Testu 9

Componena de infraciune i calificarea infraciunii

2.1 Determinai funciile componenei de infraciune n
procesul calificrii infraciunilor. pentru a intelege just functiile
componentei de infractiune mai intii e necesar a clarifica corelatia ei cu
norma juridico-penala ce prevede raspundereapenala pentru o anumita
categorie de infractiune. O functie importanta a componentei de
infractiune este delimitarea diferitelor categorii de infractiuni. Nu pot
exista doua component de infractiuni absolute identice toate avind cel
putin un element distinctiv. Component de infractiune nu contine semne
care sa nu indeplineasca nici un rol de delimitare. Exemplu notiunea pe
ascuns in component furtului delimiteaza furtul de jaf. In totalitatea
semnelor care in present se includ in continutul notiunii componentei de
infractiune exista numai un semn ce nu realizeaza functia de delimitare a
unei infractiuni de alta. Numai responsabilitatea din punct de vedere
juridic este unica pentru toate infractiunile fara exceptie.

2.2 Stabilii corelaia dintre dispoziia normei penale i

componena de infraciunea. pornind de la notiunea componentei
de infractiune nu e dificil a conchide ca aceasta atit dupa volum cit si dupa
continut este mai ingusta in comparative cu notiunea normei juridicopenale. In primul rind component de infractiune nu include sanctiunea
normei juridico-penale. In al doilea rind ea putin coincide cu dispozitia
normei. Norma juridico-penala contine o cerinta privind nesavirsirea
faptelor infractionale pe cind componenta de infractiune cuprinde numai
descrierea semnelor infractiunii. Component de infractiune nu contine
cerinta de subordonare. De asemenea component de infractiune nu
cuprinde toate conditiile ipotezei normei penale.

2.3. Elucidai coninutul unei componena concrete de

infraciune cu stabilirea concret a localizrii
coninutului semnelor ei n legea penal i n alte acte
normative.art.165CP traficul de finite umane si legea privind prevenirea
si combaterea traficului de fiinte umane.

Testu 12
Calificarea infraciunilor n cazul concurenei dintre o parte
i ntreg
1.2 Definii conceptul concurenei dintre o parte i ntreg
.Concurenta dintre o parte si un intreg consta in faptul ca exista doua sau mai
multe norme dintre care una cuprinde fapta infractionala in intregime iar altele
numai unele parti ale ei. Regula generala de calificare a infractiunii cu privire la
concurenta dintre o parte si un intreg consta in aceea ca trebuie intotdeauna
aplicata norma ce cuprinde in intregime toate semnele faptei infractionale.Ea
are prioritate fata de norma care numai o parte din ceea ce a savirsit
infractorul. Concluzia data are drept baza si principiul juridic al dreptului penal
individualizarea raspunderii penale care prevede aplicarea justa a legii in asa
fel incit oricine ar savirsi o infractiune sa I se aplice pedeapsa meritata.

2.2. Stabilii particularitile concurenei dup latura

obiectiv.Concurenta dupa latura obiectiva poate avea urmatoarele
particularitati:-Actiunea prevazuta de o norma penala este numai o parte din
actiunile specificate de de alta norma juridico-penala (tortura numai o parte din
latura obiectiva a omorului);-Consecintele prejudiciabile prevazute de o norma
penala alcatuiesc numai o parte din consecintele infractionale stabilite de alta
norma;-Una din norme poate prevedea actiuni ilegale care numai au creat
posibillitatea reala a survenirii consecintelor prejudiciabile dar alta cuprinde si
survenirea lor;

2.3Argumentai n ce cazuri are loc concurena dup obiect,

dup latura obiectiv, latura subiectiv, subiect. Concurenta
dupa obiect:Obiectele a doua sau mai multe infraciuni la concurenta dintre o
parte si un intreg sunt omogene. Unul reprezinta o parte al altuia de aceea in
toate cazurile trebuie aplicata norma in care in intregime este specificat
obiectul infractiunii. Ezemple: obiectul banditismului in comparatie cu obiectul
jafului.Concurenta dupa latura obiectiva:Concureaza normele ce prevad
atentarea la unul si acelasi obiect. Exemplu mai larga este componenta tilhariei
decit componenta jafului. In toate cazurile trebuie aplicata norma care mai
deplin descrie semnele proprii faptei infractionale.Concurenta dupa latura
subiectiva:Concureaza infractiunile la care atit obiectele cit si latura obiectiva
sunt omogene.Deci obiectul, latura obiectiva, latura subictiva ale unei
infractiuni constituie oparte a altei infractiuni. Potrivit doctrine penale diferite

