Afectiuni Reumatice LP-uri

KINETOTERAPIA IN AFECTIUNILE REUMATICE LP 2
EVALUAREA BOLNAVULUI REUMATIC

Anatomia miscarii intra in actiune 3 sisteme:
- oasele si elementele scheletului unite intre ele prin articulatii si
movilzate prin intermediul muschiului.
Pozitia anatomica ortostatism, picioarele impreuna cu talpile paralele si cu
palmele mainilor ce privesc spre in fata (este o pozitie de referinta pentru
miscare)
Planurile miscarii anatomic avem 3 planuri in care se realizeaza miscarea:
- Planul sagital imparte corpul in jumatatea dreapta si jumatatea stanga
(miscarile sunt vizibile din perfil)
O miscare in plan sagital ce duce o regiune a corpului anterior fata de
pozitia anatomica se numeste FLEXIE.
Ex. Flexia soldului
Exceptii:
- antepulsie ( umar)
- flexie dorsala (picior)
O miscare in plan sagital ce duce o regiune a corpului posterior fata de
pozitia anatomica se numeste EXTENSIE
Ex. Extensia capului
Exceptii:
- retropulsie (umar)
- flexie (genunchi)
- flexie plantara (glezna si picior)
- Planul frontal imparte corpul in jumatatea anterioara si jumatatea
posterioara (miscarile sunt vizibile din fata)
O miscare in plan frontal care duce o regiune a corpului spre linia mediana a
corpului se numeste ADDUCTIE.
Ex. Adductia soldului
O miscare in plan frontal care indeparteaza o regiune a corpului de linia
mediana se numeste ABDUCTIE.
1
Ex. Abductia umarului

La nivelul zonei gatului si trunchiului miscarea in plan frontal se numeste
inclinare laterala.
Ex. Inclinarea laterala dreapta (separat sau simultan)
Pentru degetele de la mana si de la picioare linia mediana a corpului este
substituita de axul mainii ( trece prin mijlocul celui de-al treilea deget)
Ex. La abductia celui de-al cincilea deget (degetul mic) degetul se
indeparteaza de azul mainii dar nu de linia mediana a corpului
- Planul transversal imparte corpul in partea superioara si partea
inferioara.
O miscare in plan transversal care duce o parte a corpului in exterior se
numeste ROTATIE EXTERNA.
Exemplu: Rotatia externa a coapsei.
O miscare in plan transversal care duce o parte a corpului in interior se
numeste ROTATIE INTERNA.
Exemplu: rotatia interna a bratului.
Pt. Antebrat:
- spre inafara supinatia.
- spre inauntru pronatia.
Pt. Trunchi:
- rotatii spre dreapta
- rotatii spre stanga
Curburile fiziologice ale coloanei sunt:
- lordoza cervicala (la nivelul lui C3 are o sageata de 4-6 cm)
- cifoza dorsala
- lordoza lombara (la nivelul L2 are o sageata de 3-4,5cm).
Patologii in care apar modificari in ax ale coloanei vertebrale: cifoza,
lordoza, cifo-lordoza, scolioza.
Cifoza este o deviatie a coloanei vertebrale in plan sagital, prin exagerarea
curburilor normale ale coloanei vertebrale.
Avem si cazuri atipice cand coloana se curbeaza invers: cifoza cervicala,

lordoza dorsala.
Cifozele pot fi:
- suple (atitudini) care se pot corecta si hipercorecta prin contractia
musculaturii.
- fixe (rigide) care nu se mai pot corecta prin redresarea voluntara sau
mobilizare pasiva
Morbul Pott produce o cifoza prin distrugerea unei vertebre si inclinarea
trunchiului inainte.
Cifoza juvenila sau maladia Schaurmann apare la varsta pubertatii, cu
localizare mai mult la vertebrele dorsale
Cifroza senila sau a batranilor are localizarea cervico-dorsala la barbati si
dorsolombara la femei.
Lordoza deviatii ale coloanei vertebrale cu convexitate anterioara, prin
exagerarea curburilor normale ale coloanei vertebrale. Datorita mai ales
tonusului crescut si psoasului si slabirii tonusului abdominalilor, bazinul
cade mai mult inainte decat normal, exagerand curbura lombara. O cauza
favorizanta la femei este purtarea incaltamintii cu tocuri inalte, care duc la
inclinarea bazinului inainte si a trunchiului inapoi, determinand lordozarea.
Scolioza - este deviatia coloanei vertebrale in plan frontal, cu rotiri ale
corpurilor vertebrale de partea convexa, rotiri care antreneaza si coastele,
determinand o gibozitate de partea covexa.
Aceasta noua pozitie a coloanei vertebrale produce asimetrii ale umerilor si
omoplatilor. Este vorba de o atitudine scoliotica, cand curburile se pot
redresa usor, sau scolioza adevarata cand sau produs modificari osoase.
Scolioza se constata la examinarea copilului, folosind aplecarea trunchiului
inainte, pozitie in care apare gibozitatea de partea scoliozei.
Scoliozele pot fi :
- Cu o singura curbura, scolioza in forma literei C
- Cu doua sau trei curburi, scolioza in forma literei S, in care curburile
alterneaza de o parte si de alta a coloanei pentru a-si gasi echilibrul.
In cadrul scoliozelor adevarate, cele mai grave sunt asa-zisele idiopatice sau
esentiale, cu o cauza necunoscuta si aparute inainte de varsta pubertatii.
O alta grupa a scoliozelor o formeaza cele statice prin deformari ale

bazinului sau inegalitati ale membrelor inferioare.
Cifoscolioza este o deviatie dubla a coloanei vertebrale, cu convexitate
posterioara si curbura laterala.
Cand vorbim de o miscare ex. Flexia soldului muschii care realizeaza
miscarea se numesc agonisti iar cei ce fac miscarea contrarie se numesc
antagonisti.
Ex. Flexia soldului:
- el psoas(flexor) este agonist
- marele fesier(extensor) este antagonist
Cand mai multi muschi realizeaza impreuna aceiasi actiune sunt numiti
sinergici
Ex. Pt a realiza flexia dorsala la nivelul gleznei 3 muschi luceraza in
sinergie :
Tibialul anterior, extensorul degetului mare si extensorul comun al
degetelor.
Cand un muschi se contracta are tendinta sa apropie punctele de insertie.
Tot ceea ce se opune acestei apropieri se numeste forta de rezistenta.
Cazul 1 greutatea antebratului(gravitatia)
Cazul 2 greutate suplimentara (obiect)
Cazul 3 forta altui individ
Cazul 4 in miscarea de flexie a antebratului pe brat tensiunea muschilor
opusi flexiei (agonist bceps, antagonist triceps)
Cand o miscare se numeste concentrica
- cand miscarea este realizata de muschiul care trebuie sa realizeze acea
miscare
- apare o apropiere a insertiilor musculare
ex. Flexia antebratului pe brat
2 indivizi A si B - castiga cel care realizeaza flexia
Cand o miscare se numeste excentrica:
- cand miscarea este franata de muschii opusi miscarii
- apare o indepartare a insertiilor musculare
4
ex. Flexia antebratului pe brat

2 indivizi - A si B castiga cel care opune rezistenta.
Cand spunem ca contractia este statica:
- cand insertiile musculare nu se misca
2 indivizi A si B se echilibreaza
In mod normal aceste moduri de contractie se combina atunci cand se
realizeaza miscarea.
Miscarea inauntrul (cursa interna) si inafara (cursa externa) segmentului de
contractie.
Examenul coloanei verterbrale
Coloana vertebrala trebuie privita ca un intreg si apoi trebuie examinat
fiecare segment in parte.
Realizam: inspectie, palpare si percutie.
Utilizam pozitiile: ortostatism, decubit ventral si mobilizare
Repere anatomice folosite:
- Foseta suboccipitala (corespunde atlasului)
- Apofizele spinoase C4 si C5 (sunt mai retrase) si C7 (cea mai
proeminenta)
- Spinele omoplatului (la nivelul vertebrei D2)
- Crestele iliace (orizontala care le uneste trece pe la L4)
a) inspectia coloanei vertebrale
- tipul respiratiei abdominal, toracic si clavicular
- Din fata: nivelul umerilor,crestele iliace antero superioare
- din spatele: scapula, simetria feselor, santul interfesier
in plan vertical - apofiza spinoasa C7 pe aceeasi linie cu santul
interfesier
- din profil - capul, umerii, bazinul si picioarele in acelasi plan frontal
- musculatura paravertebrala necontractata, simetric dezvoltata
b) studiul staticii coloanei vertebrale - aprecierea pozitiei coloanei

vertebrale
-devieri la dreapta sau la stanga in plan frontal fata de firul de plumb scoliozele
-in plan sagital - cifoza / lordoza
-in plan orizontal - paralelism intre orizontala umerilor si a bazinului
Palparea coloanei cervicale si lombare se realizeaza in decubit ventral
Coloana dorsala se palpeaza cu pacientul asesta pe scaun(cu fata spre
spatar)
Se palpeaza ligamentele interspinoase si paravertebrale si putem evidentia:
contracturi sau retracturi musculare, edem, colectii inflamatorii.
Percutia poate declansa duere in punct fix sau la mai multe nivele:
Ex. In lombosciatica percutia in ortostatism a coloanei vertebrale la nivelul
L4 declanseaza durere in membrul inferior afectat (semnul soneriei de
Seze)
c) studiul mobilitatii coloanei vertebrale
a) Segmentul cervical
- cel mai mobil : - flexie (anteflexie) 45 grade
- extensie 45 grade
- nclinri lateral (flexie laterala) 45 grade
- rotatie 60-80 grade
- circumducia.
Flexia(anteflexia)
indicele menton stern (N = 0)
- pacientul n ortostatism sau aezat, ncearc s ating sternul cu
brbia, se are n vedere c felxia antreneaz i coloana vertebral
dorsal pn la D5.
- Cu privirea inainte indicele menton stern are valoare de 9-10 cm.
Extensia
indicele occiput perete (N = 0)
- pacientul n ortostatism cu spatele la perete, se msoar n cm.
nclinare lateral (flexia laterala)
distana acromion tragus
- pacientul n ortostatism sau aezat, se msoar distana dintre
acromion i tragus, pacientul execut micarea de nclinare lateral
spre stnga, dup care se msoar din nou distana dintre acromion
i tragus. La fel se execut i n cazul flexiei laterale spre dreapta.
- n mod normal diferena ntre rezultatul obinut iniial i cel obinut
dup ce sa executat flexia lateral trebuie s fie de aproximativ 1 / 2.
b) Segmentul toracal (dorsal)
- nu exist o mobilitate a coloanei vertebrale toracale propriu-zis
ntruct n dinamica sa implic participarea asociativ a coloanei
cervicale sau lombare.
Expansiunea toracic
indicele cirtometric (N = 6 cm)
- pacientul n ortostatism, se msoar diferena dintre un expir forat i
un inspir forat.
Extensia
- cu participarea coloanei cervicale.
metoda Klapp (N = 2 3 cm)
- pacientul n decubit ventral, execut extensia maxim a trunchiului,
se msoar distana dintre planul banchetei i nivelul vertebrei D1.
Flexia
- este implicat i segmentul lombar.
indicele deget sol ( Tomayer N = 0)
- pacientul n ortostatism sau aezat cu genunchii n extensie
apropiai, se execut flexia trunchiului pn atinge vrful picioarelor,
genunchii se menin n extensie pe tot parcursul micrii.
indicele Schober dorsal
apropiai, se msoar distana dintre C7 i D12, se execut flexia
maxim a trunchiului, genunchii se menin n extensie pe tot
parcursul micrii, se msoar din nou distana dintre C7 i D12. n
mod normal distana crete de la aproximativ 27 30 cm cu 3 4
cm.
Rotaia dorso lombar
- pacientul n decubit lateral se tenteaz mobilizarea bazinului ntr-o
direcie i a toracelui n direcia opus
c) Coloana vertebral lombar
- un segment mobil, antrennd n mobilizare i celelalte segmente ale
coloanei i chiar articulaiile coxo-femurale.
Flexia
indicele Schober lombar
apropiai, se msoar distana dintre punctul inferior lombar (la
nivelul liniei bicrete, spaiul sacrat 1) i punctul superior (la 10 cm
mai sus), se execut flexia maxim, genunchii se menin n extensie
pe tot parcursul micrii, se msoar din nou distana dintre cele
dou puncte. Normal distana trebuie s creasc cu cel puin 5 cm.
Extensia
indicele Schober lombar inversat
apropiai, se msoar distana dintre punctul inferior lombar (la
nivelul liniei bicrete, spaiul sacrat 1) i punctul superior (la 10 cm
mai sus), se execut extensia coloanei lombare, se msoar
apropierea celor dou puncte. n mod normal distana se micoreaz
cu cel puin 3 cm.
Articulaia sacro iliac
- are o mobilitate foarte redus.
- sensibilitatea dureroas la micrile de flexie i extensie poate fi
testat.
semnul Gaenslen (pe flexie)
- n decubit dorsal cu fesele la marginea mesei, un membru inferior n
afara planului iar cellalt hiperflectat din coxo-femural, apare
durere n articulaia sacroiliac de partea membrului inferior flectat
(n afectare inflamatorie).
semnul Menell (pe extensie)
- n decubit lateral cu membrul homolateral flectat, execut
hiperextensie membrul inferior liber, apare durere n articulaia
sacro-iliac.
semnul trepiedului
- n decubit dorsal, se apas (cu tendin de deprtare) la nivelul
spinelor iliace antero-superioare de ctre examinator, manevra pune
n tensiune articulaiile sacroiliace i declaneaz durerea.
Examinri privind evidenierea afectrii vertebrale

- durere n memebrul inferior ori de cte ori se creeaz o modificare
de tensiune ntre duramater i discul intervertebral.
semnul Neri
- pacientul n ortostatism, aezat, decubit, flexia capului determin
durere n memebrul inferior (micarea tracioneaz ascendent
duramater).
-
semnul Lasegue
pacientul n decubit dorsal, ridicarea membrului inferior de ctre
examinator (se tracteaz nervul sciatic), apare durere la nivelul
membrului inferior afectat.
semnul Bragard
este o manevr de tip Lasegue combinat cu flexia piciorului la
unghiul maxim nedureros (punerea n tensiune a ischiogambierilor)
semnul echerului
pacientul n decubit dorsal, se execut ridicarea concomitent a
trunchiului i a membrelor inferioare cu genunchi extinsi. Micarea
este dificil sau imposibil n cazul unei afectri vertebrale.
semnul Lasegue inversat
pacientul n decubit ventral, se execut flexia gambei pe coaps,
semnul este pozitiv atunci cnd declaneaz durere de partea
anterioar a coapsei (prin punerea n tensiune a nervului crural).
Afectiuni reumatice - LP3, LP4

Examenul articulaiilor: Umr, Cot, Mn, old, Genunchi, Picior
i Glezn
La examenul articulatiilor folosim: inspectia, palparea, mobilizarea
articulara si testarea fortei musculare.
La inspectie si palpare se evidentiaza:
- tumefierea articulatiei:
9
- acumulare intraarticulara de lichid sau proliferare sinoviala

- tumefieri ale structurilor periarticulare (noduli, tofi)
- hipertrofii ale structurilor osoase
- caldura locala (se palpeaza si articulatia simetrica)
- durere la presiune (anumite puncte sau regiunea articulatiei)
- crepitatii (pot fi fine sau groase in functie de profunzimea leziunilor
cartilaginoase)
Aprecierea miscarilor pasive este mai importanta decat observarea
miscarilor active.
Limitarea mobilitatii poate fi cauzata:
- intraarticular (ex. Distrugeri de cartilaj articular, osteofite, corpi
straini)
- extraarticular (ex. Scurtari tendinoase, contracturi musculare)
- hipermobilitate sau laxitate articulara apare o amplitudine mai mare decat
valorile normale
- miscari ce se realizeaza in alte planuri decat cele fiziologice determina
instabilitatea articulatiei
- scaderea fortei musculare cu urmari asupra capacitatii functionale a
articulatiei (ex. Prehensiunea mainii, stabilitatea genunchiului in mers)
ARTICULATIA UMARULUI
Avem 5 articulatii:
1. Articulatia scapulo-humerala (glenohumerala) - (cavitatea glenoida a
scapulei si capul humerusului)
2. Articulatia acomioclavicula
3. Articulatia sternoclavicula
4. Sindesmoza coracoclaviculara
5. Scapula si torace
Repere anatomice din fata, spate si perfil:
- acromion, clavicula, humerus, foseta suprasternala, sternul, foseta
occipitala, scapula, spina si varful scapulei, bordul interior al scapulei.
Miscarile scapulei
Miscarea de ridicare (elevarea) Muschii: trapez si ridicator al scapulei
Miscarea de coborare (descensul) Muschiul subclavicular
Miscarea de abductie (scapula se indeparteaza de coloana vertebrala)
10
muschiul romboid
Miscarea de adductie ( scapula se apropie de coloana vertebrala) muschiul
dintat anterior
Miscarea de rotatie se executa in jurul unui ax ce trece prin articulatia
acromioclaviculara:
- spre interior (rotatia interna) muschii romboid si ridicator al scapulei
- spre exterior (rotatia externa) muschii dintat anterior si trapez
facicolul superior si inferior)
Miscarile umarului din articulatia glenohumerala
- Flexia sau antepulsia ( dincolo de 90 de grade miscarea duce bratul spre in
spate dar se numeste tot antepulsie) - Muschii: deltoidul fascicolul
anterior, pectoralul mare, coracobrahialul
- Extensia sau retropulsia - Muschii: deltoidul posterior, dorsalul mare,
rotundul mare.
- Abductia Muschii: deltoizii, supraspinosul
- Adductia - Muschii: dorsalul mare, pectoralul mare, rotundul mare;
- Rotatia externa Muschii: infraspinosul, rotundul mic si
deltoidul(fascicolul posterior)
- Rotatia interna Muschii: subscapularul, dorsalul mare, pectoralul mare,
marele rotund, deltoidul ( fascicolul anterior)
Examenul clinic al umarului
Inspectie:
- umar coborat,
- capul inclinat spre partea bolnava
- bratul la 90 de grade sustinut de membrul superior sanatos (luxatie de
umar)
- tumefactie si echimoza (post traumatic)
- atrofii musculare prin imobilizare
- paralizie de plex brahial
Palpare:
- edem, inflamatie a formatiunilor periarticulare
- puncte dureroase (tendinite)
Mobilitatea articulatiei se exploreaza in mod pasiv si activ. Se diferentiaza
suferinta partilor moi extraarticulare de suferinta de cauza intraarticulara
Utila studierea gesticii:
11
- dus mana dupa ceafa

