CUIISTJL I

Prinrcle sensibilizirri asupra unor manil'cstirri articularc :rparfin lui I'Iipocrit iar
primele clescrieri cu tlif'eren{ierea unor boli au inceput cu anii 1800. De atunci sfera
ie cuprinclerc s-a imbogifit treptat, in prezent gcoala germani recunoscind o
cl:rsific:rre cu aproximativ 300 entitifi'
Patologia aparatului locomotor cuprindc al'ec{iuni
- post traumatic,
- reumatismalt.
- metabolice,
- l':rscularc .
- neurologicc.

Pato lo gia rcu In atismal:i

.
'
'
.
.

cuprinde manil'estriri ale c[ror mecanisme sunt de naturi

ittturtttlogicri,

ilrllamatorie,
dege ner:ttir i,
ischemicii ;i
dismct:rbolicii,

('a re al'ecte:tz:i structu rile aparatului locomotor (extrernitir{i osoase, tendoane,

caltsulit. mulclti, bursc).
.\ccstc procesc tulbur:i funcfia locomotorie in principal prin aparifia unor f'enomene

distructir

.
.
.
.

ca rtilaginoase,
oso:|\t.
c:tllsttlo-ligarnentare ;i dc
t'e tnanie re 5i/sart hipe rproducfic osoasi,

disirtcrgiimusculare.

\lcclnisrnc de producere

. \lotlil'icirrile

dcslii;oarir in contertul legilor biomecanice Particulare

I'iec:ire i articula{ii, dar q;i in ansamblul lan{urilor carc asiguri echilibrul,
c'ourtlotrureu, dinumicu si ubilituteu.
,\par noi conclilii, de patomecanicii cc instalcazi alte raporturi intraarticulare, dar
;i la distan(ir dc articuln{ia afect:tt:i,
. tulburind iocul norm:rl de fbrfc,
' l'a1tt ce al'ectcaz:i rezistenfa cartilnjului,
" l.ul)c r.:rp0r-tul agonist - antagonist. suprasoliciti capsula,
. sistttttul capsulo - lig:rmcntAt', t)sul'
,\par astfel :
se

pozr{il \'rctoASc,

hilore, lura!ii ,
ii, insta bilitir{i,
carc au poten{ial invalidant generind pierderea independentei
. In prezent numeroase organisme internafionale urmiresc qi cerceteazi bolile
reumatismale: ILAR (International League Against ltheumatism), EULAR
(I!uropean Lcague Against Ithcumatism), PAN[,AI{ (Pan American League
ane
s

blu-raf

Against ltheumatism),

olutia
. llolilc rcumatismale nu trebuie privite doar prin prisma afectirii aparatului
locomotor, ci ;i prin cea a numeroaselor gi fiecventelor determinlri viscerale
(pulmonare, hepatice, cardiacc, oculare, etc), fapt ce le situeazii pe o
pl.rtfbrmri cu rnultiplc tangenfc.
llolile cronicc re umatismale prezint:i particulariti{i terapeutice care depind

l.,r

dc

.
.
.

tiltul,
scvcrituteu Si
studiul evolutiv.
'l'ratamentul este complex cuprinzf, nd
obiectivc c:rrc vize:tz:i elcmentul

.
.
.
.

sitttlttottttttic',

putogertit'ccl
.ffunctittttul
psihic.

Si

-l-ratamcnt

IEDICA\{I.-NTOS

IZIOTERAPIC SIHOTERAPIE

iimptonratic

llectroterapie

I'ehnici de relarare

HIRURGICAL
ost traumatic

inetoterapie
matismale

dafive

upa!ionall
r. insomniilor

rr'

r tTtoparologra
. {.1$r'iuii{}i(}uicli.

.
.
.
.
r

in*"lienr*t*rit

POLIAITTIi.ITA REUMATOIDA

SINDROMUL SJOGREN.
AIiTIIITA CIi,ONICA.IUVENILA
SI'ONI)II.-AITTITOPATIILIi SERONEGAT'IVE:
Spondilita anchilozantd (SA)
Sindromul lleiter
Artrita psoriazici

r
r
/ Artrite reactive

. ?-*{*g***rit*il'ii.,
" "4.irllsr'rltir.':l
. -E.r* is mlq:{x htll!*S
* 5.rlr:st fa';.rt:ntxfit"*
Itolile

Ii(;

EN

EII.ATIVE

cf:r'silicare

t. - ittiolttttic,e (primure)
.
2. - secundure
. L irlioltutic'e
.
periferice
.
interf:rlangiene distale (Heberden);
.
interfalangiene pro-rimale (Bouchard);
.
rnetacarpolal:rngiene;
.
genunchi;
.
q;old;
.
Ale coloirnei vertebrale
spondilozele;
disca rtroz:r;

osteofitoz:i vertebrali ;
a rtroz.i i n terapoli zarii

' idiopaticcparticulare
. artroze generalizate - poliartroze;
. artroza erozivi inflamatorie;
. hiperostoza scheletici difuzi; .\I{ I'I{OZ\

ERTF-I}ITALA

E Spondiloz:t,
E Spondilodiscartroza

.
.
.
'.
r
.
.

*
-

cervic artroztt.

dorsartrozi.
lombartroza.
HIPE,ROSTOZA VERTEBRAI1A ANCHILOZANTA
AII,TITOZA COXOFEMUIIALA
dR-I-ITOZA (; ENL]NCI{ILILUI
POLIAI{TIIOZA Heberden,Ilouchard
AI{TITOZA GLEZNEI ,TARSULUI

ITEI.IMATISMUL ABAITTICULAIT
Psh

Periartritasoldului.
Tendinitcle. Tenosinovitelc.
matism DISMETABOLIC
(l uta
Contlrocalcinoza (pseucloguta)
\'laladia cu hidroxiapatita

Ii.eu

.
.
.

Patologie

SI',

\Zl

TI VO-MOTOItI E

Algodistrofia
I'atollogie E N DOC RINO-METABOLICA

osteoporoza
\ [- CROZ,\,{ VAS(' TI LAIT.A
Osteone croza
\1.-\t..{l)1.{ SCHE UIIMANN- distrofia rahidiani cle cre$tere
:)

\'e'{}t.{}{;i ,\ }[

nt'-\\l{..i .\ { {}t"{}An tl

vER"l'F.ltl{A[,ti

Coluitna rertebralzi este o tija flexibili qi rezistenti mecanic, care

prezint:i din prtlfil o lordozii cervicali 9i o lordozi lombari.
('urburile dau rczistenf:i ctlloanei, ele s-au nitscut in cadrul
solicitirrilor mecanice ale acesteia. Daci o tijn mecanici este
presionati la ambele capete, ea iqi va prelua imaginea in "S", iar
rezistenfa ei este direct proporfionali cu pritr*{ul nelm$rtrlui
c'rrrhrtniiltr"

Ligamentum Flavum

lntervertebral Disc
ans verse
L

gamenr

Poste rior
, o ngitudin al
_-Ligament

l-ate

l-umbar f Lsrdpsrs i

f)in punct de vedere mecanic este considerati un tripod, corpul

vetebral gi coloanele articulafiilor interapofizare fiind parfile
comp0nente ale acestuia.
Elemcntele suple de legiturir intre componentele vertebrale,
discul, ligamenteleo mugchii au ;i ele rol biomecanic

PATOLOGIA DISCALA. HDC,HDL..

Spinal

ot rl

xial (aJverheatli Urew

of lntervertellral D isc

rclerrs

Fnlposus

-:::

-*YY&Rool

Annultts
F ibrosus

erve

E
'

^ru

Annrrlrrs Filrrostts

't{

::t't1

,*]Jfu.r1'elJra

Httcletts PulPostts

ilr"ut t'ttr.i;l { .{" "$}

\'lcca n ism fiziopa tologic

. I'at,zr I - , cle ltrgtruzie, cinfl nucleul lor{eaz:i inclul fibros;
. ftrnr ll- tle rupere a inelului libros;
. faza III - de migrare a fragmentului pulpos;
. fa'za IV - de supra adiugare a procesului artrozic.

i*.-"
I ...S$"

,iN'

MANIFE,STARI CLINICE ALE }-AZELOR DE PIiOTRUZIE

r Lombalgia
} Lumbago. Low back pain) acuti./cronicfl
F Lombosciatica comunfl.

