Sunteți pe pagina 1din 26
30 LEADERSHIP $1 MANAGEMENT cc ele si-au pistrat actualitatea, devenind, poate, si mai penetcante, Capi Teorii si modele ale conducerii 1, Necesitatea sistematizarii conducerii sunt extrem de numeroase si variate, i fe psihologie organizational nu prea transpai le ordona gi sistematiza dupé cri jpotriva, ele sunt dispuse aleatorie, oricum, extrem de diferit& de fa un autor la altul. fn ultimele dou dec le secolului trccut si in primul deceniv al noului secol au Inceput si se contureze are gi sistematizare a lor. iceeasi srupare de fiecare autor. de clasificare clteia conducerea tetistici atribuite celor care exerci patra criterii(universalitate versus cont mente), din combinarea cirora rezulté patru tipuri de teorii (vezi figura 2) {n teorile de tipul 1, conducerea este o trisiturli posedatk de 32 LEADERSHIP §! MANAGEMENT tipurile 3 si 4 consider’ wasditurile si comportamentele |i UNIVERSALITATE __ CONTINGENTA TRASATURL TPL TP3 (COMPORTAMENTE m2 | Figum 2 ~ Clasficarea teorillor conducerii (dupa Jaga, 1994) sepult $8 se contureze un alt criteriu de grupare a teoriilor conducerii, si anume criteriul istoric. De exemplu, Den Hartog si Koopman (2001) impart teoriile conducerii im patru categorii distincte ani la sfarsitul anilor °40 ai secolul personologice) wre atat avantaje, cat $i dez- avantaje. Prima modalitate oferd o viziune coerenta din punct de vedere ar putea produce problematic, dar, ne © oarecare confuzie. Cea de a doua modal 1 asupra conducerii, dar este nevoit si r revin asupra unel si ‘TEORM $1 MODELE ALE Ct 3 joonducere. g ygrecut in BS [24 de sag tn imagini coerent s fa iye- tatea fenomenelor con Bars. gradu teoriilor conduc ‘Teoritle personologice * Teoria conducerii carismatice Teoria risicurilor $< ote staaponaterinare Teoriile comportamentiste * Teoria supunert fags de Jegea sitsaged * Teoria celor dou imensiuni comportamentale vernon comportamental Figura 3 ~ Teor ale conducerit Ey [LEADERSHIP $1 MANAGEMENT. hiodalitate de a iesi din impas Personal, propunem grupares teoriilor si modelelor condaceri cain figura 3. 2. Teoriile personologice in esenti, aceste teorii postuleazi urmitoarele idei : rebuie acordati o mare atentie selectiei Perscanelor care detin deja asociate cu succesul sau eficienta activ nu formirii liderilor. ‘Teoriile personologice au luat de-a lungul timpului diferite infagigéri, dintre care dou ni se par a fi tipice, si anume teoria conduc carismatice si teoria traséturilor. 2.1, Teoria conducerii carismatice ior {in perioada de inceput a psihologiei gia in cercetitorilor era centratS indeosebi asupra lor psihice elementare (senzati superioare, mult mai complicate decat prime ca reprezentand un dat”, ,0 forvi” 2 individului eu care acesta se nagte, © asemenea conceptic este intilnitt mai ales cu privire la apti- ‘udini, interpretate ca find de naturi ereditard si transmisibile genetic La conturarea si generalizarea acestei opinii o contributic deosebita a TEORI $1 MODELE ALE CONDUCERIL 35 ea persoand. Prt care introduce cn cel de har, a fost Max Weber ivitatea de conducere. Serge igiel sefului carismatic, crede . pe de o parte, fn faptul eA harul ale carismei nu puteau si nu re{ini atentia celor care erau obfinerea ,supunerii” oamenilor din mediile organizatio din cele economice. ‘plirisite pentru o bund bt insite de semnificatie. Ce 36 LEADERSHIP §! MANAGEMENT 2.2. Teoria trésdturilor Aceasti teorie 5 ok suecesul conducerii se datoreazi unor tisituri de personalitate proprii, specifice celui care conduce. Con- lerul) apare ca fiind o persoani ce dispune de o trasanuris yu fost cercetate, de aceea, perso~ funetii de