vadis, Cluj-Napoca
G.C.Teodoru (1985';1, E;fectele secundare dle contrecepliei moderne, Editnra
Medicald, Bucule$ii
M.M5icanescu-Georgescu (1995). Sexuqlitate masculind, Bucuregti, Editura
Tcora
E.Zbranca (1990), Contracep!i.t, Iagi, Editura Junimea
l.Ghe.Totoianu (1996), Seruqlitqteo umand, Targu-Murc$, Casa de EditurA
,,Mureq"
V.Luca (1991) Contraceplie. Anticoncepli onal e, Bueuregti, Editura Medicali
A.Popescu (1982), Boli cu transmi;ie se.raalti, Bucureqti, Editura Medical

A.Conu (1976) Dennqto-yenerologle, Bucuregti, Editura Didacticd

Si

Pedagogicd

L.Pnun (1988), Infeclia cu vitttsul imunodefcienlei umane (HIV), Bw::reSti.,

Editura Medicald

t70

171

Capitolul

7.

Exploatarea comerciali a sexualititii

Scxualitatea umand a reprezentat o surs6 de profit (in toate sensurile, llu
numai economic) dintotdeauna; nu intauplator se afima desplc Drostitutie ce
este caa mai veche meserie din lunre. in prezent fonnele de exploatare a
sexualitilij s-au inmul{it si s-au diversificat, pe mdsuri ce normele prohibitive
ale discursului despre sex au devenit caduce 5i odate cu lacilitdtile oferite de
posibilitilile telxlologiei actuale. Astfel, este greu de spus unde incepe unde se
9i
terminb piata sexului intr-o societate dezyoltatd; revistele eroiice. filmele
pornografice, vibrztoareie, afrodisiacele, conhaceptiyele [u sunt singurii vectori
ai acestei industrii, ci hebuie luatc in considerare $i obiecte mar ourin
specraculoa<e. mri putin
"ljicnte si. aparent. rnal bine inregrare culrurii
,,normale". De exemplu, publicarea operei marchizului de Sade, pJcare o gisin.r
in libririi, caseta video, spotruile comerciale la TV. sau dezbaterile televizite pe
teme sexuale, CD-Rom-ul $i Intemetul, care fac posibil ,,Cyber_sex_ui,,,
ilustleazi procesul de sexualizare. de rispdndire c se\ulul ca nrentalttate in
retelele modemitdtii contcmporane. penhx toli coqrercianlii a devenit o axiomA
ci orice se vinde nai bine - de Ia biue-jeals pdni ia rbcoriioare qi magiui sport
dacA arati ,.sexy". Exploatarea comerciald a sexului a develit uri o nur,"
integmnti a struaturii financiare gi ocupalionale a societdtii. Industria seiuiui
inseamne exploatar.ea actorilor (dar $i a speciatorilor.), fiind in deplin acord cu
meltalitatea societAlii de consum in care totul devine marli: iubirea, ferneia,
b5rbatul. Industria sexului evolteazi in strdnsd iegahrA eu fenomene precum
traficul de iiinte umane, trahcul de stupefiante, fiind controlatl de releli de tip
mafiot.

T.l.Erotica $i pornografia. S-au impus incd din secolul XX ca genuri

artistice, catalizand adevarate stiluri de viat6. Succesur comercial ar unor reviste
Playboy, Hustler, Penthouse etc , al unor filme, calendare, alburnc fotogralice,
spectacole, carc toate au in comun exploatarea nuditagii gi sexualitelll, a fost
cqnstant in ultima jumdtate de secol. De exen.rplu, doar in Fmnla, la mijlocul
anilor 1990 existau pe piat6 peste 200 de reviste etotico_porirogradce, cu aparirie
lunari, peste 200.000 de persoaue fiind abonali pemanenli lu .t.; p.iL. un
milion qi jumd.tate de fiancezi, bdrbali dar gi femei, au apelat la serviciile unor
finne specializate iu fumizarea de materiale erotice gi pomografice (p.Baudry,
p.26), ci{ia de afaceri a acestei industrii fiind irnpresionarti. pornografia poate
fi
defitritd ca prezentare a conpoftamentelor sexr.rale, prin imagini si,.,/9i
"unirrte,
inclusiv prin mijloace electronice - intr-o manierd care se dor.Jqte excitantd.
1'72

Distincjia intre erotica 9i pomogmhe pare mai greu de fEcut in prezent dec6t
in urmd cu un tleceniu datoriti evoluliilor celor douE genuri $i datodta evoluliei
imageriei sexuale, deteminatA de ele. La nijlocul anilor 1970 se opera
urmatoarea distinclie intre eroticd 9i prostitulie: erotica srLgereazi, evocA, in timp
ce pornografia infEliqeaza, demonstreazd. Corolarul il1 plan axilogic era ca
erodca este ,,bunE'. iar pomogiafia este ,,rea": erotica demonsheazd respectul
pentru fiin1a unanA, nu conljne elemente de sexism 6i homofobie, in timp ce
pomografia inlhti$eaza exploatarea sexualA prin violenla sau constrangere De
exemplu, fotografia eroticd ce infeti$eazi o feraeie (nu neaparat intr-o ipostazA a
nuditalii sale) care i$i aSteapta partenerul; ea sugereazi tensiunea, dorinla,
pldcerea sexuali anticipatd in vreme ce fotografia pomograficl infe{i$eazd
iemeia penetratd. Corpul erotizat poate sa no fie deloc un corp dezgolit, expresie
fetei sau pozitia, postura, pot exprima mai bine chemarea eroficd decat
goiiciunea total6. Erotica are un mod particular de utilizare a nudit5tii, nu unul
direct $i cantitativ, explicit, ci unul care-l determind pe consumator si-$i
elaboreze propriul scenariu, sd traiasca o enotie estetice in ulma acestei
elabordri Imaginea pornograflcd se camctedzeazi prin saturatia sexuala, prin