motive nu pot fi imbinate intr-o singura infractiune fapta savirsita trebuie

calificata conform normei penale care prevede motivul ce detrmina hotarirea
savirsirii infractiunii date.Concurenta dupa subiect:Potrivit doctrine penale este
posibila numai in calitate de concurenta dintre normele generale si cele special.
Exemplu-neacordarea ajutorului necesar unei persoane care se afla intro stare
periculoasa pentru viata si neacordarea de ajutorunui bolnav de catre un
medic. Corelatia dintre o parte si un intreg trebuie luata in consideratiesi in
cazul activitatiiinfractionale neconsumate.

Testu 7
Procesul calificrii infraciunilor i etapele
sociale
2.1

Determinai tipurile de probleme ce apar n procesul calificrii

infraciunilor.1)nu sunt determinate nici conditiile initiale,nici concluzia finala-adica nu sunt
cunoscute nici semnele faptei prejudiciabile savirsite,nici semnele componentei de infractiune ce ar
cuprinde fapta comisa,nici care norma jur.ar putea fiinvocata in documentele procesual-jur
corespunzatoare.Problrmrle de acest gen apar mai des in etapa I nitiala a urmarii P,cind nu sunt
stabilite toate crcumstantele faptei.2)cind sunt determinate clar conditiile initiale ,dar nu este
cunoscuta concluzia finala fabula cauzei P este studiata integral sunt accumulate toate probele ,dar
fapta prejudiciabila comisa nu e calificata.3)cind sunt stabilite atit conditiile initiale ,cit si concluzia
finala,insa veridicitatea rezolvarii acestei problem mai necesita verificari se va controla daca
calificarea propusaeste exacta sau se va gasi alta solutie.Problme de acest tip se rezolva de catre
instant de jud de gradul intii,Curtea de apel,CSJ,cind calificarea este deja propusa.Aceste tipuri de
problem sunt cele m tipice dar mai exista o multime de problem cu care se confrunta practica
judiciara.

2.2 Analizai etapele alegerii normei juridico-penale n procesul calificrii

infraciunii I etapa consta in sistematizarea faptelor evidente si distrugerea semnelor de narura juraceasta etapa are o procedura complrxa deoarece innulte cdazuri nu este stabilit obiectul,nu se stie
care fapre vor avea semnificatie jur-P,se cere descoperirea tuturor faptelor prejudiciabile,toate
probele accumulate sa fi veridice,In acest scop organaul de urmarire P sau procurorul va audia
martori,va efectua expertise,va constata ocumentele oficiale,va examina amprente s.aFaptele selectate
trbuie sa contina informatii despre valorile sociale care au suferit in urma savirsirii actului
infractional,despre modul si mijloacele actiunii,despre consecintele survenite virsta, motivele si
scopul.II etapa evidentierea tuturor consecintelor infractiunii in baza carora pot fi calificate
circupstantele faptice adunate,evaluate si sistematizate in modul corespunzator.La aceasta etapa se
determina normele P care ar putea incadra fapta comisa.Es verifica autenticitatea normei,textul ei
official,actiunea ei in timp si in spatiu.III etapa-se evidentiaza gradul de infractiuni intrunite,emnele
ce pot include fatpe in diferite component de infractiuni.IVetapa-alegerea unei component de
infractiuni ale carei semen distinctive corespud faptei savirsite.Etapa in cauza este legata de
delimitarea infractiunilor dupa semnele lor caracteristice.Aceste 4 etape reflecta obiectiv actiunea
pers care efectueaza alegerea normei jur-P pu calificarea faptelor prejudiciabile comis

2.3. Elaborai un plan de calificare a unei infraciuni concrete, care s conin:

a)
b)
c)
d)

tipurile de probleme care pot aprea n procesul calificrii infraciunilor;

etapele alegerii normei juridico-penale;
toate etapele procesului de calificare a infraciunii;
momentele de intersectare a acestor sarcini.

Testu 2
Calificarea infraciunilor n cazul concurenei dintre doua
norme special
2.1 Definii conceptul concurenei dintre dou norme
speciale-atuci cind componenta de baza de la aliniatul intii al unui articol
poate avea un sir de circunstante agravante iar uneori si unele circumstante
anunuante.Atit circumstantele agravante cit si cele atenuante se considera
norme speciale.Concurenta dintre doua norme speciale are urmatoarele
varietati:a)dintre componenta de infractiune cu circumstante atenuante si alta
cu circumstante agravante-infractiunea se califica in baza celei cu
circumstante atenuante.b)dintre daua componente cu circumstante
atenuante-infract se califica in baza normei P care prevede pedeapsa m
blinda.c)dintre doua coponente de infrac su circumstante agravante-se califica
in baza normei P care prevede o pedeapsa m aspra.

