FACTORII DETERMINANI AI

DEZVOLTRII
TURISMULUI

Caprariu Alexandru

ECTS
ANUL II

FACTORII DETERMINANI AI DEZVOLTRII

TURISMULUI

Turismul ca fenomen social se desfasoara n functie de actiunea mai multor

factori, specifici unei anumite perioade istorice. Factorii genetici nu actioneaza izolat, ci
simultan n strnsa interdependenta. Principalii factori care determina dezvoltarea
turismului sunt: calitatea mediului nconjurator, factorii demografici, economici, politici,
sociali, psihologici etc. Rolul unuia dintre acesti factori poate deveni primordial ntr-o
anumita perioada pentru un anumit teritoriu. n timp putem asista la o schimbare a
importantei rolului lor pentru acelasi teritoriu n functie de alte criterii (de exemplu: de
moda, caci putem vorbi de o "moda" si n turism). n cele maim lute cazuri acesti factori
actioneaza n strnsa interdependenta asociindu-se n atragerea turistilor potentiali.

2.1. Calitatea mediului nconjurator

Mediul nconjurator (totalitatea componentelor naturale si antropice) ofera
resursele de baza, cu cea mai mare importanta pentru turism. Factorii de mediu pot sa fie
favorabili sau restrictivi pentru dezvoltarea activitatilor turistice. Mediile nconjuratoare
echilibrate, bine pastrate, impulsioneaza activitatea turostica. Mediul natural constituie
princi 19119b17t pala materie prima utilizata n industria turismului. Relieful, calitatea
aerului si apelor, a vegetatiei, peisajele frumoase si echilibrate reprezinta factorii de
mediu ce determina precticarea tipurilor de turism: de odihna, de tratament, de recreere,
de vnatoare si pescuit etc.
Degradarea reliefului si a solurilor prin exploatari miniere (n special cariere), prin
poluarea aerului si a apei, prin distrugerea nvelisului vegetal duc la eliminarea regionala
sau locala a turismului. ntre turism si mediul nconjurator exista relatii de
interdependenta:
A. Prin turism se valorifica si se conserva medii nconjuratoare putin favorabile altor
activitati antropice. Exemplu: stncarii, chei, pesteri, mlastini de turba etc.
B. Turismul duce la deteriorarea propriei sale substante de existenta prin: poluarea
solului, a aerului si a apei, prin circulatia turistica mecanizata, poluarea padurilor,
distrugerea elementeloe rare, suprasolicitarea unor locuri (culegerea florilor,
taierea brazilor, focurile etc.). Adeseori turismul este considerat "barometru al
calitatilor mediului1[1]".
Definitia lui Koln, de "functie a mediului" se exprima prin faptul ca E, calitatea
mediului, este o functie descrescatoare n raport de produsul social sau national (Y),
si descrescatoare n raport cu bugetul (B).

E = E (Y, B)
N.N. Constantinescu (1976):
1

E = E (Y, B, S, P)
S = structura productiei
P = progresul tehnico-stiintific.
Se admite ca turismul este o functie a mediului, adica T = T (E), puternic
influentat ca marime de venitul mediu sau nivelul de trai (K) si de numarul populatiei
(N). n aceste conditii:

T = T (E, K, N)
Turismul este prin natura sa o activitate atrasa demediile nconjuratoare naturale
si sociale, dar mai ales de cele ce au calitatea de a fi unice si fragile. Discutnd relatia
dintre acestea se observa ca n cele mai multe cazuri, se calculeaza consecintele sale
asupra mediului si societatii.
ntre mediul nconjurator, ca factor, si turism, ca activitate, exista influente
positive si negative. Se arata adesea impactul turismului asupra mediului, n special latura
negativa, generata de o activitate intensa si gresit dirijata. Dar trebuie sa vedem n ce fel,
starea mediului nconjurator, la un moment dat, se reflecta n activitatea turistica. Acest
fenomen se resimte mai ales n dezvoltarea locala si regionala a turismului. Valoarea
calitativa si cantitativa a resurselor naturale si antropice este determinanta asupra
turismului. Exploatarea irationala la un moment dat creeaza riscul de a distruge tocmai
suportul de care orice activitate turistica este dependenta.
Mediul nconjurator, prin calitatea lui, poate trece pe primul loc ntre
factorii actuali determinanti ai fenomenului turistic.