mecanica genitalb in funcliune Filmul pornografic se

cataclerizeLzia, prin precipitarea spre scena sexualA, prin abundenla acestora Si
divesitatea lor. intre scenele cu continut sexual firul narativ este absent, nul.
Filmul pomografic est o demonstralie sexuald, ne propune standarde de
pelfolrnanla sexuale. El tealLzeaza fantasma unei sexualitili impecabile, fbt'i
igecuri, dar gi firi participare afectivi. AcuplSrile profesionale sunl probe de
mdiestuie in redarea posturilor 9i poziliilor, infetigAnd perfomante care sunt
,.altceva" decdt Stim l1oi despre sexualitate. De aceea, pentu consumatorii de
filme X, ele reprezinta o manieri de a tIAi sexul, un sex compensatoriu. Filmul
pomografic oferl ,,unghiuri de vedere" qi produce vedere, intruc6t expune ceea
ce in sexualitatea cotidiand este invizibil. Nu intampletor in toate filmele
pomografice ejacu.larea este extema. De asemenea, pomogmfia prezinti
centrarea

pe

umilirea qi dominarea partenerului serual, propundncl mai mult imaginea actului

sexual ca raport de fo4e. Erotica inlitigeazd partene care se angajeaTS in acte
sexuale neconstrangi, care imparta$esc o expeienld plicuta, hansmilend
consumatorilor impresia de cdldurd 9i senzualitate.
Motivalia consumului de materiale erotice gi pomografice este complexi. Un

motiv ar putea fi trairea sexualitdlii compensatorii. Realizatorii filmelor

pomografice lin doud discunud diferite in privinla obiectiveior urmarite de ei:
pentru unii, filmul este leuqit dacd spectatorii l-au privit in inheg re, pentru
ceilalli

este reugit dacS spectatorii se opresc din vizionare pentru a trece ei

inii;i

la ac{iune (P-Bau&y, p. 59). Deci, aldtud de trdirea unui sex conpensatodu,

puterea de stimulare sexuald a imaginii pomografice este o altd explicalie
posibild. Cuplurile pot incepe preludiut cu vizionarea unui matedal erotic sau
pornografic: imaginile pot dezinhiba parlenerii, pot sugera activitdile ce trebuie
iealizate apoi. Trebuie remarcat $i faptul ca vizionarea unui film pomograhc

1',73

poate fi o ocazie foarte bund de invApre prin observarea unui model, in timp ce
pentm subiec{ii anxiogi vizionarea poate fi un prilej de concrerizare u propriilo.
fantezii sexuale. Unii specialigti in terapia problemelor sexuale recomandi

vizionarea de maleriale erotice/pomografice pentru a ajuta ciientii

sA depa$easca

barjerele inhibitiei, pentru a descoperi sexualitatea ca sursd de plicere (F_X.

Poudat, N.Jarousse, p. 103). Filosofii au legat dezvoltarea pomografiei de
fenomenul de alienate, instrdinare, sugerdnd faptul c6 prilerinla pentru
pomografie a bArbaliior este detemtinatA de plictiseala si sentimentul de
neputinti generat de caracteristi ci le rnuncii in societatea confemporana;
consuurul de pornografie ar echivala cu o diversiure, cu o evaziune intr_o hune a
fanteziei, ill care bdlbatii ii-ar rccdpAta sentimentul controlului. (D.Kendail-

P'l!]r

In privin{a efectelor pornografiei, pirerile sunt impA4ite; la n.rijlocul secolului

XX predomina convingerea ci realizarea actelor sexuale in public este obscenA.
In prczent, Iegea protejeazi doar copiii de pomografie, etichetarea acesteia ca
obscend nuanfdndu-se sennificativ. Adversarii pomografiei argumenteazA cd
acest gen portetizeazA birbatul 9i femeia exclusiv ca obiecte sexuale, iar
prezentarea comportamenteior manipulative
9i sadice incurajeaza atitudidle

violente in comportalnentul sexual. Str.rdiile realizate la inceputul anilor 1970 pe

baza urmdririi imaginilor gi filmelor pomografice demonsheaza un procent
destul de mare de acte coercitive gi sadice, dar studiile bazate pe inveitigarea
persoanelor condamnate pentru delicte sexuale nu au pus in evidenti consumul

excesiv de pomografie la acegti subiecti. paradoxal, statisticile denonstrau chiar

o diminuare a delictelor sexuale dupi legalizarea pomografiei (Haas, Haas, p.
529). Politicienii $i reprezentantele organizaliilor feministe au pus la indoialA
concluziiie aeestor studii, primii din convingerea ci pornografia sl6begte familia
ii societatea, iar leministele deoarece pomografia .r perpetua dominalia
mascuiini. Nu existi nici in prezent studii care s6 tran$eze cheitiunea tipului de
efect al pomogmfrei asupra consumatodlor, a compofianentelor 1or sexuale.

