Sunteți pe pagina 1din 7

PROPEDEUTICA CURS 3

ETAPELE CLINICO-TEHNICE DE CONFECTIONARE A PROTEZEI


PARTIALE ACRILICE
1. Examenul clinic ;
2. Pregatirea campului protetic ;
3. Amprenta preliminara ;
4. Modelul preliminar ;
5. Confectionarea lingurii (portamprentei ) individuale ;
6. Amprenta functionala =finala=definitiva ;
7. Modelul de lucru ;
8. Confectionarea sabloanelor de ocluzie ;
9. Determinarea relatiilor intermaxilare de ocluzie;
10.Montarea modelelor in articulator;
11.Confectionarea machetei preliminare;
12.Proba machetei preliminare pe campul protetic;
13.Transformarea machetei preliminare in macheta finala+ambalarea si obtinerea
tiparului;
14.Prepararea si introducerea acrilatului in tipar +polimerizarea;
15.Dezambalarea, prelucrarea, finisarea protezei;
16.Aplicarea (inserarea ) PPA pe campul protetic;
17.Dispensarizarea pacientului.
1. Examenul clinic:
Pacientul se examineaza riguros exobucal, endobucal (odontal, parodontal, chirurgical,
ortodontic). Se pune diagnosticul pe baza datelor anamnestice si a statusului
parodontal. Se pune un diagnostic odontal, parodontal, protetic de edentatie, ocluzal,
ortodontic, chirurgical. Primul diagnostic este cel de urgenta.Pe baza lor se
prefigureaza planul primar de tratament coroborat cu examenul complementar
(RX+analiza modelului de studiu). Se explica solutia de tratament si se definitiveaza
planul de tratament (solutia protetica finala).
2. Pregatirea campului protetic :
a) pregatirea cavitatii bucale=pregatire preprotetica (nespecifica) ;
b) pregatirea dintilor stalpi (limitanti) =pregatirea proprotetica (specifica);
In tehnologia P.P.A. pregatirile preprotetice si ale dintilor stalpi nu sunt asemanatoare
celor efectuate in tehnologia P.P.S. (mult mai complexe).
a) Pregatiri preprotetice:

Interventii chirurgicale : se extrag dintii mobili , irecuperabili, resturile


radiculare irecuperabile cu procese periapicale cronice, dintii migrati excesiv
orizontal sau vertical mai mult de 30, dintii egresati. Se rezeca apexul, chiuretaj
periapical pentru conservarea unor dinti limitanti pe campul protetic favorabili
protezarii.
Se intervine pe tesuturi moi. Se excizeaza tesuturile gingivale hiperplazice, frenurile
inserate pe varful crestei, bridele. Interventiile chirurgicale se asociaza cu interventiile
parodontale.
Se pot face interventii mai ample : frenoplastii (toate frenurile, bridele inserate pe
varful crestei sunt sectionate si mutate), plastii de funduri de sac (vestibular, lingual)
cand creasta are un grad de proeminenta (nu cand crestele alveolare sunt rezorbite
intens) .
Interventiile chirurgicale pe componenta osoasa : iregularitati de creasta simple sau
multiple (ciocuri osoase, creste alveolare protruzive se modeleaza chirurgical,
tuberculii piriformi, tuberozitatile maxilare, volum, cu topografi nefavorabile se rezeca
modelant).
Crestele negative sau crestele cu rezorbtii mari pot fi restaurate prin autotransplant
osos (restaurari de creasta alveolara).Scopul este de a realiza un pat fibromucos
periostal cu fibromucoasa +componenta osoasa favorabile protezarii. Ultimele
interventii chirurgicale la nivelul fibromucoasei +componentei osoase =pregatiri
proprotetice (termen autohtoan).
In literatura europeana=pregatirea cavitatii bucale (toate cele de mai sus) in vederea
protezarii.
Interventii chirurgicale parodontale pentru obtinerea unui parodontiu indemn
care initial a fost afectat.
Etapele tratamentului parodontal-tratament antiinflamator (antiplaca) + tratament
chirurgical.
Tratamentul antiinflamator : detartraj, indepartarea depozitelor inflamatorii cronice,
indepartarea obturatiilor incorect adaptate, ablatia coroanelor supraconturate ce
intretin fenomene de iritatie locale sau iritatii gingivale , ablatia constructiilor protetice
mai ample (punti).
Chirurgical : tratarea afectiunilor parodontale : gingivite , parodontite marginale
cronice profunde ( a pungilor gingivo-osoase), operatii cu lambou limitate+ample
+gingivectomie + gingialveoloplastie pe parodontiul marginal +profund (apical)
indemn (sanatos) pentru a putea fi amprentat in etapa finala.
Echilibrarea ocluziei : foarte, foarte important.
Edentatia partiala extinsa prezinta frecvent ocluzie instabila cu disfuctie ocluzala. Se
indica echilibrarea ocluzala prin : renivelarea planului de ocluzie (aducerea in plan a
dintilor migrati, malpozitionati ce genereaza contacte dento-dentare traumatice).
Mijloace de echilibrare : coronoplastie se modeleaza in plan suprafata ocluzala a
dintilor migrati ; amputari coronare in migrarile accentuate cu depulpari si acoperiri

