Actul Unic European a fost semnat la 28 februarie 1986, la Luxemburg, urmnd s
intre n vigoare la 1 ianuarie 1987. Actul Unic European cuprinde trei categorii importante de prevederi. Acestea sunt: Mai nti, domeniul considerat fundamental n reglementarea documentului este realizarea pieei interne unice pn la sfritul anului 1992. Eliminarea taxelor vamale i celorlalte bariere comerciale, primele obiective ale C.E.E., au fost realizate cu mult timp n urm, dar nu era suficient. Prin Actul Unic European se urmrea obinerea unui spaiu fr frontiere interne n care libera circulaie a mrfurilor, a persoanelor, a serviciilor i a capitalurilor este asigurat (art.8A). n pregtirea acestui obiectiv, a fost semnat, pe 14 iunie 1985, acordul de la Schengen, care prevedea eliminarea progresiv a controlului de frontier ntre statele semnatare. n al doilea rnd, au fost nscrise n Act prevederi cu character instituional. Acestea erau semnificative prin aria lor de acoperire, referindu-se la patru instituii: 1) se ntrete poziia Parlamentului European, prin noile proceduri cooperarea i avizul conform; 2) se extinde aria de aplicare a votului majoritar calificat n Consiliul de Minitri; 3) se acord recunoatere legal Consiliului European (dar nu n textul tratatului); 4) activitatea Curii de Justiie este consolidat prin nfiinarea unei noi instane, care s preia o parte din cauze Tribunalul de Prim Instan. n al treilea rnd, au fost incluse noi domenii n cadrul politicilor comune: mediu, cercetare i dezvoltare tehnologic, coeziune economic i social. Totodat, cooperarea n politica extern a fost redefinit Cooperarea Politic European i a primit o reglementare mai clar. Actul Unic European a avut o semnificaie istoric. El a ntrit ncrederea n construcia european, n special fiind un succes pentru Comisie i ambiiosul ei preedinte, Jacques Delors. Adoptat n perioada n care devenea treptat evident, pentru toat lumea, criza sistemului comunist, el ntrea poziia occidentului i n special a Europei comunitare n confruntarea istoric.