Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
noas
tnicire este p r a c t i c a l din pasiune in Rornbnirl
sbahe de diferite profesii plecdnd de la muncitori, tirani, preoti.
profesori, medici, cercetatori, scriitori gi rnulte alte categorii socio-profesinnaln
i
r T
i n tara noastra exist2 astazi 975,062 mii farnilii de albine, din care pys-, -- ._
$g6sesc i n proprietate privata gi care inregistreaZfpndin?l de cregtere
Este adevarat c i pdna i n anul2000 s-a inre istrat o scadere a efect~veoi cu cir~
II
' ' yde-circa 40.000 p
<
"'W.
w u l t u r i i , ~ i d w i l o gi
r Dezvoltirii Rh&d- d e s f i g o a m
itate continua pen
'omovarea practicarii apiculturii prin cursuri de specialitat
~ t judetele
e
tirii.
lrganizarea cursurilor are ca scop profesionalizarea practicarii apiculturii gji
.e$rereaefectivului de familii de albine detinute de un apicultor la minimum 100 familii,
-3 ge n r r m a i . ~ I ~ l b i ncate sunt i n medie i n prezent pe detinator. i n rnedie i n
plnii la 18 kg m ! pe familia de albine, 200 g polen, circa 230 g
ASOClATlA CRESC
legal de rr--ezentar
iadel
presupune
bogat~rea
gi perfectionarea cunogtintelor.
i n s i g i biologia albinei dar gi a tehnologiilo
pului, ne permitem s i va recomandam
,,Rominia apicola". Toti cei care doresc
r i indeletnicire sunt invitati sii apeleze la
NE DIN R O M A N I A C ~
are
~ ~competent- -: drc
Lreselor acestora la toate hihliri
LOOZ
I
I
,,
-,
1:.
'
,.
'
, -'.., .
ISBN 978-973-7680-30-3
638.1
Autorii actuali ai lecfiilor din MANUALUL APlCULTORULUI edifia
a IX-a din 2007 sunt: Vasile ALEXANDRU ing. zootehnist, cercetitor
ytiinJific, lone1 BARAC ing. zootehnist, cercetitor ~tiintific, Maria
DRAGAN biolog, cercetitor vtiintific, Grigore FOTA ing. horticultor,
cercetgtor vtiinfific, Elena GROSU biolog, cercetAtor vtiinfific, membrii
colectivului de patologie a albinelor din 1.C.D.Apiculturi Bucureyti,
Cristina MATEESCU dr. biochimist, cercetitor ~tiintific,Aurel MALAIU
ing. zootehnist, cercetitor vtiinfific, Eugen MARZA ing. zootehnist,
cercetitor vtiinfific, Nicolae NlCOLAlDE ing. zootehnist, Mihaela
SERBAN biolog, cercetitor ~tiintific,Elisei TARTA ing. agronom.
Desenele: Florin STEFUREAC
MANUAL UL APICULTORULUI
CUV~N~
TN A I N T E
Chiar ~i in epoca Internetului ~i a integra'rii in U.E.
,,MANUAL UL APICUL TORULUI"
ra'mdne carte de ca'pa'tiii!
Apicultura, aceasta frumoasii indeletnicire este practicata din pasiune
in Rominia de circa 40.000 persoane de diferite profesii plecind de la
muncitori, @rani, preofi, profesori, medici, cercetiitori, scriitori gi multe alte
categorii socio-profesionale.
in pra noastra exist2 astiizi 975,062 mii familii de albine, din care
peste 99% se regasesc in proprietate privat2 gi care inregistreazii o tendinfii
de cregtere. Este adeviirat cii pin5 in anul 2000 s-a inregistrat o sciidere a
efectivelor cu circa 230 mii familii de albine care s-au aflat in proprietatea
statului, respectiv I.A.S. gi unitafi silvice, cAt gi a fostelor C.A.P-uri.
Asociafia Cresc5torilor de Albine din Rominia cu sprijinul Ministerului
Agriculturii, PBdurilor gi Dezvoltiirii Rurale desfr'goara o activitate continua
pentru promovarea practicgrii apiculturii prin cursuri de specialitate in toate
judefele prii. Organizarea cursurilor are ca scop profesionalizarea practiciirii
apiculturii gi cregterea efectivului de familii de albine definute de un apicultor
la minimum 100 familii, fa@ de numai 22 familii albine cit sunt in medie
in prezent pe detinstor. in medie in Romiinia se realizeazii piing la 18 kg
miere pe familia de albine, 200 g polen, circa 230 g ceara ~i circa 20 g :
propolis.
Prezenta edifie a ,,Manualului apicultorului" - a IX-a, ne
inva@ ce sii facem gi ce nu trebuie s5 facem in stupin5 gi in atelier sau
laborator.
Adaptarea la noile condifii de dupii aderare presupune efort vi
perseveren@ inclusiv in munca de documentare pentru imbogafirea gi
perfecfionarea cunogtintelor.
Dat fiind specificul APICULTURII prin insiigi biologia
albinei dar gi a tehnologiilor de exploatare gi valorificare a produselor
stupului, ne permitem sii v5 recomandiim ,,Manualul apicultorului"
precum gi periodicul ,,RomAnia apicol5". Tofi cei care doresc sincer
.yi dezinteresat s8 sprijine aceasta milenara indeletnicire sunt invitafi
s2 apeleze la ASOCIATIA CRESCATORILOR DE ALBINE DIN
ROMANIA care are competenfa ~i dreptul legal de reprezentare a
apicultorilor ~i intereselor acestora la toate nivelurile.
COMITETUL DIRECTOR AL ASOCIATIEI
CRESCA~TORILORDE ALBINE DIN R O M ~ I A
P
xolau!qlu p.qnja!n l ! q ~ r o n n J ~ ! 8 o ~nnq~y!y3a
o~q
!nun oa,rau!fuaur
I S aAa!ur ap arlo3an ap oarau!iqo 'prnspur punq UJ 'prn;?lsu gnanpurpd
1nlnda2uj ol ap p2uj a ~ a ~ $ r o ~gplood
un
s am3 'pluapunqo noj3au
ap a~jar2asn3 'ar?fiiaur ajuold n3 an!sDur auoz noun oana!dordu
UJ alr?nl!s puldnls ap anlan ad au!qp ap nol!ul!uroJ ~ a n o s ~ l d u r ~
.allrods alozydo 1zf3npordpulfqo s I S s a p ap gi!puo3 rol!ou
ps~!nja!nordnsps al!qodm a!unalnd !!l!uc~[apoa.mz!1oan nrjuad
rolauzqln ! y ( i n 8 q narapan uj lnlnuro n!juatuajtr! pnnsamu !our
a3 uj a3 ulp lvupdo D 'alo3!dn nol!!l3npord narapps pfupasuo3
p u p n !!.rnjln3!.180 annsagau nol!nnuaAal n anoolnn u~ oaraund
nr~uad2olafaup[ !!rpfu@ap I S nol!rnppd !!.qf!r[ap w arnur~~z
n3
'saln3 ap alnrnjou ,rolasrnsar !!rampar nnnspiu ad ' l a ~ s v
.au!qlw ap rol~!~!uro[naroj10~~3p
n,r~uadnrtzi~unan?/b a1
llnur ap nu a.1~3ad ./ol!!i!puon n :,uoa r l p ~ap !rpnn8!sn nainqsa3au
ap ajnu!ur,ralap alunirodur! ap l!qasoap !otr alnuoproo3 ad rzlwsuj
as ado3 !8olouyal !S !nrzspur aundur! au!qlo ap rol~u~!urt?[t?a~r!(in8u~
'o!alsa3n aarnz!zu!y3 ap 'lo!,mds ~ r j 'IS ! ! A I z ] ] ~ ~na,rv3!j3nrd
!A~D
ap ajn3$pour prnspur punq trj '!zpisn ap aprnlnu al!!i!puo~
.!a!l!uruJp urnsuo3 ap p.rnsanau
a.rn]nurnnn ap nau!pnl!jdn 2p p / ~ 8 2 naa
/
pL/DAY ap AOlaAAr3ZZLl
L3
!ii:jd
:;*;. i
~
:-
MANUALUL APICULTORUL UI
MANUALUL APICULTORULUI
'g.*
P.
MANUAL UL APZCULTORUL UI
"X
-4
"
10
MANUALUL APICULTORULUI
MANUALUL APZCULTORULUZ
"
"d
fl
12
MANUALUL APICULTORULUI
Acest fapt este, de asemenea, atestat dup5 mai bine de 1000de ani de registrul
notarului genovezANTON10 DE POTENZOLO in care actele comerciale legate de
livrgri, prelu5ri gi transporturi efectuate in Venefia, Alexandria gi Constantinopole
a unor insemnate cantitali de miere gi cearg din coloniile genoveze de pe litoralul
M5rii Negre, ocup5 un loc de seami.
Din epoca feudal5, inainte gi mai ales dup5 intemeierea T5rilor Romine,
o serie de acte emise de cancelariile domnegti din Moldova gi din Muntenia ca gi
dintre cele emise de voievozii din Principatul Autonom a1 Transilvaniei, confin
referiri la danii, inzestrGri, scutiri de d5ri gi de v5mi, localiz5ri de bogate stupine a
c5ror productie de miere gi cear5 este deseori pornenits.
Datoritii stupinelor mari existente in acele timpuri in unele regiuni gi ca
urmare a prepirii ce se d5dea cregterii albinelor, numeroase localitiifi purtau
denumirea de Stupina, Stiubeeni, Prisaca, Prissceni, denumiri ce se pastreaz5 gi
ast5zi.
in aceast5 epoc5 de cunoqtere a primelor date cu privire la practicarea
cregterii albinelor gi a unor m5suri referitoare la circulafia produselor apicole
gi de prelucrare a acestora, precum gi despre prosperitatea cregterii albinelor in
Muntenia gi Moldova amintesc scrierile istoricilor din p r 5 gi str5in5tate: Dimitrie
Cantemir (1 7 17), Peyssonel (1 787), hrisoavele domnegti gi cronicile c5rturarilor
nogtri (Neculce, Ureche gi altii).
Prima carte romineascii de apicultur5, Economia stupilor, publicat5 in 1785
apaqine medicului oculist gi c5rturar Ioan Piuariu-Molnar originar din localitatea
Sadu judepl Sibiu. Mai apoi in anul 1823, preotul profesor IoanTomici a publicat,
de asemenea, o carte de apicultur5 intitulat5 ,,Cultura albinelor" editat5 la Buda gi
tiparit5 cu litere cirilice la Crgiasca Universitate din.Pesta.
Aceste lucr5ri ap5rute in acele timpuri oglindesc, in bung m5sur5, nivelul
cregterii albinelor pe meleagurile noastre.
Anul 1873 a intrat in istoria stupgritului romsnesc ca o prim5 manifestare
de organizare a apicultorilor intr-o form5 structural5 gi func{ional5 care s5 le apere
interesele, s5-i protejeze gi sB contribuie la dezvoltarea apiculturii prin infiinprea
la Buziag a unei societgfi de apicultur5 sub denumirea de Reuniunea Apicultorilor
FC"
BBn5feni avind ca pregedinte pe Adam Petru Jager iar ca secretartp~nv&@torul
Nicolae Grand organizatorul acestei societ5ti.
G
Progresele apiculturii in Europa erau rapide;& @in
(!i~
.
..-
MANUALUL APICULTORULUI
predominau incg metodele vechi de stupBrit deqi in anul 1872 apicultorul b5n5fean
Vichentie Schelejan a prezentat, la Congresul stuparilor din Germania qi Austria
ce s-a finut la Salzburg (Austria), prima gratie metalic5 de separare a m5tcilor, iar
Nicolae Grand promova, inc5 din anul 1870, stupul imbunititit a1 lui Berlesch,
oficializat sub denumirca de stupul Berlcpsch-Grand.
a'*%
( 4
a!iF!T
14
reprezenta 2,3% din totalul familiilor de albine existente. Paralel cu aceasta, lipsa
de indrumare a crescitorilor de albine, slaba preocupare pentru pregiitirea de
cadre noi qi lipsa literaturii de specialitate pentru popularizarea largii a stupsritului
sistematic au contribuit, de asemenea, la deciderea apiculturii.
Situafia ariitatii s-a inriiutiifit qi mai mult imediat dup5 primul qi al doilea
r5zboi mondial datoritii, in principal, pierderilor de viefi omeneqti qi distrugerilor
provocate de luptele desfiqurate pe teritoriul fiirii. Ca urmare, albiniiritul, care
in trecutul nu prea indepiirtat, insemna o indeletnicire cu o largi riispiindire, iar
produsele apicole o important5 bogsfie a economiei nafionale, s-a menfinut doar
pe alocuri, ca obicei moqtenit din bitrini.
Astfel, s-a ajuns ca, la sfiirqitul celui de-a1 doilea riizboi mondial, numiirul
familiilor de albine din @ra noastrii s5 fie, in anul 1945, de numai 460.000,
iar productia medie anualii de miere pe familie sii ajungi abia la 3-5 kg.
in scurt timp, dupii cel de-al doilea riizboi mondial, in perioada anilor
1945-1989, in condifiile dezvoltiirii foqate a economiei de tip socialist, in sectorul
de stat qi cooperatist, cu cheltuieli mari qi neeconomicoase efectivul familiilor
de albine a inregistrat o creqtere aberanta fir2 ca s i se inregistreze propoqional
qi o sporiti producfie apicolii. Efectivul familiilor de albine a crescut in bun2
misurii qi in gospodiiriile locuitorilor din oraqe qi sate care pentru realizarea unor
cb~tigurisuplimentare in stare sii le asigure o existen@ la nivelul unei limite
decente de civilizatie erau obligafi sii presteze, in orele libere, activitifi productive
suplimentare.
Creqterea efectivului familiilor de albine qi a producfiei acestora in
gospodiriile populafiei a fost posibili, in mare misurii, qi prin reorganizarea, in
TI
fl*
16
familiilor de albine, partial forfatii, care la inceputul anului 1989 a ajuns la peste
1.418.000 familii in conditiile economiei de tip socialist, in ultimii ani, ca urmare a
reorganizirii vietii economice pe principiile economiei de piap, sectorul apicol de
stat (sectorul silvic gi a1 intreprinderilor agricole de stat, precum ~i cel cooperatist) s-a
dezorganizat fapt care a determinat desfiinprea a numeroase stupine apaqinind
acestor trei importante sectoare de activitate. Prin modificarea structurilor
economice gi a posibilititilor de realizare de profituri corespunzitoare noilor
principii economice gi in sectorul privat s-au inregistrat numeroase cazuri de
renunfare la practicarea stupiritului, fapt care a determinat, ~i in acest sector, o
scidere a efectivului familiilor de albine in toate judetele tirii, ajungindu-se ca
la inceputul anului 1998 efectivul familiilor de albine pe far5 s i fie de 626.000
familii cu o producfie de 10.543,O tone miere (dupi Anuarul statistic a1 Rominiei
- 1998, fir2 efectuare de recensimint).
in ceea ce prive~tefamiliile de albine gi productia de miere realizati in p r a
noastri in ultimii ani, trebuie sB menfionim urmitoarele:
- albinele care populeazi teritoriul f&riinoastre fac parte din grupa raselor de
albine europene din zona muntilor Carpati (Apis mellifera carpatica) care prezintii
mai multe ecotipuri, corepunzitoare zonelor bioapicole respective: Cimpia
Dunirii ~i Dobrogea, Podiqul Moldovei, Cimpia de Vest, Podigul Transilvaniei ~i
zona versanfilor MuntilorCarpafi;
- principalele plante melifere care asiguri realizarea produc{iilor de miere
sunt: padurile de salcim (Robinia pseudoacacia), de tei (Tilia sp.), molid (Picea
excelsa), culturile de floarea soarelui (Helianthus annuus), rap@ (Brassica napus),
mugtar (Sinapis sp.), lucermi (Medicago sativa), trifoi (Trifolium sp.), precum gi
numeroase specii de plante din flora spontani din care menfionim: zmeurul (Rubus
idaeus), zburitoarea (Chamaenerion hyrsutum), busuiocul de miri~te(Stachys
annua) ~i busuioc (Ocimum basilicum).
Efectivul familiilor de albine, cantitatea de miere realizati gi diversificarea
largi a produselor apicole prin realizarea unor insemnate cantitilti de ceari,
Iipti~orde matci, polen, apilarnil, propolis gi venin de albine, inzestrarea tehnicomaterial5 a stupinelor, precum gi a unitifilor de conditionare gi prelucrare a
produselor, rezultatele activitatilor de cercetare gtiinfificg gi de p r e g i t k ~cadrelor
de apicultori, situeazi, in prezent, tara noastri printre @rile cwa@culturii bine
dezvoltat5.
'L
- ,-*
17
<
MANUALUL APICULTORULUI
MANUALUL APICULTORULUZ
MANUALUL APICULTORULUI
De la ou la albina adult5
fncepBnd cu luna martie, cdnd stupul poate fi deschis far5 riscuri, pe fagurii
din centrul stupului, in elipse cdt palma qi, pe m5sura trecerii zilelor, din ce in ce
mai ample pin5 la a ocupa aproape toata suprafafa fagurelui, se observa in celule
ou5le. Albe, str5lucitoare, ou5le de albin5 sunt ca n i ~ t ebastona~elungi de 1,4-1,6
mm, curbate c5tre partea dorsal5, rotunjite la capete. Cap5tul anterior a1 oului,
polul oral sau cefalic este mai gros - in acea parte se va dezvolta capul viitorului
individ; capatul posterior - polul caudal sau anal, mai subfire, ader5 la baza celulei.
in ou se formeaz5, la citeva ore de la depunere, embrionul; sunt vizibile (cu o lupii
foarte puternic5) inceputuri de segmentare a corpului, mugurii pieselor bucale ~i
ai picioarelor. in a treia zi de la depunerea in celul8, rupdnd foitele embrionare,
eclozioneaz5 tingra larv5. Ea seaman5 cu un viermi~oralb str5lucitor qi este
curbat5 ventral - invers decit oul. Datorit5 ingrijirii atente qi asidue acordate de
catre albinele doici, larva c r e ~ t etimp de cinci zile in ritm accelerat (numai intr-a
doua zi de viaf5 greutatea ei devine de Sase ori mai mare decdt in ziua precedents);
masa corpului larvei ocupBnd toat5 celula.
ingrijirea acordat5 de doici unei albine In primele zile de dezvoltare
VBrsta
zile
ou
1
2
3
4
5
TOTAL
Numar total
de vizite in 24 h
854
92 1
834
1164
2084
2855
871 1
256
226
240
798
1296
2816
50
14
27
98
283
472
Aspectul puietului este foarte important pentru cel care ingrije~tealbinele. Cresc5torul trebuie s5-gi obiqnuiasci%ochiul cu masa alb5 sidefie alc5tuit5 de
totalitatea
larvelor ~i ou5lor din fagure: ea caracterizeaza starea de sin5tate. Orice
&"R'
~neuloarea,str5lucirea ~i forma larvelor trebuie sesizat5 yi cercetatg.
in interiorul organismului larvei au loc profunde transform5ri ale
ale acestora, marcate de 4 n5pBrliri succesive, in ziua a 6-
a (a 9-a zi de la depunerea oului) larva intins5 incepe s5-gi teas5 coconul. Prenimfa
~iapoi nimfa sau pupa care ii ia locul sunt faze de dezvoltare ale albinei desemnate
in vorbirea curent5 ca ,,puiet in viirsti" - spre deosebire de ,,puietul tiin5rV- larvele,
diferenfiate la riindul lor pentru nevoile practicii in lawe tinere gi lawe in viirsti
(1-3 zile gi respectiv 3-6). Cea mai sigurii diferenfiere a puietului este aceea care se
refer5 la aspectul s5u in stup - puiet nec5p5cit qi puiet cgp5cit; denumirile se refer5
la c5p5celul de cearg pe care albinele, ce acoperi fagurii, il pun peste coconul gata
tesut de larva in ziua a 9-a. Chiar daca nu mai este hranit de c5tre albinele doici,
nu inseamnil c5 puietul c5p5cit nu beneficiaza de ingrijire: prin ins5gi prezenp lor
activg pe fagurii cu puiet, albinele asigur5
temperatura optima dezvolt5rii acestuia; in
absenp albinelor acoperitoare, puietul din
celule, fie el cgpgcit, fie neciipiicit, r5cegte gi
moare.
OU OU
Ientru familiarizarea cu aspectul puietului
pe fagure este necesar s5 se retina ciiteva din
elementele ce pot caracteriza fiecare viirst5
gi care, deci, cu ocazia cercetarii stupului,
vor trebui c5utate anume.
I 7
1
I
II
I
AOUU--I
Albina adulti
Adultul sau insecta complet dezvoltati
este albina alc5tuit5 din cap, torace gi
abdomen, cu toate organele gi apenndele bine
formate, de culoare general2 bruna cu pete
gi variante cuprinziind cenugiu, portocaliu,
galben gi negru.
Spre deosebire deinveligul membranos,
moale a1 stadiilor preadulte, corpul adultului
este protejat de un invelig tare - cuticula
chitinoas5, pe suprafala c5reia sunt inserafi
numerogi peri, de forrne gi cu funcfii din
cele mai variate, de la mecanice piing la
senzoriale.
22
23
MANUALUL APICULTORULUI
2A
!
1
I1
i
1
I,
I
'
MANUAL UL A PICULTORUL UI
MANUAL UL APICULTORULUI
Pe partea intern8 a sternitelor IV, V, VI, VII se aflii cite o pereche de glande
ceriere. Cele patru perechi de glande sunt alciituite din numeroase celule, foarte
dezvoltate in perioada de cl5dit intens a fagurilor. In afara acestei perioade, ele
revin la forma de bazii. in stare activii, celulele secretii cearii lichidg eliberatii prin
canale foarte fine. Ceara eliberatii pe ,,oglinzile ceriere" de pe sternite se solidificii
in contact cu aerul, sub forma unor solzi~orice imprumut5 forma hexagonal2 a
oglinzilor. Matca ~i trintorul nu au glande ceriere.
-a
in tara noastrii selecria albinei se bazeazii nu numai pe c a r a c t e a e productive
ale familiilor alese ci ~i pe triisituri de aspect exterior ale populatiil
bnele de
provenientii.
.<
$9
28
-q
30
QC1,
31
"4!.
sgPb
%I
7y
+.-
32
33
%*
MANUALUL APICULTORULUI
cu puiet in curs de dezvoltare au loc strict cele doui straturi de albine acoperitoare
de pe cele doui fete de faguri vecini. in restul stupului, spatiul necesar circulatiei
albinelor intr-un dublu strat, adici circa 8 mm, este respectat cu strictefe; oriunde
apare un go1 mai larg deciit acesta albinele il blocheazH cu construcfie de cearH: fie
c i este vorba de intervalul dintre rama de lemn a fagurelui qi peretele stupului, fie
c i este vorba de distanta dintre speteza superioara a ramei qi podiqorul de deasupra,
sau intre ramele din corpul inferior qi cele din corpul de deasupra, sau intre
rama m i r g i n a ~ qi
i diafragmi. Spatiul pentru albine este considerat drept cheie a
a ~ e z i r iqii alcituirii intregului cuib al albinelor melifere, iar in apicultura modern8
este considerat drept descoperirea cu cele mai ample implicatii, cu consecinte
remarcabile in standardizarea stupului qi in sporirea eficientei muncii omului.
Toate activitiitile descrise, albina le desfiqoar3 in stup, Era a pirasi fagurii,
fir5 a veni in contact cu lumea din afar5. Este o interesanta form3 de pistrare
a asepsiei cuibului; impreun5 cu prezenfa in stup a substantelor bacteriostatice
originare din propolis. Aceasti oriinduial8, precum qi alte trisHturi de comportament
individual ~i social permit existents unui spatiu izolat pentru creqterea puietului
~i pentru acumularea rezervelor de hrani curate. Albina devine culegitoare ~ 2 n d
incepe activitatea din afara stupului. Primul pas spre emancipare in c5mp este
zborul de orientare. Cu fata catre stup albina planeazi, se ridici, coboar8, se
departeazi ~i se apropie din nou; se deplaseazi la dreapta, la stiinga - memoreaz8
culoare, situatie, repere optice dupH care va putea recunoaqte stupul pe care il
pir5seqte. Din cunoaqterea prin proprie experienp a dezavantajului riticirii
albinelor, apicultorul va aprecia rostul orientHrii qi o va favoriza - prin culorile in
care iyi vopseqte stupii, prin inventarea unor repere utile albinelor qi in acelaqi timp
plicute ochiului, prin pistrarea ordinii in amplasarea stupilor pe vatri. Cunoscind
tinta zborului siu de intoarcere, albina pleaci. Pe o raz5 de maximum 3-5 krn,
ea culege nectar sau polen, api, mani, clei de pe pomi ~i diverse alte materiale uneori din cele mai nea~teptate.Dar in general, culesul, fie el de intretinere sau de
recolta, se extinde la cam 1 km. fntr-un zbor, culegitoarea i ~ umple
i
guqa cu p6n8
la 40 mg de nectar, iar daci culege polen ea acumuleazi pe picioarele dinapoi douH
ghemotoace simetrice cu diametrul de circa 3-4 mm, uneori chiar mai mari, care
ciintiresc circa 4-8 mg.
Dac5 se intiimp13 ca ea sB fie printre primele care descoperi sursa de
hranH, daci deci este cerceta~a,albina i ~ comunici
i
descoperirea celorlalte albine
Comportamentul acesta de comunicare este ~i el unul din
albinei qi fiind spectaculos este cunoscut chiar in lumea
de ,,dansuriV. Cerceta~aintoarsi la stup descrie pe
de un cerc de recrute figuri geometrice circulare dans circular
34
35
S,
MANUALUL APICULTORULUI
prin respiratie in atmosfera din stup. Schimburile de gaze ale familiei variazi
volumetric gi calitativ in functie de anotimp qi de amploarea activitiitii din stup.