Lombosciatica tip L5 (radiculopatie L5). (in

bandi de general, traversf,nd gf,tul
piociorului pflni la haluce pentru rid[cina L
5 a sciaticului;
F Lombosciatica tip SI (radiculopatia SI). pe
fafa posterioarf, a membrului inferior pf,nI la
talon $i marginea externfl a plantei pentru
ridicina S I a sciaticului
,,- Nevralgia de crural (radiculopatia L3 - L4).
pe lafa anterioari a coapsei pflnfl Ia genunchi
i tata antero-internfl a gambei nentru
ridicinile L3" L4).
,>

Protru zia CERVICALA

'@.

. Cerr icalgia cronici.

. \evralgia cervico-brahiali.:C5-Tl
Lu e.rutnenul obiectiv constutdm i
. Atitudine anfalgica a colo:rnci sensibili la palpare intre C5 - Tl.
. \lobilitate aestc influentati.
. I)robele de elongafie alc membrului superior sunt pozitive
m:rrcind iraclicrea durerii gi a p:rresteziilor.
. Examenul fizic poate eviden{ia in teritoriul fiecirei ridicini
tulburriri de sensibilitate.
. r"notricit:rte si rcllexe.

C5 durerea qi hipoestezia sunt acuzate pe la{a externi a umirului

gi brafului pAni la cot, reflexul bicipital este modificat
Iticl:icina C6 se traduce printr-o suferinfi in bandi externi p6ni
la police q;i index, rellexul bicipital gi stiloradial sunt modificate.
Pentru C 7, durerea, paresteziile gi tulburarea de sensibilitate se
rrispAnclesc in bandi posterioari pini in medius. Este afectat reflexul

tricipital.
Pentru ridicina C 8 suferin(a senzitivo-motrici este culeasi pe
marginea internii :r brafului, antebrafului ,degetul mic; este afectat
rellcxul cu bito-pal mar.
PATO LOG lA A RTIC U LATII[.OI{ INTERAPOFIZAItE
. procesul degenerativ mai ales in etajul lombar;

.
.
.

intlamafia reumatismali (spondiliti anchilopetici);

inl'lamafia infecfioasd (stalilococ, Brucella);
procesc mccanice (entorse,, luxafii);
surnrenir.j I'uncfional (in tulburriri de statici vertebrali )
Clinic

' - Cerl'icalgia acuti:

. - ('cn'icalgia cronic:i: tbrmi miti atenu:rti.
. - ( efaleea cle origine ccrvic:tlii:
. - Nevralgia Arnold.
. - Pscudoclorsalgirt: - ramul posterior al nervrrlui C 7
. - I)orsago cronic,
. - Sinclromul ileolombar (sd. de fa(etd) - joncfionali (D 12 -Ll)
. [-ortrbalgia acttt:i: . Sirttlrumul l)settcloradicular
h\.\\ll'.\ ( l-l\l(. ('l)1. .St'lNl\E (lt.lNI(ltl

CURSUL II
IiXANIT]NT,I, CI,INIC] AI, APAII.A'I'TJT,TJI LOCOMOTOR ALM
Ii,utnrenul c'linic' trl ,,lLM:
(-uprinde

.
.
.
.
.

tttttttntte

id;

inspeclia;
pulpureu;

ntisuritori;
stutit'ri 5i tners:
uhilituteu

S i nt pto m u to I o g i tt .,'l L

.
.
.
.
.

durereu,
redoureuurtic'ulurd.
tunte/hcliu,
tt;lt:tt itt tttust'uluri Si
ittt'u1tut'ituteu.futtc(iottulu.

Durereu estr simptornul dorninant; ca pontc area dil'erilc cauze,:tsociintlu-se unor

grupc de boli:
. tlurerea din bolile inllamatorii se datoreqte nocicep{iei induse de media(ia de
infla rn atie ;
. tlurereu din llolile degenerative este atribuitl stimulirii nociceptorilor de
cre ;tt'rc:r presiunii intraosoasen ca ;i de procesele sinol'iale inflamatorii;
. durereu clin patologia coloanci rertebrale se datore;te iritirrii receptorilor
tle lir rrir e lul articulafiilor inte rapotizare gi sistemului ligamentar, cit gi
cunt l':rcturii musculare;
. durerea ertraarticulari se realizeazir prin stimularea nociceptorilor de la
nir elul inscrfiilor tendinoasc qi musculare;
. tlurcrru tlr: tiJr ncr ralgic ilpure datoriti stimukirii fibrelor senzitivc;
. rluru't:r de rlezal'e rentare este clatorat:i disl'unc{iilor in sistemele de control;
. tf ule reu llsihogen:i. Se preciteu:.it :
. :t,tlittl rlurerii, articular, regional. tenusinovial, la nivclul entezclor /muscular.
. irudiereu durerii ;i ritmulei: poate fi o durcre
. sistern:ttiz:rtir.
. rnetAnleric:i, sttu
. nesistcmatizatii.
. ('f asic sc recuno:r;te un ritm mec'unic' (durerea se accentuenzit cu solicitarea,
cu cl'ortul articular), iuflumutor (durerea se accentueaz:i nocturn) Si mixt
. f )urcrea apar:rtului krcomotor poate t\ directir (erprimi suferinfa structurilor
sitlt:). irudialri (gonalgi:r din corartrozi) gi proiectat:i (in ulcerul f'efei
posterioarc a stomacului, clurcrea poatc aparc lornbar, omoplat).

It)

Prezintir./irctori de ugruvure (frigul, umezeala, schimb:irile meteo, elbrtul) gi

de ameliorare (dc exemplu repausul).

.I'T]N,II.]I.

poate insofi de toate semnelc inllamafiei (dolor, rubor, calor gi afectare

l'uncfionala) clind se rcalizeazd artrita acuti,
sau se insofc,ste de durere q;i alcctare tunc{ionali cu o durati de cel pu(in 6
s:ipt:imini .,si se renlizeazii artrita cronicf;
uneori in reum:rtismul palindromic tumefac{ia poate dura ore.

D0.

IR

tt L

ACTIA

I:.

l,l RTI(I I-ARi

nzafia dc infcpcnirc articularir dureroasi; dac:i bolnavul o percepe

nrai ales rnatin:rl, cu o durat:i dc ccl pufin 30 minute, poartd numclc de
redoare matinalir Pll.
. llolnar ul percepe senzafia nurnai la debutul migcirii (dupn o perio:rdi de
rcapaus) cu dispari(ie dupir primele miqciri, recunoscut sub numele de
"desrugirtiieu" orticulurd Si se intfllnegte in artroze.
. I neori redoarca cstc pcrmanenti ,si accentuati (striinsi) :;i se datoreqte
org:rnizirrii lihroasc a sistcmclor periarticulare, muscularc, iegumentare.
. ltctlorilc pot ar ca ;i cauze intraarticulare (panus, fragmente de cartilaj).
.\nchiloza cste e rpresia e rtremit a rcdorii.
l-eziunea opusii rerlorii este larif:rtca articularii care contluce la instabilitate.
I,-stc

se

\ll.\t,GL\

cste o acuzi frecventi;i este expresia directi a leziunilor musculare, situ

are origine scheletalir, osteoarticular[; se po:rte inso{i de contractari, retracturi,

irnriotrofi.

l_.\.\\il._\t

l_

l-o('.\l-

l\SPF-C'I'1,\ oJerd dute utile tncepftnd c'u tegumentele Sifunerele. Exumenul

tegumentelor pune itr tuloure uneori semlTe importonte pentru diagnostic:

, fattonteue in.fluttttttorii,
, aritetn .f ut'iul (l,ES),
. etlettr t'ioluceu periorhitur' (politniozitit),
' taleutrgcctuzii (sclerodermie),
. st'lentductilie (sclerodermie),
. psoriul,is (urtroputie psoriuz.ic'ir),
. t'lterultt:.u pulrtropluttturA (il. Reiter),
. eritcttr tnorhilifbrm (nruludiu Still),
. ttttduli subt'utuntt(i (poliurtritu reumutoidit),
. ottit'ttili.stro.fia (rcumutisnt ltnriu:.ic'),
.

.sitttlrotrt sit't'u (sitttlrotrt Sjogratt),

pelasi, ne(rtze (wsculiffi).

11

M r,.,1 L\S P ECI',I E

simetriu unor puncte,
ulirtiumentul membrelor sou u coloonei vertebrale.
scurtilreuntembrelor.

sES I 2,1

.
.
,
.
'
.
'
.

unriotro/ii,
tttlburdrile de u.y, cil genul volg, vur, piciorul plat, talus vulgus, vorus, hslu-r
t'ulgus.

trtotlifit'iri urtic,ulure, volunt, culoure,

Pqzi(ii t'icc'iouse,
deJbrndri.

|7LL1llL

.
'

pe loute structurile, urtic,ululii, inserlii, muSchi

eviilett(iinil sensihilitutea ot'estoro, t'rilduro loculti, epan$umentul urticulor,
.rd e.recufti

t'repitttyii.