- dus mana la spate
- dus mana la cap
- dus mana la umar opus
Pozitia functionala:
- brat in abductie la 60 de grade
- antepulsie 10 45 de grade
- rotatie 0 grade
Examenul clinic se completeaza si cu testarea goniometrica pentru
mobilitatea articulara si testingul muscular pentru forta musculara.
ARTICULATIA COTULUI
La formarea articulatiei cotului participa 3 oase: humerusul (extremitatea
inferioara), ulna (cubitus) si radius (extremitatile superioare)
Teoretic putem descrie 3 articulatii:
- humeroulnara miscarea de flexie - extensie
- humeroradiala
- radioulnara proximala miscarea de pronatie - supinatie
Repere anatomice din fata , spate si profil:
- epitrohleea ( epifiza distala a humerusului)
- epicondilii
- olecraniu ( extremitatea distala a ulnei)
- pliul cotului
Miscarile cotului
- Flexia cotului Muschii: brahialul anterior, bicepsul brahial si
brahioradialul.
- Extensia cotului Muschii: triceps brahial si anconeu.
- Pronatia muschii: rotund pronator, patrat pronator si brahial.
- Supinatia - Muschii: bicepsul brahial, supinatori (fascicolele lungi si
scurte)
Articulatia cotului conditioneaza o serie de miscari esentiale ( ducerea
alimentelor la gura, gestualitatea profesionala etc.)
Examenul clinic al cotului
Inspectie:
- deviatii, deformari (ex. Recurvatum unghi deschis spre in spate)
- echimoze, fistule
- tumefactii: datorita traumatismelor, artrita de cot, bursita olecraniana.
12
Palpare
- epicondilii
- epitrohleea si partile moi adiacente.
Pozitia functionala: flexie in 80-90 grade in prono-supinatie.
Studierea gesticii:
- ducerea mainii la gura pentru flexie
- ducerea mainii in regiunea lombo - fesiera pentru extensie
- tinerea unei tavi pe palma pentru supinatie
- rasucirea cheii in broasca in sens antiorar pentru pronatie
Examenul clinic se completeaza si cu testarea goniometrica pentru
mobilitaea articulara si testingul muscular pentru forta musculara.
ARTICULATIA MAINII SI PUMNULUI
Avem articulatia radio-carpiana si o regiune articulara (pumnul) ce implica
numeroase oase si articulatii (radiocarpiana si intercarpiene)
Oasele pumnului:
- superior: scafoidul, semilunarul, piramidalul si pisiformul
- inferior: trapezul, trapezoidul, osul capitat si osul cu carlig.
Repere anatomice:
Din supinatie:
- stiloida radiala
- stiloida cubitala
- eminenta tenara
- eminenta hipotenara
- pliul flexiei incheieturii corespunde regiunii carpului
- pliuri de flexie interfalangiana
Din pronatie:
- pliul de extensie a incheieturii
- tendoanele extensorilor
- regiunea carpianelor
- regiunea metacarpianelor
- pliul de extensie intre falange
Miscarile mainii si pumnului
- Flexia mainii si abductia mainii (inclinare radiala) Muschii:
palmarul mare, palmarul mic, cubital anterior
- Extensia mainii si adductia mainii (inclinare cubitala) Muschii:
Radialii (primul si al doilea radial), cubitalul posterior.
13
Examenul clinic al mainii

Inspectie:
- roseata mainii inflamatie localizata la o singura articulatie sau difuza
- tumefierea articulatiilor, unica sau multipla, simetrica
- edem al degetelor sau mainii
- retractia aponevrozei palmare
- atitudini vicioase ale mainii sau degetelor in paralizii ale nervilor
periferici ai plexului brahial
ex. Paralizia de nerv cubital determina mana de predicator ( degetele
4,5 in grifa, degetele 2,3 cu prima falanga in extensie iar a 2-a si a 3-a
falanga in flexie)
Palpare:
- se acorda atentie sensibilitatii la nivelul apofizei stiloide ulnare
- la percutia ligamentului transvers al carpului determina durere in
cazul unor inflamatii locale de canal carpian (semnul Tinel)
- aparitia de parestezii pe fata palmara a degetelor 1 si 2 sugereaza o
suferinta locala cu compresia nervului median in tunelul carpian.
Mobilitatea globala presupune studierea prehensiunii.
ARTICULATIA SOLDULUI
Articulatia coxo-femurala dintre cavitatea catiloida (acetabul) a osului
coxal si capul femural.
Repere anatomice din fata, spate si perfil:
- creasta iliaca antero-superioara
- pubis
- zona inghinala
- triungiul lui Scarpa
- trohanterul mare
- creasta iliaca postero-superioara
- santul interfesier
- pliurile fesiere
Miscarile soldului
- Flexia soldului:
14
- cu genunchiul intins ( miscarea e mai limitata din cauza

ischiogambierilor)
- cu genunchiul flectat
Muschii: psoas, iliacul, dreptul anterior, tensorul fasciei lata, fesierul mic
si mijlociu(fascicolul anterior), pectineul, adductorii scurt si lung, dreptul
intern(gracilis).
- Extensia soldului - Muschii: marele fesier, bicepsul femural,
semimembranosul, semitendinosul, fesierul mijlociu (fascicolul
posterior), adductorul mare.
- Abductia soldului Muschii: fesierul mijlociu si mic, tensorul fasciei
lata, fesierul mare(fibrele superficiale), piramidalul, obturatorul intern
si extern, gemenii si croitorul.
- Adductia soldului Muschii: adductorii mare, mijlociu si mic,
pectineul, dreptul intern, psoas, iliacul, bicepsul femural, fesierul
mare(fibrele profunde).
- Rotatia interna Muschii: fesierul mijlociu si mic, tensorul fasciei lata
- Rotatia externa Muschii: piramidalul, obturatorul intern si extern,
gemenii, patratul crural (pelvitrohanterienii), fesierul mare, bicepsul
femural, adductorii.
- Anteversia bazinului ( se realizeaza cu ajutorul coloanei lombare care
are tendinta sa se lordozeze) Muschii: iliac, fesierul mijlociu(fibrele
anterioare),
- Retroversia bazinului (care se realizeaza cu ajutorul coloanei lombare
care are tendinta de a corecta lordoza) Muschii: piramidalul, patratul
crural, obturatorul intern si fesierul mijlociu (fibrele posterioare).
- Inclinarea laterala externa Muschii: fesierul millociu si mic.
- Inclinarea laterala interna: - Muschiul obturator extern.
Examenul clinic al soldului

- masurarea celor doua membre inferioare (lungimea, circumferinta
coapselor, simetria feselor)
- masurarea membrelor inferioare se face simetric intre spina iliaca
antero superioara sau trohanterul mare si maleola tibiala.
- atitudine vicioasa a soldului:
- contractura in flexum, abductie sau adductie si rotatie externa
(coxartroza) apare la 90% la adulti de peste 50 de ani.
15
- sold in flexum (compenseaza hiperlordoza lombara), flexum mai mare

de 90 de grade si dureri in regiunea inghinala constituie semnul Motte,
semn de psoita.
Inspectie:
- discrepante intre aspectul feselor (inflamatii, tumori, abcese)
- modificari ale proeminentelor osoase( trohanterul mare)
- hipotrofii musculare ce impun efectuarea bilantului muscular
La palpare remarcam: infiltrate inflamatorii, hipotonii musculare,
contracturi sau retracturi musculare.
Mobilizarea soldului se face pasiv, activ si activ cu rezistenta.
Prin miscarile active cu evidentiem puncte dureroase sugestive pentru
diagnostic:
- Din decubit lateral bolnavul face abductia cu rezistenta a soldului si la
cresterea rezistentei apare durere in zona trohanteriana (bursita
marelui fesier)
- Durere la adductia cu rezistenta sugereaza tendinita de adductori etc.
- Miscari de rotatie interna cu flexie indica sensibilitate a bursei
trohanteriene
- Examinarea mersului:
- mers leganat (luxatii congenitale de sold)
- mers salutand (coxartroze)
- mers cu baza de sustinere largita
Examenul mobilitatii presupune goniometrie si testing muscular.
ARTICULATIA GENUNCHIULUI
Participa 3 oase: femur, tibia si patela(rotula).
Avem 2 articulatii:
- articulatia femurorotuliana
- articulatia femurotibiala
Repere anatomice:
- rotula, tendonul rotulian, condilul femural, spatiul popliteu
Miscarile genunchiului
16
- Flexia genunchiului Muschii: semitendinosul, semimembranosul,

bicepsul femural, croitorul, dreptul intern sau gracilis, popliteul,
geamanul intern si extern.
- Extensia genunchiului Muschii: cvadriceps, deltoidul femural,
tensorul fasciei lata, marele fesier(fibrele superficiale).
- Rotatia externa Muschii: tensorul fasciei lata, marele fesier(fibrele
superficiale), bicepsul femural.
- Rotatia interna Muschii: croitor, semitendinos, semimembranos,
gracilis, popliteu.
Examenul clinic al genunchiului
- genu valgum, din ortostatism, din fata se masoara distanta
intermaleolara cu condilii femurali in contact.
- Genu varum in ortostatism, din fata se masoara intercondiliana cu
maleolele in contact.
- Genu recurvatum se observa din profil(ex. Hiperlaxitate capsuloligamentara congenitala.
- Genunchi plati ( anomalie congenitala prin lipsa de rotula)
- Flexumul de genunchi : sechele polio, paralizii spastice,
posttraumatic.
- genunchi in trifoi depunere de tesut adipos in jurul articulatiei
genunchiului
- tumefierea anterioara a genunchiului bursita de rotula(bursita
lustruitorilor de parchet).
- Hipotrofia cvadricepsului apare repede in cazul imobilizarii
genunchiului.
- Se studiaza: statiunea bipodala, unipodala si miscarea de genuflexie.
- Examenul mobilitatii prin mobilizari pasive active si active cu
rezistenta.
- Testare musculara si goniometrie.
ARTICULATIA GLEZNEI SI PICIORUL
Piciorul cuprinde 26 de oase, 31 de articulatii si 20 de muschi proprii.
Articulatia gleznei participa: tibia, peroneul si astragalul.
Oasele piciorului:
Tarsul posterior: astragalul, calacaneul
Tarsul anterior: scafoidul, navicular, cuboidul si 3 oase cunieiforme.
17
Repere anatomice:
- talonul(corespunde calcaneului)
- tendonul lui Ahile
- maleola interna si externa
- arcul plantar intern
- bordul exterior si interior
Miscarile gleznei
- Flexia dorsala Muschii: tibialul anterior, extensorul propriu al
halucelui, extensorul comun al degetelor, peronier scurt.
- Flexia plantara Muschii: peronier lung si scurt, tricepsul sural,
flexorul propriu al halucelui, tibialul posterior, flexorul comun al
degetelor.
- Supinatia + adductia Muschii: extensorul propriu al halucelui,
tibialul anterior, tibialul posterior, flexorul comun al degetelor,
flexorul propriu al halucelui.
- Pronatia + abductia Muschii: peronier lung si scurt, extensor comun
al degetelor.
Abductia, pronatia si flexia dorsala se asociaza cu miscarea de eversiune
(ridicarea marginii laterale).
Adductia, supinatia si flexia plantara se asociaza cu miscarea de
inversiune (ridicarea marginei mediale).
Examenul clinic al piciorului

Inspectie urmarim:
- eventuale diformitati congenitale sau castigate:
( polidactilie, halomegalie halus valgus, aplazie de falange, degete in
ciocan, bursite)
- deviatia axei piciorului fata de axul gambei: picior in valg(in exterior),
picior in var(in interior)
- Aspectul curburii plantare (podograma):
- prabusirea plantei(platfus),
- accentuarea curburii (picior cav),
- sprijin numai pe antepicior (picior echin congenital sau dobandit dupa
imobilizare indelungata si retractie de tendon ahilian)
18
- modificarea culorii tegumentelor: rosu(artrite acute), rosu

violaceu( posttraumatic)
La palpare urmarim:
- modificari de temperatura locala (inflamatii)
- tumefierea perimaleolara, retromaleolara sau articulatia MTF a
halucelui(guta)
- sensibilitatea articulatiilor MTF.
- Sensibilitatea plantei in zona de insertie a tendonului ahilian (tendinita
ahiliana)
- Examinarea gleznei se face prin testarea miscarilor active si pasive
posibile bilant articular.
- Testarea mobilitatii piciorului miscarile de eversie si inversie.

MIJLOACE SI METODE ALE KINETOTERAPIEI IN REUMATISMUL
DEGENERATIV AL COLOANEI VERTEBRALE
Sindromul algo-functional cervical

Boala artrozica localizata la nivelul segmentului cervical al coloanei
vertebrale determina sindromul algo-functional cervical, caracterizat prin
durere ce determina limitarea mobilitatii si disconfort.
Cervicalgia inferioara sau durerea cervicala inferioara este determinata
frecvent de artroza cervicala, mai precis de o afectare degenerativa a
discurilor intervertebrale si apofizelor posterioare, cu hipertrofia apofizelor
unciforme la nivelul vertebrelor cervicale C5-C7.
Ca urmare, apare durerea ce iradiaza in vecinatate sau la distanta si include
contractura musculaturii scheletice.
Cervicalgia inferioara poate fi: acuta si cronica.
Apare la femei in jurul varstei de 50 de ani sub forma artrozei cervicale iar la
barbatul adult cea mai frecventa este hernia de disc consecinta unu
traumatism cervical direct sau indirect.
Examenul clinic
Semne subiective
19
Frecvent nevralgia cervicobrahiala este precedata de dureri cervicale

cronice.
Durerea este cu debut acut sau insidios, cu agravare progresiva
- este unilaterala si poate iradia in umar si in membrul superior
respectiv, traiectul brahialgiei depinde de radacina atinsa a plexului
brahial
- are in general un sediu fix, poate aparea spontan sau declansata de
efortul de tuse, stranut sau miscarile coloanei cervicale
- evolueaza in pusee cedand la repaus si intensificandu-se dupa efort
- apar puncte trigger ( puncte dureroase la nivelul musculaturii
scheletice) la emergenta nervilor supraspinos si subspinos
Fig. 1 - Exemplu de puncte trigger

Semne obiective
- Apare o limitare a amplitudinilor unor miscari ( in special hiperextensia si flexia ),
aceste miscari amplifica durerea
- La palpare apare o durere paramediana, la nivelul interlinului afectat