de pornografie sunt in marea lor majoritate bArbali; se

estimeazA cd lemeile reprezinta doar o feime din totalul consumatorilor de
Consumatorii

pomografie (P.Baudry, G.Lipowetsky), iar vizionarea materialelor pomografice

se face in cuplu. Din punct de vedere socioiogic, consumatorii tipici de materiale
pomografice sunt barbalii apa{indnd clasei milocii, de vArstE mijlocie,
casdtoriti, liber-profesionigti; se estimeazi cd la sf6rgitui anilor 19g0, jurrntate
din populalia americani viziona ocazional materiale pomografice, din care doar
un mic procent viziona astfel de materiale siptdmAnal (K.Lawrence, E.Herolcl,
pp. 161-169). S-a constatat, de asemenea, cA bdrbalji au o atitudine mai toleranta
faJi de rnaterialeie pourografice, pe care le preferi, dec6t femeile. Cele mai
vehemente critici la adresa pomografiei apartin femeilor.

penisului dupi instalarea erecliei, o menline mai mult timp, sporild pldcerea
femeii) sau bilele de fildeq, care se introduc in vagin gi stimuleazb eficient
femeia. in prezent, magazinele specializate vAnd o mare diversitate de jucirii
erotica (intre care gi clasicul Monopoly, in care se cumpard un sarut, ul1 masaj,
un contact oral-genital etc), de lenjerie gi haine sexy, instrxnente necesare rn
realizerea fenteziilor sado-masochiste, ulei.;ri, pudre, vibratoere, pdpugi erotice
etc. Existd o piald extrem de dinamicii a jucdriilor sexuale, in fiecare an apdr6nd
multe noutali. Studiile demonshe azA cA in prezent cea mai utilizata jucArie
erotic6 in lumea occidental6 este vibmtorul (Haas, Haas, p. 534). Totugi.
psihologii 9i medicii atrag atenlia ci de$i majodtatea jucbriilor orotice sunl
jnofesive, bilele vaginale pot determina rinirea organelor genitale interne
(uneori fiind necasara chiar extragerea lor prin intewenlie cbirurgicald), iar
folosirea excesivd a vibratoruluj poate genera dependenld.

in

T.3.Afrodisiacele au avut $i ele o utilizare indelungati in istoria umanitalii.

toate societafle s-au consumat, ca stimulente sexuale sau ca substanle

capabile sE mareascd potenta sexuald, o diversitate de produse; iichide. poqiuni.

prafuri, droguri, plante etc. In prezent se estimeazA c[ cel mai frecvnl utilizat
afiodisiac este alcoolul. In func{ie de doza ingera6, el poate sd creasca sau si
diminueze interesul si performanlele sexuale. in cantitili mici, alcoolul are un
efect dezinhibant, creeaza sentimentul de apropiere, relaxare, cdlduri 9i pune
astfel premisele dorinlei sexuale. O dozd mai mare de alcool poate mentine
dorir4a sexual[, dar efectul s6u sedativ, precum Si asupra coordonirii motorii,
scade capacitatea indivizilor de a realiza actlrl sexual. Consumul frecver]t gi in
doze mari de alcool scade interesul pentru sexualitate, precum ti polenltr
sexuald. (D.Barmcaud, p. 238); s-a observat ca exista o coincidenti intue debutul
problemelor erectile $i instalarea obignuinJei de a consuma zilnic doze mari de
alcool.

Odati cu raspandirea marijuanei, s-a obsen'at efectul sau asupra comportamentului sexual. Majo tatea fumdtorilor de marijuana raporteazA cA acest drog
le-a sporit placerea sexuala, in timp ce o parte din subiecli indicE o cre$ter a
dorinfei sexuale in unr.ra consumului de marijuana; dat fiind faptul ci nrarijuaua
este un halucinogen, cb distorsioneaza perceplia, m5rtudile de acest gen trebuic

considerate cu pruden16. in orice caz, in prezent multe cupluri fumeazi

marijuana in faza preludiului. $i despre amfetamine gi cocaini se poate spune
acelagi lucru ca gi despre alcool; in faza iniliali a dependenlei ele stimuleaza
interesul pentru sexualitate, dar in fazele avansate ale dependenlei, au un efect

de dimiruare a comportamentului sexual. Pulberea oblinutd din comul

de

7.2.Juciriile erotice. Sunt folosite inca din antiahitare de odentali, care au

inventat, de exemplu, inelul penian (confectionat din jad care, aplicat la. baza
!i

lumea orientala sau cantarida, obtinutb diltr-ul

gdndac (musca spaniola) sunt cunoscute ca aftodisiace foarte eficiente. De
asgmenea, substanlele cu efect vasodilatator se folosesc fiecvent ca stimulatoare
ale activittlii sexuale. P6nE la aparilia pastilei Viagla, cercetirile medicale au
demonstrat cb nici una din clasjcele afrodisiace nu aveau uu efect asupra

