ECIUNEA a 3-a

Prevenirea poluarii aerului

Art.134. - Sectiunea ofera informatii privind poluarea si poluantii aerului n sectorul

militar, defineste politica si procedurile de control al poluarii aerului, precizeaza
modalitatile de implementare a legislatiei n domeniu.

1. Generalitati

Art.135. Ca surse principale de poluare atmosferica si activitati cu impact asupra

mediului n sectorul militar, pot fi amintite urmatoarele:

a) activitati ce determina emisii de solventi(degresare, vopsire etc.);

b) centralele termice pe C.L. sau solid;

c) depozite de carburanti-lubrifianti si rampe de descarcare a combustibilului;

d) rezervoare ale depozitelor de cazarmare;

e) gropile de gunoi menajer neamenajate corespunzator;

f) sursele radioactive;

g) sursele de zgomot (instalatii si utilaje neamenajate antifonic)

h) rularea tehnicii si desfasurarea aplicatiilor (exercitiilor tactice) cu trupe si tehnica

n teren, de catre toate categoriile de forte ale armatei;

i) executarea tragerilor cu munitie de razboi;

j) ntrebuintarea la activitatile de instructie a mijloacelor incendiare, fumigene,

substantelor si solutiilor de decontaminare.

Art.136. - Poluantii atmosferici gazosi rezultati din activitatile militare sunt:

a) dioxidul de carbon ce rezulta din arderea combustibililor fosili ai deseurilor, din

procesele de combustie din motoarele cu ardere interna; este utilizat n industrie ca
agent de obtinere a aerosolilor; contribuie la intensificarea efectului de sera si
schimbari climatice;

b) monoxidul de carbon ce rezulta din arderile incomplete ale combustibilului n

centrale termice de unitate, n motoarele autovehiculelor (tehnicii de lupta) - cnd
motorul este defectuos reglat, la pornirea si oprirea motorului, la mersul cu viteza
redusa; are efect foarte toxic asupra personalului si efecte atmosferice globale;

c) oxizii de azot si de sulf sunt emisii industriale, emisii de motor ale mijloacelor de
transport si ale centralelor termoelectrice; determina ploi acide, poluarea solului,
afectiuni respiratorii si contribuie la distrugerea stratului de ozon;

d) oxizii de azot rezulta n proportie de 90% din arderea combustibililor n surse

mobile sau stationare, din arderea vegetatiei si a gunoaielor menajere sau
industriale pe rampele neamenajate corespunzator; emisiile oxizilor de azot
afecteaza n primul rnd caile respiratorii si plamnii (scade capacitatea de
transport a oxigenului n snge) produc dispersia luminii - ceea ce are ca efect
reducerea vizibilitatii pe drumurile publice iar n combinatie cu apa formeaza acizi
dizolvati n apa de ploaie si revin pe sol sub forma de ploi acide;

e) dioxidul de sulf (SO2 ) rezulta n special din arderea combustibililor fosili n surse
stationare sau mobile, efectele fiind urmatoarele: produce iritarea sistemului
respirator iar la vegetatie determina necroze, reducerea cresterii, sensibilitate la
agenti patogeni si conditii climatice extreme; efecte nocive asupra materialelor se
produc n conditiile n care SO2 se combina cu vaporii de apa din atmosfera si dau
nastere la acid sulfuric - agent coroziv.

f) poluantii gazosi datorati functionarii centralelor termice pe combustibil lichid/solid

se numara printre principalii poluanti cu efecte negative asupra materialelor de
constructii; de interes direct sunt SO2 si sulfatii, NO2 si nitratii, CO, iar impactul pe
care l produc asupra mediului este descris astfel:

i) eroziune asupra suprafetei pietrei de constructie si formare de crusta;

ii) fenomenul de coroziune, matuire, gaurire la metale;

iii) decolorare si murdarire la straturile de vopsea sau acoperiri organice;

iv) eroziuni ale suprafetei si formare de crusta la ceramica si sticla;

v) fenomenul de mbatrnire si denaturare la cauciuc, mase plastice.

