Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Longevitate: 15-16ani
Simturile: Miros, auz,
vaz
Greutate: 80-90kg
Mediu de viata: Padurile
de munte si de dealuri
Dusmani: Omul, bolile
Blana este deasa alcatuita din peri moi, mai lungi pe fata,
abdomen si fata interna a membrelor. Lungimea firului de par variaza in
functie de anotimp, fiind mai lung (8-9 cm) in lunile decembrie-apriliemai si mai scurta in lunile iulie-septembrie. Ursul tanar prezinta un guler
alb ingust, cu marginile bine delimitate, care, o data cu inaintarea in
varsta, se lateste, devenind galben, galben-cafeniu, pana se inchide la
nuanta blanii. Culoarea blanii variaza de la cafeniu deschis pana la
negru. Culoarea labelor poate fi de la negru la maro-ciocolatiu, cenusiu,
rosu sau maro deschis, in functie de aria de raspandire.
Cel mai mare urs in viata, ursul de Kodiak, traieste pe coasta
Alaskai si prezinta o greutate corporala de pana la 800 kg si o inaltime
de circa 3 m (ridicat pe picioarele din spate).
Simturile auzului si mirosului sunt foarte bine dezvoltate. Vazul
este deficitar, astfel ca ursul se orienteaza cu ajutorul celorlalte simturi.
Masculii sunt mai inalti (pana la 1,9-2,5 m) si mai masivi (140320-850 kg), in comparatie cu femelele (100-200-450 kg). Ursul carpatin
prezinta un mers lent, cu capul coborat intre omoplati, privind catre sol
sau intr-o parte. Se poate catara in copaci si poate alerga in salturi mari.
In coborare, pe pantele abrupte se rostogoleste, iar in urcare se
descurca binisor.
Blana este tipic felinelor mari, fiind compus din spic i puf i
avnd o culoare glbuie-rocat pe laturi i spate, cu pete negre, i
alb-glbuie n partea ventral. Greutile maxime raportate sunt
diferite, variind ntre 50 i 58 kg . Poate tri circa 20 de ani. Membrele
sunt lungi i groase. Are gheare retractile, foarte ascuite, lungi de
aproximativ 4 cm.
Un lucru puin cunoscut este faptul c rsul poate fi domesticit.
n asemenea cazuri el manifest o fidelitate de cine fa de cel ce l-a
crescut, chiar dac i se las mult libertate.
Alt caracteristic ciudat a rsului este ura sa fa de pisica slbatic
pe care o vneaz cu nverunare, pn la exterminare. Ca urmare,
arealele celor dou animale nu se pot suprapune dect parial i
temporar.
Felin puternic i singuratic, rsul are nevoie de un areal
foarte mare (2400 - 2500 de hectare), de circa 10 ori mai mult dect
un urs brun. Acest lucru se datoreaz i faptului c, spre deosebire de
urs, care este omnivor, rsul are o alimentaie aproape exclusiv
carnivor.
RSUL-CONCLUZII
VULPEA
concluzii
Mamifer carnivor;
Capul este mic, mai mult lung decat lat. Botul, in general, este
de aceeasi culoare ca restul corpului, dar nasul este
intotdeauna de culoare neagra. Adesea prezinta diferite pete
de culoare alba pe obraji si in partea superioara a gatului.
Urechile sunt mari, ovale, fiind conturate cu par de culoare
neagra, iar interiorul este captusit cu par moale, de culoare
alba. Numai masculii prezinta coarne, care le cad in octombrienoiembrie, dar le cresc din nou, pana vara, in perioada de rut.