174

r75

rinocer, foarte apreciat6

in

capacitnlii sexuaie a indivizilor, renumele lor datorandu_se mai

placebo. (Haas, Haas, p. 539)

nult

efectului

T..l.Prostitufia. lstoricii leagd debutul lenomenul prostitutiei de venerarea

religioasd,.dat fiind faptul cd prostrtuatele^se organiziu pe lenga temple, in
special pe ldnga tenlplelc dedicare zcilcJor. in Crecia anrjci. cele mai apreciarc
prostituate erau helairele, care erau cultivate de politicieni, artigti nrilitarii
de
$i
rang inalt. Prostitulia a fost considerati o activitate convengionald piind la
apari$ia cregtinismului, care a definit sexualitatsa ca pdcat qi a subordonat_o
cuplului gi reproducerii.
In ultimele trei decenii prostitulia s-a industdaiizat. s-a normalizat si s_a
globalizat; s-a industrializat in sersul ci a devenit o produclie de masa a
bunurilor qi serviciilor sexuale; s-a normalizat jn sensul ca este perceputa tot nlai
mult ca o carieri legitimi; s-a globalizat in sensul cd extinderca industriei
sexului este o replicd 1a scari globali a procesului in care oamenii de
pretutindeni sunt interconectati economic, politic, cultural (de exemplu, au
aparul lanruri rnt(mationale dc hotcluri. barurr, bordcluri. Iinii aenenc- se_,._
cluburi. saloane dc masaj. iompanii dc producgie anisticb ,ou,. uudnJ in
comun interesul pentru industria gJobald a sexului). Cererea pentru prostilxlie
cre$te cand un numer mare de birbari sult obligati s6 pctreica un-timp mai
indelungat departe de familiile lor (armatd, specializiri, afaceri, etc.). De
asemenea- razboarele sau lenomenul imrgratiei produc qcgtnenrc mari de
populatie victimizatA, care va avea o mare probabilitate de a fi exploatati sexual
de relelele crimei organizate. Leg[tua intre violenlele sexuaie din timpul
couflictelor militare gi creFterea prostituliei a fost demonstratd in cazul
rdzboaielor din \ iemam. Salvador. Bo.nia rD.Kendall. p. I371
Prostituata este persoana care este plAtite pentru serviciile ei sexuale. in mod
tipic, fiecare serviciu sexual are prctul sau, care depinde foarte mult
9i de
ca[tAlile prestatoarei, dar gi de al.rilitatea ei de a negocia. prostituatele se perccp
qi se definesc ca,.fete care muncesc,,; in multe
ldxi dezvoltate prostitulia este
Iegali, iar prostituatele au un statut social. acceptibil. Cu io orice profesie, qi in
cadrul prostituliei regdsim mmuri de activitate gi ierarhii profesionale. In cadrul
prostitLqiei feminine, statutul ilrferior il detine prostituata de stradi; femeiie care_
gi atrag singure clietrtii pe stradd au cel mai scazut nivel de educatie
Si sunt cele
mai expuse tuturor categoiilor de risc; de imbolnivire, de a fi agresate, de a fi
inqelate, prinse de polilie etc. Un statut [rai bun au prostituatele din bordeluri,
care lucreazd pentru un patrol $i care au o cotb-parte din profitul pe careJ
obfn.
Un tip parricular de institulii in care se oferi servicii iexuale pentru bani il
reprezinta saloaDele de masaj sau studioul.ile erotice, in care tranzactra cu
clientul se face pentru un singur tip de sewiciu (dc exernplu,
-orturb*"j.
Prostitulia prin telefon beneficiazi de un statut mai inah: prostiuatele au oalitAli
fizice deosebite, sunt educate, uneie au chiar o carieri paraleld cu cea de
prostituaE. Patronul are cataloage cu angajatele lui, pe carc clienlii le apeleazd
176

telefonic. Acestea sunt ,,prostituatele de lux"; platite foade bine, ele oferi mt
numai servicii sexuale, ci Fi seryicii de insolire-reprezentare. Dansatoarele din
localuriie de strip-tease sau femeile din bamri, angajate penhu a incuraja clienlii
sI consume c6t mai mult, sunt greu de defrnit ca prostituate; in literatura de
specialitate din Occident ele sunt definite ca,,aninatoare sexuale" 9i nu ca
prostituate {Haas, Haas. p. 542). Marea majodtaie a prcstituatelor sunt femei cu
varsta intle 17-30 de ani. De asemenea, marea majoritate a prostituatelor provin
din medii sarace; cele care provin din medii sociale favoizate sunt prostituatele
de lux sau pahoanele releielor de prostituate de lur. Cunoscuta patroani Heidi

Fleiss - supranumiti ,,matroana Hollywood-ului" - era fiica unui cunoscut

frzician din Califomia. Din Punct de vedere rasial. reprezentarea sociali a
promiscuitafi tipice popula{iei de culoare, creeaze oportunitali mai mari pentru
femeile de culoare de a se implica in prostitulie; in mod similar, in rapoll cu
fen.reile asiatice actioneaza un alt stereotip. vizand perfolmantele

lor

sexuale

deosebite.