2.2Stabilii tangene dintre concurene normelor juridicopenale i pluralitatea de infraciuni.pluralitatea de

infractiuni:1toate infractiunile ce alcatuiesc o pluralitate de infractiuni au un
punct de unire ,fiind savirsite de aceeasi pers sau de acelasi grup de pers,la
concurenta normelor penale este savirsita de catre o pers sau de un grup de
pers a unei fapte prejudiciabile ,cuprinse in intregime de dispozitiile a doua
sau m multe norme penale si constituie o singura infractiune. 2 pluralit de
infract este o circumtanta agravanta.3 Infractiunile care intra in pluralitatea
de infractiuni pot fi diferit,la concurenta normelor jur P sea ducea tingere unui
singur obiect jur generic ocrotit de legea P,pe cind obiectele jur nemijlocite
pot fi direfite. 4 Infrac care alcatuiec plur de infrac pot fi atit intentionate cit si
din imrudenta. 5Calificare pluralitatii de infract intotdeuna se efectueaza in

conformitate cu 2 sau m multe articole din partea Speciala a CP 5pluralit de

infract denota intatdeuna o agresivitate m mare,un grad prejudiciabil sporit,la
concurenta normelor Pfapta trebuie sa fie cuprinsa in intregime in fiecare
dintre dispozitiile celor doua sau ale m multor norme P.La concurenta
normelor jur P teb sa fie savirsita o singura actiune sau inactiune simpla,fie sa
se desfasoare o activitate unica prelungita.

2.3Argumentai cum determinm existena raportului de

concuren dintre dou norme speciale.Mai intii stabilim ce fel de
componente de infraciuni au fost comise atenuante sau agravante pentru a
stalibi pedeapsa.Orice norma speciala,atit cu circumstante agravante cit si
atenuante,se afla in raport de suboronare cu norma generala,iar intre normele
speciale exista o legatura de reciprocitate.Atunci cind este comisa o
infractiune care include si ofapta aravanta comisa si o fapta atenuanta .

Testu 4
Calificarea concursului de infraciuni
2.1Definii conceptul i modalitile concursului de
infraciune.Concursul de infractiuni reprezinta savirsirea de o persoana a 2 sau
mai multor infractiuni, prevazute de diferite alineate ale unui singur articol din partera
speciala a C.P., daca persoana nu a fost condamnata pentru vre-una din ele si daca nu
a expirat termenul de prescriptie. Suntem in prezenta concursului ideal atunci cind
persoana printr-o singura actiune(inact) savirseste 2 sau mai multe infractiiuni
prevazute de diferite articole sau diferite alineate ale unui articol din C.P. Suntem in
prezenta concursului real atunci cind persoana prin diferite actiuni/inactiuni de sine
statatatoare,savirseste 2 sau mai multe infractiuni prevazute la diferite articole sau
dieferite alineate ale unui singur articol

2.2 Comparai modalitile concursului de infraciune dup particularitile sale. Concursul

real de infractiuni are o raspindire mai larga decit concursul ideal,si de regula, gradul prejudiciabil este mai
mare,deoarece fapruitorul comite consecutiv 2 sau mai multe infr. Concursul real de infr. Are un sir de
trasaturi comune cu cele ale concursului ideal, la concursul real deasemenea se comit citeva infractiuni si
conform regulii generale se aplica mai multe norme. Princiiiile generale ale aplicarii pedepsei in cazul
savirsirii mai multor infractiuni sunt comune atit pentru concursul ideal,cit si pentru cel real, concursul ideal
nu poate fi o repetare de infractiuni, deoarece ele se comit instantaneu si printr-o singura actiune, iar
concursul real de infr. Intotdeuna reprezinta o repetare de infr., deoarece ele se comit prin diferite actiuni
desinestatatoare la scurte intervaluri de timp.