'

Iiiet'ure urticululie ure puncte topogroJice ce det,itr sensibile in cuzul

su.fe rittlelor structurilor unutomice (tendon, cupsulti, Iigument,
menisec.
PI|RC0T-l;l se poute e-recutu pe
. c0lttutt(tyertebruli,

.
,

l)( rotttlA,
pe tulon pentr.u uprcc,iereu su.ferin(ei t'o.rofenturule.

El'.1L1'..1R1-.,1

'
.
'
'
.

fe
Ii

,VOBILITITII

este un nnment importunt .

stitrgul urtic'ulur. (Gottiornetrie pentru./iecure urticulutle

hc

rtute.

c,u

grad de

Sc c.recutit trctit' Si pu.:;iv in sensul axelor de Iibertate.

5s ltttt cridettliu si ntiscriri putologice (sertor unlerior, posterior).
Gottiotrtetrie pentt'u /iecure urtit'ulutie c'u grud de libertate.

Detcrtnini -unghiul.fiziologic,,util,.ffuttc'tional

'l'Es'l''\ltl-.\

FORJ'l'.1 \ItiSCtlt,;\lLtl oJerti dute osupru wtloriiJfunc'lionule a./iecdrui

trrtt5chi, (t.\ttl)ru disinergisnte|or, cornpletand bitanIutJirttcliortul.

ll-s I l\(;i L \lt s( t 1..\tt

ttc'{irttteu principuIi
h ipo/ tttrt'{iei:

,
'
'

'
'

pc t(,ut.(t 0-5, utili:anl pozilioniri cttre pun in t,ulottre

u Jiat'rirui musc'hi, rlctermini stureu uc.estuiu
si grudul

y(rlttureu 0 : musclti ilenert,rtt, ttu schileazi contrucliu;

voloureu I : muSclti purlial denert,ilt, permite evidenliereu contrucliei;
vulottreu 2 : muschi ittervut, c'u./br(ri scazuia. nu poute executo
trr i sc u re u irtt pot t. i vu s ruy ituli e i ;
v(rlrtttr(tt -l : nttrlt'hiul e.rec'utit rrtisc'urcu c'ompletti urtic,ulo tmpotrittu grnvitaliei,
Iu r lii t'ti r'(:i\I( tr t(r :
t'ttlttttrau 4 Si 5 : muSt'ltiul exec'ulit tttiSc'ure impotrit,tr rezistenlei minime 4,
trtu.tinte 5

l)llIl.\Sf ONAIt[-.\ FtrNC]'f'Iltl NtlO-;\II'IRO-KINE'I'ICtl

se reuliz.euzti cu o serie
de miilouc'e obiective: gortiometriu, dinunutntetrin, perimetriu, testittgul musculor, etc:.

12

I:'tistti si tt scria tle./brmule c'o indicii Roc'her,

Ritchie, Lonsbur.l,si ullii care stubilesc
vuloureu.fhncliei urtic,ulure lu un montent dut.
' T'estele./i,rclionale I/OMAC, I'equesne etc. , sunt de rtsemeneu metotle de
stahilire si urmtirire a evoluliei restantuluifunclional.
in crfaru ttcestor teste
algofunc'lionole cupdtd importunlri tn reuiototigie
Si
ittrlit,ii de uprct,ier.e u cotitirlii vieSii.ADL
:
(;ot\lo'vE7'lII"l Fol-o'sE$|-li un i,strument
trsemtiniitor rupnrtrtrultil, care este
tttlupttrt regiunilor upurutului locontotor
cure
permite
mrisurnreu unghiurilor de
si
tnobilitute.

DL\'''lx'IoMI:'TRIil-E dc lu c'ele mtri sintple piinir

la t,ele elet.trortiTtte sutrt si ele
ate d i t, e rs e I o r,g r upe m u s c ul rt re, md s u r A n cl
Jb rla S i re Tiste n lu m us c ul a rd.
(.L' B,tr\D"1 \'IET'RICi se e-recutc-t
perimetria ,,itrr)tira si mttscuictrfr, lungirire
segntentclor
tt rl u pt

l'-r. clinic coloirna vcrte hral:i

E.ramenul coloanei se clesf?i;oari in
. ortosfafism,
. in decubit 5i
. pozilie sezf,nda.
. in static:i:;i
. ilr rlin:unicii

I.\SPECN.L
itt ortostirti\nl st' urln:ircsc
cu rbu rile lizioiogice,

.
.
.
.
'

lurdoz:t cer\ icala,

sJt:rtele clrcpt s:ru

or rofuncl in rcgiunea dorsalir

lordor.;r lonrbari'r
sitrtetri:t unor puncte (acrornial, riirl'ul omopl:rtului,
uf

r/irful umirului, creasia

iiiaci ).
l'ulburirrile rlc staticf r ertebrali traduc dil'erite sul'erinfe:
rcdres;rrea lordozei lombarc o intilnim in: discopatii,
spondilit:r enchilopoeticf,,
d isc
it e:

scolioz:r in: tliscoltatii. nraladie Sche urrman:

cifirsc,li,z:r

ir.r :'ste,pu r,z:i, spondiiitir

anchil'poeticf, (si\) ;
hiperl,rd,z, l,nr barir in : spondil,listezis sinclromul tralirstatic.
;i

13

,r"'f'

,';'r.l:

5' ;"
l;

r',

. -**(

!!\

t\#)

I I
'\ -*g

1,''.,

.n

v4';'i,-\l

{;

\l

l,'::::,F

{1
hJ

\t.

wW

t1

I nehiul

scoliozei

'I'cstarca cu

firul

de plumb.

,?n U

'at
.,
',

t4

,M
7z'
,al

?**

l5

Pitlpalcir cokr:rnci sc cli'e

trrcr.rzi

pe se!.mente.

pc linili nrecliarrd
ciin spiutxrsa in spinoasi gi
la I cnr in athra linici mcdianc pe articr,rla{iile interapofizare posterioare. Se poate
eritlcrrlia llrin plcsionarea lesutLu'ilor in clrcplirl discLrlLrr 1a 1-1.5 ctn in alara liniei
nrcclianc. seurnLrl soncliei (discopatic )
palpam puncte pe trapez. intc-rscapLriar.parasacrat - puncte trigger (ftbromiaigia
reuntatica. tendinite).
articulzr{iile sacroiliace se palpeazd ugor in resinnea parasacrat0.
clllcfucn!a sciaticr"rlr"ri (l/3 mcclic a lcsci)este dureroasi in sinclroamelc radiculare
.l

()asc.

('rcasta iiiaca clcr ine sensibild la palpare ir-r sindroamelc ilio-lornbare.Se palpeaza
>> r.r.rLrsculatura pararicrlebrala. carc ue poate eviclcn{ia
contractura cliscopatii.( SA) li arlriotrolii (SA ).
nir e lul hecarei verlebre gi poate evidenlia mai bine prezen{a unei discopatii a r-rnei
s|'rtrllqlilt'rliscitc. 5au a unei nrctastozc.

I'-splorarc:r nrobilitf(ii vcrtebrale .ln rnoci normal segmentul ccrl'ical.are

. lleria clc -{5' (inclicclc r-nenton - stenr 0)
. crtcusia clc -1-t - 60c (indrcele oecipLrt - perete'= 0
. Ialcralilatea clc -15" (inc-iice umar - Lrreche -= 0)
. o rotrrlic cle 60 - 80' (indice r.nenton - ureche : 0). Afectarea r"rnghiuriior de
nriscare traclLrcc:
rr

tliscoputic. o S.\. o s1-ronclilocliscita. nrctlrslalc" ctc.

. I nctrri tubloLrl scnrioltlgic ui coltlanci ccrr icalc cstc rlui anrplu culrrinzincl:

ccfiriee gi amc{cli declanqate de mi;carea laterali a capului, acul'ene.

tulbur:iri vizuale legate de irifarca simpaticului cervical posterior.
}I O T}IT-IZ.\RI-A C]OI,OANEI CETTVICAI,I.]
!,1

llcrirr:i
e

crtcnsia

upLrirri

l\6

ori

\i

,,

l6

ltotalia

capulLri

!l OBII,IZAI{ITA COt.OANEI

DOttSAr.Ir_

\J
?t

Stanrl clcpartat: llernr si

e.\tt:ltsl.r tt'rrnchi Lrl r..