Prostitulid nasculird este o ramura relativ noui. De aceea, ierarhizarea tipica

in prostifulia leminind nu s-a dezvoltat inci in cadrul ei; nu exista prostituali de
shadd sau de bordel. De multe ori, prostitutia masculini este sbans legat6 de
prolesii onorabile precum: instructor de fitness, de tenis, dans, ski e1c. sau
bodyguard. Toate aceste profesii au in comun faptul ca ofefi barbalilor
numeroase ocazii de a cunoagle femei dispuse sd pldteasci pentru sen'iciile lor'
O categorie distincti in cadrul p.ostituliei masculine este caa de glgolo; acesla se
specializeazi in insolirea femejlor mai in varstA, care doresc sI se ahSeze cu
tined atagatori. Tannrul gigolo este deghizat in om de afaced, artist etc, $i
beneficiazd de sprijinul protectoarei o perioadd de luni sau chiar ani, pani cAnd
pleacd in aautarea altei femei care sa-i intrelinA. Fonna tipiai a prostituiiei
masculine este homosexualitatea; tinerir pldtili pentru serviciile lor sexuale sunl
intretinuti de clientii lor, primesc daruri, sunt sprijiniJi in caried etc. De cele mai
multe ori ei sunt racolali (din baruri. parcuri, toalete publice, piscine, lumea
dansuh.ri gi a modei etc) Fi introdugi in profesie de persoane ce s-au specializat in
acest tip de operatie. Sprc deosebire de clienlii prostituatelor femei, clienlii
prostitualilor pe$ista in actul sexual pdni cdnd acesta obtine orgasmul; n.tul1i
clienli ai prostituatilor se angajeazd in oontacte oml-genitale sau in contacte
anale prelungite pentru a oleri orgasmul 9i acestuia. Un alt aspect specific al
prostitutiei masculine este cA prostitualii (spre deosebire de Prostituate) nu
lucreazi constant, ci numai atunci cAnd au nevoie de bani (I.Ghe Tototianu, p
442). Mul,ti din prostituali poi avea relalii sexuale gi cu femei, motiv pentru care
nu se considere homosexuali. Cei care oauta parteneri de relaJii bomosexuale cer
ca acesta si aibe un aspect cat mai juvenil; de aceea, cariera acestui tip de
prostituate este foarte scufliA, luand sfarqit citre varsta de 30 de ani. in acelagi
timp, caiem prostituliei masculine debuteazd qi mai devreme, in jur de 14 ani;
explicalia data este pe de-o parte racolarea in funcle de aspectul f,tzic.juvenil, pe

t1/

de

alti parte libertatea md

ma1.e

de nriScare pc car.eresrricliilor comparativ cu fetele de.ace""ii,la.r". o au biiegii, mai putin supu$i

-,
lu, l,rponirriI pri,l
relelon sru.prin lnrenrer. prosriruarii
sunt versali ,.^u" i. on.,i"i5i prezentabili
drn prnct de vedcre iocial Fi poL
fi,plati1i ca ;; ;;;;;;;;;;il;irerire
roculur.i
publice, in afara activjtA{ii sexuate,
d^upe. cum pot fi piatili gi
ca ,,b6ie1i de casi,,
sau nelrese ale angajatorului. pdna
c6od interesul

j**fiiii

scxual disnare

prinrre

;;;;t*"r"";";ifi,ii
^r;;;;

cei cr"e pracrica oiosriruya

,run.""uuri
rrcnsrcsrilii. Anrbe ie caregorii ,:ll,i
;;ii;:,lnrl, ,-n,norr, .u,-.nr
s-au tnllrat ir relatii iromosexuale 1"..,
in institugijle de cont ol ,o"iri,igi
ocazionat ctienri birhrri ue .t*da.
9l
"auta
nenr.u a;,,;;";ilil:'irr
"i
domicitiul
cticnruiui u_ritizdnd promisiunca_ scrviciiior
,.,"""i".
;j;;;i
ia
domiciliut
clrenlLiui. fie il ataci sj
homosexuale. dupi carc

u.,.,,,i

".

p.,iu,,ii*,;:',j

il ratLalesc
-^ angales'
^- nc ,.ti.., c^ 5L
in
'rq
il ;";;
r.i,.^

:',

il,:"*::l;i: :l:ij;,*::lT1l:,.

relatji

r",,
""

-" i,,

Prostitulid infuntilti este foart(

nrurr rrc rrn mirion de

Ilunrai in Asia. in

bod"r,,.i

""0,,.

ci rnai
or,;,111"1"'j.l".lilT5,:::::::r-:-esriDreazr
tr rLrc' sulrr rnlplrcair in proslilulia iniaDrili

"..ur,i'.onil'" ::";ltlj
;;-;;i;il;#:1,,:,*.
ilr"ffH:il,';,:.::?j,1*

prccum Thaitanda. Viernanr.

CIrina.. Filipine

posibilirarile de angajare in itcte

sexuale

d", ;;;;. ;r;;r"u re penrru

",,,pJuiiri"
ju_,rii
.opii.'.'"f"'artzarruu-\e
-:
ln acesl geir
"u ;'

dc turirm se\ujll if) t(Fn/rr|| Deburur

prostirulia inrantla e-ste
;.';l:i:.,i";lilii,i,,l- '":.
116r,:rul
oreiiri de p;,i;i;;,;,i;;"i';f ll*:'
'exrrar cu copii copiii sunr fic
devirt victintele pedofililor. care
deghirea.,i in bincl)clrn.i -;1".' "t
sc
p,J.iii",i""r.r
u'"'l'rtJ,,li"i.. lil,j .|ilii,:.f,:l;oo,l
",,e";;':;;,,'"l,Jjl[l
c., nu ror
se aihe o sura in pru, al
tuinii.

;;r;;i

l::1n' sexualj penrru

pa-rlencri
a obJine o sur.sa dc.velil

il:f;

i'

ioiiin

.o,,ri.,"nil.