Difernta dintre concursul ideal si cel real se observa si la rezolvarea chestiunilor

despre expirarea termenelor de prescriptie a urmaririi penale si a stingerii
antecedentelor penale. In cazul concursului ideal de infr. Aceste termene pot decurge
concomitent pentru ambele infractiuni, iar durata lor se determina in funtie de
infractiunea mai grava ce formeaza acest concurs.la concursul real de infr, .aceste
termen vor fi cu mult mai mari,deoarece desfasurararea lor se intrerupe, daca
persoana innainte de expiaraea termenului va savirsi o noua infractiune

2.3Argumentai care este deosebirea dintre cumulul de

infraciune i concurena normelor juridico-penale i pot oare ele
s se intersecteze? Concursul de infractiuni trebuie deosebit de concurenta
normelor juridico-penale,acest aspect este subliniat in hotarirea plenului CSJ,din 28
iunie 2004,in care se mentioneaza daca furtul,pungasia, tilharia au fost savirsite in
prezenta mai multor circumstante agravante,prevazute la alineate diferite, atunci in
lipsa concursului de infractiuni, cele savirsite trebuiesc calificate conform alineatului
cu sanctiunea mai severa, adica agravantele sunt comise cu o singura actiune,atunci
avem o concurenta a normelor juridico-penale si calificarea se face conform normei
cu pedeapsa mai drastica, iar daca actiunile au fost efectuate succesiv, la intervale de
timp,atunci aceste actiuni formeaza concursul de infractiuni.

Testu 6
Calificarea dup elementele componenei de infraciune.
2.1.Stabilirea grupului de relatii sociale,asupra carora a
fost indreptata infractiunea,adica stabilirea obiectului
generic si nemijlocit al atentarii . A se preciza daca semnele faptei
savirsite corespund semnelor descrise in componenta data (latura obiectiva).
3. Stabilirea coincidentei exacte a tuturor semnelor faptei prejudiciabile, fara
nici o exceptie,descrise in articolul dat. 4.stabilirea daca a fost comisa o
fapta consumata sau o activitate infractionala neconsumata 5precizarea
daca fapta prejudiciabila este comisa de o singura persoana sau de o
pluralitate de infractori (subiectul)6 verificarea existentei cauzelor ce
inlatura caracterul penal al faptei.7 Existentei unicitatii sau pluralitatii de
infractiuni 8solutionarea problemei privind concurenta normelor juridicopenale 8 verificarea existentei circumstanelor ce exclud urmarirea penala 9.
Prezenta temeiurilor liberarii de raspundere penala

2.2 Explicai n ce const calificarea dup latura

subiectiv. Calificarea dupa latura subiectiva consta in
faptul reflectarii constiintei si vointei infractorului in
raport cu fapta comisa,adica se caracterizeaza atitudinea psihica a
autorului fata de faptele sale. La calificarea infractiuni dupa latura subiectiva,
semnele obligatorii au mare importanta, cele facultative fiind necesare la
individualizare. Calificarea dupa latura subiectiva se efectueaza anume dupa
forma vinovatiei, de care depinde incadrarea juridica corecta a unei fapte, de
exemlu stabilirea daca omorul a fost savirsit intentionat sau din imprudenta,
daca intentia a fost directa sau indirecta, sau daca imprudenta este datorata
sineincrederii sau neglijentei

2.3 Argumentai importana ordinii de efectuare a

calificrii dup elementele sale pentru ntreg procesul
calificrii infraciunilor.calificarea dupa elementele infractiunii este
necesar de a se face dupa o ordine clara, si anume, mai intii de toate se
constata obiectul infractiunii ,deoarece fara o dauna reala produsa obiectului
de atentare e greu sa vorbim despre savirsirea unei infractiuni, apoi se
clarifica latura obiectiva, adica acele urme ce se produc in lumea obiectiva la
comitera faptei prejudiciabile, ulterior se va stabili subiectul infractiunii,
virsta si responsabilitatea(iresponsabilitatea) lui, deoarece fara subiect nu se
poate vorbi de atitudinea prihica a lui fata de fapta savirsita, adica latura
subiectiva a infractiunii

Testu 10
Semnele componenei de infraciune i importana lor la calificare
2.1 Caracterizai semnele obligatorii i constitutive (facultative) a
componenei de infraciun.Teoria dreptului penal distinge 2 grupuri de
semne:-Semnele principale;-Semnele facultative;Semnele principale-sunt
cele care caracterizeaza absolute toate componentele de infractiune adica
obictul special, fapta (actiunea, inactiunea prejudiciabila), caracterul fizic,
responsabilitatea, virsta prevazuta de lege(14-16 ani),vinovatia. In
componentele materiale de infractiune in calitate de semen principale apar
urmarile prejudiciabile ale infractiunii precum si legatura dintre fapta si
urmare.Semnele facultative- sunt acele semne pe care legiuitorul le indica
suplimentar in cadrul descrierii unor componente concrete de infractiune in

partea speciala a CP si anume (obiectul material, timpul, locul, metoda,

mijloc, imprejurari, motiv, scop, subiect special).