conducere, pozitii reale de conducatori, s-a incercat chiar si sensul cif se Lisa posit persoane care erau a unor cervetiri experimen analiza factorial, studiul de caz, metodele rimentale, sk se feed refering Ia una dintre ele. Mai nime: fi, de aceea, reperarea studiilor care au elaborat sinteze asupra luct de reper pentru cercet le referitoare la 1. Este vorba despre st 1948, Autorul american face o sintezi a datel persoane care ocupau deja un post de cele 124 anali tun observator c i); 3) persoane iri); 4) indivizi emi .nalize biografice ( s-a dovedit a fi zero sau negativs. De exemy varsta si conducete este priviti in mod diferit de diversi autori: unii 38 LEADERSHIP §! MANAGEMENT fu dinamismul si nonconformismul lor, i fe conductor se capats 0 dati cu varsta, La fel de relatia dintre conducere si caracteri ‘de mulie exemple de persoane i slabe sau grase care au exercitat 1a fel de bine conducerea, ‘Totusi, aceste cercetari au evidengiat unele elemente care n-ar trebui ignorate si nicidecum interpretate tn sine, De exemplu, s-a aritat c% oamenii preferi, cao reguli generali, si fie condusi, comanday a fetelor care apt- jar frumoase. Aparenia logici si conducere, rezul- iar. Printre conduct tori au fost descoperiti unii care nu aveau trdsiturile psihice stabilite ca jorusi aveau rezultate remarcabil tatea lor, iar altii, desi dispuneau de aceste trisituri, aveau multe avantaj. Nomai co aici ar tebui remarcat faptul eX asemenea anor si corelatitie dintre conducere si psihosociali se invoc’ i 1940). Fa indo mai ales, foarte pu , nici 0 rasa atl si asoctati cu conducerea. Chiar Jennings criticd o asemenea stare de fapt: ,Cercetarile particulare se acumaleazi formind volume: unele tasaturi se propun pentru a risturna altele. Dintce le enumerate... numai citeva se refereau la functia de conducere, nimic pentru Himurirea ei” Gennings, 1960, p LEADERSHIP $I MANAGEMENT Evaludnd teoria trisat her (1994) i reproseazi urmitoarele irméind c& insusi ic la performant ducere (or, sunt multi cameni care, o dati ajunsi lideri con de umbri) tori vorbese despre rel rueaz’ practica unor organiza a ciror prezenti ar pet bazate pe sunt contestate ( de tiisituri necesare circular: o anu jar (risitura insisi este dedusti din comportarea efectivi. Nu se poate , ci se considera pur si simplu ca existent pulem trece peste cAteva cor abut TEORI §{ MODELE ALE CONDUCERIL aL A face abstractie de persoant si de conducere ar fio mare eroare, De dezvoltarea calitiilor t schimbarea meto- ‘De exemplu, cer- ‘unei sau unor tsituri teoria trisiturilor a pre/ dologiei de cercetare a trasaturilor de person: 1 patrulea rind, teoria trasaturilor prin limitele ei a produs efecte rerale © tarea cercettrilor spre putea afirma cf e: la propulsarea cunoast ‘Teo! Tansaui in primele trei-pata decenii ale secolului trecut, este departe de a fi epuizatl. Multi vreme dupa aceea, si chiar si au apirut luertiti care cont general, ci despre liderul specializat iderul militar ete.), fapt care a 2 LEADERSHIP $1 MANAGEMENT Apoi, discursul pot atenuat. Partizanii teoriei 1995). Ideea vehicular in aceste Wrié conducerii. Chiar dact se se consideri ci, la acesta, ,pentru (1993) ; Dezvolta tide luoriri este aceea p. 7). Mai mult decdt atét, imensa majoritate a c tipuri de lider descrise de autor (foral, forma dobindite. Ideea formar gi cul isaturilor necesare conducere este pertinenti si trebuie resinuti ca atare, 3. Teoriile comportamentiste s-ar putea apropia mai mult de solutionarea problemei. Asa tncat, ramén’nd ceatrati pe persoana conductitorului, ef incep si se orienteze spre comportamentele acesteia, incercénd si surprindii modul gi gradul in care ele influenjeaz activititi de conducere, Agadar, se porneste de la premisa fatea de conducere nu conteaz’ ce este si cum este liderul, toria elaboratd la University of Michigan Institute for Social Research. 