g) hidrogenul sulfurat provine, n special, din degradarea materiilor proteice

vegetale si animale rezultate din gospodariile agrozootehnice, sub actiunea
bacteriilor; asupra oamenilor si animalelor prezinta efect toxic, patrunznd n
organism prin caile respiratorii iar n natura hidrogenul sulfurat reactioneaza cu
vopselele care contin saruri ale metalelor grele si n pigmentii lor si n uleiul sicativ,
cu care formeaza un compus care se nchide la culoare sau decoloreaza suprafetele;

h) compusi organici volatili (hidrocarburi si derivati ai hidrocarburilor) - rezulta de la

arderea combustibililor fosili n centrale termice sau n motoarele autovehiculelor si
tehnicii de lupta, din evaporarea combustibililor, a solventilor folositi, precum si din
procesele de compostare a deseurilor menajere din gropile de gunoi neamenajate

corespunzator; n concentratii mari au efect nociv asupra organismului uman si

contribuie hotartor la formarea O3 troposferic, putnd fi ntlniti la rampele de
descarcare a combustibililor, n depozitele de combustibil lichid sau rezulta n urma
activitatilor productive din atelierele unitatilor si la utilajele de vopsitorie;

i) ozonul troposferic prezent n zilele toride de vara n zonele cu trafic rutier intens,
este determinat de gazele rezultate la arderea hidrocarburilor n motoarele cu
ardere interna; se formeaza ca urmare a gazelor de esapament rezultate prin
arderea incompleta a combustibilului, precum si a vaporilor de la statiile de
alimentare cu carburant din incinta parcurilor auto; substantele care determina
formarea acestui poluant sunt, n principal: oxizii de azot (mai ales NO2), compusii
organici volatili, CO si NO (n concentratii mai mici).

Art.137. - (1) Din categoria poluantilor atmosferei fac parte si poluantii solizi sub
forma de:

a) pulberi n suspensie - particule foarte mici care se comporta asemenea gazelor si

pot contine oxizi de fier, metale grele (plumb, cadmiu, mangan, crom, fibre de
azbest sau alte noxe);

b) pulberi sedimentabile - particule mai mari ce se depun n timp pe sol, ape,

constructii.

(2) Pulberile si aerosolii rezulta din activitatile desfasurate n atelierele de

tratamente termice, de sudura sau acoperiri galvanice, arderea combustibililor fosili,
demolari. O caracteristica a acestor produsi este aceea ca, odata evacuati n
atmosfera, ramn mult timp n suspensie si se pot depune la distanta mare fata de
locul de emisie, reducnd vizibilitatea atmosferei, mpiedicnd trecerea radiatiilor
solare si perturbnd procesul de fotosinteza.

(3) n cazul n care particulele contin substante toxice, ca de exemplu metale

grele(Rb, Hg, Cd, Cu, Cr, Cl), acestea devin foarte agresive conducnd la tulburari
foarte serioase.

(4) Funinginea(aerosol) rezulta din arderea incompleta a combustibililor n centralele

termice de unitate pe combustibil lichid sau solid si n instalatiile de ncalzire,
precum si din arderea incompleta a combustibililor lichizi (benzina si motorina) n
motoarele cu ardere interna.

(5) Majoritatea particulelor de plumb(Pb) evacuate n atmosfera provin din gazele

de esapament ale motoarelor cu ardere interna, care folosesc drept carburant
benzina cu tetraetilplumb (TEP). Eliberat n atmosfera, Pb-ul contamineaza si
celelalte elemente ale mediului ambiant: apele, solul si vegetatia, precum si
organismele, animalele acvatice si terestre, produsele alimentare, astfel nct se
poate vorbi despre un adevarat circuit al Pb-lui n natura.

(6) Particulele de azbest sunt fibre foarte fine care se fixeaza la nivelul plamnului
determinnd fibrozarea acestuia si n final, un anumit tip de cancer pulmonar; poate
avea ca sursa folosirea materialelor de constructii, a mijloacelor auto de frnare
(ferodouri) sau a altor mijloace cu continut de azbest (filtre catalitice, dispozitive
izolatoare, lacuri si vopsele, filtre pentru lichide, materiale izolatoare termice si
acustice cu densitatea sub 1g/cm3, filtre de aer si filtre folosite n transportul,
distributia si utilizarea gazului natural, inclusiv n reteaua de distributie municipala).