Circularea aerului in stup, printre miile de corpuri ce se m i ~ c pe
i faguri, astfel
incdt sii ajungii la fiecare din acestea, precum gi la suprafafa celulelor cu puiet, se
realizeazii prin ventilare. Biit5i de aripi cu mare frecvenF orientate unitar produc
curentii de aer necesari, pe misura volumului stupului, pe miisura aglomerafiei gi
pe miisura debitului de aer ce piitrunde in stup prin urdinig. Debitul, la rlndul siiu
depinde de conditiile atmosferice, de insiiqi constructia gi starea stupului, precum
~i de interventiile apicultorului. in sezon, indiferent de temperatura mediului
ambiant, in stup ea trebuie s i fie de 35C: circulatia aerului servegte gi pentru
mentinerea temperaturii constante;
- apa': aceiagi curenti de aer asigurii qi circularea in stup a umiditiitii
existente, previn stagnarea umiditiifii qi implicit dezvoltarea unor mucegaiuri
diunitoare. Indiferent de condifiile exterioare, in sezonul de cregtere cuibul
albinelor are nevoie de o umiditate relativg de 75-80%; ca gi temperatura de 35"C,
ea este absolut necesarii dezvolt5rii puietului, prelucriirii nectarului gi evaporiirii
apei din el de ciitre albine. Albinele igi procurii apa din rluri, biilti, rouii, acumuliiri
de ploaie sau le poate fi oferiti de om - in adiipiitoare, iar in cazuri de inchidere
forptii a stupului, in rame;
- glucide: majoritatea hranei albinei constii din substante dulci, fiind
preferate cele cu confinut ridicat de glucoz5, fructozii, zaharuri simple, zaharuri mai
complexe, de tipul zaharozei, care sunt gi ele consumate de albine dar utilizarea lor
presupune scindarea in zaharuri mai simple, ugor asimilabile in organism. Hrana
dulce primarii a albinelor este nectarul florilor gi mana (substante dulci eliberate de
purici qi piiduchi testogi de plante); in rest, albinele cerceteazii orice fel de surse de
glucide - fructe coapte qi rupte, siropuri, zahiir alimentar sau industrial etc. Pentru
a consuma toate aceste zaharuri, daci? nu sunt in form5 lichidii, albinele le dilueazi
cu apii pentru a le fluidifica. Rezervele de hranii pentru iarnii ~i pentru perioadele
lipsite de cules constau in miere - hrani exclusiv glucidicii daci nu punem la
socoteali cantitifile minore de microelemente, vitamine, inhibine, diastaze,
aminoacizi din polen gi HMF-ul prezent in ea. Mierea este remltatul muncii intense
a lucriitoarelor culegiitoare care aduc nectarul in gugii (pe parcursul drumului il
supun unei predigestii), il depoziteazii direct sau prin transferuri (intermediate
de albine din stup) in celulele fagurilor gi a1 celor de stup care il ,,v&nturi" gi
il deshidrateazii printr-un proces ingenios de
celule, il insiimlnteazii cu cantititi minore de
favorizeazii invertirea zaharurilor gi respectiv frlneazii
pdni in momenttul clnd mierea este ,,coaptH" sau
37
MANUALUL APICULTORULUI
16-20% apii (in functie de zona climatici, de specia de nectar, de rasa de albine
de anotimp); la sf8rgit ele acoperii celulele care confin miere, cu un cip5cel fin (
cearii;
- proteine: hrana albinei cuprinde qi polen; confinutul gr5unciorului (
polen furnizeazI albinei hranii proteica, aminoacizii necesari dezvoltiirii, precum 1
vitamine qi uleiuri esenfialece se transmit hranei finale a familiei - mierea. Cre~tere
puietului depinde total de prezenp, de abundenta gi de ~alitateapolenului;
- lipide: furnizate tot de polen;
- microelemente: furnizate de nectar, man5 qi polen.
suficiente qi bine plasate, familia nu poate inghek; dar dac5 nu dispune de hran5
suficient5, moare - de foame: aceasta este diferenfa intre organismul familiei qi un
animal cu singe cald. Relativa inactivitate a familiei din timpul iernii se datoreaz5
nu frigului ca atare ci faptului c5 din cauza frigului albinele nu culeg polen: aceastZi
stopare a aporturilor de hran5 proteic5, aminoacizi, lipide, este motivul intreruperii
ouatului m5tcii qi a creqterii de puiet.
In toat5 perioada de iam5 atenfia apicultorului trebuie orientat5 nu numai
pe supravegherea ritmului de consum a rezewelor de hran5 ci ~i pe aerisirea
stupului. Albinele bine alimentate, dup5 cum am mai argtat, nu mor de frig oricit
de mare este acesta, ins5 ventilafia imperfect5 poate duce familia la pieire. Regimul
apei in familie este, de asemenea, foarte important. Izolate din cauza vremii reci,
i
singure apa. In acest sens, punga rectal5 a fiec5rei albine
albinele i ~ "fabric5"
este o necesitate qi o condifie a iem5rii in comun: glandele rectale filtreazi din
substanfele reziduale ale digestiei apa chimic pur5 qi o redau organismului. Numai
astfel elbinele reuqesc s5 utilizeze mierea ~i deci s5 supraviepiasc5, iar la reluarea
activitafii de dezvoltare s5 ingrijeasc5 puietul tin5r.
La sfiirqitul iernii, sfirqit de ianuarie-inceput de februarie, pe cind familia
reu~eqtes5 ridice din nou temperatura, o dat5 cu creqterea lungimii zilei, ponta
reincepe intens. Familia trece acum printr-o perioad5 critic5 - num5rul de albine
care eclozioneaz5 este inc5 mic, iar a1 celor care nu se mai intorc la stup dup5
primul zbor de cur5fire poate fi foarte mare. Populafia de albine se reduce mult
yi dac5 vremea se stric5 brusc capacitatea lor de inc5lzire devine insuficient5 puietul poate muri, prin rgcire, nefiind acoperit de suficiente albine. in functie
de condifiile de vreme qi corelat cu Pnflorirea vegetafiei, perioada de dezvoltare
de prim5var5 se instaleaz5 treptat sau brusc. Dup5 inflorirea pomilor fructiferi,
albinele tinere din generatia anului respectiv ajung s5 predomine in stup. Incepe
adev5rata dezvoltare de prim5var5.
in familiile putemice, odat5 cu primul cules mai important de nectar de la
sfiryitul primilverii apare qi instinctul de cl5dit. Pe dezvoltarea glandelor cerjere
se bazeaz5 - direct sau indirect - innoirea anuali a cuibului de puiet, a fagurilor
in care se cresc noile generatii, precum qi asigurarea fagurilor de cear5 pentru
magazinele de miere. Cam 6-8 faguri este media de faguri cl5diti anual de familie.
Dezvoltarea glandelor ceriere realizeaz5 o curb5 maxim5 de ciiteva zile piing la
doubtrei s5pt5mini in timpul culesului principal dup5 care urmeaz5 o cadere a
acestora.
he*
0 data cu activitatea de cl5dit qi deci totodata cu activarka efii\egetale
se declan~eaz5qi preg5tirea perioadei de reproducere: incwtsh a
cehle de
trintori. De abundenfa hranei depind, in sezonul activ, toafc&i%
din?!hp
39
e*
qi din afara acestuia, inclusiv reproducerea. Iar dac5 instinctul de cliidit, exprimat
in suprafag de fagure construit5 intr-o anumitii perioadii serveqte apicultorului
pentru orientarea cu privire la starea familiei, trebuie s5 amintim qi cii prezenta qi
abundenta in stup a trintorilor de-a lungul sezonului poate constitui o orientare cu
privire la aprovizionarea cu polen a stupului qi deci cu privire la eventuale intervenfii1
de ajutorare. Iatii, sintetizate, principalele aprecieri care se pof face: existenfa de 1
trintori adulti, pupe, larve, ou8 denotii prezenp polenului din abundeng; prezenp\
trgntorilor adulti, a pupelor qi ouiilor inseamnii c5 in ultimele 48 de ore a avut
loc o scadere a culesului de polen; existenp in familie numai a trintorilor adulti;
semnaleazii cii albinele au avut un cules de polen cel putin in ultimele 7 zile, iar 1
absenp total5 a trgntorilor semnaleazii c5 in familii exist5 o gravii deficieng de I
polen de 2-4 s5pt5mini.
I
Deci aparitia primilor trintori sunt un semnal cii reproducerea qi inmultirea j
1
albinelor este pe cale sii inceapii.
I
1
Roirea
Cind ritmul pontei qi a1 ecloziunilor depiqeqte rata mortalititii lucr5toarelor,
populafia creqte constant - pin8 se atinge stadiul in care fie datoriti unor factori
sociali fie limit5rii spatiului in stup, familia se divide. in mod normal, diviziunea
are loc spre sfirqitul primiiverii, intr-un moment de abundeng de hran5. Din punct
de vedere biologic este explicabil - familia fiicii, roiul, urrneaz5 s5 se instaleze,
s5 cliideasci noi faguri, s5 acumuleze hranii qi sii creasc5 noi generafii de albine
- totul, inainte de venirea vremii reci sau a perioadelor de lips5 de cules. Roiul
este, practic, un grup de albine lucriitoare insotite de o match iar divizarea reflect5
capacitatea familiei mama de a produce mitci qi albine lucriitoare pentru roiul
respectiv. Roirea presupune o stagnare temporarii a dezvolt5rii qi a acumularii
rezervelor de hranii, precum qi reducerea altor activitati din familia de baz5.
Practic, pe cind se cl5desc botcile, activitatea de cules a populatiei scade:
albinele se ,,lenevesc9'- culeg5toarele g5sesc cu greu albine de cas5 cirora sii le
predea proviziile aduse din cimp - dureazii minute pin5 giisesc albine care s5
accepte nectarul. Deseori situafia coincide qi cu un spafiu restrins de depozitare,
deci cu o aglomerafie; este vorba de un mecanism regulator sau poate de o
interacfiune socialii de mare importanfa - aminind acceptarea hranei, albinele
de c a s m b i l i z e a z 5 culesul. Odati cu sciderea categoricii a afluxului de hran5
in s&.'%icik inceteazs s5 mai hr5neasc5 matca - aceasta O U din
~ ce in ce mai
si hprdc din greutate, dar culegiitoarele nu renun45 la activitatea de zbor
~ ~ ~ , ? h p 5 a . b % orientare
lt5
- cautarea de adiipost. Cerceta~eleiqi schimbii
"
/+c
40
42
Individ qi familie
Din cuno~tinteelementare de ordin general se $tie c5 nici hrinirea, adic5
actul de inghitire a hranei, nici digestia propriu-zis5, nici excrefia nu sunt legate
de viafa de grup. Ele se desmgoarii ca acte mecanice ~i ca procese de fiziologie
celularii ale individului. Dar in ciuda acestui adevir incontestabil, via@ albinei
melifere se scurteaz5 mult atunci ciind, in mod accidental sau experimental, este
obligata sii tr5iasc5 izolat.
Hemolimfa constituie principalul mijloc de transport al metabolismului foarte important pentru cunoa~tereaqi intelegerea vietii din familie - care se bazeazii
pe o circulafie social5. Ea transport5 o bun5 parte din substantele cu rol de reglare
a ceea ce in mod empiric, dar foarte apropiat ca semnificatie, se desemneazi cu
numele de ,,con~tiinfastupului". Printre aceste substante sunt secretii ale glandelor
salivare (hipofaringiene vi mandibulare), precum ~i neuro-secretiile. Unul din cele
mai interesante comportamente ale familiei de albine ~i anume, inlocuirea matcii
in cazul pierderii sau invalidirii ei, se explicii in bun5 miisur5 prin interventia
acestor secrefii; de asemeni, ~i modul in care ,,~tiu"albinele s2 creasca miitci din
larve aflate in celule de lucritoare: dupi 30 de minute de la disparifia m5tcii din
stup, lucr5toarele devin nelini~tite,iar dup2 maxim 24 de ore ele deja transform5
citeva celule hexagonale, de lucritoare, in care se aflii ou5 sau larve tinere, in
celule cilindroide, verticale - botci de salvare (spre deosebire de botcile de roire ~i
cele de inlocuire lini~titi,care sunt construite de la bun inceput ca atare, in prezenfa
m5tcii). Asistilm astfel la unul din cele mai extraordinare fenomene din familie:
diferenfierea castelor femele, avind ca pornire organismul - genetic bipotenfial al
tinerei larve.
Principalul factor al diferenrierii emani deci de la matc5, ~i anume confinut
in substanfa de matcii, elaborat5 qi eliberati de glandele mandibulare ale acesteia.
CitB vreme substanla este perceputii de lucritoare, comportamentul acestora este
normal ~i din toate larvele femele ingrijite eclozioneaza lucriltoare. In momentul
c8nd cantitatea de feromon scade sau dispare, fir5 a se intrerupe ingrijirea puietului
de lucriltoare se deblocheaza instinctul clidirii botcilor; ori tocmai dimensiunea,
forma ~i orientarea celulelor motiveaz5, la doici, modific5ri ale comportamentului
specific de alimentare.
Iati cum: larva din celuli de lucritoare prime~te,in mod curent, trei calitilti
de hrani - una albii-liptoas5, una transparenti ~i alta galbeni, inllprapoqie de
2:9:3. Cea albi este un amestec de secretie hipofaringiani qi confin de'guq5, iar
cea galbeni contine polen (aceastii din u r n 8 component5 w e no,ai dupii ce
larva dep5ge~tevlrsta de 2 112 zile). Larva de matc5 p r i m e i j t g n i $ m e trei tile
'$,
43
*;
fl
44
45
"s,
6,
'-
>!e
46
MANUALUL APICULTORULUI
vertical, Era a-l deplasa, albinele culegiitoare aterizeazi la intoarcere tot la vechiul
loc a1 urdinigului gi merg apoi, pe jos, piing la cel nou; ele urmeaz5 o pist5 foarte
precis5. Dupi 10-15 minute, aterizarile au loc direct pe sciindura de zbor in noua
ei pozitie. Pista este trasat5 de albine cu o epagin5.
in afara epaginelor, se numirii printre aceste substante familia repulsinelor,
cea a inhibinelor, a substantelor de alarm5, a substantelor de cules gi a
atractaniilor.
0 repulsini a fost deja mentionat5 in exemplul cu hriinitorul. Din acest
exemplu trebuie retinut faptul c5 o aceeagi substang, ca gi in cazul sociohormonilor, are dub15 capacitate - de familiarizare, intr-o familie ~i de respingere,
in alta. Este un motiv in plus pentru ca inainte de a interveni in viap familiei,
s i ciutiim intelegerea profundii a tuturor comportamentelor ,,normale" din stup.
Fiecare reactie are o explicatie, care poate, pentru moment, scap5 apicultorului,
dar cu rsbdare, spirit de observatie gi cu studiu, poate fi descifratii.
Dintre substanfele de alarm5 ale familiei, grupateca atare pe bazaproprietiitii
comune de a provoca agitatie violent5 urmat5 de regul5 de agresivitate, apicultorul
vine in contact cu cea din venin (acetat de izoamil) gi cu cea din secretia glandelor
mandibulare (2-heptanona). Ati remarcat deja c5 dup5 ce o albini v-a intepat,
imediat se reped multe altele gi inteap5 in aceeagi zonii a pielii? Fenomenul se
datoreaza emanatiei de substant5 de alarm2 care se scurge de-a lungul acului infipt
in piele, sau pur gi simplu aruncat5 in jur de albinele agitate.
Glandele mandibulare ale m5tcii miinuit5 brutal sau inghemuiti3 de
lucritoarele intre care a fost introdus5 elibereaz5 o secretie care, ajuns5 pe
tegumentul lucritoarelor din jurul ei induce, la celelalte lucriitoare, o atitudine
agresivi. Este un alt exemplu de multipl5 capacitate a unui feromon: pe de o parte
atractant pentru albinele din suits, pe de alta feromon de stress gi alarm5.
Alectinele sau substanfele de cules sunt o categorie de feromoni de naturi
necunoscuti, care au rolul de a permanentiza pe toat5 durata infloririi leg5tura floarealbin5. Este posibil ca ele s5 fie in leg5tur5 gi cu indicatorii de recunoagtere.
MANUALUL APICULTORULUI
#.a\
MANUAL UL APICULTORULUI
"\,
49
'
e.
trompa este micii; este irascibilii, foarte agitatii pe faguri, variabil agresivii, destul
de roitoare, dar productivii gi rezistent5 la iernare in conditiile unor ierni lungi.
Caracteristic, dezvoltarea familiei este relativ inceatii gi nu ajunge decit la o putere
medie, care ins2 se mentine timp indelungat. Din aceast5 cauzii nu valorificii bine
culesurile timpurii, dar le valorificii perfect pe cele t5rzii manifestgnd un instinct
de acumulare deosebit.
Cuprinde o singurii rasii: Apis mellifera mellifera, cu foarte multe
populatii.
fi
50
MANUALUL APICULTORULUI
MANUALUL APICULTORULUI
;d
.-
5-
52
ss
3 4 %
Denumirea
stupului
stup multietajat
STAS NR.8 128177
vertical
stup vertical cu un
corp qi magazin STAS
NR. 1 1383180
stup orizontal
STAS NR.4 170176
orizontal
Numgrul
de corpuri yi rame
trei corpuri cu ciite 10 rame fiecare de
435x230 mm pentru cuib qi recolt5,
la cerere qi un magazin cu 10 rame de
435x162 mm
un corp cu 10 rame de 435x300 mm
pentru cuib ~i un magazin cu 10 rame
de 435x162 mm
un corp cu 20 rame de 435x300 mm
d ~ k
' 6.
1
MANUALUL APICULTORULUI
*$
"
<
''6
58
-e
.
":"
MANUALUL APICULTORULUI
'
&
60
Partea superioar5 a capacului este plan5, iar cele dou5 p5qi laterale au
prev5zute dou5 deschideri longitudinale, lungi de 380 mm qi inalte de 30 mm
avind rolul de a asigura ventilafia. in interiorul capacului, pe p5qile sale laterale,
se afl5 cite o plasi de sirmi a~ezat5oblic fiind fixat5 cu o stinghie asigurindu-se
astfel ventilafia pe timpul transportului. Capacul este fixat de corp cu ajutorul a
dou2 balamale-pomele.
Dimensiunile exterioare ale capacului sunt de 9 17x605~110mm.
In afara ramelor, stupul orizontal este previzut qi cu dou5 diafragme ~i 6
scfndurele de podiqor.
Ramele, in numar de 20 au dimensiunile exterioare de 435x300 m, iar cele
interioare de 4 15x270 mm.
Diafragmele, in numar de dou5, una eta@ pe toate piqile formind
diafragma separatoare, iar a doua mai scurt5 in partea inferioar5 cu 20 mm ce
permite albinelor accesul dintr-o parte in alta.
Scindurelele de podi~orau urmatoarele dimensiuni 484x 130x 10 mm,
spafiul format intre podi~or~i capacul stupului folose~tepentru refugiul albinelor
in timpul transportului sau pentru introducerea pernifelor necesare protej5rii
cildurii cuibului pe tirnpul iernii.
Pentru transport, ramele sunt fixate cu ajutorul dispozitivului de fixare al
acestora care este alcituit dintr-o bar5 de fixare cu secfiunea de 50x40 mm ~i
lungimea de 778 mm qi doui stinghii cu secfiunea de 1 Ox 10 mm.
A
UNELTE APICOLE
in afara stupilor care fac parte din grupul de utilaje apicole necesare
adapostirii albinelor, existi o gam5 variati de alte unelte necesare efectuirii
diferitelor lucr5ri in stupin5, care se impart in diferite grupe, in raport de activitatea
ce o desf?i~urimcu ajutorul lor.
Echipament pentru protectia apicultorului
Din materialul de protectie a1 apicultorului fac parte: masca apicol5,
salopeta, halatul, qorful qi minuqile apicole.
f
&*
FP*
+Q
.
MANUALUL APICULTORULUI
L
i'
66
Scaun apicol, are forma unui taburet de 40-50 cm inglfime gi este prevBzut
cu 2-3 compartimente pentru scule gi materiale. Are rolul at8t de scaun c8t gi de
lidi$i pentru transportul sculelor apicole necesare lucr5rilor in stupink
'9
*r.
MANUAL UL APICULTORULUZ
&,
69
MANUALUL APICULTORULUI
MANUALUL APICULTORULUZ
WJ7.s
--
71
*.
.q
,.
MANUALUL APICULTORULUZ
'8$
74
MANUALUL APICULTORULUI
,'\,*
3.
77
MANUALUL APICULTORULUI
3
"
. *
7s
Fig.42 - Ce'*rificuror
solar
79
MANUAL UL APICULTORULUI
&.Pp
/;4
..
I-
46.
0-1
81
m
MANUAL UL A PICUL TORULUI
,@
=%
n
MANUALUL APICULTORULUI
MANUAL UL APICULTORUL UI
.jpz
MANUAL UL APICULTORUL UI
/g?
.-%
;,
1
I
7
MANUAL UL APICULTORULUZ
Nucleul tip A.C.A., este format din rame de stup multietajat care, cu ajutorul
unor balamale, prin pliere, reprezint5 112 din rama stupului respectiv. Una din
rame este previzut5 qi cu un hrgnitor tip uluc. Fiecare compartiment (nucleu) are
un podi~ordin plas5 de sirm5. in ad5postul pentru nuclee in care intri un numar
de 4 nuclee sunt prev5zute 4 urdini~epe cele 4 laturi ale ad8postului, cu cite o
scBnduric5 de zbor fiecare.
Constructii apicole
Trcbuic menfionat c i intr-o stupin5, in afari de inventarul apicol propriuzis, in cadrul procesului de productic rnai sunt necesare ~i alte uneltc ~i ~nateriale
ca: topor, fcriistriu, ciocan, clcvte, dilti. rindea, cazma, lopati, cuie de diferite
niiirimi $i tinte, sirmii pentru insirmat same, siipun, sodi de rufc, vopsele de ulei,
benzini, petrol larnpant qi altele.
89
I
fl
91
=
.
MANUAL UL APICULTORULUI
&
f-
~ o r n uinfloreite,
l
de asemenea, timpuriu in prim5var5, firniq d, In zilele
frumoase, insemnate cantititi de polen ~i nectar. Ca ~i alun@miprezint3
o
93
P
P-
MANUALUL APICULTORULUI
94
MANUAL UL APZCULTORUL UZ
control. Productia de miere a fost evaluatii la 20-25 kg la ha. Acest arbust poate
fi folosit cu succes pentru realizarea unui gard viu in jurul stupinei.
95
b
.
F
P
Astfel, in zona de munte zmeurul produce 50-250 kg miere la ha, iar in zona de
cimpie produce 50 kg la ha. Mierea este de foarte bun2 calitate, recoltiindu-se
adesea in amestec cu mierea de la flora de fineatti. Printre masivele de zmeuri!
mai importante citBm cele de la ZBrne~ti~i Bran Cjudepl Braqov); Secui, Lunca
Frumoas2 ~i Teleajean Cjudepl Prahova); Petroqifa ~i Moreni ('judetul Dimbovifa):
Cloqani, Baia de Aramri ~i Grindeni Cjudepl Mehedinfi); Tismana, Novaci, Valea
Sadului ~i Valea Lotrului Cjudepl Gorj); Ructir, Arge~el,Valea Tirgului, Riul
Doamnei qi CumpBna CjudepI Arge~);Vatra Dornei, Ciimpulung, Gura Humorului
~i RBd2uti Cjudepl Suceava).
Murul - inrudit indeaproape cu zmeurul - este, de asemenea, o planti
melifer; bung. Inflore~tein lunile iunie-septembrie yi asigurti un cules bun
falniliilor de albine, mai ales cind acesta se asociazti ~i cu culesul de la alte plante
melifere din zona de ptidure. Productia de miere se ridicti la 50 kg la ha.
ff&
<,
97
k*f.Q
k%
+-
MANUAL UL APICULTORULUI
Coriandrul se inmulfegteprin seminfe, insiminprea ficindu-se in martieaprilie, folosind o cantitate de 10-12 kg simin@ la hectar. In zonele fir3 variatii
mari de temperaturi este indicati insiminprea in pragul iernii. Se poate executa
aceast5 lucrare gi in august-septembrie daci solul are suficienti umiditate. La
aceste epoci de seminat se folosegte o normi de sgming la hectar de 20-25 kg.
fnflorirea se produce in lunile iunie-iulie gi are o durat5 de aproape 30 de
zile. Coriandrul este o valoroas5 specie meliferi, cantitatea de nectar pe floare
fiind de 0,lO-0,15 mg, iar productiile de miere ce se pot obfine variind intre 100
qi 500 kg la hectar. fn zonele ce oferi conditii optime de culturi pentru coriandru,
cum sunt judetele Ialomip, Galafi, Ilfov v.a., se obfin frecvent 7-10 kg miere
monoflori pe familia de albine.
Floarea-soarelui, specie originari din America de Nord, unde a fost
cultivati inainte de descoperirea acestui continent gi a fost introdus5 in Europa in
secolul a1 XV-lea.
In prezent ocupi mari suprafete in Rusia, Franp, Rominia, Bulgaria,
Iugoslavia, Turcia, Spania gi este cultivati pe suprafefe mai mici in Ungaria,
Polonia 9i Italia.
In tara noastri floarea-soarelui a fost cultivati la sfirgitul secolului
a1 XIX-lea in Moldova, extinzindu-se apoi rapid in celelalte regiuni ale t5rii.
In prezent floarea-soarelui este principals plant5 oleaginoasi cultivatii in pra
noastri, pe circa 800 mii hectare.
Specie anual5, erbacee, inalt5 de 0,60-2,5 m, cu un sistem radicular bine
dezvoltat ce Pi permite o bun5 valorificare a rezervelor de api gi nutritive din sol.
Frunzele mari pedunculate sunt acoperite cu peri aspri conferind plantelor o bung
rezisten@la seceti.
Floarea-soarelui este o planti tipic entomofili a cirei polenizare se
realizeazi in exclusivitate cu ajutorul insectelor, fapt ce a dus la aparifia a
numeroase varietiti gi proveniente diferenfiate prin insugirile fiziologice cit vi
din punct de vedere morfologic.
