Sondaje on-line

Este tiut faptul c apariia intenetului a bulversat raporturile economice i a modificat noiunea de
comunicare. Datorit ariei de acoperire din ce n ce mai mare i a volumului imens de informaii putem
adapta metodele clasice de cercetare pentru a deveni utilizabile n mediul electronic. Internetul ofer
oportuniti metodologice unice ce pot fi privite prin dou prisme:

Internetul ca surs de documentare. Organizat sub form de reea, permite accesul n timp
foarte scurt la o cantitate imens de informaii.

Internetul ca mediu de culegere de date. Apare ca o alternativ la metodele tradiionale de

culegere a datelor prin observare total sau selectiv .

Aceast articol i propune s analizeze aspectele negative i pozitive privind culegerea de date prin
intermediul sondajelor on-line.
n societatea modern nevoie acut a unui volum mult mai mare de informaii actuale face ca sursele
administrative i studiile realizate pe baza unor cercetri exhaustive s fie total insuficiente. Deoarece
utilizarea sondajelor permite obinerea n timp scurt a unor informaii complexe a fcut ca aceast metod
s ptrund n toate domeniile de activitate.
Saltul tehnologic major i extinderea internetului ca mediu de comunicare a determinat adaptarea
metodelor clasice de culegere a datelor. Astfel, sondajele on-line au devenit tot mai utilizate.
Efectuarea unui sondaj on-line presupune, ca i n cazul unui sondaj clasic, un lan de lucrri complexe
ce mbrac forme specifice. Astfel, ca si in cazul sondajelor obisnuite, respondentii trebuie sa fie asigurati
ca datele pe care le ofera la completarea unui chestionar sunt confidentiale. In cazul unui sondaj online,
pericolul ca acestea sa fie interceptate este mai mare, astfel incat organizatorii unui astfel de sondaj
trebuie sa fie mai atenti atunci cand il protejeaza. Se recomanda criptarea datelor si de asemenea existenta
unui firewall pentru serverul care le pastreaza in memorie.
Modaliti de realizare a sondajelor on-line
Se distind mai multe tipuri de sondaje on-line, difereniate n funcie de suportul prin care se asigur
chestionarul.
Prima metod este cea a chestionarului ataat la un e-mail. Schema de realizare a unui sondaj on-line
dup acest procedeu este prezentat n figura nr. 1.

Fig. 1. Schema de realizare a unui sondaj on-line prin ataarea chestionarului la un e-mail

RESPONDENT

CERCETTOR
Expediere
Redactarea chestionarului n
format electronic

Primirea chestionarului
completat
Centralizarea datelor din
chestionare

Primirea chestionarului
chestionar
prin e-mail
Expediere

Completarea
chestionarului

chestionar
completat
prin e-mail

Verificarea corectitudinii i
completitudinii datelor
Prelucrarea i analiza
datelor

Principalul avantaj al acestei metode const n rapiditatea ei. Un alt avantaj este costul foarte redus
pentru respondent. deoarece chestionarul se poate completa fr a fi conectat. Aceast remarc este
valabil n special atunci cnd unitatea observat este o persoan particular i nu o instituie. S-a
constat c dac ancheta abordeaz teme de interes general concentrate ntr-un numr limitat de ntrebri
proporia de rspuns este ridicat.
Principala dificultate a acestei metode este colectarea adreselor respondenolor. Trebuie inut cont i de
faptul c primirea unor ntrebri cu caracter profesional pe o adres privat poate pune probleme legate
de violarea spaiului privat, existnd riscul respimgerii anchetei.
Chiar dac manevrabilitatea unui astfel de chestionar nu este foarte bun se consider c acest procedeu
este usor adaptabil pentru ntrebrile deschise. Studiile comparative efectuate (L'administration des
enqutes par Internet Gal GUEGUEN - ERFI - Universit Montpellier I, IXme Confrence de
l'AIMS i Web versus Mail Questionnaire for an Institutional Survey Katja Lozar Manfreda, Vasja
Vehovar & Zenel Batagelj - International Conference on Survey Research Methods, Latimer
Conference Centre, May 2001) au artat c rata rspunsurilor este ridicat, mergnd pnp la 60%, dac
este vorba de un numr mic de ntrebri iar chestionarul aeste expediat la adrese profesionale. n
consecin metoda se poate utiliza n special pentru anchete scurte efectuate pe eantioane mari.
A doua metod se situeaz ntre metoda chestionarului prin e-mail i cea bazat pe utilizarea unui
sistem CATI (Computer Assisted Personal Interview) i este o variant ameliorat a primei metode. Ea
const n a trimite un chestionar ataat la e-mail asociat cu un program minimal care s permit
ulterior ncrcarea automat a bazei de date.

Cea de a treia metod const n plasarea chestionarului pe o pagin HTLM. Schema de realizare
este prezentat n figura nr. 2.
Participanii la sondaj pot fi avertizai ntr-o manier mai mult sau mai puin activ. Avantajul major
const n posibilitatea integrrii unor funcii interactive n chestionar. Dezavantajul fa de metodele
precedente const n prelungirea timpului de rspuns.
n mod curent se folosesc trei modaliti de a informa populaia vizat de existena chestionarului:

Trimiterea de mesaje electronice la adrese selecionate prin care se realizeaz prezentarea

cercetrii i se adreseaz nvitaia de a vizita pagina HTLM ce gzduiete chestionarul;

nscrierea n liste de difuzare orientate n general pe teme precise. n acest fel indivizii sunt
informati de adresa unde se afl chestionarul. Contactul este mai greu de realizat i proporia de
rspuns este afectat;