metalice (mixte) ; ablatia contactelor premature si a interferentelor care sunt zone


trigger (generatoare) pentru disfunctia ocluzala pe baza de bruxism.
Tratamentul
odontal :
dupa
interventii
chirurgicale
specifice+parodontale+ocluzale se efectueaza tratamentul odontal al leziunilor
carioase simple, complicate ; se refac obturatiile cu adaptare defectuoasa, cariile
de colet (obturatiile de colet) pentru ca dintii restanti sa fie apti pentru etapa de
pregatire a lor in vederea altor mijloace suplimentare de conservare si de
ancorare a protezei pe campul protetic.
Alte pregatiri preprotetice mai complexe :tratamentul ortodontic (Pm, M usor
inclinati), aplicarea de implanturi sau transfixatii dentare pentru dintii al caror
raport coroana/radacina este defavorabil (solutia de exceptie de regula
tehnologia P.P.S.)
Protezarea imediata-se aplica P.P.A. dupa interventii chirurgicale, se extrag grupul
frontal mandibular/maxilar. Se amprenteaza, proteza, adaptare intraoperator.
b) Pregatirea dintilor stalpi.
Interventiile sunt limitate. Se indica pregatiri speciale complexe in tehnologia P.P.S.
Dintii stalpi: se planeaza fetele proximale prin slefuire pentru a rezulta un ax de
insertie /dezinsertie functional (in malpozitii minore).
In migrari accentuate (depulpare, R.C.R.)
Se reduc convexitatile sau retentivitatile accentuate.
Se acopera dintii limitanti cu coroane metalice, mixte, modelate cu convexitatea
vestibulara mai accentuate pentru plasarea bratelor crosetelor.
Lacasurile pentru pinteni, praguri pentru bratele opozante se practica pentru P.P.S..
Lacasuri interne pentru pintenii interni .
In tehnologia P.P.A. spatiile unidentare /bidentare se restaureaza cu punti.
Dintii pot fi contentionati si acoperiti cu coroane daca prezinta un grad de mobilitate
de tip 1,2.
In tehnologia P.P.S., curent se indica contentionarea dintilor prin punti si aplicarea pe
fetele proximale a mijloacelor de mentinere, sprijin, stabilizare (MSS).
In spatiile edentate se pot aplica bare frictionale, reziliente cu rol in sprijin.
Aceste pregatiri nu se fac in mod curent in tehnologia P.P.A.
Concluzie:
Pregatirea cavitatii bucale (pregatiri preprotetice +proprotetice) se indica a se termina
inainte de amprentarea finala (definitiva).
3. Amprenta preliminara :
Se realizeaza cu materiale elastice cel mai frecvent.
Inregistrarea elementelor campului protetic in totalitate (creste alveolare, bolta,
tubercul, tuberozitati) si cu aproximatie zona de inchidere marginala (zona fundurilor

de sac).In tehnologia P.P.A. se indica ambele metode de amprentare (preliminara) sau