I
r

;
Spri.jin

1-rc Lrn

-u.cnunchi.

cclalalt picior inlins lareral:

iltti,'it'clr tlrrrreirirrl rri irr

.\1arna1 la scara f,ixa

Ittittretr intl'r' :lrilfl' si

;i
tt*

cLr

sei.rt.;.r

\sc./ll e Lr ntarnrlc Ilr ecalir

h l trltrrclr ctlalcle" ()llLute
re./lstcuta la nricarea de
)ct rrbit \ r ntfiri. c\tcltstc
l-ri.iSl\ il lr e ttittlttre t.K I
ilpLle and rle lir ctralc si
t'lrtlie trnri trLrnchiLrl e Ir Llsoal.c
i

-ix
8 ori

'\,.,.7 I

,/ltr

-,-t-

Stuntl

cLr

littl

la scura li.ru:

c\ltn5ilt \ltittclrii \l
ghcrn

Lrir.c

b orr

'')
\:
tI

\
I
I

l:/r
., ri..,

)7

Stanci cLr rrnlrrLrl la scanr

lira

cLr

genutrchiul bolnav

sprilinit pe treapla la nivelul

soldLrlLri: incloire laterala a

tlLrnchiului
Stuncl cu lirta la scarul cll

l.ricioarclc pe tt.caprta u l-a.

apucat la nir clLri srlltlLrlLri
incloirca si intinderca
gcnunchiului
:

,\+

t'

il
.Lt'!

"

*p

\'

Decubit r cnlral: extensia

capulLri si a trr_rnchir_rlLri
\i
<riif,

l)ccLrbit doisal. cu () nluge

srrb trLrnciti : c.rtcnsizi caltLrlLti

h,*=s

:i --

r8

CURSUL

III

Mobilitate coloanei LOMBARE

,
i:::,:;::ililtl.l.l

.,
iillll,

l l
' 'l

tillii:itiati

Flexia anterioara gi
distan{a indice sol

lnclinarea lateralfr a coloanei

19

4
%,

llT"-

&

|491**,

t""*e.

.3;r*

*,

.... e

'l?,)

w,
ff,

,,K

&

tlrl

W;

$f
M

t*
w
,@
W:

sJf*)
ln{,

-r'

ll*riq/tntta
(
ord

-ifaxttUt -

ru

&rffif &m

-(

Coloana toracaid se exploreazi

. in plan frontal (flexia laterala a trunchiului)
. in rotnfie (mi;ciri de torsiune cu bazinul fixat),
' in plan sagital (indicele Ott = distanfa de 30 cm rlc ltr C7 mlsurata in jos
trebuie sil cretsc:-l in antellerie cu 7 cm),
s:lu
prin aprecicrca expansiunii toracice (dit'eren(a dc circumf'erinti toracica
'
tn inspir' 5i erpir).

Mobilitatca coloanei lombare

'
'
'

Antellcrie: inclcx - sol, indicele Schober (distanfa cle 10 cm marcati pe

coloanii dc la S/ cirtrc L2 crciitc cu minimum 3 cm).
l'.rlclrsia coloanci lontbarc se detcrminl misurf,nd unghiul dintre linia
trohanfe r -acronrion in pozi{ie verticali qi ertensia maximi.
itrclina{ia lateral:i -mdsurarea distanfei viirful tlegetelor - genunchi.

I)I{OGITA}T DE MOI}ILI'I'ATE I-OMBATIA

Metods Williams
Din n"retsdulogia de se{f-tre*trnei}t progrxtn a balnavului discopat face palte $i
anfrsn*rne ntul in f lexie
Faul Williarn$ a publicat in 1937 u* progrsfr gimnic cc sc adresa p*cientilor cu
law bsck pain {LBP} de cauz$ degencrativi diico-vertebrat*. in wnr*pfia lui Williams
programul avca in atcnfie persoanclc de sex ferninin gi masculin, cu vArsta cuprinsi
intre 4'0-5C ani, ctr patoIsgie lonrbar&" Sccgul exercifiilor era de am*liorars a
sirr;:tonratologiei clurtroase gi de a asigura stabilitatca trr.rnchiului i*feri*r prin
.litlvarcr ;llLricirilor abctominali, rnare fcsicr gi ischio-gambieri, in paralel cu intinderea
pasiva a flt'xcrilor Sclclului fi a mLJscrilaturii sacro-splnalc. Programul a fost ronslderat
un e le rne nt de referinfd in managenre ntul LsP n perioadfl iride lungetfi.
PorninrJ de la id*ea ci omul, in abordarea potitiei ortostatice, i$i msc*eleaaf;
coioatt.r rttlistribuinci grcutatea capului 5r corpului pe regiunea posterioari a discurilor
l'rtcrvi'r'tcbrtle, atatirr zona cervicala, cit giin cea
I ior:rbara. Wiiliarns a imaginat Jtrogramul gimnic cu scopul descarcarii zonei 5i "
rcclttcu'riii.orrflictului disco-raclicular; a stabilit pentra etopr acutd a suferinlei pazilii cte
flexte lontlsura, iar in cea subacuti exercilii ce *ntreneazi, colana lombarS din pozifia
dc flcxic.
"

22

,
I

txemple din programul de exercifiiin flexie Williams :

Balans pelvin. Bolnavin decubit clorsal, gcnunchi semiflectati, plantele pe sol;
bolnavuligi ririicA bazinul, pendulSrnclu-l cotrtra solului, 5-1"0 sec; exerciliul se
repeta;
Genunchi la torace, Bolnav in clccLrbit cJorsal duce c5te un gcnunchi, alternativ
catrc rrmarul hontolateral,5-10 sec, exerciliul se repet;;
6enunchi la piept, Bolnav in dec.rblt dorsal, gcnunchi semifltclali; dLrpa ce sc
*xcruti c*teva balansuripelvine, bolnavultrage ia piept ambli ge nunchi, S-1S see;

cxcrcitiulse repeta;
Ridicare parf ialS. 8ol nav poziliona t ca in exercifiul de balans rid ic5 pentru 5-10 sec

ambiiumeri

Si

capul; rcpeti excrcitiul;

Stretthingischio-gambieri. Solnavin pcriliede echer, genunchi exlingi, ;e apl*ac$

le

nt inaint*, atinge cu degetctc mirnilorvariul degetelor pieieiarrlor, S-IA ser;

cx*rcifiul$r rePttrl
stretchingde f lexoriSold. Bolnav ru rnr,rnbrul rnferiore!rcpt ,n tprilin pe sol,
fiectat din gcnunchi, membrele superionrein sprijin simetric pc_sol,,extinde
nrenrbrul inferior stang; exerci!,ul se repeti ;i cu rnenlbrulinferior drept;
Sgucf, Bolnavtl clin pszllie de ge nr:flcxiunc se ridie& in ort0statism prin cxtcnsia
g*nrnch ilor; exr:rcif iul se repeti'

*''u''n:.
Metoda se exprim* in practic$ prin mai rnulte.ltt*
faza I a programului cuprinde exercilii ce urrnAresc asuplizarea trunchiului
inferior, ton ifier*a musculaturii abdomi rrale 5i intinderea strilcturilor
posterioare ale coapsei gicoloanei lombo-sacrate; din cele 6 exercitii
srabilite, 5 surrt angajate din deeubit dsrsal, iar ultimul din pozilia aSezat,
fiecare execu-tandu-se de 3-5 ori, in Sedin{e de ?-3 ori pe zi;
faza

ll

se programeaze dup6 aproximativ 2 siptim8ni, in forma subacutfr a

sirxptotxatologiei;antrenatnentulcuprinde exercitii din pozitii libere, din

atarnat 1a scara fixi, cle ridicare, ridicare 5i rdsucire, de pendulare a
In enr b|elor inf et.ioare;
faza lll a programuluiWilliams se aplici ?n etapa cr*nicfi Si pufie accentul
pe bascularea bazinului, intinderea flexorilor golelului 9l tonifierea
musculaturiitrunchiului, a musculatur"iiabdominale, fesiere ti extensoare
lonrbare in scopul menli$erii poziliei neiltre a pelvisului 9i de creare a unei
presir-rpi abdornirrale care sa fie capabilS si preia eficient incdrcarea la care
sunt supuse cliscrrriie intervertebrale'

i-)

*r;il; " s;er;f-?i* rlaidrt;fierars

i.f

qis 3

*ri

**x*re6qiu $ L?#

r*p*ta

a$e l"fr

nri,gran$

fla t*r*

p*ze,

&"{irn tr;ra:ti* pe Bvlsu ui f**

i*?n.r t{ ll r " $ :q-'{:{"i n{}*"
fi

Lrrl'rt*ca

il*

n**amarff

{ f,*qtr*';i-::eBvi;t#
n**rrsial*

i9e

xia

een-*re a$$

i ;:i.:jil::K? ffi HJ,l;,. .