"!,r,ii,,
,.
#rrur, "*o
oU,,"

""
il:"ii;il":;
;;':Ii:ff :;#iJ:, gii''d.'"li"n;i;;;;';;';J"';"'
ot
urmat
perrtru
si
alli
Toot't

:"

;;i;;;;;

r'n uni.
dezvortare
:,J'.'j']
"opii.
se prostituqaza uu t'"u'
it' i',iuiir;"
sexului prin coercirie; rrrarean.'uil]:]-:ut"
s a u. d i r' n s ri n, r i i c'
;"
r,".'
i"l, ."j"rg
".,", je ocrotire.;'" :ilT : "1X""
(D.Kendall, p. 139). Lipsiti
ri tu;;;
proshrueze pen1ru ci aceasta
,"
esre sio-qu* r.. .ir.",", i"a',i"
r

ffi

i:
;. iffi ;::';
,,
"d;".#r,"ii
;;;;r;di.".

plostituatcle. carc vor se itie nrai mult'despre viata gi expelien-lele lor sexualegi care nu doresc neapfu?t acflll sexual, ci doresc si vorbeascd despre problemele
lor. Unii doresc realizarea unor scenarii sado-masochiste, allii vor doar ,,si se
descarce", sau sd-gi demonstreze/confirme virilitatea. Din putctul de vedere al
statutului matdmonial majoritalea clienlilor prostituatelor femei sunt bArbali
cdsatori{i, care vor de la prcfesicnista tot ce le rcfuza partenera lor in temreni de
sevicii sexuale. Din punct de vedere profesional, clienlii apargin tutuor mediilor
profesionale, inclusiv preoli sau funclionad ai aparatului de stat. Din punct de
vedere psiho-emoiional, s-a suslinut cA, in general, clienlii prostituatelor au in

conrun imatudtatca afectivd. dificdti| emolionale care explicd de ce nu se

dedici total relatiei cu o paltener5. Studiilc realizate pe subiec{i care apelau la
serviciile prostituatelor au demonskat cd ace$tia nu erau diferili din punct de
vedere afectiv-emoional de bdrbalii carc nu au apelat la prostituate. Se vorbc$te
despre existenla ..complexului Madona". Freud insugi remarcasc fenomenul la
u ii bdrbali contemporani cu e1, in special la bdrbagii educafi, care spiritualizau
relalia cu partenera. Folosirea prostituatelor coincide cu rnomentele dificile din
viafa de relatie a unui cuplu; sunt relativ putini b6rbalii carc apreciazi
prostituatele. dar ei provin din toate mediile profesionale 9r' sociale; folosirea
unei prostituate echivaleaza cu inchirierea unui corp in scopul oblinerii plicerii
sau al detensioniuii.

Legalizarea prostitu.tiei este o altemativa care a suscitat polemici rprinsc'.

Majoritatea indivizilor au o atitudine arnbivalentl lbtd de iudustria sexului iu
genelal. fat6 de prostitutie in special: ei con;tientizeazi sinultan laptul cA
prostitu[ia produce bunuri $i actioneazi ca o supapi de siguranf[ pontru unelc
persoane. dar ci poate actiona $i ca un factor declanialor pentru o serie dc
delicte sexuale. Prostitufia qi pornografia ofenseazA pe unii, dar aduc pldcer-c
altora. Ambivalcnta $i controversele dispar atunci cdnd este vorba dcspre copii:
copiii trebuie protejali atat de ofensiva pornoerafiei, cdt qi de exploatarea
sexuald de orice fbrmi. Studiile demonstrazd ca legalizarca prostitutiei nu a
coincis cu o reducere drastice a delictclor sexuale;i nici mr a eradicat prostitLrlia
ilegitimh. Siugura categorie care beneficiazd de pe urma legalizirii prostituliei o
reprezintd prostituatcle: legea le protejcazd impotriva abuzurilor, le scutcgte de
riscul arestirii gi sancliuniior 9i le oferi acoesul la status social onombil.

C/ielrfii prostituatclor au diversr

d.;;;;;;;;#;;:,T,:::ilffi t.?::il:.::,;r,H,?:J:X.i
f"'protari"rir,a
"f"la"ra
ffi 'Tf ;,f"i"ffii"fiTi'iliiiil1" 3: i' L :rt;;i ;;;;;'*".i1 li,i*u.",
ra pro.ri ruare

contact oral genital, iar partenera

nu,este.de acord, ei

"u,.
uria';;,."a;;',:-,::.",'ili,Xi1jjXT;.ilill'::Lii.l,ffi,:,j'f

""^uur",,nu.a"
pa ener6 obi$nuitd. Existi

,i

clienli care aor"r.-

ao-ui. ra..io.r"u-".""r"

"u
173

t'79

r
I

intrebiri
1.

BIBLIOGRAFIE GENERA.LA

qi exerci{ii

Identificali argumentele in favoarea $i contra decriminalizArii prostituliei

Analiza.ti relaliile dintre pomografie 9i prostituiia, pe de-o parte, $i

fenomenele sexismului, rasismului gi sirdciei, pe de alta parte.
3. Alalizali mesajele promovate de trupele rock, house, rap. Comentali
efectul lor asuprc copiilor gi adoiescenlilor.

2.
4.

Cum 5i

in ce situalii credeli cd e

oportund cenzura

in

societatea

contemporand?

Explicali atitudinea diferiti a bdrbalilor 9i femeilor faTA de pomografie,

pornind de Ia socializarea in funcfe de se)i-rol
6. De ce credef ca bdrbalii implicali in diverse forme de prostitutie reiiui

5.

eticheta de,,prostituate"?