Art.138. - Pesticidele folosite la ntretinerea/deratizarea cladirilor prezinta si ele

riscuri importante pentru sanatate.

Art.139. - (1) Poluantii de interior fac parte tot din categoria poluantilor atmosferici
cu impact asupra personalului.

(2) Din aceasta categorie fac parte: poluantii patogeni aeropurtati (virusi, bacterii,
ciuperci), gaze radioactive (radon - Rn), compusi anorganici si organici, avndu-si
originea n fumul de tigara, gaze, materiale de constructii, mobilier, echipamente,
radiatoare, instalatii de gaze, solventi din agentii de spalare/degresare etc.

(3) Fumul de tutun contine un numar mare de poluanti: metale grele, gaze
anorganice (CO2 , NOx), particule n suspensie sau sedimentabile, nicotina si
produsi ai arderilor incomplete ( CO, hidrocarburi polinucleare aromatice
cancerigene) - compusi care sunt cauza multor afectiuni, incluznd si diferite tipuri
de cancer, boli cardiovasculare de natura sclerogena, pneumonie.

(4) Formaldehidele si oxidul de carbon pot produce iritatii ale ochilor, nasului,
dereglari respiratorii, cancere.

(5) Poluantii biologici din instalatiile de ncalzire, ventilatie, aer conditionat etc.
nentretinute corespunzator stau la baza dezvoltarii si proliferarii unor reactii
alergice la polen, ciuperci, infectii bacteriale si virale.

Art.140. - Zgomotele - (1) civilizatia tehnica actuala are ca nsotitor permanent

zgomote de diverse proveniente, care n functie de nivelul lor de intensitate,
genereaza impact asupra mediului, de natura si de gravitate diferita; primele efecte
care se manifesta sunt psihice, care apar la un nivel de intensitate mult inferior fata
de acela la care apar leziuni ale urechii interne sau pierderea ireversibila a
sensibilitatii auditive.

(2) Zgomotele de intensitate scazuta, dar suparatoare, provenite din surse

exterioare sau interioare, datorita actiunii lor permanente, ziua si noaptea, se
constituie n efecte cronice asupra organismului uman.

(3) Zgomotele izolate, de numai 40-50 decibeli (dB) sunt suficiente pentru a
perturba odihna normala din timpul noptii pe cnd n timpul zilei, nocivitatea
acestor zgomote depinde de gradul de solicitare psihica al organismului; deosebit
de afectati sunt cei care practica munca intelectuala sau care presupun un grad
deosebit de atentie sau concentrare.

(4) n cazul cnd zgomotele depasesc 40-50 dB apar modificari de stare a organelor
de simt si organelor interne; n privinta afectiunilor produse urechii, acestea sunt
cronice sau acute, tulburarile acute aparute n urma zgomotului prelungit de mare
intensitate, produce traumatisme ale timpanului urechii materializndu-se prin
nfundarea sau spargerea timpanului sau surditate.

(5) n privinta impactului asupra ntregului organism procesul este complex,

deoarece patrunderea zgomotului se face nu numai pe cale auditiva, ci si prin piele,
muschi, oase; se poate produce cresterea presiunii intracraniene, modificarea

pulsului si cresterea tensiunii arteriale, cresterea frecventei si amplitudinii

respiratiei.

(6) La cresterea n continuare a nivelului de intensitate, modificarile functionale ale

sistemului nervos central si vegetativ pot deveni ireversibile sau pot fi nsotite de
leziuni interne si pot aparea fenomene de scadere a atentiei, oboseala rapida,
diminuarea muncii intelectuale, cefalee, astenie nervoasa, iar dintre maladiile
cauzate de zgomot pot fi amintite: maladii nervoase, psihiatrice, hipertensiune
arteriala, gastrita, ulcer gastric si duodenal, diabet, etc.