,' .{:fli r",i

.,, i"l-.;lg

&

.-:

--:-J:T

;,;

,1.,T'.-'

-,.P:{:tilir.i ;:u:u:i rl -XX;

D,

i,.,

:;

*1*j:l

i.: i{ il{?6tr#

,'. r-ji' i
,"" ,r,r

iLl

"

! .frr:iBLttschi

i*

F6#$3t

21

ffir

i\\1)ffili

a lto

FT

l*\

25

\lanevrelc pcntru articulafiile sacroiliacc.

Presiunea exercitati pe aripile sacrate, cu bolnavul in decubit dorsal poate

trezi durerea in sacroileit[;
Presiunea pe sacru insofiti dc apari{ia durerii da aceeagi rela{ie.
Semnul Nlenncll (bolnav in decubit controlateral cu membrul inferior de pe
planul llatului llcctat, se facc cxtensia ipi abduc{ia coapsei, a membrului
inl'erigr rirm:rs liber) este pozitiv dacit bolnavul acu'zi durerea de partea
membrului in crtcnsie, in dreptul articulafiei sacroiliace.

.
.

Dat liincl firptul ci cea mai mare parte din patologia coloanei vertebrale are ca
etiologic dcgenerarea discali, examenul fizic se completeazd cu manevrele de
cr iden{icrc a leziunilor radiculare.

\tanevrcle de elonga{ie obiectiveazi-t accstc

suf'e

rin(c

l,:rscgue (llexia membrului inl'erior pc bazin cu genunchiul in extensie),

. Ilraglrd (fleria menrbrului inferior pe bazin qi dorsiflcxia plantari),

. Ilttnrte " (tripla tlcrie cu abduc{ic :r coitpsci),
.

Pnrba echcrului (pozi{ia r;eziindii in llat cu membrele inlerioare in extensie);

toatc eviden\iazil radiculopatia L5;i S\.

flipe rcrtensia coapsei (bolnarul in decubit dorsal) estc modalitatea de

elongare a r:idricinilor coloanci lombare inalte (L3 - t'1)'

[.ascgue-ul brafului (flexia cu abduc{ia membrului superior al'ectat ;i rota(ia

capplui de partea opusi) ne oter:i datc in sprijinul radiculoptrtiei cervicale.

Se

suferintelor ratliculare se apreciazl prin studiul tulburirilor

Sh\SIBIt.l'l ATt'-, MOTIIICI'I'AI'Fl qi REFLEXI'

Inte nsitatea

de

mne clinict sllcciale

'

Stntne clilrice in htrnia de disc lontbara.

L'\S'Qt E 10-1s

.
. ll[-('ll-l'F]lth\\'

.tRTtLllj'i+ttiil

mediana)
(hernie
'oruminoas'
mediana)
IIILATERAI, (hernie
- \taneyr:r Lascquc de partea bolnava produce (durere in

reg l'esie ra si coaPsa oPusa)

. l]O\\lr'l' - durcri lombare si in co:tpsa l:r -:rdductie

. \l'-l{l{l- dure ri la fleria anterioara a capului.
. \\,\SSIII{}1A\- durcri lombare si lirta anterioara acoapsei
.

din decubit

vcntr:rl cu cxtensie dc mcmbru inferior extins

('HAllNt,E\'- dureri la mersul pe virfuri

26

. F l{O\tl.-NI' - durcri la mersul pc calciie, baterea tactului.

. DIAGILAMA l,UI MAIGNI'1. Notarea cu F,E,LD,[,S,RD,RS.
. X thra durere,
. - durere moderata,
. : durerc intensa,
. -: trei liniutc , durere f intensa.
\

F,\'R,\I,(; IIl

.
.
.

('I]

Sentnul YI|R(].'\SO\

Supinatir antebratului cu cotul flcct:rt la 90 de gradc, produce durere.

Semnul SPEED, tlexie anterioara a bratului combinata cu extensia
antcbratului si supinatie contrata.
Sernnul DAWIIAI{N Sensibilitatc la nivelul marii tuberozitati a humerusului
care disparc la un anumit grad de abductie.

?7

CURSUL IV
Ex clinic

N{I|}IBItUl, Superior

INSPECl'lA apreciazi

'

aliniamentul segmentelor, in condi{ii normale axul median

al brafului se
continuit cu cel al antebrafului q;i carpului trecind apoi prin
medius. Bolile
re umatismale pot prtlduce modificiri tle
ax,cot in flexum, in valgus, deviafia
radiala a carpului gi cubitali a degetelor (pR).
' modiliclri de aspect: mf,ni in spate de cimild, tregete in ,,M,,, in
"butonieri", in "gf,t de lebldf", police in,,7,i (pR).
' policc in "baionetd" (artrozd trapezo metacarpiani),
. m!inir in grifii (algoneurodistrolie),
. sclenrdactilie(sclerodermie).
' delornriri ale articulafiilor intcrfirlangiene distalc q;i proximale (nodulii
IJcberden, Ilouchard).
. r\mi'tr,fia p'atc af'ecta to:rte grupcle musculare.
PALPAI{||'\ pc liecare articul:r(ie se el'eciuea zd prin presiuni in toate
planurile.
l.a miinii : a rticu Iaf iilc interlalangene (l F) metacu.poiotorrgiene
(MCF),
l,a carp :
. articul:r{iatrapczomctacarpiani,
. t':ur:tlrrl c:rrpi:ut.
. erninenfcle tenare,
. hipotenare, suplefca tegumentari.
['a cot regiunea epicondilianii, epitrohleani, olecraniani ca interliniul
9i
articular' I rnlrul prezint:i puncte topografice, a clror sensibilitate
eviclen(iazi
Iezarea unor : punctul supraspinos, culisa bicipitali,
articula{ia acromio claviculari,
punctul corircoidian (.iumritafea liniei delto - pectorale) gi
arilar.

\Iobilitatea articulafiei pumnului

28

l'crcufia sc executi pe tunelul carpian (semnul'I'inel) fapt cc

declangcitzii p:rrestezii in eritoriul medianului, daci nervul cste comprimat in acest
inten'al.
Nlobifitatea

se apreciazir la

nivelul tuturor articula{iilor, activ gi pasiv.

Pentru tcstarea articulafiilor mici de la nivelul miinii se executi

.
.
.
.
.
.
.
.
.
.

prehenziuncapolidigitali;idigitopalmari.
opozifia policelui (al'cctatri in paralizia de median,
dure roas:i in ri'zartrozd),

.
.
.
.

Articulafia cotului prezinti mi;ciri

dc flexie (rnfina atinge umirul),

pensa medianului (police -index),

pcnsA cubitalf, (police-deget V),
abrlucfia ,si :rdducfia degetelor.
(iar;rul executir o ntipcare dc crtensie de 70 - 80%
cle llcric de 70 - ti0o.
de inclinafic cubitaki de .l0o 5i
radiaLi de l5o.
Nlobilitatea poate fi prolund af'ectati, pAni la anchilozi in

I'It, algodistrofi,

de erte nsie.

Jrronnfie ;i supinafie.
,\nchikrza in tlerunr cste cea mai frccvcnti al'ectare a mobilitirtii

t 3t.\ttt i. {'trcf,t.[r- 5 {to}{ 1,.\l{t't

1l{}iitt. \ .\t{'t't( [ L |l'IFt.

nt

t,t\l-t,t

.'\

l,ll sAI

29

.
.
.
.
'
'

llcrie de 180'2,
abducfia dc 180'2,
cxtensia de 30 - 10"1,
rotafia interni de ;l0o Si
c\tcrn:r de 30*. in unele boli reumatismale se produc t'enomene distructive
(PIl), sau rctractile (periartritri) care reduc pini la abolire amplitudinea
articulari.PSII
Misurarea forfci ;i rezistenfei musculare 'I'ES'I'ING MtrS(ltiLAl{ este un
element de intercs, liind fundnmentali in alcituirea unui program
recducafional. Prezinti mare importan(i muqchii centurii, bicepsul,
tricepsul, muq;chii ficxori gi cxtensori ai mf,inii

. BIL.\\-l'funcfional global

Eratttcttul mcmbrului superior se inchcic cu o serie de mi;;cirri test miina la guri,

mina in regiune:r interscit;rularir, lombar[, occipitald, ceea ce permite un bilan{
I'unc{ional global.
PIIOG ItA\,t

11

KINFI'I'ICE PENTII[T UMAIt

\l
\
I:lcria si c.rtcnsia pasir
trnrarului

8 ori

:i,

,\\.
'*:.,.,\,

f"--

l----i
Y'
^l\*\

"r i

t I,r

r-1-,

\*---' )

ii
ir

C'trcutlclLrctia pasir a a
Lrnranrlr"ri

fr
iltt

'l

!\

2x6 ori

l,l

,-.,1

$_,

l)ecLrbit ckrlsal cLl o grc'Lltate

nltinil- e rrborarca bratelor
|lC :rrl tlctl:Ltllra callLtltti

rn

f1
--* *r**l;
6 ori

L --qE, *<lap <*

l[\s.g;

i0

l-

l)cc
l)ccLrbit
i e ntlal pe lada de
!t iltllt
uinrnaslicu.
bratele pe langa
l:
l.trl;.t t tt () .ilI'e utirtc irr rrurini:
riclrcalcu blatcior prin latcral

i
I

:.

ri, 1
."1 -'
;, -r*
--.dt! '-_=?
'f.::.-*-:--_

2x8 ori

rt

i---.-*.--t
i'ji

LIS

tf+*+.*.n

1lt:::4f.=!a:
..--!r'*;
b't".":io,

r.:^-.\ -J.