2.2. Factorii demografici

Turismul este o creatie umana, rezultata din nevoia de recreere. Deci,
preutindeni si n toate timpurile, omul a reprezentat principalul element al aparitiei si

dezvoltarii turismului. Cresterea numarului de locuitori ai planetei a determinat sporirea

treptata a numarului de turisti; astfel turismul s-a generalizat treptat ca fenomen social.
De la 1,8 mld. loc. n 1920 numarul locuitorilor globului a depasit 6 mld. la sfrsitul
anului 2000. Dupa al doilea razboi mondial, ca urmare a industrializarii si urbanizarii a
crescut nivelul de trai al populatiei si s-a produs explozia demografica. Aceasta a fost mai
accentuata n tarile n curs de dezvoltare.
Cresterea numerica a populatiei, n special a populatiei urbane, a dus la
cresterea numarului de turisti. n 1950 ponderea populatiei urbane pe glob era de 29%,
ajungnd n 2000 la 50%. n tarile n curs de dezvoltare, proportia populatiei urbane a
crescut de la 17 la 39%, iar n tarile dezvoltate de la 54 la peste 76%. Ariile cele mai
urbanizate, n 2000, sunt Europa (75%), America de Nord (75%) si America de Sud
(73%). Aceasta arata ca procesul de urbanizare este n plina dezvoltare n toate tarile de
pe glob, ceea ce contribuie la cresterea rezervei de turisti. n functie de marimea
asezarilor urbane creste si numarul turistilor care se deplaseaza pe distante mici. n anul
2000, numarul oraselor milionare a trecut de 300, ele fiind emitatori importanti de turisti
(si receptori de asemenea).
Structura populatiei pe grupe de vrsta influenteaza volumul fluxurilor
turistice, alegerea locului de destinatie, a perioadei deplasarii, a mijloacelor de transport
utilizate si a tipului de turism. Statisticile arata ca n ultimii ani a crescut ponderea grupei
de vrsta cuprinsa ntre 15 si 24 de ani. De asemenea, dupa al doilea rzboi mondial,
creste substantial participarea grupei de vrsta de peste 65 ani. Aceasta se explica prin
cresterea sperantei medii de viata n toate tarile emitatoare de turisti (n Europa de Vest,
peste 80 de ani), existenta timpului liber, cresterii veniturilor, mbnatatirea conditiilolr de
sanatate, n final cresterea nivelului de trai.
Structura pe grupe de vrsta influenteaza balanta timpului de ocupare a
bazelor turistice. Grupa vrstnica asigura ocuparea bazelor de tratament si cura balneara
n perioadele extrasezonale, cnd si preturile sunt mai mici. Adultii si tineretul (elevi si
studenti) participa la activitatile turistice n timpul concediilor de odihna si n perioada
vacantelor, cnd sunt solicitate bazele de cazare din regiunile litorale si montane. innd

cont de gradul de mobilitate al populatiei tinere si de dorinta de cunoastere, este necesara

crearea unor conditii optime de practicare a turismului, de vizitare att a obiectivelor
naturale, ct si a celor culturale si istorice. n acelasi sens, trebuie adaptate bazele de
cazare oferite, apelndu-se la moteluri, hanuri, cabane, campinguri, tabere pentru tineret
etc. Turismul practicat de grupa vrstnica este orientat catre activitatile de recreere si
ngrijire a sanatatii si mai putin de vizitare.
Organizarea transportului se face diferentiat pe grupe de vrsta. O atentie
deosebita se acorda transportului si serviciilor oferite grupei vrstnice, dornica de mai
mult confort. Tot mai multi turisti, n special din tarile dezvoltate, prefera transportul cu
autoturisme (pe care la nchiriaza) sau cu microbuze (10-20 locuri).
Structura profesionala a turistilor constituie un factor semnificativ pentru
tipurile de turism practicat2[2]:
se obesrva o participare mai mare a celor cu studii superioare (profesori, medici,
ingineri etc.) si cu studii medii, dect a celor ce presteaza o munca fizica
(muncitori necalificati, agricultori)
dorinta spre calatorie este n raport cu veniturile obtinute de familie;

calatoria depinde de locul si rolul ocupat n ramurile de activitate, de durata

concediilor si de repartitia acestora n timpul unui an calendaristic.
n circulatia turistica apar doua extreme: dorinta spre calatorie ajunge la nivel

maxim la liberii profesionisti si intelectuali (75-80%), si cote minime la populatia

agricola (5-10%).
Structura profesionala a populatiei influenteaza adaptarea fizionomiei unei
asezari turistice la cerintele ei specifice, si invers, anumite tipuri de dotari atrag anumite
grupe profesionale si sociale de turisti.