(7) Efectele daunatoare ale zgomotelor se accentueaza daca actioneaza discontinuu

sau sub forma de impulsuri, daca aparitia lor este imprevizibila sau daca sunt
nsotite de vibratii mecanice.

(8) Zgomotele foarte puternice, care depasesc 80-90 dB pe lnga faptul ca pot
reduce la zero inteligibilitatea vorbirii, cauzeaza pierderea treptata, pna la
surditate, a sensibilitatii auditive.

(9) Impact asupra organismului uman au si vibratiile cu frecvente mai mici de 20 Hz

(infrasunetele) care actionnd simultan cu zgomotele de intensitate apreciabila,
sunt sesizate de alte organe ale urechii interne si conduc la suprasolicitare a
ntregului organ auditiv.

(10) Efecte la vibratii si zgomote, n functie de energia si directia lor de actiune, se

manifesta prin deplasari relative, ruperi ale ligamentelor sau chiar hemoragii ale
organelor interne; de asemenea, vibratiile sunt raspunzatoare si pentru fenomenul
de oboseala al materialelor.

Art.141. - Efectele globale ale poluarii atmosferice - toate aspectele prezentate mai
sus au vizat impactul direct pe care l are poluarea asupra mediului; la nivel global,
se constata n mod pregnant n ultimii ani, trei fenomene deosebit de grave, cu
urmari incalculabile si ireversibile asupra mediului:

a) efectul de sera se datoreaza prezentei n atmosfera a unor gaze (mai ales CO2,
CH4, vapori de apa, NOx, SOx) care mpiedica energia radiata de suprafata Terrei sa
se ntoarca n spatiul cosmic, ducnd la cresterea temperaturii globale.

b) diminuarea stratului de ozon - se datoreaza unor gaze de povenienta antropica

ajunse n straturile nalte ale atmosferei: CO, CO2, CH4, hidrocarburi, NOx, SOx,
fenoli, compusi organici cu Cl, F, sau Br (denumiti prescurtat CFC-uri, HCFC-uri,
Haloni ); un atom de clor ajuns n stratosfera poate distruge un milion de molecule
de ozon. Acest fenomen are ca efecte:

i) asupra sanatatii umane: maladii ale ochilor (afectiuni ale corneei, cataracta),
maladii ale pielii (arsuri, cancer), maladii infectioase determinate de scaderea
imunitatii organismelor;

ii) asupra plantelor: datorita radiatiilor ultraviolete, la unele plante se constata

reducerea activitatii de fotosinteza, iar la altele micsorarea productivitatii sau
distrugerea acestora;

iii) asupra ecosistemelor acvatice: datorita radiatiilor ultraviolete sunt prejudiciate

prin degradare functiile de adaptare, orientare, mobilitate; se deregleaza functiile
psihologice, reactia de fotosinteza si procesele enzimatice - ceea ce duce la
dezvoltarea anormala a organismelor marine, cu consecinte n reducerea productiei
de biomasa, deci de hrana umana;

iv) asupra unor materiale de constructii la care efectele sunt conjugate cu

temperatura si luminozitatea: plasticul dur plesneste si se decoloreaza, cauciucul si
vopselurile mbatrnesc;

c) ploile acide sunt rezultatul dizolvarii anhidridelor acide: NO2 si SO2 n apa de
ploaie; odata ajunsi n atmosfera acesti poluanti sunt transportati pe distante mari
fata de sursele de poluare si prin intermediul precipitatiilor se depun pe sol sau n
apa unde:

i) ploile acide ataca foioasele si coniferele, pe care le distrug n totalitate, atacnd,

pe de o parte frunzele, dizolvnd stratul de ceara protector si facndu-l mai
vulnerabil la atacul daunatorilor, iar pe de alta parte, ataca radacinile prin
dizolvarea sarurilor de Ca si Mg din sol;

ii) ploile acide perturbeaza echilibrul ecologic al apelor, distrugnd complet unele
specii de pesti care nu rezista la un pH cobort.