.-y

=..y'--.-!,
---,r;

"*\#-gp/.--:
+rll*'J|'-.'=-*-,....-

Stlrrtl

lu spulicr:
] Irolcit|cacrr.hrurclc
clllt tl'cilpta rn lt.eapta
I
] cLr incircptarea trLurchiurlLri

*..,:_,,-*fll,.--_,,=,l

,l ori

=.

-q=:-;;.^qf

rr-".--f

I
tr:g ;r--:;;--l1--..:-I
,- :+u
*-41
..., H tr
:

1/-:1T#,_il
.--J..j,;.i::a!

*-dB__,._.,-*.
EI
rJ{*_!sr
,.;....-r-Jt

.:,:e_Jdi
i t

d!

i 't It
r\tr

I rtcnsic si llcric

ltassir e cle
trurrelti. insotitc clc c.rpiratic si
rn sp inrtic

\:c,ziit
1"
f

rn.tinilc il ectrllr:
eirlticlc. ()ltlltc
ltlir lir nt icarcit tlc

i-.,rJ
$l '.i",

10 ori

tiL' r=tr,
Iiii

Li

lt1.11r;'

c./ isle

|l

(r

ori

It[]clug11'

I icria si ertcnsia ltasir a in

i.rrtic Lrltrtili irnrarul iri

8on

.11

!t

/''l

I{otatia intema si extertra

1-lasir a in articLrlatia utnarltlr.ti

_-*{'t,,,(

,--

/'
/\
lz

-.{,

:.::t

f:'

* --

- - ---''

ol\ r-r

StiLntl ctr rrn [-rasttit't in lirta.

.rllLrcul tle cu1-rctc: ritlicarca

;\\
'lt'rh{
r: !r

ulcctirt late'ntl ltjtttal

.le .'el;.rl.rlt

n^,

8 ori

('ilcr,rnrrlrrctiit pasir a tn
lulticrrlut i u ut.nltrLtl rtt

l,r'lrtLrlLri

tl

bt i.lt. cLl Ltt'e Ltil'i

,i
JI

dt*

li

St.rnti e ir lrrirLul liicctat llLlclal.

eri [rirsl()nLll ir]r11rx1 rlc Itrillttc:
f()lrtfcil cttcIuicr.t lt ba:ttltlLrl r"ti
rnlr'-Lrn sr-'ns Si

l;.t "-'-

,':1
i.;,1

fl 1

I t

ilf*

d t)fl

tl
/1
,\

in celalalt

{"1
,p'
lr
f,
I
t

Stlrntl tlcpr.it'tat. uLl () grcLlti.ttr-

iu nllna: bllansitfca bratLrlLri

ittr.tittte :i ittltl'rr'i

ll

f1
)./

oLi

"

',

x-.---j"
t
T
T

r-

32

IF - :=Ec
latcral. xrtincl in
lccIasr tinrp urcutatca

bratLrlLri

irz

Stancl departat: ridicarea

4 ori

'\

til B

-,4tf

/\,{

j*q

C',*e

.t./.

. rlt
l'1
'.,

h$l-

DecLrbit clorsal pe lacia de

r:irrrnlrstiel. ctr o uteutrttcitt
nlaul. roturi urnplc clc irratc

I\ t)tc t_t.t.

FL

NTIOT*AL Draisler

rtrIh.

.."n

PR diverse stadii

Degete in "butoniera

,) -)

Scierodermie

Heberden-Bouschard

'

trr::W@
I'jl{O(il{.\\l h,l\l: lO I l:ll \l)lrtrll(' \11\.\
!4

\*{.
.'-

t
/

,f"
.,t

'\"' .-"' i*/

\'. ' 'tu'Ll
L'
\
'.._)_)', -^ -!,, I L'r
t'. \..'.;::'. -'-- '-'./-\..*
.'
l'4.'

*--i
F

Ie'ria si cstc-nsia pasiva

\
.z'-l
{-rt -.\

/-'1

,,,

z' .-,j

f'F
'
^{ t t',
'lll'r

?".v- r* 1{'l
--'--'
,-

Q'-'-l

l
I.'

1A

-)..t

''-; '@1--rvl

sl sLrplnatla paslva a
antebratului

6 ori

-".->-*l)f ;#\,
=dl)',t . --)a.yQ;;i'ru

', -

ltlcrra si c:.tcusia ptturttrtlLti cu

nrainile iurpreltuatc palmar.
degctele interpuse

l:\tcnsia pLrnrnulr.ti sr a clcgcteior

cu nraiuilc inr;rreltttatc pahlar si

-l orr

intoarsc cu palurele spre inainte

lrleria dccctclor clt rezisteuta

f-'-Z
t\

I:

\lcusia

.lc

gctclor c tt reztstettta

Iur artirca nringii mcdicinale

[,X.C I,I

IC }I E\T BITI.]I, INFERIOR

35

lnspecf ia aliniamentului

Axul mecanic al membrului inl'erior trece prin capul l'emurului, spa{iul

inte rspinos al tibiei, por{iunea medie a articulafiei tibiotarsiene, primul
spafiu interosos.

arul m inl.
',

(3*ttt azxtb).t:*itfiut)'W

-....;l.,eo"'-

.,&:
t

. .

.... f

...

rl1tt*t'.;.t*

f &trr*rilt&

i{
!$

4n1t3

&r
Ji

if
:ii

..

d\s'*

,:

*..6*)

fr,tLt|i.t)

.li1l44r!,::i,r

-."

'ltl*&

x
..

.,,,.

Tctt"it*J

,ir\r

.'\rticulaf iilc portantc, datoriti condiliilor mecanice particulare in care igi

rlcrl':iso:u'ir irctiritatea sunt lbarte sensibilc la deviafiile de ax (var, valg, recurvat,
titltrs r artr:;. r irlgus ).
['.riuninarea
tll

nre

mbrului inferior

sc

dcslhsoarl in dccubit, in ortostatism si

e t's .

.\titudinii (tlcxum, rotafii), asupra volumului articular, asupra amiotrofiilor

;i asupra unor lactori coexistenfi varice).
5c urirsoal'li

lungiurclr nlenlbrelor inf'crioare (tlistan{a ombilic - maleola internii),

-)o

'

grosimea gambei ;i a coapsei (in zona de circumf'erin{I maximi gi respectiv

la l0 cnt deasupra rotulei).
l'alparca arc mare valo:rrc investigntorie.
' Sc realizeazi la nivelul interliniilor articulare precum s;i la nil'elul insertiilor
ligamentare qi musculare.
N'l0bilitatea licciirui segment este deosebit de importanti in ansamblul biomecanic
al trenului inf'e rior.

'
'

Pentru mcrs sunt necesare anumite unghiuri pentru fiecare articulafie.

'l-estarca
lorfei musculare sc titcc pc toate grupele musculare dar mai ales pe
grupele posturale.

'

Articula{ia coxof'emurali nccesitri un raport mecanic intre rlif'eritele elemente

slructuralc (cotii, cap I'emural, col, diafiz[), deoarece presiunile care se
e re rcit:i in static:i ;i dinamir:i sunr deosebit cle importantc.