- Puncte dureroase radiculare (analoage punctelor Valleix zone unde
diferite fascicule ale nervului sciatic incrucieaz planuri dure, astfel
nct presiunea acestora provoaca durere ) pe traiectul radacinilor
nervoase afectate
- Diminuare a reflexelor osteotendinoase ( reflexul stiloradial si
tricipital) la nivelul membrului in cauza
20
- Cand avem compresiune medulara pot aparea semne medulare ca

sindromul piramidal reflex insotit de tulburari de sensibilitate
profunda si rar parapareze spastice
- Radiografia standard (fata, spate, profil) evidentiaza pensarea unu
disc sau osteofitoza gaurii de conjugare
Tratamentul fizical-kinetic in cervicalgia acuta si subacuta
Obiective:
1. ameliorarea durerii
2. ameliorarea contracturii musculare
- Imobilizarea in minerva ( este un aparat ortopedic de gips, piele sau
material sintetic destinat sa solidarizeze perfect capul cu toracele ) a
segmentului vertebral afectat 24 din 24 h ( se scoate doar pentru necesitati de
igiena sau tratament )
- relaxare musculara si blocarea influxurilor nervoase de la periferie spre
centrii de integrare medulo corticali prin:
- crioterapie masaj cu gheata 5-10 minute de mai multe ori pe zi
executat in conditii de postura antalgica
- electroterapie antalgica: curenti de joasa frecventa si TENS
( stimulare electrica neurotranscutana)
Tratamentul fizical-kinetic in cervicalgia cronica
Obiective:
1. ameliorarea durerii
2. scaderea contractiei musculare
3. ameliorarea mobilitatii coloanei vertebrale in limitele functionale
4. ameliorarea tonusului muscular
Pentru ameliorarea durerii se recomanda:
- Crioterapie locala (discutabila) pentru efectele de vasodilatatie superficiala,
relaxare musculara si cresterea troficitatii tisulare
- Incalzire locala:
- profunda: unde scurte
- superficiala: solux, parafina, sare calda
Masajul actioneaza impotriva dezordinii posturale ce sta la baza suferintei
bolnavului dar si de uzura structurilor musculo-ligamentare. Se folosesc
21
procedee ca: efleuraj, presiuni combinate cu intinderi ale tesuturilor, frictiuni

si imobilizarea pliului cutanat la nivelul cefei.
Tractiuni continue si discontinue (manuale si combinate) combinate cu
mobilizari pasive in toate sensurile de miscare la nivel cervical in scopul
relaxarii musculaturii paravertebrale cervicale.
Tehnica e simpla dar necesita experienta pentru aprecierea corecta a fortei
optime de tractiune si a unghiurilor ideale de mobilizare pasiva.
Indiferent de sistemul de tractiune pentru relaxarea musculara,
decomprimarea articulatiei si eliberarea gaurilor de conjugare este necesar ca
pozitia bolnavului sa fie decubit dorsal sau asezat si realizarea unu ungh de
flexie de 10-15 grade la nivelul coloanei cervicale.
Durata tractiunii nu e fixa ( dupa reactia bolnavului) aproximativ 40 de
minute.
Forta de tractiune variaza intre 3-12 kg. In functie de tipul constitutional,
varsta:
- tractiuni sub 6 kg. (pentru eliminarea tensiunii si a contracturii
musculare)
- tractiuni de aproximativ 9 kg. ( pentru decomprimarea articulatiei
interapofizare posterioare)
- tractiuni de 10-12 kg. ( realizeaza degajarea gaurilor de conjugare)
Numarul de sedinte este de 6 pana la 10. Daca se accentueaza durerea se
abandoneaza.
Kinetoterapia realizeaza echilibrul de forta intre musculatura flexoare si
extensoare a gatului ( normal 2/1).
Reechilibrarea fortei musculare si reechilibrarea tonusului se realizeaza prin
aplicarea de programe individualizate.
Accentul se pune pe musculatura extensoare a cefei actionandu-se si pentru
refacerea lordozei fiziologice cervicale.
Exercitii active libere combinate cu izometrie pe secventa finala a miscarii
(5-8 secunde).
Eficiente sunt exercitiile pentru corectarea posturala executate cu bastonul.
Concomitent cu exersarea musculaturii cervicale lucram si centura scapulohumerala si coloana vertebrala dorsala superioara.
Regimul igienic de crutare
Este deosebit de important si trebuie respectat de pacient toata viata.
Acesta presupune :
22
- repaus nocturn fara perna mare, cu perna ortopedica sau rulou cervical
(pentru mentinerea lordozei se realizeaza o buna relaxare a
musculaturii tensionate in timpul zilei ;
- ziua, 2-3 ore, se intrerupe activitatea (pozitie fixa de flexie), se fac
cateva miscari libere ale coloanei cervicale pe toate sensurile de
miscare ;
- controlul posturii, constientizarea unei posturi corecte, indiferent de
pozitie (asezat, ortostatism, decubit).
Programul de exercitii nr.1
Exercitii statice
- din pozitia culcat pe spate (decubit dorsal) pe o bancheta cu capul si
gatul in afara suprafetei de sprijin se mentine pozitia.
- Din pozitia stand departat cu mainile pe frunte, se mentine capul si
gatul in hiperextensie.
Exercitii dinamice
- mers pe varfuri cu bratele intinse sus tinand in mana un baston cu care
se executa arcuri inapoi. Privirea nu paraseste bastonul.
- Mers cu mainile pe sold cu extensia capului si gatului la fiecare pas.
- Mers cu bastonul tinut sub coate la spate ; se executa extensia
trunchiului si a capului pe inspir si revenire pe expir.
- Din pozitia pe genunchi cu sprijin pe antebrate, trunchiul si capul in
extensie. Se executa deplasare inainte, mana si picior opus.
- Din pozitia pe genunchi cu sprijin pe palme, se executa extensia
capului si gatului concomitent cu extensie si arcuire a unui membru
inferior intins si revenire.
- Din pozitia culcat cu fata in jos (decubit ventral) mainile una peste
alta sub barbie. Se executa ridicarea capului in extensie impingand cu
mainile sus sub barbie pe inspir si revenire pe expir.
- Din pozitia culcat cu fata in jos(decubit ventral) mainile la ceafa se
executa ridicarea trunchiului si a capului in extensie pe inspir si
revenire pe expir.
- Din pozitia culcat pe spate (decubit dorsal) bratele intinse lateral,
palmele sprijinite pe sol, se executa extensia capului si a gatului odata
cu ridicarea trunchiului. Mainile preseaza continuu solul.
23
Programul de exercitii nr.2

Exercitii statice
- din pozitia pe genunchi, capul si gatul in extensie, bratele atarnand pe
langa corp relaxate ; trunchiul sta lasat sa cada pe spate. Se mentine
pozitia 5-6 sec.
- Din pozitia culcat cu fata in jos (decubit ventral); capul si gatul in
extensie, se executa apasarea capului in jos cu propriile maini in timp
ce capul tinde sa se ridice in extensie.
Exercitii dinamice
- din pozitia pe genunchi cu sprijin pe palme (patrupedie) trunchiul sub
orizontala, se executa conducerea unei mingi medicinale cu capul.
- Din pozitia atarnat cu fata la scara fixa se executa extensia capului si
gatului concomitent cu extensia picioarelor (membrelor inferioare).
- Din pozitia atarnat cu spatele la scara fixa cu o minge medicinala sub
regiunea dorsala, capul si gatul in extensie se executa ducerea
genunchilor la piept si revenire.
- Din pozitia culcat inainte (decubit ventral) mainile la spate in dreptul
bazinului se executa tarare cu ajutorul picioarelor (mersul sarpelui).
- Din pozitia stand departat se executa fandarea inainte pe un picior cu
arcuire concomitent cu ducerea bratelor prin inainte sus cu extensia
capului si gatului si revenire. Acelasi lucru si pe celalalt picior.
- Din pozitia asezat pe un scaun cu spatar, mainile la spate peste spatar
se executa extensia capului si gatului cu rezistenta. Cel care aplica
rezistenta sta in spatele executantului cu mana stanga sprijinita de
umarul celui din fata iar cu mana dreapta pe regiunea occipitala a
acestuia si se opune extensiei capului si gatului.
- Din pozitia culcat pe spate (decubit dorsal) cu o minge medicinala sub
zona gatului se executa extensia capului si a gatului apoi revenire la
pozitia initiala.
Alte exemple de exercitii :
- din pozitia asezat pe un scaun, se executa rotari de cap si gat, lent,
spre stanga si apoi spre dreapta ;
- Din pozitia asezat pe un scaun, se executa rasucirea capului si gatului
spre stanga, apoi extensia acestora mentinandu-se pozitia finala 5-6
sec ; revenire ; acelasi exercitiu se executa pe partea dreapta ;
24
- Acelasi exercitiu se poate executa cu o rezistenta opusa de catre

kinetoterapeut ;
- Din pozitia decubit ventral pe o bancheta, se executa extensia capului
si gatului cu mentinerea pozitiei finale 5-6 sec ; revenire ;
- Acelasi exercitiu se poate executa cu rezistenta opusa de catre
kinetoterapeut sau cu saculet cu nisip fixat la nivelul occiputului.
KINETOTERAPIA IN AFECTIUNILE REUMATICE LP6, LP7 SI LP8

MIJLOACE SI METODE ALE KINETOTERAPIEI IN REUMATISMUL
DEGENERATIV AL COLOANEI VERTEBRALE
Sindromul algo-functional lombo-sacrat

Durerea lombara joasa poate fi ( acuta sau cronica) si cuprinde:
- lombalgie (lombosacralgie) durere localizata in regiunea lombara
(lombosacrata)
- lombosciatica durere lombara insotita de nevralgia sciatica care se
manifesta prin iradierea durerii de-a lungul membrului inferior, pe
traiectul nervului sciatic
Traiectul pe care iradiaza durerea depinde de radacina afectata:
- Lezata radacina L2 bolnavul acuza dureri la nivelul partii superioare
a coapsei ( anterior, posterior si lateral); flexia si adductia coapsei sunt
deficitare.
- Lezata radacina L3 durerea si paresteziile afecteaza partea
anteroinferioara a coapsei si suprafata antero-mediala a genunchiului;
adductia coapsei si extensia genunchiului sunt deficitare; reflexul
rotulian deprimat.
- Lezata radacina L4 durerea si scaderea sensibilitatii se instaleaza la
nivelul zonei antero-laterale a coapsei, fetei anterioare a genunchiului
si fetei anteromediale a gambei; afectate extensia genunchiului si
dorsiflexia piciorului (mersul pe calcai este difcil); reflexul rotulian
este absent.
- Lezata radacina L5 durerea se manifesta la nivelul fesei, fata
postero-laterala a coapsei, fata antero-laterala a gambei, fata dorsala a
piciorului, ajungand uneori pana la haluce; afectate extensia si
25
abductia coapsei, flexia genunchiului si flexia dorsala a piciorului si a

a degetelor(haluce) sunt deficitare ( mers pe calcai imposibil semnul
talonului); reflex ahilian deprimat.
- Lezata radacina S1 durere pe partea posterioara a coapsei, regiunea
postero-inferioara a gambei, marginea laterala a piciorului, in talpa si
calcai; flexia genunchiului si flexia plantara a piciorului nu se pot face
( mers pe varfuri imposibil semnul poantei)
Examenul clinic evidentiaza:
- inclinarea trunchiului de partea opusa celei dureroase
- stergerea lordozei lombare
- atitudine scoliotica antalgica
- contractura musculaturii paravertebrale unilateral
- manevrele de elongatie a sciaticului ( Lasegue, Bragard) sunt
dureroase la diverse grade
- se evidentiaza semnul soneriei (de Seze) si semnul Neri
- hipotrofii musculare in urma unui deficit motor prelungit
- modificari neurologice: hiperestezii, parestezii, abolirea reflexelor
rotulian si ahilian
- hernia de disc ca forma majora de discopatie
- pareza nervului sciatic popliteu extern / paralizia totala a sciaticului
- Semnul Neri flexia capului determina durere in membrul inferior
afectat, miscarea tractioneaza ascendent duramater ( din ortostatism,
sezand, decubit)
- De Seze percutia in ortostatism a coloanei vertebrale la nivelul L4,
L5, declanseaza durere in membrul inferior afectat
- Semnul Lasegue ridicarea membrului inferior extins, tractioneaza
nervul sciatic si determina durere
- Semnul Bragard manevra Lasegue combinata cu dorsiflexia
piciorului la unghiul maxim nedureros.
KINETOTERAPIA IN LOMBO-SACRALGIE
Starea clinica a pacientului orienteaza kinetoterapia. Dupa Zbenghe avem 4
perioade:
26
Perioada acuta dureri intense lombo-sacrate cu sau fara iradiere;

contractura lombara cu sau fara blocada, durerile nu se calmeaza nici in
decubit.
Perioada subacuta durerile se calmeaza in decubit; se poate misca in pat
fara durere; se deplaseaza pe distante mici si poate sta pe scaun cu o durere
suportabila.
Perioada cronica - bolnavul acuza dureri in ortostatism si mers dupa o
perioada lunga; contracturile musculare pot fi prezente sau absente;
pacientul realizeaza autoblocarea lombara antalgica deoarece durerile sunt
moderate si isi poate moviliza coloana.
Perioada de remisie completa intre perioadele de boala evidente clinic
( lombosacralgia are cauza mecanica puseul dureros se poate oricand
repeta)
A. KINETOTERAPIA IN PERIOADA ACUTA
Obiective:
1.
2.
3.
4.
Reechilibrarea sistemului nervos vegetativ (SNV)

Relaxarea generala
Scaderea iritatiei radiculare
Relaxarea musculaturii lombare
1. Reechilibrarea SNV
- La bolnavii cu lombosacralgie acuta apare o hipersimpaticotonie cu
efecte asupra functiei cardio-circulatorii ( tahicardie, tensiune arteriala
crescuta)
- Se urmareste cresterea tonusului vagal si implicit reechilibrarea SNV
- In combinatie cu tratamentul medicamentos folosim si mijloace
fizical-kinetice:
- postura de decubit ventral, cu o perna mare sub abdomen pentru a reduce
lordoza lombara comprimand plexul celiac. Daca nu se suporta postura
se incearca decubitul lateral in cocos de pusca (ghemuit) presand o
perna in epigastru ;
- repaus pe pat in usor Trendelemburg(pentru excitarea sinusului
carotidian) ;
27
- masaj foarte bland (netezire, usoare frictiuni) a musculaturii

paravertebrale;
- caldura neutral in zona lombara.
2. Relaxarea generala
Reprezinta relaxarea intregului corp si este in stransa legatura cu relaxarea
psihica. Exista o legatura stransa intre tonusul muscular si stresul psihic,
scaderea tonusului muscular are efecte asupra gradului de incordare psihica.
Relaxarea musculara se induce prin diverse metode, aplicate totdeauna dupa
un prolog respirator, care consta din exercitii de respiratie totala cu
angajarea tuturor zonelor pulmonare.
Respiratia completa se efectueaza cel mai bine din pozitia stand, coloana
vertebrala in rectitudine si corpul relaxat ; se executa nazal, ritmat, cu
coborarea diafragmului, bombarea abdomenului, departarea coapselor si
ridicarea umerilor.
Dupa o expiratie ampla urmeaza o inspiratie ampla. Raportul, dpdv al
duratei, dintre inspiratie si expiratie trebuie sa fie de .
Relaxarea progresiva Jacobson numita si metoda contrastului implica o
succesiune de contractii musculare puternice, realizate de obicei dinspre
distal spre proximal. Concret, consta in : incordarea maxima a unui (unor)
muschi, identificarea senzatiei tensiunii (contractiei), relaxarea completa a
aceluiasi muschi, sesizarea diferentei.
Fazele de tensiune si relaxare se mentin pe durate relativ egale.
Metoda reciproca se bazeaza pe datele de fiziologie, potrivit carora grupele
musculare antagoniste se relaxeaza totdeauna proportional cu contractia
grupelor agoniste.
Pacientul trebuie sa invete sa isi recunoasca in orice moment propria
incordare, dar si cum sa procedeze pentru a o indeparta, fara sa isi modifice
neaparat pozitia de lucru.
Succesiunea relaxarilor se realizeaza dinspre proximal spre distal, in
urmatoarele etape : mobilizare activa urmata de mentinerea pozitiei,
inlocuirea pozitiei incordate cu una de relaxare, constientizarea pozitiei de
relaxare.
Metoda Schultz sau antrenamentul autogen, este o metoda pasiva deoarece
nu solicita nici un fel de efort muscular din partea pacientului. Utilizeaza
sugestii.
Relaxarea impune respectarea unor conditii favorizante, obtinute prin reducerea
stimulilor externi perturbatori : liniste, temperatura de confort, semiobscuritate.
28
3.Scaderea iritatiei radiculare, se poate realiza prin :

- adoptarea unor posturi antalgice in decubit dorsal (cel mai frecvent cu
genunchii flectati), decubit lateral ( in cocos de pusca ) sau in orice alta
pozitie in care bolnavul simte o neta ameliorare a fenomenelor algice
(decubit ventral vezi Mc. Kenzie exercitii ce se bazeaza pe extensia
posterioara pasiva a coloanei vertebrale).
Exemple : Din culcat pe burta, in sprijinit pe coate, antebrate si palme se
impinge in punctele de sprijin si se extinde mult spatele. O varianta este
extensia coloanei vertebrale din sezand pe burta, simultan cu miscarea de
indepartare laterala a bratelor si revenirea lor.
- Tractiuni vertebrale continue la pat, cu cadrul special sau improvizand
tractiunea pe bazin cu o centura lata de la care cablul este tractionat prin
scripete. Contrarezistenta este data de corpul pacientului, patul fiind in
Trendelenburg (poziia culcat pe spate, cu bazinul ridicat n raport cu
umerii i capul).
4.Relaxarea musculaturii lombare
Metoda cea mai eficienta pentru obtinerea relaxarii musculare lombare
inferioare si reducerea consecutiva a durerii este aplicarea exercitiului de
facilitare hold-relax (tine-relaxeaza) modificat.
Rezistenta aplicata va fi moderata sau minima. Contractia este urmata de
relaxarea muschilor activati si exercitiul se repeta.
Se utilizeaza pozitiile finale ale diagonalelor Kabat pentru membre, in
scopul influentarii musculaturii trunchiului.
Diagonalele membrelor superioare vor influenta musculatura superioara si
cea extensoare superioara a trunchiului.
Diagonalele membrelor inferioare vor influenta musculatura inferioara
abdominala si pe cea a trunchiului inferior.
B. KINETOTERAPIA IN PERIOADA SUBACUTA

Obiectivele kinetoterapiei in faza subacuta :
- relaxarea musculaturii contracturate;
- asuplizarea trunchiului inferior;
1. Relaxarea musculaturii contracturate
Este necesara pentru a permite mobilizarea libera a trunchiului si implica:
29
- continuarea cu rezistenta mai mare a izometriei prin metoda holdrelax;