1 “8 TEORH $1 MODELE ALB CO 3.1. Teoria celor doud dimensiuni comportamentale A fost elaborati de un grup de cercetitori de la Univ redere $i respect reciproc cu ‘membrii grupului si araei gzija, cilduri, sprijin si stim’ pentra subordonati Structura cuprinde comportamentele care influenteazi realizarea ,, definirea rolurilor, repartizarea sarcinilor, plani- stabilitea procedeelor acjionale ete. Este corelati lerului de a realiza scopurile organizatel ceptual, ceea ce inseamn’ ci este posi mare la C gi una mica ta $ sau, si chiar s aibit note mari sau n cele dou dimensiuni or optimal de conducere. si eficienta act comportamentale ale Tide- din acest punct de vedere, “ EADERSHIP St MANAGEMENT TEORIL COMPORTAMENTISTE (OHIO INALTA sic sic ne ie [SRUCTURA sic sic I schzurk <> INaurA CONSIDERATE comportamentate ale i favorabil este aceea care presupune © diagnoza si e ‘TEORII $I MODELE ALE CONDUCERIL 45 prea clar cum schimbazile atitudinale lerilor cresc eficacitatea grupului, Unii autori (Kerr, Schriesheim, 1966; Korman, 1966 ; House, Des de Jago, 1994, pp. 119-120) vorbese despre decepyia eforturile de formare a liderilor, Aceasta deoarece teot nu ia in considerare fapt i factori, cum ar fi: tre lor slab productive. EI a descoperit ci productive, conducitorii erau centrati pe angaj product , cercetitorii au conceput aga-numitul Continuum Michigan (vezi figura 5). 46 LEADERSHIP SI MANAGEMENT Conducere autoritar-| [Conducere | [ Conducere | Candicere aworivart ermisivi consutativs | |partiipativa unt similar cu cei centrati pe consider: corespund celor centrati pe initiativa si preocupari pentru sal problemelor) se subordoneazi consideratiei din clasificarea Ohio, timp ce o alta caraoteristic& a liderilor eficiengi din clasificarea [ui vei de struc- sublext, ides (Ridicat) de grup, ardind cum ficcare st fe grup specifice. (Pen ‘mentare vezi Ana Stoica-Constantin, 2000, pp. 104-106, Nici eoria lui Hersey si Blanchard nu a sctpat insi de ‘unit autori pundnd sub semnut indoie (Seizut) <— Comportament de s (Comportament direct ‘Maturitatea subordonatului (veri Gordon, 1987, p. 415). Suat exprimate $1 Cercetirile lui Hersey si Blanchard ,n-au susc i specifice”, © si practice a acesiui model” Ridicast Medie Sezutt pietdem insd din vedere ci te deschis drumul spre surprinde insecuritate | cu dispozitie dispar sau motivajie| insecuritate comportamentele lor si si si le adapteze situa teotia sugereaz c¥ sa iderului este aceea de a crea favorabile subordonailor, menite a contribu Ia cresterea matu- lor. Prin aceasta ea este mai completi decat teoria anterioari, Figura 8 - Co) intre gradul de maturitate a subordonatilor rile de conducere ale liderului 6 LEADERSHIP §1 MANAGEMENT | ‘TEORII §1 MODELE ALE CONDUCERIT 6 care si se potriveascii in toate situatiile, Vroom si Yetton si-au propus 6. Teoriile cognitive derim o categorie de sine st ele se subordoneazi acete’ 1 (liderul anal gut, folosind inform: pentru subordonati, injelegerea si prevederea modului de reactie @ subordona evenimente pe baza cunoaster } oo. ia singur; informarea subordonatilor in legiturs cu datele fe riméne la dispozitia ui, ceea ce inseammi ck fi poate sau 1 problema subord ‘dual, nu ca grup, apoi cfa sau nu influenta subordonati if (iderul comunica problema subordonaiilor ca legere $i cecizia, concep care informatia va fi procesatl depinzdnd direct Teoriile cognitive amplaseazi | ea de procesare a informay care