'

l)atorit:i lcgilor biomecanicc (pawels) in mers capul femural suporti

altcrnati' . presiune egali cu de 4 ori greutatea corpului.

l'-.rarnenul ;oldului se fhce in decubit si in mers

Examenul articulafiei coxofemurale presupun

I'-\AI'IF-\ [ l. bazinului

' l\Sl'l'-('TlIr Studicm Iinia ce une;te spinele iliace antero - superioare

q;i

pustero -suJrcrioar"c, care trebuie si fie orizontali.

l'.1 po:rtc f'i oblicir in c:rz cle
, inrg:rlitittr :t nlr.nl llrclor. inf cr.iu:u'e .
. asiurett'ie de bazin sau
' insulicienfa Inugchilor stabilizatori, laterali ai goldului (mijlociul f'esier).
.{precienl cu ajutorul semnului'frendelenburg menfinerea orizontalitifii acestei
linii in s;lri.iinul unipotlal.
' lliJrolrol'iilc rnusculare in cazul ;oldului af'ectat sunt l:r niyelul
s ittlrictltsului, Itti.ilociului ;i marelui I'esier (c:iderea pliului f'esier).

l'.\l.l'.\ltl..\ ne ot'er:i ditfe lsupra tollograt'ici durerilor carc sunt prezente ln nil,ei
' troltattterian, rctrotrohanterian, inghinal, inser{iei adduct6rilor.
' apreci:rzir hipotonia muscularii (cvadriceps, mijlocul fcsier) sau
. colltritc(ar:i nruscular:i (:rdductori).
\

irs u r:r

rcir pcrinr etru I ui coapsei stabile;tc grndul atrofiilor.

\lobilitrrtel estc al'ccta(i"r prccoce la un lold lezat,

. lleria in corite.
. rotltiile irr corartroz:-r.

31

\to llil.t't',,\'f

I..A sot. l)t t. t I

iontctria ttabile;te abatcrile de mobilittte
. llcxia normalii cu genunchiul in cxtensie este de 90o.
. genunchiul llectat este de 120o.
' extensia in decubit ventral gi cste de 30o cu genunchiul intins.
. abducfia estc de ;15 - 60" (poate atinge gi l30o);
. adducfia este de 30o.
' rotafiile cxternit qi internI de 600 qli respectiv 30o se executi mai uqor cu
boln:rvul in dccubit ventral sau clorsal qi cu genunchiul llectal
semnul Putrick (bolnar in decubit dorsar, sprijinincr talonul pe
genunchiul opus, lhce abducfia cu rotafia membrului inl'erior, in condifii fiziologice,
mernbrul inf'crior ajunge paralel cu pl:rnul patului)
Sentnul rotuliei cupttlui irt cotii (bolnavul in decubit l'entral, genunchiul
llcctat, talonul basculeaz:i pe un arc de cerc, cle 90o) sunt pozitil'e, obiectivintl
reducerea nrotrilitirfii in coritc, coxartroze, algodistrolii, tumori.
r

Gon

Ililurrlul tttrt.st'rtlur trcbuie sir apre ciczc r aloare a

' tlerorilttr (psoas iliacul, tensorul lascici lata, croitorul, dreptul antcri6r),, a

.
.
.

cxtensorilor (mare f'esier, ischiogambieri), a

abductorilor (rnijlociul fesier, tensorul fasciei lata) si a
adducforilor. a

\Iobilitate sold
Itotatia solrlului din sczut.

Jc+
qJ

Flerie cu genunchiul extins

Abductie si adductie

Senrnul l'r'entlclenburg

38

8"

f*rtrr:rr.1lttc

tu

lrasrul;r*a [:arirruls.ii d* partea opurS

ine

lrrr;rra trurrrhiuLri d* ac*a,:ii p;rte

nrfrt, itrjrrr.t*l

3c)

( orontctrilr

;\(ll llt rltll.[ COXOMETRICE

r'T\;'.'r./

Ol)

[- ,. dc inclinare

(l 'tle

('
',-,

l.

Semnul Patrick

./
,.

ccn rcoclializar
a cotilLrlui

lrcopcrilr,.
.. ......arcrrl .. ccrt ico obturatorie

1..\l..tt( t't'tI

t,t,.\'t'ttt \touIt_I1...\

I'I.,,\ (.OXOT'F,MT IRAT,A

40

8 ori

ir'

,r'

l-:l

rl

.ti

\)F
/---

rte nsia ;lasii a

solclului

lcriu pasir it a coilpse

pe blzitt

8 ori

8 ori

-%,t
t\

i \r.

II

@n

)*'tf
''"*"!)-"'-o

Stunti cLr btlttulc ia

orizoutalu: riclicare
LrnLri 1-ricior iutirts la
l-rlatrrl oltLts

,B
8 ori

\df

\I
o'i

I
I

--

-,

41

rrl''it llrtclltl: t'trtlrt

nrali cr-r piciorLrl clc

)ce

cie

oli

asr"rpra

I)ccubit r cntral.

-**/)-.
\''v
. /

riclicat'e a LrnLri 1-licitrr

intins si ase zule a lui

peste cc'lalalt

f)*f *^
f-,

L)e

crrbit r cntral:

litlicalea

rrnr,ri 1-ricior

^t4,
/ o()ft

intrns in spatc

l)ccLrbit tlorsul:
intltlircir rrnrri r.cnr.rncht
l.i |1g111. t'itlteltl'ea
pieitrlLrlui intirts sus st
ttrL'rtrl'ltl'L LlS0itfit

{!--,'4p

-g#
I

I t)l'i

,l

r-l

l"- 'd; et
",
.,

CLIITSUL V

Genunchiul este articulafia cu cea mai complexl

biomeca n ic.

.14

a-

Pentru exercit area funcfiei are nevoie de

buni colrten(ie capsulo - ligamentarii, c:r ;i de
uu t0nus muscul:rr fe rm (cvadriceps, ischiogambieri, triceps)'
lrste frecr.ent sediul unor leziuni articulare inllamatorii q;i degeneratire dar
rbarticulare.
[,x clinic

r;

9i

.
.
.
.

Inspcclic -ortostatism.mers.$ezr"rt
genunchiul patologic este adesea
m:irit cle volum prin epangirment sau hipertrofia sinovialei (PR qi SA)'
clcpultcre dc fcsut adipos (lipartrozit).
Pe rimetrul se mirsnarir la niyelul intcrliniului, cu genunchiul in lleriela'I5o.
Pulpureu su e.rec'utti Pe:

.
'
,
.

.
.

interlirtiul urticulur,
pe lubu de g1sci, itr
spu(iul popliteu, unde se Poutc tlescoperi o formuliune chisticd (Buker).
Ss poute atidenliu rrtr sirttlrom rotulitrrt, utunci cfind apis?nd roluln pe planul
t'on dil iurt ttltur il ureri.
Dc (rsctnctte(t .se pulpcuzti Jfunilurile dc tt c' s ubcvu d r i c' i p it u I e S i I ute r o rot u I ie n e,
.se vcrificti
go('ul rotuliutt cure evidenlicrZd preZenla lichidului intruurticular.
s

I
f

ts

fq,

f$
t*

!hr
\\
\\

h\
t\

r$

*J# I
ta

Y${
F\\

Fd

?f

l1
a-t

Leziuni l)e Menisc

s;

t
*

\i#t
qkt
.*

LN

\"*wnu

*ffiyt,j

6
$

Itotirtie in ar menisc daca apare durere

Stabilitatea antcro - posterioarii este asigurati de ligamentele
incrucigatc jeterior ;i posterior.
Serturul unterior /posterior.' bolnavul in decubit dorsalo cu
genunchiul llectat la 90* gi cu piciorul sprijinit cu panta pe planul
patului, se lac tracfionirri r;i intinderi de gambi. Apari{ia unui
gracl cle alunecare anterioar:i evidenfiazl sertarul anterior
44

(lignmentul incrucigat anterior) iar alunecarea posterioari scrtarul postcrior, ce se datorcazi af'ectirii ligamentul incrucigat
posterior.
Testarea stabilitifii rotatorii :gamba prezinti o rotafie axiali (in
jurul axului longitudinal) numai cu genunchiul flectat.
Daci cu genunchiul extins constatim un grad de rotafie <<intemi,
concluzionim asupra leziunilor ligamentului lateral intern qi
incrucigat posterior, iar daci rotafia se petrece intern
concluzionim asupra leziunilor ligiamentului lateral extern qi
incruciqat anterior.
Eramenul mobiliti(ii genunchiului incepe cu examenul mobilitntii
rotuleicare trebuie si execute cursi in sens cranio - caudal gi
latcral.
Limifarea mobilitifii rotulei se intilneqte atit in procesele
rcu matisnra le inllamatorii cit pi degenerativc, aIgodistrofice, etc.
in artroza f'enruro - patelar:i apare semnul"rindelei" datoriti
osteolitelor I'efei posterioare.