Se plaseaz pe o pagin frecvent vizitat invitaia de a rspunde la chestionar. Exist ns riscul

antrenrii unui cost din partea respondentului care diminueaz eficiena metodei. Pe de alt parte, dac
studiul este orientat ctre o anumit populaie int este posibil ca respondenii s provin din persoane
ce nu sunt vizate. Ulterior se pot selecta din eantion doar inidivizii ce ndeplinesc condiiile demoeconomice.
Avantajul major al metodei consta n supleea funcionrii chestionarului dat de posibilitatea integrrii
funciilor interactive. Aceste funcii permit:

nregistrarea timpului de rspuns;

Gestionarea ntrebrilor filtru;

Afiarea unei secvene de ntrebri dup ce s-a rspuns la secvena precedent. n felul acesta
respondentul nu poate vedea ce ntrebri urmeaz i, totodat este obligat s respecte ordinea de
completare;

Explicarea termenilor prin prezentarea definiiilor unor noiuni ce pot cauza confuzie
respondentului.

Verificarea rspunsurilor. Aceast operaie vizeaz dou aspecte. n primul rnd presupune
testarea valorilor completate pentru a verifica dac aparin mulimii valorilor posibile. n al doilea rnd
se poate realiza un control astfel nct respondentul s nu poat valida chestionarul daca nu a rspuns la
toate ntrebrile. Totui se recomand ca respondentul s nu fie obligat s dea rspuns la ntrebrile
delicate sau la cele care tin de identificarea lui ca persoan.

Dotarea chestionarelor cu un coninut multimedia. Astfel acestea vor fi mult mai atractive dect
chestionarele administrate prin metode tradiionale.
Se poate spune c n aceste codiii chestionarul devine un instrument inteligent.

Fig. 2. Schema de realizare a unui sondaj on-line prin plasarea chestionarului pe o pagin HTLM

CERCETTOR
Redactarea chestionarului n
format htlm i integrarea de
funcii interactive
Informarea populaiei vizate
de existena chestionarului
Centralizarea automat
datelor din chestionare

RESPONDENT

prin e-mail
nscrierea
n liste
plasarea pe
pagini
Web

Accesarea chestionarului

Completarea
chestionarului

Verificarea completitudinii
datelor
Prelucrarea i analiza
datelor

Aceast metod ns prezint i cteva dezavantaje.

Datorit faptului c nu exist practic un contact direct ntre respondent si organizatorul sondajului va
exista o prelungire a timpului de rspuns. Astfel intervalul de timp parcurs de

la redactarea

chestionarului pn la formarea bazei de date este mult mai mare dect cel necesar n cazul unui sondaj
clasic sau chiar a unui sondaj prin e-mail.
Tot din lipsa contactului direct s-a constatat c rata de rspuns este mult mai mic. n lucrarea Web
versus Mail Questionnaire for an Institutional Survey Katja Lozar Manfreda, Vasja Vehovar & Zenel
Batagelj - International Conference on Survey Research Methods, Latimer Conference Centre, May 2001,
autorii au artat c prin plasarea chestionarului pe o pagin HTLM i expedierea unor invitaii prin e-mail
populaiei vizate rata de rspuns obinut a fost de doar 27%. Aceast rat poate fi mbuntit prin
relansarea invitaiilor.
Intr-o oarecare msur acest tip de sondaj poate fi comparat cu eantionarea pe baza metodei
voluntariatului prin plasarea unui chestionar n diferite publicaii. Estimatorii obinui prin aceast metod
sunt deplasai deoarece persoanele ce rspund voluntar la chestionare sunt n mod deosebit preocupai de
subiectul studiului. Restul populaiei, din care voluntarii reprezint un subeantion, nu sunt preocupai de
subiectul studiului sau nu consider necesar s rspund. n aceste condiii este foarte posibil ca
rezultatele obinute printr-un astfel de sondaj s nu fie reprezentative pentru populaia vizat.
Suplimentar, deplasarea estimatorilor obinui din sondajele on-line realizate prin plasarea chestionarului
pe o pagin HTLM, este influenat i de gradul de penetrare internetului n populaia ce face obiectul
cercetrii.

Concluzii

Sondajele pe Internet prezinta diverse avantaje: compania care organizeaza sondajul este scutita
de cheltuielile cu operatori, erorile umane sunt reduse si, de asemenea, sondajul poate fi efectuat pe o
suprafata mult mai mare (care ar putea impune probleme unui sondaj efectuat cu operatori). Cu toate
acestea, este nevoie de multa atentie, pentru a elimina erorile posibile.
Cele mai probabile erori care pot aparea in cazul unui astfel de sondaj sunt cele de
reprezentativitate. Trebuie sa se ia in considerare ca numai anumite categorii sociale au acces la Internet
in mod regulat si faptul ca chiar si in gospodariile care au parte de acest acces, nu toti membrii il folosesc
(in cazul unei familii, este mult mai probabil ca Internetul sa fie folosit de copil decat de parinti). Astfel,
trebuie sa stabilim dinainte populatia tinta a studiului si sa ne asiguram ca este reprezentata suficient de
bine printre utilizatorii de Internet.
De asemenea trebuie sa existe atentie la felul in care chestionarul este prezentat. Chiar si in cazul
sondajelor clasice, in momentul in care respondentul are impresia ca participarea impune prea mult timp
sau efort, devine reticent. Numai ca, spre deosebire de sondajul clasic, sondajul pe Internet nu beneficiaza
de un operator care ar putea exercita o putere de convingere in cazul respondentilor nehotarati. De aceea
chestionarul trebuie prezentat intr-un mod cat mai atragator, iar lungimea lui trebuie sa fie relativ redusa,
pentru a evita intreruperile.