Pe judete cultura florii-soarelui ocupi mari suprafete in Ialomita,
Constanp, Ciliragi, Briila, Dolj, Teleorman, Buziu, g-a., unde se deplaseazi
in fiecare an un numir mare de familii de albine. Floarea-soareworegte in
a doua jumitate a lunii iunie sau inceputul lunii iulie, cu o duraili Tnflorire ce
variazi intre 10 gi 20 zile in functie de soi gi mersul vremii.$lor~ de *culoare
galbeni sunt grupate in inflorescente denumite calathidii a
~ e u ldtu&fhii
n
$e,
99
L
F
MANUALUL APICULTORULUI
'
%.
101
r
F
r
MANUALUL APICUL TORULUI
Tb
<
103
59
Trifoiul I-oqzr este o specie furajeri pereni ce cregte spontan sau cultivati
in nordul firii ~i in zona dealurilor subcarpatice. Cultura trifoiului ocupi, in pra
noastri, suprafete ce oscileazi in jur de 200.000 ha, diind bune rezultate in zonele
cu climat ricoros ~i umed, indiferent de solul pe care se cultivi.
Trifoiul infloregte din mai pin5 in septembrie, florile de culoare ro~ie
purpurie sunt dispuse cite 50-200 in capitule. Productia de nectar pe floare este de
0,Ol-0,03 mg, iar productia de miere la hectar este evaluat5 la 25-50 kg. DatoriM
conformatiei pe care o are floarea de trifoi roqu, corola formiind un tub de 8-10
mm lungime, nectarul este greu accesibil albinelor a ciiror tromp2 are o lungime
in jur de 6,50 mm.
in anii favorabili cdnd secrefia de nectar este bung, indeosebi la coasa a II-a
cind florile sunt mai putin dezvoltate, se realizeazi culesuri de producfie, recoltele
de miere ajungind la 15-20 kglfamilia de albine. Pentru mirirea randamentului
poleniz5rii se recomandi aplicarea dresajului albinelor prin hriniri cu sirop de
zahar aromatizat cu flori de trifoi.
Trifoiul alb - specie peren5 intilnit5 din Delta Dunirii piin2 in zona alpink
ocupi insi suprafete mult mai mici comparativ cu trifoiul roqu. Se cultivi putin
in culturi pur5, de obicei il gisim in amestec cu alte leguminoase qi graminee
perene.
Trifoiul alb infloregte in a1 doilea an de la seminare, iar inflorirea dureazi
din luna iunie pin2 toamna tiirziu. Cantitatea de nectar secretatii de o floare
variazi intre 0,04 gi 0,4 mg ddnd o cantitate de miere la hectar intre 100 gi 250 kg
in hnctie de condifiile pedoclimatice.
Trifoiul hibrid - specie ce prefer5 locurile de culturi cu multi umezeall,
trifoiul hibrid este mai putin rispiindit in fara noastri decit trifoiul alb. infloregte
din mai pin2 in septembrie, ddnd o productie de miere la hectar de 120 kg.
Polenizarea trifoiului hibrid cu ajutorul albinelor aduce importante sporuri
de simiinf5ce depigesc 100 kglhectar.
Sparceta - specie pereni, cultivati pentru nutref verde sau fin pe terenuri
improprii altor culturi furajere. Este putin pretenfioasii la clim5 qi sol, putdnd fi
cultivati eu-bune rezultate chiar pe terenuri erodate, cu strat arabil subfire, din
ale firii. Pe suprafete mari este c u l t i v a ~in judetele Constanp,
&k&,@?atul
MANUALUL APICULTORUL UI
de 80- 100 kg, distanfa dintre riinduri 12- 15 cm, adiincimea de seminat 4-5 cm.
Pentru loturile semincere distanta dintre riinduri este de 60-70 cm folosind 30-40
kg s5minfi la hectar.
fnflorirea sparcetei cultivate are loc in lunile mai-iunie, la 60-70 zile de la
pornirea in vegetatie ~i dureazi 15-25 zile. Inflorescenp este un racem spiciform,
lung de piini la 20 cm, alcituit din 15-90 flori de culoare roz cu striatiuni purpurii
pe stindard.
Productia de nectar pe floare oscileazi intre 0,3 ~i 0,9 mg, iar concentrafia
in zahir a nectarului este de 38-60%, evaluiindu-se o productie de miere la hectar
intre 120 ~i 300 kg.
105
MANUALUL APZCULTORULUZ
106
MANUAL UL APICULTORULUZ
44!.
I
+A
, $
107
/
-
ex%
rC
10s
'
I
109
P
/-
MANUALUL APICULTORULUI
110
MANUAL UL APICULTORUL UI
'
I
I
'
112
--- -'j&
*P3'
-F
EII
09'0 !$ c.s'G?mn
a.reoy o ap yqa.r3as .rqsau ap ealq!lueD .!nl eaur!anl
y3 pu@unre 1e.roy 1nqnl U! gzea13a103 as InIrueAo ezeq a1 ajqe
aU!P~ a j r w 3 a u puel3 ap le~a.13asp.1e13a~-aaseou !!~gialauoz ale01 ul luapunqe
lel3au gla~3aseaunr3glgm 'a3rleur!l3opad al!!i!puo3 el gseo!iuala~du!ind apads
' ~ I I Zap OE-szgzealnp IS
. rnlnjeugwas
.
elep ap a!i3unj ul qsn8ne-a!un! ul a3npo~d
as e a ~ u o y uJE!
l 'a11z ap 0 ~ - 0 9a-resa~aujuns amogur el gugd a.rI1gsg.r el a a .8y 01
-8 ap .rel~aqel giu~urgsap guuou o n3 'ur3 09-0s el alqnp pnpug.1 ur nes w3 0 c - g ~
el aleiuqsrp aldru!s pnpug.r ui 'leu ul ~ u g da!peur eunl u!p pugda3ul e ~ e ~ g u r u
3 3 ~ 3as rnads
..
ra~sa3eIweuguraS 'g-~aj!laur glueld e3 sale
.rep 'gleu!3!paru
y u e ~ da3 !un!Ba.r alaun ul yeA!lln3 'glenue ar3ads - aaunpypw
TE %
1x4
MANUALUL APICULTORULUI
MANUALUL APICULTORULUI
116
"024.4"
1
\-.+
a
611
IR 7 R8017 f l 3 I d V 7fl7VRN VM
MANUALUL APICULTORULUI
ap
tiieturi de p5dure. Planta este acoperiti de peri aspri, frunzele sunt alterne cu 5 lobi
qi marginile neegal dinfate. Florile mari rogii sau purpurii, rar albe sunt dispuse la
vlrful ramurilor. infloregte o lung5 perioad5 de timp din iunie pin5 in toarnnfi in
octombrie, furnizind culesuri de intretinere.
123
P
,-
@6?&@roaStei este una din cele mai valoroase specii melifere din Delta ~i
124
125
F
F
126
MANUALUL APICULTORULUI
dispuse pe marginea frunzelor sau la virful lor, denumite hidatode sau stomate
acvifere.
0 important5 deosebit5 prezintii ins5 pentru apicultur5 mana de origine
animal5 care provine din excretiile anumitor insecte ce se hr5nesc cu seva plantelor.
Aceste insecte (lachnide yi lecaniide); fac parte din ordinul Homoptera.
Procesul biologic de formare a manei de origine animal5 este urmiitorul:
datoritii regimului de via@ sedentar, fir5 consum de energie, aceste insecte absorb
zaharurile din seva elaborat5 pe care le consum5 nurnai intr-o propoqie foarte
redusi (circa 10%). In schimb, pentru creytere qi dezvoltare, aceste insecte au
nevoie de cantit5fi insemnate de proteine ce se g5sesesc in sevii in propoqii foarte
mici. Aya c5, pentru a - ~ satisface
i
necesarul de substante proteice, aceste insecte
sunt nevoite sii absoarb5 in aparatul digestiv o imens5 cantitate de sev5, din care
refinindu-qisubstantele indispensabile vietii, elimin5 excesul sub form5 de pic5turi
fine,cristaline yi foarte dulci care este mana.
in anii favorabili, recoltele de miere de man5 dep5qesc la culesul de salcie
in lunca Dun5rii 15-20 kglfamilia de albine, fiind necesar s5 se efectueze cite
doui extractii de miere in decurs de 3 siiptiimini. $i la mana de stejar, tei, plop
etc. se realizeaz5 periodic, la 2-4 ani, recolte insemnate de miere de man5. Acestea
inregistreaz5 frecvent, in anumite piiduri de foioase unde se practic5 stup5rit
pastoral, importante cantit5ti cu miere, mai ales in judetele Arad, Argey, Brgila,
la$ yi altele. De asemenea, in zona coniferelor, in anii favorabili, se obtin frecvent
recolte bogate de miere de man5 (miere de brad), ce inregistreaza in unele masive
din judetele Alba, Bistrip-Niisiiud, Hunedoara, Cluj etc. peste 40 kglfamilia de
albine.
Trebuie s5 remarcam faptul cii eficienp economic5 a stup5ritului pastoral la
culesul de man5 se m5reqte considerabil, dac5 acest cules coincide sau alterneazii
qi cu unele culesuri de nectar yi polen, furnizate de plantele nectaro-polenifere din
zona respectiv5. Subliniem c5 suprapunerea culesului de man5 cu cel de nectar
~i polen prezintii important5 nu numai pentru sporirea recoltei de miere, dar qi
sub raportul dezvolt5rii corespunziitoare a familiilor de albine, care dispun de
polen (sursa proteicg), cu conditii bune pentru cre~terea~i dezvoltarea normal5 a
puietului, preveniridu-se astfel uzura yi sl5birea familiilor, ca in cazul unui cules
pur de manil.
Pe ling5 faptul c5 mana constituie o rezervi melifer5 deosebit de importanti,
ea constituie in acelayi timp o hranii valoroas5 pentru multe alte inse&&lositoare
pidurii qi indeosebi pentru furnicile de pgdure, care reprezinti un ct6~natural
?h
eficient de combatere biologic5 a diiun5torilor piidurii.
,-
MANUALUL APICULTORULUI
apropiere, pe frunzele de molid ~i brad, maturizarea masculilor care iqi fac aparitia
de sub testele lor ceroase, gata pentru imperechere. Masculii se deplaseazii cu
u~urin9fiind aripati, iar dupii imperechere mor, neavgnd nici o contributie direct5
la productia de man5.
Femelele imperecheate se dubleazii in dimensiuni, ajungind la dezvoltarea
maxim6, ceea ce marcheaz5 de fapt ultimul stadiu de cre~tereal lecaniidelor.
Paralel cu maturarea ou5lor formate in sacii ovigeni, productia de man5 scade
simfitor, iar culoarea femelelor devine treptat brunii ~i apoi brun inchis, odatB cu
moartea lor.
D e ~ prezinti
i
numai o generatie pe an, lecaniidele au totuqi o capacitate de
inmulfire uimitoare, deoarece o singur5 femel5 depune de la 2.000 la4.000 de ouii,
din care eclozioneazii peste 90% larve.
Lachnidele, spre deosebire de lecaniide au form5 tipicii de insectii. Culoarea
acestora este diferit5 in raport cu specia qi virsta. La adulfi se inthlneqte frecvent
culoarea cenu~iu-brun5,brun-roqcat6, cafenie, neagr5 sau verzuie. Puietul prezintii
in general aceleaqi culori dar de nuanfe mai deschise, deosebindu-se cu ugurinf5 qi
prin mirimea lor.
Lachnidele prezintii mai multe generatii pe an (intre dou5 qi cinci), iar
in conditii ecologice optime se pot inregistra la unele specii 6-8 generatii pe an.
Acestea sunt in majoritate partenogenetice vivipare, adic5 femelele mature nasc pui
vii direct, Erii imperechere qi aceqtia sunt numai femele. Toamna apare generafia
sexuati (femele ~i masculi), care asigur5 depunerea ou6lor de iarn5. in primavarii,
in functie de pragul biologic al fiec5rei specii, apare prima generafie de fondatoare
(mitci), care se hr6nesc intens cu seva bogatii in substanfe nutritive pentru a da
na~terela prima generafie de fiice surori, continuhndu-~iastfel ciclul biologic.
Dup6 2-3 generafii colonia devine puternic5, iar productia de man5 creqte simtitor
ceea ce atrage albinele ~i alte insecte la cules. in conditii meteorologice favorabile
ritmul de inmultire este foarte intens qi colonia, la unele specii de produc5tori,
poate ajunge la peste 10.000 de indivizi; in acest stadiu productia de manii atinge
punctul culminant, iar recoltele de miere ce se realizeaza pot dep5qi zilnic 4-5 kg
pe familia de albine.
Capacitatea de inmulfire a insectelor produc5toare de man5 este
considerabil5.0 singur6 matc5 (fundatrice) na~te,in cursul viefii, mimmlte duzini
de urrna~icare impreunii dau naqtere la mii de nepoti qi ace~tiaqn' oniinuare la
zeci de mii de str5nepoti. In generatia urmiitoare s-ar putea ajunge la lioane ~i in
cealalt5 la miliarde de urmaqi, dac6 ar r5rnine tofi in via@. f l k k
)Xh
129
e
P-
130
MANUAL UL APICULTORUL UZ
"$,
~"s,
F
MANUALUL APICULTORULUI
r,
132
MANUALUL APICULTORULUI
IMANUALLILAPICU12TORUL CII
Livezi
Floarea soarelui
Familii de albine,
nr./ha
Spor de recoltii, %
Productia de miere,
kg/ha
2-3
1-2
2-3
8- 10
Seminceri
trifoi,
sparcetl
~i legume
3-4
50-60
25-40
30-50
40-120
20-30
40- 100
50-60
25- 1000
200-300
25-50
Rapitg, Seminceri
m u ~ t a r lucernii
MANUALUL APICULTORULUI
137
S
fl
MANUAL UL A PICULTORUL UI
soiuri care dep5qegte lungimea trompei albinei face nectarul inaccesibil gi albinele
nu cerceteaza prea mult florile trifoiului roqu. in acest caz este necesar s5 se aplice
dresajul albinelor prin metoda descris5 la lucerni, ceea ce sporegte intensitatea de
cercetare a culturii de 20 de ori. De asemenea, se pot folosi culturi de ademenire
cum sunt: facelia, sparceta, limba mielului, sulfina, etc. Acestea se seaman5 in
benzi cu cultura de baz5 gi infloresc inaintea ei. Albinele fiind atrase qi antrenate la
cules de aceste plante, incep sB cerceteze qi florile trifoiului roqu care infloresc in
continuare.
Prin polenizarea cu albine a culturilor semincere de trifoi rogu se rea-lizeaz5
un insemnat spor de producfie de seminfe la hectar de 200-300%. La aceasta se
adaug5 qi cantitatea de 25-50 kg miere care se obfine la hectarul de culturi.
Pentru cregterea eficientei polenizarii cu ajutorul albinelor se urm5reqte
totodata obtinerea de soiuri de trifoi roqu cu tubul floral mai redus, care s i poatii fi
cercetate de albine.
Polenizarea culturilor semincere legumicole
in fara noastr5 culturile legumicole au o deosebiti insemnitate pentru
asigurarea hranei populatiei. Printre culturile semincere legumicole cele mai
importante qi care reclam5 mai mult polenizarea cu albine, r5spunzind cu sporuri
insemnate de recolt5 sunt: ceapa, varza, morcovii, guliile, ridichile, dovleceii,
pepenii etc. Norma de familii de al-bine folosite la semincerii de legume variaz5
intre 2 qi 4. Sporul de legume obtinut la culturile de legume pentru s5minfi este de
200-300%. Totodati albinele beneficiaza de un bun cules, obfinindu-se 30- 150 kg
miere la hectar.
Semincerii de ceap5, cultivafi pe suprafete Insemnate, infloresc vara, in
lunile iunie-iulie, oferind familiilor de albine culesuri intense qi de lung5 duratii,
datoritii infloririi lor e~alonate.La aceasti? cultur5, folosindu-se o inc5rciturii de
3 familii de albine la hectar, rezult5 un spor de productie medie de s5minf5 de
66%.
Bostiinoasele (pepenii, dovleceii, dovlecii) furnizeaz5 culesuri de nectar
~i polen in timpul verii ~i inceputul toamnei cind flora melifer5 este mai slab
reprezentat5, oferind albinelor surse de hranii abundente ~i efectuind totodata
polenizarea. inc5rc5tura cu familii de albine la hectar este de 0,5 in culturi
intercalate qi 1 familie de albine in culturi pure. Sporul de
aportul adus de albine este considerabil, cifrindu-se la
139
s
rC
MANUAL UL APICULTORULUZ
MANUAL UL APICULTORUL UI
i.
142
143
k
C-
MANUALUL APICULTORULUI
Y5
144
145
-7
salcim se vor refine de la fiecare familie cite 1-2 faguri plini cu miere, cipgciti,
care se vor pistra in rezervii. Se aleg dc regul5 fagurii mai inchiyi la culoare,
cu celule regulate, fir8 defecte sail celule de trintori, avindu-se in vedere c i in
a c e ~ t ifaguri se va creSte puietul in primivara usmitoare. Fagurii se pistreaz5 In
corpuri de sti~piin spatii special amenajatc, in condifii de temperaturr? ~i umiditate
corespunzitoare (16-18C ~i 50-60% urniditate), luindu-se toate misurile de
combatere a g5selnifci ~i a rozitoarelor.
Dupii illtimul culcs se ridicii corpurile cu micre ~i se lasii unul sau doui
corpuri pentru puiet, dup5 puterea familiei. Deasupra acestora se ayeazi corpul
cu rezervcle de lirani pentru iarrii, 'intre fagurii cu miere avindu-se griji sii se
intercalcze ~i faguri cu rezerve de p8sturB. Nu se mai facc nici o alti lucrare de
orgartiyare a cuibului. La sfir~itulpcrioadci de toamnii, dupii restringerea puietului,
familia se lasii doar pe doui corpuri din care cel de jos cu resturi dc miere ~i
piisturi ~i cu faguri goi in care a fost sau sc mai g5sesc unnc de puiet ~i cel de sus
cu rezervele de hrani pcntru iarni.
Spccificul intretinerii farniliilor de albine in stupi multietajafi consti in
aceea c i ~nitcileavind la dispozitic un spatiu pentru ouat practic nelimitat se
uzeaz2 mai repede dec5t in stupii de alte sistemc. Din aceasti cauzii miitcile
trebuie schimbate mult mai des, chiar anual. Lisate mai mult timp in stupi, chiar
in condifii bune de intretinere yi de cules, ele nu pot mentine ridicat ritmul de ouat
~i prin aceasta nu pot asigura efectivelc necesare de albine culegiitoare; astfel,
familia pierde capacitatea de producfie y i intri mai uyor 'in frigurile roitului.
In ceea ce prive~temomcntul schimbiirii miitcilor, nu este recomandabil ca
aceasta s i se faci in perioada de primiivarii cind familia este in dezvoltare y i cind
orice intreruperc in aportul de ouii sc reflect2 negativ asupra cre~tcriiefectivului
de albine pentru valorificarea culesului. Mult rnai indicat estc ca schimbarea
mitcilor s5 se fac2 in ajunul sau in timpul culesului. Lucrarea se face ins5 cu
destuli greutate dat fiind numirul mare de same ce trebuie controlate. Din aceasti
cauz5, in cazul stupului multieta-jat esle mult mai bine de procedat in felul urmitor:
in corpul al treilea se formeazii un roi stolon format din 1-2 faguri cu puiet c2picit
gata de ieyire yi 2 faguri dc acoperire cu rezervele de hrani. Se cauti ca fagurii
cu puiet s i nu aibi lame tinere necipiicite ~i nici inceputuri de botci. in roi se
scuturi atita albini cit s2 acopere bine toti fagurii. Se d5 o botcii ciipicit2 gata
de ie~ire,crescuti in acest scop dints-o familie buni de priisilii. Dupii ce matca se
imperecbeazii ~i inccpe s i ou5 in mod normal, roiul se uncvte cu familia de bazi
dintre corpuri a podi~oruluiseparator, fir2 a ciuta sau izola
obiynuit matca tinis2 o eliminii pe cea bitsin5 din familia de
146
iarn5 pin5 la
-.
salcim este
In acest scop se aleg faguri niai inchiqi la culoarc, cu celule regulate, firi
defecte sau celule de trintori, intn~ciitacestea r5miinind in mijlocul cuibului vor
fi folosite qi in continuare in primivari la creqterca puietului. De ascmenea, se va
avea griji ca fagurii introdu~ipcnt~uouat s i aibi minimum 1-1,5 kg de ~nierein
coroani pentsu a nu crea un go1 in mijlocul cuibului.
Introducerea de faguri pentru ouat in mijlocul cuibului in aceasti perioadb
este cu atit mai necesar2 in cazul aparifiei unui cules in naturcZ sau a amplasarii
familiilor la un cules de toa1nn5(de balti, fiineati), datorit5 ciruia cuibul poatefi
blocat cu miere lipsind lnatca de spatiul necesar pentsu ouat. in aceasti situatie
se pot folosi chiar faguri complet goi, fir: coroane dc miere, intrucit acestea vor
fi fonnate de citrc albine. Pentru crcarea spatiului pentru ouat se scot rame pline
cu lniere de pe margini, care se pot folosi pentru completarea rezervelor la alte
i..
familii sau se pot extrage in cazul in care confin doar miere natural2 ~i nu provin
din hriniri de toamn5 cu sirop dc zahir.
Mei7fii7er.ea.farniliilor in .stare nctivii se realizeazi prin lirinirea albinelor
cu substantele energetice ~i plastice necesare, mai precis prin prezenfa in naturi a
nectasului qi polenului. Aportul de nectar ~i polen sau hrinirea intensi determini
dezvoltarea proceselor metabolice din organismul albinelor, inclusiv secretia de
lfiptiqor prin care se influenteazi qi activitatea de ouat a mitcilor. Nu intotdeauna
insi, in zona de amplasare a stupinelor, familiile de albinc beneficiazi de surse de
cules pentru asigurarea hranei. Astfel, se i~npuneori deplasarea stupilor la culesuri
tirzii, ori hriniri suplimentare.
Cule.~zir~ile
ta^r.ziisunt niult tnai eficiente deciit hrinirile stimulente datoriti
aportului de polen proaspit. in acelasi tilnp se realizeazi qi o economie de zahiir
qi polen care, de reguli, acoperi cheltuielile de deplasare a familiilor de albine la
aceste culesuri.
Ca surse de culcs la sfirqitul verii qi toamna se pot folosi qi finefele din
luncile riurilor, zonele inundabile, gridinile de zarzavat $i bostfinoasele, care pdni
la efectuarea ariturilor de toamni oferi culesuri de intretinere.
Se va avea griji insi, in zonele viticole, in cazul in care culesul sucului
de struguri este prea abundent, ca fagurii cu miere proveniti de la acest cules si
nu r2mini in cuib pentsu iernare, intruciit fiind foarte bogat in substante minerale
qi zahasuri nedigerabile pentsu albine, aceasti miere poate provoca neplgceri in
Fncircfituri intestinale mari, diaree qi uzuri prematuri. Ramele cu
i v i se pot pistra in rezervi pentru primivari sau se pot extrage in
ulesul este deosebit de abundent.
150
,MA.VCrALC1LAPICII'LTORULUI
/~loc~,i,-ea
n ~ i i f c i l oczi~ defecte sou epziizate este o acfiune deosebit de
necesarii ~i care, in perioada de toamnii, se realizeazr'i mult mai uSor ~i mai sigur
deciit vara.
In perioada de toamni 1n5tcile biitrine sau epuizate i ~ reinnoiesc
i
foarte
greu ritmul de ouat chiar in prezenta culesului natural, lipsind familia de genera$
noi de albine tinere.
Este absolut necesar ca in toate stupinele sii se tin5, in mod obligatoriu,
evidenfa individual5 a dezvoltr'irii familiilor, prin inregistrarea spaliilor de albine
qi a ramelor cu puiet in niomentele principale ale sezonului (ie~ireadin iarni;
recoltarea mierii la diferite culesuri; intrarea in iarnB; a productiilor realizate la
diferite culesuri; starea sanitarii; originea ~i virsta m5tcii). in baza acestor date, pe
ling5 selectia materialului valoros, se poate face trierea ~i eliminarea miitcilor slab
productive, a celor br'itrine, preculn ~i a celor care in urma efortului depus nu mai
pot mentine ritmul normal de ouat.
Miitcile necesare schimbului se procurr'i sau se cresc din vreme in stupini
prin metodele cunoscute. Se va urm5ri ins5 ca materialul biologic nou introdus sil
fie de calitate superioar5, crescut din suSe valoroase. Se va evita folosirea botcilor
de roire sau de salvare aparute in familii cu productii sciizute doar pentru ci
acestea sunt la indeminr'i. Cre~teream5tcilor7 indiferent de tipul de stupi cu care se
lucreaz3 trebuie s3 fie o preocupare principalr'i, de calitatea materialului biologic
depinziind in cea mai mare m5sur5 succesul in apicultur3.
Dup5 cum se ?tie familia de albine nu hibemeazii in timpul iernii. Str8nsi
in ghemul de iernare ea i ~ continua
i
activitatea producind c5ldura necesari
mentinerii vietii, iar in unele situatii, incepind din luna ianuarie sau chiar din
decembrie, c r e ~ t epuiet in spatiul limitat de dimensiunile ghemului. Pentru aceastA
activitate, albinelor le sunt necesare rezerve suficiente de hranr'i atfit in forma
rezervelor interne - corpul gras bine dezvoltat prin alimentatia abundent5 in timpul
toamnei - cit ~i ca rezerve de miere ~i p5stur5 in cuib.
Consumul de hran5 este mai sc5zut in primele luni ale iernii pin5 la
aparitia puietului, albinele consumind mierea doar pentru mentinerea temperaturii
in interiorul gheniului la circa 24-25C. Odatr'i cu aparitia puietului consumul se
ridicii, temperatura in ghem fiind menfinut5 in permanen@ la nivelul de 35-36"C,
~i produs5 in continuare pe m5sur5 ce se m8re~te~i cantitatea de puiet crescut.
in aceste conditii familiile normale, putemice, consum5 in primele luni ale iernii
700-800 g de hran5, in continuarea iernr'irii consumul crescind la 1,5-2,Okg lunar,
eaaga perioadii de iernare fiind necesare circa 7-8 kg de miere. Ar
gre~eal3dac5 la intrarea in iarn8 s-ar 15sa in familii doar aceasti
cft, in acest fel familiile ar fi lipsite de hran5 toc~naiin momentul
mare nevoie de aceasta. La ie~ireadin iarn5 sunt necesare in familii
5
,,
152
154
MANUALUL APICULTORULUI
albinelor, apirute eventual la urdiniv sau in fata stupilor, giuri ficute de ciocinitori,
urme de animale sau de pisiri intre stupi sau pe stupi.