- trecerea la exercitii active libere si active cu rezistenta cu contractie
izotona, executate pe tot parcursul diagonalei Kabat, kinetoterapeutul
realizand o contrarezistenta usoara pe intreaga diagonala. Ordinea de
lucru a grupelor musculare va fi tot distalo-proximal.
2. Asuplizarea trunchiului inferior
Se realizeaza prin programe ce cuprind exercitii de remobilizare a coloanei
lombare, basculari de bazin, intinderea musculaturii paravertebrale si a
muschiului psoas-iliac (este si extensor al coloanei lombare).
Astfel de exercitii sunt cuprinse in programul Williams, din care in aceasta
etapa se aplica faza I (2 saptamani) dupa care se trece la faza II.
Se mai fac si exercitii din atarnat la spalier
FAZA I programul Williams:
Ex. 1 decubit dorsal: se flecteaza si se extind genunchii
Ex 2 decubit dorsal : se trage cu mainile un genunchi la piept, incercand
atingerea lui cu fruntea ; se procedeaza apoi la fel cu celalalt genunchi.
Ex 3 ca la exercitiul 2 , dar concomitent cu ambii genunchi.
Ex 4 decubit dorsal , cu mainile sub cap ; se trage un genunchi la piept cat
mai mult, apoi celalalt, apoi ambii concomitent.
Ex 5 decubit dorsal, cu bratele ridicate pe langa cap in sus, genunchii
flectati la 90 de grade, talpile pe pat : se impinge lomba spre pat, se
contracta abdominalii, se salta usor sacrul de pe pat ; se revine , apoi se
repeta.
Ex 6 in sezand pe un scaun, cu genunchii mult indepartati ; se apleaca cu
mainile inainte, astfel incat sa atinga solul de sub scaun ; se mentinea
pozitia 4-5 secunde, se revine, apoi se repeta.
Fiecare exercitiu al acestei faze se executa de 3-5 ori, programul se repeta
de 2-3 ori pe zi.
FAZA II programul Williams:
Ex 7 decubit dorsal cu genunchii flectati, talpile pe pat ; se apleaca ambii
genunchi spre dreapta, apoi spre stanga, pana atinge patul.
Ex 8 decubit dorsal : calcaiul drept se aseaza pe genunchiul stang ; se
executa abductie din coxofemurala dreapta apoi se inverseaza .
30
Ex 9 decubit dorsal : se ridica alternativ cate un membru inferior cat mai

sus, cu genunchiul perfect intins.
Ex 10 in ortostatism ; genunchii cu mainile in sprijin pe spatarul
scaunului, spatele perfect drept, calcaiele ramanand pe sol.
Ex 11 pozitia de cavaler servant , corpul aplecat pe coapsa ridicata la
90 de grade, sprijin si pe sol cu mainile : se intinde genunchiul de sprijin,
executand si o balansare care trebuie sa intinda psoas-iliacul.
C. KINETOTERAPIA IN PERIOADA CRONICA
Obiectivele kinetoterapiei perioada cronica :
- asuplizarea lombara ( in continuare ) ;
- tonifierea musculaturii slabe a trunchiului ;
1. Asuplizarea lombara urmareste:
Ameliorarea bascularii pelvisului prin exercitii din cea de-a III Faza a
programului Williams.
Intinderea flexorilor soldului ( in special tensorul fasciei lata acest
muschi lordozeaza coloana lombara si retractura lor limiteaza mobilitatea
lombara.
Intinderea extensorilor lombari, ce se realizeaza mai bine executand holdrelax pe antagonisti (musculatura flexoare) decat pe agonisti (musculatura
paravertebrala).
FAZA III programul Williams:
Ex 12 decubit dorsal, cu genunchii flectati ; se impinge lomba spre pat, se
basculeaza in sus sacrul (lomba ramane mereu in contact cu patul), se
contracta peretele abdominal.
Treptat se executa aceleasi miscari lombare ale bazinului, dar cu genunchii
tot mai putin flectati, pana ajung sa fie complet intinsi.
Ex 13 in ortostatism, la perete, talpile la 25-30 de cm. de acesta : se aplica
sacrul si lomba (aplatizate) pe perete ; se apropie treptat calcaiele de perete,
mentinand contactul lombei cu acesta.
Ex 14 decubit dorsal ; se executa bicicleta, cu pelvisul mult basculat
inainte.
2. Tonifierea musculaturii slabe a trunchiului
31
Scopul este ca trunchiul inferior in ortostatism sa realizeze, in primul rand,

mentinerea unei pozitii neutre a pelvisului si, in al doilea rand, sa creeze o
presiune abdominala de preluare a unei parti din presiunea transmisa
discurilor.
Pentru acest motiv se urmareste in special tonifierea musculaturii
abdominale si extensoare lombare. Dupa cum se stie obtinerea unei pozitii
neutre (intermediare, delordozante) a lombei tine de intinderea musculaturii
extensoare lombare (extensorii paravertebrali si psoasiliacul) dar si de
tonifierea abdominalilor (care trag in sus de pube) si a fesierilor mari (care
trag in jos de fata posterioara a bazinului), deci muschii care vor realiza
bascularea bazinului cu delordozare.
Pe masura ce forta si flexibilitatea trunchiului inferior se amelioreaza
exercitiile se complica (principiul progresivitatii).
Pentru tonifierea abdominalilor si fesierilor se pune accent pe izometrie (5-6
secunde). Decubitul lateral este pozitia din care se poate activa musculatura
abdominala izolat, fara sa fie implicati si flexorii soldului.
D. KINETOTERAPIA IN PERIOADA DE REMISIUNE COMPLETA
In aceasta perioada practic suferintele lombo-sacrate au incetat kinetoterapia
devine kinetoprofilaxie secundara urmarind prevenirea recidivelor.
Programul de kinetoprofilaxie denumit scoala spatelui a fost introdus de
suedezi fiind un regim igienic de crutare bazat pe tehnici comportamentale.
Obiectivele kinetoprofilaxiei :
- controlul posturii corecte a coloanei lombare si bazinului
- autoblocarea coloanei lombare
- mentinerea (cresterea) fortei musculare
1. Controlul posturii corecte a coloanei lombare si bazinului
Se realizeaza controlul permanent al tinutei corijate (neutre) a coloanei
lombare, indiferent de pozitia corpului sau de natura activitatii desfasurate
prin :
a.adoptarea unor posturi corecte in diverse situatii
- decubit dorsal umerii usor ridicati si genunchii flectati
- decubit lateral coapsele si genunchii in flexie
- ortostatism cu pantofi fara tocuri urmarirea din profil in oglinda, a
retragerii peretelui abdominal si delordozarii lombare.
32
- Sezand linia genunchilor deasupra liniei soldurilor cu 8-10 grade

- Picior peste picior, lipirea spatelui de spatar
- Tragerea aproape de volan a scaunului cand sofeaza
b. practicarea constanta, acasa, a exercitiilor de delordozare prin bascularea
bazinului
c. insusirea unor miscari cotidiene, bazate pe delordozare (tehnici
comportamentale) :
- ridicarea obiectelor de jos, genoflexiune cu flexie si din solduri
- luarea obiectelor usoare de jos prin pozitia de cumpana cu aplecarea
trunchiului pe un genunchi care se flecteaza, celalalt membru inferior
ramane intins inapoi
- aplecarea in fata (la chiuveta, masa) nu din coloana ci prin flectarea
soldurilor (coloana vertebrala ramane neutra)
2. Autoblocarea coloanei lombare urmareste :
- blocarea in timpul efortului a segmentului afectat
- invatarea pozitiei neutre si a mobilizarii membrelor fata de trunchi
Tehnica autoblocarii cuprinde 4 stadii :
a. Stadiul I autoblocarea rahisului in pozitie neutra concomitent cu
imobilizarea membrelor
Concret se adopta pozitii imobile (din ortostatism, sezand si decubit)
respirand lent si profund, urmarim alungirea corpului, gatului in ax, fara
mobilizarea membrelor si rahisului. Constientizarea imobilitatii corpului.
b. Stadiul II mentine trunchiul imobil (blocat) ; se mobilizeaza complet
independent membrele ; lomba trebuie sa fie delordozata (sezand, decubit
dorsal, ortostatism)
c. Stadiul III imobilizarea trunchiului imobil ca o piesa unica.
Exemplu :
- ridicarea din pat prin rostogolire laterala
- din sezand : ridicari si asezari pe un scaun fara mobilizarea coloanei
d. Stadiul IV in care cele invatate in primele 3 stadii sub indrumarea
kinetoterapeutului, se aplica selectiv, in activitatea cotidiana, profesionala
sau la domiciliu.
Exemplu :
- modul in care se ridica din pat sau scaun
33
- ridicarea greutatilor, sofatul

- cum impinge o mobila
3. Mentinerea (cresterea) fortei musculare
Obiectiv destinat musculaturii trunchiului inferior si fesierilor si se
realizeaza prin exercitii ce solicita aceste grupe musculare
Program de exercitii nr 1
Exercitii statice
1) din pozitia asezat cu genunchii flectati pe sol se respira linistit. Palmele
se sprijina pe genunchi ; se contracta musculatura abdominala
mentinandu-se 6 secunde .
2) din patrupedie coloana vertebrala la orizontala ; se contracta musculatura
abdominala, mentinandu-se 6 secunde.
Exercitii dinamice
1) mers ghemuit cu mainile la ceafa.
2) mers cu trunchiul inclinat inainte cu mainile la ceafa.
3) mers pe loc si cu deplasare cu ducerea alternativa a membrelor inferioare
anterior la 90 de grade.
4) mers pe calcaie cu o minge medicinala tinuta anterior jos.
5) mers cu un baston de capete apucat inainte jos, se executa deplasarea
inainte cu trecere alternativa a picioarelor printre brate.
6) mers inapoi pe partea ingusta a bancii de gimnastica cu trunchiul inclinat
inainte, mainile la ceafa.
7) mers cu genunchii usor flectati tinand o minge deasupra capului cu
bratele intinse.
Exercitii statice
1) din pozitia asezat pe un scaun cu spatar, spatele lipit de spatar cu mainile
la ceafa, se respira linistit.
2) din pozitia decubit ventral pe o bancheta cu trunchiul in afara suprafetei
de sprijin, se mentine pozitia
Exercitii dinamice
1) din pozitia decubit dorsal, se executa flexia trunchiului pe bazin, mainile
la ceafa si revenire.
34
2) din pozitia decubit dorsal cu bratele intinse sus, se executa flexia

trunchiului pe bazin simultan cu departarea picioarelor si ducerea
mainilor la varfuri cu arcuire.
3) din pozitia decubit dorsal cu genunchii flectati, se executa flexia
trunchiului pe bazin simultan cu ducerea genunchilor flectati la piept,
rulare inapoi si revenire.
4) din pozitia sezand, se executa flexia trunchiului pe bazin cu arcuire
(mainile incearca sa atinga varfurile picioarelor)
5) din patrupedie, coloana vertebrala deasupra orizontului, se executa
apropierea simultana a mainilor de genunchi si revenire.
6) din pozitia pe genunchi pe calcaie sezand cu bratele intinse sus, se
executa semirotarea trunchiului in fata, stanga, dreapta.
7) din pozitia stand departat, se executa aplicarea trunchiului cu arcuire
simultan cu ducerea bratelor la ceafa si revenire.
8) din pozitia stand pe un picior, cu celalat picior sprijinit, se executa flexia
trunchiului pe bazin simultan cu ducerea bratelor intinse sus si revenire.
Programul de exercitii nr 3
Exercitii statice
1) din pozitia sezand departat cu trunchiul aplecat inainte cu un baston la
ceafa de capete apucat, se mentine 6 secunde.
2) stand ghemuit cu un baston de capete apucat, bratele intinse sus, se
mentine pozitia 6 secunde.
Exercitii dinamice
1) din pozitia decubit dorsal cu genunchii flectati, bratele intinse sus
deasupra capului cu un baston de capete apucat, se executa ducerea
genunchilor la piept si revenire.
2) din pozitia decubit dorsal cu genunchii flectati, bratele intinse sus
deasupra capului cu un baston de capete apucat, se executa flexia
trunchiului pe bazin pe inspir si revenire pe expir.
3) din pozitia decubit dorsal cu un baston de capete apucat, bratele intinse
sus, se executa flexia alternativa din articulatia coxo-femurala cu
genunchii extinsi.
4) din pozitia sezand cu un baston la ceafa de capete apucat se executa
tarare inainte si inapoi cu ajutorul bazinului.
5) din pozitia sezand cu un baston inainte jos de capete apucat, se executa
trecerea alternativa a picioarelor printre baston si brate si revenire.
6) din pozitia asezat cu un baston sub genunchi de capete apucat, se executa
ridicarea bazinului cu ajutorul bastonului mentinand pozitia finala 5-6
secunde si revenire.
35
7) din pozitia stand departat cu un baston de capete apucat, bratele intinse

sus, se executa rasuciri de trunchi stanga-dreapta si arcuire.
8) din pozitia stand in fata oglinzii cu un baston tinut de mana de un capt,
celalalt capat fixat pe sol, se executa trecerea pe rand a picioarelor peste
baston.
Exercitii statice
1) din pozitia atarnat cu spatele la scara fixa, genunchii flectati la piept cu o
minge medicinala intre abdomen si genunchi, se mentine pozitia 6
secunde.
2) din pozitia atarnat cu fata la scara fixa ghemuit, se mentine pozitia 6
secunde.
Exercitii dinamice
1) din pozitia atarnat cu spatele la scara fixa se executa ducerea
genunchilor la piept pe inspir si revenirea pe expir.
2) din pozitia stand atarnat cu fata la scara fixa picioarele sprijinte pe
sipca, cu mainile apucat de sipca din dreptul umerilor sau chiar mai
jos ; se executa flexia din articulatiile genunchilor simultan cu
aplecarea trunchiului inainte si revenire.
3) din pozitia stand cu spatele la scara fixa cu mainile apucat la nivelul
bazinului, se executa aplecarea trunchiului inainte cu arcuire si
revenire.
4) din pozitia stand cu spatele la scara fixa de sipca apucat la nivelul
bazinului, se executa inclinarea trunchiului inainte pe expir simultan
cu ducerea unui genunchi la piept si revenire pe inspir.
5) din pozitia atarnat cu spatele la scara fixa, se executa din articulatia
coxo-femurala alternativa cu genunchii extinsi.
6) din pozitia atarnat cu spatele la scara fixa se executa flexia simultana
din articulatiile coxo-femurale cu genunchii extinsi pe inspir si
revenire pe expir.
7) din pozitia stand departat cu fata la scara fixa cu mainile apucat de
sipca din dreptul umerilor se executa aplecarea inainte a trunchiului
prin deplasarea palmelor alternativ din sipca in sipca in jos si revenire.
8) din pozitia atarnat cu spatele la scara fixa se executa abductia
simultana din articulatiile coxo-femurale cu genunchii flectati pe
inspir si revenire pe expir.
36
Exercitii statice :
1) din pozitia pe genunchi pe calcaie sezand , trunchiul aplecat inainte cu
o minge tinuta deasupra capului, bratele intinse sus, se mentine pozitia
6 secunde.
2) din pozitia stand departat cu trunchiul aplecat inainte la 90 de grade cu
o mingea deasupra capului bratele intinse in sus in prelungirea
trunchiului, se mentine pozitia 6 secunde.
Exercitii dinamice :
1) din pozitia decubit dorsal cu o minge medicinala tinuta deasupra
capului, bratele intinse in sus in prelungirea trunchiului, se executa
ducerea simultana a genunchilor la piept si revenire.
2) din pozitia decubit dorsal cu o minge fixate intre maleolele interne, se
executa ridicarea simultana a membrelor inferioare intinse si a
trunchiului in sezand (in echer) si trecerea mingii in maini urmata de
revenire in decubit dorsal.
3) din pozitia sezand departat cu o minge tinuta deasupra capului, bratele
intinse, se executa rasuciri de trunchi si arcuiri.
4) din pozitia sezand departat cu genunchii extinsi cu o minge
medicinala tinuta intr-o mana se executa trecerea mingii pe sub fiecare
genunchi dintr-o mana in alta. In timpul trecerii mingii pe sub
genunchi acesta se flecteaza.
5) din pozitia sezand departat trunchiul aplecat la orizontala cu o minge
tinuta jos, bratele intinse, se executa ducerea mingii la piept si
revenire.
6) din pozitia sezand departat trunchiul aplecat la orizontala, bratele
intinse jos cu o minge tinuta in ambele maini, se executa ducerea
bratelor prin inainte sus in prelungirea trunchiului si revenire.
7) din pozitia stand cu o minge fixate intre maleolele interne, se executa
o flexie usoara din articulatiile genunchilor apoi saritura cu ridicarea
genunchilor la piept
8) din pozitia culcat (decubit dorsal) pe o lada de gimnastica asezata
transversal la nivelul bazinului, picioarele fixate la scara fixa cu o
minge tinuta deasupra capului, bratele intinse sus in prelungirea
trunchiului pe bazin pe inspir si revenire pe expir.
Exercitii statice:
1) din pozitia stand departat, trunchiul este lasat sa cada inainte cu
bratele atarnand ; genunchii sunt intinsi. Se mentine pozitia 6 secunde.
37
2) din pozitia asezat, bratele intinse sus cu o minge sprijinita cu ambele