2.2Clasificai semnele componenei de infraciune dup

mai multe criterii.In teoria dreptului penal putem distinge urmatoarele
criteria de clasificare a semnelor componentei de infractiune si anume:-In
dependenta de gradul de importanta deosebim:*Semne principale;*Semne
facultative,-Dupa gradul lor de invariabilitate, de stabilitate;*Semne
constante;*Semne variabile (de blancheta si de evaluare);-Dupa caracterul
lor deosebim:*Semne pozitive;)Semne negative (exemplu art.159CP
persoana care nu are studii medicale superioare special);

2.3Indicai cte dou infraciuni care se deosebesc doar

dup un singur semn al:a)laturii obiective. a). art.151(1) CP si
art.152(1)CP, art.furtul si art.187CPJafulb)laturii subiective b).art.145CP si
art.149CP,lipsirea de viata din imprudenta c)infraciuni care nu se deosebesc
nici dup un semn.

Testu 11
Noiunea i importana calificrii infraciunilor
2.1Identificai care varieti de semne pot fi evideniate n
cazul unei infraciuni concrete.2.1. referitor la o infractiune
concreta se poate evedentia cel putin 5 varietati de semne:-toate semnele
faptei date, care, atit teoretic, cit si practice sunt incalculabile;-semnele ce
au o oarecare importanta juridica;-semnele ce au o importanta
criminological;-semnele ce au importanta pentru cercetarea, anchetarea si

rezolvarea cauzei penale;-semnele ce au importanta pentru calificarea

infractiunii;

2.2Determinai care este locul calificrii infraciunilor n

cadrul aplicrii normelor juridico-penale.pentru lamurirea si
cocretizarea deplina a continutului notiunii calificarii infractiunii e necesar a
determina locul calificarii infractiunii in procesul aplicarii normelor juridice,
acesta fiind numai o forma de realizare a dreptului. prin realizarea dreptului
se intelege procesul transpunerii in viata a continutului normelor juridice in
cadrul caruia cetatenii ca subiecti de drept respecta si executa dispozitiile
normative iaar organelle de stat aplica dreptul in temeiul competentei lor. In
opinia doctrinarilor in cazul savirsirii unei infractiuni aplicarea normei
juridico-penale are urmatoarele faze:-stabilirea, verificarea si clarificarea
circumstantelor faptice ale cauzei penale in lumina ipotezei unei norme
juridice;-alegerea si interpretarea normei juridice;-elaborarea si adoptarea
actului de aplicare a normei juridice;-activitatea organelor penitenciare in
vederea executarii pedepsei penale;

2.3. Propunei o schem de determinare a legturii

semnelor componenei de infraciune de alte categorii de
semne prezente n cazul svririi unei
infraciuni..

Testu 13
Calificarea infraciunilor n cazul concurenei dintre o parte si intreg
2.1 definiti conceptul de concurenta dintre parte i ntreg-reprezinta
existenta a 2 sau m multe norme penale,una din ele cuprinzind fapta prejudiciabila in

intregine,iar celelalte-numai unele parti ale ei.Concurenta consta in faptul ca exista 2 sau m
multe norme,dintre care una cuprinde fapta infractionala in intregime,iar altele numai unele
parti ale ei.Regla generala de calificare a infrac cu prvire la concurenta dintr-o parte si interg
este prevazuta CP,aceasta are dr baza si principiul jur al dr P-individualizarea rapunderii
P,care prevede aplicarea justa a legii astfel incit oricine oricine ar savirsi o infract sa i se
aplice pedeapsa meritata.Practica judiciara comite si unele erori generate de faptul ca nu
intotdeuna este uor a sesiza care anume norma cuprinde fapta inhfractionala in intregime.In
cazul concurentei dintre parte si intreg mai intii stabilim potrivit caror semne ale
componentei de infractiune decurge aceasta concurenta,poate avea loc dupa semnele
obiectului,lat obiective,subiet,lat subiectiva.

