Sunteți pe pagina 1din 3

RISCURI PROFESIONALE IN SPITALE

Riscul profesional este o problema de larg interes si unanim recunoscuta ca realitate .


De-a lungul timpului insa riscurile la care s-a expus personalul medico-sanitar,au fost subestimate,
neglijate chiar, iar profesionistii din sanatate aveau ca si prioritati riscurile industriale.
Aproximativ 10% din angajaii Uniunii Europene lucreaz n domeniul sntii si proteciei
sociale, un mare numr dintre acestia desfsurndu-si activitatea n spitale. Aceast situaie face ca
sectorul sanitar s fie unul dintre cele mai mari sectoare de munc din Europa,acoperind o gam
larg de profesiuni diverse.
Femeile reprezint aproximativ 77% din fora de munc a acestui sector.
n conformitate cu datele referitoare la Europa, accidentele din sectorul sanitar sunt cu 34% mai
frecvente dect media la nivelul Uniunii Europene. In plus, sectorul sanitar deine locul al doilea n
ceea ce priveste incidena afeciunilor musculo-scheletale legatede profesie (AMS), dup sectorul
construciilor In cazul imbolnavirilor profesionale din sectorul sanitar cele mai multe se datoreaza
agetilor
biologici,iar peste jumatate din totalul bolnavilor cu maladii profesionale sunt femei.
Avand in vedere gama larga de conditii de munca din mediul spitalicesc, riscurile profesionale
sunt numeroase,iar problemelede sntate asociate sectorului sanitar nu pot fi neglijate.
Toate grupurile profesionale din sectorul sanitar pot fi expuse la riscuri: nu numai personalul
medico-sanitar, ci si personalul auxiliar pentru servicii, lucrtorii comerciali, precum si o gam
larg de specialisti, incluzndu-i pe cei care lucreaz n laboratoare si n seciile de anestezie.Aici
mai figureaz principalele autoriti responsabile de securitatea si sntatea n munc,asociaii
patronale, sindicate si organizaii nonguvernamentale.Evaluarea riscurilor si managementul eficient al
sntii si securitii n munc reprezintelementele eseniale de prevenire si reducere a expunerii
angajailor din sectorul sanitar la riscuri
profesionale.
Aceste msuri cuprind:
existena sistemului de management al sntii si securitii n munc;
politic de prevenire si de evaluare a riscurilor;
instruirea; consultarea angajailor; servicii de prevenire dispunnd de resurse
corespunztoare;
integrarea securitii si sntii n munc n alte procese de gestiune, cum sunt
achiziia si licitarea contractelor.
Evaluarea riscurilor va ine cont de toate pericolele existente si va identifica cine ar putea fi
rnit si n ce mod, adoptndu-se msurile necesare pentru prevenirea acestor riscuri, n primul rnd
prin prevenirea la surs;
Consultarea angajailor si implicarea activ a reprezentanilor acestora - de exemplu, prin
intermediul comitetelor de sntate si securitate n munc - sunt elemente importante ale reusitei
managementului sanitar.
Toate grupurile profesionale din sectorul sanitar pot fi expuse la riscuri: nu numai personalul
medico-sanitar, ci si personalul auxiliar pentru servicii, lucrtorii comerciali, precum si o gam
larg de specialisti, incluzndu-i pe cei care lucreaz n laboratoare si n seciile de anestezie.Aici
mai figureaz principalele autoriti responsabile de securitatea si sntatea n munc, asociaii
patronale, sindicate si organizaii nonguvernamentale.
Principalele categorii de riscuri profesionale in unitatile sanitare sunt :
Agenii biologici profesionali:micro-organisme, virusuri - de ex. HIV si hepatita B,C,snge
contaminat;
Substanele chimice inclusiv dezinfectani, gaze de anestezie si antibiotice.,antineoplazice
Radiatiile ionizante .