defintiva (functionala) pentru a obtine o proteza partiala integrabila.
Amprenta preliminara caracteristici Se realizeaza cu portamprente standard prevazute cu sisteme retentive ;
Materialul de amprentare curent =materiale alginice mai frecvent (hidrocoloizi
ireversibili) sau hidrocoloizi reversibili (agar-agar=scumpe).
Amprenta se toarna in primele 15 minute maximum 30 minute de la dezinsertie.
Pentru turnarea amprentei, amprenta se conditioneaza (igienizare, dezinfectie,
tratare suprafata) ;
Indepartarea amprentei de pe model strict dupa priza primara a gipsului (30-40
minute) ;
Reproduce cu exactitate zona de sprijin a campului protetic.
Este utilizata pentru obtinerea modelului preliminar ;
Metode de amprentare, dozarea, prepararea, tehnica de amprentare=vezi L.P.
4. Modelul preliminar :
Reprezinta copia pozitiva a campului protetic obtinut dupa turnarea amprentei
preliminare.
Caracteristici :
Modelul preliminar se toarna din gipsuri normale ( hemihidrate) dupa
conditionarea amprentei : spalare, dezinfectare , imersie).
Dozarea, prepararea gipsului : tehnica saturatiei progresive (vezi L.P.) ;
Aplicarea gipsului de consistenta fluida , cu vibrare manuala (mecanica) in
amprenta pana la umplerea acesteia ;
Soclul are o grosime pana la 3 cm., se toarna din acelasi gips, mai vascos ,
aplicat pe placuta de sticla in care se introduce amprenta turnata initiala ;
Turnarea are loc intr-un timp , tehnica criticabila, dar practicabila.
Demularea amprentei are loc in 30-40 minute. Prelungirea timpului de demulare
are efect reactiv al alginatului de potasiu cu apa din model, rezultand un model
preliminar cu proprietati mecanice inferioare.
Rolul modelului preliminar:
Confectionarea portamprentei individuale;
Analiza situatiei clinice pentru diagnostic+solutia protetica finala;
5. Confectionarea portamprentei individuale:
Portamprenta este un conformator rigid confectionat din materiale rezistente (R.A.S.)
In portamprenta individuala se aplica materialul de amprentare definitiva (functionala)
sau finala functionala.
Materiale folosite in confectionare :

Placa de baza laboratoare, servicii dotate modest. Utilizata din ce in ce mai rar
datorita proprietatilor mecanice scazute. Se confectioneaza in cazuri favorabile ;
campuri protetice maxilare ;
R.A.S.-(Duracryl, Duracrol) Rasini acrilice autopolimerizabile la temperatura
mediului ambiant ;
Rasini compozite ;
Poliesteri ;
Copoliesteri
Ultimele 3 tipuri de materiale sunt materiale moderne, scumpe.
R.A.S.- termopolimerizabile-folosite rar, in scop stiintific (multe etape) cand
lingura poate deveni chiar baza protezei.
Tehnica, metoda de obtinere vezi L.P.
Caracteristicile portamprentei individuale :
Anterior confectionarii portamprentei individuale, dintii restanti sunt pregatiti
(se acopera cu gips curent pentru a dirija spatiul intre dintii restanti si lingura
individuala si pentru a crea spatiul necesar pentru materialul de amprentare de
circa 3 mm).
Se izoleaza modelul, aplicare material in stare plastica : placa de baza, R.A.S
prepolimerizata,
sectionarea
materialului
suplimentar,
adaptare
marginala+prelucrare identice la fel ca la portamprenta necesara P.T.) ;
Cele mai indicate :R.A.S.autopolimerizabile (3-5 mm) rezistenta,
nedeformabilitate, rezistenta la manevrele clinice comparativ cu placa de baza
ce necesita ramforsare ;
Materialele moderne : rasini compozite, poliesteri, copoliesteri=indicate datorita
tehnologiei de lucru ergonomice (5-10 minute), fotopolimerizare 90 secunde.
Dezavantaj : rasini compozite : prt de cost crescut.
Elemente componente : portamprenta din placa de baza baza portamprentei ce
acopera campul protetic ; accesorii : maner, butoni de presiune (mandibula)
cand este cazul ; sistem de ramforsare sarma 1-1,5mm plasata pe varful crestei
si modelata cu o bucla mediana pe care se aplica placa de baza pentru maner.
Sistemul de ramforsare nu se practica pentru celelalte tipuri de portamprente.
La mandibula-ramforsarea se aplica pe versantul lingual.
Lingurile individuale in edentatiile clasa I, clasa II, edentatiile subtotale se
adapteaza exact pe campul protetic si se inchid la zonele marginale cheie (tuberculul
piriform, zona AH pentru a rezulta o inchidere marginala eficienta a protezei pe
campul protetic . Numai dupa aceasta adaptare a lingurii pe campul protetic se practica
orificii la nivelul crestelor, median, paramedian cu rol de deretentivizare, refluare
material.