2.2Stabilii particularitile concurenei dup latura obiectiva .avem

urmatoarele particularitati:1actiunea prevazuta de o norma penala este numai o parte din
actiunile specificate de alta norma jur-P(actiunile torturii poate fi numai o parte din infrac de
omor)2consecintele prejudiciabile pravazute de o norma Palcatuiesc numai o parte din
consecintela infractiunii stabilita de alta norma.3una din norme poate prevedea actiuni
ilegale care numai au creat posibilitatea reala a survenirii consecintelor prejudiciabile,dar
alta cuprinde si survenirea lor.Trebuie aplicata norma care aplica mai deplin semnele proprii
fapte infractionale.

2.3 Argumentai n ce cazuri are loc concurena dup obiect, dup

latura obiectiv, latura subiectiv, subiect.Dupa latra obiectiva-in cazul
savirsirii unei tilharii cu componentele jafului sau furtului si violentei aplicate.Ultimile
constituie doar unele elemente ale primei,prioritate in aceste cazuri are infract
compusa.Dupa obiect(obiectul abuzului de serviciu este numai o parte a obiectului
delapidarii avutului proprietarului prin abuz de serviciu,iar obiectul vatamarii intentionate
medii a integritatii corporale sau a sanatatii este numai o parte a tilhariei)in asa cazuri
trebuie aplicata norma in care in intregime este specificat obiectul infractiuni.Dupa latura
subiectiva exprin intentie-daca o pers distrude intentionat unele bunuri ale statului in scopul
slabirii bazei econom.var fi calificate ca diversiune deoarece este indicat intentia si scopul
pers,dar nu ca distrugerea averii straine deoarece ea contine numai intentia.Dupa subiect
neacordarea de ajutor unei pers care es afla intr-o stare pericoloasa pu viata si neacordarea
de ajutor unui bolnav,sau savirsirea de omor a unei pers,si savirsirea de omor aupra unei
femei gravide

Testu 8
Legea penal baza juridic a calificrii infraciunilor
2.1Definii tipurile dispoziiilor i importana lor pentru
calificare.Dispozitia este partea normei ce prescrie sau interzice un
comportament pentru persoanele ce se afla in conditiile prevazute de
ipoteza.1. simpla-numeste doar actiunea infractionala cu un termen sau in
expresii acceptate si intelese,fara a dezvalui semnele ei.2.descriptiva- contine
enumerarea generalizata a semnelor principale ale unei categorii aparte de
infractiuni 3 de blancheta-ne trimite la acte normative din alte ramuri de drept
pe care legea penala nu le contine(hot. Disp ale guvernului, CPC) 4. De
trimitere- nu contine descrierea semnelor infractiunii dar face trimitere la alt
articol al legii penale 5 combinata contine elemente apartinind diferitor tipuri
de dispozitii. Cele mai importante si tipice semne ale faptei prejudiciabile se
afla in dispozitia normei penale,dupa natura si importanta sa,dispozitia este
elementul esential(nucleul) normei penale,ea descrie conduita ce trebuie
urmata,anume in dispozitii sunt indicate semnele specifice ale faptei
prejudiciabile.

2.2 Analizai construcia normei juridico-penale sub aspect

intern i extern.Sub aspect intern analizam norma juridica penala din
punct de vedere al structurii logico-juridice. Norma juridica penala este
constituita din 3 elemente:1ipoteza-descrie imprejurarile, conditiile sau
faptele in prezenta carora se aplica norma penala. 2. Dispozitia este partea
normei ce prescrie sau interzice un comortament pentru persoanele ce se afla
in conditiile prevazute de ipoteza. 3. Sanctiunea- partea normei ce stabileste
tipurile de pedepse pentru fapta savirsita descrisa in dispozitie. Sub aspect
extern, analizam constructia externa, tehnico-juridica, adica modul de
expunere a normei in articolele din codul penal. Normele juridice penale sunt
continute in codul penal,el fiind structurat in partea generala si cea speciala,
fiecare divizate in capitole,articole, alineate sau puncte, ce alcatuiesc
structura tehnico-legislativa a normei juridice penale. Articolele din partea
generala si cea speciala nu coincid cu o norma penala,care are structura
trihotomica, de obicei, articolele din partea swpeciala contin 2 elemente ale
normei penale(disp si sanct), iar cele din partea generala.luate in ansamblu
sau in parte,formeaza ipoteza.