Controlul auditiv %cut la urdiniq cu un tub de cauciuc, stetoscop, ne poate
indica starea familiei dupi zgomotul pe care-l produc albinele in stare de repaos ~i
ca r%spunsla lovirea stupului cu miina:
- bsziitul continuu qi uniform, sporit uqor la lovirea stupului, dupi care
revine imediat la normal, indici iernarea normali;
- biziitul pliingitor, caracteristic, indici lipsa mitcii;
- zumzetul slab ca un fiiqiiit indici lipsa hranei, albinele fiind pe cale de a
muri de foame.
Resturile cazute pe fundul stupilor pot da, de asemenea, indicii pretioase
privind iernarea albinelor. Observarea acestor resturi este mult uqurati prin
amplasarea unei coli de hirtic sau de carton sub cuib care datoriti urdiniqului pe
toati Iilimea stupului se poate manipula lesne.
Resturile sirace, in general din ceari de la cipicele qi cu putine albine
moarte, dovedesc o iernare normali. Cantititi mari dc albine moarte, umezeala yi
mucegaiul indici o iernare defectuoasi, lipsa de ventilatie. Resturi de albine ~i de
faguri, fire de paie qi frunze uscate, p%qidin aceste resturi ingrimidite la urdini~
indici prezenta qoarecilor.
La controlul de iarni se va evita deschiderea fir2 rost a stupilor pentru a
nu deranja familiile de albine. In cazurile extreme ins2 sc va putea deschide stupul
~i controla starea familiilor fir2 a se interveni in cuib, luiindu-se toate misurile
necesare ca interventia s i neliniqtcasci ciit mai putin posibil familia dc albine.
In cazul in care la controlul familiilor de albine in timpul iernii se constati
unele nereguli se trece imediat la indepirtarea acestora.
Ca stari anormale grave care sc cer itnediat indreptate sunt: lipsa hranei,
lipsa mitcii, aparitia diareci intr-un grad marc $i pitrunderea ~oarecilorin stup.
Cornpletar-ea~x>zer-velor
dc. l ~ r - ~ ~
cun ti~rte
i i de Serbet sau plici de zahir candi
se face direct pe locul din stupini, prin descl~idereastupului $i avezarea plgcii sau
a turtei de qerbet deasupra ghemului, cu grij2. ca s2 nu se striveasci albina. Chiar
qi introducerea unei rame cu miere la tnarginea ghemului se poate face pe loc,
aviindu-se mare griji ca la desfacerea ramelor din cuib albinele din ghem s i nu
cadZ pe fundul stupului.
158
MANUALUL APICULTORULUI
%
&
f?
160
MANUALUL APICULTORULlil
~i reci prin folosirea obstacolelor naturale sau prin amenajarea de paravane sau
perdele ,.
de protectie.
In perioada de iam5 se urm5re~tecu multii atentie buna iernare a familiilor
de albine, astfel:
- se efectueazi un control a1 stupinelor cel putin o datri la doui siptimlni;
- pentru cunoaSterea modului de iernare a fiecirei familii se folose~te
metoda auditivi;
- in zonele cu frecvenp mare a vinturilor reci, stupii se pot inveli la exterior
cu materiale izolatoare;
- in zilele calde ~i insorite se stimuleaz5 zborurile de curitire prin
deschiderea completri a urdini~urilor,ridicarea capacelor ~i saltelutelor ~i expunerea
podi~oarelorla acfiunea razelor solare;
- se iau m5suri de protectie pentru preintimpinarea neajunsurilor ce pot fi
provocate de ~oareci,pisiri (ciocanitoare, piiigoi, etc.) ~i alte animale;
- in cazul absentei, insuficientei sau inaccesibilititii hranei se administread
~erbetdin zah5r sau zah5r candi;
- la sfiir~itullunii ianuarie, inceputul lunii februarie pot incepe hrrinirile cu
furaje energo-plastice pentru stimularea cre~teriiextratimpurii a puietului.
La inceputul perioadei de primlvarl se recomandi sii se execute
urmritoarele lucrriri:
- inlesnirea zborului general de curritire (a unuia sau mai multor zboruri) prin
inlsturarea gratiilor de urdini~~i pe vreme cBlduroas5 indepirtarea reductorului de
urdini~sau fixarea pe pozitia ,,faz5 mare" ~i curitirea fundului stupului de resturi
de albine moarte;
- dac5 revizia sumarii de primivar5 poate fi considerat5 o lucrare facultativi,
revizia de fond sau controlul general de primavari este o lucrare esentiali care are
drept scop verificarea am5nuntit5 a situatiei familiilor, cu acest prilej creindu-se conditii
optime de dezvoltare care asigurii valorificarea la maximum posibil a culesurilor
timpurii;
- reorganizarea ~i striimtorarea cuiburilor, concomitent cu echilibrarea
puterii familiilor de albine avindu-se in vedere c5 o familie puternic5 ocup2, la
inceputul primiverii, cel pufin 7-8 intervale (spatii dintre ramele cu faguri complet
ocupate de albine). Sub aceste limite se situeaz5 familiile mijlocii (5-6 intervale) ~i
cele slabe (3-4 intervale);
&.$fectueazii un riguros control sanitar-veterinar al intregului efectiv. Se
iau pr6b eniru diagnosticul de laborator a1 nosemozei (circa 40-50 de albine) sau
ale u r li ale puietului (sectiuni de fagure avind dimensiunile de 10 x10 cm
c d $ % t % & d v ) . Fagurii mucegiiri se elimina urmgrindu-se atent aparitia tuturor
8
J
IX
J
164
166
MANUALUL APICULTORULUI
cirucioarele de transport;
- pe tilnpul transportului, stupii se lea@ (imobilizindu-se cu ajutorul unor
fringhii rezistente) pentru a evita deplasarea ~i lovirea lor;
- se string ~i se impacheteaza utillajele qi materialele necesare executarii
lucririlor de ingrijire a familiilor la locul In care se deplaseaz5 stupina;
- se folosesc cu precadere fagurii armati care sunt mai rezistenfi la
transporturi pe distante lungi ~i dtumuri accidentate.
La familiile de albine foarte puternice, in cazul culesurilor de mare
intensitate, pentru a mari spatiul necesar prelucrarii nectarului ~i depozitarii mierii
se vor folosi magazine special confectionate pentru dimensiunile stupului orizontal,
echipate cu 18-20 de faguri de magazin.
CPnd culesurile de varii s-au terminat, se opresc in stup reze~velede
hrana necesare pentru iarna - socotindu-se 10 kg rezerve pentru 1 kg albine care
ierneaza - ~i se extrage mierea care prisose~te,iar cuiburile familiilor se reduc la
numarul de faguri ocupati compact cu albine.
In ultitna parte a sezonului activ, fagurii neacoperiti de albine se scot
din stupi, iar cuibul familiilor se impacheteaza cu materiale izolatoare. Pentru
evacuarea vaporilor de api din stup, pe timpul iernii scindurelele de podi~ordin
marginea cuibului se lass departate la 2-3 mm. Familiile astfel preg5tite ierneazi
afar5 in aer liber.
168
2
w
;';"
691
.. .
1111urq
a 1 $ & q W ~ e ~ a s 3 .101!3loq lelelol ln~yurn, -3!ul!z aundap 1-a-1~3
ad ,no
ap Inlpurn
npal 141a.uur.ln e3 !S y~!uy.~~l
u!jnd !eu1 alsa e31eur lual!urosuo~. y o
~ ~ e n.u 1 l uuo 3 als.lp al!Jaj!p ap aAlel !noq ul1sg8uralnd !S alSa~:,~ol!3loqInJewnu
~ ~ I ~ ~ ~ J E 111
O ~ SO^
~ UU! Ue.1118
I I n3 aleu-ln1sy-I adn3 alS!u e3 '!aoq ap !~nlnda3u
alxi11.1d. ~ d la!nd
e
hs .1ol!~n4e.jale aJeo!Jaju! !S alwalcl ~ ~ ! L I I ~ Jad
E U'lep
I lualuolu
iin "1 .~nindn n 11.1n2ej
..
ad a3y1.1a~
IS ejelsuo3 a ~ e o da1 1n-lolln3!dea m ad ~ J ! Oap
J
a11.111~23.1d
~ ~ D L *31~13pi11iqe
I !
I I Z. I A O .n3
..
~ ~ 1e301q 1nq1n3!S aJau!l alel!~ofeu~
ul IS allnu
;71.11101 ;)iliqle :.I. I ~ ! P L3I1O~~3 ~3] I~U I I . I I L I 1i1ns
~
a!l!ult!j u? am3 u! lnluaurour u1
. !jol !S lueu!lu~alapalsa a.11o-1ap 1nl3u!lsu! y3 !Snlol
.!.~olelnCr!
luns 1.1ol3ej.1i1e1133
3.111~1~ 5 .; J . I C O ~Jojaulqle
~ . I ~ ~ ~e aiuiilnu~eaJeu1 el ~ol!3loq e a.1!ppl3 ap Inl~u!lsu!
nq!yu! t? n.11i13d~lua13ynsu!
y la 3.1~3
y3leu.1ap eiuelsqns u!~dal!ol ap 1nlnsa3o~d
r!
~ ~ C L I O L L I .ariem
I.O L ~. ldxa o IS ~elng3
e-s '!!33pur jnlsno ruluad a.1esa3au~ol!!iedsea~e3olq
i11.1d IS lenluame alsa Inuaurouad .rrz!~olrd
..
n3 !nlnq!n:, ealelauro18e 'a3npo.1d o
a.ms ad elualnui!ls eaun!jne u!.ld b p z e a z ! ~ o rlalod
~ q ap leurlou !S lelsau ap n!3olcru
nes qels salt13 u n . J O ~ I J I I ~ea.11ppl3
~+
nes !nlnla!nd eal!uyq el plalduro:, aJez!l!ln
o FJEJ au!qle ap adew !eLu nalaul .i&urnu un 'a!l!urej ur 'laj~seyzea.13 a s
-3!w A!lelal -101!nln-'yurnu yl!.~olepa m 1
allnu.' leu1 ajSaugl~1p3!op ~u!qlr!yn8u!s o pu?3 pe~pur!.~d
ur l ~ p a p!3!op au!qlr!
allnlu !eu1 u!i\a.r arun! eunl u! ai\.rel !aun eaJ!uplq n~luad1?3u! eSe 'apz ap op ap
alsa ales 11ie~aua81Se1a~ase
..
. .
eieln
. IS
. aliz
. ap I i. ap au!qle ap !!ie.1aua8 !sun !!lalSa~a
.s r alSa~olep
as a!ienl!s plsea3v ..1. 1 3 l pe lsno
e l a ~ n phlu! pls!xa a . 1 ~~3 a ! i ~ o d o ~. d IS
p
ap ealel!3ede3 ap yej!ur!l pu! y '!a!liurej 1nq!n3 ul pzea~nurn3eas ale3 alauy au!qle
ap !.~eur !sur nalaur al!iyl!lue:, n3 yleuo!oodo~d alsa nu 'ysur 'la!nd ap ea~alSal3
.3saiylzunqu1~as s a p 3 ap allrirpuo3
.. .
IS al!n3olul luns anu-la! ap alau!qle a3 ~-rnsgurad
la!nd ap alyods !iyl!lue3 [eur~oupour ur 3sa.13 a u ~ q l eap al!!I!urej e-re~?ur!~d
40-45, iar la altele peste 100. Acest nutnir mare de botci pe care le creSte in cadrul
pregitirilor de roire rasa de albine Carpatine este unul din indicatorii biologici
principali prin care albina noastri se deosebe~tede altele, in special de Carnica.
in ziua in care primele botci sunt cipicite, sunt intrunite conditiile de
plecare a primului roi qi numai condifiile meteorologice nefavorabile sau interventia
apicultorului poate amina ie~irearoiului. Dupii ora 11, de reguli ins2 intre orele
12 ~i 14, se produce, la stupul respectiv, o mare agitatie datoriti grabei cu care
albinele roiului piirisesc stupul ~i intririi unor albine culegitoare care cautii si
pitrund5 in stup. Se pare cii roiul este gata format chiar in interiorul familiei mami
~i c i albinele lui nu a~teaptidecit se~nnalulde plecare. in alcituirea roiului intri
albine de toate virstele qi matca familiei 1llanl~.in ciiteva minute roiul a iesit din
stup ~i albinele lui efectueazi un zbor caracteristic in apropierea stupinei, dupi
care treptat se depit-teazi mai mult sau mai putin, p h i la locul de aSezare.
De reguli, roiul ieqit in aceste condifii se instaleazi pe un copac sau pe
un alt suport din apropierea stupinei. Acest roi i e ~ i cu
t lnatca familiei mami se
nume~teroi primar.
Roiul aSezat pe craci nu este o simpli ingrimidire de albine ci o grupare
organizatii, in primul rsnd, impotriva intemperiilor. Albinele dela exterior alcituiesc
un fel de coaji in timp ce la interior spatiul este mai degajat qi acolo se giseqte ~i
matca. lmediat dupi avezare roiul trimite albine cercetaqe pentru a gisi adiipostul
definitiv. La intoarcerea acestora sau in ur~nitoareledoui zile roiul se desface qi
i ~ iai zborul citre adipostul gisit: o scorburi a unui copac, o cripituri intr-un zid,
sail intr-o stiincri. Rareori roiul, din lipsa i ~ n u alt
i adipost, i ~construie~te
i
cuibul pe
locul undc s-a instalat la inccpur pl-o\.izoriu.
Apicultori~ln u t~.ebi~ie
sLi Iilse roil11sLi plccc mai departc ci imediat dupi
aycyarea I i ~ isli ia 1ii3su1-idc I-ccoltarc. care sc i'acc cu ajutorul roinitci. Roiniy
poutc ti in ti,rm3 dc clopor. iniplcritli din paie. pap~~rLi
sail nuiclc, sau o I,idi!ii mai
~lgonrlis:lu chiar o I3di!3 rip pcntril rranspcwtat roi. In ti~ncticdc pozitia ro-iului se
:ldaprcai.li yi instri~nicnrarl~l
dc l~lc1.11.
1);1cA roii~leste pc o eraeii subtire accasta se
taic cu lijal-Ikca dc ponii > i roi~11
si~spcnd;ltdc craca tiiati sc sei~ti~r,i
direct ill sti~pul
prcg3tit pcntl-LIel; dac3 1111sc poarc t3ia craca, accasta sc' sci~ti~rii
CLI grijii pcntru ca
roiul s3 cad2 in roinil2; dacll cste a$czat la inriltimc, roinita Icgar3 dc capiitul unei
pl-3-ji1iisc duce pin5 sub roi, care este scuturat dc u n
:rjutor al apicultorului. cu o altri pri-jini. Roinita CLI roiul prins sc agcazri pc pamint
i n apropiere de locul undc a l i ~ roiul
t
pcn~ruca sG sc string3 i n ca toate albinele
a 11c strtidui s i trccc~nin ~ o i n i t dtoatc albinclc pcntru c i numai
siguri c3 am luat $i matca accstuia.
170
171
'-
$e
MANUALUL APICULTORULUI
172
instalarea roiului putem verifica prezenta m5tcii ~i in cazul roiului primar, inceperea
ouatului. In orice caz in lips5 de cules vom asigura roilor cel putin de doui ori
pe s5pt5m2n5 o hr5nir-e cu 0,7-0,8 ng sirop. Trebuie s5 obfinem in cel mai scurt
timp 5-6 faguri cu puiet, inainte de a incepe perioada de criz5 care se situeaz5
la 3 siptiim2ni de la instalarea roiului, ca urmare a moqii unei p5;i din albinele
componente qi a lipsei albinelor tinere. Nu se recornand5 folosirea la roi a fagurilor
cliditi pentru c5 ace~tiaau o mare energie de lucru ~i in afar5 de aceasta fagurii
vechi pot constitui o surs5 de infectare a roiului care prin excelent5 este s5n5tos
(familiile bolnave nu roiesc, cu exceptia acelora cu infestare incipient5 cu Varroa
jacobsoni).
Cind incep eclozionirile masive ale propriilor albine roiul capit5 un nou
avint in dezvoltare qi trebuie s2-i asigur5m in continuare faguri artificiali ~i hriniri
stimulente. In mod normal, un roi primar i e ~ iintre
t
1 ~i 20 iunie trebuie sii aibii cel
putin 8 faguri cliditi din care 5-6 cu puiet ~i o parte din proviziile de iernare. La
inceputul lunii septcmbrie, roiul se completeazi cu necesarul de hran5 ~i se trece
in efectivul de bazi.
In condifii bune de cules u n roi pritnar i e ~ i in
t prima decad5 a lunii iunie,
poate ajunge s5 dea un roi in luna august care se nume~teparoi.
Cu roii secundari lucrurile nu stau la fel. Ace~tiasunt dezavantajati fa@
de cei primari din mai multe puncte de vedere: automat sunt cu 7-8 zile mai tirzii
decit roii primari ceea ce este important. Din cauza timpului necesar maturiirii,
imperecherii ~i declan~griiouatului la m5tci acest interval se m i r e ~ t ecu inc5 1015 zile. In general aceqti roi sunt mai slabi. Pentru a r e u ~ icu ei este necesar a le
asigura prin unire o putere de cel putin 1 kg ~i jum5tate albine, adici a-i transforma
in unit5ti viabile. Este necesar un control la fiecare 2-3 zile pentru a urm5ri
imperecherea m5tcilor ~i inceperea ouatului. M5tcile pierdute la imperechere se
inlocuiesc sau roiul respectiv se u n e ~ t ecu altul. Mai este necesar un control la 1012 zile dup5 inceperea ouatului m5tcii pentru a verifica dup5 modul de c5p5cire
a puietului (lucrgtoare sau trintori), calitatea imperecherii mitcii. In continuare
ace~tiroi se ingrijesc ca ~i cei primari. in mod normal vor intra in iarn5 ceva mai
slabi decit primii dar cu perspectiva de a realiza productii mult mai bune in anul
urm5tor datoritj tineretii m5tcilor.
Pentru apicultor, in general, roirea natural8 prezint5 avantaje qi dezavantaje.
In grupa avantajelor: se obtine o familie nou5 sau chiar mai multe, fir5 nici o
interventie din partea apicultorului; familiile noi obtinute instsrlatwpe faguri
artificiali in stupi noi sau dezinfectati sunt s5n5toase ~i se vor die i n e ' a ~ aqi in
and viitor.
Ca dezavantaje citam: imposibilitatea planificgrii n & C s i
calitstii
MANUALUL APICULTORULUI
Roirea artificiala
Pentru realizarea cre~teriiefectivului de familii de albine in momentul
potrivit ~i de calitatea doriti, existi tehnologii bine puse la punct ~i cu reu~iti
siguri dac5 sunt aplicate intocmai.
Din multitudinea de metode de roire artificial3 ne vom opri numai la
prczentarca celor niai importantc: roi la pachet; roi pe 3-4-6-8 faguri; roi prin
dirijarca fi-igurilor roirii ~i roi timpurii.
C'a ~iin cazul I-oilornaturali, roii artificiali reuSesc cu atst niai binc cu cil
sunt formati mai timpuriu ~ ; imai puternici. Pentru realizarca lor la tilnpiil dorit.
cstc ncccsar sri nc asiguri31iimitcilc ~i liiaterialele necesare ca: hran5, faguri. ralnc
~i stupi.
Roi la pnche!
Albinelc ~i matca cc constituie roiul sunt ambalate intr-o lad2 speciali - de
unde vine denumirea de pachet - pentru a putea suporta transportul la distanfi.
Roiul la pachet se aseam51ii in multe privinte cu roiul natural primar
deoarece el se compune din 1 - 1,5 kg albine, o 1natc5tiiniri imperecheati ~i hrana
pentru 4-5 zile. Accst roi are chiar un avantaj fati de roiul primar pentru c i matca
lui este tiiniri.
Rezultate bune in condifiile tirii noastre dau roii la pachet de 1,5 kg albine,
care sunt formati intre 20 mai ~i 20 iunie. De reguli, la noi, asemenea roi se pot
fonna ~i livra imediat dupi incetarea culesului de la salciim.
Lucririle pregititoare sunt: asigurarea mitcilor imperecheate la data fixati;
asigurarea ambalajului ~i a hranei. in ziua primirii mitcilor se verifici ambalajele
pachetelor pentru a nu avea giuri ~i se pregitesc hrinitoarele tip astfel: se verifici
fiecare hrinitor in parte, se deshndi, dac5 este cazul, cu un ac cele 3 piin8 la 5
orificii mici de alimentare ~i se umplu cu o piilnie prin orificiul mare cu sirop dens
de zahir cel pufin 1 kg zahir la un litru de api. Se inchide complet orificiul mare
rnat siropul, cu cositor sau ceari in care s-a adiugat 5- 10% ulei. Se
o piilnie mare de carton ~i un ciintar pe care poate fi instalat5 comod
introduce roiul.
rea roilor la pachet se realizeazi dupi urmitoarea tehnologie: se
MANUALUL APICULTORULUI
fixeazi colivia cu matca cu sau Gr5 albine insotitoare in partea superioari a I5ditei
de ambalaj; se pune l i d i p pe cintar, se ciint5re~te$i se adaugi ca tar5 greutatea
contractat5 a roiului; se cautii matca familiei din care se formeazi roiul qi se pune
intr-o 1idit5, impreuni cu fagurele pe care s-a gisit pentru a nu fi luati in roi;
prin pilnia montatii deasupra pachetului se scuturii albine de pe fagurii familiei
temporar orfanizati pin5 ce ciintarul s-a echilibrat avind griji a lua cu precidere
albinele de pe fagurii cu puiet; se inl5tur5 piilnia qi sc monteazi prin gura pachetului
hrinitorul, introduciindu-I cu orificiile mici in jos in 15ca~ulspecial; se monteaz5
apoi capacul peste hriinitor ~i se prinde cu cuie; fagurele cu matca familiei din
care s-a %cut roiul se introduce in cuib care se reorganizeazi: roiul la pachet gata
format se pistreazii la umbrii.
Pentru realizarea unui numir mai mare de roi in unitatea de timp se
organizeazi lucrul in echipi ~i pe seri i. Apicultorul orfanizeazii familiilc, scuturi
fagurii qi rcorganizcazii cuibul acestora dupi formarea roilor, in timp ce ajutorul
apicultorului montea73 hrini toarele ~i inchide pachetele. Pentru a uqura lucrul se
pregitesc ~i se aduc pc vatra stupinei cite 10-15 pachete dotate deja cu mitci ~i
hrinitoare.
Pachetelc astfel formate se dcplaseazii, de preferinti, noaptea piing la locul
de destinatie care trebuie sii fie la cel putin 3 km de stupina de formare pentru a
preveni depopularea lor. La destinafie roii se pBstreaz5 citeva ore intr-o camerii
ricoroasi dac5 au fost transportati pe cildut-5 mare, sau cildufi daci au c5litorit
pe timp recc ~i citre scar2 se introduc in stupii dinainte pregiititi.
In cazul roilor care se livreazi in ziua formirii ~i ajung la destinafie imediat
este necesar sii asigurim piistrarea lor intr-o camerii r5coroasi cel putin 24 de ore
de la data form5rii inainte de instalare.
Stupii destinati roilor pachet trebuie s5 aibi cinci faguri artificiali in fiecare.
Se aduc Iiditele cu albine qi se repartizeaza seara Iiingi fiecare stup. Se inlitur5
capacul pachetului, sc scoate hriinitorul, se scoate colivia cu matca ~i se scuturi
uyor tot continutul pachetului in stup. La inceput dezorientarea albinelor le face
s i se impriiqtie qi pe perefii stupului, dar atrase de mirosul mitcii ~i constrinse
de ricoarea serii se string pe fagurii artificiali. Se monteazi in stup un hriinitor
cu sirop qi st: illchtde stupul. Dup5 terminarea instalirii tuturor roilor, se string
pachetele de pe teren. In aceea~iseari se scurg complet hrgnitoarele pachetelor, se
spalii qi se usuc5 pentru a putea fi refolosite.
A doua zi pe seari, se controleazi roii, se urm5re~teprezen miitcii ~i se
adaugi, daci este cazul, faguri artificiali.
Roiul pachet poate fi introdus ~i pe alti cale: dupii scoaterea
nitorului qi
a mitcii se deschide capacul coliviei cu matca, dupg care se42&&&re
fagurii
fi
175
P
P
artificiali, iar Iidifa cu albine se introduce in stup in spafiul liber cu capacul deschis
in sus. Se inchide stupul cu podi~orulqi se face controlul a doua zi, cind se ridici
pachetele golite.
in continuare roii la pachet se ingrijesc dupa tehnologia descrisi la roii
primari.
Procedeul asiguri intrarea in iarnB a unor familii pe 8 faguri daci au fost
formafi pin5 la 20 iunie cu 1,5 kg albine. Roii doar cu 1 kg albine vor avea o
putere mai scizut5. in cazul roilor pachet, se recomandi a se lucra numai cu faguri
artificiali pentru a avea falnilii sinitoase in tot restul anului ~i in anul urmitor
for~nirii.Metoda roilor la pachet este cea rnai recomandatii pentru infiinfareadc
stupine noi, de amatori sau in cadrul marilor unit5fi apicole de productie.
R o i i / I C > 3-4-6.fbg111-i
Intiinlarea de stupine noi sau sporirea efectivului in cele existentc cstc lnull
u~urat2de folosirca roilor pe un anumit numir de faguri cliditi in locul ~1110s
t'ainili~
normale. Investitia este e~alonat8pe un timp rnai lung ~i se porneSte cu iln matcrial
calitativ mai bun, existind ins2 pericolul de a forma sau primi ~i roi infestati cu
diferite boli.
Si in cazul roilor pe faguri este necesara o planificare a numirului de roi.
asigurarea materialelor ~i insu~ireaunei tehnologii de formare. Ca model vom lua
roil//pe pnti*~/,faguri.