Andri, J,(1997), Psihanalize si sexualitalea feninind,Editura Trei, Bucuregti'

Atldnson, R, Atkinson, R, Smith, E, Hilgard, E (19E7), Introduetion to

Brace Jovanovich Publishers, ninth edition, San Diego

Ps-tchology,Harcourt
'eanduia,
A (1977), Social Leatning Theory, Prentice Hall, Englewood Cliffs'
New Jersey.
Bamrcaud, D, (1988), Acoologie, R:'om Laboratoires-CERM, Nancy.
Baudry, P, (1998 , Erotisnul Si pornografia, Editura Eurosong & Booit,
Bucure$ti.
Bdban, A, (coord) (2001), Consiliere educalionald, Cluj-Napoca.
Blumstein, P, Schwaftz, P, (1983), American Cotrples, William Morow &Co,
Inc, New York.
Bourdieu, P, (2003) Dominalict lnctsculind, Editura Meridiane, Bucue$ti
Brecker, E.M, (1984), Love, sex and aging,LrtIle Brown, Boston.
Bristow, J, (1996),,Sarral14,, Routledge, London.
Brukner, P, Fienkelkraut, A, (1995) Noua dezordine amotoqsd, Editlota

Nemim, Bucure$ti.

Bibliografie
P.Baudry, (1998), Erotismut Si pornografia, Bucure$ti, Editua Eurosong
Rook

&

A.Haas, K.Haas (1990), Llnderstanding Sexuality" Tiures Mirror/Mosby

Colledge Publishing, St. Louis
K.Lawrence, E.Herold (1988), Womans attitude toward and experience with
sexually explicit materials, The Journal o;f Sex Researclt nr- 24
F.X.Poudat, N.Jarrousse (1992), Traietement comportamental el cogniti:f cles
,:lfficultes sexuelles, Mason, Paris, 2-e edition
D.Bamrcaud (1988), Acoologie, Fliom Laboratoires-CERM, Nancy
I.Ghe. Totoianu (7996) Sexualitatea umand, Tdrgt Mure9, Casa de Editur5
,,Mureg"

D.Kendall (1998), Social problems in a dh)erse socie1), Al11n and Bacon,

Roslon.

Brrrndage, J.A, (1987) Law, Sex and Christian Socle4, in Medietnl Europe,
University of Chicago Press, Chicago.
Camoy, C, (2001),1BC-ul sexualitdlii, Editura Teora, Bucure;ti.
Cole, M, Cole, S, (19S9), The Detelopmenl of Children' Scientific Amerioan
Books, New York.
Coles, R, Strokes, B, (1985), Sex and lhe American teenager' Harpet ar'd
Row. New York.
Constantine, L, Martinson, M.F, (eds) (1981), Children and Sex. New
.findings, new perspeclive, Little Brown &Co, Boston
Conu. A., (1976) Dernato-venerologie, Editua Didactica 9i Pedagogicn,
Bucure$ti.
Covic, M, (1981) Geneticd medicald, Institutul de Medicind 9i Farmacie, Iaqi.
Diamond, J, (i997) , De ce e sexul o pldcete, ,EditxaHtmanitas, Bucuregti
Dian.rond, J, (1997), De ce e sexul o pldcere,Edituta Humanitas, Bucuretti
Dumitru, I, (2001) Per.sonalitate. Atitudini si valori, Editua de Vest'
Timiqoara.
Eliade, M, (1992) Tratat de istorie a religiilor,Editura Humanitas, Bucureqti
Endclrescu, C, (2000), Psihosexologie, Editura Universal Dalsi, Bucure5ti
Epp, J.R, & Watkinson, A.M, (1986) (coord), $:stezic l/iolence Hottt
Schools Hurt Childrer, Falner Press, London.
Evola, J, (1994) Metafzica sexului, Editura Humanitas, Bucure$ti.
Foucault, M, (1995) Istoria sexuqlitdlii, Editura de Vest, Timigoara.

181

Milriiescu, B, (2003) A face dragoste qproaPe petfect, Bucuregti, Editura

sexnlilale' Editura gfiinlifica' Bucurestt

Freud' S' (1994), Pr ihanaliza Si

York
brr.-p, ir'tss' Flerrd' \onon Ne* & Bf,sel Blackuell' London
Polit)
lo1og
'
cirtdens. A., 1lo89t 5o'
attd
'
ofDoninatte
t,u,,r'ii*"' 4n e\'plontion
Gralram-Scor. C. (rqql).
Brornp' Ner.r Jemey
( arol Publishing
'P;;'';i
Submts,ion,Ciradel Pres' Bookmanual de educatie scxuala'
;7'
crancea, o, \.laaqt cat tca Jelet';i'
Editura Teora' Bucwetti
Lz;'';lor'
nnnual tle educa1ie sacuald'

' barclr
Grancea,O, \1aq8\ Catea

Primul meu

Fdirura Teola. Bucuresti

5erualit'ttl' E D P ' Bucure>l1

crassel. H. l1giIt Tinetct c'tucolie
i"'uatiry' time' Virror Mosbr
Haa:, A. Haa<. K rlqqOt L

';;;;';;;i;s
colleee Publishing' st Lours
gyide' seaburg Press'
4tlas: A ttew ilustrated
IJalberle, E.J. 11978) The sct '

t?"li"l*,
t*I*:,

P'blishing
J, (1q88). Thc whole chiltl' Menrtl

A, (1933), Traire cle secoktgie

nu[tr.ot,,1*.