maini deasupra capului. Se mentine pozitia 6 secunde.
Exercitii dinamice :
1) mers cu trunchiul inclinat inainte cu mainile la ceafa apoi cu mainile
pe crestet.
2) mers cu trunchiul indoit inainte, apucat de glezne.
3) mers cu genunchii indoiti, rostogolind lateral cu mana, cu o minge
medicinala.
4) mers pe loc si cu deplasare cu ducerea alternativa a membrelor
inferioare intinse inainte la 90 de grade (flexie din articulatia coxofemurala; genunchiul intins)
5) mers cu genunchii usor indoiti, trunchiul la verticala tinand o minge
deasupra capului cu bratele intinse.
6) mers cu trunchiul inclinat inainte cu un baston la spate sustinut cu
bratele indoite la nivelul coatelor.
7) mers cu trunchiul inclinat inainte cu indoirea si intinderea bratelor in
prelungirea trunchiului sau cu rotarea lor inainte in jos in ritmul
pasilor.
8) mers pe loc sau cu deplasare cu ducerea alternativa a genunchilor
indoiti la piept cu arcuire ; bratele intinse lateral ajuta la echilibrarea
corpului.
Exercitii statice:
1) stand ghemuit cu sprijin pe palme anterior (in fata), se mentine pozitia
6 secunde.
2) din pozitia pe genunchi cu sprijin pe antebrate; capul si gatul in
extensie; se mentine pozitia 6 secunde
Exercitii dinamice:
1) din pozitia culcat pe spate (decubit dorsal), cu bratele intinse sus in
prelungirea corpului se executa ridicarea si indoirea ampla a
trunchiului inainte simultan cu departarea picioarelor si ducerea
mainilor la varfuri cu arcuire.
2) din pozitia culcat inainte (decubit ventral) cu sprijin pe palme, cu
bazinul deasupra orizontalei se executa deplasare (tarare) inainte cu
mana si piciorul opus.
3) din pozitia culcat pe spate (decubit dorsal) , cu bratele intinse sus in
prelungirea capului, se executa ridicarea simultana a trunchiului si a
membrelor inferioare cu genunchii intinsi (in echer) ; se mentine
cateva secunde pozitia apoi se revine la pozitia initala (de start).
38
4) din pozitia culcat pe spate (decubit dorsal) cu membrele inferioare

intinse la 90 de grade (orientate spre zenit) se executa balansarea
stanga-dreapta cu genunchii intinsi ( in plan frontal).
5) din pozitia culcat pe spate (decubit dorsal) cu genunchii indoiti la
piept, se executa coborarea genunchilor alternativ spre stanga si spre
dreapta cu revenire la pozitia initiala.
6) din pozitia culcat pe spate (decubit dorsal) se executa ridicarea
trunchiului la verticala simultan cu ducerea genunchilor indoiti la
piept cuprinzandu-i cu bratele si rulare inapoi. Apoi se revine la
pozitia initiala.
7) din pozitia asezat cu calcaiele sprijinite pe un suport inalt de 20-30 cm
se executa ridicarea si indoirea ampla a trunchiului inainte cu
apucarea gleznelor si arcuire.
8) din pozitia asezat se executa trecerea in sezand pe o coapsa (asimetric)
alternativ stanga-dreapta.
Exercitii statice
1) din pozitia asezat cu genunchii indoiti cu un baston de capete apucat
la nivelul 1/3 inferioare a fetei posterioare a coapsei. Se mentine
pozitia 6 secunde.
2) din pozitia culcat pe spate (decubit dorsal) bratele intinse sus in
prelungirea trunchiului cu un baston de capete apucat ; membrele
inferioare cu genunchii intinsi sunt sprijinite de a patra-cincea sipca la
scara fixa. Se mentine pozitia 6 secunde
Exercitii dinamice
1) din pozitia asezat cu picioarele apropiate, cu un baston asezat sub
genunchi, apucat cu mainile de capete, se executa ridicarea picioarelor
la 45 de grade cu ajutorul bastonului ; se mentine pozitia cateva
secunde apoi se revine la pozitia initiala.
2) din pozitia asezat cu picioarele intinse si apropiate cu un baston la
spate, sustinut cu bratele indoite la nivelul coatelor, se executa
indoirea ampla a trunchiului inainte simultan cu departarea
picioarelor.
3) din pozitia asezat cu un baston inainte de capete apucat, se executa
trecerea alternativa a picioarelor printre baston si brate apoi revenire
la pozitia initiala.
4) din pozitia asezat departat cu un baston la spate sprijinit cu bratele
indoite, la nivelul coatelor se executa indoirea trunchiului spre stanga
si spre dreapta.
39
5) din pozitia stand departat cu un baston la spate sustinut cu bratele

indoite la nivelul coatelor, se executa indoirea trunchiului inainte
simultan cu ducerea unui picior inainte cu arcuire si revenire.
6) din pozitia pe genunchi cu sprijin pe palme cu un baston de capete
apucat (trunchiul deasupra orizontalei spate de pisica), se executa
ducerea bastonului pe sub genunchi prin pasire la nivelul gleznelor si
revenire la pozitia initiala.
7) din pozitia pe genunchi pe calcaie asezat cu bratele intinse sus cu un
baston de capete apucat , se executa rasucirea trunchiului cu arcuire
stanga-dreapta.
8) din pozitia pe genunchi pe calcaie asezat cu bratele intinse sus cu un
baston de capete apucat, se executa ridicarea in pozitia pe genunchi
concomitent cu ducerea unui picior in pozitia pe genunchi,
concomitent cu ducerea unui picior intins inainte si revenire la pozitia
initiala.
Exercitii statice
1) din pozitia asezat cu genunchii indoiti la piept, cu fata la scara fixa,
apucat cu mainile de sipca din dreptul umerilor. Se mentine pozitia 6
secunde.
2) din pozitia atarnat cu fata la scara fixa cu sprijin pe picioare,
genunchii indoiti cu mainile apucat de sipca din dreptul umerilor. Se
mentine pozitia 6 secunde.
Exercitii dinamice
alternativa apoi simultana a genunchilor la piept si revenire.
alternativa apoi simultana a picioarelor intinse la 90 de grade, se
mentine pozitia cateva secunde apoi se revine la pozitia initiala.
3) din pozitia atarnat la scara fixa cu picioarele intinse ridicate la 90 de
grade, se executa departarea si apropierea (forfecarea) picioarelor la
orizontala.
4) din pozitia atarnat cu spatele la scara fixa avand fixat intre genunchii
indoiti la piept o minge medicinala, se executa deplasarea corpului
spre stanga si spre dreapta mutand mainile succesiv din aproape in
aproape.
bazinului, se executa aplecarea trunchiului inainte cu arcuire si
revenire.
40

bazinului, se executa inclinarea trunchiului inainte cu inspiratie
simultan cu ducerea unui genunchi indoit la piept cu arcuire si
revenire pe expir.
7) din pozitia stand cu spatele la scara fixa cu mainile apucat de sipca din
dreptul umerilor se executa aplecarea trunchiului inainte cu arcuire.
8) din pozitia stand cu spatele la scara fixa cu mainile apucat de sipca din
dreptul umerilor, se executa ducerea unui picior pe sipca din dreptul
bazinului cu arcuire si revenire.
Exercitii statice
1) din pozitia stand departat cu trunchiul indoit (aplecat) in fata (anterior)
cu o minge tinuta in maini, bratele atarna in jos ; se mentine pozitia 6
secunde.
2) din pozitia asezat departat, bratele intinse in sus cu o minge tinuta in
maini deasupra capului, se mentine pozitia 6 secunde.
Exercitii dinamice
1) din pozitia culcat pe spate (decubit dorsal) cu o minge medicinala
fixate intre glezne, se executa ridicarea simultana a picioarelor intinse
si a trunchiului in sezand in echer si trecerea mingii in maini urmata
de revenire in culcat, aceeasi miscare cu trecerea mingii din maini
intre glezne si revenire.
2) din pozitia culcat pe spate cu bratele intinse sus in prelungirea
trunchiului tinand o minge medicinala. Se executa ridicarea
trunchiului la verticala cu bratele intinse si revenire lenta la pozitia
initiala.
3) din pozitia asezat cu picioarele intinse si apropiate cu o minge
medicinala asezata la nivelul genunchilor, se executa ridicarea
picioarelor si trecerea lor peste minge in partea opusa
4) din pozitia asezat departat, bratele intinse sus cu o minge medicinala
tinuta in maini, se executa rasuciri cu arcuiri de trunchi stangadreapta.
5) din pozitia atarnat cu spatele la scara fixa cu o minge tinuta intre
glezne se executa ridicarea genunchilor la piept, mentinerea lor cateva
secunde in aceasta pozitie si revenire lenta la pozitia initiala.
6) din pozitia stand departat cu trunchiul aplecat la 90 de grade, se
executa trecerea unei mingi printre picioare cu ajutorul mainilor.
7) din pozitia stand usor departat cu o minge tinuta in maini in dreptul
abdomenului, se executa ducerea unui genunchi la piept concomitent
41
cu lovirea mingii apoi prinderea mingii simultan cu revenire la pozitia

initiala.
8) din pozitia culcat pe spate (decubit dorsal) cu o minge asezata la
nivelul gleznelor, se executa ridicarea picioarelor intinse mingea
rulandu-se spre bazin unde este prinsa cu ajutorul mainilor apoi se
ridica trunchiul in pozitia asezat (membrele inferioare sunt intinse), se
aseaza mingea la nivelul gleznelor si se revine la pozitia initiala.

COXARTROZA
Coxartroza - este localizarea reumatismului degenerativ la nivelul
articulatiei soldului.
Avem:
Coxartroza primitiva (45% din cazuri) ce nu atrage deficite functionale
sesizabile de pacient si care lasa o mobilitate peste unghiurile utile ale
soldului.
Coxartroza secundara (55%) ce se dezvolta pe fondul unei cauze locale
preexistente ce modifica anatomia articulara, afecteaza articulatia capului
femural sau creeaza distructii locale.
Durerea ce are sediul:
- in regiunea inghinala cu iradiere pe fata anterioara a coapsei, catre
genunchi
- pe fata externa a regiunii trohanteriene cu iradiere pe fata externa a
coapsei
- in regiunea fesiera cu iradiere pe fata posterioara a coapsei (se poate
confunda cu durerea sciatica)
- rar, durere izolata a genunchiului (durere proiectata)
Durerea de tip mecanic, este agravata de mers ( pe teren accidentat), de
sprijin prelungit, de oboseala si este calmata de repaus. Rar apar dureri
nocturne.
La inceput apare o fatigabilitate precoce, la alergare sau urcatul scarilor, apoi
o jena ce impiedica bolnavul sa-si lege sireturile la pantofi (semnul
42
pantofului) sau sa-si incruciseze picioarele, schiopatarea apare in general

dupa 2-5 ani de evolutie.
Evolutia bolii este lenta, progresiva, cu impotenta functionala ce se
accentueaza in timp, determinand invaliditate dupa 7-15 ani de evolutie.
Datorita intensificarii durerii se reduce progresiv perimetrul de mers,
bolnavul resimtind necesitatea sprijinului in baston.
Examinam bolnavul in mers, ortostatism si in decubit.
La mers apare schiopatarea, pacientul evita sa se sprijine pe membrul
inferior afectat.
In ortostatism se observa o atitudine vicioasa. Apare o contractura in usoara
flexie, abductie sau adductie si rotatie externa. Poate aparea hipotrofia
musculara si o coborare a pliului fesier de partea articulatiei bolnave.
In decubit dorsal la examinarea mobilitatii articulatiei coxo-femurale,
remarcam o limitare dureroasa a flexiei coapsei pe bazin abductie si rotatie.
In decubit ventral se observa limitarea extensiei coapsei ( normal aprox 15
grade).
Avem trei stadii clinico-functionale:
Stadiul initial(S.I): Dureri in ortostatism si la mers prelungit, oboseala
musculo-articulara locala, reducerea amplidudinilor maximale(de lux) ale
soldului.
Stadiul evoluat(S.E): dureri in repaus, redoare articulara in zona
amplitudinilor de utilizare curenta, atitudini vicioase corectabile pasiv sau
chiar activ.
Stadiul final(S.F): dureri intense, limitare marcata a mobilitatii pana la
anchiloza, atitudini vicioase ireductibile.
KINETOTERAPIA IN COXARTROZA Stadiul initial

Articulatia coxo-femurala este o articulatie portanta, ale carei functii
normale (sprijin si propulsie) sunt dependente de indoloritate, de mobilitatea
si stabilitatea soldului, adica de capacitatea de sustinere unipodala si mers.
Obiective:
1. Combaterea durerii si a atitudinilor vicioase;
2. Ameliorarea fortei musculare si cresterea stabilitatii soldului
3. Mentinerea sau cresterea mobilitatii articulare
4. Controlul si reeducarea mersului
43
1. Combaterea durerii si a atitudinilor vicioase;

Mijloace folosite:
a. respectarea unei igiene articulare a soldului
b. utilizarea posturarilor in scopul evitarii contracturilor si
retractiilor capsulo-ligamentare
c. programul kinetic trebuie precedat de un masaj care sa cuprinda
zonele sub- si supraiacente ale articulatiei soldului
a. Igiena articulara a soldului consta in:
- scaderea in greutate, chiar sub greutatea ideala
- evitarea mersului pe teren accidentat
- evitarea mersului si a ortostatismului prelungit.
- mers zilnic pe bicicleta sau exercitii la bicicleta ergometrica
- de cel putin 2-3 ori pe zi se va pastra repaus la pat in pozitia
decubit dorsal.
- in deplasarea pe distante mai mari sa se utilizeze un baston de
sprijin.
b. Posturile au caracter preventiv in stadiul initial, sunt corectoare in stadiul
evoluat si devin inutile in stadiul final caci nu mai sunt eficiente.
Posturile libere se folosesc pentru evitarea (corectarea) flexumului ( se
pastreaza 10-30 minute si se repeta de 3-4 ori pe zi) si pentru evitarea
rotatiei externe cand se mentine 50 de secunde 1minut si se repeta de mai
multe ori pe zi ( posturile de derotare se tolereaza mai greu).
Posturile fixe se utilizeaza noaptea, obligand membrul inferior sa ramana in
pozitie anatomica si se realizeaza prin atele sau alte montaje ortopedice
( schimbate in functie de evolutia atitudinii vicioase) realizate din fasa
ghipsata sau materiale termoplastice.
Tractiuni intermitente in ax (la scripete cu contragreutate) cu efect antalgic
decontracturant ce cresc mobilitatea si refac realinierea. Tractiunile ce
produc distantari cap-cotil permit reexpansiunea si retroficizarea cartilajului
articular.
Posturi:
Pentru evitarea rotatiei externe.
- din pozitia decubit ventral, cu genunchii flectati la 90 grade;
pacientul relaxeaza musculatura gambelor lasandu-le pe acestea
sa cada extern; se mentine aceasta postura
44
- din pozitia asezat pe un scaun plantele sprijinite pe un suport ,

pacientul realizeaza cu ajutorul propriilor maini miscarea de
rotatie interna din articulatia coxo-femurala stanga (mana
stanga in 1/3 inferioara a gambei, cealalta mana impinge
genunchiul intern spre interior); se mentine aceasta postura;
acelasi lucru se poate executa si cu membrul inferior opus;
- din pozitia asezat pe un scaun cu articulatiile coxo-femurale in
abbductie, talpile orientate extern; pacientul executa aducerea
genunchilor spre interior, se mentine aceasta postura;
- din pozitia decubit dorsal cu genunchiul stang flectat, planta
acestuia lipita de sol, pacientul executa ducerea genunchiului
spre interior, se mentine aceasta postura, acelasi lucru se poate
executa si cu membrul inferior opus;
- din pozitia decubit lateral stanga cu membrul inferior drept in
adductie si rotat intern din articulatia coxo-femurala; se mentine
aceasta postura; acelasi lucru se poate executa si cu membrul
inferior opus;
pentru evitarea flexumului
- Din pozitia decubit dorsal; se fixeaza saculeti cu nisip in 1/3
inferioara a coapsei; se mentine aceasta postura;
- Din pozitia decubit ventral; se fixeaza o greutate in zona
lombo-sacrata a coloanei vertebrale; se mentine aceasta postura;
- Din pozitia decubit ventral cu sprijin anterior pe brate, coatele
extinse, mainile pe sol in dreptul proiectiei umerilor pe sol, se
mentine aceasta postura
- Din pozitia cavalerse mentine aceasta postura
- Din pozitia decubit dorsal pe o bancheta cu membrele inferioare
in afara planului de sprijin; in 1/3 inferioara a gambei se fixeaza
saculeti cu nisip; se mentine aceasta postura;
c. Masajul poate preceda sedinta de kinetoterapie in scopul pregatirii
muschilor si articulatiilor pentru efort, si poate incheia sedinta de k-pie in
scop calmant si decontracturant.
In plan frontal, echilibrul dintre abductori (in special fesierul mijlociu) si
adductori contribuie la echilibrul static al soldului.
In plan sagital, echilibrul este rezultatul contractiei sinergice a:
- grupului anterior al coapsei: muschiul drept anterior, muschiul
croitor , muschiul tensor al fasciei lata si
45
- al grupului posterior al coapsei: muschii ischio-gambieri.