Mobilitaten genunchiului
. Fleria activir a genunchiului este de l20o cu articula{ia
corolc'mural:i in rextensie. iar
. fleria pasir:i cle l600 (pAn:i l:r planul fesicr). I
. Ertensia indcpdrteazd fafa posterioar6 a gambei de cea
posterioari a coapsei, ducffnd la rectitudinea membrului inferior.
( el ntai import:rnt sector este cel 30 - 45o.

Test:im clc asemenea gi

r entral cu genunchiul

'lta\'a

iecubit

/<

1J

flm

W
Wu
qk

fr

F-xplorare u r:linicir a

stabilitifii

ge

nunchiului

K
r\il/

[-rplorarea clinici a fortei musculare

Sc testc:rzii :
. e \ adr-icepsrrl.

. ischiogambierii,
. gemcnii,
' r.t.t'rii erterni (bicepsul, tensorul fasciei lata),
' rtttAforii interni (croitorul., semitendinosul, semimembranosul.

clreptul intem).
Aceste irtr csf igafii contureazi cele 4 sindroame care apar in patologia
reumatisnral:i: genunchiul clureros, instabil, dezarat si cu mobilitate
limitat:i.

l'.r clinic al rncniscurilor

"+6

I)urerea provocati la extensia genunchiului, cind se exercita

presiune pe zona anterointemi a interliniului femurotibial
eviden{iazi o leziune a cornului anterior al meniscului intern;
Manevra Payr (dureri la nivelul interliniului femuro - tibial
inte rn in pozi{ie turceasci) eviden(iazd, o leziune a cornului
posterior al meniscului intern;
Manevra McMuray (durere anterointerni la extensia Ei rota{ia
axiirli intcrni a gambei) confirmi leziunea meniscului intern;
I-a fel in cazvu prezen(ei dureii pe linia femuro tibiali in
porfiunea extcrna, la extensia genunchiului asociati cu rotafia
arial:i crternii pune diagnosticul de leziune de menise extern.
Controlul stabilitirfii este semnilicativ pentru examinarea genunchiului.
Se testeazri stabilitatea laterali Si rotatorie.
. Stabilitatca lzrterali este dati de ligamentele laterale intern gi
crtern.
. (lu bolnavul in decubit dorsal ;i cu membrul inferior in extensie,
imobilizim coapsa, iar cu cealalti imprimim migciri de
later:rlitnte la nivelul genunchiului
. Depistarea unor miqciri laterzrle ne indici o leziune de ligament
l:rteral intern si extern.

l'l{O(;t{.{,\{ E KIN t.TICE MOllll-.IZARE GENtINCHI

17

,nt*
\icutral pc ntasa cle
llcxia ccn rrnchir.rl ui
,. ;tle;.ti trltri tle \clLltf

/-*-rfu=*'rfr
fl-'f=;---"
I

10 ori

'#l]*l

r"*******l
*.**.---*'l
t

ui^t"\

\."".o*"' *rif{i 'r*3i"'1' ,-i'-r'

I)ecubit clorsal pe lada de

cinrtiastica. gamba in af'ara
:pri.jinLrIrri : c\tcusia scnLrnchiului

Stancl cLr lir1a la scara: se apLlca

n-rlna clc ucccasi partc cu prcioml
rnapoi sr sc lilrtcuzl llcria

-l orr

i{

,lt
,,*i

i:i il

"

r,t "(',r
1in
ita

L"+

'f,tt'

.'

\l

II

.tt .r{

;t
f

r"q

\'y

f!
o&|s
luta la scunr llra. cr-r
piciorul bolnar spri.linit cle treapta
rlc lu uir clrLl solclLrlru: rncloirca si
intin.lclcir pie iirnrlLri dc lu scara
StlLnrl

t
t

uo
?r
E1

e Lr

"Vo

Ir
,\

f \,*;

:4 \.

6\^
t\r
lvl

6 ori

I6

t"
/"

t"
I'

F(

Stlinrl e rr lirtlr ilr scarir cLl picioarele

Ie tfcaltti.l li '-rr. altLrcut lu nii e lul
:rrltlttlLri : in,-ltril'ca si intindct'c-a
!'-'llLllle hitlllLi

t.;

;
l-

' a+ ()fl

I ii

I d'-

{l'
t*r

r\3

{-:1.
.i.rni-rt(): 5]r1'l I il] rt

tlc trcaltta I -a.

clc

er'l.tl.tlt l,iei,'l le::tltlL

r|cutalc: intloirca scnLrnchirrlLri la
pie pt
intinclelca iLri

'i

r. I

I'l
*.\;

...*{

48

,n#
[)ccubit tlorsal : inciorrca ur-l-rr
settunchi la prcpt. r'idicarea
piciorLrlLri intrns sr-rs si ctlborare
Ll s()itrl

ti

8 ori

ntI

I
I

-.qf

r{)
I -&r\-/

\lels

t'trl11lri11;s1 l.c
gire nrurt

i trt'litl i.

20 nr

t")
v"iir
lt
\5

Stuncl: ghcntLrirca tnruchirrlui

fc\ cl-)ll'c llt strtrrcl

tr

116 ori

.)

ffi
|t
!t
I

4h
sin

rf
\l-

e
I]

(P";
C)

\t;.urrl e rr iirtli ltr sci.lri.r cLr picioarele

|.' tt'citptlr rr l-rr. aprre at la nir clLrl
strltirrlLri . intloirca sr intinderea
r:cnunchiulLri

-_.

t_-

lr-l

/.r.r,

ori

{i:
r+c

\4.
L

Er. clinic antepiciorul gi ariei piciorul

I

rmiire$te
integrnrea piciorului in ansamblul static al membrului inferior

trspecliu

.
.

rr

tlar';i
scparirt relief'ur"ile acestui:1.

Sturliul pluntogrunlai este deosebit de important pentru cd modificarea

ritporturilor intrinseci in urma leziunilor reumatismale schimbi
morlirlogia piciorului., :rrele accstuiil qi zonelc de sprijin. in I'll, apure
pit'iorul de.fbrmut cotnplex, cu lt(lux volgus, degete in ciocan, dezaxate Si

49

dez,orientute. Boltu ciorului se poate prdbusi (tuberculul sc{bidiun se

uproprie suu se spriiind pe sol) suu se poute uccenluu (picior scobit)'

Pulpureu investigheazi liecare linie articulari ca qi inser{ia unor

ligamente: latcral extern (vffrful maleolei externe), lateral interno
tendonul lui Achile, suplefea aponevrozei plantare'
Mobilitatea apreci azd libertatea in flexie (50o), in extensie (30o) a
articulafiei tibiotarsiene,, a subastragalienei qi interfalangienei

halucelui.
l)entru mers sunt accesare 40o cle flexie, 30o de extensie,

1tr

ffi

Er aluartrt tne rsultti

\ornt:rl are -[ timpi: "clublu sprijin posterior", "pcrioada oscilanti"'

"clublu sprijin anterior" gi "sprijinul monopodal, plantigrad"'
In patologia reumatism:rli intf,lnim un
. rrr.'., trc,ltiopittut c'u ettitrtreu spriiinului pe membrul dureros
(cttra rtrtlze),
( a rtr-itc. ratl iculalgii), sau cu scu rtarea spri.iin ului
. g1 nters cu ltuSi tlici, suu steput (rutliculitti pureticd L5)
. .irr c0.utputii este deficitur primtrl timp al mersului' dublu sprijin
p0stertor,

. al cloileir timP c:rre asigurit

.

oscilirfia membrului dinapoi inainte

po:rtc fi limitat in tlexumtrl cle sold gi cfrnd eristi atrofia
cr:ttlriccPsultri.
-l-itnpul trei este perturbat in cazurile de llexum de sold sau blocaj

la nivelul gentrnchiului sau tibiotarsienei'

l:r tirnpul ;1 membrul inlerior preia toat6 greutatea corpului, fapt
cc inrplicri 0 stabilitirte a celor 3 nivelc articulare.
50

Flexumul articulafiilor coxofemurali sau al genunchiului, precum

gi hipotrofiile musculare a principalilor stabilizatori tulburi acest
timp

.'ffi

"&

W
/

f)

',1

\tj

,i

r/i {,

li

:/

""@
.ffi

/:)
*"1

\,

i;,

'i'"tt
\l

\l

,drl

i\

rr ill)r !n.
,i1 lt.i:-.1

pr(rlr!ria:

tr fxlPfr

5l