Roiul pe patru faguri trebuie s i cuprindi, la livrare, doi faguri cu puiet, doi
faguri cu provizii ~i albine care s i acopere bine cei patru faguri.
Pentru formarea acestor roi se pot aplica rnai multe variante:
Varianta I-a: in ziua livririi se aduc ambalajele necesare la stupinele in
care urmeaz5 s i se formeze roii (de reguli ~i de dorit este ca ambalajele s i fie
lidife tip de transportat roi), in care intri uvor Sase faguri ~i s i se repartizeze lingi
stup; se cauti matca familiei $i se introduce impreuni cu fagurele respectiv cu
albine qi puiet in lidip pregitita; se caut5 in cuibul familiei un al doilea fagure cu
puiet de asti data cipicit qi se pune Iingi cel cu matca in lidita; se mai scot din
familie doi faguri cu provizii din care unul cu miere qi altul cu pisturi impreuni
cu albinele de pe ei ~i se pun in liditi de o parte ~i de alta a celor cu puiet. Se
c i este nevoie albinele de pe inc2 un fagure cu puiet, dupi care se
ramele pentru a nu se m i ~ c a~i se inchide capacul liditei. Se verifid
elor doui urdini~uriqi Iidita se instaleazi la umbri. Dupa terminarea
or roilor, ace~tiase transport5 la destinatie. Pentru simplificarea
>!Y5
176
lucrurilor in cazul unor partide mai mari este bine ca la formarea roilor sii asiste gi
reprezentantul beneficiarului.
Aceastii variant5 a metodei are neajunsul cii roiul este dotat cu o matcii
viirstnicii a ciirei calitate nu este cunoscutii de beneficiar, care este nevoit s2 accepte
' calitatea pretinsii de furnizor, dar are avantajul cii instalat la locul definitiv nu
I
comport2 deciit mutarea intr-un stup pregiitit, care se poate face in seara sosirii la
I
stupina de destinatie.
Varianta a III-a; se formeaz3 un roi pe 3-4 faguri ava cum s-a aritat mai sus,
se doteaz3 cu o matc5 imperecheat5 ~i se stimuleazi cu sirop de zah3r unn3rinduse largirea cuibului cu faguri artificiali.
Dac3 cste cazul de a fonna ~i livra roi pe vase faguri, se pot forma dup3 una
din variantele descrise mai sus.
Dup3 aceste scheme se pot forma roi pe faguri de puteri diferite in functie
de cerintele beneficiarului.
Roii formati se transport3 la locul definitiv yi se instaleaz5 in stupii pregBti$
anterior numai c5tre sear3. Dac5 necesit3tile de transport au cerut ca roiul sB fie
organizat special, pentru a nu suferi pierderi, in stupul definitiv cuibul se aranjeazi
astfel: in centru fagurii cu puiet urmati de c5te un fagure artificial de fiecare parte
qi de cei doi faguri cu provizii ca acoperire. in lips5 de cules se hrinesc stimulent
de dou3 ori pe siptimiin3 cu ciite 600-700 g sirop de zahir ce se administreazi
intr-un hr3nitor uluc.
, E i s & n p puietului cipicit in fagurii roiului face ca acesta s i nu mai aibi
period e ?$z5 caracteristica roilor naturali vi la pachet, dezvoltarea lor este
c ~ n t i n u i apicultorul trebuie s3 beneficieze de acest lucru. Roiul pe patru faguri
#t@&-g-~.
5l1 60 de zile de la formare la cel putin 10 faguri bine acoperi!i
5
\
"
x e
178
cu albine, din care 7-8 faguri cu puiet (in special cei care sunt dotafi cu miitci
tinere). Pentru iarn5 se completeazii proviziile de hran5 gi se impacheteazg in mod
obi~nuit.in anul urm5tor roii devin familii de productie.
in toate cazurile calitatea roilor depinde in mare miisur5 de componenp
populatiei lor, de cantitatea de puiet ciipiicit gi nec5pBcit, dar in special, de insugirile
calitative ale mgtcii, care, prin zestrea sa genetic5 transmite albinelor lucr5toare
fiice, aptitudinile acestora de a cregte puietul gi de a recolta polenul $i nectarul.
Trebuie gtiut c5 nu orice matc5 tin5r5 este automat de bun5 calitate. Chiar m5tci
tinere provenite din familii recordiste, dac5 sunt crescute in conditii proaste, nu
sunt de calitate. Cele mai bune conditii de cregtere a miitcilor sunt asigurate in
cuibul familiilor care se preg5tesc de roit. Toate metodele aga-zis artificiale de
creStere a m5tcilor tind s5 se apropie de aceastii cre~tereideal5 gi in m5sura in care
reuSesc, rezid5 calitatea m5tcilor obtinute.
Roi prin divizarea unei familii intrate in frigurile roirii
Pentru a asigura totugi micului apicultor sau apicultorului incepgtor, m5tci
de calitate la roii pe care ii formeazi, se poate proceda la divizarea unei familii
intrate in frigurile roirii. Dat fiind faptul c5 perioada de roire natural5 este in
general, in conditiile @rii noastre, dup5 I0 iunie, roii rezultafi din aceste diviz5ri
sunt tirzii in sezon qi din aceasti cauza, pentru a-i obfine mai timpurii, se forfeazii
inceperea pregatirilor de roire natural5 in cea de a doua jum5tate a lunii aprilie.
Se aleg in acest scop una sau mai multe familii de albine cu productivitate
ridicat5 in anii anteriori ~i de dorit cu mitci mai virstnice. Alegerea, dac5 este
posibil, trebuie Ecut5 imediat dup5 zborul de cur5tire pentru a ne putea ocupa in
mod special de ele gi a le amplasa ceva mai departe de restul familiilor din stupinii.
Num5rul acestor familii se calculeaz5 in funcfie de num5rul roilor ce se produc, in
general o familie la 10 roi.
Familiile alese se ingrijesc in mod deosebit, se hr5nesc stimulent in lips5
de cules gi cind au in cuib cel putin 8 faguri cu puiet (in timpul infloritului pomilor
roditori), se procedeaz5 la intarirea lor cu cite doi faguri cu puiet c5pilcit ~i albinele
care-i acoper5 (fir5 matcg), luafi din alte familii puternice din stupin%.Operatia
decurge in linigte dac5 se face intr-o zi de cules gi fagurii de intarire se aranjeazii
de o parte $i de alta a cuibului familiei ce se int5regte. Dup5 7-8 zile operatia se
repet5 dar numai cu puiet c5p5cit fir5 albine gi familia se fine str&&mit5 pe cei
10 faguri cu puiet incadrati intre diafragme. In lips5 de cules se-rr Ste'de dou5
ori pe slpt5min5, cu sirop de z a h b administrat in hr5nitor.
'
+
3
,e
4
A
--
f3
ri
k*
-*,
Pp
r
181
16
. mlnsa&&
.
el aleqonzap ap m!xem g~u!leas eaga3e ea lesauau qsa
!n~nsaln3I
ad 9 4 3 e a n l s ur au!qre ap ~01!!1!ruej ealau!iuaur ruluad
-1nlnsaln3ea~ada3urap ~e!q3aluleul !!J!OJ aprn8!~j
ul equr IOA 14 auralAap e a ~ dqlollzap JOA as ealsax p3 ruluad e ~ e ~ p u r !a~rwalnd
~d
e a ~ d!!l!mej mahe ps 1!qepueu103a~alsa nu auoz IS au!dws eauamase UI
-1nqe"1 UE un el ap aiua~aj!p!3!u1 n3 ayun! eunl
ui aleoSgsap as ale:, !nlaleos-ealeol~nes !aq 'ajauy el ap la3 alsa 1ed!3u!.1d 1nsaln3
aurdws alsa3e ruluad -urgqes ap aA!seur el aleseldap y lod nu !3!u aylour al!Jaj!p
u!p ale3 !S gs!xa nu urpqes el ap Insaln3 ale3 ruquad au!dws p s u ~luns
.~e~olsed
nes ~euo!ielsl!.qdws upd u r g e s a1 ap
Insaln3 uyd uyp e3g!101e~e n.quad '!r~auuojlolauun 1nue ul ayi3npold ap !!I!mej UE
puuojsue~las ale3 !OJ ap !!qu.uoj aleldepe quns sns ~ e u ar s p s a p aIapolan
t-
.r~rwalnd
..
!cur !OJ lnda3ul el ap urauuoj gs
!ie8!1qo waluns !S ayn! eun1 ul l p a p l!q!sod alsa nu ~ru3n1~ e ealsa3e
p
ad tu~z!~!p
a1 'I!J!OJ a~!rnZ!!q ul ~ e ~ t q pour
e u UL p~lu!3.183 !!l!urq W!SOIOJ 3.1133UI 1nze3UI
.n!mdur!l a w o j gt?3!1de ag ps e!iipuo3 n3
ajSaSna~epolaur ajrlnze:, aleoj u~ -3saur!.rd a1 ale:, .IOI!OJ !!ig!le3 ea~!igpunqwlel
a!nq!~luo:, a!imado g s e a 3 .arlrtbg
~. .
pn8u!s o-qu!p euuoj lod as a3 J O ~ O Je alelop
ap 1tuesa3auqnur n3 3saSpdap 9.1~3r3loq ' p s a r o ~ps pl!~p8a~d
a!l!urej o ap aln3sa.n
al!3loq !soloj uralnd 'ppolaur !Seaax pdnp 1101
.. !jol urguuoj nu p3ep ley=)
.e!i3npo~daqSa~pda3 eaa3 ul !nltquauresep ealurq ul ew!s JOA as 101
eauaurase lolpuun lnue UI '!.1n8ej t u ~ e dad !!OJ el le):.~e e-s urn3 eSe '!!i!puo:, aunq
!cur ala3 u~alloAzap as as !!ol e3 tuluad !IrnsEur ne! as InInuozas ps.1n3 UI
y ! m g a l p u!p la!nd na aln8ej un ales na !ieln@ y lod sm3red ad .alel!ies punq
!cur ea3 ap p p u q p3qeur o eaAe JOA IS
. rundurrl
..
aveoj luns awnue !S arelue~eueru
pnop p s u ~n v 'a.nf1.18~~
ap sale reur IS s a p 3 ap psdg el rIrq!suas
..
aweoj a3133 !I ploq
o n3 !S aurqle aurind e a ~ dn3 a ~ e w oelj ap lo1 e a l a o a .eqoAzap as e tu~uadpluale
apeoj a ~...r r r ~ 8o uap
~ a!o~aune ppolaur ysea3e upd ~jeuuoj!!ox .!nlndws !a!j!zod
ealequrrq3s al!urpe !cur as nu ~ol!npurea~r?uo!zol3ael ap apz 9-spdna ..ro1!3lgur
e Ispads u! !S a.1eolp8alno lolau!qle ale alqua!lo ap ~ol!ltuoqzearewaaja e ~ n h
e ru~uadurind alg3 u!ind gzsaseldap as alaj!ppl apz a1aJeolp.m UI .a~eola8aln:,
loIau!qle e qeOa !em lg3 ea~ez!peda~
~ ..I . J aleod
I ~ as ai!pq u!p yaun ;aleppdap nes
ea~a!doldeuud
. .rn1nSrurpm
.
. . e rrirzod
.. . 1rq3a~
..
1nrnruL !elueAa ul pzeaSe as ale:, IS
. 101
.
~ g r o d s u eap
~ )ai!ppl nes !dqs ul azealqsu! as ale3 !OJ 9-p-Eu~.101!3loq ea.rrqdg3el
pzeazrr\rp
. . as 'plez!u~j.~oIS
. al1o.I
. ruluad pl!lg8a.rd ~ ! l r ~'17-111
~ e jD W ~ U D ~ A UI
DA
I 0 7RWO.L7R3IdV 7 R7VRN VYU
MANUAL UL APICULTORULUI
183
I'
Criterii principale
185
i;
F
suplimentari, punfi, crescgturi, care duc la lipirea fagurilor qi a ramelor intre ele yi
ingreuneazii intervenfia apicultorului in cuib.
Folosirea ramei clciditoare de cearii este un mijloc pentru aprecierea
diferentiat5 a insuqirii familiilor de a produce cearii. Estimarea se face in puncte:
o ram5 cl5dit5 complet - 4 p; o ram2 cladit5 314 - 3 p; o ram5 cladit5 112 - 2 p; o
ram5 cliiditii 114 - 1 p.
Pentru estimarea cantitiitii de cearii, familiile de albine se pregfitesc
anterior, prin aducerea acestora la aceeaqi putere. Din momentul introducerii
ramei claditoare de cear5 familiile se hriinesc cu aceeaqi cantitate de sirop timp
de 1-2 siiptimiini. Dup5 trecerea perioadei de urmiirire stabilitii, se procedeazfi la
punctarea familiilor. De obicei se lucreaz5 cu roi formati pe faguri cl5diti goi sau
numai cu faguri artificiali.
Prolificitatea rncitcilor reprezint8 cantitatea de ou8 depusii de o matcg
in unitatea de timp. De prolificitatea miitcii depinde buna dezvoltare a familiei
de albine, iar de buna dezvoltare a unei familii de albine depinde foarte mull
capacitatea de a mobiliza in timpul culesului cit mai multe albine culegiitoare.
Este de reniarcat faptul cii prolificitatea m5tcii trebuie s5 se manifeste in
anumite perioade pentru a fi utilfi productiei (de exemplu inaintea culesului de la
salciim cu circa 1 lun5). Existents unei corelafii intre prolificitate qi cules face ca
in perioadele neimportante (goluri de cules) sfi nu apar8 excedent de albinfi, care
ar produce roirea sau consum mare nejustificat din rezervele din cuib (de exemplu
intre culesul de la salcim ~i cel de la floarea-soarelui).
Cu privire la prolificitatea mitcilor sunt selectionate mitci cu prolificitate
mare in primii 2 ani de via@, fapt care atrage de la sine necesitatea ca acestea si
fie schimbate la 2 ani.
Apicultorul este interesat ca depunerea de ou8 (ponta) s5 fie concentrati in
dou5 perioade - la inceputul sezonului activ, pentru a preg5ti albine culegitoare in
numir cit mai mare pentru culesul principal (la noi salciimul) qi la sfirqitul verii,
cind se asigur5 albin5 tiin&-5in vederea unei iern5ri corespunziitoare.
Prolificitatea unei mfitci depinde in mare mfisur8 de o serie de factori ca:
ereditatea, condifiile de creqtere, puterea familiei, modul de organizare a cuibului,
capacitatea albinelor doici de a produce 18ptiqor, cantitatea qi calitatea rezervelor
de hranii.
easc5 nu este adaptatii in totalitate la culesul principal de
b.datoriti salciimului, care este un cules relativ nou. Cu circa 170urm5 ouatul m5tcilor inregistra douii maxime; prima in cursul lunii
reajma culesului de piiquni qi fiinefe, perioadii care coincidea 8i cu
186
MANUALUL APICULTORULUI
fk
187
*&
7
e
Criterii secundare
Modul de ciipiicire a rnierii este un criteriu care pentru apicultorul
produc5tor de miere in sectiuni sau in faguri este deosebit de important. Acesta
depinde tocmai de modul in care albinele c5p5cesc fagurii cu miere.
fagurilor cu miere poate fi uscat5 ~i umed2. La ciip8cirea uscati,
cear5 qi stratul de miere apare un strat de aer, ceea ce d5 fagurelui
alb. La cSp5cirea umed5 lipse~teacest spafiu, fapt care conferi
mai putin pl5cut, unsuros, umed.
I
I
189
S.
8
MANUALUL APICULTORULUI
Selectia in mas5
Selec!ia in masci este o metod5 simp15 de lucru, indicat5 pentru tori
apicultorii. Scopul acestei metode constind in imbungtiifirea sistematica a
insu~irilorvaloroase ale familiilor de albine in vederea ridicirii productivita!ii
acestora.
La alegerea familiilor pentru reproductic se tine seama de insu~irile
m5tcilor ~i ale triintorilor, fir5 ins5 a se cunoa~tein prealabil dac5 aceste insu~iri
se vor transmite la descendenti.
Orice apicultor poate practica selectia in mas5 in stupina sa. Dar rezultatele
sunt mult imbun5t5tite in zonele in care mai multi apicultori ader5 la aceasti
interesanti ~i util5 activitate. in mare lucririle sunt urm5toarele:
pentru reproductie a celor mai productive familii, dupi indicii
igurarea conditiilor optime pentru intensificarea manifestiirii insu-
MANUALUL APICULTORULUI
dirijat;
- prevenirea incruciqiirilor inrudite intre miitcile qi trintorii din stupinii.
Calendaristic, lucriirile de selec~iein mas2 se dest'aqoarii in mai multe
' etape:
anul I: se identificg cele mai valoroase familii de albine dupii indicii descri~i
qi se formeazii grupa de priisilii, grupii de familii foarte valoroase din care se vor
creqte trintori yi miitci qi care, dupii imperechere, asigurii material de reproductie
de bun5 calitate ce va fi folosit in stupina de productie. Grupa de prgsilii reprezintii
10-15% din numirul familiilor de albine aflate in stupinii, restul reprezentindgrupa
familiilor de productie. Ea nu riimine in permanen@ aceeaqi. Familiile de albine
care n u - ~ ievidenfiazii, in mod corespunziitor, insu~irileproductive sau riimin in
urn5 cu dezvoltarea sunt inlocuite in permanen@de alte familii care s-au evidentiat
in timpul sezonului;
anul I/: odatii formatii, grupa de priisilii se foloseqte pentru producerea de
mgtci, trintori qi pentru cre~tereamiitcilor.
in vederea producerii larvelor destinate creqterii de miitci sunt alese
intotdeaunafamiliile recordiste ale grupei de priisilii. Pentru cre~tereade trintori
se aleg, de asemenea, familiile cele mai bune, ce se situeazii imediat, ca indici
calitativi, dupii famillia furnizoare de larve pentru mgtci, numiirul lor stabilinduse pornind de la calculul cii o familie produciitoare de trintori trebuie s i asigure
imperecherea a circa 50-75 miitci. Miitcile imperecheate obtinute se folosesc pentru
schimbarea a 50% din miitcile familiilor de albine necorespunziitoare existente in
grupa de productie.
Paralel cu aceasta, la sfir~itulanului 11, pe baza datelor din evidenp
periodicii, se eliminii din grupa de priisilii familiile care s-au situat sub media
stupinei qi se inlocuiesc cu altele care s-au evidentiat in timpul sezonului;
anul III: se desfiqoarii acelea~ilucriiri ca in anul 11, procedindu-se la
inlocuirea restului de mgtci. Si in acest an se primene~tegrupa de priisilii prin
introducerea de noi familii cu insu~irivaloroase qi eliminarea celor ce s-au situat
sub medie;
anul IV: se repetii lucriirile din anii 11 ~i 111.
Ca urmare a lucr5rilor de ameliorare, in stupinii se giiseqte material biologic
(miitci qi trintori) de origine foarte aproapiatii. Pentru a evita imperechede inrudite
(consangvinizarea), este necesar sii se facii primenirea acestui h a al;,ceea ce
se realizeazii prin adunarea de material biologic valoros din stupin*\ plasate la
distante de cel putin 15-20 krn de vatra unde se desfa~oarH& i ~ e selectie.
C
fl
191
MANUAL UL APICULTORUL UI
Selectia individuali
&
mai multe). intre timp se continuii ingrijirea adecvatii a celorlalte familii de albine
din grupa de pr5silii ele urmind a intra in verificare in anii urmgtori;
anul 111: se urm5re~teamiinuntit comportarea familiilor din grupele
de verificare dup5 criteriile enunfate, iar in incheierea sezonului se analizeazi
rezultatele obfinute comparativ cu o grupii de familii martor. Familia de reproductie,
mama ale ciirei miitci au obtinut cele mai bune rezultate, este predati pepinierelor
de producere industrial%a mitcilor spre inmulfire qi difuzare. in caz c5 din motive
obiective matca familiei nu mai exist5 se pred5 pepinierei familia recordist5 a
respectivei grupe de verificare.
In momentul in care la o grup5 de verificare se confirm5 c5 a preluat
insu~irileproductive ~ide comportament valoroase ale mitcii mame qi le transmite
in continuare la descendentii s5i devine linie verificati, capul liniei constituindu-1
matca mamii recordist5 identificat5 in zon5. Pe aceast5 linie verificat5 se pot face,
in continuare, lucriiri de selectie, prin cre~teride generatii succesive, urmirinduse uneori fixarea unui caracter (albine de polenizare a anumitor culturi, sau bune
produciitoare de polen, etc.)
n
Creqterea reproducltorilor
Matca bung este de regul5 asocial5 cu profituri mari. Sarcina apicultorului
este de a - ~procura
i
m5tci de calitate, prin cumpiirare sau prin producere in stupina
proprie. Calitatea unei miitci depinde nu numai de materialul din care a fost produs5
ci ~i de modul in care a fost crescul5.
Cre~tereamiitcilor este unul din capitolele cele mai frumoase 8i in acela~i
timp stimulative din apiculturii. Cre~teream5tcilor nu este o art5, dar pentru a
da rezultatele scontate trebuie sii fie practical5 cu mult5 grij5 qi cunoqtinte de
specialitate. Existii anumite reguli qi elemente de tehnic5 care numai respectate
intocmai duc la rezultate pozitive.
Creqterea trintorilor
Obtinerea trintorilor de calitate in perioadii optimii, pentru a se imperechea
cu mitci obfinute din material valoros, are o deosebit5 importanp in munca de
selecfie.
In familiile de priisilii, alese pentru producerea de trdntoripeoitroduc la
inceputul lunii aprilie, 1-2 faguri cu celule de trintori.
In prezenfa unui cules de nectar qi polen in natur5 sau
cu tune de polen qi miere, matca depune in celule ouii de
n
193
5%
MANUALUL APICULTORULUI
MANUALUL APZCULTORULUZ
montane, inalte, pe v8i ferite de curenti, in poieni sau pe platouri, unde albinele
pot beneficia de un cules, iar reproducatorii de posibilititi de a efectua zboruri de
; imperechere.
195
mabpi
P
r
Y
9-10 zile apicultorul controleazii familia, distruge eventualele botci nou apirute,
precum qi botca care a fost crescut5 necorespunziitor din cele dou5 rsmase. in a
16-a zi din botca rgmasii va ecloziona o matcii care dupii circa 10-14 zile va incepe
activitatea de depunere a ouiilor.
- Se porne~tede la ofamilie care prezintd insu~ireade schimbare liniqtitiia
mGtcii sau instinct de roirefcrGJinalizare. in ambele cazuri se obfin botci din cars
vor ecloziona miitci de calitate. Se procedeaz5 ca in cazul descris anterior, botca
sau pufinele botci de calitate obfinutefiind implantate in familiile cu probleme sau
in roi dup5 ce ace~tiaau fost organizafi in prealabil.
Metodele descrise sunt foarte simple qi la indemiina fieciirui apicultor.
Tot in rindul metodelor de creqtere a miitcilor pentru nevoile curente
dintr-o stupin5 intr5 ~i cele prin care se poate produce un numiir mai mare de
miitci pentru formarea de roi, formarea de familii ajutiitoare, schimb5ri de mitci
necorespunziitoare etc.
- in acest scop se alege cea mai hund familie din stupind, ale c5rei calitiii
au fost urm5rite mai mult timp. Se pregiiteqte o ram2 la care de lea@ superior se
prind buciifi de fagure artificial de forma triunghiularg cu baza de 5 cm (circa
4-5 buciifi). inainte de a introduce rama, se scot din familie toate ramele cu puiet,
rnai pufin 2 rame, cu puiet la eclozionare, impreunii cu matca. Cele dou5 rame cu
o ram5 pregitit5 cu fagure artificial intre ele, se pun in centrul cuibului. Lateral,
de-o parte qi alta se aqeazii faguri cu hrani (polen qi miere). Fagurii rimaqi trebuie
sii fie acoperiti de albinele familiei. Hr5nite din abundeng, cu rezerve de proteini
suficiente, cu albinii in excedent .yi cu o matc5 apt5 sii-~idesGqoare activitatea
dar lipsit5 de spafiu de ouat, in circa 3-5 zile ,,rama de creqtere" va fi luati in
lucru, adic5 fagurii vor fi cliidifi qi matca va depune ou8. in momentul in care au
fost depuse suficiente ou5, rama cu fagurele respectiv se introduce intr-o familie
puternic5, orfanii complet (fir2 puiet qi matcii) qi cu abundente rezerve de p5sturi
qi miere. in aceastii situafie familia ia ou2le in creqtere qi produce numeroase botci.
Dupii 9- 10 zile, cele mai frumoase botci se desprind uqor de pe fagure qi se folosesc
in scopurile dorite.
Atunci ciind apicultorul doreqte s5 o b f i ~ 5mai multe serii de mitci
procedeazi la introducerea succesivii a mai multor rame cu faguri pentru crescut yi
1 incit in momentul scoaterii botcilor din familia cresciitoare o a l ~
confiniind ouii sii fie introdus5.
care familia crescatoare se comport5 bine, ea poate fi intrebuinfati
sii fie asiguratg in permanent5 cu faguri cu puiet la
MANUALUL APZCULTORULUZ
unei familii care schimbii linigtit matca. in acest scop, in familie trebuie sii fie
asigurate 3 condifii: populafie foarte numeroasi; mult puiet neciipiicit gi asigurarea
in cuib a unui compartiment special pentru cregtere, in care albinele au un contact
superficial cu matca.
Metoda poate fi practicatii atit in stupul orizontal, cit gi in cel vertical. in
cam1 stupului orizontal, acesta se imparte in douii: un spafiu in dreptul urdinigului
- 12 rame, compartimentul cuibului propriu-zis, in care se aflii matca gi un spafiu
, in partea opus5 urdinigului - 7 rame, compartimentul de cregtere. Compartimentul
, miitcii cuprinde faguri cu puiet, faguri pentru ouat, precum gi hrana necesari.
