Scribd Logo
Încărcați

Bine ați venit la Scribd!

  • Fondul Imobiliar in Romania (Curs Cadastru)

    Încărcat de

    Bogdan Teleanu
    69 vizualizări14 pagini
    EXECUTAREA LUCRĂRILOR PENTRU REALIZAREA SISTEMULUI INFORMAŢIONAL AL MONUMENTELOR ISTORICE

    Titlu original

    Fondul Imobiliar in Romania (curs cadastru)

    Drepturi de autor

    © © All Rights Reserved

    Formate disponibile

    PDF sau citiți online pe Scribd

    Vi se pare util acest document?

    Este necorespunzător acest conținut?

    Raportați acest document
    EXECUTAREA LUCRĂRILOR PENTRU REALIZAREA SISTEMULUI INFORMAŢIONAL AL MONUMENTELOR ISTORICE

    Drepturi de autor:

    © All Rights Reserved
    Descărcați ca PDF sau citiți online pe Scribd
    Indicator pentru conținut neadecvat
    69 vizualizări14 pagini

    Fondul Imobiliar in Romania (Curs Cadastru)

    Încărcat de

    Bogdan Teleanu
    EXECUTAREA LUCRĂRILOR PENTRU REALIZAREA SISTEMULUI INFORMAŢIONAL AL MONUMENTELOR ISTORICE

    Drepturi de autor:

    © All Rights Reserved
    Descărcați ca PDF sau citiți online pe Scribd
    Indicator pentru conținut neadecvat
    din 14
    EXECUTAREA LUCRARILOR PENTRU REALIZAREA SISTEMULUI INFORMATIONAL AL FONDULUI IMOBILIAR 1. GENERALITATI LLL, Cadrat tegat 1.11, Cadastral General Cadastru! si cartea funciard formeazii un sistem unitar si obligatoriu de evidenta telmicd, economica $i Juridied, de importanga najionald, a’ tuturor imobilelor de pe intregul teritoriu al ari. Cadastral realizeazi descrierea proprietitilor imobiliare si reprezentarea lor pe plamul cadastral. Cartea funciara cuprinde descrierea propriettilor funciare, cu aratarea drepturilorreale imobiliar Imobilele ce apartin domeniului public si domeniului privat al statului sau, dupa caz, al unitait administrativ- teritoriale se vor inscrie in carfi funciare speciale ale unitii administrativ-teritoriale pe care sunt situate, cu excepfiile prevazute de lege. Cadastrul general se organizeazA la nivelul fiecdrui teritoriu administrativ comunal, origenese, municipal, judefean si la nivelul intregii fri 1.1.2. Ststemul informational al fondutut imobitiar Sistemul informational al fondului imobiliar este o evidenfi de specialitate organizaté in functie de interesele generale ale statului si de nevoile specifice ale agentilor economici, care detin in proprietate sau administrare terenur si cliri tu localitai. Confine elementele de baz ale cadastrului general (suprafaa, categoria de folosinf§ si posesorul), necesare {ntocmiri figelor cadastrale juridice, precum gi aplicSrii reglementirior legale in vigoare. in prezent, de acest aspect se ocupi Ministerul Dezvoltirii Regionale si Administratiei Publice. (Mult mai cunoscuti este activitatea desfigurati de MLPAT.) 1.2, Scopul lucrarilor sistemulué informational al fondului imobiliar Lucrarile acestei evidente constituie o sursa de date si informatii complementare in constituirea bazelor de date pentru fondul urban si gestiunea localititilor. fn fimcjie de necesitifile de dezvoltere ale nei cocietifi, de reaursele financiare ale acesteis, de dotarea agentilor care executé luerrile, precum si de solicitirile beneficiarilor, se pot executa luerri tn tei etape: Etapa La ‘Culegerea unor date si informafii privind actualizarea datelor tehnice, economice i juridice preluate din domeniul cadastrului general si completarea lor cu date culese la nivel declaratv, privind: - earacteristcilefumetionale ale lédirilor; - existenfa dotiilor ediitare la nivel de parceli, + existenga dotarilor edilitae 5 tipul lor fn interiorul clad - identificarea definatorilor parcelei si corpurilor de clédi Documentele de baz obfinute fn urma acestor operafiuni sunt: - planul cadastral la sce 1:500 pan la 1:2000; + figa bunuluiimobil, Etapa T-a CCulegerea unor date si informatii de detaliu privind caracteristicile constructive ale cladirlor si, la cerere, lemente suplimentare privind caractersticile geotehnice ale terenului, in scopul evaluarii pe criterit tehnice a terenurilor si clidirilor, precum si furnizarea unor rapoarte necesare stabiliii prefului minim de concesionare a terenurior in conformitate cu prevederile legale, sau de concesionare a spatilor constuite etc. ‘Documentele care se intocmesc in aceastl etapa sunt: planul cadastral la scarile 1:500 pana In 1:2000; ~ fsa tehnica a imobituluis = relevee realizate la diferitenivele; = fsa juridicd privind proprietatea, pe etal Etapa Ila ‘Aceasti etapt va cuprinde = elaborarea de studii privind analiza statistict a preturilor de piafd ale terenurilor si constructilor; claborarea de studii comparative privind prefurile de circulate ale terenurilor si constructor, sabilite pe ctiteri tehnice; stabilrea limitelor unor zone valorice ta nivelul localiti = elaborarea unor rapoarte si planuri tematice in cadrul SIG, privind gestiunea propritiilor, gestiunea ‘construcfilor, planificarea construtilor, pozitionarea dotirilor,protecta mediulu, et. + stringerea “documentelor de cadastru si a documentelor legale privind gestiunea proprietor si construciilor pentru stabiliea taxelor si impozitelor locale. 1.3. Corelarea ucrirllorsistemulul informational al fondulut imobiliar cw cele ale cudasirulul general Datele si informafiile culese pentru fondu) imobiliar-edilitar au carscior whniny mromenit yf forte! utilizeaza ca elemente de baz datele cadastrului general privind parcela, constructia si proprietarul (respectiv suprafata, categoria de folosinga si posesorul). in scopul evitérii redundanei informafilor este necesar ca ele si se Incadreze in structura informatiilor cadastraie. Datele privind fondul imobiliar trebuie s& reflecte situatia patrimoniului construit existent in limitele administrativ al localititi. In acest sens, din bazele de date de specialitate vor fi preluate date si informatii privind existenta unor clidiri utilizate in administrarea refelelor ediltare, cdilor de transport, apelor, terenurilor agricole, et. Vor fi preluate, dupa