6. Amprenta functionala definitiva=finala:


Inregistreaza in negativ cu maximum de precizie zona de sprijin + zona de inchidere
marginala (neutrala).
Caracteristici :
Se realizeaza cu materiale elastice : elastomerice sau alginice.
Materialele de amprentare functionala se aplica in portamprente individuale;
Materiale elastice ideale :siliconii de condensare consistenta medie-grosime 23mm; tiocauciucurile (consistenta medie). Se poate amprenta functional cu
materiale alginice pe campurile protetice corect pregatite si favorabile, nu pe
campurile protetice deficitare (complexe) grosimea 4-5mm.
Scopul
amprentarii
functionale-obtinerea
modelului
de
lucru
(definitiv).Examenul amprentei preliminare +in special cea finala
-se
examineaza inaintea turnarii modelelor.Trebuie sa prezinte suprafata neteda,
fara goluri, fara zone desprinse sau fracturate cu inregistrarea tuturor detaliilor
pregatirilor preprotetice ale cavitatii bucale+dintii limitanti.
Amprenta finala-trebuie sa reproduca cu exactitate lacasurile, convexitatile,
pregatirile preprotetice efectuate la nivelul campului protetic. In situatiile clinice
de erori : desprinderi de material, zone neamprentate, neacoperirea unor zone(lingura incorect adaptata) se indica reamprentarea.
In final amprenta finala functionala trebuie sa reproduca zona marginala cu
mobilitatea functionala a fundurilor de sac unde exista frenuri, bride , reproduce
latimea, adancimea fundurilor de sac. Amprenta preliminara deoarece se
amprenteaza in lingura standard, grosimea marginilor amprentei vor fi mai mari
de 5 mm cu efect deformant al santurilor vestibulare.
7. Modelul de lucru (definitiv=de lucru) ;
Reprezinta copia pozitiva a elementelor campului protetic obtinut dupa turnarea
amprentei functionale.
Caracteristici :
Se toarna frecvent din gipsuri dure tip MOLDANO- hemihidrate- (sau mai rar
arcada din gips superdur -frecvent P.P.S.) cu proprietati superioare gipsurilor
normale ( hemihidrate) ;
Se toarna ideal intr-un timp cu 1 material sau din 2 gipsuri dur +normal- sau
superdur +dur in 2 timpi ;
soclul se toarna dupa priza gipsului superdur /dur ;
demularea pentru hidrocoloizi dupa priza primara a gipsului dur (20-30
minute) ;
pentru elastomeri-demularea 40-60 minute.
Prelucrarea marginala se face manual sau mecanic ; la maxilar-pentagon ; la
mandibula-trapez.

Scopul modelului de lucru :


confectionarea sabloanelor de ocluzie ;
modelarea machetei ;
parte integranta a tiparului
8. Confectionarea sabloanelor de ocluzie :
Piese intermediare indispensabile in tehnologia P.P.A. dar si a P.T..
Se utilizeaza pentru determinarea relatiilor intermaxilare de ocluzie (D.V.O.+R.C.) ;
Parti componente :
Baza asemanatoare cu baza portamprentei individuale-acopera zona de sprijin a
campului protetic ;
Bordura de ocluzie- restaureaza in limite asemanatoare arcada dentara.
Materiale :
Baza sablonului-asemanator cu materialele folosite pentru confectionarea lingurii
individuale placa de baza, R. A. S. autopolimerizabile, rasini compozite, poliesteri,
copoliesteri, R.A.S. termopolimerizabile.
Bordura de ocluzie : in zona frontala-latime 5 mm, inaltime cu 2 mm mai inalta ca
dintii restanti ; in zona laterala latime 8-10mm, inaltime cu 2 mm mai inalta ca dintii
restanti.
In zona frontala bordura se monteaza in afara crestei ; in zona laterala bordura se
monteaza pe mijlocul crestei.
Nu se aplica pe tuberculul pirifiorm, tuberozitatea maxilara.
Caracteristicile sablonului de ocluzie :
Rigide, nedeformabile ;
Sa acopere intreaga suprafata a campului protetic (sprijin) ;
Sa nu basculeze pe campul protetic ;
Sa nu derapeze in angrenaj ;
Marginal sa aiba grosimea proportionala cu latimea fundului de sac vestibular ;
Inaltimea poate fi scurtata 1-2mm pentru materialalele elastomerice, mai mult
pentru cele alginice (3- 4mm ) ;
Sisteme de ramforsare a sabloanelor-sarma, placute metalice pentru cele din
placa de baza.