Compartimentul de cregtere cuprinde 4 faguri cu puiet necipicit in mijlocul
ckora se introduce rama de cregtere, iar restul cu hrani (pisturii gi miere) din
abundenp. in ambele compartimente se pot adiiuga hriinitoare pentru hriiniri
suplimentare. Poate piirea curios sii se vorbeascii despre cregterea mitcilor in
prezenfa puietului necipgcit, dar s-a constatat cii in acest aranjament prezenp
puietului atrage multe albine doici, care in mod implicit vor lua in cregtere gi botcile
din rama cu leapri port-botci, introdusii de apicultor. Cele douii compartimente
sunt despiiqite de o diafragmii previizuti cu gratie separatoare iar in dreptul
acesteia, de o parte gi alta, se concentreazii hrana care va acfiona ca o diafragmi.
Fiind creatii aceastri stare (se circulii dintr-un compartiment in altul), albinele
doici din compartimentul de crevtere percep mai pufin substanp de matcii qi se
creazii dorinta de schimbare linigtitii a mgtcii, aceasta devenind in mod aparent
necorespunziitoare pentru ele. Situafia fiind creatii, se introduc larvele, la inceput
mai putine gi apoi mai multe, pe miisurii ce procentul de acceptare cregte. Pentru
stimularea luiirii in cre~terea larvelor, in familii, se administreazii sirop de zahiir.
in cazul cregterilor succesive, familia este eliberatii, botcile crescute dar inc5
neciipiicite introducgndu-se in ramii-izolator intr-o familie putemw&#%umatcii.
Mentinerea familiei cresciitoare in stare activii se realizeazii pfi -0 qntinuii,
periodicii, trecere de rame cu puiet din compartimentul c u i b y b in
de aiegtere
~i invers, in aga fel incit in compartimentul de cregtere sii ~ e ~ ~ & n
'
MANUALUL APZCULTORULUI
200
Introducerea mitcilor
201
F
d
MANUALUL APICULTORULUI
MANUALUL APICULTORULUI
Colivia tip Miller este una din cele niai folosite cuqti. Se confectioneazi
din plasi de sirmi cu ochiurile de 3 mm, cu ajutorul unui calapod din lemn. Unul
din capete este inchis complet, iar la partea opus5 se g i s e ~ t eorificiul pe unde se
introduce niatca ~i este eliberati apoi de citre albine. Acesta se acoperi cu un
dop de lemn, care dupi 24-48 de ore este inlocuit cu un dop din fagure artificial,
perforat pentru a fi ros mai uSor de albine. Colivia este introdusi intotdeauna
in pozitie oblici cu dopul in jos in mijlocul cuibului, in apropierea puietului pe
i porfiuni de fagure cu hrani, avind ins3 grij&s i nu se nicl2iasci matca.
Colivia tip Titov este, de asemenca, des folositi de apicultori ~i se lucreazi
cu ea dupi acelea~iprincipii ca in primul caz.
Colivia tip capac, are eficacitate miriti datoriti conditiilor avantajoasc
care se creeazi pentru acceptarea mitcii. Cu ajutorul unei astfel de colivii se
I realizeazi acceptari sigure in orice perioadi a anului. Colivia avfind o suprafati de
1 circa 100 cm2 are o inil!ime suficienti pentru a fi infipti in fagure p h i la nivclul
peretelui median al acestuia dind mitcii posibilitatea s i se m i ~ t enestinglleriti in
, ea. in partea de jos, lateral, prezinti un orificiu de eliberare sub forma unui tub
cositorit umplut cu pasti de miere cu zahir pudri. Familia de albine cireia trebuie
s i i se introduci noua matci se orfanizeazi timp mai indclungat, perioadi in care
se distrug toate botcile apirute. Se aplici colivia cu matca pe o zoni de fagilre
din mijlocul cuibului care cuprinde o mica suprafat2 cu niiere ~i in acela~itimp
puiet la eclozionare. Tinerele albine care eclozioneazi nu vor ataca matca, ci o vor
ingriji. in scurt timp matca tiniri, care beneficiazi de ingrijire corespunzitoare,
va incepe s i depuni oui. Albinele de sub capac fiind in contact cu albinele din
afari, vor incepe impreuni s i roadi din ambele p i ~ dopul
i
qi in circa 3-4 zile
matca va fi eliberati. in toate cazurile de introducere in acest mod s-a constatat c i
matca incepe s i depuni oui inainte de a fi eliberati.
I
MANUALUL APICULTORULUZ
204
205
F
rC
antice mierea era folosit5 ~i la prepararea unei biuturi ce continea alcool la carese
adiuga yi efectul polenului si a levurilor din faguri. Dou5 fragmente scrise in limba
sumerian5, care au rezistat timpului, sunt cele mai vechi documente referitoare la
miere.
Babilonienii au continuat sTL foloseascii mierea in medicink Dintre
civilizatiile antice, cea mai bine cunoscuta este cea egipteani, de la care ne-au rimas
m5rturii ce ilustreaz5 modul cum se recolta mierea ~i la ce era folositi. in diferitele
manuscrise r5mase de la diferitelc civilizafii str5vechi din India si China rezulti
c5 mierea era prepit5 ca medicament fiind folositi la multe ritualuri ~i ceremonii
In Grecia antici ~i in special in timpul expansiunii romane s-a scris pentru prima
data foarte mult despre stupirit ~i producfia de miere. La musulmani, mierea era
considerat5 ca un leac bun pentru orice boala. Folosirea mierii ca hrani, bauturi,
in medicin5 ~i in diverse scopuri de conservare ~i in diferite ritualuri religioase,
care a inceput o data cu omul primitiv, a continuat pe misura dezvolt5rii speciei
umane.
Revolutia tehnicilor in producerea mierii, mecanizarea IucrBrilor de volum
in apicultur5, dezvoltarea retelei de drumuri ~i aparitia vehicolelor ce fac posibil
transportul stupilor de-a lungul perioadei de inflorire a plantelor a mii de familii
de la un cules la altul, paralel cu prelucrarea modern5 a mierii a ficut ca in acest
secol, producfia mondial5 de miere s5 creasc5. Prin prelucrarea nectarului de citre
albine, continutul de zaharoz5 se transform5 prin invertire in glucoz5 $i fructozi
reduciindu-se totodat5 si continutul de ap5 care ajunge la circa 18-20%.
Din punct dc vedere al culorii, sorturile de miere romine~tivariazi de
la alb-incolor la chihlimbariu-brun. in ceea ce priveste raportul glucoz5-fructozi
din mierc, trebuie meniionat c5 un continut mai mare de fructozg mentine mierea
fluid5 mai multi vreme, in timp ce confinutul mai ridicat de glucoz5 are ca rezultat
cristalizarea mai rapid5 a mierii.
Mierea de rapif%,zmeuri, floarea-soarelui cristalizeaz5 mai repede fafi de
mierea de salcim, care nu cristalizeaz5 timp indelungat.
Compozitia mierii de albine este complex5. Ea reuneste o serie de substante
anorganice ~i organice din care putem aminti glucidele, enzimele, acizii organici,
vitaminele, proteinele qi altele, toate solubilizatc sau dispersate in apa continutiin
miere.
Glucidele din miere sunt substante organice sintetizate de plante, cele rnai
ntate fiind fructoza, glucoza ~i zaharoza. Primele dou5 suntcalificate
aride, iar ultima ca dizaharid, format prin legarea chimic5 a glucozei
in nectar raportul intre aceste trei zaharuri depinde dc specia florali,
in miere fiind consecinta direct5 a compozitiei nectarului. in general,
206
in mierea florala, acest raport este de 1,15. Exceptie face mierea de salcim la care
cantitatea de fructoz5 este mai mare, raportul fiind de 1,35. fn mierea natural&
corespunz5tor sc5derii continutului in ap5, c r e ~ t econcentratia in substante
glucidice, precum ~i a celorlalte substanfeaflate in miere, care, impreun5, formeazi
substanfa uscat5 care la mierea natural5 dep5se~teSO%, procentul de ap5 fiind in
jurul a 18%.
Cristalizarea mierii este un fenomen natural pentru toate sorturile de miere
floral5 romiineasc5 cu exceptia mierii monoflore de salclim, precum qi a mierii de
man8.
Continutul ridicat de ap5 din miere, peste limitele normale, atrage dup5
sine declan~areacu intiirziere a cristalizirii. Cristalizarea se face treptat ~i astfel
incepe procesul de sedimentare. S-a constatat c5 mierea cu un confinut de sub 18%
ap5 se p5streaz5 un timp indelungat. Sedimentarea cristalelor formate este datorit5
diferentei de densitate. Acest fenomen are caurmare cre~tereainstraturile inferioare
a concentratiei de glucide qi o scadere a acestora in straturile superioare. in acest
fel mierea devine apoas5 la suprafafg formind un mediu optim de dezvoltare a
drojdiilor care produc fermentatia.
Hidroximetilfurhrolul (HMF) este o component5 chimic5 a mierii ce se
formeaz5 prin transformarea monozaharidelor in prezenta acizilor qi sub influenfa
temperaturii ~i duratei de actiune a acesteia. La extractie mierea confine cantitali
infime de HMF, acestacrescind pe timpul depozit5rii ~ iin, special, in cazul supunerii
mierii la influenfa unor surse de c5ldur5. Mierea, pastrat5 in depozite ricoroase,
prezint5 dup5 un an o valoare a HMF ce nu d e p 5 ~ e ~ t mg/100
el
g produs.
In miere exist5 mai multe enzime, din care amintim invertaza, diastaza,
inhibina ca fiind mai importante, ultima avind rol de asigurarea solubilit5fii mierii.
Activitatea enzimelor este conditionat5 de valoarea pH-ului mierii, de temperaturi
(maximum 50C) ~i de durata stoc5rii. Cu cit temperatura este rnai ridicati cu
atiit inactivarea enzimelor este mai rapid& Activitatea enzimatic5 a diastazei,
invertazei, diferi ca intensitate, in functie de sortimentul mierii. Mierea floral5
are indice diastazic inferior mierii de man5 (psdure), iar dintre sorturile de miere
floral5 cea de salciim are indicele diastazic cel mai sc5zut.
Acizii din miere sunt acizi organici, care influenteazs pozitiv gustul ~i
aroma, contribuind totodata la accentuarea efectului bacteriostatic al mierii.
Elementele minerale din miere constituie un important factor de tamponare a
acidit5fii mierii, contribuind la realizareaechilibrului acido-bazic. Dintreclementele
minerale putem afirma c5 potasiul determin5 procentual restul cd&hGitelor.
In
miere se mai g5sesc ~i alte elemente, aSa cum ar fi fierul, fosforul 4
n
.
1
siliciul
1
,
qi in cantitsti infime cromul, litiul, nichelul, plumbul, cosit&h8yl,
argintul,
207
F
rC
MANUALUL APICULTORULUI
/-
208
vertical5 sprijinit pe una din spetezele laterale ale ramei, pe tava de desc5p5cit. In
timpul desc5p5cirii, cutitul se fine in pozifie orizontalil, cu f a p interioar5 a lamei
in unghi de circa 350" fat5 de suprafafa fagurelui, in afar5, in aga fel ca suprafap
muchiei te~itea cufitului s2 fie parale15 cu suprafap fagurelui.
Desc5p5cirea se realizeazii prin miqc5ri scurte gi rapide ale cufitului,
la nivelul suprafefei spetezei superioare qi ~ i p c ainferioar5 a ramei. in general,
desc5p5cirea se face de sus in jos.
fn caml unor stupine de tip industrial, unde numiirul fagurilor ce trebuie
desc5p5cifi este mare, iar intervalul de timp scurt, se folosesc desciip5citoare
mecanice. Acestea sunt realizate, de asemenea, in mai multe tipuri gi variante din
care amintim desciip5citoarele cu cufit vibrator, incilzit electric sau cu abur, cit qi
desc5p5citoarele cu lame sau cu ace rotative.
Apoi fagurii sunt introdugi in extractor, care prin centrifugare scoate mierea
din faguri.
Turafia extractorului se m5reqte treptat piin5 se percepe foqnetul caracteristic rezultat din proiectarea mierii pe peretii extractorului, iar dupii ce se apreciaz5
cB s-a extras circa jum5tate din mierea de pe o parte, in caml extractoarelor
tangentiale, fagurii se intorc pentru a se continua extracfia pe partea cealalt5.
Operatia se repet5 pentru a se realiza o extracfietotal5 a mierii, prevenindu-se astfel
ruperea fagurilor. in caml folosirii de extractoare radiale, intoarcerea fagurilor nu se
mai face, mierea fiind extras5 simultan de pe ambele fete ale fagurelui.
fnainte gi dup5 extractia mierii, intreg utilajul apicol (centrifug5, t5vi, cutite
de descZipiicit, vasele folosite etc.) se spa15 cu ap5 fierbinte gi solufie de sod5 5%
dup5 care se limpezesc bine in ap5 curat5 gi se usuc5 prin expunere la soare.
Acfiunea de extraciie a mierii cuprinde gi precondifionarea acesteia in care
scop in timpul extractiei se asigur5 strecurarea cu ajutorul sitelor duble de strecurare,
iar dup5 limpezirea in vasele de stocare se vor indepirta impurit5filede la suprafap
mierii cu ajutorul unei linguri.
Fagurii din care s-a extras mierea se introduc, pe cit este posibil, in familiile
de la care provin spre a fi cur5pti de albine.
Vor fi evaluate culesurile urm5toare in scopul asigurgrii rezervei de miere
necesar5 familiei de albine pentru iernare. in ceea ce privegte extractia mierii,
aceasta se pate executa pe vatra fieciirei stupine sau centralizat in locurile special
amenajate ~i dotate corespunz5tor pentru aceasti lucrare.
:T-
fefe u ;
209
,
"i
5.
MANUAL UL APICULTORUL UI
floral5
originea
nectarului
monoflors
animal%
extrafloral2
Clasificarea mierii
vegetal2
extras5 din faguri
modul de
extragere
in faguri
prezentare
cristalizat5
Prelucrarea qi livrarea mierii de albine se face conform conditiilor tehnice de
calitate prevgzute in STAS nr.78411989 pentru ,,Miere de albine".
Standardul prevede conditiile tehnice pe care trebuie s% le indeplineasd
mierea de albine la preluarea ei de la produciitori.
Standardul se refer%la mierea de albine naturals, obtinutg din nectarul florilor
sau din sucurile dulci de pe alte p%Giale plantelor qi inrnagazinatg de ciitre albine
in fagurii din stup. Standardul prevede, dupii provenieng, urm5toarele clasificiri ale
mierii: miere monoflors, miere poliflor%~i miere de padure (mana), in care se includ
toate sortimentele de miere care provin in cea mai mare parte din sucurile dulci de pe
alte p%qiale plantelor decit florile in amestec cu nectarul florilor din piidure.
Mierea de salcdm se incadreazg in trei clase de calitate: calitate superioari;
calitatea I; calitatea a 11-a. Celelalte feluri de miere se incadreazg in doui clase de
calitate: calitatea I yi calitatea a 11-a, potrivit tabelului urmgtor:
Calitatea I
rsine
Calitatea a 11-a
-se admit: spurn%,resturi de cea~-5~i faguri, resturi florale
sau larve, albine moarte in proportie maxima de 10%
MANUAL UL APICULTORUL UI
Miere
de:
Superioarl
Aproape
incolor5 pin5
la galben
- deschis
tei
Culoarea
Calitatea
I
a 11-a
galben nu se
deschis - auriu, normeaza
galben - auriu,
galben - inchis
placut, dulce
specific
mierii de
salcim
galben - por- nu se
tocaliu pin5 n o m e a z 2
la brun inchis
dulce cu
arom5
pronunpti
specific
mierii de tei
pl5cut, dulce,
cu ~ r o m s
specific
mierii de
zmeur5
plgcut, dulce,
cu aroma
specific
mierii de
izm5
dulce, pl5cut
specific
galben nu s e
verzui pin5 la normeaz2
galben roqcat
zmeuri
galben,
nu se
galben ro~cat normeaz2
pin5 la
galben - brun
galben - auriu nu se
galbui, galnormeaz2
ben - brun
floareasoarelui
--
brun, brun
- inchis pin5
la negru cu
reflexe verzui
Miros
qi gust
galben,
galben roqcat, n o m e a z 5
pins la
galben - brun
Brun, brun
nu se
- inchis,
normeaz5
rubiniu
dulce aroma
specifics
plgcut, dulce
cu aroma (,rl
specific5 S j v
gust adfingent
Consistent:
1
omogen5,
fluid5 sau
vriscoasri
fluidti,
viscoas5 sau
cristalizatzi
1
omogen5,
fluid5
viscoas8 sau
cristalizatzi
o mogeni,
fluids,
vPscoas5 sau
cristalizati
viscoasii sau
cristalizatzi
omogeni,
fluidi,
vlscoad sau
cristalizati
MANUAL UL APZCULTORUL Ul
i n ceea ce p r i v e ~ t epropriet5file fizico-chimice ale mierii d e albine, acestea sunt redate mai jos.
Provenientii
Apa, % - maximum
Densitate relativ5 la 20 minimum
Cenuyi, % - maximum
Aciditate cm3NaOHsolufie n la 100g miere - maximum
ZahL invertit, %
Zaharoz5, % - maximum
Substanfe nezaharoase, %
Indice diastazic - minimum
Granule de polen de salciim (la mierea monoflori de calitate
superioar5) raportate la numirul total de granule examinate,
% - minimum
Hidroximetilfurfurol (HMF) la mierea de calitate superioar5,
% - maximum
Indice colorimetric:
- la mierea de calitate superioari, mm
- la mierea de calitatea I, mm
Zah5r invertit artificial
Glucoza industrial5
Adaosuri de falsificare (fains, amidon, gelatin5 clei, carbonat
de calciu, culori de anilin5 yi coloranfi sintetici)
**
***
Miere
monoflori
de pgdure
yi poliflori
20*
1,417
0,5
4
70-80
7**
13-5
10,9***
20*
1,4 17
0,5
4
70-80
7**
13-5
10,9***
30
max 12
max 18
lips5
lips5
minimum
65
minimum
55
lips5
lips5
lips5
MANUAL UL APZCULTORULUZ
;T*
9
213
.rPdMParea mierii
pt
'-.
5
produce atunci cind aceasta are un continut de ap2 peste 17,1% yi a 11-a problem2
este cristalizarea ei.
in caml in care confinutul de ap2 este de 18%, fermentarea nu are loc daca
levurile din miere nu depayesc valoarea de 10001g. Atunci cind continutul de ap2
este piing la 19%, fermentarea nu are loc cind levurile nu dep2yesc 10/g, iar atunci
cdnd apa reprezints 20% este necesar ca levurile s5 nu dep5qeasc2 valoarea de llg.
Orice miere cu un continut de ap2 de peste 20% este in pericol de a ferments.
Fermentarea mierii poate fi preintimpinatii cdnd temperatura de pastrare a
acesteia este sub 11C. De asemenea, exist2 posibilitatea distrugerii lewrilor prin
incalzirea yi riicirea brusca a mierii. Levurile pot fi distruse prin inc2lzirea mierii
timp de 7,5 minute la temperatura de 63"C, sau intr-un minut la temperatura de
69"C, dupii care se face o ricire bruscg.
Temperatura de pastrare a mierii prezint2, de asemenea, importan@.
Sciderea temperaturii de pastrare la 5-9C determinii reducerea la o treime a
continutului de HMF, la o cincime a pierderii de enzime yi la o yesime a efectului de
inchidere a culorii. In caml unor temperaturi mai mari de 2 lC, o miere incolor2 se
inchide la culoare intr-un ritm de 1 mm pe scara Pfund in patru luni, iar a sorturilor
de miere chihlimbarie deschis de aproape 3 mm in acelayi interval de timp. in cam1
cre~teriitemperaturii spre exemplu la 7 lC, jum2tate din invertazii este distrus2 in
40 de minute ~i jum2tate din diastazii in 4,5 ore, iar in 5 ore se produce o cantitate
atdt de mare de HMF, incit mierea devine improprie consumului.
Pentru piistrarea mierii in stare lichid2, un timp cit mai indelungat, se
recornand5 ricirea acesteia la P C timp de 5 sZipt%mini,dup2 care temperatura de
piistrare poate fi miiritii pgnii la maximum 14C. in acest mod se evitii cristalizarea
un timp indelungat.
in timpul pastrgrii mierii la temperatura obiynuitii a camerei, dar in special la
inciilzirea yi suprainc5lzirea acesteia, se formeazii unele reactii chimice yi implicit
unele substante dguntitoare organismuluuui (hidroximetilfurfurolul) dupii a c2rei
prezent2 se poate stabili modul de prelucrare yi conservare a lotului respectiv de
miere.
Avindu-se in vedere cele de mai sus, depozitarea mierii trebuie %cut2 in
inciiperi uscate, curate, Gr5 alte mirosuri. Temperatura optima de p2strare este
de 8-1 2C fir2 a depii~i14C yi o umiditate a aerului de circa 60%. Nu se admite
depozitarea mierii in vase de zinc, cupru, plumb sau aliaje ale acestora.
Dup2 standard, termenul de garantie pentru mierea de albkeroste de 12
luni yi decurge de la data ambal2rii produsului pentru valorific&&. ~ a l a i l i t a t e a
produsului in conditii optime de conservare este nelimitatg. pq
215
&\n'
;Ch*n
7
-.
.c
216
lamei de la cutitul de t5iat pAine) care este incadrat5 intr-o ram5 de fier5striiu. La
tiierea fagurilor din cutia-calapod cufitul se manevreaz5 ca un fieriistriiu. T5ierea
fagurilor necesari pentru sectiuni se poate realiza qi cu un cufit obiqnuit dup5 un
gablon de lemn. Fagurii pentru sectiuni se pistreaz5 in camere bine inc5lzite pentru
ca s5 nu se sfirime la t5iere.
Pentru fixarea fagurilor in secfiuni se foloseqte o scAndur5 pe care sunt
fixate 12 blocuri de lemn (3 pe vertical5 qi 4 pe orizontali) avind dimensiunile
interioare ale ramei-sectiuni. Blocurile de lemn se ung inainte de intrebuinpre
cu un strat subfire de ulei de parafin5 sau cu vaselin5 pentru ca fagurii s5 nu se
lipeasc5 de ele. in vederea fix5rii fagurilor in ramele-sectiuni se foloseqte o lam5
de aluminiu de dimensiunea interioar5 a sectiunii prev5zut5 cu un miner. Lama de
aluminiu incglzit5 la flac5ra unei l5mpi de spirt topeqte ceara qi fixeazi fagurele de
peretele interior a1 ramei-sectiuni.
MANUAL UL APICULTORULUI
ji
218
MANUAL UL APICULTORUL UI
219
r
,-
MANUALUL APICULTORULUI
Alaturi de niicre. ccara cic albinc a tiw cunoscutfi $i folosit3 de c5tre om din
cele mai veclii tirnpuri in spccial pe11lri1p~.e~ararca
de Icaci~ri.creme ~i iluminat.
in Grecia antici atiit micrca cit ~i ccara dc albine erau folosite ca remedii
pentru tratarea contuziilor ~i pliigilor care supurcazi, fiind utilizate totodata in
numeroase creme cosmetice ~i eliioliente.
in afar5 de medicina populari, care folosca ccara in diferite leacuri ~i refete,
acest produs a mai fost intrebuinfat la confectionarea tablitelor cerate pe care se
scria. Ceara a fost folositi ~i ca ~nijlocde iluminat casnic, precum ~i la fabricarea
figurinelor magice, iar dupi aparifia cre~tinismuluila producerea luminirilor.
Ceara este un produs secretat de glandele cerifere ale albinelor ~i serveyte
acestontcadnaterie prima la construirea fagurilor. Prin ceari de albine se intelege
ceara'p u s u e albina meliferi (Apis mellifera L.) ~i nu ceara produsi de alte
s p e i i dt5 bine (Apis dorsata F., Apis florea F. gi Apis cerana), eeruri ce poarti
d&r&%
cear3 de Ghedda.
220
MANUALUL APICULTORULUI
221
T
F
71
1
0,3
0,6
1-1,25
13,5- 14,O
10,5- 13,5
1-2
4-
222
)1
I
1
I
223
Specificare
Corpuri str5ine ~i adaosuri provenite din
falsific5ri
Denistate relativ5 la 20C
Punct de topire (prin alunecare) 0C
Indice de duritate, grade
Indice de refracfie, n'OD
Indice de aciditate, mgKOH/g
Indice de saponificare, mgKOH/g
Indice de esteri, mg KOH/g
Materii volatile la 105OC, % maximum
Indice de raport
Indice Buchner, mg KOHIg
Calitatea:
superioari
a 111-a
aI-a; a 11-a
lips5
lips5
0,956-0,970
64-66
25-30
1,4430- 1,4571
17,50-2 1,40
87,OO- 102,OO
70,OO-83,OO
1
3,50-4,40
2,50-4,lO
0,930-0,964
62-65
29-48
1,4430- 1,4490
17,OO-20,OO
84,OO-94,OO
68,OO-78,OO
1
3,50-4,50
Specificare
Provenien@
Culoare
I Miros
superioarg
cear5 de la topirea
capacelor rezultate
la extractia mierii
din faguri in care nu
s-a crescut puiet gi
din faguri rezultati
din rame cl5ditoare
alb5, uniform5 in
toat5 masa
cear5 de la topirea
capacelor rezultate
la extraclia mierii
din faguri in care
s-a crescut puiet,
"cresc5turi" de cear5
gi faguri noi
galbuie pdn5 la
galben5, uniform5 in
toat5 masa
Calitatea:
a 11-a
a 111-a
faguri vechi gi reziduuri de faguri prin din reziduuri prin presare la cald
sau din reziduuri de faguri prin
presare la cald
folosirea de solventi organici
L2
2i
Culoarea fagurilor
Alb5
Galben5
Brun - deschis
Brun - inchis
'-.