Coarnele au, in medie, o lungime de 30 cm. In general,
coarnele prezinta pana la 6 varfuri la capriorii adulti, in timp ce
la cei tineri, numarul este mai redus. Rozetele bazale sunt binedefinite. Coarnele sunt utilizate de masculi in disputele pentru
femele din timpul perioadei de imperechere. Picioarele sunt
suple si prevazute cu copite inguste si scurte ale caror degete
laterale sunt bine dezvoltate. Lungimea corpului este de 95135 cm. Inaltimea la greaban este de 63-67 cm. Greutatea
corporala este de 18-29 kg. Caprioara nu este foarte
pretentioasa, dar prefera vegetalele bogate in apa. Consuma
cu placere ramuri tinere, muguri, frunzele diferitilor arbori si
arbusti, scoarta de copac, lucerna, etc. Se va hrani, de
Capriorul (Capreolus
capreolus) concluzii
Longevitate: 20ani
Simturile: Miros, auz
Greutate: 170-315kg
Lungime: 240-250cm;
Inaltime la greaban:
152-155cm
Mediu de viata:
Padurile de mare
intindere din Carpati
Dusmani: Lupul, cainii
ciobanesti.
CAPRA NEAGR
-monument al naturii-
Capra Neagra
(Rupicapra rupicapra)
concluzii
MISTREUL
Mistreul (Sus
scrofa)
Longevitate: 20ani
Simturile: Miros, auz
Greutate: 250-300kg
Mediu de viata:
Padurile de foioase,
terenuri agricole
Dumani: Lupul,
ursul, rasul, bolile.
Ariciul(Erinaceus
europaeus).
Pe varful capului, pe spate,
pe coaste si pana la
coada e numai suliti, dese, alburii la mijloc, pe
care le tine, cand merge, indreptate indarat.Are
ochi mici, vioi si doua urechiuse taiate rotund.
Botul, ascutit, e ca de purcelus. Pe fata, pe
frunte, ca si pe piept si pantece, in loc de tepi, e
acoperit cu par scurt, sur.
E atat de precaut incat simte orice miscare. Se
opreste, isi ridica botisorul, priveste in dreapta,
in stanga. Daca nu i se pare nimic suspect, isi
cauta de drum. Daca vede ca e ceva neobisnuit
la mijloc, daca il atingi, cu un sasait de manie
se strange ghem. Sulitele sunt indreptate in
toate partile si numai o dunga mai adanca arata
locul unde e botisorul ascuns intre picioarele
dindarat. Aceasta e singura lui arma de aparare.
Jderul
In Romania se intalnesc doua
specii de jder: jderul de copac (Martes
martes) si jderul de piatra (Martes
foina).
In timp ce jderul de copac este un
locuitor al padurilor de mare
intindere, pana la limita superioara a
vegetatiei forestiere, jderul de piatra sa adaptat mai bine prezentei umane,
fiind intalnit si in preajma
localitatilor, unde isi imparte teritoriul
cu dihorul (Putorius putorius).
Bizamul (Ondatra
zibethica)
Bizamul (Ondatra zibethica)
este un animal de 30-35 cm
lungime si poate ajunge la 1,5
kg.
Este cel mai mare sobolan de
la noi, total dependent de apa.
Are o blana cu puf des, cu fire
de par rare. Degetele au gheare
ascutite, cele din spate sunt
unite printr-o pielita inotatoare
redusa.
IEPURELE
Iepurele (Lepus
europaeus)
Longevitate: 8-12ani
Simturile: Auz, miros
Greutate: 4-5kg
Mediu de viata: Altitudine
200-250m, pana la 300400m, in zona dealurilor,
dar se gasesc exemplare si
in zona golurilor de munte,
dar cu efective reduse.
Dumani: Cainii
ciobanesti, braconajul,
bolile.
Veverita
(Sciurus Vulgaris)
VEVERIA
O asemenea dihanie
usoara, mladioasa, iute,
inarmata cu gheare ascutite,
cu colti si mai ascutiti, este
un dusman neimpacat
pentru toate animalele mici.
Cand intra in cotetele cu pui,
omoara mai mult decat poate
dovedi cu mancarea, iar
soarecii, guzganii nu scapa
de ea. Nici chiar cartita ori
harciogul nu sunt
Cunoaterea mediului
Unitatea: ANIMALE
Clasa a II-a
Bibliografie
doru.wordpress.com
blackcatculcea.wetpaint.com
www.natgeo.ro
free-wallpapers.110mb.com
www.mondofun.ro
www.zooland.ro
alpinet.org
www.ghidbrasov.ro