depinde deci efici implementeze sol Aceste stiluri deci | factori dintre care trei ei, Factorii situationali sau contingenti care afecteazi decizia sunt (1979). Dupi opinia noas organizational’ a 6.2. Teoria normativé: a luéirii deciziei arate udinea informatillor liderului care st-i permit a lua singur ih de Vroom si ideal de conducere A fost 1a de Vr00 Tago in 1988, Pornind de la pre i Yetton tn 1973 si revi isa cf nu exist 66 LEADERSHIP $1 MANAGEMENT 3) gradul de structurare a probleme ; scopurilor individuale cu cele organizationale ; intre subordonati generat de preferinja pentru o Fiecare factor contingent care ia forma unel intrebiri este apreciat intt-o maniera dihotomici, prin rispunsuri de DA sau NU, fnlinguirea acesior rispunsuri di nastere unui arbore de decizie (vezi figura 9) Figura 9 ~ Arborele decizieé si stlurile Uderului . pentru prinrul factor, liderul isi poate formula urmi- st o ceringa cu privire La calitatea decizici astfel incat 0 solutie 83 rafionala decat alta? Dac rispunsul este NU, liderul wece direct la factorul al patrulea, care se refer la acceptarea deciziei de citre subordonati; dact rispunsul este DA, webuie si se rispundi Ia decizional, se va ajunge dati, va fi cel mai efi singur situafia, at 2) regula congruentei si nestructurate (cdnd calitatea decizii este impor- sal nu poate sezolva singur problema nestructurat vind nevoie de solutile subordonatilor, atunct AL, 4) regula acceptanyei (cand acceptatea decizici este criticd gi liderul nu este sigur c& ca va fi objinutd printr-o decizie autocratic’, atunci stilurile AI si AML sunt : ‘and acceptanta deciziei este Dat fiind faptul & teoria elaborat de Vroom si Yetton presupune respectarea riguroasi a unor norme si reguli, ea a mail fest considerat ca fiind o teorie de tip normativ. Axindu-se pe posibilitatea antrenici, cea este mai degraba in cord cu teoria lui Hersey si Blanchard, decdt ou LEADERSHIP St MANAGEMENT propunea schimbarea fiderului. Instruirea si lerilor si aleaga nivelal corespunzator de pat {n procesul deciziei. Comportamentul fiderul jot, ceca ce fl determina pe acesta si 1 putea presupune cX nu exist un stil functie de situatii $i de x. Leadership-ul rar este conducttorul insusi si modul in care este el perceput de subordo: existe 0 oarecare diferent. Cu toate acestea, teoria normativa propusi de Vroom si colaboratorii sti a constituit obiectal unor numeroase validari satisficttoare (vezi Lévy-Leboyer, 2003, p. 396). 6.3. Teoria ,,cale-scoy Se origineazi intr-o sugestie formulati de House in 1971 si dezvoltatd de el impreund cu Mitchell in 1974. Teoria cale-scop postuleaza urmil- toarele idei ~ succesul conducerii rezulti cin manifestarea expectatiilor subordona~ tilor, sarcina tiderilor consténd in a ereste gustul pentru performangi al acestora -rul identified scopul pentru subordonati si cdile/drumurile care oreze expectatii rezonabile, apoi igi ajusteaz propriul comportament la aceste asteptiri. ‘TEORM $1 MODELE ALE CONDUCERIT % ivd (deoarece se bavea7 lor rationale referitoare le recompensa). Premisa de la care porneste teoria este urmiltoarea : indivizii sunt satisficuti in munedt si vo sgreu daci ei cted ci efortul depus fi va conduce Ia obtinerea re dorite. De aici decurg douk consecinfe pentru lider; el va trebui Fecompenseze subordonatii si va face ca aceste recompense si fie acest sens, teoria se aseaman§ cu cea a lui lita pentru flexibilitate comportamentali si se Fiedler care era preocupati de dif Vroom si Yetton care deosebeste de teoria i ~ aprecierea fi aparfine lui Gibson ef al 70 LEADERSHIP $1 MANAGEMENT constrimge subordonajii. De exemplu, subordonatii vor fi satisfieu