2.3Interpretarea legii penale este o operatiune logico-rationala care se

efectuiaza cu ocazia si in vederea aplicarii normelor juridico-penale si care are

drept scop descoperirea vointei legislatorului, importanta interpretarii in

general fiind aplicarea corecta a normelor penale. Interpretarea oficiala este
realizata de legiuitor, importanta ei rezida din necesitatea explicarii intelesului
unor termini, unor expresii utilizate, pentru justa percepere a lor si justa
calificare a faptelor, conforme normelor date. Interpreatea judiciara se
realizeaza de catre organele judiciare, importanta acestei interpretari rezida
din faptul ca: 1.legiuitorul nu poate sa prevada in cadrul normelor penale
toate situatiile ce pot aparea la aplicarea acestora, 2.nivelul de generalizare al
normelor penale il impune pe legiuitor sa concentreze la maxim ideile pe care
vrea sa le exprime,de aici decurge sarcina organelor judiciare de dezvalui in
procesul calificarii infractiunilor continutul normei penale, intreaga gama de
situatii pe care le-a avut in vedere prin acea norma 3. In perioada in care
norma penala este in vigoare,normele altor ramuri la care legea penala face
trimiteri se pot modifica,de aceea este necesara indicarea denumirii normei la
care se face trimitere 4. Unii termeni folositi necesita explicatii aparte in
fiecare caz. Interpretarea judiciara se face de catre CSJ,care explica nu numai
cauza penala concreta, ci si toate cauzele penale legate de o anumita
categorie de infractiuni,ele au caracter de recomandare. Interpreatea
neoficiala se considera interpretarea data de institutiile de cercetari
stiintifice,savanti,practicieni, importanta ei rezida din aportul adus dezvoltarii
stiintei dreptului penal,studierea jurisprudentei,elaborarea proectelor de
lege,dezvoltarea constiintei juridice a studentilor si cetatenilor in general.
Importanta interpretarii gramaticale reiese din cautarea sensului normei de
drept penal in textul prin care ea a fost exprimata,deoarece notiunile utilizate
ca termeni juridici pot avea si sensuri diferite de cele obisnuite, deoarece
legiuitorul le interpreteaza altfel. In momentul in care vointa legiuitorului nu
se descopera prin metoda gramaticala,se apeleaza la interpretarea logica, pe
baza de rationament, importanta ei reesind din aflarea adevaratei vointe a
legiuitorului. Interpreatrea sistematica este importanta in cazul necesitatii
stabilirii sensului unei norme pornind de la corelatia existenta dintre aceasta
norma si celelalte norme din aceeasi lege sau alte acte normative din acest
domeniu. Interpretarea istorica isi demonstreaza importanta in momentul
necesitatii aflarii datelor de ordin politic, social, economic ce caracterizeaza
conditiile in care a fost adoptata norma data,si daca este valabila conditiilor
existente la acel moment.Interetarea extinsiva si restrictiva sunt consecintele
nepotrivirii vointei legiuitorului si modul de exprimare,din acest fapt reiese si
importanta interpretarii date. in unele cazuri continutul legii se dovedeste a fi
mai larg sau mai ingust fata de ceea ce decurge din textul ei, de aceasta este
justificata necesitatea acestei interpretari .

Testu 3
Calificarea infraciunii n cazul concurenei dintre norma
general i special
2.1Enumrai modalitate posibile de concuren a normelor
generale i speciale n Codul penal al RM.O prima modalitate a
concurentei se caracterizeza prin accea ca prima norma prevede un nr de
fapte anumite iar a doua cazuri particulare din acest nr de fapte.Prima norma
este determinata generala iar a doua speciala. In cazul concurentei dintre
normele generale si normele speciale se aplica norma speciala.Norma general
aparca ar fi rezervata pu cazuri care nu sunt cuprinse in normele speciale.Cea
mai raspindita varietate a concurentei normelor generale si speciale este
concurenta dintre componenta da baza care este norma generala si ale
acesteia si modalitatile calificative care este norma speciala care este
prevazuta de obicei in diferite aliniate sau puncte ale unuia si aceluias
articol,modalitate calificativa agravanta este furtul savirsit in mod
repetat.Uneori insa componemta de baza a nfractiunii este mentionata intr-un
articol aparte.citeodata in calitate de norme speciale,in afara de agravantele
componentei de baza,pot fi si atenuantele ei.La calificarea infractiunii norma
generala si speciala pot fi aplicate impreuna numai in cazurile in care sunt
comise citeva infractiuni-cumulul real de infractiuni.

