i nici cugetele nu-i au rost. Prin nchipuire-mi bate vntul, Minilor n darn cer adapost, A pslmi, n-am ghiers i nu tiu cntul. Fac ca pomul, iarna, n grdin n pamnt genunchii mi-i nfig i cu inima-nlat spre lumin Tac i-atept ca soarele s vin Iar n viscole, m vaier i Te stri