caz, date si informatii culese cu ocazia intocmiri evidenjei fondului industrial, sau la evaluarea patrimoniului societailor comerciale cu capital de stat. Nu vor fi preluate din evidenja fondului imobiliar construcyile anexe necesare deservirii refelelor edilitare (posturi de transformare, centrale termice,statii de pompare, stati de epurare, et.). Datele i informatie care se preiau din cadastrul general au caracter tehnic si juridic. Datele cu caracter economic incluse in bazele de date cadastrale sunt preluate de ta sistemele informationale de specialitate si preluerate, pentra a furniza Ministerufui Finanfelor Publice datele primare necesare determindrii taxelor impozitelor, conform prevederilorlegale. Entititile de baza utlizate in acest sens sunt: Parcela - suprafata de teren avand o singura categorie (subcategorie) de folosinf i unul sau mai mulfi Proprietari. Corpul de clidire - parte componenta a unei clidiri delimitata dupa urm&toarele crite 1- sistemul athitectonic si constructiv determinat de fajade si materialele de construct ale perefilor exterioris 2-intrarea separat in claire; 3+ independenta fade alte cir’ ataurate {in conformitate cu prevederile STAS 4908/79, se incadreaza, trateazA si numeroteazA cu denumirea de “CORP”, clidirile de locuit, dependingele (bucétari, spaiatori, garaje, depozite,ateliere, birouri etc), cu indltimea Ja comist de minimum 2,30m, avand fundatii, perefi de grosime normal, plangeu, usi, ferestre de dimensiuni normale, pardoseli, ecoperiguri, etc Construcfiile anexe - sunt cele realizate din cirimida, paianti, chirpici, bame sau alte materiale rezultate din recuperari, cu pereti subfiri, tnaltimea la comish si ineaperi sub 2m, acoperis simplu (de regula din carton asfaltat), finisaje de slaba catitate, et. {in categoria "Construct anexe” se pot incadra: ~ — magazii, grajduri, bueatarii de vari, latrine, garaje improvizate, pivnife situate in curt, constructi din céramid cu sarpante din lenm si invelitoare din carton asfaltat; = magazi, grajduri, garaje sau similare cu perefi din lemn sau schelet de rezistenfa din lemn cu ‘umplutura de cérdmida, paianta, chitpici, etc; = soproane din scéndura sau alte materiale; = pituele cu perefi din sipci sau din nuiele; rarchizele din scdnduri sau tabla (Se asimileaza cu magaziil), etc. Pentru evtarea confuzilor de interpretare in descrerea caractritcilar constructive ale unei cli, se fae tunele preciziri privind compartimentirile cladirilor, pe vertical ‘Nivel - (cat, palie), este spatiul dint-o clddire cuprins intre doud plangee succesive. Se considera niveluri: subsolul, parterul, mezaninul,fiecare etaj si mansards, Subsol - este nivelul care are peste jumatate din indltimea liber& a incaperilor, sub nivelul ‘erenului, indifimea subsolului de la pardoseala pénd la elementele proeminente ale tavanului (erinzi, conducte), este de minimum 1,80m, Subsolul poate fi locuibil, amenajat cu instaatii (Centrale termice) compartimentat in boxe, subsol tehnic, spalatori, atelier, ete. Demisol - este nivelul care are cel mult jumatate din indlfimea libera a incdperilor sub nivelul terenului. inaijimea demisotului de la pardoseala pan la elementele proeminente ale tavanului (Conducte, grinzi), este de minimum 1,80m. De obicei, subsolul si demisolul se glsesc sub ‘ntreaga clddire sau sub cea mai mare parte a suprafefei parterulu. Parter - este nivelul al cdrui plangeu inferior se giseste la nivelul solului, sau cu putin deasupra acestuia (0,8 - 1,0m); uneori parterul este situa la inaifime mai mare faya de sol (1,5 - 1,8m). Eta] - este orice nivel avénd in general acceasi distributie in plan, cuprins intre parter si mansarda, ‘pod sau teras, cu inalfimea fiberd de minimum 1,8m. Mezanin - este nivelul intercalat intre parter $i primul etaj, care se deosebeste de celelalte etaje fie prin indifimea liberd mai mic, fie prin lipsa balcoanelor sau a ator iesinduri, ori prin destinatie (Gpatiu accesorin pentru magazinele de la parter, depozite de mirfuri, ateliere, birouri, etc Mezaninul se considers et Mansarda - este nivelul construit in gabartul acoperigulu (sub invelitoarea acestuia), Masacia primeste lumina prin gohui mumite Iuearne, Ars o parte din platen orimental, tae ttn ns urmand panta acopergului, Serveste pentru locut (camere de serviciu), ca dependinga, sau pent exercitarea unor activititi de lung durata (spalatorie, uscatorie, ateliere, etc.). In general, {altimea libera este mai mica, dar nu sub 1,80m. Pivnifa (beciul) - este construité din una sau mai multe ine&peri situate sub cota zero a elidiii (pardoseala parterulu), destinaté pastrrii unor materiale (l_mne, cArbuni, etc.) sau & unor produse alimentare. De obicei, pivnifa nu este construité sub toata intinderea cladiri, are pmént pe jos gi intrare din cute, sau prin deschideri improvizate (chepenguri. Starea tehnicd de intrefinere a unei constructii poate fi: foarte bund, bun, mediocra (satisfcatoare), rea, insalubra. Criterile