normele grapului im, tent cu consecinfele for, de clemente, concor ‘sunt prezentate in figura 10: ‘TEORIA DRUMULUI SPRE SCOP/HOUSE | HOUSE, DESSLER CARACTERISTICILE SUBORDONATILOR CARACTERISTICILE SUBORDONATILOR REZULTATE ah Figura 10 ~ Schemaiizarea teoriei drumului spre seop Cereetirile de validare a teoriei au condus la 0 serie de concluzii interesante. De exemplu, s-a descoperit c& in sarcinile bine structurate re stilul directiv si : punerea in disponiti | situatie’ (ago, 1994, pp. 132-133). ‘buie © cauzi constiewie punctul de maxim res al comportamentelor interumane ; vizii trebuie conceputi/considerati ca find rationali si preocupati de stabilizea legiturilor cauzale dintre evenimente ; iderul este vizut ca un ,procesor” de informal Scovential, procesul se desfisoard astfel are loc observarea/perceperea comportamentelor st a primul caz, consensul este scizut, iar in al doilen caz el este : atribuirile formulate de lider pot fi ficute in report cu o serie de cauze interne sau cu cauze externe ; n LEAD! P SI MANAGEMENT | ‘TEORII $1 MODELE ALE CONDUCERIL 7 a sursei de responsabilitate care va influenta in | tuturor comportamentelor orga jerului ca raspuns la atribuire; daci | din vedere faptul ponsabil de comportamentul respect nu trebuie pierdut preceda comporta- \dividul este considerat foarte probabil cd daca insa comportament si ceea ce fac ef ste presupust ca ea? in fine, exist mari diferente indi- le componeate ale teoriei atribuy tea de a-i percepe si, mai ales, de a-i atribuie ceea ce un altal nu percepe si nu [iamoewanr PROGESAREA cate tein atribu | SURSELDE | RESPONSK BILITATE ‘urmeazi si formuleze rispunsuri mai ferme, 7. Teoriile interactiunii sociale COMPORTA- come MENTUL ‘TUL LIDERULUT 7.1. Noi perspective ‘SUHORDONa- ‘CA RASPUNS EA ATRIBUD as Mi c + Transfer 2, Cauze externe 2, fluent, ea presupune prezenta atit a liderul + Echipament idee Nu este vorba despre sau comportamente fe specifica ; nu este vo: grew si observiim c# majo centireazi aproape exclusiv pe le liderului. Ay prezentate pind acum se ler. Se vorbeste despre trisiturile gi iderul este cel care decide asupra let, gi anume aceea c& 1a. jos, subordonat aflate la discretia liderului, ar putea fi teorii de pin& acum. Chiar arunei cn LEADERSHIP §1 MANAGEMENT deoarece nu numai liderii prin comportamentele lor influenteaza subordo- ci gi acestia din urmi igi pun amprenta asupra comportamentelor lider’ si subordonafi. Teovileinteractiuni sociale ale conduce: & integreze si si explciteze edt mai bine tocmai un asemenea aspect. Ele se intereseazi de influena major dint lideri si subordon diadice verticale si teoria conducerii tranzactionate. 7.2. Teoria legéturilor diadice verticale A fost formulats inigial de Dansereau, Graen si Haga (1975) si a cunoscut diferite adaptiri in timp (Graen, Scandura, 1987; Graen, Ubi-Bien, 1995). La inceput a fost numits Vertical Dyad Linkage Theory (VLD) (teoria legSturilor diadice vertcale), pentru ca mai apoi si fie rebotezati Leader Model Exchange (LMX) (modelul de schimib dintre lider si subordonati Noua teorie se origineaz’ inte-o serie de cuceriri ale psihologi 6 idee general, ac dependent de cali deasebire inside alte teorii care sustineau c& efic afectati de interactiunea cu grupul, teoria VLD postulenza cé eficienta i liderului este determinata de interacyiunea acest cu fiecare dintre membri grupului. Noua terie ia individuale, comportamentele de grup, constrangerile situatiei. in centrul construc- tiilor sale teoretice se afl notiunea de rol construit sa ‘TEORII §! MODELE ALE CUNDUCERIE 6 care le detin, atunci este foarte important sii se studieze natura colurilor