2.3. Factorii economici

Transformarea necesitatii de practicare a turismului n realitate depinde de
resursele financiare ale populatiei, n conditiile existentei timpului liber. Astfel, factorul
economic se impune n geneza turismului prin veniturile reale si cresterea duratei
concediilor platite. Partea din veniturile personale (familiale) ramasa la dispozitia fiecarui
membru al societatii dupa achitarea cheltuielilor curente (locuinta, hrana, mbracaminte,
taxe si impozite, transport etc) poate fi luata n seama pentru practicarea turismului pe
masura puterii lor de cumparare (n functie de crize, inflatie etc)
Perioada postbelica se remarca prin cresterea veniturilor populatiei tarilor
dezvoltate, n modificarea structurii consumurilor si cheltuielilor. Se constata o crestere a
cheltuielilor pentru activitati culturale, ngrijirea sanatatii si turism.
Participarea persoanelor la acitvitatea turistica se diferentiaza dupa venitul pe
locuitor din fiecare tara si dupa categoria sociala din care fac parte. Astfel n Italia,
intelectualii si functionarii participa cu peste 50% la circulatia turistica, muncitorii cu
20%; n SUA, persoanele cu venituri sub 3000 USD/luna, practica turismul n proportie
de 25%.
Tipul si formele de turism depind de marimea venitului. Persoanele cu venituri
mari practica turismul de lunga durata si la distante mari, cu mijloace de transport rapide
si confortabile. Persoanele cu venituri mici participa la turism de scurta durata, la distanta
scurta si pe ct posibil la utilizarea unor baze de cazare si servicii ieftine, eventual n
extrasezon.
Dupa estimarile ONU si UIOOT, venitul mediu pe locuitor la nivel mondial a
atins n anul 2000, 1700 USD, dublu fata de 1975 (853USD). Cele mai mari venituri
medii pe locuitor sunt n America de Nord si Europa vestica (5000-6000 USD), Australia
si Noua Zeelanda (4300 USD), urmate la mare distanta de tarile din America de Sud (695
USD), Asia (575 USD), Africca (277 USD).

Venitul national influenteaza fenomenul turistic, prin furnizarea mijloacelor

necesare populatiei pentru practicarea lui, prin stimularea investitiilor, prin dezvoltarea
unei baze tehnico-materiale proprii.

2.4. Factorii socio-culturali

Acestia au o importanta decisiva n dezvoltarea turismului. Din factorii sociali
decurge raportul dintre timpul productiv si neproductiv al omului. Cresterea timpului
neproductiv ofera sanse practicarii turismului. Timpul neproductiv poate fi constrns si
util.
Timpul neproductiv constrns se consuma cu activitati cotidiene: circulatie,
activitati casnice, cumparaturi etc.
Timpul neproducitv util se consuma pentru: pregatire profesionala (cursuri,
biblioteci, pregatire individuala etc.); ridicarea nivelului de cultura generala (citit
literatura, ascultat muzica, vizitarea unei expozitii); activitati sportive (alergari,
gimnastica, tenis etc.); activitati destinate manifestarilor sociale (ntruniri), culturale
(teatru, cinema).
Din punct de vedere social, timpul liber este supus cerintelor si conditiilor unei
perioade istorice. Repartitia timpului liber n cursul unui an este importanta pentru
delimitarea tipurilor de turism si a modului de amenajare al teritoriului.
Timpul liber apare n urmatoarele perioade:
n timpul saptamnii (dupa orele de munca);
la sfrsitul saptamnii (week-end);
n sarbatorile legale;
n perioada concediilor anuale si a vacantelor.

Un rol important n dezvoltarea turismului revine concediilor platite. Acestea se

acorda n majoritatea tarilor n mod diferentiat (n totalitate sau fractionat). Existenta
concediilor platite a contribuit la transformarea turismului ntr-un fenomen de masa si la
intensificarea turismului international.
n functie de durata timpului liber utilizat pentru turism, apar trei
categorii principale:
*Turismul ocazional, din timpul saptamnii, dupa orele de munca. Se practica la
distanta mica sau la imediata apropiere.
*Turismul de recreere se practica la sfrsitul saptamnii (fiind numit si turism de
week-end), cu durata de pna la 2 1/ 2 zile. n functie de mijloacele de transport folosite,
se desfasoara la distante diferite de locul de resedinta (de preferinta pna la 150 km).
Perfectionarea mijloacelor de transport si a rutelor atrag tot mai multi turisti, cu
posibilitati financiare la distante mai mari.
*Turismul de recreere si ngrijirea sanatatii se desfasoara n perioada
concediilor si a vacantelor anuale, cu o durata mai mare si la orice distanta. n aceasta
categorie se practica turismul intern si international.
Analiza evolutiei timpului n tarile dezvoltate arata schimbari n
urmatoarele directii3[3]:
micsorarea timpului productiv (4-5 zile de munca pe saptamna; ziua de
munca de 6-8 ore);
cresterea timpului liber la sfrsit de saptamna (2 1/ 2-3 zile);
cresterea duratei concediilor anuale (de la 2 la 4 saptamni; se prevede sa
creasca la 10 saptamni n viitor);