pentru aprecierea stiri tehnice a unei cladiri sunt: Stare foarte bund - pentru cladirle realizate cu materiale durabile (cirimida, beton armat), cu structurd de rezistent din beton armat sau metalic, realizate in ultimii 20 de ani, cu finisaje si instalatii complete; nu necesité reparati curente sau capitale la principalele’ elemente de construct Stare bund - pentru cladirle realizate din materiale durabile, cu plangeu din beton armat sau lemn finisaje si instalatii_ complete, fird deterioriri ale structurii, necesitind unele lucréri de ‘imbunatifire curent& in proporfie de 10% din valoarea acesteia. in aceast& categorie se pot incadra unele cliiri cu planseu din beton armat mai vechi de 20 - 50 ani, precum si cele cu plangeu de Jem indiferent de vechime. Stare mediocr& (satisficatoare) - pentru cliirile realizate din materiale durable, cu instalaii incomplete, care prezints inceputuri de deteriorari la structurd si finisae, cu vechime de exploatare de peste 50 ani, precum gi celelalte cladiri cu finisaje ingrijite, instalafii partiale, cu aspect bun, din paianta, sau cu plangee din lemn si vechime mai mare de 20 ani. Construcfia necesité lucriri de Intretinere, reparafi curente gi reparafiicapitale la elementele de construct in proportie de 10- 30% din valoarea acestei Stare rea - peniru clidiri realizate din materiale durabile sau nu, avind deterioriri importante la structurd i finisaje, fundafit si ziduri fisurate sau cripate, inclinate, tencuieli desprinse, plansee craipate sau incovoiate. Constructia necesita Iuerati de reparafii curente si reparafii capitale in proportie de 30-50% din valoarea acesteia, Stare insalubrii - pentru clidirle care nu mai corespund folosinfei ca urmare a degradarilor $i care prezinta pericol pentru viafa si sinatatea celor care 0 folosese. Stare de raind - pentru clidirile a clror stare de degradare impune demolarea lor. Anu! construirii- se stabileste prin una din urmatoarele ci: autoizajia de construcie, actul de proprietate, certficat de la circumscripfia financiar8 cu anul impunerii, marturia scris8 a proprietarului, mérturiiverbale ale chiriasilor si vecinilor. Amul construrii se socoteste de la data c&nd clidirea are fundafi, perefi si acoperis. La conpurile de cladire in care anumite incdperi au fost reaizate la date diferite, se va menfiona anul construiii si starea acestora pe portiuni sau inciperi 1.4.2. Date informal specifice sistemulul informational al fondulul imobillar care se vor culege tn etapa Fa Documentul de bazi Fisa bunului imobil, se va realiza in etapa I de culegere a datelor si informatilor specifice fondului imobitiar, corelate cu datele provenite din cadastrul general, respectind codificarea si pre 2- identificarea detinitorului corpului de claire; 3- suprafaja construta si suprafaja desfasurat; 4- informati privind echiparea edilitaré a parcelei; 5+ date constructive despre clair si anexe: num de subsoluri, + structurs = funda; = pereti - acoperig/invelitoare; ~ inealzre; = dota edlitare; + starea construc + anul constriris = tipul de proprietate; ~ modul de administrare; - tip capacitate; ~numar de familivinumir de persoane. 1.4.3. Datele $1 informatie sistemului informational al fondulut imobiliar care se vor eulege tn etapa a Ika Documentele de bazi care se vor realiza in etapa a Il-a: - Figa tehnicd a imobitului - se va obtine prin detalierea informatilor privitoare la datele constructive ale cladirilor $i anexelor, in conformitate cu normativele de specialitate in domeniu, prin masuratori riguroase pentru determinarea dimensiunilor geometrice ale cladirilor la exterior 51 in interior, precum si prin intocmirea unor relevee la diferite nivele - Figa juridica pri Publicitatiiimobiliare. ind proprietatea pe etaj - va avea coninutul specificat in Legea Cadastrului general si 1.4.4. Datele $i informatiile sistemului informational al fondulut imobiliar care vor fl culese fn etapa a ha Evaluarea pe baza unor indicator tehnici, a prejului de citculatie al terenurior si lidirlor se va face cu respectarea prevederilor legale in domeniu, cum ar ~ H.G 834/1991 - evaluarea terenuriloraflate in patrimoniul societailor comerciale cu capital de stat; - decizii ale Consililor locale privind calculul prefului minim de concesionare al terenurilor destinate realizarii de constructi, ~ alte prevederi legale privind evaluarea prejului de circul in plus, n afara informatilor culese tn etapele I al unui mp de suprafata locuibila dintr-o claire. Ti mai sunt necesare: - funetile economice si caracteristicile sociale ale localiti; = poztiaterenului fas de rejetele de transport; ~echiparea tehnico-edilitara a zonei in care se afl terenul; ~caracteisticile geotehnice ale terenului; - restricfile de folosire a terenului conform planului urbanistic general si regulamentelor aferente; - poluarea cu reziduuri, et. - informatiiprivind elidirea ce urmeazi a fi analizate pe masura definitivariistructuri bazet