existente intr-o organizatie gi, mai ales, procesele prin care rolurile sunt definite, elaborate, deci construite. Cum rolurite sunt definite uneori f-o manierdi ambigua si incompleti, trebuic si cunoastem cum par- - Pe de alt parte, numai lideral este cet care impune o serie de roluri. Tata cum relatia de schimb interpersonal tatre flecare membru al organizatiei si seful su direct devine Pe scurt, teoria postuleazii urmatoarele idei = liderul trebuie sd identifice acei membsi ai grupului care sunt capa- . motivati, dedicaji scopurilor orgenizatiei, cu un grad sporit de autonomic ~ indivizii care detin aceste caracteristici constituie ceea ce se numeste incgroup (acestora lide spre deosebire de ceil mai formal) ; primii sunt mai aproape de putere, ct deparie de c derul impreundi cu fiecare dintre mem ibectate de miscare) se numeste schimb dintre lider $i subordonai se datoreaz% unei duble functio- fe foarte nu dispun de asemei i r daci ajung, robabil cA nu vor ajunge Cel mai mare castig teoretic, dar si cu importante repeseu: 16 seudiu psibom LEADERSHIP $I MANAGEMENT. ‘TEORI $1 MODELE ALE C1 PUCERM ” » Presti- giul etc., si obtine din partea subordonatilor comportamentele astep- e) tristtura esenfiala a interact portamentele sale si compenseze Redlim schematizarea teoriei tranzactionale a conducerii in figura 12 (dupa Bass, 1985), Desi teoria conducerii tranzactionale explict mai bine natuta psiho- social a conducer si reglementate, ea are mai pul ati. De exemplu, se apreciazi ci, in organizat militate care opereazi cu valori mnabile” (patriotism, datorie, altruism etc.), ea este mai putin adecvatd, Se pare ci teoria conduct tranzactionale exagereaz’ efectele por tip de conducere, subestiménd, In schimb, posibilele efect 8 LEADERSHIP $I MANAGEMENT Liderii tranzactionali induc, de obicei, conformismul subordo: schimbul unor stimulente concrete, Tocmai de aceea, cercet Inceput si teoretizeze noi forme ale conducerii, cum ar fi conducerea carismatici (au cea tradifionali, ci o alta nou, revizuti) si conducerea wansformationald, La acestea ne vo referi inte-un alt context al lucririi roast. © = conductor, ier S = fterdoost eee & ® saa ane Figura 12 ~ Schema conducerii tranzactionale 8. Sintezi: modelele conducerii A sb surprindi accte conducerea $i at asigura descoperim o serie de ce pormite asocierea sau gruparea lor. De , © asemenea grupare s-a realizat aproape de la sine, ceea ex ‘TEORII $1 MODELE ALS CONDUCERIT ” modelal conducerii ea fun tre persoand si situate Desi multe elemente specifice ale acestor modele au apa ain analizele de mai sus, ne propunem si le prezentim intr-o maniers sinteticd si condensati, 8.1, Modelul conducerii ca functie a persoanei Paradigma acestui model este relativ simplt care este ficutl rispunzitoare de fot ceea ce s conducere. Este vorba despre persoana interpret ipostazele ei, cu insusicile (trisdturile) si comportamentele ei, cu diver- sele ei acte cognitive. Acest model este strat de teoriile personologice, scopuri pentru subordonati, face atribuiri cauzale). Din persp acestui model, conducerea apare ca un act, un efect sau un atribut al Fiderului, sé munai at tui Extrem de evidentt in cadrul acestui model este evolu in modul de concepere a persoanei umane, in cazul nostra, Daci fa inceput se sustinea ed te nasti lider, si nu devil si ajungi conductor prin polivatents cal apirea ca un rip invariabil inzestrat cu un anumit o: care, cel mai adesea, se slefuia de Ia sine, automat. Cum aceast conceptic de esenti biopsihologica geneticd nu putea fi eficients activitatea practic ca este parisitd, cercetarile orientindu-se spre

S-ar putea să vă placă și