Continutul de cearA
g
100,O
87,5
70,O
36,8
26,2
MANUAL UL APICULTORULUI
'$
,
\
MANUALUL APZCULTORULUZ
.-
22s
MANUALUL APICULTORULUI
f't>
229
r*
rC
MANUAL UL APICUI,TORULUI
Felul alimentului
Came de vita
OuB
Briinzi
Polen floral
diferite specii
Atninoacizi
Izoleu- Leu- Lizina Metio- Fenilalanina
cin5
cin5
nin5
0,93 1,28 1,45 0,42
0,66
0,39
0,85 1,17 0,93
0,69
1,74 2,63 2,34
0,80
1,41
4,50
6,70
5,70
1,80
3,90
1,30
5,70
Specificare
Aspect
Culoare
Consistenla granulelor
Miros
Gust
Puritate
Urniditate, maximum
Proteine total, minimum
Toxicitate
Obtinerea polenului
Granulele de polen transportate de ciitre albine pot fi colectate de apicultor
cu ajutorul colectoarelor de polen, colectoare ce sunt de mai multe tipuri: colectoare
de urdiniq, colectoare pentru fundul stupului qi colectoare de podiqor.
vase inchise, inoxidabile sau in saci de material plastic in care, pentru prevenirea
degradirii lui de c5tre insecte, se introduc tampoane imbibate in tetraclorur5 de
carbon.
P5stura este un produs apicol natural, care provine din polenul recoltat
de albine vi depozitat de acestea in celulele fagurilor, formind rezerva de hran5
proteic5 a familiei de albine.
Transformarea polenului in pBstur5 const5 in procesul natural de conservare
a polenului. in cazul transform5rilor naturale c5rora le este supus polenul depozitat
in faguri, blocarea c5ilor de alterare are loc prin acfiunea selectiva a anumitor
grupe de microorganisme nedBun8toare prezente in atmosferi ~i polenul recoltat
de albine.
Transformarea polenului in p5stur8 incepe dup5 depunerea acestuia in
celulele fagurelui, dup5 ce prin tasarea ghemotoacelor, initial distincte, au devenit
o mas8 omogen5 ~i compact5 ce ader5 perfect la peretii celulei. De compactarea
lui, de reducerea bulelor de aer a continutului in ap5, precurn ~i de imposibilitatca
refacerii ulterioare depinde desfi~urareanormal5 a procesului de formarc a
p5sturii.
In celulele fagurilor, polenul este supus unor procese biochimice de
tip fermentativ sub actiunea anumitor microorganisme ca bacteriile de tip
Pseudomonas, Lactobacillus $i ciuperca Sacharomyces. Corespunz8tor dezvolt5rii
acestor trei elemente microbiene, transformarea polenului in p5stur5 cuprinde trei
etape.
Prima etap5 const5 din dezvoltarea bacteriei Pseudomonas care, fiind
aerob5, consum5 intreaga cantitate de oxigen disponibil5, duchnd in final la
autoasfixia bacteriei. in a doua etap5 lipsind oxigenul se dezvolt5 Lactobacillus
ce folose~teglucidele drept surse de oxigen, producind acid lactic. in a treia faz5,
activitatea este preluati de levuri din genul Sacharomyces ce preiau in circuitul
metabolic resturile de glucide rimase. jn aceast5 faz5 se d e s 5 v i r ~ e ~procesul
te
de
fermen-tare a pgsturii.
Ca produs dietetic qi apiterapic, p5stura se poate valorifica in dou5 feluri:
p5stur5 extras5 din faguri sub form5 de gr5unte vi p5stur5 in faguri noi sau folosifi
cel mult o generafie de puiet.
Culoare
Consistenpi
Miros
Gust
P5stur5 extras5
P5stur5 in faguri
Granule neuniforme care i ~ i Bucafi de fagure noi sau folosifi
mentin formatul celulei din
de albine pentru o generatie de
care provin
albine, avdnd toate celulele pline cu
pastura, de forma paralelipipedica cu
dimensiunile de 80x60~20mm 5%
Galben inchis piin2 la brun,
Galben - inchis, pdna la brun - deschis
cu nuante maronii
culoarea fiind in funcfie de
sursa de polen (specia florala)
Friabila, prin presare $i
Caracteristica fagurelui in care se afl2
omogenizare se obtine o
pastura
pasturii consistent2
Caracteristic, asemanator CLI al polenului u$or fermentat
Dulce - acri~or- amarui
Proprietstile fizico - chimice ale piisturii
Proprictiiti
Puritatc
Umiditatc
Proteinc toral
Aciditate
PH
Indice diastazic
Zaharuri reducatoare
MANUAL UL APICULTORULUI
- data recoltiirii;
- semniitura apicultorului sau a delegatului unitiifii furnizoare.
La preluare, piistura trebuie sii corespundii condifiilor previizute in Caietul
de sarcini a1 Asociatiei Cresciitorilor de Albine.
Propolisul
Propolisul vine de la cuvintele grece~tipro = pentru, polis = cetate ~i
ar putea fi tradus liber ca un complex de substante destinat apiir8rii cuibului, in
special, in vederea ierniirii. Albinele il recolteazii de pe diferite plante (cire~,vi~in,
plop, brad, molid etc.) ~i il transport2 in cuib. Cu ajutorul propolisului albinele
astupii criipiiturile stupilor ~i acoperii cadavrele diiuniitorilor pe care ii riipun in
interiorul stupului. Propolisul este o substantii de culoare brun-deschisii cu nuante
pin2 la brun-inchis ~i uneori cu reflexe verzui, putin solubil in apii dar perfect
solubil in eter ~i alcool. Punctul siiu de topire este de 60-70C. La temperatura
din interiorul stupului este maleabil, iar la temperatura mediului ambiant devine
casant. in prezent are o largii aplicare in terapeutica medicalii sub form5 de extract
alcoolic, unguent sau diferite alte preparate mcdicamentoase.
Datorita proprietiitilor sale tiimiiduitoare, propolisul a fost utilizat din cele
mai vechi tilnpuri la vindecarea riinilor. Din obscrvatiile Gcute asupra modului
cum string albinelc propolisul s-a constatat c5 accstea aduni propolisul dc
diferite culori (alb, galbcn, ray, verde, brun etc.) $i il transporti ca $i pe polcn pc
picioruyele posterioarc. Limba n u este utilizata nici la colectarea $i nici la aplicasca
propolisului. Sursele naturale de propolis sunt impiirtite in douj gsilpe dit'critc
esenlial.
- Prima grupi o constituic substantele riivinoase, provenite in majoritate dc
pe mugurii de plante. Pentru recoltare albinele se folosesc dc ~nandibuledup8 cc
cu antenele au descoperit particula cea mai potsivitii de propolis. Pentru recoltarc,
albina, dupii ce a prins, cu ajutorul mandibulelor, particula de propolis, se trage
inapoi, cu capul ridicat, pin8 ce particula de propolis pe care a apucat-o se intinde
in fir foarte subfire ~i se rupe. Dupti aceea, cu picioarele manevreazii particula de
riiqinii ~i o depoziteazii in panera~elede polen. Operatiunea se repetii. La desciircarea
propolisului in stup, albina respectivii este ajutatii de alta care rupe cu mandibulele
cite o buciiticii din inciirciiturii ~i o depoziteazii. Aceastii operatiune are loc adesea
chiar pe scindura de zbor. Recoltarea propolisului de ctitre albinecse k c e numai
t e deoarece la aceast2 ten-@ t u r b a t e r i a
cind temperatura aerului d e p i i ~ e ~20C,
viscoasii este mai moale ~i poate fi colectatii cu mai mare u$urin@. \
- A doua grupa de propolis o formeazii balsamul dtE?'f&eY&Jibeia~(in
"$
235
ie
MANUALUL APICULTORUL UI
MANUALUL APICULTORUL UI
Conditii de admisibilitate
mas5 solid5
brun - cafeniu, mai inchis sau deschis, cenu~iu- veryui,
culoare omogen5 sau cu aspect marmorat pe sectiuni
viscoas5, lipicioas5, fr5mPntat lasi u m e
plscut, caracteristic de r5~in5
urme abia vizibile cu ochiul liber de impuritifi fine
Conditii de admisibilitate
50-55%
circa 30%
circa 15%
circa 5%
MANUALUL APICULTORULUI
Conditii de admisibilitate
mas5 viscoas5, omogen5 cu granulafii fine
gilbui sau alb - gilbui
ugor viiscos
caracteristic, ugor aromat
slab acid (acrigor), foarte ugor astringent
nu se admite prezenfa de larve, cear5, spori de mucegai sau
alte impuritifi vizibile cu ochiul liber sau la microscop.
Se admit urme de polen.
pH
Ap5
Substan15 uscatg*
Proteine - total*
Glucide (zah5r invertit)*
Lipide*
Cenu~g*
Substante nedeterminate*
Indice diastazic - minimum
Conditii de admisibilitate
3,5-4,5
58,O-67,0
33,O-42,0
13,O-18,O
7,5- 12,5
3,0-6,0
0,8- 1,5
8,7-4,0
23,8
MANUALUL APZCULTORULUI
>v-\
1
cii e 3 - 4 p e ~ a m a
AF'
/-
240
MANUAL UL APICULTORULUI
'\
<e~\
II
241
5%
Apilarnilul
Apilarnilul este un produs apicol obfinut din larvele de trintor cit ~i din
continutul nutritiv aflat in celulele respective din faguri.
Caracteristici
Aspect
Culoare
Consistent5
Miros
Gust
Impuritafi
Condifii de admisibilitate
aspect de larve ~i 15pti~orcomun (hran5 larvarG), inclusiv
inveli~urilede n2pirlire a larvelor, sub form5 de mas5
omogen3 in care larvele apar in mod vizibil
alb3
neomogen untos
r aromat
caracteristic hranei larvare u ~ o de
slab acid (acri~or),foarte uvor astringent
se admit urme de cear5, epitelii de n5pgrlire sau alte
substante determinate de natura produsului respectiv dar
care s3 nu dep3~easc210%
Conditii de admisibilitate
5,O-6,8
%
65,O-75,O
YO
25,O-35,O
g%
9,O- 12,O
g%
6,0-10,O
g%
5,O-8,0
g% maxim
Lo
g%
1,l-1,2
Conditii de admisibilitate
5O.OOO/g
1OO/g
1O/g
0 + 2O/g
1O/g
1.OOO/g
$e
243
_Kde
tT
7
r
%
J'
s
J
244
MANUAL UL APICULTORUL UI
este format din substanfe proteice in procent de piing la 75% din veninul uscat.
Din cele 8 fracfii albuminoide existente, numai dou5 prezint5 importang. Prima
fractiune alcalinil (pH = 1 I) are in componenF 13 aminoacizi: glicocol, alanin5,
valin5, leucinil, izoleucin5, serin5, treonin5, lizin5, arginin5, triptofan, proling,
acid aspartic ~i acid glutamic. Aceastil fractie are acfiune toxic5. A doua fractie
are in components sa 18 aminoacizi, respectiv cei menfionafi la fracfia anterioar5
plus tirozina, cistina, metionina, fenilalanina qi histamina. Aceastil fractie nu are
actiune toxicil.
Veninul de albine contine, de asemenea, lipide, in special din grupa
sterinilor, hidrocarbonati, acizi (formic, clorhidric, ortofosforic) ~i baze. Dintre
substanfele minerale, veninul confine calciu, magneziu, mangan, fosfor, sulf qi
cupru.
Proprietitile organoleptice ~i fizico - chimice
ale veninului de albine cristalizat
Caracteristici
Aspect
Culoare
Consistenf2
Miros
Gust
Puritate
Solubilitate
Aciditate (pH)
Continut in ap5
Continut in substanfil uscat5
Proteine total
Cenu~il
Greutate specific2
Conditii de admisibilitate
masa pulverulentil omogen5
alb - mat, u ~ o cenu~iu
r
pulbere afiinatil
iritant, caracteristic
amar, intepiitor
fir5 impurit5fi
solubil in api, insolubil in sulfat de amoniu ~i alcool
4,5-5,5
6-7%
93-94%
65-75%
3,5-4,0%
1,131
245
F.
C
.ek
I
fY?
246
Fig. 69 - Tonic
.''$
&
'.
- Laxmel, compus din miere laxativii realizatii din miere de albine ~i extract
fluid de franguli. Se prezinti in borcane de 100 g;
- P r o s o s e ~ t comprimate
,
ce confin fiecare O,1 g propolis, 0,5 g zaharozi qi
excipienti. Se valorifici in cutii a cAte 30 comprimate;
-A~ireven,unguent~i liniment cu venin de albine. Compozitia unguentului:
venin de albine, nicotinat de benzil, camfor, extract capsici ~i extracturn
prooleurnhiasciani;
- Mipropol*, supozitoare $i ovule; este un produs natural obtinut din miere,
lipti~orde matcB, polen ~i propolis.Se prezint5 sub form5 de supozitoare sau ovule
in cutii cu 30 buc. supozitoare sau ovule;
- Miprosept*, este realizat pe baz5 de miere de albine, extract moale de
propolis, lanolin5 ~i butir cacao sub form5 de supozitoare $i ovule. Prezentare in
cutii de cAte 30 supozitoare sau ovule;
- Propoderm, unguent cu propolis, se realizeaz5 din extract de propolis
inglobat intr-o baz5 de unguent. Se prezint5 in tuburi de 20 g;
- Propolis spray, se realizeaz5 dintr-o concentratie de 10 % propolis
substar@%?iv5 imbuteliat in flacoane tip spray ce contin 100 ml.;
inc r5 de ro olis contine in compozitie 30 % propolis pur in alcool.
w e i ,
in flacoane de 30 ml.;
A - k o ~ o s t a m i n * produs
,
realizat pe baz5 de nystamin, extract de propolis
'
?!?--
medicului specialist
Produse cosmetice (fabricate de S.C. COMPLEX APICOL S.A.)
- A ~ i d e r m i ncrem5
,
de faf5cu Iiipti~orde matc5. Confine lanolinii, cetaceu,
colesterin8, vitamina A , cear5 de albine, 15ti~orde matc5 ~i alfi ingredienfi de uz
curent folosifi in cosmetic5. Se prezint5 in cutii de 25 qi 40 g. Varianta APIDERMIN
LUX este o crem5 mai hidratant5 ~i se prezint5 in cutii de 50 g.
249
S
.--
Fig. 74 - A 17ti1.id
Fig. 73 - Ter7~rpin
250
251
.i'
P "6
253
rC
MANUAL UL APICULTORULUI
255
sr)
MANUALUL APICULTORULUI
I I
caz, vor anunfa, in scris cu cel pufin 5 zile inainte, sub semniiturii de luare la
cuno~tinfi,
pe tori defin5toriide stupine situate in raza teritorialii a localitafii, precum
~i circumscriptia sanitar-veterinarii, despre locul, data inceperii ~i mijloacele cu
care se executB tratamentele cu insecticide;
- unitiifile cu sector apicol ~i apicultorii cu stupine personale unneaza sii
anunte, cu cel mult 24 de ore dupa amplasare, consiliul local a1 comunei, ora~ului
sau municipiului ~i primarul, dupii caz, pe teritoriul ciiruia se afl8 stupina, locul
de amplasare a acesteia, perioada utilizirii vetrei de stupinii, numiirul familiilor de
albine, sediul sau adresa definiitorului de familii de albine, precum ,yi sediul sau
adresa la care acesta urrneazi sii fie anunpt in cazul efectuiirii unor tratamente
fitosanitare;
- sii sesizeze imediat, in scris, circumscripfia sanitara veterinara pe raza
ciireia este situatii stupina in cazul producerii intoxicatiilor la familiile de albine;
- medicii veterinari de circumscriptie sunt obligati sii controleze dac8
unitiitile sau persoanele fizice cu gospodiirie personala, care executa sau beneficiaz8
de tratamente fitosanitare cu pesticide, asigurii indeplinirea masurilor de prevenire
a intoxicatiilor, precum qi obligafia de a interveni in sprijinul apicultorilor in caz
de intoxicare a albinelor.
PREVENIREA $1 COMBATEREA BOLILOR LA ALBINE
(
11
Albinele ca .yi celelalte specii de animale fac parte din lanful trofic planetar
qi se supun acelora~ilegi biologice ale filogeniei, ontogeniei, reproducerii ~imoqii.
Pe tot parcursul viefii lor sunt supuse permanentei agresiuni din partea unor specii
de virusuri, bacterii, micete, protozoare ~i parazifi care le pot produce in anumite
situatii imbolniiviri yi chiar moartea prematurii in una din fazele metamorfozei sau
a viefii lor.
Infecfia este o stare de boa15 determinatii de invazia localii sau general8
a unui agent patogen in organism, deci rezultanta conflictului dintre organism ~i
factorii biologici de agresie.
Factorii care concur5 la declan~area~i evolufia infecfiei sunt:
1. Factori determinanfi - reprezentati de agentul cauzal yi gazda
receptivii;
2. Factori predispozanfi care favorizeazii aparitia conflictului dintre
agentul cazal ~i gazdii ~i pot sii determine o evolufie mai
bolii: alimentafia deficitarii, variariile b r u ~ t ede
deficitarii, exploatarea intensivii, vehicularea
stuoiiritul
pastoral, prezeng altor infecfii.
9
MANUALUL APZCULTORULUI
Boli virotice
Virusurile sunt microorganisme subcelulare, compuse din acizi nucleici qi
proteine, fir5 aparat enzimatic, fir5 metabolism propriu fiind replicate de celulele
gazd5 in milioane sau miliarde de exemplare prin mesajul transmis de virus
genom~lular.
$i&le
se clasificain dour categorii dup5 tipul de acid nucleic qi nurnirul
d@mt nb acrerrnoleculare de AND sau ARN. Virusurile patogene pentru albine
Cdwu
8&eptia virusului filamentos ~i iridescent care sunt constituite
,'
4
%
/
258
MANUALUL APICULTORULUI
din AND. Virusurile care afecteaz5 albinele sunt mici de 17-35 nm, cu excepfia
virusului iridiscent de 150 nrn gi a celui filamentos de 4501150 nm.
Virozele evolueaz5 in general, atilt asociate intre ele, cat gi cu protozooze
(nosemoza).
in ultimii ani, virozele albinelor au luat o extindere tot mai mare ap5rilnd noi
maladii virotice in scar5 planetar5. Aceste maladii sunt vehiculate la distante mari,
continental gi intercontinental datorit5 transportului de material biologic apicol
reproduc5tor, efectuat in general clandestin de c5tre apicultori. Contaminarea se
face gi din aproape in aproape intre pri, albinele folosind flora melifer5 gi trilntorii
migrind fir5 s5 fin5 seama de granip. Sistemul stup5ritului pastoral face ca
maladiile virotice gi altele s5 se r5spilndeasc5 in scar5 national5 intr-un singur an.
Aglomer5rile de familii de albine favorizeaz5 o intens5 contaminare.
Puterea de contagiune a virozelor este foarte mare gi se face prin contact intre
albine gi ingestie (hr5nirea larvelor sau transferul mierii de la o albin5 la alta).
Cantitsti mari de virusuri se g5sesc, in functie de viroz5, in organele
interne ale larvelor ~i albinelor precum cuticula dermicq in glandele toracice,
postcerebrale, hipofaringiene, in ganglionii nervogi, celulele intestinale sau ale
traheelor qi in hemolimfi.
In baza cercet5rilor efectuate pdn5in prezent au fost descoperite gi clasificate
17 virusuri patogeni ai albinelor Apis mellifera gi Apis cerana. Aceste virusuri au
fost denumite: virusul paraliziei cronice; virusul asociat paraliziei cronice; virusul
paraliziei acute; virusul puietului in sac; virusul botcilor negre; virusul X; virusul
Y; virusul aripilor opace; virusul paraliziei lente; virusul albinelor de Egipt; virusul
de Arkansas; virusul de Kagmir; virusul de Kagmir (tulpini australiene); virusul
Thai; virusul iridiscent; virusul filamentos; virusul maladiei Insulei Wight.
Pentru zona continental5 in care ne aflgm, un interes deosebit trebuie s5
acordim urm5toarelor viroze: paralizia acut5; paralizia cronic5; viroza X; viroza
Y; viroza albinelor de Egipt; viroza filamentoasi; puietul in sac gi viroza botcilor
negre.
Virozele pot evolua singure sau asociate intre ele, atilt la albinele adulte cilt
~i la larve, unele predominilnd in sezonul cald, altele in sezonul rece.
Patogenitatea lor cregte in anumite conditii gi anume: fondradioactiv crescut,
fond toxic, nosemoz5, dismetabolii prin hran5 necorespunz5toare, exploatare cu
intens5 spoliere a albinelor gi sl5birea r5spunsului lor imun la apgrare, c5lduri qi
secete excesive, temperaturi foarte sc5zute.
Fenomenele patogene in timpul evolutiei virozelor se @bt m&ca prin
cregterea virulenfei unor germeni de asociafii precum riqhgttsii,\ iropktsme,
bacterii, micete, protozoare sau prin facilizarea izbucnirii u n ? i ~ n t a @ s-+ e
261
MANUALUL APICULTORULUI
J@$I%
263
\%
<i
Boli bacteriene
Loca europeanii - este o boala infecto-contagioas8 care afecteaza puietul de
albin8, determiniindu-i moartea, de regula in stadiul de puiet nec8pZicit.
In etiologia bolii sunt incriminafi: Mellissococcus pluton, Enterococcus
faecalis - bacterie secundar5 asociata in aceasta boala, Paenibacillus alvei,
Bacterium eurydice, Paenibacillus larvae, Bacillus orpheus.
Loca europeang apare mai rar decilt loca americana qi este mai putin gravi
afectind in general larvele tinere in viirsti de 3-4 zile qi in propoqie mult mai
redus%, larvele ciip5cite. Boala apare in general primavara inaintea culesului de
salcim, precum qi in golurile de cules din sezonul apicol. Transmiterea bolii se face
odata cu hrana administrata puietului de catre albinele doici, cind microbii pitrund
in intestinul larvelor, unde se inmultesc, se hrilnesc qi eliminii toxine. inmulfirea
microbilor se face pe seama hranei existente in intestinul larvelor, ceea ce duce
la slgbirea acestora. Pe de alti parte, toxinele piitrund prin perefii intestinului in
tot organismul, provocind grave perturbari fiziologice, imbolnivirea qi in final,
moartea larvelor. Pentru ace~tia,sezonul ~i puterea familiei de albine joaci rolul
cel mai important, loca europeana fiind mult mai frecventg primavara ~i la familiile
slabe, impachetate necorespunz5tor, avind hrana insuficientii qi de slab3 calitate.
Cgldura din timpul verii gi aparitia unor culesuri bune in natura fac ca boala s i
regreseze int5lnindu-se qi vindecsri spontane.
Transmiterea bolii in interiorul stupului, de la o familie la alta sau de la o
stupin2 la alta, se realizeaza ca gi in cam1 locii americane (albine hoate, trilntori,
faguri de la familii bolnave).
Larvele bolnave devin initial mai transparente, apoi sufera modificari de
pu-/:
cu1oar;e oztge qi de miros, rgsucindu-se in celule vi devenind mai intii galbene
cu nuante in* in ce mai inchise pin2 la maroniu. Mirosul este variabil, putind fi
a<$&
&k$ciicl
in unele camri aromat sau lipseqte cu totul. Pe fagure, puietul
estc raspan neuniform.
kge5
264
1
I
MANUALUL APICULTORULUZ
265
F
rC
MANUALUL APICULTORULUI
'(
e
r
C
U
*e ;
267
r **
P-
269
/-
MANUAL UL APICULTORULUI
&
270
MANUAL UL APZCULTORULUI
MANUALUL .4 PICULTORULUI
s
d
272
'I
I
I
MANUAL UL APZCULTORUL UI
prin albinele bolnave care elimina fecale diareice inc5rcate cu milioane de spori,
prin inventarul contaminat ~i de apicultorul care folose~teuneltele de lucru de la o
familie bolnav5 la alta sin5toas5 fir5 a le cur5fa yi dezinfecta. De asemeni, boala
poate fi rispiindit5 ~i de unii paraziti prezenti in stup precum Galleria mellonela,
Varroa destructor ~i Braula coeca.
In marea majoritate a cazurilor, datoritii rezistenfei naturale a familiilor de
albine acestea prezinta o formii latent8 a bolii care treptat se transform5 intr-o form5
acuti atunci ciind echilibrul biologic a1 familiei este perturbat, c5nd dinamismul
acesteia scade iar intensitatea cre~teriide puiet se reduce nemaifiind in masur5 s5
compenseze moartea albinelor adulte. Pentru ca nosemoza s5 se manifeste clinic,
este nevoie de interventia unor factori favorizanti.
Aceast5 boa15 apare in general in cursul iernii ~i inceputul primaverii
insofit5 de diaree ~i imbraci douB forrne de evolutie: acut5 ~i cronicii.
Se asociaza cu amoebioza, paralizia cronica, viroza x, viroza filamentoas5.
Afecteaza, cu predilectie, familiile slabe, neigienizate, cu rezerve de hran5
insuficiente ~i de calitate necorespunz5toare (miere de man& sirop de zah5r
administrat toamna tiirziu) ~i fond toxic.
Nosemoza clinic5 acut5 se recunoa~tedup5 urmiitoarele semne: uzura
prematura a albinelor ~i depopularea stupului; scurtarea vie$ in perioada de
iarni; pete de diaree pe speteze, faguri, perefii ~i fundul stupului; fecale diareice
de culoare maronie cu miros fetid eliminate sub form5 de jet in timpul zborurilor
de curatire %cute chiar ~i pe timp nefavorabil, observabile pe sciindura de zbor,
capacul ~i fafa stupului; albinele bolnave prezinta abdomenul destins, flasc, se
deplaseazg cu dificultate, sunt incapabile de zbor, au aripile intinse ~i picioarele
adunate sub torace, paralizeaza ~i mor.
Nosemoza cronicii evolueaz5 inaparent putiind fi diagnosticat5 numai prin
examen de laborator.
Diagnosticul nosemozei se stabile~tepe baza semnelor clinice coroborate
obligatoriu cu examenul de laborator care const&in examenul anatomopatologic
a1 intestinului mediu $i, microscopic al continutului acestuia.
Probele pentru examenul de laborator se constituie din 50-100 albine vii,
muribunde sau moarte recent recoltate de la fiecare familie din stupins. Diagnosticul
de certitudine a1 nosemozei se face numai prin examen de laborator deoarece unele
din semnele clinice ale bolii pot fi intiilnite qi in alte entititi patologice, precum $i
in intoxicatii. Diagnosticul diferential se face fa@ de amoebioz5, iattm.ka{ii acute
~i paralizii virale.
,'
Pentru combaterea bolii se indep5rteaz5 periodic,, i&& $ prinGvara,
albinele moarte de pe fundul stupului qi se distrug prin arderd%%d$&rteddin
n
ki
&
.