2.2Determinai prin argumente ce parte a normei

constituie temeiul de stabilire a prioritii normei speciale
fa de cea general: ipoteza, dispoziia, sanciunea? La
concurenta normelor generale si speciale,cele speciale se afla in raport de
subordonare logica fata de primele deoarece de ex.orice fals in acte publice
neaparat constituie un abuz de putere,insa nu orice abuz de putere este
numai decit o falsificare a datelor statistice.Normele generale contin ipoteza si
normele speciale contin dispozitia si sanctiunea

2.3 Argumentai cum se determin existena unui saport

de concuren dintre norma general i special. Cum se
stabilete care din norme este genral i care
special.Norma generala se considera norma P care prevede doua sau m
multe fapte prejudiciabile,iar norma speciala este norma P care prevede
numai cazurile particulare ale acestor fapte.Norma generala prevede un cerc
de acte anumite,iar cea speciala prevede cazuri particulare din acest cerc de
fapte.La concurenta normelor generale si speciale,cele spciale se afla in rapor
de subordonare logica fata de cele generale.Cea mai raspindita varietate a
concurentei dintre norma generala si cea speciala este aceea ca sunt
prevazute de obicei in diferita aliniate.Citeodata in calitate de norme
speciale ,in afara de circumstantele agravante pot fi si circumstantele
atenuante ,care pot fi prevazute in articole distincte.La calificarea
infractiunilor gormele generala si speciala pot fi aplicate inpreuna doar in
cazurile in care sunt comise prin actiuni succesve,adica in cazul comiteriiunui
concur real de infractiuni.

Testu 5
Calificarea infraciunei unice.
2.1 Determinai modalitile infraciunii unice.infractiunea unica reprezinta o actiune(inactiune) sau un sistem
de actiuni/inactiuni care se califica conform unei singure norme
a legii penale.Identificam 2 tipuri de infractiuni unice: 1. Infr. Unica
simpla(actiunea/inactiunea prejudiciabila cre provoaca o dauna unui sigur
obiect si e comisa printr-o singura forma de vinovatie). 2.Infractiunea
unica complexa se manifesta prin 3 modalitati: I infractiunile compuse,
care se manifesta prin existenta infractiunilor cu actiuni(inactiuni)
alternative,unde savirsirea macar a uneia dintre actiuni este suficienta
pentru a recunoaste infractiunea consumata, existenta infr. Compuse din
mai multe fapte infractionale,care alcatuiesc insa o singura componenta si
existenta infr. Cu consecinte grave alternative. II infractiunea
continua,care se caracterizeaza prin sav. Neitrerupta, timp nedeterminat a
activitatii infractionale. III. Infractiunea prelungita-infr. Caracterizata de
doua sau mai multe actiuni infractionale identice,alcatuind in ansamblu o
infractiune

2.2Stabilii deosebirile i tangenele infraciunii unice cu

pluralitatea de infraciuni. Deosebiri: 1 infr unica- savirsirea de

catre faptuitor a unei singure infractiuni, pluralitate savirsirea mai multor

infractiuni 2. Infractiunea unica este pedepsita mai blind ca concursul de
infractiuni
Asemanari- 1aduc prejudiciu valorilor sociale protejate de legea penala 2. sunt savirsite de
unul si acelasi subiect. 3 prezenta consecintelor juridice 4. In ambele cazuri daca trece
termenul de tragere la raspundere penala, subiectul infractiunii nu mai poate fi tras la
raspundere.Savirsirea unei infractiuni unice, in orice moment in concurs cu alta infractiune
poate duce la crearea concursului de infractiuni. Savirsirea unei Infractiuni unice creaza
consecinte juridice.

2.3.Propunei formulri de situaii de fiecare modalitate

a infraciunii unice1. infr unica simpla- omorul intentionat a unei
persoane printr-un foc de arma. 2. Infractiune unica complexa in cazul
infractiuinilor compuse,a) in situatia infractiunilor cu actiuni/inactiuni
alternative- pastrarea ilegala armelor si munitiilor (aceasta componenta
contine si purtarea, procurarea fabricarea etc). B)In situatia infr. Compuse
din mai multe fapte infractionale- atacul unei persoane in scopul
sustragerii bunurilor, insotit de violenta. C)Insituatia infr cu consecinte
grave- vatamarea intentionata grava a santatii unei persoane, care au
provocat decesul victimei. Ca modalitate a infractiunii unice complexe
identificam si 3. infractiunea continua- utilizarea ilicita a gazelor naturale o
perioada nedeterminata. 4. Infractiunea prelungita- sustragerea unui
computer de la locul de munca, scotind piese in fiecre zi.