de date urbane, in funefie de cerinfele beneficiarulu 1S, Organizarea s executarea uerdrlor de evident® a fonduluiimobiliar Organizarea si executarea lucrailor cuprind: 1. Definitivarea continutului temei de proiectare (deli beneficial; 2. Documentarea: 2.1, Asigurarea cu planuri de cadastru general si analiza stadiului de executie a acestora; 2.2. Analiza documentatiei existente (scrise si desenate), de cartare imobiliara si inventariere tehnict jimobiliara; 3. {ntocmirea proiectului lurérilor de evident imobilir’ 4. Executia lurarlor de teren: 4.1. Cartarea imobiliara (in etapa I-a); 42. Inventarierea tehnicd imobiliard (In etapa a HI-0); 5. Exeeufa lcrrilr de birow: Etapa Ia: - definitivarea schigei parcelei; + intocmireafigei bul imobi + intocmireainventarului de coordonate necesare introducer in baza de date @ elementelor descriptive ale conturului parcelelor si cladirilor; Etapaa la; -redactareareleveelor pe corpari de cladiis niveluriz ~ intocmirea figei tehnice a imobilului; + intocmirea inventarelor de coordonate necesare introducerit in baza de date a clementclor descriptive ale conturului ineaperilor exterioare ale clidirilor In diferte nivel; - verificarea, avizarea si receptia lucrarilor. itarea zone, stabilirea principalelor cerinfe ale 2. DOCUMENTARE ASUPRA LUCRARILOR EXISTENTE. 2.1. Precluares sf dellmitarea zonel care face oblectul lucrrilor de introducere a sistemului informational al fondului imobiliar 7 Solicitarile beneficiarului lucrarilor vor trebui s& fie formulate cu claritate, eliminandu-se posibilitatea de uprapunere sau de iterpretare eronat a datelor care reprezina tema ira Solicitarile vor fi insofite de o documentatie tehnic& din care s& rezulte: ~ conturul zone in are se vor execu lneriri de evident pentru fondul imobilir: -- lista cu adresele imobilelor pentru care se solicit inventarierea tehnic& imobiliar’; ~ agent economiciexecutangi ai unor lucriri de inventariere pentru fondu imobiliar n zoneleinvecinate si elementele necesare racordarii lucrarilor; ~ alte documente (planuri de cadastru general, planuri de baz, relevee executate anterior, ete.); ~ fazele de executie ale sistemul iformational al fondului imobiliar pentru care se opteaz’; ~termenele de predare (partiale, finale). 2.2, Analiza documentelor de cadastru general existente Se va analiza stadiul lucrrilor de cadastru general din punct de vedere tehnic si jurdic, precum si existenfa uurmatoarelor documente: Documentele tehnice: + registrul cadastral al parcelelor; ~ indexul alfabetic al proprietarilor; ~registrul cadastral al proprietaril = registrul corpurilor de proprietate; = figa centralizatoare, patida cadastral; - planutile cadastrale, ocumentele juridice: ~ carta fr 2.3. Anatiza lucririlor existente de evidents pentru fondul imobiliar Se vor analiza stadiul si modul de Intocmire a unor lucriri de cartare imobiliaré sau inventariere tehnic& imobiliara existente, stabilindu-se necesitatea actualizari lor sau intocmirii de noi documente, privind: planuri de situatie la scile 1:500...1:2000; - figa bumului imobil; - fia tehnicd a imobitului; =relevee fata; -relevee interioare, ete. 3. PROIECTUL LUCRARILOR SISTEMULUI INFORMATIONAL AL FONDULUI IMOBILIAR Proiectul se structureaz corespunzitor fazelor de executie si se refert Ia: tema lucriii; ~ memoriul justificati, privind: = metodele care se vor aplica; - tipurile de aparate/metode de lucru; + etape de parcurs in abordarea lucrrilor; = modul de lucry; + forme de prezentare a datelor si informatilor, - egalonarea lucrarilor in funcfie de termenele parfiale sau finale de predare; = precizii, tolerange; ~elemente de autocontrol; - verificarea lucrailor; - documente serise si desenate care se predau la terminarea lucrarilor. Proiectul se va definitiva dup executarea recunoasteriiterenului. 4, EXECUTAREA LUCRARILOR SISTEMULUI INFORMATIONAL AL FONDULUI IMOBILIAR 41. Etapa I-a - Lucrarile de cartare imobiliars, 4.1.1. Continutal lucratilor de cartare imobiliara Luerarile de cartare imobiliara se executd fie simultan cu ridicarile/actualizarle elementelor topografice sau ccadastrul general, fie independent de acestea intr-o etapa ulterioari, Luerarile de teren constau in: ~identificarea parcelelor si obfinerea acordului de acces in curi si incinte; - identificarea categoriei de folosinta si culegerea datelor despre proprietar; ~intocmirea schifelor si fnregistrarea datelor privind numerotarea , componenja, structura si folosinga clirilor, ~ eulegerea datelorprivind suprafafa construcfc si suprafnfa desfasurat; ~ identificarea destinatiei/folosingei; ~ inscrietea datelor culese fa figa bunutut imobit. 4.1.2. Conginutut fig bunulul imobil Datele si informatile specifice cartritimobitiare se refera la: - judet,localitate, cod SIRUTA; 'b- sectiune plan, sector cadastral, numar carte funciar’; cc denumirea arterei (strada,intrare, bulevard, sosea,cale etc), de care apartine imobilul;

    S-ar putea să vă placă și