M, (199b1 Ce le

Editura ljutnanitas, Bucure$tr'

companv'

notm(tle et patltologique' Pavot'

spunem copiilor

a<lolescen1ilor clespre sex'

qi

*U'

ginirale'
- prcventl''
'c1niiut
Etaluu'c
maltratat ;:Ti,
i";:t:;.' i, (coord) {2001 ti'
Bucureslr"
F"Tllii
tn'trnuiio'nutt penrru copil li
and Bacon'
itlret-v", i.,Ldi ura l-undaliet
Allln
ioci"tl'
a diu""c
Jocra/ p"ii"^
Ituber{' R, \la5gt'1tatrc

ctc

pcdagogie

Kcndal. D, flqg8r'

toi';,|"n".r.,

''

v De. ( lqo2r L Ltiuiarion ct lalorunrion'

:R- Pervin- LA' tl'og;' 'ti t' Principles

Lieblum,
rnr-'aot,, Guillord Pres'- New-Yo"lr

""r-i5""."1v c'
t rica. V

t"r$f#:;r,

P U F' Paris

tu 000t' A treia

1lo91t'

'

ptaaice' of

"ptioralc

E, (ed) (1985), The DeveloPment

of

Sex

B, (1985) s*'i"i'ntii"-it

t"ffi;3"::f:'ff;lJilt.,

Diflerences' stanford'
Chicago'

Editura
tnno" sexuatitate mascutind'Bucure$ti'

Teora.

secoh
Mc]-arcn, A, (2002), Sexuahtatea

ti lX

O lslorie' Bucuregti' Editura

New
:- Three
th,,D Primilive
Primitive Sotislies'
St
-.-- in
Mead. M. (1963) Sex ctncl lempetdfient
York. Morow'
' liJt-"i, c' ttsg 3)' Francoscopie'Paris' Lanouse'

Trei.

Mitrofan, 1, CinpercS, C, (1998), Incur'siune

Mihofan,

l,

Mitxofan, N, (1991), Familia de la A...l(t

psihosociologia

Si

Bucure$ti, Editua

$tiintificd.

Momanu, M, (2002), Intro&tcere i teorid educaliei,Iagi, Editu|a Polirom.

Munteanu, A, (1998) Psihologia copihlui Si adolescentului, Tin.rigoara,

Editura de Vest.

Neubert,

R,

(.1962), Probleme

de educa1ie a sexelor, Bucue$ti, Editura

Tineretului.
Nietzsche, F. (19I1), Le Gei Saroit'. Mercure de France, Paris.
P-aun, L, (1988), Infeclia at t"usul imunodeficienlei unane (HIV), Bucureqti,
Editura Medical5.
Popescu, A, (.1982). Boli cu lransmisie sexttrtld, Bncureqti, Editura Medicald
Poudat, F-X, .Jarrousse, N, (1992), TrQitement comportalnentql et cogtlitifdes
dfficultes sexuelles, Paris, Mason.
Rddulescu, S, (1996) Sociologia fi islori! comport.tmenlului 'rexltdl
KdeNianb, , Bucuregti, Editua Nemira.
Reynolds, E, (i990), Guiding Young Children. A Child-Centered Approaclt,
Mafreld Publishing Company, Mountain View, Califomia.

Roberls, E.J, (1988), Childho<td sexual leanting in H.W.Maier, Tiree

of Child Developmenl, Lanhan, Maryland, Universitiy Press of

Theories
America-

Rosaldo, M.S, Lamphere, L, (197 4) (eds), Wornen, culture and srtcie4',

Stanford, Stanfold University Press.
Saphiro, S, Flaherly, C, (1992), Introducere in sexologie, Bucureiti, Fundalia

Spira, A, (coord) (1993), Les commportements sexxtelles en France, La

Documentation Francaise.
Stekel, W, (.1997), Psihologia eroticii.feniniixe, Bucureqti, Editura Trei.
Stoica, T, (1993) Sexologie si educalie sexuald, Bucureqti, Editura <Rii.
Stoica, T, Coculescu, M, (1982') Pubertqtea normald si palologici, Bucure$ti,
Editura Medicald.
Teodoru, G.C, (1985), Efectele secundare ale co tracepliei moderne, Editlra
Medicala, Bucure$ti.
Thatcher, A, (i995) Descdtuqdrea sexului- O perspecti|d cre$lind asupra
sexualitdlii, Editura Polimark, Bucuregti, edilia a Il-a.
-ldrgr Mureg, Casa de Editurd
Totoianu, I.Ghe, (1996) Sexualitalea umand,
,,Mureq".
Tudose, F, (2001) Erotica in cotidian. O incursiune in psihosexualilateo de
Jiecare zi, Bucuregti, Editura Infomedica.
Vigarello, G, (1998) Istoria tiolzrlr.rl, Timigoara, Editura Amarcotd.

183

rR2

in

psihosacologia familiel, Bucuregti, Editum Mihaela Press.

Soros.

Bucure5ti- tditura

"ff;;3""J}:'i:?tf,lofli,n-o,sn"'iiDr,Mccraw-Hilr'r"1^1,:"
in savqge societv'
Malinowski,

scr

Bucure$ti' FJitura Unircrs

'rr"ie iii'o''

Cun trac'e p"'''l'

'

and

Humanitas.

,{lu.

.tt

'"'
Welton, D, Mallan, J, (1988), Children and their l4lorl4 Houghton Mifflin

ComPanY, Boston

Woknan, B.B, Money, J, (editors) (1980), Handbook of human sexuali\'

Englewood Cliffs, Prentice Hall, New Jersey'

Zbranca,E, (1990), Contraceplia, iagi, Editura Junimea'

(.
I r

\r

1\r /

.;
I

T!PARUL EYECUTAT L4
IMPRIMERIA EDITURII UNIVERSTTATII
,,ALEXANDRI, IOAN CUZA" DIN IAS]

Format: 70x100/16
Colitipo: 12

Apdrut 2004
comanda:

'1

B0

184