Factori ergonomici- suprasolicitarea osteo-musculo-articular ,poziii vicioase n timpul


efectuari de activitati ce presupun eforturi fizice de ridicare si transport
Factori ergonomici- suprasolicitarea osteo-musculo-articular ,poziii vicioase n timpul
efectuari de activitati ce presupun eforturi fizice de ridicare si transport
Munca n schimburi, ritmul de lucru , munca de noapte .
Violena din partea publicului.
riscuri psiho-sociale,situaii traumatice, organizarea muncii si relaiile cu colegii.
Accidentele de munc cderi, tieturi, nepturi de ac, socuri electrice, etc.
Manevrarea manual si poziiile de lucru vicioase sunt tipice pe timpul asistrii pacienilor.
Categoriile de personal expuse sunt :infirmiere, femei de serviciu, brancardieri,asistente medicale,
infirmieri..Suprasolicitarea fizica , se datoreaza in principal unor posturi nefiziologice,caracterizate
prin efectuarea unor eforturi de ridicare,cu trunchiul in pozitie de anteflexie(ridicarea
bolnavilor,schimbarea paturilor,impingerea carucioarelor)
Poziii obositoare pot de asemenea fi prezente n slile de chirurgie sau n laboratoarele
medicale. Dorsalgiile sunt cea mai frecventa manifestare la categoriile de personal expuse.
Msurile de prevenire includ luarea n consideraie a urmtoarelor:
Atunci cnd s-au evaluat respectivele activiti, s-a inut cont de manipularea manual a maselor
si de poziiile de lucru vicioase,?
Exist posibilitatea de a fi utilizate mijloace tehnice auxiliare sau echipamentele reglabile ?
Locul de munc poate fi reorganizat astfel nct problema s poat fi evitat sau s i se reu
consecinele?
Este organizat instruirea salariailor?
Este asigurat supraveghere medical si sunt prevzute servicii de reabilitare?
Agenti alergizanti si iritanti
Riscurile la adresa aparatului respirator , a tegumentelor, si mucoaselor sunt destul de
numeroase.si se datoreaza deficientelor de ventilatie a salilor de operatie, salilor de tratament,
dupa efectuarea operatiilor de dezinfectie sau curatenie.Formaldehida glutaraldehida, oxidul
de etilen se utilizat pentru sterilizarea la rece a instrumentarului si ca agenti de
mblsmare,etc.Ele au puternice proprietati iritante cutaneo-mucoase.putand induce astmul
bronsic, eczeme alergice de contact , efecte asupra sistemului nervos,efecte iritative ale ochilor,
gtului si plmnilor,tuse, dureri toracice, cefalee,
Utilizarea numeroaselor tipuri de sapun si antiseptice sta la originea a numeroase dermatite de
contact iritative sau alergice.
Angajaii sectorului sanitar risc s fie afectai de (alergii imediate urticariene la latex
datorit utilizrii mnusilorde protecie. Reaciile alergice includ senzaia de mncrime la
nivelul pielii, afeciuni la nivelul nasului, sinusurilor si ochilor, apariia astmului bronsic,
si chiar socuri anafilactice intraoperatorii. Sensibilizari au fost semnalate la acceleratorii de
vulcanizare a cauciucului si la antioxidanti.
Msurile de prevenire includ urmtoarele :
Utilizarea de mnusi avnd coninut mai sczut de proteine extractibile din latex.
Limitarea utilizrii mnusilor din latex numai la activitile cu risc infecios.
Utilizarea mnusilor nepudrate, ori de cte ori este posibil
Utilizarea bunelor practici de igien, cum sunt splarea minilor si evitarea folosirii
cremelor tip barier de protecie mpreun cu mnusile de latex
Cazuri de sensibilizare au fost constatate la unele antibiotice cum sunt:macrolide(penicilina
tylosina utilizate in medicina veterinara), la unele neuroleptice si la instrumente metalice care
contin crom, nichel, cobalt. Manusile de cauciuc nu ofera protectie fata de sensibilizantii