Echilibrul este insa realizat si la nivelul trunchiului intre marele drept
abdominal, anterior iar posterior de catre masa sacro-lombara.
Din aceasta interdependenta intre grupele musculare ale trunchiului si ale
soldului ne dam seama de complexitatea realizarii obiectivului recuperarii
musculare in vederea armonizarii acestuia.
2. Ameliorarea fortei si cresterea stabilitatii soldului
Stabilitatea soldului este asigurata de:
- factori ososi (coaptatia suprafetelor articulare),
- factori ligamentari (asigura stabilitatea anterioara prin
ligamentul iliofemural)
- factori musculari (asigura stabilitatea posterioara ).
Teoretic, postura ortostatica necesita activitatea musculaturii
antigravitationale a corpului: marele dorsal, fesierul mare, fesierul mijlociu,
tensorul fasciei lata, cvadricepsul, ischiogambierii si tricepsul sural. Ne vom
ocupa in continuare de musculatura sub- si supraiacenta a soldului.
Tonifierea muschilor abductori ai soldului:
- din pozitia decubit lateral stanga, se executa abductia din
articulatia coxo-femurala dreapta, mentinandu-se pozitia finala
5-6 secunde; revenire, acelasi exercitiu se executa din decubit
lateral dreapta cu abductia din articulatia coxo-femurala
stanga.;
- acelasi exercitiu de mai sus utilizand diverse tipuri de rezistenta
; saculeti cu nisip fixati in 1/3 inferioara a coapsei sau 1/3
inferioara a gambei, benzi elastice, diverse montaje cu scripeti
etc.
- Din pozitia stand intr-un bazin cu apa calduta, se executa
abductia din articulatia coxo-femurala stanga mentinandu-se
pozitia finala 5-6 secunde; revenire la pozitia initiala; acelasi
lucru se executa cu membrul inferior drept.
Tonifierea pelvitrohanterienilor (piramidalul, obturatorul intern si extern,
gemenii superior si inferior, patratul crural ):
46
Pelvitrohanterienii sunt rotatori externi avand un rol important in fixarea

capului femural in cotil si permite astfel muschilor care asigura principalele
miscari in articulatie, sa actioneze eficient.
- din patrupedie, se executa ridicarea alternativa a membrelor
inferioare cu articulatiile coxo-femurale in rotatie externa
(gambele paralele cu soldul) si abductie acelasi exercitiu il
putem executa cu diverse tipuri de rezistenta; saculeti cu nisip
fixati in 1/3 inferioara a coapsei sau 1/3 inferioara a gambei,
benzi elastice etc.
- din pozitia decubit dorsal pe o bangheta cu gambele atarnand in
afara planului banchetei, se executa rotatii externe alternativ,
din articulatiile coxo-femurale; se mentine pozitia finala 5-6
secunde; revenire; acelasi exercitiu se poate executa cu diverse
tipuri de rezistenta; saculetii cu nisip fixati in 1/3 inferioara a
gambei, benzi elastice, diverse montaje cu scripeti etc.
Tonifierea fesierului mare trebuie sa se faca cu excluderea ischiogambierilor,
acestia fiind extensori accesori ai coapsei.
- din pozitia decubit ventral cu genunchii flectati, se executa
extensia alternativa din articulatiile coxo-femurale; acelasi
exercitiu se poate executa cu diverse tipuri de rezistenta;
saculeti cu nisip fixati in 1/3 inferioara a coapsei sau 1/3
inferioara a gambei, benzi elastice, diverse montaje cu scripeti
etc.
- din patrupedie, se executa extensia alternativa din articulatiile
coxo-femurale, genunchii flectati; se mentine pozitia finala 5-6
secunde; revenire; acelasi exercitiu se poate executa cu diverse
tipuri de rezistenta; saculetii cu nisip fixati in 1/3 inferioara a
coapsei sau 1/3 inferioara a gambei, benzi elastice, diverse
montaje cu scripeti etc.
- Din pozitia stand usor departat intr-un bazin cu apa calduta sau
calda, se executa extensia alternativa din articulatiile coxofemurale cu mentinerea pozitiei finale 5-6 secunde, revenire.
Tonifierea rotatorilor interni ai coapsei pe bazin (fesierul mijlociu-fasciculul
anterior, fesierul mic, adductorul mare-fasciculul inferior);
- din pozitia decubit dorsal pe o bancheta, cu gambele atarnand la
marginea banchetei; se executa miscari de rotatie interna,
alternativ (stanga dreapta), din articulatiile coxo femurale,
47
mentinandu-se secventa finala 5-6 secunde; revenire; acelasi

exercitiu se poate executa cu diverse tipuri de rezistenta saculeti
de nisip fixati 1/3 inferioara a gambei, benzi elastice, diverse
montaje cu scripeti etc.
- Din stand usor departat intr-un bazin cu apa calda, se executa
ridicarea alternativa a genunchilor flectati la 90 grade pana la
nivelul bazinului, apoi se executa rotatia interna din articulatia
coxo-femurala mentinandu-se secventa finala 5-6secunde;
revenire.
- Acelasi exercitiu se poate executa din pozitia decubit dorsal;
Tonifierea flexorilor soldului (iliopsoas, pectineu, adductor lung si scurt)
este necesara mai rar
- din pozitia decubit dorsal, se executa ridicarea alternativa a
genunchilor la piept; revenire; acelasi exercitiu dar cu
genunchii in extensie;
- din pozitia stand intr-un bazin cu apa calda, se executa ridicarea
alternativa a genunchilor la piept; revenire, revenire acelasi
exercitiu dar cu genunchii in extensie;
- acelasi exercitiu utilizand diverse tipuri de rezistenta; saculeti
cu nisip fixati in1/3 inferioara a gambei, benzi elastice, diverse
montaje cu scripeti etc;
3. Mentinerea sau cresterea mobilitatii articulare
In mersul pe teren plat, avem nevoie de o flexie de aproximativ 50 grade,
abductie de 12 grade si de rotatie interna si externa de aproximativ 14 grade.
Acestor miscari se va acorda o atentie marita in derularea programului de
recuperare.
Articulatia poate fi pregatita cu un masaj al membrului inferior afectat dupa
care putem utiliza: mobilizari pasive, pasivo-active, autopasive (cu ajutorul
montajelor de scripeti ), active-libere, active cu rezistenta.
4. Controlul si reeducarea mersului
Toate mijloacele prezentate anterior contribuie la pregatirea mersului.
- din pozitia decubit dorsal, se executa imitarea miscarilor de
mers, fara incarcare articulara, kinetoterapeutul opune o
rezistenta acestor miscari;
- din pozitia decubit dorsal, se executa flexia abdomenului pe
bazin; revenire;
48
- din pozitia asezat pe un scaun intre doua bare paralele, se

executa ridicarea in ortostatism cu sprijin bipodal; se corecteaza
pozitia trunchiului si a membrelor; apoi se ridica genunchii
alternativ verificandu-se posibilitatea sprijinului unipodal.
- Din ortostatism intre doua bare paralele, se executa pasi mici
anteriori si din ce in ce mai mari;
- Mers pe loc intre doua bare paralele si apoi liber, si apoi cu
deplasare;
- Mers pe doua linii paralele trasate pe sol inainte si inapoi;
- Urcat si coborat trepte;
La reluarea ortostatismului si in primele etape ale reeducarii functionale a
mersului se pot folosi carje si bastoane.
In stadiul evoluat ca de altfel ca si in stadiul initial, tratamentul kinetic face
parte din tratamentul conservator si este un tratament de intretinere
intarziind mult procesul evolutiv al bolii. In acest stadiu utilizam aceleasi
mijloace terapeutice ca si in stadiul initial al bolii in functie particularitatile
individuale ale subiectului.
Stadiul final caracterizat prin dureri intense, limitare marcata a mobilitatii si
atitudini vicioase ireductibile beneficiaza in primul rand de tratament
chirurgical si apoi de kinetoterapie. Dupa aplicarea interventiei sangerande,
coxartroza devine o problema de traumatologie-ortopedie.

GONARTROZA
Gonartroza este localizarea reumatismului degenerativ la nivelul articulatiei
genunchiului.
Genunchiul este cea mai mare articulatie portanta intermediara a membrului
inferior, solicitata in momentul sprijinului, asigurarea stabilitatii, mers si
ridicarea piciorului in momentul de balans.
Durerea care este initial de intensitate mica, ulterior persistenta, cu
intensificari la flexia mare a piciorului (pozitia ghemuit, urcatul si coboratul
scarilor, mers pe teren accidentat).
49
Durerile sunt localizate pe fata anterioara sau antero-laterala a genunchiului

dar poate fi si posterior (spatiul popliteu) ce poate iradia spre gamba.
Mai tarziu pe langa durere se asociaza un deficit functional cum ar fi:
- instabilitatea determinata de insuficienta structurilor ce asigura
stabilitatea pasiva ( congruenta articulatiei, ligamente) sau a celor ce
asigura stabilitatea activa (musculatura) unde kinetoterapia reface
functia genunchiului prin exercitii de tonifiere musculara .
- limitarea mobilitatii articulare pe flexie, extensie sau amandoua.
Kinetoterapia este eficienta in redorile generate de tesuturile moi
( capsula si tesuturi periarticulare).
Avem:
1. Stadiul preartrozic (boala artrozica latenta) care reprezinta de fapt o
perioada in care genunchiul evidentiaza o stare patologica premonitorie
artrozei, responsabila de instalarea acesteia.
2. Stadiul artrozic propriu-zis ce reprezinta gonartroza instalata. Debutul
este semnalat de artroza femuro-patelara si de dezvoltarea procesului
degenerativ la intreaga articulatie.
In evolutia bolii deosebim 3 stadii(etape):
Stadiul I initial caracterizat prin:
- dureri in ortostatism prelungit si mers pe teren accidentat (mai ales la
coborarea pantelor);
- incapacitate intermitenta de fixare (inzabovire) a genunchiului la
mers;
- usoara hipotrofie a cvadricepsului;
- crepitatii articulare moderate.
Stadiul II evoluat, in care:
- durerile sunt intense si apar repede in ortostatism si mers;
- mobilitatea genunchiului s-a limitat (flexia poate ajunge pana la 90 de
grade), posibil sa se schiteze flexumul de genunchi;
- hipotonie si hipotrofie importanta a cvadricepsului, care determina o
instabilitate activa;
- crepitatii intense;
- radiografia arata o reducere a spatiului articular ( apare deviatia);
In aceasta etapa apar frecvent pusee inflamatorii articulare si periarticulare
(boala artrozica activata).
50
Stadiul III final caracterizat prin decompensare severa, definitiva,

ireversibila a genunchiului (boala artrozica decompensata):
- durerile sunt prezente la orice miscare si chiar in repaus;
- genunchiul este aproape permanent in reactie inflamatorie;
- deficitul motor sever (flexie sub 90 de grade, flexum prezent);
- deformarea reliefului articular;
- insuficienta de cvadriceps;
- mersul aproape imposibil fara sprijin in carje, bastoane sau cadru.
Obiectivele kinetoterapiei sunt:
1. combaterea durerii;
2. mentinerea sau cresterea fortei musculare si a stabilitatii articulare a
genunchiului;
3. mentinerea sau cresterea mobilitatii articulare;
4. recuperarea mersului.
1. Combaterea durerii prin:
- repaus articular;
- masaj (se indica utilizarea de antiinflamatoare nesteroidiene, gheata);
2. Mentinerea sau cresterea fortei musculare si a stabilitatii articulare a
genunchiului;
Stadiul I initial:
Izometrie:
a) pe muschiul cvadriceps:
- din pozitia asezat pe un scaun cu ambii genunchi extinsi; in 1/3
inferioara a gambei sunt fixati saculeti cu nisip; se mentine aceasta
pozitie aprox. 6-9 sec.; apoi relaxarea musculaturii extensoare a
genunchiului; se poate executa si alternativ;
- Din pozitia asezat pe un scaun cu fata la o scara fixa, scaunul se
fixeaza astfel incat plantele (talpile) pacientului sa se sprijine pe prima
sipca cu genunchiul in flexie (sub 90 de grade) iar varfurile
picioarelor ( fata dorsala a 1/3 superioare a oaselor metatarsiene ) se
sprijina pe o alta sipca a scarii fixe care se opune miscarii de extensie
a genunchiului, pacientul incearca sa execute miscarea de extensie din
51
articulatia genunchiului realizand contractia izometrica a musculaturii

anterioare a coapsei; se mentine aceasta contractie aprox. 6-9 sec.
dupa care se relaxeaza musculatura care a realizat contractia;
- Din pozitia stand pe un picior, pacientul executa usoara flexie a
genunchiului membrului inferior de sprijin, mentinand aceasta pozitie
aproximativ 6-9 sec; acelasi exercitiu se executa cu membrul inferior
opus.
b) pe muschii ischiogambieri:
- din pozitia asezat pe sol cu genunchii extinsi pacientul executa
izometrie pe muschii ischiogambieri apasand cu calcaiele pe sol; se
mentine izometria aprox. 6-9 secunde apoi musculatura care a realizat
contractia se relaxeaza;
- Din pozitia decubit ventral cu genunchii flectati la aprox. 90 de grade;
in 1/3 inferioara a gambelor se fixeaza benzi neelastice; pacientul
incearca sa execute flexia peste 90 de grade a genunchilor realizand
astfel contractia izometrica a ischiogambierilor aprox. 6-9 sec apoi
musc care a realizat contractia se relaxeaza.
- Din pozitia decubit dorsal pe o bancheta cu gambele atarnand in afara
planului de sprijin; calcaiele se sprijina pe picioarele banchetei sau pe
un plan vertical-frontal astfel incat sa blocheze miscarea de flexie
peste 90 de grade a genunchilor; pacientul executa izometrie pe
muschii ischiogambieri aprox 6-9 sec, apoi musculatura care a realizat
contractia se relaxeaza;
c) pe musculatura posterioara a gambei:
- din pozitia asezat pe o bancheta cu un membru inferior avand
genunchiul extins pe planul acesteia, celalalt membru inferior in afara
planului de sprijin al banchetei planta sprijinita pe un scaunel;
pacientul executa miscarea de flexie plantara din articulatia gleznei; se
mentin segmentele articulare pe secventa finala a miscarii aprox 6-9
sec; se realizeaza astfel contractia izometrica a musculaturii
posterioare a gambei; dupa care se realizeaza relaxarea musculaturii
care a realizat contractia;
- din pozitia asezat pe un scaun, pacientul executa miscarea de flexie
plantara din articulatia gleznei mentinand segmentele articulare la
finalul miscarii mentinandu-se aceasta pozitie aprox 6-9 sec; se
realizeaza astfel contractia izometrica a musculaturii posterioare a
52
gambei dupa care se executa relaxarea acesteia ( se poate executa

simultan cu ambele membre inferioare sau alternativ);
- din pozitia stand usor departat pe varfuri intr-un bazin cu apa calda; se
mentine aceasta pozitie aprox 6-9 sec dupa care musculatura care a
realizat contractia, se relaxeaza;
d) pe musculatura anterioara a gambei;
- din pozitia asezat cu fata la o scara fixa; varfurile picioarelor sunt
fixate la nivelul primei trepte care se opune miscarii de flexie dorsala
a articulatiei gleznei; ( se poate executa simultan cu ambele membre
inferioare sau alternativ) realizand astfel contractia izometrica a
musculaturii anterioare a gambei; se mentine aceasta contractie aprox
6-9 sec dupa care se executa relaxarea musculaturii care a realizat
contractia;
- din pozitia asezat pe o bancheta cu un membru inferior sprijinit pe
aceasta cu genunchiul extins, celalalt membru inferior atarnand in
afara planului de sprijin al banchetei sau sprijinit pe un scaunel;
pacientul cu piciorul de pe bancheta in flexie dorsala maxima mentine
aceasta pozitie aprox 6-9 sec dupa care relaxeaza musc care a realizat
contractia;
- din pozitia asezat pe un scaun, pacientul incearca sa execute miscarea
de flexie dorsala din artic gleznei contra unei rezistente opuse de catre
kinetoterapeut ( kinetoterapeutul apasa cu planta propriului picior pe
fata dorsala a piciorului pacientului in 1/3 sup a oaselor metatarsiene);
se realizeaza astfel contractia izometrica a musc ant a gambei; se
mentine aceasta contractie aprox 6-9 sec dupa care relaxeaza musc
care a realizat contractia
Izotonie:
a) pe muschiul cvadriceps:
- din pozitia stand usor departat, mainile la ceafa; pacientul executa
flexia usoara simultana a genunchilor; revenire;
- din pozitia asezat pe o bancheta cu gambele atarnand la marginea
banchetei; pacientul executa extensia din articulatia genunchiului;
revenire; se poate executa simultan cu ambele membre inferioare sau
alternativ;
- din pozitia asezat pe o bancheta cu gambele atarnand la marginea
banchetei; in1/3 inferioara a gambelor se fixeaza saculeti cu nisip;
pacientul executa extensia din artic genunchiului; revenire; se poate
executa simultan cu ambele membre inferioare sau alternativ;
53
- din pozitia decubit dorsal; pacientul executa miscari de pedalaj;

