O societate post-industrial este acea societate n care a avut loc o tranziie de la

economia bazat pe producie la economia bazat pe servicii, o difuzie a capitalului

naional i a celui global, i privatizare masiv. Pentru ca aceste schimbari s aib loc,
sunt necesare industrializarea i liberalizarea societii. Tranziia economic afecteaz
apoi ntreaga societate i cauzeaz o restructurare a acesteia.
Acum aproape 40 de ani, Daniel Bell un stimat profesor de la Harvard, publica o carte
care va deveni fundamentala in viitoarele decenii. Cartea se numeste The Coming of
Post-Industrial Society, adica Realizarea unei societati post-industriale. Cartea
promova ideea ca intr-o societate evoluata are loc o tranzitie de la economia bazat pe
productie la economia bazat pe servicii, o difuzie a capitalului national si al celui global
si privatizare masiv. Teoria care formula existenta unei societati post-industriale
sublinia fenomenele urmatoare:
1.
2.

Tranzitia de la productia de bunuri la furnizarea unor servicii sofisticate;

Ideile si metodele de implementare ale acestor idei inovatoare devin metoda
principala de crestere economica;
3.
Cunoasterea (knowledge, know-how) devine o noua forma de a genera capital;
4.
Procesul de globalizare si automatizare reduce valoarea muncii manuale si
provoaca schimbari sociale care conduc la micsorarea contributiei clasei
muncitoare (blue-collar) si cresterea contributiei salariatilor cu un nivel
educational-profesional ridicat (white-collar) care presteaza servicii cu o valoare
adaugata sporita cu ajutorul unor tehnologii automate sau semi-automate.
Teorie frumoasa, care a parut si fezabila de-a lungul catorva decenii, pana cand statul
industrial occidental si-a transferat forta de productie spre Asia de Est. Ceea ce s-a
intamplat si se intampla pana in zilele noastre cunoastem cu totii. O mare parte din
industriile traditionale, bazate pe munca manuala sau automatizata, cu un aport
manual ridicat, s-au transformat intr-un proces care arata astazi ca fiind un motiv
principal in dezechilibrarea economica a marilor economii occidentale. Acest proces
este cunoscut pe numele de-industrializare. Din nefericire, prin acest proces a trecut
si Romania, bineinteles din alte motive cu acelasi rezultat insa.
Acum douazeci de ani, la inceputul ultimului deceniu al secolului XX-lea, un alt profesor
american a declarat ca am ajuns la sfarsitul istoriei si ca democratia liberala a invins.
Francis Fukuyama a scris in 1989 un eseu pe numele Sfarsitul Istoriei, transformat
cu doi ani mai tarziu intr-o carte de succes Sfritul istoriei i ultimul om, carte care i-a
adus notorietate internaional, faima, glorie, probabil bani si noua o gogoasa de
dimensiuni gigantice.
Ambele teorii au costat societatile democratice bazate pe ceea ce cunoastem noi sub
denumirea de democratie liberala sute de miliarde de dolari sau euro creand noi
vulnerabilitati sau adancind unele existente. Criza actuala a fost stimulata de aceste
teorii, care au creat o ideologie problematica si au mascat unele fenomene, care s-au
dovedit intr-un timp destul de scurt daunatoare.

Democratia liberala este o poveste despre oameni, despre felul cum interpreteaza
evenimentele, apreciaza timpul lor si iau hotararile care le vor influenta viata pe
perioade mai mult sau mai putin indelungate. Daca oamenii vad problemele adevarate
si isi gasesc lideri care sa poata sa-i scoata la liman, atunci democratia liberala va
functiona, daca nu - se va razbuna crunt pe cei care au gresit, adica pe societatea
care a ales ineficient.
Forta democratiei liberale este exact si slabiciunea ei libertatea optiunilor multiple.
Aceasta libertate acorda posibilitatea de a trisa, de a simula si de a insela vigilenta
publica. Inselaciunea secolului al XXI-lea este televiziunea, care printr-o infuzie directa
de stiri fabricate, mestecate si semidigerate, transfera mesajul mincinos direct in creierul
obosit al omului hartuit de problemele zilnice. De multe ori omul le adopta, devenind
astfel parte din vocabularul si atitudinile lui sociale si pana la urma optiunea lui
electorala.
Mass-Media transforma problemele adevarate si stringente in lipsite de relevanta in
discursul societatii; interesele unor grupuri, de obicei financiare sau economice, se
transforma in discursul public pro-contra si manipularea se va dovedi intotdeauna mai
eficienta pentru ca este bazata pe idei care au fost servite publicului de-a lungul
timpului.
Articolul nu este de nici un fel unul care prezinta o rezolvare ce nu este incadrata in
sistemul democratic. Nu putem apela nici la un despot-luminat si nici la alta metoda
care ar putea avea repercusiuni mult mai grave simplu, nu exista despoti luminati si
nici nu au existat in istoria moderna a omenirii.
Articolul propune insa o atentie sporita la anumite fenomene care prezinta un progres
artificial si la o mai buna metodologie prin care se pot atinge tinte sociale avand in
vedere ca nu exista nici sabloane si nici formulari savante la realitatile in care traim.