metalici, eficiente fiind doar cele confectionate din material plastic La prepararea cisplatinei au fost
descrise pusee urticariforme si eczeme.Caderi ale parului si dispnee de tip astmatiform au fost descrise la
manipularea ciclofosfamidei, iar fibrozele pulmonare au fost raportate dupa manipularea bleomicinei.
Medicamente antineoplazice(MA)
In serviciile de oncologie si nu numai, personalul sanitar manipuleaza medicamente
antineoplazice (MA) in locuri de munca special amenajate. Foarte multe MA pot interfera cu
materialul genetic , putind induce mutatii in celulele somatice si germinale.,Transformarea maligna
a celulelor rezulta in general in urma unor mutatii , deci aceste substante sunt potential
cancerigene.Patrunderea in organism se face pe cale respiratorie(inhalare aerosoli),fie pe cale
cutanata(prepararea injectiilor cu citostatice).S-a observat o crestere a numarului de aberatii
cromozomiale , limfocitare la asistentele si infirmierele care manipuleaza citostatice. Unii autori au
incercat o asociere intre cresterea frecventei avorturilor si expunere aprofesionala la MA in primul
trimestru de sarcina
Gazele anestezice
Personalul care lucreaza in salile de operatie poate fi expus in mod cronic la mici cantitati de gaz
anestezic Aceste gaze actioneaza asupra SNC,rinichichiului, ficatului,hepatita toxica la halotan
find o boala profesionala recunoscuta..Studii efectuate asupra unor anestezisti si infirmiere din
salile de operatie au aratat o prevalenta crescuta a cefaleei
Accidente prin expunere la singe(AES):
Consecinele rnilor cauzate personalului medical de nepturile accidentale cu ace de sering
folosite pot fi att de ordin emoional ct si fizic,deoarece personalul poate fi infectat n acest mod
cu virusuri avnd cale de transmitere sanguin, cum ar fi virusul HIV sau Hepatita B si C.
Msurile preventive cuprind n special :
Eliminarea utilizrii acelor de sering, ori de cte ori sunt disponibile alternative sigure si
eficiente.
Implementarea utilizrii unor instrumente dotate cu elemente de securitate si evaluarea utilizrii
acestora, pentru a stabili care dintre acestea sunt cele mai eficiente si adecvate.
Modificarea procedeelor de munc care comport risc de rnire cu ace, pentru a le face
maisigure. A se evita repunerea capacelor pe ace.
Instruirea angajailor privind utilizarea si ndeprtarea acelor de sering dup utilizare, n
condiii de deplin securitate, n containerele corespunztoare obiectelor ascuite.
Studiile au artat c problemele psiho-sociale, cum ar fi violena din partea publicului,
intimidrile din partea unor colegi de lucru si ali factori de stres, sunt frecvente n sectorul
sanitar.Agresiunile din partea din partea bolnavilor la adresa infirmierelor si asistentelor sunt relativ
frecvente,dar rareori ajung la violenta. Ele apar mai ales in serviciile de urgenta si psihiatrie.
Confruntarea cu durerea sau cu moartea pacienilor, lipsa de autonomie si monotonia sarcinilor de
la anumite locuri de munc, absena lucrului n echip, munca n colectivit izolate, absena
sprijinului sunt factori suplimentari de stres. Cu toate acestea, este posibil prevenirea si inerea
sub control a acestor aspecte.
Munca de noapte este o sursa frecventa de insomnii, tulburari de memorie, iritabilitate.
Poate apare deseori un sentiment de singuratate.Aceste manifestari apar deseori pe fondul unei stari
de oboseala generala si/sau in contextul unui abuz de medicamente. Munca n schimburi, cu grzi
de noapte, mai ales in cazul chirurgiei de urgenta,poate cauza o serie de probleme de sntate.n
acest sens, msurile de inere sub control si de prevenire vor include ameliorarea programului de
lucru.:mbuntirea performanei din sectorul sanitar, n domeniul de securitate si sntate n
munc,va fi benefic nu numai pentru lucrtorii din acest sector, dar si pentru orice persoan
care primeste un tratament, permind totodat reducerea costurilor.