- din pozitia decubit lateral stang cu genunchii flectati la 90 de grade;
pacientul executa extensia genunchiului drept mentinand secventa
finala a miscarii cateva secunde; revenire; acelasi exercitiu se executa
cu membrul inferior opus;
- pozitia decubit lateral stang cu genunchii flectati la 90 de grade; in
1/3 inferioara a gambei se fixeaza saculeti cu nisip; pacientul executa
extensia genunchiului drept mentinand secventa finala a miscarii
cateva secunde; revenire; acelasi exercitiu se executa cu membrul
inferior opus;
b) pe musculatura posterioara a coapsei:
- din pozitia decubit ventral; pacientul executa flexia simultana a
genunchilor; revenire; acelasi exercitiu se poate executa cu flexia
alternativa a genunchilor;
- din pozitia decubit lateral stanga; pacientul executa miscarea de flexie
a genunchiului heterolateral(drept); revenire; acelasi exercitiu pe
partea opusa; acelasi exercitiu se poate executa cu flexia simultana a
genunchilor;
- din pozitia decubit ventral; in 1/3 inferioara a gambei se fixeaza
saculeti cu nisip; pacientul executa flexia genunchilor; revenire; se
poate executa simultan cu ambii genunchi sau alternativ;
c) pe musculatura posterioara a gambei:
- din pozitia decubit dorsal; pacientul executa miscarea de flexie
plantara din articulatia gleznei; revenire; se poate executa simultan
sau alternativ cu ambele membre inferioare;
- din pozitia decubit ventral pe o bancheta; pacientul executa miscarea
de flexie plantara din articulatia gleznei contra rezistentei opuse de
catre kinetoterapeut; se poate executa simultan sau alternativ cu
ambele membre inferioare;
- din pozitia decubit lateral stanga cu genunchiul drept in flexie astfel
incat mana dreapta opune rezistenta miscarii de flexie plantara contra
rezistentei opuse de propria-i mana acelasi exercitiu se poate executa
si cu membrul inferior opus;
d) pe musculatura anterioara a gambei:
- din pozitia decubit dorsal; pacientul executa miscarea de flexie
dorsala din articulatia gleznei mentinand pe secventa finala a miscarii
54
cateva secunde; revenire; se poate executa simultan sau alternativ cu

ambele membre inferioare;
- din pozitia decubit lateral stanga; genunchiul drept flectat astfel incat
pacientul sa poata opune singur rezistenta cu ajutorul propriei maini
contra miscarii de flexie dorsala din articulatia gleznei(rezistenta se
fixeaza la nivelul fetei dorsale a piciorului in 1/3 superioara a oaselor
metatarsiene); pacientul executa miscarea de flexie dorsala din
articulatia gleznei; revenire; acelasi exercitiu se executa cu membrul
inferior opus;
- din pozitia decubit dorsal pe o bancheta; kinetoterapeutul opune
rezistenta miscarii de flexie dorsala la nivelul fetei dorsale a piciorului
in 1/3 superioara a oaselor metatarsiene; pacientul executa miscarea
de flexie dorsala din articulatia gleznei; revenire; se poate executa
simultan sau alternativ de ambele membre inferioare;
Stadiul 3 final:
Posturi:
- din pozitia asezat pe un scaun cu membrul inferior afectat sprijinit cu
calcaiul pe un suport mentinand pe cat posibil genunchiul in extensie
prin propria greutate;
- din pozitia decubit dorsal cu membrul inferior afectat sprijinit pe o
perna mentinand pe cat posibil genunchiul in extensie prin propria
greutate;
- din pozitia decubit dorsal pe o bancheta, la nivelul genunchiului fixat
un saculet cu nisip;
- din pozitia decubit ventral; in 1/3 inferioara a gambei se fixeaza un
saculet cu nisip;
- din pozitia asezat departat; se mentine pe cat posibil genunchiul in
extensie prin propria greutate;
- din pozitia asezat departat; la nivelul genunchiului afectat se fixeaza
un saculet cu nisip;
- din pozitia decubit dorsal cu membrul inferior afectat in suspensie la
un montaj cu scripeti (glezna fixata cu o gheata care la randul ei e
fixata de un capat de coarda a unui scripete, la capatul celalalt al corzii
fiind fixata o contragreutate);
- din pozitia decubit ventral pe o bancheta cu genunchii in afara
planului de sprijin al acesteia mentinand pe cat posibil genunchiul in
extensie prin propria greutate; in aceiasi postura se poate utiliza si un
saculet de nisip fixat in 1/3 inferioara a gambei;
55
In acest stadiu se mai pot utiliza contractiile izometrice, solicitand

musculatura sub- si supraiacenta a articulatiei genunchiului.
3. Mentinerea sau cresterea mobilitatii articulare:
Acest obiectiv se poate realiza utilizand urmatoarele mijloace kinetice:
- mobilizari pasive;
- mobilizari auto-pasive (prin intermediul diverselor montaje cu
scripeti)
- mobilizari pasivo-active;
- mobilizari activo-pasive;
- mobilizari active libere
- mobilizari active cu rezistenta .
4. Recuperarea mersului:
Acest obiectiv se realizeaza dupa ce s-a efectuat interventia chirurgicala la
nivelul articulatiei genunchiului. Se respecta aceleasi principii aplicate si in
cazul coxartrozei , evident, tinandu-se cont de particularitatile individuale
ale pacientului.

OSTEOPOROZA
Osteoporoza - este o boala sistemica a scheletului, caracterizata prin
scaderea masei osoase si deteriorarea microarhitecturii tesutului osos, cu
reducerea rezistentei osoase (fragilitate), crescand consecutiv riscul
fracturilor produse la traumatisme minime sau chiar spontan.
Osteoporoza poate fi difuza sau localizata, dar din punct de vedere al
suferintei reumatice ne intereseaza exclusiv osteoporoza difuza.
Osteoporoza este rezultatul pierderii echilibrului functional dintre formarea
de os nou si resorbtia osoasa, suferind procesul fiziologic de remodelare.
Ritmul pierderii de masa osoasa este influentat de existenta unor boli
congenitale si numerosi factori de mediu printre care: alimentatia, consumul
de alcool, fumatul, medicamente, exercitiul fizic etc.
56
KINETOTERAPIA IN OSTEOPOROZA
- In perioada acuta se recomanda repaus la pat pentru a evita
microtraumatismele vertebrale.
- Repausul prelungit nu se recomanda deoarece se accelereaza pierderea
de masa musculara (exista o stansa legatura intre dezvoltarea masei
osoase si masa musculara ).
- In perioada cronica se recomanda repausul intermitent pe perioada de
activitate ( la 2ore, repaus 20-30 minute ).
- Nu se poate vorbi de vindecare ci de incetinirea ritmului de evolutie.
Programele kinetice urmaresc cresterea fortei musculare in special la
nivelul musculaturii paravertebrale si abdominale bazandu-se, in special pe
exercitii izometrice care inlatura riscul fracturii pe os patologic.
Exercitiile fizice aplicate in osteoporoza, urmaresc:
- tonifierea musculaturii paravertebrale si abdominale determinand
astfel cresterea densitatii coloanei vertebrale osteoporozate;
- excitarea periostului oaselor prin exercitii fizice, ce constituie un
stimul pentru formarea de os;
Programe de exercitii aplicate in osteoporoza :

Program de exercitii nr 1 :
- mers cu ridicarea bratelor prin lateral sus si ridicare pe varfuri,
inspiratie, revenire cu expiratie ;
- din ortostatism cu fata la o scara fixa, mainile fixate pe sipca din
dreptul umerilor ; se executa miscari de balans lateral al membrelor
inferioare, alternativ ;
- din ortostatism, cu mainile pe solduri, se executa rotarea bazinului
spre stanga si apoi spre dreapta ;
- din ortostatism cu mainile la ceafa, se executa rotarea coatelor anterior
si apoi posterior ;
- din ortostatism, cu mainile pe solduri, se executa inclinare laterala
stanga cu arcuire si apoi inclinare laterala a trunchiului spre dreapta ;
- din pozitia asezat total cu o minge sustinuta in ambele maini, se
executa ridicarea mingii la piept si apoi ducerea ei anterior prin flexia
si extensia coatelor ;
57
- din pozitia pe genunchi pe calcaie asezat cu mainile la ceafa, se

executa ducerea coatelor posterior cu arcuire pe inspiratie si apoi
revenire pe expiratie ;
- din pozitia asezat cu mainile sprijinite pe genunchi, pacientul executa
inspiratie concomitent cu ridicarea bratului stang prin inainte sus ;
revenire pe expiratie ; se executa acelasi exercitiu cu bratul opus ;
- din pozitia decubit dorsal cu genunchii flectati, talpile sprijinite pe sol,
picioarele usor departate, se executa ducerea simultana a genunchilor
spre stanga si apoi spre dreapta pana se atinge solul ;
- din pozitia asezat total cu genunchii departati, antebratele se sprijina
pe coapse pozitie de relaxare ;
- mers cu ridicarea bratelor prin inainte sus concomitent cu ridicarea pe
varfuri, inspiratie, revenire cu expiratie ;
- din ortostatism cu fata la o scara fixa, mainile apuca sipca din dreptul
umerilor cu picioarele usor departate, se executa ridicari pe varfuri si
apoi ridicari pe calcaie ;
- din ortostatism cu mainile la ceafa, se executa rasucirea trunchiului
alternativ spre dreapta si spre stanga concomitent cu ridicarea bratului
din partea respectiva, prin inainte sus ;
- din ortostatism cu fata la o scara fixa, cu mainile sprijinite de sipca de
la nivelul umerilor, piciorul stang se dispune pe sipca a treia sau a
patra, se realizeaza flexia si extensia genunchilor concomitent cu
flexia si extensia coatelor ; acelasi exercitiu se executa si cu membrul
inferior opus ;
- din ortostatism, se mentine in echilibru o minge de cauciuc, pe un
picior ridicat de la podea timp de aproximativ 7-10 secunde ; acelasi
exercitiu se executa cu membrul inferior opus ;
- din pozitia asezat total, cu o minge sprijinita in ambele maini, se
executa ridicarea mingii prin inainte sus pe inspiratie ; coborarea
mingii la nivelul coapselor pe expiratie ;
- din pozitia asezat pe un scaun, se executa extensia alternativa a
genunchilor ; revenire ;
- din patrupedie, se executa ducerea alternativa a genunchilor la piept ;
revenire ;
- din pozitia decubit dorsal, mainile pe abdomen, se executa inspir
profund cu ridicarea peretului abdominal, expir lent cu pronuntarea
literei S si coborarea abdomenului ;
58
- din pozitia asezat total cu genunchii departati, antebratele se sprijina

pe coapse pozitie de relaxare ;
- alergare usoara timp de 30 de secunde ;
- din ortostatism, bratele lateral, coatele in extensie, se executa miscari
circulare cu bratele, crescand treptat amplitudinea, apoi scazand-o
timp de 30 secunde, pauza aprox. 5 secunde, apoi se reia exercitiul in
sens invers ;
- mers cu mainile la ceafa si ridicarea alternativa a genunchilor la
piept ;
- din ortostatism cu mainile pe solduri in fata oglinzii, se executa
inclinarea capului spre stanga apoi spre dreapta autocontrol ;
- din pozitia asezat total cu un baston de capete inainte apucat ; se
executa ridicarea bastonului prin inainte sus pe inspir ; revenire pe
expir ;
- din pozitia asezat cu picioarele departate cu un baston fixat cu ajutorul
coatelor la nivelul omoplatilor ; se executa aplecarea anterioara a
trunchiului ; revenire ; nu se lucreaza cu toracele blocat ;
- din patrupedie, se executa asezarea sezutului pe calcaie ; revenire ;
- din patrupedie, se executa ducerea alternativa a cate unui genunchi la
piept ; nu se lucreaza cu toracele blocat ;
- din decubit dorsal cu genunchii flectati, talpile sprijinite pe sol,
picioarele usor departate, se executa coborarea genunchilor spre
stanga si spre dreapta pana ating solul ;
- din ortostatism cu picioarele departate, trunchiul usor aplecat anterior,
bratele se sprijina pe marginea ferestrei: inspir expir pozitie de
relaxare;
Program de exercitii nr 4:
- alergare usoara 1 minut ;
- mers cu ducerea bratelor prin lateral sus concomitent cu ridicarea pe
varfuri pe inspir ; revenire pe expir ;
- din ortostatism, se executa ridicarea alternativa a genunchilor la piept;
revenire; nu se lucreaza cu toracele blocat;
- din ortostatism ; se executa inclinarea laterala a capului si gatului spre
stanga si apoi spre dreapta cu tendinta de a lipi urechea de umar;
- din pozitia pe genunchi pe calcaie asezat, mainile apuca gleznele ; se
executa ridicarea sezutului prin ducerea bazinului anterior ;
59
- din ortostatism cu spatele la o scara fixa, mainile apuca sipca de la

nivelul bazinului ; se executa usoare genuflexiuni ; nu se lucreaza cu
toracele blocat ;
- din pozitia decubit dorsal cu genunchii flectati la nivelul pieptului ; se
executa rotarea simultana a genunchilor spre dreapta si apoi spre
stanga ; nu se lucreaza cu toracele blocat ;
- din pozitia decubit dorsal ; se executa miscari de pedalare ale
membrelor inferioare ; nu se lucreaza cu toracele blocat ;
- din pozitia decubit dorsal ; se executa ducerea alternativa a
genunchilor la piept cu varfurile picioarelor intinse ; nu se lucreaza cu
toracele blocat ;
- din pozitia decubit dorsal cu genunchii flectati la nivelul pieptului,
mainile pe sold ; se executa inspir cu alunecarea mainilor spre axila,
revenire pe expiratie ;
- din ortostatism se inclina capul spre stanga si spre dreapta cu tendinta
de a lipi urechea de umar ;
- din ortostatism cu mainile la ceafa, se roteaza coatele inainte si
inapoi ;
- din ortostatism cu palmele pe abdomen, inspiratie cu ducerea capului
si a umerilor inapoi, revenire cu expiratie ;
- din ortostatism cu fata la scara fixa si picioarele usor departate,
mainile apuca sipca de la nivelul umerilor, ridicari alternative pe
varfuri si pe calcaie ;
- din pozitia asezat, cu o minge medicinala in maini, ducerea mingii la
piept prin flexia bratelor si inspiratie , revenire prin extensie si
expiratie ;
- din pozitia pe genunchi asezat, mainile la ceafa, se executa proiectia
in plan posterior a coatelor ;
- din decubit dorsal cu genunchii flectati, talpile sprijinite pe sol, se
executa departarea si apropierea genunchilor ;
- din decubit dorsal, cu genunchii flectati pe abdomen, se executa
simetric ducerea in cerc spre dreapta si spre stanga a genunchilor ;
- din pozitia decubit dorsal cu genunchii flectati pe abdomen, mainile
pe sold, inspiratie cu alunecarea mainilor spre axial, revenire cu
expiratie;
- din pozitia decubit dorsal, cu genunchii flectati, talpile pe sol , se
executa inspiratii si expiratii modificand diametrul sagital al
abdomenului;
60
- mers cu mainile la ceafa cu ridicarea alternativa a genunchilor la
piept ;
- din ortostatism cu fata la oglinda, mainile pe sold, se executa
inclinarea capului spre dreapta si spre stanga autocontrol ;
- din ortostatism cu mainile pe umeri, se executa rotatia ampla a
bratelor inainte si inapoi ;
- mers cu bratele intinse sus, se executa circumductii simultan cu
extensia trunchiului;
- din ortostatism cu fata la scara fixa, se prinde cu mainile sipca de la
nivelul umerilor si se duce bazinul spre dreapta si spre stanga;
- din pozitia asezat cu picioarele intinse, cu bastonul tinut in maini pe
coapse, se executa flexia bratelor cu inspir si revenire cu expir ;
- din pozitia asezat pe un scaun flexia alternativa din articulatia coxofemurala eventual ajutat de maini ;
- din pozitia asezat se executa extensia alternativa a genunchilor pana
cand gamba ajunge la orizontala ;
- din pozitia decubit dorsal, se executa ducerea bratelor prin inainte sus,
coatele in extensie, inspiratie, revenire cu expiratie ;
- din pozitia decubit dorsal se executa flexia alternativa a genunchilor
cu varful picioarelor intinse.
KINETOTERAPIA N AFECIUNILE REUMATICE 12,13
MIJLOACE I METODE ALE KINETOTERAPIEI N
REUMATISMUL DEGENERATIV AL MEMBRULUI SUPERIOR
Periartrita scapulo - humeral
Este un sindrom clinic dureros insotit de redoare si de limitarea
miscarilor, datorita afectarii structurilor periarticulare (ligamente, capsula,
tendoane, bursa, muschi) prin leziuni degenerative si / sau inflamatorii.
Din punct de vedere clinic periartrita scapulo humerala include trei
forme de suferinta :
1. forma predominant algica :
a. umar
dureros
simplu
(tendinita
supraspinosului si bicipitala );
b. umar
dureros
acut
(bursita
subacromiodeltoidiana);
61
2. forma predominant limitata functional :

c. umarul blocat;
d. umarul pseudoparalitic;
3. forma mixta.
A. Umarul dureros simplu ( periartrita dureroasa simpla ).
- Este consecinta leziunilor degenerative (uneori calcificate) ale
tendoanelor celei de-a doua articulatii ( acromioclaviculara) mai ales
tendoanele supraspinosului si bicepsului.
Se caracterizeaza prin:
- dureri moderate la nivelul umarului la efectuarea unor gesturi uzuale
- pastrarea mobilitatii articulare ( rar discreta impotenta functionala).
Avem 3 stadii: acut, subacut si terminal

Obiectivele si mijloacele kinetoterapiei in stadiul acut:
- Combaterea durerii
- Mijloace :
- Imobilizare in pozitia de repaus (pentru detensionarea tendonului afectat),
cu bratul in abductie la 35 45 grade, cu o perna mica sub axila si sustinut
in esarfa.
- In timpul noaptii, abductia este mentinuta cu o perna, bratul se sprijina si el
pe o perna pentru a realiza o usoara flexie si daca este posibil se asociaza o
usoara rotatie externa,
- Nu se executa miscari cu membrul superior afectat.
- Se realizeaza mobilizari active libere ample cu membrul superior sanatos.
- Cu membrul afectat se realizeaza contractii izometrice cu rezistenta opusa
de catre kinetoterapeut cu priza distala pe antebrat sau mana;
- Tehnica hold relax ( opunere relaxare) bazata pe izometrie
Obiective si mijloace ale kinetoterapiei in stadiul subacut:
1.Combaterea durerii
2.Prevenirea aparitiei redorii articulare
- Mijloace :
62
- Posturari:
- In flexie: pacientul in decubit dorsal cu bratul sus in prelungirea
trunchiului, genunchii flectati; un saculet cu nisip dispus la nivelul 1/3
inferioare a bratului, cotul se mentine extins.
- In extensie: pacientul in pozitia decubit dorsal pe o bancheta cu
membrul superior afectat in afara planului de sprijin; un saculet cu
nisip dispus la nivelul 1/3 inferioare a bratului.
- In abductie: din pozitia asezat pe un scaun cu spatar astfel incat
spatarul scaunului sa fie sub axila; intre spatarul scaunului si axila se
pune o perna, astfel incat bratul sa fie fixat in abductie.
- In rotatie externa: din pozitia decubit dorsal pe o bancheta cu mainile
sub cap, se incearca coborarea coatelor pe planul patului.
- In rotatie interna: din pozitia asezat pe un scaun; se incearca ducerea
antebratelor in regiunea lombara.
- mobilizari pasive realizate de kinetoterapeut tractiune pentru
decoaptare glenohumerala;
- mobilizari pasivo active;
- mobilizari active asistate;
- mobilizari autopasive pendulare de tip Codman, fara si apoi cu incarcare
(in ortostatism, cu trunchiul sprijinit de o masa la 90 grade fata de membrele
inferioare, cu membrul superior afectat atarnand pe langa trunchi, executa un
balans de felxie extensie si circumductii imitand miscarile oscilatorii ale
unui pendul);
- mobilizari active libere, prin realizarea diagonalelor Kabat pentru
membrele superioare,
se incepe diagonala 1 flexie D1F (flexie adductie rotatie interna),
apoi se continua cu diagonala 2 flexie D2F (flexie abductie rotatie
externa);
- mobilizari active cu rezistenta, rezistenta opusa de kinetoterapeut, pentru
realizarea diagonalelor Kabat, este in functie de durere.
Obiective si mijoace ale kinetoterapiei in stadiul terminal :
Recuperarea mobilitatii controlate a umarului;
Recuperarea fortei musculare.
Mijloace :
- mobilizari active libere;
63
- mobilizari active cu rezistenta;