273
*
'
>
MANUALUL APICULTORULUI
coeca - fernela
MANUAL UL APICULTORULUI
MANUALUL APICULTORULUI
"$
276
MANUALUL APICULTORUL UI
MANUAL UL A PICULTORUL UI
Acarapioza
este o boa13 parazitari
a albinelor adulte tinere
care pin5 in prezent nu a
fost diagnosticat5 in p r i
dar evolueazi in Prile
vecine.
Evolueaz5
clinic
in timpul iernii gi la
inceputul primgverii.
Se poate asocia
cu nosemoza gi varrooza.
Este produsi de Acarapis
woodi care igi realizeazi
ciclul biologic in traheea
toracici a albinei.
279
k.\
&-
MANUALUL APZCULTORULUZ
,
I
280
Intoxicatii
I
I
MANUALUL APICULTORULUI
"$r
-%
283
r
"-
lradiatii
%.
285
P
zC
MANUALUL APICULTORULUI
I
(
1
1
' 11
I
1
MANUALUL APICULTORULUI
%4
Acest sistem de stupirit este cel traditional pentru fara noastri practicat in
special de apicultorii cu efective reduse de familii de citre pasionatii in cunoavterea
vie$ albinelor, de citre crescitorii de albine amatori s i consume produse apicole
din propria lor stupini, precum $i de crescitorii care detin in proprietate suprafete
de teren in zone corespunzitoare pentru amplasarea stupinelor caracterizate prin
cel putin dou5 culesuri de nectar, salcim $i tei; salcim $i floarea-soarelui; salclm
$i fineati sau mani. Practicarea acestui sistem de stupirit asiguri realizarea
de producfii apicole cu cheltuieli reduse, ca urrnare a eliminirii din tehnologia
intrefinerii albinelor a transportului stupilor la distanti pentru valorificarea
culesurilor.
Totodati, practicarea stupiritului stationar in localit5fi cu bogate resurse
de nectar $i polen prezinti $i alte avantaje din care amintim urmitoarele: folosirea
pentru adipostirea familiilor de albine, a stupilor de volum in care se pot dezvolta
familii puternice capabile s i valorifice $i s5 acumuleze in stupi importante cantititi
de nectar $i polen; organizarea unei activiGfi permanente de selectie $i ameliorare
a albinelor din stupini; prelungirea duratei de folosire a inventarului apicol $i in
special a stupilor care nu se mai degradeazi prin mutarea $i remutarea cu prilejul
deplasirii acestora in pastoral. in acelasi timp se reduc in bun; misuri $i eforturile
fizice $i financiare ale apicultorilor care in asemenea condifii au posibilitatea si
desfi~oareparalel cu stupiritul $i alte activititi gospodirevti aducitoare de profit
(cultivarea pimintului, pomiculturi, Iegumiculturi, floriculturi saul~icrevterea
animalelor domestice).
Prin practicarca stupiritului stationar pot apirea $i unele dezavantaje
cauzate in principal de calamitarea principalelor culesuri de nectar din suprafala
razei economice de zbor a albinelor culegitoare $i, ca urmare, nerealizarea
productiilor de miere propuse a se obtine in sezonul apicol activ.
1
1
1
MANUALUL APICULTORULUI
289
13
de albine este curent practicat in conditiile din p r a noastrii, precum gi din alte pri,
atht de ciitre apicultorii amatori, de cresciitorii semi-profesionigti gi in special de
cei profesionigti.
in conditiile acestui sistem de stupiirit familiile de albine, incepiind din
toamnii gi piing in primiivarii, sunt amplasate pe vetre, urrnarindu-se dezvoltarea
acestora ca gi in cazul sistemului de intrefinere a albinelor pe vetre permanente.
0 datiicu venireaprimiiverii gi incepereainfloririi pomilor fructiferi, arapitei
qi mugtarului, pentru valorificarea resurselor de nectar gi polen din natura in scopul
dezvoltlrii familiilor de albine gi polenizarea acestor culturi entornofile, incepe
perioada de deplasare a familiilor de albine in pastoral. in acest scop, familiile se
pregiitesc pentru transport gi la momentul potrivit se incarcii in camioane, remorci
mici sau mari tractate de autoturisme, autocamioane sau tractoare, in vagoane de
tren, pe pontoane sau gabare tractate de remorchere.
in aceastii perioadii se urmiiregte cu atentie dezvoltarea familiilor gi
mentinerea acestora in stare activii pentru valorificarea in cele mai bune conditii a
culesului de nectar.
Deplasarea familiilor de albine poate fi continuat5 gi la culesurile urmiitoare:
la zmeurii, fiineatii, man5 gi zburiitoare in zona montanii; la pomi, salchm, coriandru,
tei gi floarea-soarelui in zona colinarii gi de stepii, precum gi in zona inundabill a
Deltei Duniirii in lunile septembrie gi octombrie, dupii care stupinele se retrag pe
vetrele de iernare unde riimhn piing in primiivara urmiitoare.
Acest sistem de practicare a apiculturii este propriu stuparilor care igi
orienteaza producfia pe linia obfinerii in principal a unor cantitiiti c&t mai mari
de miere gi cearii gi care sunt organizati corespunziitor pentru condifionarea gi
valorificarea producfiilor de miere realizate ca urmare a deplasiirii repetate a
stupinelor.
in funcfie de programul propus de apicultori, deplasarea stupinelor poate fi
limitat5 numai pentru valorificarea unora dintre culesurile amintite finhndu-se seama
de o serie de factori care conditioneazii capacitatea de cuprindere a acestei activitifi
complexe gi laborioase. Practicarea sistemului de stupiirit pastoral aviind stupii
amplasafi pe vetre temporare prezintl avantajul realiz2rii unor producfii apicole
importante in anii favorabili dar costul productiei este destul de ridicat datoriti
cheltuielilor ocazionate de transporturile efectuate succesiv gi a uzurii accentuate a
stupilor gi inventarului apicol folosit in aceastl activitate.
intretinerea familiilor de albine in sistemul de stupiirit pastoral cu
stupi amplasali in pavilioane mobile
Necesitatea valorificiirii superioare a resurselor melifere atiitin conditiile din
gi din alte Pri: Polonia, China, Slovacia, Ucraina, Rusia, Germania
la modificarea tehnologiei de cregtere gi intrefinere a familiilor
o apiculturii static2 s-a trecut la o apiculturii dinamicl
de albine de la un cules la altul. Totodatl, necesitatra
I
I
MANUAL UL APICULTORUL UI
292
MANUALUL APICULTORUL UI
diverse ~i insemn5ri.
Trecerea in evidente a datelor privitoare la insu~irilementionate se face
astfel:
1. Inventarul apicol se inscrie in carnetul de stupin5 sub form5 de list5 de
inventar care cuprinde enumerarea yi descrierea existenfei cantitative ~i valorice a
mijloacelor pe care le are in gestiune, in folosinp ori in rgspundere la un moment
dat, apicultorul sau o alt5 persoan5.
2. Revizia de prim5var5 ~itoamn5 se excut5 de apicultor care consernneaz5
cele constatate in carnetul de stupini. In cam1 unitatilor economice, apicultorul
intocme~te~i un proces verbal a1 celor constatate, date pe care le trece dup5 caz
~i in registrul de inventar a1 unit5tii. Cu prilejul reviziei, apicultorul executii yi
bonitarea familiilor din stupin5 pentru a cunoa~tecalitatea materialului biologic de
care dispune. Cu prilejul acestor lucriri se apreciaza puterea familiilor de albine,
virsta matcilor, rezervele de miere, starea stupilor Si inventarul apicol. Virsta
m5tcilor se apreciaz5 in functie de culoarea marcajului m5tcii sau a not5rii din
carnetul de stupins, puterea familiilor se stabile~tein finctie de greutatea albinelor
exprimat5 in kilograme, considerind c i o ram5 4351300 mm bine acoperit5 cu
albine pe ambele fete contine 270 g albine, iar ramele 4351230 mm, circa 200 g
albine; rezervele de hran5 se estimeaz5 de asemenea in kg, o ram5 4351230 mm
confine 2-2,5 kg miere iar o ram5 4351300 mm contine 3,5-4,O kg miere.
3. Urm5rirea producfiilor realizate se face in baza notarilor din carnetul
de stupin5 in care sunt trecute atilt datele din programul de producfie cit ~i
rezultatele obfinute privind realizarea produselor apicole (miere, ceari, liipti~or
de matc5, polen ~i altele). De asemenea se inscriu in carnetul de stupin5 veniturile
~i cheltuielile prev5zute. Periodic, la sfirgitul fiec5rei etape specifice in apicultur5
se vor analiza rezultatele obtinute pentru a se putea lua misuri corespunz5toare in
timp util.
4. La capitolul alte evidente ~iinsemngri, apicultorii vor inscrie Si insernnari
privind actiuni sanitare-veterinare, hrgniri stimulente ~i de completare a hranei,
consumul de faguri artificiali, faguri ce se reformeaz5, unificarea familiilor, formarea
de familii ajut5toare sau alte activit5ti tehnico-organizatorice ~i economice.
Carnetul pentru observatii meteorologice, fenologice ~i cintar de control,
in care se inscriu zilnic starea timpului, zborul albinelor, inceputul ~i sErgitul
infloririi la diferite plante melifere ~i evolutia csntarului de
mai jos.
.
293
y,
5%
I
I
CARNET DE OBSERVATII
- ;.
Temperatura aerului
E
E
.a
bJ-z
2 E Y5L 22C E
rn
Cdntar control
C i n ~ r i - de
rea de cu dimisear5
neap
m"
3
CI
lid
prOvOT
MANUALUL APZCULTORULUZ
MANUALUL APICULTORULUI
"k
-4
*C
i
296
MANUAL UL APZCULTORUL UZ
"S,,
297
t*
4-
MANUALUL APICULTORULUI
urma*k
"fl,
j.
298
MANUAL UL APICULTORULUI
300
MANUAL UL APZCULTORULUI
MANUALUL APZCULTORULUI
302
Luna februarie
A doua lung calendaristic5 ,,f?iurarulVeste privit cu suspiciune sub aspectul
manifestirilor meteorologice. in prima jumgtate, in general, iarna se manifesti
ca atare cu zile reci din care multe viscolite dar cu nopfi senine gi foarte geroase.
in a doua jum5tate a lunii masele de aer rece sunt intrep5trunse de fronturi de aer
mediteranean care las5 s5 se strecoare uSoare adieri prim5v5ratice.
in condifii climatice favorabile, in luna februarie continua efectuarea
zborurilor de curifire timpurii cu efecte favorabile pentru s5n5tatea albinelor gi
activitatea de viitor a acestora. Prin creqterea puietului, consumul de hranii in familii
sporegte la 1,2-1,5 kg, se miiregte astfel inc5rc5tura intestinului gros gi zborurile
de curafire timpurii devin necesare. in aceste conditii amplasarea stupilor pe o
vatrii insoriti, cu urdini~urilecur5pte gi un strat subfire de paie impr5gtiate in f a p
stupilor u~ureazgefectuarea zborurilor de curgfire ~i asigur5 protecfia albinelor ce
le executs, in zilele favorabile zborului, cind acestea aduc gi primele cantit5fi de
polen cules din p5durile cu anini, alun gi ghiocei.
Lucrsri de executat in aceast5 perioad5:
- se continu5 supravegherea modului de iernare a familiilor de albine prin
controale auditive ~i la urdini~urilestupilor gi se iau m5suri imediate de indreptare
a st5rilor anormale ce se ivesc ;
- se cur5p z5pada gi se preg5tesc vetrele de stupin5 pentru efectuarea
zborurilor de curgfire;
- se iau m5suri de stimulare a zborurilor de cur5fire prin inl5-turarea
capacelor la stupi gi a impachetajului aflat deasupra ramelor, in zilele insorite
favorabile zborului albinelor;
- se verific5, gi dac5 este necesar se continu5 administrarea la familiile
lipsite de hrang suficient5 a turtelor de gerbet gi a celor din past5
pudr5;
- in zilele insorite se poate instala ad5p5torul cu ap5
1s de
'3
5 g sare la un litru de ap5;
s
6
..
..+
303
Luna martie
A treia lun5 calendaristic5 ,,m5r$gorul" luna echinoctiului de prim5var5
- 23 martie, cu adierile vintului prim5v5ratic gi prezenp ghioceilor gi a viorelelor
vestegte sosirea prim5verii. Cerul devine schimbgtor, presiunea atmosferici scade
sub 760 mm, iar umiditatea relativ5 confirm5 atributul lunii echinocfiului de
primavar5 cind ziua este egalg cu noaptea.
Se incheie perioada de iernare a familiilor de albine gi incepe sezonul de
prim5var5 cind ziua cre~te,vremea se inc5lzegte gi albinele efectueaz5 zborul
general de curillire. in p5duri qi in locurile insorite gi ferite de vinturi, apar viorelele,
urzicuta, cornul, salcia cgpreasc5 gi z5logul care prin polenul pe care il recolteaz5
albinele din abundenf5, stimuleaz5 cregterea de puiet qi prin aceasta se declangeazg
inlocuirea albinelor de iernare cu albine tinere capabile s5 ingrijeasc5 puietul care
s5 asigwkpreqterea puterii familiilor de albine. in aceste conditii consumul de
hran5"i,milia
de albine cregte la 2,O-2,5 kg gi ca urmare se impune asigurarea
rewive1
e hrang necesare pentru cregterea puietului gi dezvoltarea familiilor de
al*\%~erea
v%lorificgrii culesurilor timpurii.
'e
304
Luna aprilie
A patra lung calendaristicii ,,priery'inregistreazii treceri rapide de la cald la
rece ~i invers, aceasti situafie fiind provocatii de unele resturi de a e m c ce intrii
in contact cu masivele formafiunide aer mediteranean ce piitrund
aceastii perioadii.
r
Aprilie, este luna in care primgvara intr5 in drepturile sale fire~tiin toate
zonele r;irii, timpul se inc5lze~te~i m u l ~ m i t iinfloririi a numeroase specii de
arbori .yi arbu~tinectaro-poleniferi precum ~i a numeroase specii de plante din
flora spontan5 ~i cultivati se asigura polenul ~i nectarul necesar pentru dezvoltarea
familiilor de albine. in aceasti perioad5 matcile din numeroase familii depun zilnic
peste 1500-2000 ou5 ~i ca urmare albinele viirstnice care au iernat sunt treptat
inlocuite cu albine tinere nou eclozionate mai viguroase, apte s5 creasc5 mai mult
puiet, fapt care face ca spre sEr~itullunii in stup s5 nu mai existe albine viirstnice
iar familiile sa fie mai puternice deciit erau la intrarea in iarn5.
Totodata, in celulele din jurul elipselor de puiet ~i in special in fagurii ce
se afla pe o parte ~i alta a fagurilor cu puiet incep s5 fie acumulate primele rezerve
de piisturii qi miere proaspat5 care urmeaz5 s5 fie folosite cu succes in perioadele
deficitare.
%
;
-:s
3045
i
I
i
I
,
1
1
I
I
,
MANUALUL APICULTORULUI
Luna mai
A cincea lun5 calendaristicii ,,florar9' se caracterizeaza printru-un climat
schimbiitor, dar gi prin cregterea temperaturii care trezegte la viap intreaga natur5
ce apare decorat5 in zeci de culori.
Pe seama albinelor tinere crescute in lunile martie, aprilie gi inceputul lunii
mai, familiile de albine s-au dezvoltat gi dispun de intregul potential productiv
pentru valorificarea culesurilor din aceast5 perioad5.
in luna mai, la inceputul ei sau ceva mai tiirziu, in toatii fara infloresc
p5durile gi plantafiile de salciimi care asigurii familiilor de albine un bun cules de
nectar gi ca urmare realizarea unor importante productii de miere mass de cea mai
bun5 calitate.
Pentru valorificarea in mai bune conditii a culesurilor in aceast5 perioad5
stupinele se deplaseazii de la un masiv melifer la altul in cadrul actiunilor de
practicare a stupiiritului pastoral la care particip5 atAt stupinele apicultorilor
profesiongti c&tgi cele ale apicultorilor amatori.
Lucr5ri de executat in aceastii perioad8:
- continuarea lucriirilor de I5rgirea cuiburilor potrivit cu dezvoltarea
familiilor de albine gi evolutia culesurilor prin introducerea de faguri artificiali sau
faguri cl5difi gi agezarea magazinelor la stupii verticali cu magazin sau a corpurilor
la stupii multietajati, pentru depozitarea nectarului;
- mentinerea familiilor de albine in stare activ5 gi preintiilh a& intr5rii
acestora in frigurile roitului prin ridicarea periodic5 de fa&&
p q c5hcit de
la familiile foarte puternice gi redistribuirea lor la familiile Sl&n%inii%
307
F),
e-
Luna iunie
A vasea lung calendaristic5 ,,ciregarn luna solstitiului de var5 - 2 1 iunie, se
inscrie prin creqterea luminii gi a c5ldurii care se revars5 din abundent5 sub soarele
sclipitor peste natura inc5rcat5 de rod. Din cind in cind ploile scurte, repezi qi
calde schimba decorul naturii pline de viat5. Este luna de var5 cu zilele cele mai
lungi.
in fara noastr5, inaintea solstifiului de var5, familiile de albine ajung la
nivelul maxim de dezvoltare qi sunt apte s5 valorifice in cele mai bune conditii
culesurile de nectar de la tei, coriandru gi floarea soarelui in zona de step:, de la
zmeur9 qi zburatoare in zona de munte qi de la fineag in zona de deal.
Prezenp in cuibul familiilor a unui mare numar de albine tinere - doici
- restringerea cantit5tilor de puiet nec5p5cit, lipsa de spatiu in stupi, incetarea
culesurilor de nectar, tendinp fireasc5 a familiilor de albine de perpetuare a speciei
c5t qi a & & t o r i favorizeaz5 qi gr5besc intrarea acestora in frigurile roitului.
fabiliile care se preg5tesc s5 roiasc5 natural, ouatul m5tcilor qi
a$
t
W
f
:
%
lbinelor se reduce gi in cuiburile acestora apar primele botci naturale
afe%:
a c?&estea ajung la maturitate se declanqeaz5 fenomenul de roire
P1
/
3)-
Luna iulie
A gaptea lung calendaristicg, luna lui ,,cuptor" igi revars5 torentele de
c5ldur5 din v5zduh. Soarele str5lucitor, razele ultraviolete dimineafa gi calorice
peste zi redau tabloul acestei luni de var5 care de obicei este d e o s a w f i e r b i n t e .
Uneori, fronturi de aer oceanic, cu furtuni gi ploi repezi forfecate c dbsciirc5ri
electrice completeaz5 tabloul acestei luni de v5paie pe teritopultil~ii
% %astre.
Dup5 inchieierea culesurilor de var5, ritmul de d e d o & ~ i l i i ~ d e
309
fb
&%
:
MANUALUL APICULTORULUI
localitiiti in care a inflorit otava, dovlecii din culturile intercalate, floarea soarelui
tiirzie, bostiiniirii sau flora din zona inundabilii qi din Delta Dungrii;
- protejarea fagurilor goi scoqi din stupi qi care se trec in rezerva stupinei;
- continuarea, in cazul familiilor bolnave, a tratamentelor pentru loca
europeanii, loca americanii qi puietul viiros.
Luna august
A opta lunH calendaristicii ,,gustarulWse caracterizeazii printr-un cer de un
albastru deosebit, cu un soare afectiv gi ciilduros, cu precipitatii reduse, cu multe
zile frumoase qi ciilduroase.
in aceastii lunii conditiile de climii gi cules sunt din ce in ce mai putin
favorabile pentru cregterea de puiet qi mentinerea puterii familiilor de albine din
stupine. Astfel, noptile devin mai lungi gi in zonele de step5 sursele de cules se
reduc considerabil.
Zona colinarii gi suprafetele de teren din zona inundabilg gi Delta DunGrii
riimiin singurele teritorii in care se intilneqte incii o vegetatie care mai produce
nectar gi polen pe care albinele il culeg de la trifoiul alb, de la otava riimas5 dupii
cosirea fgnetelor gi care incepe s5 infloreascii precum gi de la vegetatia din flora
spontanii care cregte in locurile umede.
In aceastii perioadii, pe miisurii ce albinele care au participat la culesurile
de varii continuii sii moarii, puterea familiilor se reduce gi se intesificii actiunile de
preggtire a familiilor de albine pentru sezonul apicol al anului unngtor.
Lucriiri de executat in aceastii perioadii:
- continuarea lucriirilor de organizare a cuiburilor prin indepiirtarea fagurilor
goi, desciipiicireadupii diafragmii a fagurilor cu miere putin4 echilibrarea gi eventual
completarea cu faguri cu miere sau cu sirop a rezervelor de hrani pentru iernare gi
in caz de nevoie se acfioneazii pentru indepiirtarea stiirilor necorespunziitoare din
familii;
- schimbarea din familii a mgtcilor necorespunzgtoare qi inlocuirea acestora
cu miitci tinere prolifice;
- administrarea de hriiniri stimulente pentru i n t e n s i f i c a w g t e r i i de
puiet;
- striimtorarea urdinigurilor in vederea evitiirii furtiga
- efectuarea cu prilejul organizgrii cuiburilor gi a a d a % c ~ i ~ ~ l
3x1
5%
'%
,+
.-.
5,
-/
Luna septembrie
312
Luna octombrie
A zecea lun5 calendaristic5 ,,brum5relWeste luna miezului de toamn5
cind cerul devine de regul5 plumburiu gi posomorit. Presiunea atmosferic5 este
oscilanti ca gi zilele care trec gi alterneazi, cele reci, ploioase gi vintoase, cu zilele
insorite, cildute gi pl5cute care permit albinelor tinere abia eclozionate s5 fac5
primele zboruri in stupin5.
In luna octombrie cregterea puietului inceteaz5 in intreaga pr5. Cu unele
exceptii, la familiilecu m5tci tinereimperecheatein luna august sau la inceputul lunii
septembrie mai pot fi g5site mici suprafete de puiet c5picit gata de eclozionare.
Pe mssura r5cirii timpului, cind temperatura scade sub +8"C albinele se
string treptat in ghemul de iernarc din care se desfac numai atunci cind temperatura
cregte la +12"C - +14"C.
In zilele insorite gi c5lduroase, spre amiaz5, albinele executi zboruri de
curstire de scurt5 durati gi de mica intensitate la care sunt antrenate in primul rind
albinele tinere eclozionate precum gi celelalte albine din familiile care urmeaz5 s5
ierneze.
Se intilnesc gi situatii chnd din diferite motive unele lucriri care asigur5
buna iernare a familiilor de albine nu au putut fi executate gi exist5 pericolul ca
aceste familii s5 nu poat5 trece peste perioada de iarn5. Avind in vedere c5 in pra
noastr5 in luna octombrie sunt la orele de amiazi numeroase zile insorite gi calde,
dac5 nu toate, majoritatea dintre asemenea lucr5ri ce se impun in aceasiii perioad5
de sfirgit de sezon, pot fi executate in totalitate, asigursnd familti
iernare normal5.
Lucr5ri de executat in aceast5 perioad5:
A
313
s',
I
Luna noiembrie
A unsprezecea lunii calendaristicii ,,brumarVne aminte~teprin ploile reci
$i deseori datoritii burnitei c5 ne afliim in ultima lun5 de toamnii. Fenomenele
meteorologice, impactul intre aerul rece ~i cel cald, viintul rece care de multe ori
aduce ziipada qi soarele cu dinti, definesc practic odatii cu c5derea ultimelor frunze
uscate cii toatnna este pe sfir~ite.
Adiipostite in stupi, in aceastii lung, familiile de albine se strgng in ghemul
de iernare pe fagurii a~ezatiin dreptul urdini~urilor,din care au eclozionat ultimele
generapi-uiet.
Astfel organizate, albinele conviepiesc in ghemul de iemare pe
intreaga' ric?qdZt a timpului rece pin5 la inceputul prim5verii urmgtoare. in cazul
uw'zil
Ide qi insorite, albinele mai executii sumare zboruri de curitire pe care
le&u%;
a de 8&ei ultimele contingente de albine eclozionate.
>e
3x4
Luna decembrie
Ultima lun5 din calendar qi prima lung de iarn5; luna lui ,,undreamciind solul
din intreaga tar5 se acoper5 de z5pad5 protejiind culturile agricole ins5miinpte. Este
luna solstitiului de iarn5 - 2 1 decembrie, care marcheaz5 inceputul zilelor celor mai
scurte din tot cursul anului. Pulsatiile de aer polar sunt mai puternice gi intilnirea
lor ocazional5 cu masele de aer cald transportate din tjazinul mediteranean produc
serioase perturbtii gi schimb5ri meteorologice care pot aduce pe l&q@iscole de
9
z5pad5 gi zile insorite care s5 provoace in unele cazuri zborul albth
%
Dac5 in prima faz5 a iern5rii care incepe odati cu r&&a ri pului ciind
temperatura scade sub 8C iar albinele igi reduc activitad*
3x5
OBIECTIVELE INSTITUTULUI
CERCETARI
PRODUCE 81 LIVREAZA:
material biologic apicol de reproductie (regine ameliorate);
produse apicole yi apiterapeutice;
medicamente de uz apicol.
ORGANIZEAZA
CURSURI DE SPECIALITATE
PENTRU INITIERE 81 PERFECTIONARE.
PRESTEAZA ACTIVITATI DE EXTENSIE i~ APIC
O F E TEHNOLOGII
~
MODERNE
PRECUM $I ASISTENTA TEHNICA i N SFERA
TATE
P%
MANUALUL APICULTORUL UI
Cititi revista
Romania apicolii
Fondatii in 1916
Editatii de Asociafia Cresciitorilor
de Albine din Romiinia
Publicafie lunar&de informare tehnicri ~i
~tiintificri,schimb de experienfri ~i opinii, revista
oferri apicultorilor incepritori, avansati saw celor
care doresc sri imbrri?i~ezeaceasta' plricutri ~i
projitabiki preocupare a poporului romkn:
MANUALUL APICULTORULUI
VA PUTEM OFERI:
v,&ASTEPT~M,ASIGUR~NDU-v,&c,&
VOM ONORA PROMPT ORlCE COMANDA~
319
TABLA DE MATERII