 fractionarea concediilor anuale (2-4 pe an), este motivata de faptul ca un

singur concediu pe an determina o perioada ndelungata de uzura a fortei
de munca, dar si de necesitatea corelarii cu vacantele elevilor si
studentilor;

largirea posibilitatilor de optiune n alegerea perioadei de afectuare a

concediilor.

Cunoasterea acestor aspecte reprezinta o conditie determinata pentru dezvoltarea

turismului. Cresterea timpului liber va duce la conservarea sanatatii populatiei, la sporirea
gradului de cultura si de educatie.

2.5. Factorii politici

Acestia trebuie judecati prim prisma ideoligiilor si practicilor politice, dar si prin
situatii conjuncturale favorabile (pace si ntelegere ntre popoare) sau nefavorabile
(razboaie, conflicte armate, tensiuni internationale).
Politica economica a statelor influenteaza turismul n mod direct prin:
liberalizarea circulatiei persoanelor si simplificarea formalitatilor de trecere a frontierelor
de stat, prin formalitatile de eliberare a vizelor turistice, prin facilitati bancare (unificarea
monedelor) si vamale.
Situatiile de instabilitaete politica, recesiunile economice, crizele (energetice,
alimentare, de apa) determina restrngerea ariei activitatilor turistice si intensitatea
fenomenului turistic. Turismul contribuie la colaborarea si la dezvoltarea economica a
statelor.
Stabilitatea politica este foarte importanta, ca si masurile de securitate. Cel mai
cautat circuit turistic al europenilor si japonezilor n SUA (San Diego Zoo - Grand
Canyon - Disneyland - Florida - San Francisco) a fost afectat prin fragmentarea lui dupa
11 septembrie 2001.

2.6. Factorii psihologici

Acestia se manifesta ca urmare a constientizarii rolului omului n natura si n
societate. Pe masura dezvoltarii societatii, omul si manifesta tot mai mult dorintele de
utilizare a timpului liber. Dorinta de a pleca n alte locuri dect cele cunoscute zi de zi,
curiozitatea de a vedea alte peisaje (de aici si expresia des ntlnita de exprima dorinta de
a "schimba peisajul"), nevoia de deconectare si de eliberare de mediul n care munceste,
stau la baza miscarii turistice.
Exista si alte cauze care determina miscarea turistica: "prestigiul social", moda
de a vizita anumite locuri, imitarea altor persoane cu anumite posibilitati materiale,
considerente religioase, manifestari sportive etc. Exista si factori inhibatori ai miscarii
turistice: starea sanatatii, relatiile tensionate din familie, sedentarismul, vrsta niantata,
starea vremii si nu n ultimul rnd, costurile etc.
Motivatiile pentru turism sunt diferite4[4]:
motivatii sociale, dorinta de evadare din peisajul obisnuit, de cunoastere a altor
oameni si grupuri sociale, nevoia de a se convinge singur de ceea ce aude sau
citeste, nevoia de a imita pe altii, aspiratia la cultura etc.

motivatii familiale: nevoia membrilor familiei de a fi mpreuna n alte peisaje

dect cele cotidiene, nevoia de a participa la educarea copiilor, relaxarea de
rigorile vietii familiale zilnice care devine uneori constrictiva;

motivatii personale:nevoia de a iesi din automatismul cotidian, de a practica alte

activitati, recreative (plimbari, sport), de restabilire a echilibrului nervos. Exista,
de aesmenea, nevoia de a scapa de presiuni (familiale sau colective), de
cunoastere si aspiratie spre realizarea personala.
Factorii psihologici sunt influentati de nivelul veniturilor, de cresterea preturilor,
dar si de calitatea serviciilor turistice.
4

Asa cum am mentionat, factorii care conditioneaza activitatile turistice se

combina diferit n timp si spatiu, astfel nct unul dintre ei devine determinant pentru o
anumita perioada. Pentru acelasi spatiu, se manifesta rolul determinant al unui factor n
functie de dezvoltarea celorlalti. Factorul politic devine donminant doar n situatii de
crize, conflicte politice (atacuri teroriste, atacuri armate, instaurarea unor dictaturi).