- hidrokinetoterapia.
Program de exercitii nr. 1
1.Mers pe varfuri cu ducerea bratelor lateral, apoi lateral sus, apoi sus cu
arcuire; revenire.
2. Mers pe varfuri cu rotarea bratelor inainte si inapoi
3. Mers cu un baston pe umeri de capete apucat, la fiecare 3 pasi se executa
ducerea bastonului deasupra capului; bratele intinse.
4. Mers cu mainile la ceafa cu ducerea coatelor inapoi cu arcuire
5. Mers pe loc in fata oglinzii, controlam pozitia umerilor si ii redresam in
atitudine corecta.
6. Din pozitia asezat pe un scaun, cu mainile la ceafa, se executa ducerea
coatelor inapoi, apoi rotarea coatelor posterior.
7. Din pozitia asezat pe un scaun cu cate o haltera mica (sau saculet de nisip)
in fiecare mana se executa ridicarea bratelor prin inainte (apoi prin lateral)
sus pe inspir si revenire pe expir.
Program de exercitii nr.2
1. Din pozitia atarnat cu spatele la scara fixa; se mentine pozitia 6 secunde.
2. Din pozitia asezat bratele intinse deasupra capului cu un baston de capete
apucat, se mentine pozitia 6 secunde.
3. Din pozitia asezat departat, bratele intinse sus cu un baston de capete
apucat se executa ducerea bratelor (extensie) cu arcuire; apoi se executa
indoirea trunchiului alternativ spre stanga si spre dreapta cu bratele intinse
sus.
4. Din pozitia atarnat cu fata la scara fixa se executa coborarea din sipca-n
sipca cu ajutorul mainilor.
5. Din pozitia atarnat la bara, priza pe bara in pronatie, distanta dintre maini
este 1,5 ori distanta dintre umeri; se executa tractiuni pe inspir si revenire pe
expir.
6. Din pozitia stand intre doua corzi elastice verticale apucat; se executa
impingerea corzilor in afara intinzand bratele.
7. Din pozitia stand cu spatele la scara fixa cu bratele intinse sus apucat de
sipca; se executa pasire anterior cu un picior si extensie ampla a capului,
umerilor si trunchiului.
8. Din pozitia stand departat cu bratele intinse lateral se executa ducerea
bratelor inapoi cu arcuire pe inspir si revenire pe expir.
64
9. Din pozitia stand departat se executa fandare inainte simultan cu ridicarea

prin inainte sus cu arcuire pe inspir si revenire pe expir.
Program de exercitii nr.3
1. Din pozitia stand pe varfuri, bratele intinse sus; se mentine pozitia cateva
secunde apoi revenire; nu se lucreaza cu toracele blocat.
2. Mers ghemuit, mainile prinse la spate, bratele in extensie.
3. Mers cu bratele intinse lateral putin peste nivelul umerilor cu palmele
orientate in sus, tinand cate o haltera mica in fiecare mana.
4. Mers cu bratele intinse lateral, se descriu cerculete cu bratele in timpul
mersului simultan cu ducerea umerilor inapoi.
5. Mers cu bratele intinse sus cu un baston de capete apucat, se executa
apropierea si departarea mainilor de mijlocul bastonului prin alunecare.
6. Mers cu bratele intinse sus cu un cordon elastic apucat de capete; se
executa ducerea bratelor lateral in afara si intinderea cordonului.
7. Mers cu mainile apucat la spate simultan cu ducerea umerilor inapoi in
ritmul pasilor.
8. Mers pe varfuri cu ridicarea bratelor prin lateral sus simultan cu indoirea
unu genunchi la piept.
B. Umarul dureros acut (hiperalgic)
Poate debuta in mod brutal, cu o durere atroce si impotenta totala a
membrului superior; alteori aceasta forma clinica este continuarea evolutiei
unui umar dureros simplu.
Se caracterizeaza prin :
- dureri violente, insuportabile; se intensifica nocturn si la orice tentativa de
mobilizare;
- semne de inflamatie.
Obiective si mijloace ale kinetoterapiei:
1. Combaterea durerii;
2. Recuperarea mobilitatii controlate a umarului;
3. Cresterea fortei musculare pe grupele musculare deficitare.
Mijloace :
65
- imobilizarea bratului in abductie de 70 grade si usoara flexie;

- izometrie usoara a membrului superior afectat dupa disparitia durerii
(remisia procesului inflamator);
- tehnicile de intindere capsulo ligamentara bazate pe tractiune si apoi
mobilizari pasive analitice (tractiune axiala pe brat, tractiune in afara capului
humeral, decoaptare glenohumerala, etc.) in afara fazei acute;
- mobilizari active cu rezistenta progresiva pe schema Kabat diagonala 1
flexie;
- tehnica hold relax cu tensiune izometrica ce va creste treptat
realizandu-se relaxare musculara cand durerile aproape au disparut;
- mobilizari active cu rezistenta (in special : deltoid, trapez, biceps si
coracobrahial muschi ce asigura ascensiunea capului humeral);
- hidrokinetoterapia chiar din fazele dureroase;
- exercitii cu bastonul sau la spalier (scara fixa);
C. Umarul blocat
Este o suferinta frecvent intalnita, care debuteaza cu dureri moderate ale
umarului, exacerbate nocturn, pretand la confuzie cu un umar dureros
simplu.
Evolueaza lent, se instaleaza o limitare marcata a mobilitatii umarului realizand
asa numitul umar inghetat.
- Durere, prezenta la debut, putand sa persiste cu o intensitate scazuta sau poate sa
dispara si sa reapara periodic pe parcursul bolii:
- Leziuni inflamatorii ale capsulei glenohumerale.
Obiective si mijloace ale kinetoterapiei:

1.Combaterea durerii;
2.Recuperarea mobilitatii controlate a umarului;
3.Recuperarea fortei musculare.
Mijloace :
- Kinetoprofilaxia sau un tratament preventiv al capsulitei retractile.
- Un tratament corect se realizeaza prin:
- posturarea corecta a umarului inflamat
abductie,rotatie externa si flexie de brat);
66
(in
- mobilizarea precoce a membrului superior

- In faza de redoare structurala se insista asupra aplicarii prelungite de
caldura inaintea programului kinetic, se realizeaza:
- mobilizari active libere;
- mobilizari active cu rezistenta progresiva;
- terapia ocupationala ( inot, jocuri sportive etc.).
D. Umarul pseudoparalitic
Apare ca urmare a perforarii sau rupturii la diverse grade a tendoanelor
muschilor rotatori, aparuta de obicei pe un fond degenerativ ( dupa 60 de
ani) dupa traumatisme minore.
Ruptura calotei rotatorilor poate aparea si la tineri dupa un traumatism
puternic, apare o echimoza intinsa pe fata anterioara a bratului.
- disocierea dintre mobilitatea pasiva si cea activa;
- durerea intensa initial ( in cazul traumatismului), diminuata spontan sau cu
tratament antialgic, dar impotenta functionala persista.
Kinetoterapia utilizeaza doua tipuri de recuperare functionala, care se aplica
in functie de intensitatea durerii si de gravitatea rupturii tendinoase (dupa
Sbenghe):
a.Recuperarea fara atela;
b.Recuperarea cu atela.
a. Recuperarea fara atela
- se utilizeaza cand durerile sunt moderate si se
conserva o oarecare mobilitate activa, ceea ce
sugereaza o ruptura partiala tendinoasa;
kinetoterapia se realizeaza din pozitie joasa a
bratului, in patru etape :
Etapa I
- dureaza 10 15 zile si cuprinde exercitii care nu sunt
foarte solicitante pentru bolnav.
Mijloace :
- mobilizari pasive ale bratului;
67
- exercitii pentru mobilizarea globala a umarului, cu

controlul miscarii in oglinda;
- exercitii dinamice de alungire axiala a coloanei
vertebrale cervicale cu coborarea umerilor si
izometrie pentru tonifiere musculara;
- exercitii de relaxare a membrului superior, cefei,
umarului (Jacobson, Schultz);
- orice tip de mobilizari pentru cot si mana;
- izometrie pentru deltoid.
Etapa a II a
- dureaza alte doua saptamani, exercitiile devin mai
solicitante si mai complexe.
Mijloace :
- exercitii de alunecare in jos a bratului in usoara
abductie si exercitii de alunecare anterioara a bratului,
executate pasiv si fata basculare;
- mobilizari activo pasive si autopasive cu ajutorul
unui scripete sau al celuilalt membru superior;
- exercitii de pendulare de tip Codman, fara greutate in
mana;
- mobilizari active asistate pe flexie cu rotatie interna si
in abductie cu rotatie externa;
- hidrokinetoterapia.
Etapa a III a
- se instaleaza la aproximativ o luna de la accident;
Mijloace :
- mobilizari active asistate;
- mobilizari active libere se face pana la punctul de
insuficienta, numit punct de trecere (unde are loc
conflictul de frecare) dupa care se face coborarea cat
mai lenta a bratului, asistata de kinetoterapeut cele
mai utile mobilizari sunt din zona inalta, deasupra
punctului de trecere.
Etapa a IV a
- este etapa de refacere functionala, cand toate
miscarile active sunt posibile;
68
In aceasta etapa se urmareste:

- Tonifiere musculara prin izometrie si mobilizari active cu rezistenta evitand
pe cat posibil punctul de trecere.
- Stabilitate umarului si mobilitatea controlata prin tehnici specifice terapiei
ocupationale.
b. Recuperarea pe atela
- Se foloseste in cazuri grave cu rupturi tendinoase mari, cand durerile sunt
intense si impotenta functionala marcata;
- Se lucreaza din pozitie inalta a bratului 70 grade abductie si 40 50
grade flexie;
- Se descriu patru etape distincte, dar trecerea de la o etapa la alta este mai
lenta.
Etapa I
Dupa 10 14 zile de la accident, nu se solicita articulatia scapulo humerala
afectata.
Mijloace:
- exercitii de respiratie;
- mobilizari ale cotului si mainii pe atela;
- mobilizari active pentru coloana cervicala;
- izometrie pentru muschii cefei;
- mobilizarea intregului membru superior, cu bratul pe
atela;
- izometrie pe deltoid.
Etapa a II a
- cuprinde urmatoarele patru saptamani;
- fara sa se solicite zona lezionata, se incepe o perioada
de intretinere functionala a umarului cu exercitii
progresive.
Mijloace :
- Exercitii de mobilizare pasiva de abductie si flexie de la nivelul atelei spre
zenit;
- Exercitii fara atela, dar cu bratul sustinut de kinetoterapeut spre zenit si
caudal;
- Exercitii de pendulare tip Codman, fara greutate.
69
- Mobilizari active asistate executia unor miscari uzuale (ducerea mainii la

gura, pe cap, la ceafa, la spate, etc.).
Etapa a III a
- Se instaleaza cand se scoate atela, acest lucru se realizeaza cand bolnavul
este capabil sa ridice o geutate de 1 kg de la nivelul atelei pana la zenit;
- Se incepe solicitarea zonei lezionate;
- Aceasta perioada dureaza aproximativ 6 saptamani.
Mijloace :
- mijloacele recomandate alcatuiesc un program kinetic
similar ca metodologie cu programul etapei a III a
din recuperarea fara atela;
- atentie asupra progresivitatii care trebuie sa fie mai
lenta.
Etapa a IV a ( aceleasi mijloace ca in cazul etapei a IV-a din
recuperarea fara atela)
- Este etapa de refacere functionala a umarului.
Se urmareste:
- Tonifiere musculara prin izometrie si mobilizari active cu rezistenta evitand
pe cat posibil punctul de trecere.
- Stabilitate umarului si mobilitatea controlata prin tehnici specifice terapiei
ocupationale.
70
71

Afectiuni Reumatice LP-uri

Încărcat de

Informații document

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Afectiuni Reumatice LP-uri

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

KINETOTERAPIA IN AFECTIUNILE REUMATICE LP 2

EVALUAREA BOLNAVULUI REUMATIC

Ex. Abductia umarului

Avem si cazuri atipice cand coloana se curbeaza invers: cifoza cervicala,

O alta grupa a scoliozelor o formeaza cele statice prin deformari ale

ex. Flexia antebratului pe brat

b) studiul staticii coloanei vertebrale - aprecierea pozitiei coloanei

Examinri privind evidenierea afectrii vertebrale

Afectiuni reumatice - LP3, LP4

- acumulare intraarticulara de lichid sau proliferare sinoviala

- dus mana dupa ceafa

Examenul clinic al mainii

- cu genunchiul intins ( miscarea e mai limitata din cauza

Examenul clinic al soldului

- sold in flexum (compenseaza hiperlordoza lombara), flexum mai mare

- Flexia genunchiului Muschii: semitendinosul, semimembranosul,

Examenul clinic al piciorului

- modificarea culorii tegumentelor: rosu(artrite acute), rosu

KINETOTERAPIA IN AFECTIUNILE REUMATICE LP 5

Sindromul algo-functional cervical

Frecvent nevralgia cervicobrahiala este precedata de dureri cervicale

Fig. 1 - Exemplu de puncte trigger

- La palpare apare o durere paramediana, la nivelul interlinului afectat

- Cand avem compresiune medulara pot aparea semne medulare ca

procedee ca: efleuraj, presiuni combinate cu intinderi ale tesuturilor, frictiuni

Programul de exercitii nr.2

- Acelasi exercitiu se poate executa cu o rezistenta opusa de catre

KINETOTERAPIA IN AFECTIUNILE REUMATICE LP6, LP7 SI LP8

Sindromul algo-functional lombo-sacrat

abductia coapsei, flexia genunchiului si flexia dorsala a piciorului si a

Perioada acuta dureri intense lombo-sacrate cu sau fara iradiere;

Reechilibrarea sistemului nervos vegetativ (SNV)

- masaj foarte bland (netezire, usoare frictiuni) a musculaturii

3.Scaderea iritatiei radiculare, se poate realiza prin :

B. KINETOTERAPIA IN PERIOADA SUBACUTA

- continuarea cu rezistenta mai mare a izometriei prin metoda holdrelax;

Ex 9 decubit dorsal : se ridica alternativ cate un membru inferior cat mai

Scopul este ca trunchiul inferior in ortostatism sa realizeze, in primul rand,

- Sezand linia genunchilor deasupra liniei soldurilor cu 8-10 grade

- ridicarea greutatilor, sofatul

2) din pozitia decubit dorsal cu bratele intinse sus, se executa flexia

7) din pozitia stand departat cu un baston de capete apucat, bratele intinse

2) din pozitia asezat, bratele intinse sus cu o minge sprijinita cu ambele

4) din pozitia culcat pe spate (decubit dorsal) cu membrele inferioare

5) din pozitia stand departat cu un baston la spate sustinut cu bratele

6) din pozitia stand cu spatele la scara fixa cu mainile apucat la nivelul

cu lovirea mingii apoi prinderea mingii simultan cu revenire la pozitia

KINETOTERAPIA IN AFECTIUNILE REUMATICE LP 9

pantofului) sau sa-si incruciseze picioarele, schiopatarea apare in general

KINETOTERAPIA IN COXARTROZA Stadiul initial

1. Combaterea durerii si a atitudinilor vicioase;

- din pozitia asezat pe un scaun plantele sprijinite pe un suport ,

- al grupului posterior al coapsei: muschii ischio-gambieri.

Pelvitrohanterienii sunt rotatori externi avand un rol important in fixarea

mentinandu-se secventa finala 5-6 secunde; revenire; acelasi

- din pozitia asezat pe un scaun intre doua bare paralele, se

KINETOTERAPIA IN AFECTIUNILE REUMATICE LP 10

Durerile sunt localizate pe fata anterioara sau antero-laterala a genunchiului

Stadiul III final caracterizat prin decompensare severa, definitiva,

articulatia genunchiului realizand contractia izometrica a musculaturii

gambei dupa care se executa relaxarea acesteia ( se poate executa

- din pozitia decubit dorsal; pacientul executa miscari de pedalaj;

cateva secunde; revenire; se poate executa simultan sau alternativ cu

In acest stadiu se mai pot utiliza contractiile izometrice, solicitand